stud. arh. Andrei Vlad TIRB FACULTATEA DE ARHITECTUR I URBANISMgr. 1154 , n=19 DISCIPLINA TEHNOLOGIA CONSTRUCIILOR

LUCRAREA 3Aprilie 2015

Stabilirea i descrierea tehnologiei de execuie pentru executarea unor perei de elevaie perimetrali din beton armat de 0,25m grosime i 3,50m nlime la un subsol general cu plac radier cu dimensiunile 6,20 x 11,60m.Se vor surprinde urmtoarele: Materialele principale i materialele auxiliare (ajuttoare) necesare i care se evideniaz prin descriere, calitate, mod de livrare i depozitare. Unelte i echiamente necesare Ordinea operaiillor de execuie (pregtire, execuia propriu-zis, protecie ulterioar) Prevederi privind calitatea lucrrii (abaterile admisibile de la execuie, sisteme de determinare a nivelului de calitate) Schie de detaliu exemplificative (dac este cazul)

CUPRINS:

1. GENERALITI2. STANDARDE I NORME3. MATERIALE i PRODUSE3.1 Materiale principale3.2 Materiale auxiliare4. ECHIPAMENTE UTILIZATE4.1 Scule, dispozitive i utilaje folisite la lucrri de betoane4.2 Scule, dispozitive i utilaje folisite n procesul de realizare a armturilor4.3 Scule, dispozitive i aparate de msur necesare lucrrilor de cofrare5. ORDINEA OPERATIILOR DE EXECUIE5.1 Execuia lucrrilor de cofrare5.2 Execuia lucrrilor de armare5.3 Execuia lucrrilor de betonare5.4 Decofrarea6. CONTROLUL CALITII LUCRRII7. RECEPIA STRUCTURII DE REZISTEN

1. GENERALITIStabilirea i descrierea tehnologiei de execuie pentru executarea unor perei de elevaie perimetrali din beton armat de 0,25m grosime i 3,50m nlime la un subsol general cu plac radier cu dimensiunile 6,20 x 11,60m.

Din calcul reiese un necesar de: 31.15mc beton trebuie livrat, cantitatea fiind prea mare pentru a se prepara local 245mp cofraj trebuie livrat nu este necesara intreaga cantitate, se pot face mai multe cicluri de cofrare cantitatea de oel beton pentru armatura se stabileste din proiectul tehnic acesta se livreaza sub forma de colaci din care se realizeaz armturile

2. STANDARDE I NORME

- STAS 9824/0-74Msurtori terestre. Trasarea pe teren a costruciilor.- C 11 - 74Instruciuni tehnice privind alctuirea i folosirea n construcii a panourilor din placaj ptr. cofraje (B.C. 4/1975).- C 83 - 75ndrumtor privind executarea trasrii de detaliu n construcii- STAS 9824/0-74Msurtori terestre. Trasarea pe teren a construciilor.- STAS 1799-81Construcii de beton, beton armat i precomprimat. Prescripii pentru verificarea calitii materialelor i betoanelor- STAS 1759-80ncercri pe betoane. ncercri pe betonul proaspt.- C 140-86Normativ pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat (BC 12/1986).- STAS 438/1-80Oel beton rotund, neted i profil periodic- P 100/81Normativ pentru proiectarea antiseismic a c-iilor de locuine social-culturale, agro-zootehnice i industriale (BC 11/81)- C 28 83Instruciuni tehnice pentru sudarea armturilor din oel beton (BC 7/83)- C 56 85Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii (BC 1-2/86)- (NE 012-99)Cod practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat ord. MLPAT nr. 59/N din 29.08.1999

3. MATERIALE i PRODUSE

3.1 Materiale principalea) Betonul marf Prepararea i verificarea caracteristicilor betonului se face corespunztor precizrilor din Normativul NE012-99, cap.5. Betonul livrat de staiile de betoane trebuie, obligatoriu, s fie insoit de fi de calitate. Sortimentele de beton ce se livreaz trebuie s respecte, pentru fiecare marc, urmtoarele caracteristici prevzute de norme: consisten; mrirea maxim a agregatelor; tipul de ciment utilizat.Transportul la distan al betonului se poate face cu: autoagitatoare autobetonier autobasculant cu ben amenajate corespunztor. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau roabe. Mijloacele de transport trebuie s fie etane pentru a nu permite pierderile laptelui de ciment. Pe timp de ari sau ploaie, suprafaa liber de beton trebuie s fie protejat, astfel incat s se evite modificarea caracteristicilor betonului. Durata de transport se consider din momentul nceperii ncrcrii mijlocului de transport i sfritul descrcrii acesteia i nu poate depi anumite valori dect cnd se utilizeaz aditivi ntrzietori. Ori de cte ori intervalul de timp dintre descrcarea i rencrcarea cu beton a mijloacelor de transport depete o or, precum i la ntreruperea lucrului, acestea vor fi curate cu jet de ap. n cazul betonului marf nu se ia n considerare depozitarea.

b) Oel beton pentru armturi Livrarea oelului beton se face numai conform prevederilor n vigoare i nsoit de certificate de calitate care vor cuprinde: valorile proprietilor mecanice rezultate din ncercri; rezultatele ndoirii la rece; rezultatele analizei chimice.Livrarea oelului beton se face n legturi de bare sau colaci, masa minim a unui colac este de 40kg, iar masa maxim este de 600kg.Colacii vor fi legai strns n trei sau mai multe locuri i marcarea lor se va face prin vopsire.

Depozitarea oelurilor pentru armturi se va face astfel nct s se evite condiiile care favorizeaz corodarea oelului i murdrirea acestuia cu pmnt sau alte materiale.

c) CofrajeCofrajele sunt construcii temporare, necesare construciilor pentru redarea formei i dimensiunilor elementelor din beton, precum i pentru susinerea acestora in perioada cand acestea nu au capacitatea de a o face singure.Soluiile de realizare a cofrajelor trebuie s fie: economice, astfel incat costul, consumul de materiale i de manoper s rezulte inponderi cat mai sczute din totalul necesar realizrii construciei; rezistente la sarcinile ce le revin, in special: din greutatea (impingerea) betonului care solicit elementele de susinere sau faa cofrajului; la montri - demontri i manipulri repetate; la aciunea agenilor atmosferici; exacte, in privina redrii corecte a formei i dimensiunilor elementelor din betoane inlimita abaterilor admisibile; etane, astfel nct s nu permit scurgerea laptelui de ciment de la rosturi; simple, astfel nct s asigure: execuia uoar in intreprinderea productoare; insuirea rapid de ctre muncitori a tehnicii de lucru; uurina la montare - demontare, manipulare i transport.Tipuri de cofraj: Panouri tipizate (modulate); panouri de cofraj cu astereal din scanduri de rinoase; cherestea de rinoase; placaj pentru lucrri de exterior;Recepia panourilor de cofraj se face pe loturi, la furnizor. Verificarea calitii la recepie se face prin examinarea unei probe reprezentand 5% din lot; dac din aceast prob o cantitate mai mare de 10% nu corespunde, lotul se recepioneaz panou cu panou.Verificarea dimensiunilor se va putea face folosind abloanele care au servit la confecionarea panourilor, dup o prealabil verificare atent a acestora.Pentru fiecare lot de panouri, constructorul va verifica existena certificatului de calitate emis de furnizor.Transportul panourilor atat de la furnizor la antier (dup efectuarea recepiei) cat i de pe un antier la altul, se va face de preferin in pachete de cel mult 500kg cuprinzand 10... 16 panouri de acelai tip, asamblate prin balotare.Manipularea pachetelor se poate face cu o macara de capacitate corespunztoare, folosind dispozitive de manipulare adecvate. Se interzice aruncarea sau bascularea panourilor.Depozitarea panourilor de cofraj se va face pe tipuri, in stive, pe supori de 15-20cm inlime, chiar i pentru o perioad scurt de neutilizare. Stivele vor fi formate prin suprapunerea panourilor astfel impacheate, incat suprafeele lor de contact cu betonul s se afle fa in fa. Dac depozitarea urmeaz a se face pe o perioad mai indelungat, stivele se vor acoperi cu o prelat sau cu o folie de polietilen.Atat panourile de cofraj cat i celelalte materiale i elemente de inventar formand setul de cofrare se vor manipula cu atenie, pentru a nu se degrada prematur i a nu se descompleta.Dup recuperare prin decofrare a panourilor de cofraj i a celorlalte piese component ale setului de cofraj, ele se cur de resturile de beton i se ung pentru o mai bun conservare pan la urmtoarea folosire.

3.2 Materiale auxiliarea) ApaApa utilizat la prepararea betonului trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s fie limpede i fr miros; s aib reacie neutr, slab acid sau slab alcalin (pentru max.=10; pt. min.=4); s nu conin deeuri sau scurgeri provenite de la fabrici de celuloz, zahr, glucoz, acid sulfuric, vopsele, cocserii, ateliere de galvanizare)

b) AditiviAditivii pentru beton sunt substane ce acioneaz n mod fizico-chimic n reacia cu cimentul. e adaug n cantiti mici (max. 5%din cantitatea de ciment) : n timpul preparrii betonului, obligatoriu mpreun cu apa de amestecare sau la betonul semiumed, cu puin timp naintea betonrii, deoarece trebuie luate msuri pentru o bun omogenizare la turaii nalte a vehiculului de amestecare (CIFA) de minimum 4-5 minute.Aditivii pentru beton confer o serie de avantaje: la betonul proaspt faciliteaz transportul, pomparea i obinerea unei lucrabiliti mai bune; mbuntete n principal rezistena mecanic a betonului ntrit, criteriu ce influeneaz pozitiv sigurana i durabilitatea construciilor.

c) Material auxiliar maruntAcestea sunt n special folosite pentru fixarea cofrajelor. Tirani, buloane, cleme, boluri, uruburi i cuie

d) Emulsie parafinPentru ungerea de gard a panourilor de cofraj, imediat dup curire, se recomand folosirea "emulsiei parafinoase SIN" avand urmtoarea compoziie: parafin 20...25% spun 1,5. ..2% ap 78,5...73%Tratarea se va face la rece intr-un strat subire.

4. ECHIPAMENT UTILIZAT

4.1 Scule, dispozitive i utilaje folisite la lucrri de betoanen ce urmeaz sunt prezentate succint principalele mijloace de munca utilizate la lucrarile de betoane

a) Scule lopata, sapa ranga serveste la decofrare, la scos scoabe, la ridicarea de greutati; dreptarul este unealta de baza care se foloseste la nivelarea betoanelor; mistria foloseste la intinderea betonului si indepartarea mortarului de prisos; galeata pentru transportul apei, pentru transportul betonului; stropitoarea se intrebuinteaza la udarea betonului dupa turnare, in timpul intaririi; maiul foloseste la batatorirea betonului. ciocanele de lemn se folosesc la descarcarea betonului din cupele betonierelor care sunt ciocanite ca sa se desprinda betonul de tabla si la indesarea betonului prin ciocanirea cofrajelor roaba pentru beton,de obicei triunghiulara cu scopul de a se asigura o descarcare rapida

b) Utilaje pompa de beton serveste la transportul materialului de la locul de productie direct la locul de intrebuintare. Transportul se face prin impingerea betonului pe conducte de cauciuc. vibratoarele - pe santierele de betoane se intrebuinteaza atat autocamioanele obisnuite, cat si autocamioanele de constructii speciale. banda rulanta se compune dintr-un covor de cauciuc care se deplaseaza in circuit inchis, astfel incat materialul este transportat din locul incarcaturii pana la marginea de sus a benzii, unde cade prin propria lui greutate.

4.2 Scule, dispozitive i utilaje folisite n procesul de realizare a armturilor

a) Pentru manipulare i transport local electrocar pentru transportul barelor debitate sau fasonate; electrostivuitor, pentru manevrarea si transportul fierului in colaci;

b) Pentru indreptat si debitat troliu manual sau mecanic pentru intins (indreptat otelul beton livrat in colaci); calibru, micrometru si sublerul pentru masurarea diametrului armaturilor; metru, ruleta, sabloane pentru masurarea lungimii bazelor; clesti manuali sau electrici pentru taiat armatura; ciocan si perie de sarma pentru indepartarea ruginei; masina de indreptat si taiat otel beton;

c) Pentru fasonat chei manuale de fasonat (simple, duble, cu brat drept sau frant); bane de lucru pentru indreptat si fasonat bare, cu dispozitive ajutatoare de indoire (de regula placi metalice gaurite in care se introduc dornuri interschimbabile); masina de fasonat otel beton;

d) Pentru asamblare cleste, patent pentru legat cu sarma barele de otel beton; capre sau suporti de inventar (din otel beton) pentru montarea carcaselor; sabloane pentru montarea carcaselor de mare serie; aparat de sudura cu arc electric;

4.3 Scule, dispozitive i aparate de msur necesare lucrrilor de cofrarePrincipalele scule utilizate sunt:

a) Pentru intretinerea panourilor de cofraj rulou pentru uns cofrajul galeata pentru transportul decofrajului peria de sarma spaclu

b) Pentru montarea si demontarea cofrajelor trusa de chei fixe ciocan surubelnita ranga drepata

c) Pentru realizarea fetei de lemn a cofrajelor creion dulgher fierastrau manual clesti de scos cuie rindea

d) Pentru operatii mecanizate masina electrica portabila pentru gaurit unealta electrica portabila de taiat, slefuit si curatat materiale de constructii fierastrau circular portabil cu discul montat pe arborele motor

e) Principalele dispozitive si aparate de masura si control nivela (bolobocul) pentru verificarea liniilor si planurilor orizontale si verticale cumpana dulgherului pentru verificarea liniilor si planurilor verticale; fir cu cret pentru trasarea axelor ruleta metalica pentru trasarea si verificarea elementelor de constructii; aparate optice (laser) pentru trasarea axelor i nivelelor

5. ORDINEA OPERAIILOR DE EXECUIE

5.1 Execuia lucrrilor de cofrare

a) Lucrri pregtitoare i principalele etape ale cofrriiPentru orice element de construcii, operaiile de montare a panourilor de cofraj se succed in principiu in urmtoarea ordine: curirea i nivelarea locului de montaj; trasarea poziiei cofrajelor; transportul i aezarea panourilor i a celorlalte materiale i elemente de inventar, in apropierea locului de montaj; curirea i ungerea panourilor; asamblarea i susinerea provizorie a acestora; verificarea poziiei cofrajelor pentru fiecare element de construcie, atat in plan cat i pe vertical i fixarea lor in poziie corect; incheierea, legarea (blocarea) i sprijinirea definitiv a tuturor cofrajelor cu ajutorul dispozitivelor de montare (caloi, juguri, tirani, zvoare, distanieri, proptele,contavantuiri etc) i etanarea rosturilor.

b) Condiii tehnice i tehnologiceCofrajul trebuie sa respecte geometria elementelor structurale (conform proiectului dimensiune si forma) Reguli tehnologice: tablia cofrajului trebuie sa respecte o dimensiune optima care sa permita ansamblarea astfel nct sa se obtina forma dorita. cofrajul trebuie sa fie suficient de rigid pentru a nu se deforma peste limitele admise. La montaj panourile trebuie sa fie aliniate sau sa respecte o anumita curbura (in cazul elemntelor curbe). pozitia cofrajului trebuie sa asigure pozitia elementului in structura(montarea la axe si cote) la cofrajele verticale este esentiala montarea la ax atat la baza cat si la cota superioara (se asigura astfel verticalitatea). la cofrajele orizontale, grinda trebuie montata si la ax si la cota iar la placi trebuie sa fie montata la cota. la cofrajele orizontale elementul de sustinere la cota trebuie sa aiba prevazut sistem de reglaj micrometric pe baza de filet, pentru reglaj fin (pe langa reglajul macrometric). Reglajul micrometric ajuta si la operatiunea de decofrare ( la popii de lemn reglajul micrometric se face prin dubla pana). cofrajul trebuie sa corespunda d.p.d.v al normelor de securitate a muncii (sa nu fie facut din elemente taioase).Calitatea betonului ce rezulta in urma turnarii in cofraj. betonul trebuie sa fie compact, cofrajul avand rolul de a asigura etanseizarea. (rosturile dintre panouri trebuie sa fie inchise pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment). cofrajul trebuie sa fie aliniat a.i. sa permita o demontare usoara, fara a duce la degradarea elementelor de beton sau a celui de cofraj (tine si de alegerea materialului). -fata vazuta a betonului dupa decofrare trebuie sa fie neteda si curata si cu un numar de bule de aer cat mai mic tablia sa fie suficient de rezistenta pentru a nu se degrada sub actiunea apei din beton, sa fie din material cat mai compact, sa fie curata, fara impuritati, noroi, praf, beton turnat anterior nedezlipit si sa fie data cu substante decofrante adecvate care sa nu pateze suprafata betonului. asupra cofrajului trebuie facut un control permanent atat in faza de montaj cat si la final, verificarea finale se consemneaza intr-un proces verbal de receptie a cofrajului. Cofrajul sa fie eficient din punct de vedere economic costurile pe mc trebuie sa fie cat mai mici. Costul unui cofraj reprezinta costul de fabricatie + cost montare si demontare. Cofrajul asigura un numar de reutilizari iar costul pe mc se raporteaza la numarul de reutilizari. cofrajul trebuie sa aiba costuri minime din fabricatie cofrajul trebuie sa fie simplu de montat si demontat. cofrajul trebuie sa fie rezistent si sa permita reutilizari. cofrajul trebuie sa fie cat mai universal (si pentru pereti si pentru stalpi si pentru grinzi)

5.2 Execuia lucrrilor de armare

a) Lucrri pregtitoareCurirea i ndreptarea barelor sunt operaii care trebuie efectuate naintea tierii i fasonrii acestora.La curire se va ndeprta: pmntul, urmele de ulei, vopsea sau alte impuriti; rugina neaderent care se desprinde prin lovire cu ciocanul; rugina aderent, prin frecare cu peria de srm n zona de sudare a barelor care urmeaz s fie ndoite prin sudur.Dup ndeprtarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente, reducerea dimensiunilor seciunii barei nu trebuie s depeasc abaterile limit la diametru prevzute.

b) Fasonarea barelor, confecionarea i montarea carcaselor de armturSe va face n strict conformitate cu prevederile proiectului. Barele tiate i fasonate vor fi depozitate n pachete etichetate, n aa fel nct s se evite confruntarea lor i s se asigure pstrarea formei i cureniei n momentul montrii.Armturile se vor termina cu sau fr ciocuri, conform prevederilor din proiect. ndoirea barelor nclinate, a celor de trecere din stlpi n grinzi sau a celor de trecere peste colul unui cadru se va face dup un arc de cerc cu raza de cel puin 10 d.Capetele barelor nclinate trebuie s aib o poriune dreapt cu lungimea de cel puin 20 d n zonele ntinse cu cel puin 10 d n zone comprimate.n cazul etrierilor care se ndoaie dup un unghi drept, cercul de ndoire va fi de minimum 2 d (D = diametrul etrierului).Fasonarea ciocurilor i ndoirea armturilor se execut cu o micare lent, fr ocuri. Se recomand s nu se execute fasonarea armturilor la temperaturi sub -10 C.

c) Legarea armturilorTrebuie efectuat la ncruciarea barelor, prin legturi cu srm neagr sau prin sudur electric prin puncte. Cnd legarea se face cu srm, se vor utiliza 2 fire de srm de 1...1,5mm diametru.Reelele de armturi din perei vor avea legate n mod obligatoriu dou rnduri de ncruciri marginale, pe ntreg conturul. Restul ncrucirilor, din mijlocul reelelor, vor fi legate din 2 n 2 n ambele sensuri (ah). Barele nclinate vor fi legate, n mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se ncrucieaz. Etrierii i agrafele montate nclinat fa de armturile longitudinale vor lega de regul de toate barele longitudinale cu care se ncrucieaz.d) Montarea armturilorArmtura din perei se monteaz de regul dup ce cofrajul unei fee a peretelui este gata executat.nsemnarea pe cofraj a poziiei barelor;- aezarea barelor drepte i legarea lor cu srm de armtura grinzilor sau centurilor;- se monteaz apoi barele ridicate (care pot fi aduse fasonate de la banc sau pot fi fasonate cu dispozitivul reglabil special);- se aeaz deasupra armtura de repartiie i se leag cu srm.La montare se vor prevedea cel puin 3 distanieri la fiecare metru ptrat de perete.Distanierii pot fi confecionai din mas plastic sau prisme de mortar prevzute cu cte o srm pentru a fi legate de armturi. Se interzice folosirea cupoanelor de oel beton.Praznurile i plcuele metalice nglobate vor fi fixate prin puncte de sudur i armtura elementului, sau vor fi legate cu srm de cofraj sau armturi, asigurnd meninerea poziiei carcaselor n timpul turnrii betonului.Montarea armturilor va fi efectuat n poziiile prevzute n proiect, asigurndu-se meninerea acestor poziii i n timpul turnrii betonului.Executarea lucrrilor se va face cu grij pentru a nu introduce n cofraj pmnt, murdrii sau alte corpuri care ar duna calitii betonului.Pentru a se putea face o comparaie cu cantitatea de armtur prevzut n devize, este necesar s se in o eviden a consumurilor pe obiect sau pri de obiecte.La terminarea montrii armturilor, datorit importanei deosebite a calitii execuiei acestora ct i a faptului c dup turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace simple, acestea vor fi obligatoriu recepionate, ncheindu-se procese verbale de lucrri ascunse.

e) Condiii de calitate, verificarea i recepia lucrrilor de armturi La terminarea montrii armturii n fiecare element de construcie n care urmeaz a se turna beton, trebuie efectuat o verificare foarte minuioas privind calitatea acestor lucrri, deoarece ele constituie "LUCRRI ASCUNSE", deci nu mai pot fi controlate ulterior cu mijloace simple.Verificrile trebuie efectuate de ctre beneficiar (dirigintele de antier), executant (eful de lot) i proiectant i trebuie s se refere la toate aspectele lucrrii i anume:- numrul, diametrul, poziia barelor n diferite seciuni transversale, caracteristice elementului de structur;- distana dintre etrieri, diametrul acestora i modul lor de fixare;- lungimea poriunilor de bare care depesc reazemele sau care urmeaz a fi nglobate n elemente care se toarn ulterior (musti);- lungimi de petrecere la nndiri;- calitatea sudurilor;- numrul i calitatea legturilor dintre bare;- dispozitivele de meninere a poziiei armturilor n cursul betonrii (capra, distanieri etc);- modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire sau beton al armturii;- poziia, modul de fixare i dimensiunile pieselor.Aceste elemente se consemneaz cronologic n: REGISTRUL DE PROCESE VERBALE PENTRU VERIFICAREA CALITII LUCRRILOR CE DEVIN ASCUNSE.Nu se admite trecerea la o nou faz de execuie, nainte de ncheierea procesului verbal referitor la faza precedent, dac aceasta devine o lucrare ascuns.

5.3 Execuia lucrrilor de betonare

Ansamblul de operatiuni prin care betonul se introduce in cofraj si se compacteaza.

a) Lucrari pregatitoarenainte de a se ncepe turnarea betonului se vor verifica: corespondena cotelor cofrajelor, att n plan orizontal ct i pe vertical, cu cele din proiect; existena msurilor pentru meninerea formei cofrajelor i pentru asigurarea etaneitii lor; msurile pentru fixarea cofrajelor de elemente de susinere; rezistena i stabilitatea elementelor de susinere existente i corecta montare i fixare a susinerilor, existena penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a tlpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren, etc; instalarea conform planului (proiectului), a pieselor ce vor rmne nglobate n beton sau care servesc pentru crearea de goluri. cofrajul i armturile se vor cura de eventualele corpuri strine, mortar rmas de la turnarea precedent, rugin neaderent etc i se va proceda la nchiderea ferestrelor de curire suprafaa betonului turnat anterior i ntrit, care va veni n contact cu betonul proaspt, va fi curat cu deosebit grij prin ciocnire, de pojghia superficial de ciment i de betonul slab compactat, ndeprtndu-se apoi materialul prin splare cu jet de ap sau aer comprimat. pregatirea cailor de acces pt mijloacele de transport a betonului verificarea funcionrii corect a utilajelor de transport i de compactare a betonului. stabilirea posibilitatii livrarii de catre statia de betoane a betonului comandat verificarea executarii amenajarilor pt protejarea betonului in timpul si dupa turnare verificarea executarii amenajarilor pentru protectia munciin urma efecturii verificrilor i msurilor menionate mai sus, se va proceda la consemnarea celor constatate ntr-un proces verbal de lucrri ascunse

b) Reguli tehnologice de betonareBetonarea unei construcii, va fi condus nemijlocit de maistrul sau eful punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare i va supraveghea comportarea i meninerea poziiei iniiale a susinerilor cofrajelor i armturilor i va lua msuri operative de remediere a oricror deficiene constatate. Betonul trebuie s fie pus n lucrare n maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare. Punerea n lucrare se va face fr ntreruperi, iar dac acestea nu pot fi evitate se vor crea rosturi de lucru.La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale: la locul de punere n lucrare, descrcarea betonului se va face n bene, pompe de beton sau jgheaburi, pentru a se evita alte manipulri; nlimea de cdere liber a betonului nu trebuie s fie mai mare de 1,5m; turnarea betonului de la nlime mai mare de 1,5m se va face prin tuburi alctuite din tronsoane de form tronconic; betonul trebuie s fie rspndit uniform i n grosime de cel mult 50cm. Nu se admite ntinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvrlirea cu lopata la distane mai mari de 1,50m; betonul trebuie sa umple complet formele in care este turnat si sa inglobeze armatura amestecul de beton sa fie compact din reteta; in timpul transportului sa se limiteze aparitia segregarii circulaia muncitorilor i utilajelor de transport n timpul betonrii se va face pe puni speciale care s nu rezeme pe cofraje, fiind interzis circulaia direct pe cofraje; transportul, turnarea si compactarea betonului trebuie sa se realizeze inainte de inceperea prizei, pe cat posibil fara intreruperi pentru ca sa poate fi compactat, betonul se toarna in elemente de constructii in straturi; timpul max intre betonarile a doua straturi trebuie sa fie mai mic decat timpul de incepere a prizei trebuie limitat impactul betonului asupra ansamblului cofraj-armatura

c) Compactare Compactarea betonului se execut prin vibrarea mecanic in cazul imposibilitii de continuare a compactrii prin vibrare (defectarea vibratoarelor, intreruperi de curent electric etc), turnarea betonului se va continua pan la poziia corespunztoare unui rost, compactand manual betonul.Personalul care efectueaz vibrarea betonului, trebuie s fie instruit in prealabil asupra modului de utilizare, a procedeului pe care urmeaz s-l aplice.Alegerea tipului de vibrare (mrimea capului vibratorului, fora perturbatoare i frecvena corespunztoare acesteia) se va face in funcie de dimensiunile elementelor i de posibilitile de introducere a capului vibrator (butelie) prin barele de armtur.Durata de vibrare optim, din punct de vedere tehnico-economic, se situeaz intre durata minim de 5 sec. i durata maxim de 30 sec., in funcie de lucrabilitatea betonului i tipul de vibrator utilizat.Semnele exterioare dup care se recunoate c vibrarea betonului s-a terminat, sunt urmtoarele: betonul nu se mai taseaz; suprafaa betonului devine orizontal i uor lucioas; inceteaz apariia bulelor de aer la suprafaa betonului i se reduce diametrul lor.Grosimea stratului de beton supus vibrrii se recomand s nu depeasc 3/4 din lungimea capului vibrator (butelie); la compactarea unui nou strat, butelia trebuie s ptrund 5... 15cm in stratul compactat anterior.Grosimea stratului de beton necompactat (turnat) trebuie s fie de 1,1...1,35 ori mai mare decat grosimea final a stratului compactat, in funcie de lucrabilitatea betonului.

d) Rosturi de lucruRosturile de lucru la turnarea betonului sunt rosturi de oprire a betonarii In msura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, deoarece genereaz zone de slab rezisten, organizandu-se execuia astfel nct betonarea s se fac fr intreruperea pe nivelul respectiv sau intre rosturi de dilatare.Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziia lor trebuie s fie stabilit, inand seama de mrimea solicitrilor din diferitele seciuni ale elementelor de construcie i de posibilitile de organizare a lucrului, ele vor fi prevzute in zonele in care solicitrile sunt minime.Rosturile de lucru vor fi realizate inandu-se seama de urmtoarele reguli: durata maxim admis a intreruperilor de betonare pentru care nu este necesarluarea unor msuri speciale la reluarea turnrii, nu trebuie s depeasc momentul de incepere al prizei cimentului folosit; in lipsa unor determinri de laborator, acest moment se va considera la 2 ore de la prepararea betonului, in cazul cimenturilor cu adaosuri i respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fr adaos. n cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnrii este permis numai dup ce betonul a atins rezistena la compresiune de minim 12daN/cmp i dup pregtirea suprafeeleor rosturilor, prin curirea betonului ce nu a fost bine compactat i a pojghiei de lapte de ciment intrit ce eventual s-a format iar imediat inainte de turnarea betonului proaspt, suprafaa rosturilor va fi splat abundent cu ap.

e) Tratarea betonului dup turnarePentru a se asigura condiii favorabile de intrire i a se reduce deformaiile din contracie, se va asigura meninerea umiditii betonului minim 7 zile dup turnare, protejand suprafeele libere prin: acoperirea cu materiale de protecie stropirea periodic cu ap aplicarea de pelicule de protecieAcoperirea cu materiale de protecie se va face cu: prelate, rogojini, strat de nisip, etc. Aceast operaie se face de indat ce betonul a cptat suficient rezisten pentru ca materialul s nu adere de suprafaa acoperit.Stropirea cu ap va incepe dup 12 ore de la turnare in funcie de tipul de ciment utilizat i temperatura mediului, dar imediat dup ce betonul este suficient de intrit pentru ca prin aceast operaie s nu fie antrenat pasta de ciment.Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, in aa fel incat suprafaa betonului s se menin umed. Se va folosi ap care indeplinete condiiile prevzute pentru apa de amestecare a betonului, care poate proveni din reeaua public sau din alt surs. Stropirea se va face prin pulverizarea apei.In cazul in care temperatura mediului este mai mic decat 5 grade C, nu se va proceda la stropirea cu ap.Pe timp ploios, suprafeele de beton proaspt vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilen, atat timp cat prin cderea precipitaiilor exist pericolul antrenrii pastei de ciment.

f) Executarea lucrrilor de beton pe timp frigurosLa executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar s se exercite un control permanent i deosebit de exigent din partea conductorului tehnic al lucrrii, delegatului CTC i al beneficiarului i, oricnd va fi nevoie, din partea proiectantului. n procesele verbale de lucrri ascunse se vor meniona msurile adoptate pentru protecia lucrrilor i constatrile privind eficiena acestora.Cofrajele trebuie s fie bine curate de zpad i ghea. Se recomand ca imediat naintea turnrii betonului s se procedeze la curirea final prin intermediul unui jet de aer cald sau abur.n ceea ce privete susinerile cofrajelor, se va acorda o atenie deosebit rezemrii lor, lundu-se msurile corespunztoare, n funcie de comportarea la nghe a terenurilor.Se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente supuse pe antier la tratament termic n scopul accelerrii ntririi betonului.Se recomand utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifiani, acceleratori sau antigel, n funcie de particularitile lucrrilor. La stabilirea compoziiei betonului se va urmri adoptarea unei cantiti ct mai reduse de ap de amestec.Protejarea betonului dup turnare trebuie s asigure acestuia n continuare a temperaturii de min. +5 grade C, pe toat perioada de ntrire necesar pn la atingerea rezistenei de min. 50daN/cmp, moment de la care aciunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia. Decofrarea se poate efectua numai dup verificarea rezistenei pe probe de beton pstrate n aceleai condiii ca i elementul n cauz i dup examinarea atent a calitii betonului pe feele laterale ale pieselor turnate, efectundu-se n acest scop unele decofrri pariale, de prob.

5.4 Decofrarea

In cursul operaiei de decofrare se vor respecta urmtoarele: desfurarea operaiei va fi supravegheat direct de ctre conductorul de lot. In cazul in care se constat defecte de turnare (goluri, zone segregate etc) care pot afecta stabilitatea construciei, decofrarea se va sista pan la aplicarea msurilor de remediere sau consolidare; susinerile cofrajelor se desfac incepand din zona central a deschiderii elementelor i continuand simetric ctre reazeme; slbirea pieselor de fixare (pene, vinciuri etc) se va face treptat, fr ocuri; decofrarea se va face astfel nct s se evite preluarea brusc a incrcrilor de ctre elemente ce se decofreaz, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor i susinerilor.Dup decofrarea oricrei pri de construcie se va proceda, de ctre eful lotului, delegatul beneficiarului i eventual de ctre proiectant la o examinare amnunit a tuturor elementelor de rezisten ale structurii, incheindu-se un proces verbal, de lucrri ascunse, in care se vor consemna calitatea lucrrilor, precum i eventualele defecte constatate i aprecierea importanei lor. In cazul in care se constat defecte importante (goluri, zone segregate sau necompactate etc), remedierea acestora se va face numai pe baza detaliilor acceptate de proiectant i cu supravegherea beneficiarului. Dup executarea acestor remedieri, se va intocmi un proces verbal de lucrri ascunse in care se va meniona procedeul de remediere adoptat.La lucrrile la care se prevede aplicarea unor finisaje, defectele superficiale se vor remedia odat cu executarea finisajului respectiv.

6. CONTROLUL CALITII LUCRRILOR

Inaintea inceperii betonrii se va verifica i dac sunt pregtite corespunztor suprafeele de beton turnate anterior i cu care urmeaz s vin in contact betonul nou.In cursul betonrii elementelor de construcii se va verifica dac: datele inscrise in fiele de transport ale betonului corespund celor prevzute i nu s-a depit durata de transport; condiiile de turnare i compactare asigur evitarea oricror defecte; se asigur meninerea poziiei armturilor i a pieselor inglobate; se asigur meninerea dimensiunilor i formelor cofrajelor, precum i comportarea elementelor de susinere i sprijninire; se aplic msurile de protecie a suprafeelor libere ale betonului proaspt.La decofrarea oricrei pri de construcie se va verifica i consemna in proces verbal de lucrri ascunse: aspectul elementelor, semnalandu-se dac se intalnesc zone de beton necorespunztor (necompactat, segregat, goluri, rosturi etc); dimensiunile seciunilor transversale ale elementelor; distanele dintre diferite elemente; poziia golurilor de trecere;Calitatea betonului pus in lucrare se consider corespunztoare dac: nu se constat defecte de turnare sau compactare (goluri, segregri, intreruperi de betoane etc); la ciocnire se inregistreaz un sunt corespunztor i uniform; calitatea betonului livrat este corespunztoare; rezultatele incercrilor efectuate pe epruvete confecionate pe antier sau a celor nedistructive sunt corespunztoare.Rezultatele aprecierii calitii betonului pus in lucrare pentru fiecare parte de structur, se consemneaz intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar i executant.Dac nu sunt indeplinite condiiile de calitate se vor analiza de ctre proiectant msurilece se impun.

7. RECEPIA STRUCTURII DE REZISTEN

Se efectueaz pe intreaga construcie sau pe pri de construcie in funcie de prevederile programului privind controlul de calitate pe antier, stabilit de proiectant impreun cu beneficiarul i executantul.Aceast recepie are la baz examinarea direct efectuat de cei trei factori pe parcursul execuiei. Suplimentar se va verifica: existena i coninutul proceselor verbale de lucrri ascunse, precum i a proceselor verbale de verificare a calitii betoanelor dup decofrare i de apreciere a calitii betonului pus in lucrare; constatrile consemnate in cursul execuiei de ctre beneficiar, proiectant, CTC saualte organe de control; confirmarea prin proces verbal a executrii corecte a msurilor prevzute in diferite documente examinate; consemnrile din condica de betoane; dimensiunile de ansamblu i cotele de nivel; dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului; poziia golurilor prevzute in proiect; incadrarea in abaterile admise;Verificrile efectuate i constatrile rezultate la recepia structurii de rezisten se consemneaz intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar, proiectant i executant, precizandu-se in concluzie dac structura in cauz se atest sau se respinge.In cazurile in care se constat deficiene in executarea structurii, se vor stabili msurile de remediere, iar dup executarea acestora se va proceda la o nou recepie.Recepia construciilor de beton i beton armat se va face in conformitate cu prevederile Legii nr.8/1977.

ntocmitstud. arh. Andrei Vlad tirbgr. 1154