lucrarea 3 - planse + scara lemn

8/16/2019 lucrarea 3 - planse + scara lemn

1/12

EXECUTAREA UNUI PLANŞEU ŞI O SCARĂ INTERIORĂ DIN LEMN ECARISAT, lao cabană cu P+M cu dimensiuni de 8,50x4,00 m cu câte 3 încăperi / nivel

A. Planşee de lemn

1 Casele construite pe structură din lemn se particularizeazăprin excepţionale calităţi termo şi fonoizolatoare aleplanşeelor. Stratul izolator de vată minerală sau polistirenexpandat reglează transferurile de căldură pe verticală şiamortizează foarte eficient chiar şi zgomotele cele maistânjenitoare (călcătura unor pantofi cu toc înalt, tropăitulcopiilor, căderea unui obiect greu).

Spre deosebire de planşeele de beton, cele ce fac parte dinstructura orizontală de rezistenţă a caselor din lemn pot primicu mai multa uşurinta si cheltuieli mai reduse, finisaje variate şispectaculoase. Grinzile structurii pot fi lăsate la vedere, efectul

estetic fiind garantat. Ele pot fi acoperite în totalitate prinplacare cu lambriu sau gips – carton.

Golul de aer dintre grinzi va constitui un element izolatorsuplimentar.

Un planşeu bine executat, conform detaliilor din proiectul destructură, este tot atât de rezistent din acest punct de vedereca şi unul de beton armat.

Pentru planşee, peste panourile de pereţi se aşază, de regulă, dulapi orizontali de 20x5 cm, lainterax de 40–50 cm, care constituie elementul de rezistenţă al planşeelor. Peste acestea se aşazastraturile care formează pardoseala camerelor. La deschideri mai mari de 6 m se pot utiliza

subgrinzi având secţiunea de 200 x 200 mm.

Tipuri de planşee cu grinzi din lemn


2/12

2. Materiale unelte şi echipamente necesare

2.1. Materiale

2.1.1. Materiale principale

1. OSB Kronospan (1,5 cm grosime), 2 straturi, tip dala flotanta

2.

Folie bariera impotriva vaporilor din folie de polietilena continua cu grosimea de 0.15 mm.

3. Izolatie URSA TSP (placi de mare densitate, pentru pardoseli) 4. OSB Kronospan (2 cm grosime) 5. Grinzi principale alcatuite din dulapi de lemn de rasinoase, cu sectiuni de 150x200,

150x250, 150x300mm, dispuse la interspatii de 700-900 mm si rigidizate in senstransversal cu distantieri din dulapi cu aceiasi sectiune.

6. Ancoraje metalice din fier lat de 10 x 50 mm fixate in pereti si de grinzile de lemn (montateaparent sau ingropate).

7. Umplutura din vata minerala URSA GLASSWOOL DF 39 Conductivitate termica: 0,039W/mK Reactia la foc: A1 – incombustibil

8. Stratul inferior de finisaj: gips carton cu profile metalice de sustinere, lambriu, etc. sauaceasta poate ramane aparenta si se lacuieste.

2.1.2. Materiale auxiliare

1. cuie, buloane, coltare si eclise metalice galvanizate.

2.2. Unelte şi echipamente

Masă cu circular Tăierea lemnului

Fierăstrău vertical Tăierea lemnului

Maşină de şlefuit Şlefuirea lemnului

Aspirator de praf Curăţare Strung pentru lemn Strunjirea lemnului

Cutter, ciocan


3/12

Bormaşină portabilă cuacumulatori şi accesorii

Realizarea găurilor pentruşuruburi

Metru tâmplărie,nivelă/boloboc

Măsurare şi verificareaplaneității

2.3. Depozitare

Produsele trebuie ținute în ambalajul lor original, într-un loc ferit de umezeală, praf sau deteriorăride natura mecanică, fără contact direct cu solul.

2.4. Pregătiri

Materialul lemnos care urmeaza sa fie pus in opera trebuie sa fie uscat corespunzator. Ignifugarealemnului si protejarea impotriva cariilor, insectelor si ciupercilor

3.

Executarea

planşeelor din lemn

3.1. Etape de executie

1. Grinzile de lemn se dispun pe direcţia laturii scurte a fiecărei încăperi, la distanţe egale (70-90cm). Grinzile se execută din lemn de răşinoase, mai rar se foloseşte lemnul de foioase. Îndreptul coşurilor de fum se iau măsuri pentru evitarea rezemării pe acestea şi înlăturareapericolului de aprindere prin încălzire sau scântei. Planşeele din lemn se execută în diversetipuri, după destinaţia şi importanţa lor, astfel sunt planşee cu grinzi aparente şi plansee cugrinzi înfundate (cu plafon plan).

2. Pentru asigurarea unei conlucrări între elementele de rezistenţă ale planşeului de lemn şi pereţiiportanţi, pe direcţia transversală şi la capetele grinzilor, se execută ancoraje metalice din fier latde 10 x 50 mm fixate în pereţi şi de grinzile din lemn (montate aparent sau îngropate).

3. Rezemarea grinzilor din lemn, la capete, se face pe 15-20 cm, prin intermediul unor tălpi delemn sau centurilor de beton armat, când este necesară repartizarea încărcărilor pe suprafaţămai mare, în nişe locale, executate în zidărie şi prevăzute cu un spaţiu de aerisire de 3-4 cm, iargrinzile paralele cu pereţii se aşază la o distanta de 3-4 cm de acestia. La spatele nişei se

adaugă un strat termoizolant, datorită slăbirii peretelui, pentru evitarea condensului în nişă.Deoarece capetele grinzilor de pe zidul exterior sunt expuse pericolului de a se umezi şi putrezi,trebuie luate măsuri speciale pentru a preîntâmpina acest lucru, astfel: • capetele grinzilor pe o distanţă de 50 cm se trateaza cu o substanţă antiseptică; • feţele laterale ale grinzilor pe o distanţă de 25-30 cm se înfăşoară cu un carton bitumat,

pentru a nu veni în contact cu zidăria; 4. Se ataşeaza sistemul de susţinere a fonoizolaţiei format din placi OSB Kronospan (1,2 cm

grosime) fixate de grinzile principale.


4/12

5. Se pune umplutura din vată minerală URSA GLASSWOOL DF 39 - Conductivitate termica:0,039 W/mK Reactia la foc: A1 – incombustibil

6. Peste grinzile principale se pune un rând de plăci OSB Kronospan (2 cm grosime) 7. Izolaţie URSA TSP (plăci de mare densitate, pentru pardoseli) - Conductivitate termica: 0,032

W/mK Reactia la foc: A1 – incombustibil 9. Folie barieră împotriva vaporilor din folie de polietilenă continuă cu grosimea de 0.15 mm. 8.

Plăci din OSB Kronospan (1,5 cm grosime), 2 straturi dispuse perpendicular, tip dală flotantă 9. Pe partea inferioară a planşeului se ataşează profile metalice pentru susţinerea plăcilor de gips-

carton 10. Folie bariera împotriva vaporilor din folie de polietilenă continuă cu grosimea de 0.15 mm. 11. Plăci de gips-carton 12,5mm 12. Se aplică tencuiala iar mai apoi zugraveala tavanului. 13. Se fixează scara prefabricată executată în atelier. 14. Se fixeaza ultima treaptă a scării şi se acoperă părţile vizibile ale prinderii. 15. Se finisează pardoseala mansardei cu parchet.

3.2. Tipuri de planşee din lemn:

a. Planşeu cu grinzi şi podină cu rol deuzură (se utilizează la construcţiileprovizorii)

b. Planşeu cu grinzi, podină şi duşumea (seutilizează la construcţiile provizorii)

c. Planşeu cu grinzi, podină, umplutură şi

duşumea, grinzile fiind aparente.(Umplutura este realizată din materialeuşoare cum ar fi: zgura, spărturiceramice, vată minerală etc)

d. Planşeu cu grinzi, podină,umplutură, duşumea, grinzilefiind parţial înfundate,executându-se şi un tavanfals. (tavanul fals poate firealizat în una din varianteleprezentate sau variantamodernă: prefabricate dinipsos sau gips carton, profilemetalice sau plastice etc)


5/12

B Scări pe structură de lemn

1 Folosite cu preponderenţă la clădirile din domeniul rezidenţial, mai ales la locuinţe unifamiliale,scările din lemn se realizează în mod uzual pe vanguri, grinzi (profile din lemn masiv, stratificat saulaminat), cu trepte fabricate din lemn. Se pot crea foarte multe variante: cu rampe drepte, înspirala, cu trepte balansate, iar în cazuri speciale se pot realiza chiar vanguri curbe. Scările pe

structură de lemn pot fi lăsate la vedere sau pot fi finisate în nenumarate feluri. Una dintreproblemele cele mai importante în cazul acestora este cum se comportă în timp. Scârţâitul înmomentul folosirii este cauzat pe de o parte de faptul că lemnul utilizat la fabricarea scării este tratat incorect, iar pe de alta, mai ales în cazul scărilor fabricate pe şantier, prinderile între elementesunt realizate cu piese neadecvate. În general, pentru rezultate bune, se recomandă utilizareaproduselor dedicate, cu garanţie de la producător sau de la firma care face montajul.

1 1

Treptele de lemn – un mod foarte răspândit de finisare a treptelor, indiferent de structuraacestora. Se pot livra sub formă de placi prefabricate din lemn masiv ori stratificat cu ciubucprefabricat, sau se pot folosi finisaje uzuale de pardoseala, dar cu profile de cant care să permităfinisarea profilului de treaptă.

Scară pe structură de lemn, cu vang central şi trepte prefabricate / cu trepte încastrate total în vanguri

Scară pe structură de lemn, cu trepte semiîncastrate în vanguri / cu trepte prinse pe vang


6/12

2. Materiale unelte şi echipamente necesare

2.1. Materiale

• Lemn ecarisat - piese scară prefabricate • Piese metalice de fixare - şuruburi autofiletante, şuruburi, cuie, corniere • Piese din lemn pentru fixare - cepuri

2.2. Unelte şi echipamente

Pistol cu capse șicompresor de aer

Prindere elemente dinlemn

Fierăstrău cu o nouă lamă Tăierea lemnului, chertare

Fierăstrău circular cutăiere înclinată

Tăierea lemnului la unghi

A deziv de tâmplărie fărăapă în componenţă

Lipirea componentelor dinlemn

Bormaşină şi burghie Realizarea găurilor pentruşuruburi

Cutter, ciocan


7/12

Chit de lemn Astuparea găurilor,crăpăturilor şi fisurilor

Metru tâmplărie,nivelă/boloboc

Măsurare şi verificareaplaneității

Unelte speciale - "stairwizard"

Masurarea şidimnesionarea exactăa

treptelor

3. Montarea scărilor din lemn

3.1 Aspecte generale

Montarea unei scări se realizează în mod uzual de sus în jos. Există posibilitatea pregătirii unorlegături şi decupării unor componente, unde este necesar, aspect care trebuie să se realizeze

înainte de montarea scării.

Elementele componente ale scării trebuie să fie fixate de structura de susţinere a acesteia. Trebuieavut în vedere tipul de fixare utilizat pentru a se asigura ca acestea oferă un nivel adecvat de sprijinşi sunt adecvate pentru lemn.

Toate punctele de fixare trebuie să fie pregătite în prealabil (cu piesa ce de fixare) şi găuri pilot (înstructura scării). Nu forţaţi niciodată o legătură, cu excepţia cazului în care acesta este scopul,deoarece acest lucru va duce la despicarea lemnului și va slăbi legătura.

3.2 Munca la înălţime

Trebuie avut grijă atunci când instalaţi o scară că prin natura muncii va prezenta un risc de cădere.

Protecție completă nu va fi asigurată decât atunci când întreg sistemul este montat - balustrada,

parapetul, mână curentă sunt fixate. 3.3 Fixarea temporară a scărilor

O scara nu va fi în măsură să ofere sprijinul său deplin, până când acesta nu este instalată completcu toate dispozitivele de prindere fixate. Până când acest lucru nu este realizat există şansa caelemente ale scarii să se disloce din pozițiile lor.

În timpul procesului de instalare, poate fi necesar ca instalatorul să utilizeze scara, dar acest lucruar trebui să fie efectuat cu precauţie sau asigurat că prinderi temporare, cum ar fi un bloc de la


8/12

baza scarii pentru a preveni alunecarea. În acest moment, nicio prindere nu a fost fixată astfel căinstalatorul trebuie sa aibă în vedere posibilitatea căderii de pe scară.

3.4 Fixarea în perete

Șuruburi structurale ar trebui utilizate pentru a realiza fixarea în perete. Șuruburile trebuie să aibă undiametru nominal de 5 mm și ar trebui să fie de tip autofiletant, sau ar trebui să fie instalate în găuri

realizate anterior. Lungimea șurubului trebuie aleasă pentru a realiza o penetrare minimă de 50 mm în lemn sau zidărie și dibluri de 50 mm lungime trebuie utilizate pentru ziduri.

Un element de lemn continuu, cu o lăţime suficientă trebuie utilizat pentru a evita posibilitatea dedivizare, trebuie să fie fixat direct pe perete pentru a umple golul dintre scara și perete.

Fixarea scării ar trebui să înceapă cu şuruburi montate sub treptele de sus şi de jos.

Secţiune prin vangul perete Fixarea treptelor în vangul perete

Pentru a facilita fixarea în pereţii de lemn, elemente suplimentarede lemn trebuie furnizate între stâlpii care urmează linia propusă de fixare. Aceste elemente ar trebui să fie de minim 45 mm lățime x72 mm adâncime și să fie fixate utilizând șuruburi de 75 mmlungime introduse perpendicular pe element. Alternativ, știfturisuplimentare pot fi furnizate la 300 mm pentru a permite fixareadirectă și de a evita necesitatea de a introduce elementesuplimentare.

Adăugarea de elemente de lemn suplimentare pentru a sprijinifixarea scării de perete.

3.5.

Executarea

3.5.1.

Vang exterior / vang interior

3.5.1.1.

Crestarea părţii

superioare

a vangului

Tăiați partea inferioară a vangului, astfel încât partea superioară vasta la același nivel cu finisajul pardoselii. Se taie partea superioarăa vangului, astfel încât să se alinieze cu plinta.


9/12

Partea superioară a vangului perete

3.5.1.2.

T

ăiere de jos a vangului

perete

Se taie partea inferioară a vangului astfel încât măsurarea pe verticală de la suprafața superioară amuchiei de sus până la partea de jos a vangului este egală cu înălţimea totală a scării.

Notă: Suprafața superioară a treptei de jos poate fi folosită ca reper.

De exemplu, în cazul în care înălţimea totală proiectată a scării este de 2600 mm pentru 13

contratrepte de 200 mm, dar diferenţa între niveluri este 2597 mm, atunci contratreapta de jospoate fi tăiată la 197 mm (12 x 200 mm + 197 mm = 2597 mm).

Notă: Uneori prima contratreaptă este lăsată intenționat mai lungă, astfel încât orice deviere ușoară între înâţimea totală proiectată a scării și diferenţa dintre niveluri să poată fi ajustată. Oricediferență, totuși, nu trebuie să fie mai mare de ± 5 mm.

Vangul exterior este, de obicei, fixat la partea superioară şi partea inferioară. Cea mai comună

formă de prindere este cea cu "cep şi crestătură", cu toate acestea producătorii pot oferi o metodăalternativă de fixare a vangului exterior al scării.

Înaintea fixării stâlpişorului de vangul scării, acesta trebui pregătit după cum urmează;

3.5.2.1

C

hertarea

stâlpişorului pentru a se prinde de grindă

Fața din spate a stâlpişorului va trebui crestată pentru a se putea fixa mai bine pe grindă.Notă: Stâlpişorul trebuie fixat în funcţie de înălţimea grinzii şi nu în funcţie de înălţimea pardoselii.Scoateți pardoseala (de exemplu: PAL) pentru a fixa vangul,stâlpişorul şi treapta superioară.


10/12

Prinderea stâlpişorului de grindă

3.5.2.2.

Chertarea stâlpişorului pentru prinderea la partea inferioară a vangului

Înainte de a fixa stâlpişorul la partea inferioară a vangului, acesta ar trebui tâiat pentru a măsura înălţimea exactă.

Notă: Stâlpişorul de jos s-ar putea să nu fie la marginea scării. Pot exista până la două treptesuplimentare până la montarea acestuia; de exemplu, o traptă ieşită, sau o treaptă ieşită împreunăcu un soclu de susţinere.

Prinderea stâlpişorului la partea inferioară

Modalităţi de realizare a treptelor de la bază - secţiune şi plan


11/12

3.5.2.3.

Montarea mâinii curente

Mâinile curente sunt utilizate ca sprijin în cazul unei alunecări și în special pentru persoanele cudeficienţe de mișcare. Mâinile curente pot forma, de asemenea, partea superioară a unui balustrade sau "bariera de siguranță" privind protecția utilizatorilor. Este esențial ca acestea să fiebine fixate.

Notă: O mână curentă pe cont propriu, nu poate acționa ca o barieră de securitate. Protecție completă se realizează prin montarea intregii balustrade.

3.5.3.

Podestul intermediar

Podestele intermediare trebuie să susțină aceleași sarcini ca și planşeele.

Dacă nu se specifică altfel podestele intermediare ar trebui să aibă dimensiunea maximă de 1,2 mx 2,6 m. Grinzile care susţin podestul intermediar ar trebui să sprijine pe pereţi structurali sau grinzi.

Treaptă inferioară podestului intermediar se montează asemenea ultimei trepte prinse de planşeu. Treapta superioară podestului intermediar este fixată asemenea primei trepte a scării.

3.5.4.

Scările balansate

Scările balansate, în punctul de cotire sunt formate de obicei din trei sau patru trepte trapez,

conectate la un stâlpişor. Acesta va primi partea îngustă a unora dintre trepte.

Cele două vanguri care determină colţul trebuie conectate între ele.3.5.5

Balustrade

Balustradele formează o barieră necesară pentru a proteja utilizatorii scării împotriva accidentelor.Pentru a asigura protecția necesară, este important ca balustrada să fie bine fixată. Odată ce scaraa fost complet asamblată și fixată, balustrada poate fi montată.


12/12

Dacă balustrada a fost livrată ca o unitate asamblată atunci montarea se realizează în conformitatecu instrucțiunile producătorului. Dacă balustrada a fost livrată pe componente, începe pentru aforma balustrada prin reducerea elementelor componente la lungimea corectă.

Baluştrii sau Fusurile ar trebui tăiate la lungimea corectă astfel încât acestea să se angajeze pedeplin în canelura inferioară a mâinii curente și fața superioară a grinzişoare de fixare.

Baluştrii trebuiesc repartizate uniform astfel încât o sferă cu diametrul de 100 mm să nu poatetrece prin spaţiul conturat de aceştia.

Montarea unei balustrade - vedere

BIBLIOGRAFIE

• consstructturall.wordpress.com - plansee din lemn •

Construcţii şi fizica construcţiilor - Hoch GmbH & Co. GK - www.thermo-hanf.de • spatiulconstruit.ro - scari din lemn • scariinterioare.blogspot.ro • BWF - Stair Design Guide 2013 • BWF - Stair Scheme Installation Guide • Estfeller - scari interioare din lemn drepte si balansate dimensiuni de proiectare • Trus Jeist - Engineered Wood Products - Stair Stringers and Treads

lucrarea 3 - planse + scara lemn

Documents