lucrarea nr. 6. · lucrarea nr. 6. tematica lucrãrii: i. introducere; ii. scãri pentru...

Costel DATCU - Lucrãri pentru desen tehnic de construcţii 129

Lucrarea nr. 6.

Tematica lucrãrii:

I. Introducere;II. Scãri pentru întocmirea desenelor construcţiilor din beton; III. Linii folosite în desenele construcţiilor din beton; IV. Convenţii de reprezentare a construcţiilor din beton; V Notarea elementelor din beton structural;

1. Introducere

Betonul este materialul compozit (agregate, ciment şi plastifianţi), care datorită raportului între preţul de cost şi durabilitate, are în prezent cea mai largă utilizare în construcţii. În funcţie de solicitările la care sunt supuse şi tehnologia de execuţie, elementele de construcţii din beton structural sunt următoarele: a) Beton simplu Bc35 (B 50); Bc5 (B 75); Bc75 (B 100);b) Beton armat care poate fi pus în operă sub forma de beton monolit şi de beton prefabricat.

Principalele clase (mărci) de betoane componente ale betonului armat sunt:Bc10 (B 150); Bc15 ( B 200); Bc20 (B 250); Bc225 (300); Bc25 (350); Bc30 (B 400);

Bc35 (B 450); Bc40 (B 500); Bc50 (B 600); Bc60 (B 700); Bc70 (B 800).Marca Clasa conf. C140 Clasa de rezistență Fck cil (N/mm2) Fck cub (N/mm2)B 50 Bc 3,5 C 2,8/3,5 2,8 3,5B 75 Bc 5 C 4/5 4 5B 100 Bc 7,5 C 6/7,5 6 7,5B 150 Bc 10 C 8/10 8 10B 200 Bc 15 C 12/15 12 15B 250 Bc 20 C 16/20 16 20B 300 Bc 22,5 C 18/22,5 18 22,5B 330 Bc 25 C 20/25 20 25B 400 Bc 30 C 25/30 25 30B 450 Bc 35 C 28/35 28 35

– – C 30/37 30 37– – C 35/45 35 45

B 500 Bc 40 C 32/40 32 40B 600 Bc 50 C 40/50 40 50

– – C 45/55 45 55B 700 Bc 60 C 50/60 50 60

Costel DATCU - Lucrãri pentru desen tehnic de construcţii130

Principalele tipuri de oțel utilizate la armături pentru beton armat sunt: OB 37, PC 52,PC60, PC 90.

c) Beton precomprimat și beton post comprimat.Principalele clase (mărci) de betoane componente ale betonului post- şi pre-

comprimat sunt: Bc 20 (B 250), Bc 30 (B 400), Bc 35 (B 450).

Principalele tipuri de oţel pentru armături în betonul post- şi pre-comprimat sunt: PC90, SBPA1, T.B.P.

d) Armătura betonată; se utilizează pentru construcţii zvelte (“zgârie nori”). Principalele mărci de betoane componente ale armãturii betonate sunt: Bc50 (B 600);

Bc60 (B 700); Bc70 (B 800).Ca armãturi pentru structurile realizate din armãturã betonatã se pot utiliza

urmãtoarele tipuri de profile: laminate de oţel cornier, profil U, profil T, profile rotunde, etc. Construcţiile de beton se încadrează în clase de importanţă, în modul următor: a)Clasa de importanţă I. Construcţii de importanţă excepţională a căror

avariere are urmări catastrofale şi exploatarea lor neîntreruptă este indispensabilă;

b)Clasa de importanţă II. Construcţii de importanţă deosebită a căror avariere are urmări deosebit de grave şi construcţii necesare

pentru recuperare în urma unor evenimente catastrofaleprecum şi construcţiile de valoare culturală deosebită.

c)Clasa de importanţă III. Construcţii de importanţă medie pentru care nu există indicaţii de încadrare (majoritatea construcţiilor).

d)Clasa de importanţă IV. Construcţii de importanţă secundară a căror avariere implică un pericol redus pentru viaţa şi sănătatea oamenilor şi pagube materiale reduse.

e)Clasa de importanţă V. Construcţii neimportante, provizorii, valoare redusă a căror avariere nu prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, construcţii pentru adăpostirea temporară a animalelor.

2. Scări pentru întocmirea desenelor construcțiilor din betona). Detalii la scările: 1/1, 1/2, 1/5, 1/10, 1/20, 1/25; b). Vederi în plan și secțiuni: 1/50, 1/100; c). Plane de situație: 1/200, 1/250, 1/500, 1/1000; d). Plane de încadrare în zonă; 1/2000, 1/2500, 1/5000, 1/10000, 1/20000, 1/25000, 1/50000.

3. Linii folosite în desenele construcţiilor din beton Conform ISO 128 / STAS 1434 sunt definite următoarele tipuri de lini: Linia continuă foarte groasă / groasă (b) pentru trasarea armăturii cuprinse în element

sau extrasă şi pentru trasarea stâlpilor secționați în planurile de cofraj. Linia continuă groasă / mijlocie (b/2) pentru trasarea conturului elementelor construcțiilor

vizibile în orice fel de proiecţii (vedere sau secțiune). Linia subţire (b/4), pentru trasarea conturului armăturii la scări mai mari sau egale cu

1:10, axe, construcții ajutătoare, notații și cote.


4. Convenții de reprezentare a construcţiilor din beton

Reprezentarea construcţiilor şi a elementelor din beton se poate face prin următoarele tipuri de desene tehnice:

a). Planul de fundații se reprezintă printr-o secţiune, cu vedere de sus, făcută prin construcţie, cu un plan orizontal deasupra soclurilor stâlpilor. Un exemplu este prezentat în Fig. nr. 6.1. În planurile de fundaţii, cotarea se face în raport cu:

axele construcţiei; poziţiile fundaţiilor faţă de axe; pentru fiecare talpă se înscrie cota săpăturii în cote relative; în cazul în care

aceste cote au altă semnificaţie, acestea se precizează prin note pe plan; cotele stâlpilor, grinzilor de fundaţii, zidurilor, cuzineţilor, soclurilor,

tălpilor de fundaţii, distanţele între tălpile de fundaţii şi cotele generale ale construcţiei. La redactarea planurilor de fundaţie se va preciza obligatoriu prin notă:

nivelul planului de referinţă 0,00 în cote absolute nivelul terenului natural în cote relative natura şi caracteristicile terenului de fundare denumirea şi rezistenţa

mecanică a stratului pe care se fundează, nivelul maxim al apei subterane şi agresivitatea acesteia.

Fig. nr. 6.1. Plan fundaţii


b). Planul de cofraj se reprezintă printr-o vedere de sus a elementelor componente,

considerând armăturile montate şi betonul neturnat, ca în exemplul din Fig. nr. 6.2.

Fig. nr. 6.2. Plan cofrajElementele de beton se reprezintă astfel:

stâlpii se reprezintă în secţiune, haşurând suprafaţa respectivă; diafragmele (pereţii de beton) se scot în evidenţă în plan prin poşare; pereţii de zidărie portantă se marchează prin haşuri interioare longitudinale

la distanţa de 1 mm, sau prin poşare; secţiunile verticale în zonele caracteristice prin elementele orizontale

rabatate în planul orizontal al cofrajului; Planurile de cofraj se cotează respectând următoarele recomandări:

se înscriu dimensiunile în plan ale elementelor reprezentate, poziţiile în plan faţă de axele de trasare ale construcţiei şi distanţele între aceste elemente, precum şi cotele generale;

obligatoriu se va cota, în cote relative, nivelul superior al plăcii, poziţia şi mărimea denivelărilor, cota de nivel maximă, precum şi diferenţa de nivel pentru plăcile şi grinzile în pantă;

grosimea plăcilor (hp) se cotează în centimetri în modul următor: – când majoritatea panourilor de placă au grosime egală, notaţia se înscrie în titlul desenului; – dacă grosimea plăcilor diferă notaţia se înscrie pe o diagonală a suprafeţei cu placa de aceeaşi

grosime;


c). Planuri de armare Modul de armare se indică astfel:

direct pe planul de cofraj, formând un plan de cofraj şi armare;

pe un plan separat dacă claritatea nu permite întocmirea unui desen comun cu

planul de cofraj;

Reprezentarea şi cotarea armăturilor în planul de armare se face în modul urmãtor:

se desenează câte o bară din fiecare tip; dacă cofrajul are mai multe câmpuri armate

identic, tipurile de bare care formează armătura plăcii se desenează într-un singur câmp, iar

lungimea pe care este valabilă armătura respectivă se indică cu o linie limitată de săgeţi;

cotarea şi notarea armăturilor se face conform SR ISO 4066-96. În Tabelul nr. 6.1.

sunt prezentate câteva forme preferenţiale de armături. Pentru barele cu < 12 mm

nu este obligatoriu să se coteze lungimile parţiale ale elementelor de bară. Fiecare

tip de bară extrasă se cotează cu toate lungimile parţiale scrise deasupra sau

dedesubtul segmentelor cotate fără liniile de cotă; lungimile parţiale ale

segmentelor barelor se măsoară pe axă, iar ale etrierilor la faţa interioară (dacă

unghiul de îndoire este 450 nu se mai cotează distanţa faţă de extremităţile zonei

îndoite; lungimea şi forma ciocurilor se va stabili normelor în vigoare, în funcţie de

oţelul utilizat, în conformitate cu Fig. nr. 6.3.

Fig. nr. 6.3. Forma ciocurilor barelor pentru armare din betonul armat


Tabelul nr. 6.1. CODURI DE FORMÃ STANDARDIZATE PENTRU ARMÃTURI

Cod deformă

Formă Exemple

00

11

12

13

15

21

25

26

31


33

41

44

46

51

67

77

lungimea totală a unei bare rezultă din suma lungimilor parţiale rotunjite la centimetri întregi, plus lungimea ciocurilor, totul rotunjit la multiplu de 5 cmcel mai apropiat.

la aproximativ 1 mm deasupra fiecărui tip de armătură se înscriu următoarele date:– numărul bucăţilor asemenea; – diametrul în mm, precedat de simbolul ;– lungimea totală notată cu L.

La armăturile din plăci, numărul barelor asemenea se dă prin numărul total de bare pe o anumită porţiune (prin numărul de bare pe metrul liniar de placă sau prin echidistanţa dintre bare).

dacă armătura este aşezată pe mai multe rânduri, pe barele respective se indică rândul pe care trebuie montate (rândurile se notează de la exteriorul spre interiorul elementului);


în planul de armare placă se cotează lungimea călăreţilor de la marginea reazemului până la capăt şi distanţa de la marginea reazemului până la punctul de ridicare a armăturii înclinate;

la plăcile armate pe două direcţii se specifică convenţional pe două axe rectangulare, direcţiile pe care se montează armătura pe fiecare rând; această specificaţie se face în fiecare câmp, sau în afara planului dacă este valabilă pentru toate câmpurile plăcii;

armătura de repartiţie se desenează, fie ca tip de bară rabătută în planul cofrajului, fie convenţional cu o linie scurtă trasată în sensul lungimii barei şi terminată cu săgeţi la ambele capete; pe această linie se înscrie cuvântul “repartiţii” şi poziţia unde se montează bara (sus, jos, sus şi jos), iar sub ea se trece marca barei înscrisă într-un cerc, numărul de bare asemenea şi diametrul lor în mm precedat de semnul (numărul de bucăţi se dă pe metru liniar de placă sau numărul total pe o anumită porţiune) în conformitate cu Fig.nr. 6.4.;

Fig. nr. 6.4. Notarea armãturii de repartiţie

fiecare planşă de armare se completează cu un tabel cuprinzând extrasul armăturii

elementelor reprezentate; dacă tabelul cu extrasul de armare este pe o planşă separată se

specifică atât pe planşa cu extrasul, precum și în planșele cu planurile şi detaliile de armare

numărul de planşă corespunzător la care se referă;

Informaţii cuprinse în extrasul de armare:

– identificarea elementului de structură în care se găseşte bara;

– referinţa unică a barei;

– tipul oţelului;

– diametrul barei în mm;

– lungimea fiecărei bare, în mm;

– numărul de elemente;

– numărul de bare pe element;

– numărul total de bare;

– lungimea totală în mm rotunjită la multiplul de 25 mm cel mai apropiat;

– cod formă, conform SR ISO 4066;

– dimensiunile părţilor curbe în mm, rotunjite la multiplu de 5 mm cel mai

apropiat;

– litera care indică modificările (A, B, C etc.);

– indicator conform SR ISO 7200.


d). Detaliile de armare se reprezintă în vedere şi secţiune considerând armătura montată şi betonul transparent în conformitate cu Fig. nr. 6.5. şi Fig. nr.6.6.

Fig. nr. 6.5. Detalii de armare grindã

Fig. nr. 6.6. Detalii de armare fundaţii


Fig. nr. 6.7. Detalii de armare planșeu

Fig. nr. 6.8. Detalii de armare grindă


În detaliile de armare se reprezintă: conturul elementului de beton;

armătura montată în element;

armătura extrasă (prin translaţie) pentru fiecare tip de bară, în afara

elementului ca în exemplele din Fig. nr. 6.9.

Fig. nr. 6.9. Detalii de armare


La cotarea detaliilor de armare se dau:

dimensiunile elementului de beton;

grosimea betonului de acoperire, în secţiunile unde diferă de prevederile

tehnice de specialitate;

poziţia de coborâre a fiecărei bare înclinate, de la marginea reazemului;

lungimea călăreților și a segmentelor orizontale a barelor ridicate pe reazem;

distanţele pe care se pun etrierii închişi, sau deschişi marcaţi pe desen, sau prin notă;

poziţiile înnădirilor barelor de rezistenţă; lungimile de petrecere a barelor; nivelurile caracteristice în cote relative.

Detaliile de armare a stâlpilor se pot întocmi şi sub forma unui tabel în care se reprezintă stâlpii în secţiune transversală pentru fiecare nivel, iar barele longitudinale se extrag schematic şi se cotează pe tipuri.

Planurile de montaj ale elementelor prefabricate cuprind reprezentările elementelor prefabricate, montate pe pereţi, înainte de monolitizare.

Porţiunile turnate monolit se vor evidenţia prin haşurare (450).Desenele de dispunere generală trebuie să conţină:

notarea elementelor structurale şi reperele detaliilor; poziţiile axelor de trasare a construcţiei - caroiajul clădirii; poziţiile prefabricatelor prin axele sau conturul lor faţă de axele

construcţiei; dimensiunile în plan ale elementelor prefabricate verticale, înălţimi de

montaj şi distanţele dintre ele;

dimensiunile suprafeţelor de acoperit şi numărul de bucăţi asemenea; cotele generale.

Detaliile elementelor prefabricate trebuie să cuprindă: armarea conform ISO 3766; părţile încorporate, găurile, nişele şi şliţurile prin trimiteri la fişele de

catalog tip; măsurile prevăzute pentru realizarea decofrării; liniile caroiajului; dimensiunile rostului cu indicarea toleranţelor necesare; metodele de îmbinare (suduri), buloane, monolitizări);

părţile încorporate şi detaliile de prindere inclusiv produsele utilizate;

notarea elementelor şi a reperelor ajutătoare se poate face ca în Fig. nr.6.10.a.;

condiţii referitoare la suprafeţe indicate în mm se pot indica în conformitate cu Fig. nr. 6.10.b.;


dispozitivele de securitate pentru ridicare, manipulare, transport şi de depozitare indicate în mm se reprezintã în conformitate cu Fig. nr.6.10.c;

Fig. nr. 6.10.Notarea reperelor elementelor prefabricate

Fişele elementelor prefabricate trebuie să cuprindă: notarea elementelor (referinţă unică); denumirea elementelor; numărul de elemente; masa în kg sau tone pe fiecare tip de element; dimensiunile fiecărui tip de element; masa totală în kg sau tone; referinţe speciale; observaţii.

Mărcile betoanelor, tipurile de oţel utilizate, locul unde se folosesc şi după caz, calităţile cerute betoanelor se înscriu în mod obligatoriu prin una din următoarele variante:

– deasupra indicatorului, o singură dată dacă indicaţia este valabilă pentru toate elementele conţinute de planşă;


– dacă se folosesc mai multe mărci de beton sau tipuri de oţel, specificarea acestora se face sub titlul elementului respectiv, sau de la caz la caz prin notă specială scrisă deasupra indicatorului.

5. Notarea elementelor din beton structural

Elementele de construcţii reprezentate în planuri şi detalii se notează cu litere şi cifre

pentru identificare.

Fundaţiile se notează cu litera “F” urmată de un indice care poate fi indicativul

stâlpului pe care îl susţine sau un număr rezultat numerotarea tipurilor de fundaţii.

Stâlpii se notează cu litera S urmată de un indice care poate fi una din variantele:

indicativul celor două axe la intersecţia cărora se află stâlpul

numărul stâlpului rezultat din numărătoarea într-un sistem unitar (exemplu -

numerotare de jos în sus şi de la stânga la dreapta, începând

cu stâlpul din stânga jos a planului construcţiei);

numărul rezultat din numerotarea tipurilor de stâlpi.

Stâlpii îşi vor păstra acelaşi indice pe toate nivelele construcţiei; notaţia stâlpilor se

înscrie pe o linie de referinţă, la numărător, iar la numitor se înscrie dimensiunile secţiunii

transversala a stâlpului (în cazul unor secțiuni de forme speciale, indicarea dimensiunilor nu

este obligatorie). Un exemplu de notare este dat în Fig. nr. 6.11.

Fig. nr. 6.11. Exemplu de notare a unui stâlp

Grinzile se notează cu litera G urmată de majuscule de la A - Z, care indică planşeul căruia aparţin (notarea planşeelor se face de jos în sus) şi un indice numeric care rezultă din numerotarea grinzilor aceluiaşi planşeu; această notaţie este urmată de dimensiunile secţiunii transversale a grinzii scrise în ordinea (b x h) (la grinzi continui sau centuri, notaţia se scrie într-un singur câmp, iar dimensiunile secţiunii transversale în fiecare deschidere în care diferă). Notarea se scrie pe proiecţie în plan a grinzii sau deasupra liniei sale de contur fără linie de referinţă.

Diafragmele (pereţii din beton) se notează cu o literă (D) urmată de un indice numeric care rezultă din numerotarea lor în plan. Acest indice este acelaşi pentru toate nivelele


construcţiei. Notarea se scrie pe proiecţia în plan a diafragmei, sau deasupra liniei sale de contur fără linie de referinţă, ca în Fig. nr.6.12.

Fig. nr. 6.12. Notarea unei diafragme

Centurile se notează cu litera C urmată de un indice numeric pentru diferenţierea

tipurilor în plan şi de dimensiunile secţiunii transversale scrise în ordinea “b x h”. Această

notaţie se scrie pe proiecţia orizontală a zidului portant peste care se execută centura

respectivă sau în afara proiecţiei zidului pe o linie de referinţă, ca în exemplul din Fig. nr.

6.13.

Fig. nr. 6.13. Notarea unei centuri din beton armat

Buiandrugii legaţi monolit cu placa sau centura se notează cu litera B urmată de un

indice numeric de diferenţiere a tipurilor în plan şi de dimensiunile secţiunii transversale

scrise în ordinea “b x h”, ca în exemplul din Fig. nr. 6.14.

Fig. nr. 6.14. Notarea unui buiandrug

În planurile de montaj, elementele prefabricate reprezentate se notează cu litere

majuscule urmată de un indice numeric pentru diferenţierea tipurilor. Elementele prefabricate

cuprinse în cataloage se notează cu indicativul de catalog.


6. Subiecte din “Lucrarea nr. 6” pentru colocviu

I. Linii folosite în desenele construcţiilor din beton;

II. Convenţii de reprezentare a construcţiilor din beton;

III. Planul de fundaţii;

IV. Planul de cofraj;

V. Planul de armare;

VI. Detaliile de armare;

VII. Planul de montaj;

VIII. Detaliile elementelor prefabricate;

IX. Notarea elementelor din beton structural;

X. Sã se reprezinte planurile de armare din Fig. nr. 4.13. pe un format din

şirul ISO standardizat


Bibliografie legislativă pentru lucrarea nr. 6 Normative

P120 - Norme cadru privind utilizarea terenurilor la amplasarea obiectivelor de investiții. P167 - Norme privind cuprinsul, modul de întocmire, completare şi păstrare a cărţii tehnice a construcţiilor. P100 - Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor de locuințe, social-culturale, agrozootehnice şi industriale. P2 - Normativ privind alcătuirea, calculul și executarea structurilor de zidărie. NP 28 - Norme tehnice, privind stabilirea distanțelor între rosturile de dilatare ale construcţiilor. P73 - Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea și executarea recipientelor de beton armat şi beton precomprimat.P103 - Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea elementelor de beton precomprimat parțial, folosind armături pretensionate și nepretensionate complementare. P78 - Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea elementelor din beton precomprimat, cu armătura preîntinsă din sârmă tip SI-MA 140/160. P80 - Instrucţiuni tehnice pentru calculul și alcătuirea elementelor armate cu oțel. P83 - Instrucțiuni tehnice pentru calculul și alcătuirea constructivă a elementelor compuse beton-oţel. P85 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea construcțiilor cu structura din diafragmă de beton. P119 - Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea căilor de rulare pe grinzi de beton armat.P93 - Îndrumător pentru calculul structurilor de hale industriale alcătuite cu stâlpi din beton armat. P126 - Îndrumător pentru proiectarea îmbinărilor elementelor prefabricate de beton, în acord cu condițiile de industrializare a execuției la şantier.


P10 - Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcții. C160 - Normativ privind alcătuirea şi executarea piloților pentru fundații. P7 - Normativ privind proiectarea și executarea construcțiilor fundate pe terenuri slabe. P70 - Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea și exe4cutarea construcțiilor fundate pe armături cu umflări şi ICB. P106 - Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea și executarea baretelor pentru fundarea construcțiilor. P109 - Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea și executarea tiranților pretensionați ancorați în teren. C155 - Normativ privind prepararea şi utilizarea betoanelor cu agregate ușoare. C211 - Instrucțiuni tehnice pentru utilizarea superplastifianţilor la prepararea betoanelor de ciment. P59 - Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea și folosirea armării cu plase sudate a elementelor de beton.C28 - Instrucțiuni tehnice pentru sudarea armăturilor de oțel beton. C140 - Normativ pentru executarea lucrărilor din beton și beton armat. C21 - Normativ pentru executarea lucrărilor din beton precomprimat. C206 - Instrucțiuni tehnice pentru aplicarea procedeului de precomprimare prin înfășurare. C212 - Instrucțiuni tehnice pentru aplicarea procedeului tehnologic de vacuumare a betonului. C130 - Instrucțiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor și betoanelor. C122 - Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea și executarea lucrărilor de construcții din beton aparent cu parament natural.NP50 - Norme tehnice pentru proiectarea și executarea prinderilor cu ancore pe elemente din beton și beton armat. C41 - Normativ pentru alcătuirea, executarea și folosirea cofrajelor glisante. C162 - Normativ pentru alcătuirea, executarea și folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereți din beton monolit la clădiri. C11 - Instrucțiuni tehnice privind alcătuirea și folosirea în construcții a panourilor din placaj pentru cofraje.C14 - Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate ușoare la lucrări de zidărie. P104 - Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea pereţilor din beton celular autoclavizat. C17 - Instrucțiuni tehnice privind compoziția și prepararea mortarelor de zidărie și tencuială. C116 - Instrucțiuni tehnice pentru alcătuirea și executarea pereților din plăci ondulate din azbociment.C193 - Instrucțiuni tehnice pentru executarea zidăriilor din piatră brută. C170 - Instrucțiuni tehnice pentru protecția elementelor din beton armat în medii agresive. P25 - Normativ pentru proiectarea și executarea clădirilor social-culturale. P61 - Normativ pentru proiectarea terenurilor sportive, stadioanelor şi complexelor sportive. P128 - Normativ pentru proiectarea căminelor pentru vârstnici. P101 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea clădirilor de locuit cu structura de rezistenţă din panouri mari.P102 - Norme tehnice privind proiectarea și executarea adăposturilor de apărare civilă în subsolurile clădirilor noi. C16 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcție şî a instalațiilor aferente.C15 - Normativ pentru proiectarea aparatelor de reazem la poduri.C22 - Normativ pentru executarea îmbrăcăminţilor din beton de ciment la drumuri. C56 - Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții și instalaţiilor aferente.C54 - Instrucțiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul carotelor. C117 - Instrucțiuni tehnice pentru folosirea radiografiei pentru determinarea defectelor din elementele de beton armat.C200 - Instrucțiuni tehnice pentru controlul calității betonului la construcții îngropate prin metoda carotajului sonic.C149 - Instrucțiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele beton şi beton armat.P118 - Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcțiilor privind protecția la acțiunea focului.


Standarde

STAS 855 - Desene tehnice de construcţii. Întocmirea desenelor pentru construcții din beton și beton armat. STAS 9581 - Construcții civile, industriale și agrozootehnice. Proiectarea cu ajutorul modelelor. Clasificare, termeni de bază, scări şi mod de prezentare.

STAS 8530/2 - Coordonarea modulară în construcţii. Reguli de proiectare. STAS 10101/0 - Acțiuni în construcţii. Clasificarea și gruparea acțiunilor. STAS 11100/1 - Zonarea seismică. Macrozonarea teritoriului României.

STAS 10102 - Construcții din beton, beton armat și beton precomprimat. Prevederi fundamentale pentru calculul și alcătuirea elementelor. STAS 10104 - Construcții din zidărie. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor structurale. STAS 9791 - Rosturi la faţadele clădirilor executate cu panouri mari prefabricate. Clasificare, terminologie și principii generale de proiectare.

STAS 10107/0 - Construcții civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat și beton precomprimat.

STAS 10107/1 - Construcții civile, industriale şi agrozootehnice. Planşee din beton armat şi beton precomprimat. Prescripții generale de proiectare.

STAS 10107/2 - Construcții civile, industriale şi agricole. Planșee curente din plăci şi grinzi din beton armat și beton precomprimat. Prescripţii de calcul şi alcătuire.

STAS 10107/3 - Construcții civile, industriale şi agricole. Planșee cu nervuri dese din beton armat și beton precomprimat. Prescripţii de proiectare.

STAS 10107/4 - Construcții civile industriale şi agricole. Planșee casetate din beton armat. Prescripţii de proiectare.

STAS 10109/1 - Construcții civile industriale şi agrozootehnice. Lucrări de zidărie. Calculul și alcătuirea elementelor. SR ISO 4066 - Desene de clădiri şi construcţii civile. Extrase de armături . SR ISO 7437 - D.T.D.C. Reguli generale pentru întocmirea desenelor de execuţie

pentru elementele structurilor prefabricate.SR ISO 4172 - D.T.D.C. Desene de ansamblu pentru structuri prefabricate.

lucrarea nr. 6. · lucrarea nr. 6. tematica lucrãrii: i. introducere; ii. scãri pentru...

Documents