Tema :

A efectuat :

Russoi Aliona

A controlat :

Eduard Coropceanu

Chişinău 2009

1. Întroducere.....................................................................................3

2.Clasificarea creativităţii ...............................................................5

3.Factorii ce inhibă creativitatea ..................................................6

4. Metode de stimulare a creativităţii.............................................7

5. Jocuri didactice ...........................................................................12

6.Bibliografii......................................................................................28

Stimularea potenţialului creativ al elevilor reprezintă una din principalele priorităţi

ale educaţiei în lume .

Învăţarea creativă a chimiei se bazează pe capacitatea elevului de a elabora ceva nou ,

original , valoros , important şi util pentru sine şi pentru mediul în care activează .

Procesul dat stimulează imaginaţia şi curiozitatea , iniţiativa şi încrederea în forţele proprii

, independenţa în găsirea variatelor soluţii – atitudiuni atît de solicitate în societate

contemporană.

Edison consideră că actul creativ se compune din 99% transpiraţie şi 1% inspiraţie .

Crearea unui produs reprezintă rezultatul unui proces complex , care necesită multă muncă

. ”Prin prisma produselor sale , activitatea de creaţie se diferenţiază în creaţie ştiinţifică şi

creaţie artistică . Dezvoltarea creativităţii ştiinţifice doar prin discipline reale şi a celor

artistice prin discipline umaniste nu poate avea sorţi la izbîndă.

Din contra educaţia artistică se răsfrînge şi asupra creativităţii ştiinţifice, după cum

educaţia ştiinţifică şi tehnologică va avea repercusiuni şi asupra creaţiei artistice, din

moment ce substratul lor psihologic incumbă aceleaşi mecanisme”

Produsele create de elevi la chimie sunt foarte diverse : obiecte ( modele, colecţii,

tablouri, filme foto şi video, materiale didactice etc.), idei, probleme, teste, proiecte,

programe pentru utilizarea computerului, lucrări literare ( poezii, proză, jocuri didactice,

şarade, triade ), lucrări grafice (desene, scheme de reper), ziare de sinteză, creaţii

musicale etc.

Creativitatea didactică este o formă de lucru în echipă ( profesor – elev) prin care

profesorul foloseşte o strategie didactică novatoare care induce elevul într- o stare

generatoare de produse şi idei noi într-un context dat.

Odată cu venirea la şcoală experienţa de viaţă a elevului se îmbogăţeşte, ceea ce

stimulează dorinţa de comunicare şi de cunoaştere. ,,De ce?” – ul este tot mai frecvent

între elevi, pe de o parte şi profesori şi părinţi pe de altă parte, după informare şi înţelegare

elevul simte nevoia să reproducă, să demonstreze ce a reţinut, manifestare care-l situează,

crede el, pe o treaptă superioară de vârstă, în faţa celor ce-l ascultă şi cu care poartă

conversaţie. Stimularea acestei dorinţe de comunicare este deosebit de importantă încă de

la grădiniţă şi se cere accentuată pe măsură ce copilul creşte. Suscesele obţinute în această

direcţie influenţează şi în formarea personalitaţii elevului; cei care au deprinderea de

comunicare, la nivelul vârstei lor sunt mai activi, mai siguri pe ei, capătă încredere în ceea

ce fac. Ceilalţi sunt retraşi, timizi, ascultă interiorizaţi.

Şcoala trebuie să se adapteze fiecărui elev în parte, încurajând creativitatea. Profesoara va

deveni ,,antrenor’’ iar activităţile ,,experinţe de învăţare’’.

Desigur, până la dezvoltarea creativităţii putem acţiona asupra componentelor acesteia:

noutatea, spontaneitatea, ingeniozitatea, flexibilitatea, etc.

Activităţile trebuie să fie stimulative, provocatoare, interesante, plăcute, chiar amuzante.

Copiilor le face o deosebită plăcere să participe la aceste activităţi, iar rezultatele sunt

deosebite. Cu minim de efort, dar ceva bunăvoinţă şi o migăloasă proiectare a activităţilor,

toate categoriile de activităţi pot deveni în orice moment un teren propice dezvoltării

gândirii creatoare.

În literatură de specilitate sînt descrise diferite clasificări ale nivelului creativităţii ca

produs al muncii creatoare:

1)Creativitatea expresivă – este o premisă de dezvoltare a formelor superioare de

creativitate. Produsele creative se caracterizează prin spontanietate, fără a viza utilitatea

şi valoarea socială a lor. Se manifestă la nivel de exerciţiu prin diferite soluţii

productive. Creativitatea expresivă poate fi stimulată prin jocuri de creaţie, desene cu

subiecte liber alese, instituirea unui climat favorabil. Nu se admit observaţiii critice,

pentru a nu bloca spontanietatea activităţii elevilor.

2) Creativitatea productivă – se manifestă prin realizarea unor lucruri utile pe

baza anumitor tehnici îmbunătăţite. Produsele se deseobesc cu puţin de cele obişnuite, ele

nu sunt foarte originale. Stimularea creativităţii productive se realizează prin învăţarea

creativă, ce presupune metode de descoperire şi problematizare, lărgirea orizontului de

cunoştinţe, acumularea experienţei.

3)Creativitatea inovativă – este legată de cea expresivă şi cea productivă, dar în

procesul ei se caută o soluţie nouă, o interpretare originală a unor lucruri cunoscute, prin

combinarea ingenioasă a unor elemente. Se descoperă noi relaţii între obiecte şi

fenomene, dar cu totul neobişnuite. Inovaţia de acest fel sporeşte simţitor productivitatea,

îmbunătăţeşte procesul de predare-învăţare-evaluare.

4) Creativitatea inventivă – reprezintă nivelul creaţiei persoanelor talentate care

produc noi idei, soluţii, tehnologii.

5) Creativitatea emergentă – este nivelul descoperirelor excepţionale în ştiinţă,

creaţie artistică, tehnică, etc. Celor mai valoroase creaţii li se acordă Premiul Nobil.

Identificarea creativităţii este o premisă pentru anticiparea acţiunii de educare a ei .

Factorii inhibatori pentru creativitate pot fi diferenţiaţi pentru toate cele patru factori de

fond ale creativităţii: personalitate,proces,produs,climat creativ.

Factorii care pot bloca creativitatea,pot fi:

Blocajele culturale

Conformismul:se referă la dorinţa oamenilor ca toţi cetăţenii să se poată să

gîndească la fel.Cei cu idei şi comportamente neobişnuite sunt dezaprobaţi şi priviţi cu

suspiciune,atitudine care îi descurajează şi împlicit îi inhibă atitudinele creative;

Influenţa nefastă a prejudecăţilor existente la un moment dat în societate;

Atitudinea descurajatoare practicata de corpul didactic la adresa spiritului

interogativ natural al oamenilor;

Supraestimarea aparentelor.

Blocajele intelectuale,atitudinale,motivaţionale

a) Rigiditatea algoritmilor anteriori:se referă la situaţia în care suntem obişnuiţi să

aplicăm într-un anumit caz un algoritm .

b) Fixitatea funcţională:se refera la folosirea obiectelor şi uneltelor potrivit funcţiei

obişnuite ,făra a le utiliza în alt mod.

c) Imaginaţia deficitară;

d) Cunoaşterea superficială a metodelor de gîndire divergentă;

Blocaje emotive-aceste blocaje apar pentru ca factori afectivi care au o influenţă

importantă

Neîncrederea în fantezie şi acordarea unei exagerate raţiunii logice;

Teama de a nu greşi,de a nu fi pe măsura aşteptărilor,de a nu se face de rîs:

Graba de a accepta prima idée.

Autodescurajarea

Tendinta exagerată de a-i intrece pe altii,duce la evitarea ideilor prea deosebite si

dauneaza procesului de creatie;

Lipsa de incredere în forţele proprii.

Metodele de stimulare a creativităţii se impart în:

a)Metode logico-matematice:

-Inventarul de attribute

-Încrucişarea forţată- se face o descriere detaliată a unui obiect (substanţă , amestec ,

fenomene ) pe care dorim să-l transformăm . Se alege un alt obiect şi se descrie analog.

Apoi se sintetizează teoretic proprietăţile produsului obţinut prin încrucişare forţată a

proprităţilor celor două obiecte.

-Analiza morfologică-reprezintă analiza unui obiect după părţile componente şi

proprietăţile fizico-chimice . Pentru a obţine mai multe variante ale obiectului se cere

permutarea cu locul componenţilor şi pro prietăţile lui.

-Matricea descoperirilor - se dau un şir de substanţe Na2SO4 , FeCl3 indentificaţi în care

substanţă este Fe2+ şi Cl- prin diferite reacţii chimice .

-Tehnica catalogului;

-Extensia limitelor metodologice.

b)Metodele psihosociale:

-Asaltul de idei (brainstormingul)- reprezintă formularea a cât mai multor idei – oricât

de fanteziste ar putea părea acestea - ca răspuns la o situaţie enunţată, după principiul

cantitatea generează calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile şi

inedite este necesară o productivitate creativă cât mai mare.

O asemenea activitate presupune o serie de avantaje:

participarea activă a tuturor participanţilor

dezvoltarea capacităţii de a trăi anumite situaţii, de a le analiza, de a lua decizii privind

alegerea soluţiei optime

exprimarea personalităţii

eliberarea de prejudecăţi

exersarea creativităţii şi a unor atitudini deschise la nivelul grupului

dezvoltarea relaţiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecăruia (şi, în consecinţă,

prin înţelegerea calităţilor celor din jur)

realizarea unei ambianţe pline de prospeţime şi de emulaţie

Pentru derularea optimă a unui brainstorming se pot parcurge următoarele etape:

Alegerea temei şi a sarcinii de lucru

Solicitarea exprimării într-un mod cât mai rapid, în fraze scurte şi concrete, fără

cenzură, a tuturor ideilor – chiar trăznite, neobişnuite, absurd, fanteziste, aşa cum vin

ele în minte legate de rezolvarea unei situaţii-problemă conturate. Se pot face asociaţii

în legătură cu afirmaţiile celorlalţi, se pot prelua, completa sau transforma ideile din

grup, dar, sub nici un motiv, nu se vor admite referiri critice. Nimeni nu are voie să

facă observaţii negative.

Inregistrarea tuturor ideilor în scris (pe tablă, flipchart)

Anunţarea unei pauze pentru aşezarea ideilor (de la 15 minute până la o zi)

Reluarea ideilor emise pe rând şi gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie,

imagini care reprezintă diferite criterii etc.

Analiza critică, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la

nivelul clasei sau al unor grupuri mai mici

Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de soluţii fezabile pentru

problema supusă atenţiei. In această etapă se discută liber, spontan, riscurile şi

contradicţiile care apar.

Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi originale: cuvinte, propoziţii,

colaje, imagini, desene, cântece, joc de rol etc.

Sfaturi practice

Încurajaţi exprimarea ideilor

Nu permiteţi intervenţii inhibante

Stimulaţi explozia de idei

Motivaţi învăţarea elevilor începând o lecţie nouă cu un brainstorming

Puteţi recurge la variante prescurtate amintindu-vă că obiectivul fundamental constă în

exprimarea liberă a opiniilor prin eliberarea de orice prejudecăţi.

-Sinectica- este o modalitate de creaţie în cadrul grupului, care presupune :

a) transformarea mentală a unui obiect , proces sau fenomen ciudat în unul familiar.

b) realizarea transformărilor inverse.

În acest sens pot fi folosite patru tipuri de analogii:

personală - să realizeze indentificarea cu un proces , fenomen sau situaţie ,

pentru găsirea soluţiei de rezolvare : „ Admitem că eşti Anilină şi discuţii cu

o Amină”

directă – a folosi ideile sau soluţiile dintr-un domeniu în altul

simbolică – transformarea problemei dintr-un cadru concret în altul abstract

fantastică – a depăşi în planul imaginaţiei limitele controlabilui.

-Ideea engineering (tehnica ideilor)

c)Metode şi activităţi şcolare şi extraşcolare creative

Activităţile şcolare şi extraşcolare pot constitui un cadru favorabil dinamizării

creativităţii prin: munca independentă în clasă, rezolvarea temelor pentru acasă,

elaborarea proiectelor, expoziţii ale elevilor, sesiuni ştiinţifice, concursuri, olimpiade,

documentarea şi investigarea ştiinţifică independente îndeosebi.

Dintre metodele de învăţămînt care dezvoltă creativitatea, importante sunt cele active

participative, printre care cităm: învăţarea prin problematizare şi descoprire semidirijată,

metoda modelării şi exerciţiile creative, care ar trebui să existe în manualele şcolare la

sfîrşit de capitol sau după un grup de capitole.

Jocul didactic imprimă activităţii didactice un caracter viu şi atrăgător, induce o stare

de bună dispoziţie, de veselie şi de bucurie, de divertisment si de destindere care previne

monotonia şi oboseala

Jocul didactic are un conţinut şi structură bine organizate, subordonate particularităţilor de

vârstă şi sarcinii didactice, se desfăşoară după anumite reguli şi la momentul ales de adult,

sub directa lui supraveghere, rol important capătă latura instructivă, elementele de

distracţie nefiind mediatori ai stimulării capacităţilor creatoare.

Jocurile didactice sunt realizate pentru a deservi procesul instrustiv-educativ, au un

conţinut bine diferenţiat pe obiectele de studiu, au ca punct de plecare noţiunile dobândite

de elevi la momentul respectiv, iar prin sarcina dată, aceştia sunt puşi în situaţia să

elaboreze diverse soluţii de rezolvare, diferite de cele cunoscute, potrivit capacităţilor lor

individuale, accentul căzând astfel nu pe rezultatul final cât pe modul de obţinere al lui, pe

posibilităţile de stimulare a capacităţilor intelectuale şi afectiv motivaţionale implicate în

desfăşurarea acestora.

Considerarea jocului didactic ca metodă de stimulare şi dezvoltare a creativităţii se

argumentează prin capacităţile de antrenare în joc a factorilor intelectuali şi non

intelectuali evidenţiaţi în cercetările de până acum.

Jocurile didactice cuprind sarcini didactice care contribuie la modificarea creatoare

a deprinderilor şi cunoştinţelor achiziţionate la realizarea transferurilor între acestea, la

dobândirea prin mijloace proprii de noi cunoştinţe. Ele angajează întreaga personalitate a

copilului constituind adevărate mijloace de evidenţiere a capacităţilor creatoare, dar şi

metode de stimulare a potenţialului creativ al copilului, referindu-se la creativitatea de tip

şcolar, manifestată de elev în procesul de învăţământ, dar care pregăteşte şi anticipează

creaţiile pe diferite coordonate.

A se juca şi a învăţa sunt activităţi care se îmbină perfect. Principiul aplicat în

jocurile educative şi didactice este acela al transferului de energie. Un interes care nu

poate exercita încă decât o acţiune minimă sau nulă asupra comportamentului copilului

este înlocuit cu un interes imediat şi puternic.

Ideea folosirii jocului în ativităţile educative nu este nouă. Şi Platon în Republica

recomanda: “ Faceţi în aşa fel încât copiii să se instruiască jucându-se. Veţi avea prilejul

de a cunoaşte înclinaţiile fiecăruia.”

Învăţarea este o activitate serioasă ce solicită efort voluntar pentru punerea în

acţiune a disponibilităţilor psihicului ; efortul este mai uşor declanşat şi susţinut mai

eficient când se folosesc resursele jocului, când între joc şi învăţare se întind punţi de

legătură.

Prin intermediul jocului didactic se pot asimila noi informaţii, se pot verifica şi

consolida anumite cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, se pot dezvolta capacităţi cognitive,

afective şi volitive ale copiilor, se pot educa trăsături ale personalităţii creatoare, se pot

asimila modele de relaţii interpersonale, se pot forma atitudini şi convingeri.

Copiii pot învăţa să utilizeze bine informaţiile, timpul spaţiul şi materialele puse la

dispoziţie, li se poate dezvolta spiritul de observaţie, spiritul critic şi autocritic, capacitatea

anticipativ-predictivă, divergenţa şi convergeţa gândirii, flexibilitatea şi fluenţa. Poate fi

solicitată capacitatea elevilor de a se orienta într-o anumită situaţie, de a propune soluţii,

de a le analiza şi opta pentru cea optimă, de a extrapola consecinţele unei anumite situaţii

concrete, de a interpreta şi evalua anumite experienţe, fenomene, situaţii .

Manifestând creativitate, învăţătorul va determina avântul libertăţii şi creativităţii

copiilor, va realiza ehilibru între preocupările pentru formarea gândirii logice, raţionale,

flexibile, fluide, creatoare, depăşind înţelegerea îngustă, eronată, potrivit căreia libertatea

de manifestare şi creaţie a copiilor se dezvoltă spontan. Aplicând cu pricepere jocul

didactic, învăţătorul trebuie să poată valorifica unele din bogatele resurse formativ-

educative ale acestuia în angajarea personalităţii copilului de a desfăşura o activitate ce

solicită efort susţinut, dar într-o atmosferă de voie bună, de cooperare, de înţelegere .

Jocurile didactice în majoritatea lor au ca element dinamic întrecerea între grupe de

elevi sau chiar între elevii întregului colectiv, făcându-se apel nu numai la cunoştinţele lor,

dar şi la spiritul de disciplină, ordine, coeziune, în vederea obţinerii victoriei. Întrecerea

prilejuieşte copiilor emoţii, bucurii, satisfacţii.

Jocul didactic constituie o eficientă metodă didactică de stimulare şi dezvoltare a

motivaţiei superioare din partea elevului, exprimatăprin interesul său nemijlocit faţă de

sarcinile ce le are de îndeplinit sau plăcerea de a cunoaşte satisfacţiile pe care le are în

urma eforturilor depuse în rezolvare.

Jocurile didactice sunt antrenante pentru toţi elevii şi acţionează favorabil şi la elevii

cu rezultate slabe la învăţătură, crescându-le performanţele şi căpătând încredere în

capacităţile lor, siguranţă şi promptitudine în răspunsuri, deblocând astfel potenţialul

creator al acestora.

Creativitatea, ca formaţiune complexă de personalitate, se formează şi exersează cu

metode cât mai adecvate structurii sale, metode care să acţioneze pe tot parcursul

şcolarităţii elevului, iar din acest punct de vedere, jocurile didactice satisfac cerinţele la

nivelul claselor primare.

Am ales câteva jocuri despre creativitate pe care le-am aplicat la clasă iar

rezultatele au fost peste aşteptări. S-a dovedit astfel că posibilitatea de creativitate a

copiilor este practic inepuizabilă.

1.Jocul comparaţiilor

Se alege un cuvânt în funcţie de tema abordată şi se cere să se găsească un termen de

comparaţie (ex.: ,,Aurul este ca.......” ). Se încurajează elevii să găsească comparaţii cât

mai interesante, una, două, chiar mai multe.

Comparaţiile au fost dintre cele mai variate: ,,un soare”, “inima buna”, ,,mîini

muncitoare”, ,,un sfînt”.

2.Lucruri şi numere

Elevii stau aşezaţi în semicerc, cu faţa spre profesoare. Aceasta spune un număr şi

indică un elev. Elevul trebuie să răspundă imediat, cu un cuvânt sau cu o propoziţie

asociată cu numărul.

Nereuşitele fiecăruia sunt notate. La trei nereuşite sau mai puţine, copilul este eliminat.

Exemple de asocieri:

7 – periode

4 – cea mai mare electronegativitate

1 – hidrogenul

2 – electoni pe nivel I

5 – valenţa maximală a azotului

3 – nemetale în grupa a V

3.Lanţul

Primul jucător spune un cuvânt, iar următorul jucător trebuie să spună un alt cuvânt

care începe cu ultimul sunet al primului cuvânt. Cel de-al treilea jucător trebuie să spună

un cuvânt care începe cu ultimul sunet al cuvântului anterior. Sunt eliminaţi jucătorii care

nu găsesc cuvântul potrivit. Argint , telur , rubidium , uran , azot , titan .

4.G ăseşte greşeala comisăcompletează tabelul:

Denumirea substanţei Formula

greşită corectă

Acid clorhidric H2Cl

Amoniac NH2

Apă HO

Molecula de hidrogen H

Oxid de magneziu MgO3

Dioxid de carbon CO3

Monoxid de carbon CO2

5. Triadă - Traseaza prin săgeţi

gaz indispensabil vieţii

inflamabil

inodor hidrogen

parţial solubil

bun conducător de căldură oxigen

inflamabil

insolubil

în stare lichidă are

insipid culoarea albastru închis

6. Floricica – proprietăţile chimice ale metalelor şi nemetalelor, etc. .

Al2O3

O2

H2 C

+

Fe2O3

CuO

7.Jocul Kim, dezvoltă memoria vizuală – grafică—o serie de 8 – 12 obiecte sunt puse

pe catedră şi se lasă un timp în câmpul vizual al copiilor, apoi se acoperă cu o pânză.

Copiii vor desena toate obiectele pe care şi le amintesc.

8. Serii de elemente —joc pentru dezvoltarea memoriei vizuale şi atenţiei. Se execută

la tablă, sub ochii elevilor, o serie de elemente şi, în timp ce atenţia copiilor este

distrasă, se şterge unul sau mai multe. Elevii trebuie să identifice elementele sau

elementele care au fost şterse.

9 .Un tablou neterminat — este un exerciţiu care vizează imaginaţia, creativitatea, cât

şi inteligenţa şi abilitatea de a desena. Se prezintă o lucrare neterminată (sunt trasate

doar câteva linii) şi se cere elevilor să o continue.

10.Problematizarea – rezolvarea problemelor de diferite tipuri şi la diferite

nivele de complexitate.

Situaţii de probleme – Cîte stări de agregare se întîlnesc în corpul uman , şi care

sunt ele ?

Va interacţiona sarea NaCl cu acidul HCl ? Argumentează răspunsul .

11.Paleta fermecată – este utilizată bine la tema „Elementele chimice” şi „Substanţele

chimice”

12.Ceasul Chimic – este bine utilizată la tema „Alcătuirea formulelor Chimice”.

13.Triadă

Combinati expresiile notate cu cifre cu cele notate cu litere astfel incat sa formati propozitii

care sa reprezinte adevaruri stiintifice:

Stări de agregare

Lichidă- sîngele Solidă -

oasele

Gazoasă – aerul din plămăni

Mg

Al2O3

P FeO

Cl-

SO42- PO4

3-

OH- H+ CO32-

SO32- NO3

-

Br-

1. Carbonul, sulful, fierul si aluminiul

2. Vulcanizarea cauciucului se face

3. Hidrogenul, fierul si cuprul

4. Margarina se produce

5. Diamantul si unii oxizi de aluminiu

6. Grafitul si metalele

7. Oxigenul si cuprul

8. Sulful, carbonul, hidrogenul, aluminiul,

fierul si cuprul

9. Sulful, carbonul si oxizii de metal

10. Intoxicatiile se pot produce

A. sunt conductoare electrice.

B. au stari de agregare diferite.

C. si cu monoxid de carbon.

D. se gasesc foarte putin libere.

E. sunt solide.

F. reactioneaza cu hidrogenul.

G. sunt pietre pretioase.

H. cu sulf.

I. cu hidrogen.

J. reactioneaza cu oxigenul.

Solutie

1 – E 3 – D 5 - G 7 – B 9 - F

2 – H 4 – I 6 – A 8 – J 10

- C

14. Şarpele – şarpele a înghiţit o mulţime de cuvinte aranjeazăle să

formeze un enunţ

1.bijuteriilor; care; aurul; foloseste; si; contine; argint; fabricarea; aliaj;

platina; un; aur; este; si; se; alb; pentru.

2.formata; deoarece; iar; de; substanta; fac; vasele; este; bucatarie;

cupru; nu; din; acesta; otravitoare; se; cocleste.

3.par; atomic; chimice; raspandirea; numar; cu; elementelor; mult;

natura; decat; atomic; cu; in; elementelor; a; este; mai; impar; numar;

mare; a.

Posibile aranjari

1.Aurul alb este un aliaj care contine aur, argint si platina si se foloseste

pentru fabricarea bijuteriilor.

2.Vasele de bucatarie nu se fac din cupru deoareca acesta cocleste, iar

substanta formata este otravitoare.

3.Raspandirea in natura a elementelor chimice cu numar atomic par este

mult mai mare decat a elementelor cu numar atomic impar.

15.Joc didactic –„pacalici chimic”

Jocul este util elevilor de gimnaziu,pentru formarea si aprofundarea

notiunilor generale despre formule chimice (ioni componenti, scriere,

citire,calculul masei moleculare etc.)

Jocul se compune din 43 de cartonase care se vor decupa cu

dimensiunile unor carti de joc obisnuite.

23Na+

sodiu

Pe fiecare cartonas se scrie denumirea elementului sau a

radicalului ,masa atomica sau masa radicalului,sarcina electrica a ionului

sau a radicalului dupa exemplul urmator:

Principiul jocului consta in imperecherea si etalarea (unele sau altele )

a perechilor de cartonase ce contin ioni (+) cu (-) , ioni(2+) cu (2-) si (3+) cu

(3-).

Cartonasele vor contine :neon,4 sodiu , clor ,3 potasiu, 2 hidroxil, 2

amoniu, cesiu, fluor, litiu, sulfura acida, 2 argint, carbonat acid, fosfat diacid,

azotat, azotit, hipoclorit, fier (2),carbonat, cupru, sulfat, zinc, fosfat acid,

aluminiu, fosfat, fier(3), fosfit, 2 calciu, 2 oxigen, sulf,iod, brom,

magneziu,sulfat acid .

Pe baza acestui joc elevii invata ca:

1. O formula chimica ionica se compune din ioni de sarcini

opuse care se atrag si se neutralizeaza reciproc;

2. Scrierea unei formule chimice ionice are pe primul loc ionul

pozitiv si apoi pe cel negativ;

3. Citirea unei formule chimice se face de la ionul negativ spre

ionul pozitiv;

4. Masa moleculara este suma maselor atomilor continuti;

5. Gazele rare au reactivitate chimica redusa, nu formeaza ioni

si sunt stabile ca atomi in conditiii obisnuite ,deoarece au

structuri stabile ale invelisului de electroni(dublet la heliu si

octet la cele din grupa aVIII-a )

Jocul se poate desfasura pe mai multe niveluri, marindu-se treptat

atat acumularea de cunostinte,cat si gradul de dificultate.

Nivelul I de joc:

Se impart toate cartonasele jucatorilor (2-6 persoane ) .Acestia vor

imperechea ioni(+) cu (-), ioni (2+) cu(2-), ioni (3+) cu (3-) si vor etala

perechile unele sub altele, cu fata in sus.Cartile ramase neimperecheate

fiecarui jucator se trag de la unul la altul in mod circular ,se imperecheaza si

se etaleaza in momentul in care i-a sosit jetonul necesar.

Jucatorii care si-au terminat jetoanele ies din joc,dar acesta va

continua intre jucatorii ramasi ,pana la imperecherea tuturor cartonaselor.Cel

care a ramas cu cartonasul „ NEON„este „pacalici”si pierde jocul.

Nivelul II:

Se desfasoara din nou jocul dupa modelul prezentat anterior. Fiecare

jucator isi intoarce perechile de carti cu fata in jos si va alege o

pereche.Apoi, in mod circular, un jucator va spune denumirea compusului

continut pe jetoane, iar celalalt va spune numele si numarul de atomi

continuti,fara sa vada bineinteles fetele cartonaselor extrase de jucatorul

vecin.

EX: Jucatorul 1 are in mana cartonasele :SODIU si CARBONAT ACID

( dupa modelul celor prezentate anterior) si spune ,,carbonat acid de sodiu”;

jucatorul 2 spune: sodiu 1 atom,hidrogen 1 atom, carbon 1 atom, oxigen 3

atomi.

Daca spune corect el preia cartile si le pune cu fata in sus in fata lui, daca

jucatorul 2 greseste,cartile raman jucatorului 1 care le va aseza cu fata in

sus , la el.Apoi jucatorul 2 isi va alege o pereche de carti, va spune

denumirea compusului, iar jucatorul 3 va preciza numele si numarul atomilor

continuti dupa modelul prezentat anterior.Jocul continua pana la epuizarea

tuturor cartonaselor aflate cu fata in jos.

Jucatorul care a ramas cu jetonul ,,NEON,, i se va scade o pereche din

cele realizate prin denumirea substantelor continute pe cartonase.

Castigatorul este cel care are in fata sa cel mai mare numar de perechi de

ioni. La numar egal,departajarea se face in favoarea celui care are jetonul cu

ionul pozitiv cu masa cea mai mare( cesiu ).

Nivelul III:

Se desfasoara jocul ca la nivelulI si II. De aceasta data punctajul se

calculeaza astfel:

fiecare jucator calculeaza masele moleculare ale perechilor de

atomi etalati,in mod orizontal (si nu vertical)pentru a invata calculul

masei moleculare a unei formule chimice.

EX: MCaO=40+16=56

jucatorul care a ramas cu jetonul ,,NEON,, pierde din punctajul total

100 puncte.

Ierarhia este data, bineanteles ,de ordinea descrescatoare a

punctajelor realizate.

Cu ajutorul simbolurilor chimice se pot construi: cuvinte, propozitii, fraze etc

16.Spirala elementelor – în pătratul cu simbolurile elementelor aşezaţi cele patru

secţiuni de mai jos , astfel încît totalul numerele atonice Z ale elementelor care vor

rămîne descoperite să fie egal cu masa rotunjită a elementelor Ca (Ca-40).

1 H

2 He

3 Li

4 Be

5 B

16 S

17 Cl

18 Ar

19 K

6 C

15 P

24 Cr

25Mn

20 Ca

7 N

14 Si

23 V

22 Ti

21 Sc

8 O

13 Al

12 Mg

11 Na

10 Ne

9 F

17.Mozaicul elementelor - scrieţi numerile atomice Z pentru elementele din

fig.1,plasaţi în spaţiile libere pătrăţelele (fig.2) conţinînd simboluri ale elementelor ,

astfel încît suma numerilor Z înscrise pe verticală sau orizontală să fie 33

Fig.1

N B He C

H F O N

Li Be

C N

Be Li C O

N C B Be

Fig.2

C F Be O O N

O Li F He C Li

F Be B N B O

Li N O H C Be

C C B C O C

N B N Be Li He

18.Jocul elementelor –plasaţi cele patru desene alăturate în pătratul mare (fig1) ,

astfel încît pe vericală , pe orizontală şi pe cele două diagonale să nu se găsească

aceleaşi simboluri.

Fig1

H

H Cl N P

Cl S P N

S N O H

H S Cl N

O Cl O P

Cl O P H

19.Rebus

A

1

2

3

4

5

6

7

8

9

B

Orizontal: 1) Fenomen în urma căruia o substanţă se răspândeşte printre moleculele altei

substanţa; 2) Amestec omogen de două sau mai multe substanţe obţinut în urma dizolvării; 3)

Element cu 5 electroni în învelişul electronic (simbolul chimic); 4) Soluţie cu concentraţie redusă;

5) Substanţa în care se produce dizolvarea; 6) Halogen cu 7 electroni pe stratul O (simbolul

chimic); 7) Soluţie care conţine cantitatea maximă de substanţă dizolvată, la o anumită

temperatură; 8) Viteza de dizolvare depinde de… componenţilor soluţiei. 9) solubilitatea gazelor

scade o dată cu creşterea…

Vertical: pe coloana mov A-B, la o rezolvare corectă va rezulta denumirea proprietăţii unei

substanţe de a se dizolva într-o altă substanţă.

Cu ajutorul simbolurilor chimice se pot construi: cuvinte, propozitii, fraze etc

20.Dulăpeorul cu reactive – într-unul din sticlele de mai jos se află acid

sulfuric. Aflaţi care este aceasta ştiind că :

substanţa aflată în dreapta sticlei este aceeaşi cu substanţă aflată în stînga

substanţa din partea de jos nu este apă

caracterul chimic al substanţei aflate în partea de jos a sticlei este diferit de

caracterul chimic al substanţei aflate în partea de sus .

A B C D E F G

Cl2 Mg H2O Na C Cu

H2O S8 H2O Zn Ca S8

H2O Cu N2 Br2 Mg

Ni Al Al H2O K

Cl2 H2 K P4 N2 He

Cl2 Cl2 H2O H2O H2O

Na H2O Br2 K C Ne H2O

I2 H2O H2O Li

S8 H2O Ca Na N2

21.Micul laborant - sticlele şi borcanele cu reactive din laborator s-au încurcat .

Încercaţi să le aşezaţi după compoziţia reactivelor (oxizi , baze , acizi , săruri ).

22.Ghicitori

O substanta plutitoare, Daca vrei sa fii ,,beton,,E de-a dreptul uimitoare. Este-o vorba din jargon.Umfla un balon mare. Invata-te ca sa sudeziCare zboara-n departare. Si in ,,mediu de…………. (Hidrogenul) (Argon)Sunt singurul din lume, Metal usor,alb-argintiuGalben si stralucitor In industrie mult folositLa bijuterii folosit Din bauxite se obtineDar e greu de gasit. Dar curent mult el mananca. (Aur) (Aluminiu)22.FLASH – PUZZLE- Dupa ce veti incercui numele celor 12 nemetale din tabelul de mai sus literele ramase,citite in ordine vor alcatui numele tabelului in care se gasesc aceste nemetale.

Cuvintele se cauta citindu-se de la stanga la dreapta,de la dreapta la stanga pe orizontala side sus in jos,de jos in sus pe verticala.Aceasi litera poate fi intalnita in doua cuvinte.

S A S T A T I N O FX E N O N O O R X OI S E T E Z D A I SM U O L P A E D G FR I N C L O R O E OC A R B O N O N N RB O R B R O M D I C

23. Cubul

Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme. Sunt recomandate următoarele etape :

1. Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează.

2. Anunţarea temei, subiectului pus în discuţie3. Impărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva

cerinţei de pe una dintre feţele cubuluio Descrie: culorile, formele, mărimile ( numărul de atomi diferiţi) etc.o Compară: ce este asemănător? Ce este diferit?o Analizează: spune din ce este făcut, din ce se compuneo Asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti?o Aplică: ce poţi face cu aceasta? La ce poate fi folosită?o Argumentează: pro sau contra şi enumeră motivele care vin în sprijinul afirmaţiei tale

4. Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe5. Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii claseiAPLICAŢIE: Definirea oxizilor Se notează pe tablă câteva formule chimice: Al2O3 SO3

CaO CO2

CuO CO Se împarte clasa în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una dintre feţele cubului

o Descrie: 2 tipuri de atomio Compară: toţi conţin atomi de oxigen şi metal sau nemetal

o Analizează: oxigenul se poate combina cu metale şi nemetaleo Asociază: oxizii se pot clasifica în metalici şi nemetalici o Aplică: oxizii sunt compuşi binari ai oxigenului cu metale sau nemetaleo Argumentează: -pro sau contra şi enumeră motivele care vin în sprijinul afirmaţiei tale

24.Diagrama Venn

25.Glume- Care este diferenta dintre chimie,biologie si fizica - Daca misca e biologie,daca miroase este chimie,daca nu

functioneaza este fizica.

- De ce este heliul asa antisocial- Pentru ca nu vrea sa se ,,combine,, cu nimeni……….

-Ce este apa chioara-Apa cu ochelari.- Copile,spune-mi ce este apa- Apa este un lichid incolor,care devine negru,cand ne spalam pe maini.

Ce spun dipolii in trecere- Ai un moment

Ce spun dipolii la despartire- De-bye

1. - hidroacid - legătură covalentă polară simplă - nu reacţionează cu metalele aflate în serie după hidrogen- reacţionează cu AgNO3 AgCl – precipitat alb brânzos (reacţie de recunoaştere) - gaz incolor - se obţine prin reacţia de sinteză - reacţionează cu Fe; Al

3.- acizi monobazici- miros înţepător- solubili în apă- înroşesc turnesolul- nu au acţiune asupra fenolftaleinei- reacţionează cu amoniacul- reacţionează cu metalele cu caracter puternic electropozitiv- reacţionează cu oxizii metalici, bazele, sărurile.

2.- oxiacid - reacţionează cu metalele aflate după hidrogen fără a-l substituii - lichid - se obţine prin oxidarea catalitica a amoniacului - are caracter oxidant - concentrat nu reacţionează cu fierul - nu reacţionează cu Al - se descompune termic

26. Cinquian-reprezintă o poiezie de 5 versuri .

1. Mercur

2. Argintiu ,lichid ;

3. Dilatîndu-se , contractîndu-se , fuge ;

4. Termometre umple el rapid ;

5. Metal .

27. Poiezia : « Oda Glucozei »

C – un procent te întregeşte

In celule animale ,

Iar în cele vegetale ,

Iţi spun drept : regină eşti !

Sora bună cu fructoza ,

Faceţi mierea de albine –

Te iubesc , dulce glucoză ,

Cînd te-ascunzi într-un ciorchine .

COPACUL IDEILOR- tehnică de evocare a cunoştinţelor şi experimentelor anterioare

AL

UM

INIU

Vaze de bucătărie

Grupa a III-a Perioada a 3-

a

Conduce curentul electric

Alb argintiu

Solid

În aer se oxidează

Formează aliaje

Pasivitate faţa de HNO3

Conduce căldura

K=2e-

L=8e-

M=3e-

SimbolulAL

Duritate mică

Structura învelişului

1.Vodă C. , Vodă Ş. Jocuri şi probleme distractive . Bucureşti . Editura Didactică şi

pedagogică 1996

2.Fryer M. Predarea şi învăţarea creativă . Chişinău 1996

3.Bouillerce B. , Carre E.Cum să ne dezvoltăm creativitatea .Iaşi 2002

4. Godoroja R. Formarea la liceeni a capacităţilor creative în procesul instruirii

problematizării . Chişinău 2005.