Colegiul Economic Nicolae Titulescu

Colegiul National Agricol CAROL I

LUCRAREImpozitul pe salarii si obligatiile platitorilor de venituri si ale contribuabililor

Coordonator:

Absolvent:Prof. Brandusa Florina Iulia

Neacsu Maria Catalina

Clasa a XIIAn colar2007Argument

In procesul dezvoltari sale, societatea omeneasca, a constituit un vast camp pentru cercetare stiintifica oferind posibilitati de cerecetare atat pntru stiintele exacte, cat si pentru cele sociale.In cadrul stiintelor sociale sia in special a celor conomice un loc deosebit revine stiintei finantelor.

Existenta finantelor este strans legata de existenta statului si de folosirea banilor si formelor valorice in repartitia produsului intern brut. De la aparitia primelor elemente de finante - la punctul de intersectie dintre oranduirea comunei primitive si oranduirea sclavagista si pana in prezent, finantele au fost o componenta a sistemului relatiilor economice.

Faptul ca finantele au aparut pe o anumita trapta de dezvoltare a societatii, cand s-au manifestat anumite conditii si au evoluat odata cu evolutia conditiilor care au stat la baza aparitie lor, dovedeste caracterul istoric al acestora.Cuprins

2Argument

4Capitolul 1

4Impozitul

41.1. Notiuni generale

41.2. Impozite directe

51.2.1. Impozitele reale si impozitele personale.

61.3. Impozitul pe venit

61.3.1. Impozitul pe avere

81.3.2. Impozitul pe veniturile din salarii

101.3.3. Impozitul pe dividente

11Capitolul 2

11Impozitul pe salarii si obligatiile platitorilor de venituri si ale contribuabililor

112.1. Determinarea venitului brut

132.2. Reineri din salarii

142.3. Impozitul pe salarii

182.4. Contribuia de asigurrile sociale (CAS)

192.5. Contribuia de asigurri sociale de sntate (CASS)

212.6. Contribuia la bugetul asigurrilor pentru omaj (fondul de omaj)

222.7. Alte datorii

242.8. Documente specifice

29Capitolul III

29Prezentarea societii

293.1. Prezentarea societii

303.2. APLICATIE

33Bibliografie

Capitolul 1Impozitul1.1. Notiuni generale

Impozitul este o plat obligatorie, stabilit prin lege, pe care cetenii, ntreprinderile etc. o vars din venitul lor n bugetul statului, n conformitate cu anumite norme de impunere; contribuie. 2) Obligaie impus.Impozitele reprezinta in zilele noastre obligatii pecuniare, pretinse, in temeiul legii, de catre autoritatea publica, de la persoane fizice si juridice, in raport cu capacitatea contributiva a acestora, preluate la bugetul statului in mod silit si fara contraprestatie imediata si folosite de catre acesta ca resurse pentru acoperirea cheltuielilor publice si ca instrumente de influentare a comportamentului platitorilor, astfel incat interesele acestora sa fie armonizate cu interesul public.1.2. Impozite directeImpozitele directe constituie forma cea mai veche si mai simpla de impunere. In evolutia lor, impozitele directe au tinut pasul cu dezvoltarea economica, fiind stabilite fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activitate, fie pe venit sau avere.1.2.1. Impozitele reale si impozitele personale.

In categoria impozitelor de tip real, cele mai cunoscute de practica financiara, sunt acelea care au ca obiect al impunerii pamantul, cladirile, activitatile economice neagricole si miscarea capitalului banesc.Specific impozitelor reale este faptul ca se stabilesc pe baza unor criterii exterioare care dau o anumita imagine despremateria impozabila dar nu si despre puterea economica a subiectului impozitului..

In cazul impozitului funciar la determinarea sumei datorate statului se pornea de la suprafata terenurilor, numarul animalelor de munca si numarul plugurilor utilizate in vederea lucrari pamantului, marimea areanzii, pretul pamantului etc, fara sa ia in considerare productia obtinuta. Un pas inainte in stabilirea impozitului funciar l-a constituit introducerea cadastrului cu ajutorul caruia se pt stabili descrierea suprafetelor si a bunurilor funciare din fiecare localitate pe baza carora se stabilesc impozitele directe.Cladirile alaturi de pamant au devenit o alata forma importanta a averii imobiliare, a fost introdus, mai ales in mediul urban, impozitul pe cladiri.

In cazul acestui impozit baza impozabila o constituie frecvent numarul si destinatia data incaperilor, suprafata construita, numarul usilor si ferestrelor etc.

Dezvoltarea manufacturilor, fabricilor, comertului si profesiilor liberale a determinat cresterea numarului mestesugarilor, fabricantilor, comerciantilor liber profesionisti. Impunerea acestora a necesitat introducerea impozitului pe activitatile industriale comerciale si profesiile libere.La baza stabilirii acestui impozit stau criterii diferite de ordin exterior, cum sunt: marimea capitalului, marimea localitatii in care isi desfasoara activitatea.

Dezvoltarea industriei si comertului a impus dezvoltarea relatiilor de credit, a bancilor si a comertului cu hartii de valoare. In aceste conditii o categorie de oameni se ocupa numai cu plasarea capitalurilor banesti disponibile in operatii speculative. Pentru introducerea acestora s-a introdus impozitul pe capitalurile banesti care se stabilesc in functie de volumul dobanzilor pe care debitorul le platea pentru capitalul luat cu imprumut sau in functei de volumul dobanzilor, pe care debitorul le platea.1.3. Impozitul pe venit

Impozitul pe venit este una din cele mai importante surse de venituri ale bugetului de stat, izvorul principal al formarii venitului bugetului de stat si al finantarii cheltuielilor publice.

Din punct de vedere al optiunilor fiscalitatii, impozitul pe venit este o optiune economica, fiind o prelevare obligatorie asupra venitului, acest venit cunoscand mai multe forme economice.

Venitul intra in patrimoniul contribuabilului, asadar impunerea asupra acestuia este o impunere la sursa.

1.3.1. Impozitul pe avereImpozitele pe averea au fost instituite in starnsa legatura cu dreptul de propietate asupra unor bunuri mobile si i8mobile. Impozitele pe avere se intalnesc, in practica financiara, sub trei forme si anume: impozitele propriu-zise asupra averii, impozitele asupra circulatiei averii si impozitele asupra cresterii averi.Impozitele propriu-zise asupra averii pot fi de doua feluri: impozitele satbilite asupra averii, dar care se platesc din venitul produs de averea respectiva si impozitele pe substanta averii. In acest din urma caz impozitul duce la micsorarea materiei impozabile, fiind prceputa din substanta averii. In categoria acestor impozite se inatalnesc urmatoarele: impozitele pe propietati imobiliare si impozte asupara activului net.Impozitele pe propietati imobiliare se inatalnesc frecvent sub forma impozitelor asupra terenurilor si cladirilor. In cazul acestor impozite baza impozabila o constituie, adesea, valoarea de achizitie, valoarea de inlocuire, valoarea declarata de propietar sau veniturile capitalizate privind bunurile. De regula aceste impozite nu se percep in cote ridicate, pentru a putea fi suportate din veniturile produse de averea respectiva .Impozitul asupra activului net se aseaza asupra intregii averii mobile si imobile a unui subiect. Sub incidenta acestui impozit ar trebui sa cada toate activele care pot fi evaluate. In realitate se impun:patrimoniul agricol si cel forestier, fondul funciar, bunurile mobile si imobile utilizatepentru desfasurarea activitatilor economice, a profesiei libere etc., din care sau dedus datoriile pe care le degreveaza.pentru determinarea impozitului pe activ net se folosescImpozitele pe circulatia averii au ca obiect al impunerii trecerea dreptului de proprietate asupra anumitor bunuri de la o persoana la alta. In categoria impozitelor pe circulatia averii se cuprind: impozitul pe succesiuni, impozitul pe donatii, impozitul pe acte de vanzare-cumparare a unor bunuri imobile, impozitul pe hartii de valoare, impozitul pe tranzactii la bursa, impozitul pe circulatia capitalurilor si a efectelor comerciale. Dintre aceste cel mai des intalnite sunt impozitele pe circulatia averii cu titlul gratuit (impozitul pe succesiune si impozitul pe donatie).La impozitul pe succesiunesarcina fiscala se stabileste fie asupra intregului activ succesoral, independent de modul de impartire intre mostenitori, fie asupra parti succesorale.

Impozitul pe donatii s-a instituit pentru a preveni eludarea impozitului p succesiuni pe calea efectuarii de donatii de avere in timpul vietii. Obiectul impozitului pe donatii il constituie averea primita drept donatie de o persoana fizica. Impozitul se calculeaza in cote progresive, al caror nivel este influentat de donatorsi uneori si de momentul si scopul donatiei respective.Alaturi de impozitele care vizeaza circulatia cu titlul gratuit a averii, exista si impozite pe circulatia averi cu titlul oneros, cum sunt: impozitele pe actele de vanzare-cumparare a unor bunuriimobiliare, impozitul pe hartii de valoare etc. Aceste impozite se stabilesc in cote proportionale sau progresive si se numesc taxe de inregistrare sau de timbru deorece se percep la inregistrarea actului de vanzare cumparare la institutia publica de profil.

La impozitele asupra cresterii averii, obiectul impunerii il constituie sporul de valoare pe care l-au inregistratanumite bunuriintr-o perioada de timp. In aceasta categorie se includ impozitul pe plusul de valoare imobiliare si impozitul pe sporul de avere dobandit.

1.3.2. Impozitul pe veniturile din salariiSalariul, indiferent de denumirea sa, reprezinta suma de bani data de patron salariatului, in temeiul unui contract individual de munca, pentru munca efectuata sau ce trebuie efectuata si pentru serviciile indeplinite sau ce trebuie indeplinite.

Salarizarea este componenta central a sistemului de recompense. Salariile acordate trebuie s fie corelate cu productivitatea muncii, i anume creterile fondului de salarii trebuie s se situeze, ca ritm, n urma creterii productivitii.

Principiile sistemelor de salarizare:

Salariul reprezint un pre pltit pentru factorul munc i este necesar s se stabileasc prin mecanismele pieei;

Principiul negocierii salariilor;

Principiul salariilor minime;

Principiul la munc egal, salariu egal;

Principiul liberalizrii salariilor;

Salarizare dup: cantitatea muncii, calitatea muncii, nivelul de calificare, condiii de munc;

Caracterul confidenial al salariului.

Sisteme de salarizare:

Dup rezultate (n acord);

Dup timpul lucrat (n regie);

n funcie de randamentul individual sau colectiv;

Sisteme cu prim: proporional cu randamentul sau cu progresie inferioar creterii randamentului.

Formele de salarizare folosite n Romnia sunt:

a. salarizarea n regie ;

b. salarizarea n acord direct: individual sau colectiv ;

c. salarizarea n acord indirect ;

d. salarizarea prin cote procentuale ;

e. salariul de merit i premii.

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statul special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.

Venitul din salarii, conform Art.41 din Codul Fiscal, face parte din categoriile de venituri supuse impozitarii.

Beneficiarii acestor venituri din salarii datoreaza un impozit lunar care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.

Impozitul pe venit se diferentia in dependenta de marimea venitului si de starea sociala a contribuabilului.

Progresivitatea impunerii veniturilor unora dintre persoanele fizice si acordarea de facilitati altora este cunoscuta sub denumirea de echitate verticala.

1.3.3. Impozitul pe dividente

La plata impozitului pe dividente sunt obligati contribuabilii, persoanele juridice. Prin divident se intelege distribuirea in bani sau in natura, in favoarea asociatiilor sau actionarilor, din profitul stabilit pe baza bilantului contabil anual si a contului de profit si pierdere, proportional cu cota de participare la capitalul social precum si sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii.Capitolul 2

Impozitul pe salarii si obligatiile platitorilor de venituri si ale contribuabililor

2.1. Determinarea venitului brutSalariul este expresia bneasc a prii din venitul naional destinat consumului individual i repartizat celor ce muncesc, proporional cu cantitatea i calitatea muncii depuse. Salariile se pltesc angajailor n dou trane: chenzina I (avans) i chenzina a II-a (lichidare). Plata chenzinei I se face pe baza Listei de avans chenzinal, iar plata chenzinei a II-a pe baza Statului de plat al salariilor.

Venitul reprezint sumele sau valorile ncasate sau de ncasat din: livrri de bunuri, executri de lucrri, prestri de servicii, executri de obligaii legale sau contractuale.

Potrivit Codului fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile n bani i/sau natur obinute de o persoan fizic ce desfoar o activitate n baza unui contract de individual de munc sau a unui statut special prevzut de lege, indiferent de perioada la care se refer, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acord, inclusiv indemnizaiile pentru incapacitate de munc.

Potrivit noii reglementri, sunt asimilate salariilor, pe lng veniturile prevzute n Ordonana Guvernului nr. 7/2001, i sumele acordate de persoanele juridice fr scop patrimonial i de alte entiti nepltitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul stabilit pentru indemnizaia primit pe perioada delegrii i detarii n alt localitate, n ar i n strintate, n interesul serviciului, pentru salariaii din instituiile publice.

Veniturile salariale obinute de angajai se compun din:

Salariu de baz + Alte drepturi salariale = Venit brut

Sau

Salariul realizat + Adaosurile la salariu = Venitul brut realizat

1) Salariul realizat calculat n funcie de salariul de baz i de forma de salarizare aplicat (salarizare n regie pentru timpul lucrat; salarizare n acord n funcie de normele de munc; salarizare n cote procentuale calculat la volumul vnzrilor).

Salariul realizat poate fi egal, mai mare sau mai mic dect salariul de baz negociat. El reprezint o sum brut.

2) Adaosurile i sporurile din salariu (indemnizaie de conducere, indemnizaie de zbor, spor de vechime, spor de noapte, spor de stres, spor de lucru n subteran, spor de periculozitate, spor de toxicilitate etc.) se calculeaz fie n sum fix, fie ca procent din salariul de baz, proporional cu timpul lucrat n alte condiii.

Prin nsumarea veniturilor brute lunare realizate de toi salariaii societii comerciale, se obine Fondul de salarii brut realizat n luna respectiv. El constituie pentru societatea comercial o cheltuial.

Ordonana de urgen nr. 138/2004 pentru modificarea i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial, Partea I nr. 1281 din 30/12/2004)

Conform acesteia, ncepnd cu anul 2006

Art. 3. La calculul deducerilor personale lunare degresive potrivit art. 1 n funcie de venitul brut lunar din salarii i de numrul de peroane aflate n ntreinerea contribuabilului s-a utilizat urmtorul algoritm de calcul:

Pentru un venit brut lunar din salarii de pn la 1.000 lei:

Fr persoane n ntreinere: 250 leiCu o persoan aflat n ntreinere: 350 lei

Cu 2 persoane aflate n ntreinere: 450 lei

Cu 3 persoane aflate n ntreinere: 550 leiCu 4 persoane aflate n ntreinere: 650 lei

Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii cuprinse ntre 1.000 lei 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive i urmeaz s fie stabilite prin ordin al MF.Pentru un venit brut lunar din salarii peste 3.000 lei: deducerea personal lunar este 0 (zero).

VBL venit brut lunar

2.2. Reineri din salarii

Prin nsumarea salariului realizat cu adaosurile i sporul la salariu, rezult Venitul brut realizat. Din venitul brut al angajatului se efectueaz urmtoarele reineri individuale:

a) Contribuia angajatului la asigurrile sociale de 9,5% x venitul brut realizat -> constitue datorie fa de bugetul A.S.

b) Contribuia angajatului la fondul de omaj de 1% x salariul de baz -> constituie datorie fa de fondul de omaj

c) Contribuia angajatului la asigurrile sociale de sntate de 6,5% x venitul brut realizat -> constituie datorie fa de Casa Naional a Asigurrilor de Sntate

d) Impozitul pe venitul din salarii, calculat prin aplicarea cotei unice de impozitare de 16% asupra venitului impozabil -> constituie datorie la bugetul statului

e) Avansul achitat angajatului la chenzina I

f) Alte reineri rate locuine, chirii, pensii alimentare, imputaii etc. -> constituie datorie fa de creditorii respectivi.

Dup scderea din venitul brut realizat a tuturor reinerilor individuale, rmne restul de plat care se achit angajailor din casierie la data chenzinei a II-a.

2.3. Impozitul pe salarii

Beneficiarii de venituri din salarii datoreaz un impozit lunar reprezentnd pli anticipate, care se calculeaz i se reine la surs de ctre pltitorii de venituri.

Impozitul lunar se determin astfel:

La locul unde se afl funcia de baz, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul net din salarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuiilor obligatorii i a cheltuielilor profesionale, i deducerile personale acordate pentru luna respectiv; Pentru veniturile obinute n celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul brut i contribuiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.Pltitorii de venituri din salarii care efectueaz regularizarea anual a impozitului determin impozitul anual pe veniturile din salarii prin aplicarea baremului anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil, asupra bazei de impozitare anuale, determinat ca diferen ntre venitul net anual corectat cu diferena de cheltuial profesional i suma deducerilor personale cuvenite n acel an i, dup caz, cotizaia de sindicat pltit conform legii.

n situaia n care contribuabilul realizeaz numai venituri de natur salarial la funcia de baz ca fiind angajat permanent i beneficiaz de deducerile prevzute la art.86 alin.(1) lit. c)-f) din Codul fiscal, atunci operaiunea de acordare a deducerilor i stabilire a impozitului pe venit se efectueaz de organul fiscal n a crui raz teritorial se afl domiciliul fiscal al contribuabilului.

Ordin emis de ministrul finanelor publice, 10 ianuarie 2006Cap. I Art. 43: pct. 1: Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din:

a) Activiti independente;

b) Salarii;

c) Cedarea folosinei bunurilor;

d) Pensii;

e) Activiti agricole;

f) Premii;

g) Alte surse

este de 16% aplicat asupra venitului impozabil corespunztor fiecrei surse din categoria respectivSchema de calcul al impozitului pe salariu; comparaie ntre anii 2004 i 2006

Potrivit leului greu* ->C.pfs.=30 lei 15% din DPB(200 lei)

->D.pb.=200 lei

->D.ps.=200 x 0,5 x N.p..=100 x N.p.. *Preuri exprimate n moneda nou, conform Legii 348/2004

Notaii:

N.p..= numrul persoanelor n ntreinere, trecute la deduceri personale suplimentare

V.iz.= venitul impozabil

V.br.= venitul brut

C.bg.= contribuii bugetare

V.nz.= venituri neimpozabile

S.j.= contribuia pentru omaj

CAS= contribuia pentru asigurrile sociale (pentru pensii)

C.pfs.= cheltuieli profesionale = 30 lei lunar

D.pb.= deducerea personal de baz = 200 lei lunar

D.ps.= deducerea personal suplimentar, pentru maxim 4 persoane, care nu poate fi mai mare de 2 x D.pb.

Incepnd cu anul 2006:

Impozitul pe venit este n cot unic de 16% Nu se consider avantaje cadourile oferite de angajatori n beneficiul copiilor minori ai angajailor, cu ocazia Patelui, zilei de 1 iunie, Crciunului i a srbtorilor similare ale altor culte religioase, precum i cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, n msura n care valoarea cadoului oferit fiecrei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, n limita a 150 lei Determinarea impozitului pe salarii la funcia de baz se face prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuiilor obligatorii aferente unei luni, i urmtoarele:

deducerea personal acordat pentru luna respectiv;

cotizaia sindical pltit n luna respectiv;

contribuiile la schemele facultative de pensii ocupaionale, astfel nct la nivelul anului s nu se depeasc echivalentul n lei a 200 euro Pentru veniturile obinute nafara funciei de baz, impozitul se determin prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul brut i contribuiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

Nu mai exist alte deduceri din impozitul pe venit cu excepia celor 3 precizate la pct.7. Au disprut deducerile privind asigurrile private de sntate, reabilitarea termic a locuinei, asigurarea locuinei.

Veniturile din alte surse, aa cum sunt definite prin norme, se vor impozita cu o cot de 16%. Impozitul este final.

Determinarea impozitului pe venitul din salarii:

I. Beneficiarii de venituri din salarii datoreaz un impozit lunar, final, care se calculeaz i se reine la surs de ctre pltitorii de venituri

II. Impozitul prevzut la I. se determin astfel:

a. la locul unde se afl funcia de baz, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul net sau prin deducerea din venitul brut a contribuiilor obligatorii aferente unei luni, i urmtoarele:

deducerea personal acordat pentru luna respectiv;

cotizaia sindical pltit n luna respectiv;

contribuiile la schemele facultative de pensii ocupaionale, astfel nct la nivelul anului s nu se depeasc echivalentul n lei a 200 euro

b. pentru veniturile obinute n celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferena ntre venitul brut i contribuiile obligatorii pe fiecare loc de organizare a acestora;

III. Pltitorul este obligat s determine valoarea total a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.

2.4. Contribuia de asigurrile sociale (CAS)Persoanele fizice i juridice care angajeaz personal salariat au obligaie plii contribuiei la sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale, n funcie de condiiile de munc n care este ncadrat personalul angajat, i anume:

30% pentru condiii normale de munc

35% pentru condiii deosebite de munc.a) Pe de o parte, n cheltuielile agentului economic angajator, reflectate cu ajutorul contului 6451 Contribuia unitii la asigurrile sociale

b) Pe de alt parte, n obligaiile agentului economic angajator fa de bugetul sistemului public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale, nregistrate n creditul contului 4311 Contribuia unitii la asigurrile sociale.

Din contextul reglementrilor n vigoare, rezult c baza de calcul a contribuiei agentului economic angajator la sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale este fondul total de salarii. n aceast baz de calcul intr:

a) Drepturile salariale brute ale persoanelor care desfoar activiti pe baz de contract individual de munc;

b) Drepturile salariale brute ale persoanelor care i desfoar activitatea n funciile colective sau care sunt numite n cadrul activitii executive, legislative ori judectoreti, pe durata mandatului, precum i membrii cooperatori din organizaiile cooperaiei meteugreti;

c) Drepturile salariale brute ale persoanelor care desfoar activiti exclusiv pe baz de convenii civile de prestri servicii i care realizeaz un venit salarial brut pe an calendaristic echivalent cu cel puin trei salarii medii brute pe economie.

Contribuia angajatului la asigurrile sociale este n valoare de 9,5%, cot aplicat venitul brut.

2.5. Contribuia de asigurri sociale de sntate (CASS)

Persoanele fizice i juridice care angajeaz personal salariat i nesalariat au obligaia s contribuie la fondul special pentru asigurrile sociale de sntate ntr-o cot de 7% aplicat asupra fondului de salarii.

Prin fondul de salarii asupra cruia se aplic cota de 7% se nelege suma veniturilor n bani i/sau natur obinute de o persoan fizic pentru munca prestat n baza unui contract individual de munc sau a unei convenii civile de prestri de servicii, ncheiate potrivit legii, indiferent de perioada la care se refer. Potrivit acestor norme reglementare, sunt asimilate veniturilor care fac parte din fondul de salarii i urmtoarele drepturi:

Indemnizaiile pentru plata concediilor medicale n caz de boal, prevenirea mbolnvirilor, ntrirea i refacerea sntii, pentru primele 10 zile lucrtoare, care, potrivit legii, se suport din fondul de salarii al angajatorului;

Indemnizaiile din activitile desfurate ca urmare a unei funcii de demnitate public, stabilite potrivit legii;

Drepturi de sold lunar, indemnizaii, prime, premii, sporuri i alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii;

Indemnizaia lunar brut cuvenit administratorilor la companii/societi naionale, societi comerciale la care statul sau o autoritate a administraiei publice locale este acionar majoritar, precum i la regiile autonome;

Sumele primite de reprezentani n comisiile tripartite, conform legii;

Alte drepturi i indemnizaii de natur salarial, acordate n bani i n natur de ctre angajator.

Termenul limit de virare a contribuiei angajatorului la bugetul asigurrilor sociale de sntate este data plii pentru chenzina a II-a, dar nu mai trziu de 25 ale lunii urmtoare pentru luna expirat. Pentru perioada de ntrziere se datoreaz majorri aferente ntrzierii achitrii impozitelor. Dc datoria nu se achit n termen de o lun de la data scadent, Casa de Asigurri de Sntate va introduce dispoziia de ncasare silit.

n contabilitatea angajatorului, contribuia acestuia la bugetul asigurrilor sociale de sntate se nregistreaz:

a) Pe de o parte, n cheltuielile angajatorului reflectate cu ajutorul contului 6453 Contribuia angajatorului pentru asigurrile sociale de sntate.

b) Pe de alt parte, n obligaiile agentului economic angajator fa de bugetul asigurrilor sociale de sntate, reflectate n creditul contului 4313 Contribuia angajatorului pentru asigurrile sociale de sntate.

Contribuia angajatului la bugetul asigurrilor sociale de sntate este n valoare de 6,5%, cot aplicat venitului brut.

2.6. Contribuia la bugetul asigurrilor pentru omaj (fondul de omaj)

Persoanele fizice i juridice romne i strine, cu sediul n Romnia, care angajeaz personal salariat romn, sunt obligate s contribuie la bugetul asigurrilor pentru omaj, ntr-o cot de 2,5 % aplicat asupra fondului total de salarii brute realizate de urmtoarele categorii de asigurai:

a) Persoanele care desfoar activiti pe baz de contract individual de munc sau persoanele care desfoar activiti exclusiv pe baz de convenie civil de prestri servicii i care realizeaz un venit salarial brut pe an calendaristic echivalent cu 9 salarii de baz minime brute pe ar;

b) Funcionarii publici i alte persoane care desfoar activiti pe baza actului de numire;

c) Persoanele care i desfoar activitatea n funcii elective sau care sunt numite n cadrul autoritii executive, legislative, ori judectoreti pe durata mandatului;

d) Militarii angajai pe baz de contract;

e) Persoanele care au raport de munc n calitate de membru cooperator;

f) Alte persoane care realizeaz venituri din activiti desfurate potrivit unor legi speciale;

n contabilitatea agentului economic angajator, obligat s conduc contabilitatea n partid dubl, contribuia acestuia la fondul de omaj se nregistreaz:

a) Pe de o parte, n cheltuielile agentului economic angajator reflectate cu ajutorul contului 6452 Contribuia unitii pentru ajutorul de omaj.

b) Pe de alt parte, n obligaiile agentului economic angajator fa de bugetul asigurrilor pentru omaj, reflectate n creditul contului 4371 Contribuia unitii la fondul de omaj.

Contribuia angajatului la bugetul asigurrilor pentru omaj este n valoare de 1%, cot aplicat venitului brut.2.7. Alte datorii

a.Contribuia pentru accidente de munc i boli profesionale se plateste in exclusivitate de catre angajatori si este variabila, in functie de nivelul de risc cuantificat pe baza indicatorilor de morbiditate si imbolnavire profesionala. Limitele minima si maxima intre care variaza contributia sunt de 0,5 % si 4%, aplicate asupra fondului brut de salarii.Potrivit art.5, modificat, sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi:

1) Persoanele care desfoar activiti pe baza unui contract individual de munc, indiferent de durata acestuia, precum i funcionarii publici;

2) Persoanele care i desfoar activitatea n funcii elective sau care sunt numite n cadrul autoritii executive, legislative ori judectoreti, pe durata mandatului, precum i membrii cooperatori dintr-o organizaie a cooperaiei meteugreti, ale cror drepturi i obligaii sunt asimilate, n condiiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevzute la 1);

3) omerii, pe toat durata efecturii practicii profesionale n cadrul cursurilor organizate potrivit legii;

4) Ucenicii, elevii i studenii, pe toat durata practicii profesionale.

Prevederile prezentei legi nu se aplic personalului militar i civil angajat pe baz de contract i personalului asigurat n sistemul propriu al Ministerului Aprrii Naionale, Ministerului Administraiei i Internelor, Serviciului Romn de Informaii, Serviciului de Informaii Externe, Serviciului de Protecie i Paz, Serviciului de Telecomunicaii Speciale, precum i celui din structurile militarizate ale Ministerului Justiiei.

Cuantumul indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc reprezint 80% din media veniturilor salariale brute realizate n ultimele 6 luni.

n cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de munc sau a unei boli profesionale, beneficiaz de despgubire n caz de deces o singur persoan, care poate fi, dup caz: soul supravieuitor, copilul, printele, tutorele, curatorul, motenitorul, n condiiile dreptului comun, sau, n lipsa acesteia, persoana care dovedete c a suportat cheltuielile ocazionate de deces.

Cuantumul despgubirii n caz de deces este de 4 salarii medii brute pe economie, comunicate de Institutul Naional de Statistic.

b. Comisionul datorat Casei Naionale de Pensii calculat astfel: 0,75 % din fondul de salarii realizat pentru completare carnetelor de munc sau 0,25 % din fondul de salarii realizat pentru verificarea i certificarea legalitii nregistrrilor;

ntreprinderile cu capital de stat sau privat pot efectua anual, n limita unei cote de pn la 1,5 % aplicat asupra fondului de salarii realizat anual, cheltuieli sociale care sunt deductibile fiscal, avnd ca destinaii principale:

Funcionarea corespunztoare a unor activiti sau uniti aflate n administrarea ntreprinderilor, cum ar fi: grdinie, cree, dispensare, cabinete medicale, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cmine de nefamiliti, coli;

Acoperirea parial a cheltuielilor ocazionate de procurarea unor daruri pentru copiii salariailor.

Acoperirea parial a cheltuielilor ocazionate de transportul salariailor la i de la locul de munc.

Acoperirea parial a cheltuielilor privind biletele de tratament i odihn pentru salariaii proprii i pentru membrii de familie ai acestora.

Acordarea de ajutoare unor salariai care au suferit pierderi n gospodrie proprii, ca urmare a unor calamiti naturale.

Acordarea de ajutoare pentru nmormntare sau pentru acoperirea unei pri din cheltuieli n cazul unor boli grave sau incurabile.

Sinteza obligaiilor de plat de natur salarial datorate de angajat i angajator ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006

c. Contributia pentru concedii si indemnizatii conform Ordinului 269/2006 se introduce contributia pentru concedii si indemnizatii incepnd cu data de 1 ianuarie 2006.Cota de destinat pltii indemnizatiilor prevzute de Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 158/2006 privind concediile si indemnizatiile de asigurri sociale de sntate, este de 0,75% aplicat la fondul de salarii sau, dup caz, la drepturile reprezentnd indemnizatie de somaj ori asupra veniturilor supuse impozitului pe venit si se achit la bugetul Fondului national unic de asigurri sociale de sntate.

2.8. Documente specifice

STATUL DE SALARII

Se ntocmete n 2 exemplare, lunar, pe secii, ateliere, servicii etc., de compartimentul care are aceast atribuie, pe baza urmtoarelor documente de eviden a muncii, a documentelor privind reinerile legale, listelor de avans chenzinal, certificatelor medicale etc. Pentru centralizarea la nivelul unitii a salariilor, se utilizeaz aceleai formulare de state de salarii. Plile fcute n cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidrile, indemnizaiile de concediu etc., se includ n statele de salarii, pentru a cuprinde astfel ntreaga sum a salariilor calculate i reinerile legale din perioada de decontare respectiv. Unitile pot s-i stabileasc, dac necesitile o cer, o alt machet a formularului, dar care s conin informaiile necesare unui eventual control.

Statul de salarii servete ca:

Document pentru calculul drepturilor bneti cuvenite salariailor, precum i al contribuiei privind protecia social i a altor datorii;

Document justificativ de nregistrare n contabilitate;

Circul:

La persoanele autorizate s exercite controlul financiar i s aprobe plata (exemplarul 1);

La casieria unitii, pentru plata sumelor cuvenite (exemplarul 1);

La compartimentul financiar-contabil, ca anex la exemplarul 2 a registrului de cas, pentru nregistrarea n contabilitate (exemplarul 1 mpreun cu exemplarul 1 al borderoului de salarii neridicate);

La compartimentul care a ntocmit statele de salarii (exemplarul 2).

Se arhiveaz:

La compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative (exemplarul 1);

La compartimentul care a ntocmit statele de salarii (exemplarul 2).

Macheta Statului de salarii:

STAT DE SALARII

pe luna..anul.

Nr crtNume i prenumeSalariu de ncadrareSporuri

Indem-

nizaiiSalariu

brutCASFond

de

omajFond de

sntateCh.

profDedu-

ceriSalariu

impo-

zabilImpozitAvansAlte

rei-neriRest

de

plat

LISTA DE AVANS CHENZINAL

Se ntocmete lunar n 2 exemplare, de ctre compartimentul care are aceast atribuie, pe baza documentelor de eviden a muncii, a timpului efectiv lucrat, a certificatelor medicale etc.

Lista de avans chenzinal servete ca:

Document pentru calculul drepturilor bneti cuvenite salariailor ca avansuri chenzinale;

Document pentru reinerea n statul de salarii a avansurilor pltite;

Document justificativ de nregistrare n contabilitate;

Documentul circul:

La persoanele autorizate s exercite controlul financiar i s aprobe plata (exemplarul 1);

La casieria unitii, pentru plata avansurilor cuvenite (exemplarul 1);

La compartimentul financiar-contabil, ca anex la exemplarul 2 a registrului de cas, pentru nregistrarea n contabilitate (exemplarul 1);

La compartimentul care a ntocmit lista de avans pentru a servi la ntocmirea statelor de salarii la sfritul lunii (exemplarul 2).

Se arhiveaz:

La compartimentul financiar-contabil, ca anex la exemplarul 2 al registrului de cas(exemplarul 1);

La compartimentul care a ntocmit lista de avans chenzinal (exemplarul 2).

Macheta Listei de avans chenzinal (cod 14-5-1d)

LIST DE AVANS CHENZINAL

Nr. crt.Nume i prenumeMarcaSalariu de bazTimp efectivAvans de plat

LucratConcediu medical

0123456

LISTA PENTRU PLI PARIALE

Se ntocmete n dou exemplare ori de cte ori se face o plat parial n cursul lunii.

Servete ca:

Document pentru calculul drepturilor bneti cuvenite salariailor pentru plile pariale efectuate;

Document care st la baza ntocmirii statelor de salarii;

Document justificativ de nregistrare n contabilitate;

Se arhiveaz:

La compartimentul financiar-contabil, ca anex la exemplarul 2 al registrului de cas (exemplarul 1);

La compartimentul care a ntocmit lista pentru pli pariale (exemplarul 2);

Lista pentru pli pariale cod 14-5-1/d1 se ntocmete pentru prima plat parial, iar lista pentru pli pariale cod 14-5-1/d2 se ntocmete pentru ce-a de-a doua plat parial i pentru urmtoarele.

Modelul Listei de pli pariale cod 14-5-1/d1:

LIST PENTRU PLI PARIALE

reprezentnd pe luna.

Nr. crtNumele i prenumeleVenitul impozabilImpozitul calculat i reinutRest de platSemntura

14-5-1/d1

Modelul listei de pli pariale cod 14-5-1/d2:

LIST PENTRU PLI PARIALE

reprezentnd pe luna..

Nr. crtNumele i prenumeleVenitul impozabil calculat anteriorVenitul curentTotal venit impozabilImpozitul calculat i reinutSalariul net cuvenitSalariul net acordat anteriorRest de platSemntura

14-5-1/d2

Capitolul IIIPrezentarea societii

3.1. Prezentarea societii

Denumirea: Fundatia ThetaForma juridic de organizare: ONG (fundaie)

Obiectul de activitate: - raspandirea cunostintelor de matematica in Romania si in lume; - sprijinirea cercetarii matematice si a invatamantului matematic; - facilitarea comunicarii intre matematicienii din Romania si matematicienii din strainatate, a schimbului de publicatii cu caracter matematic sau in legatura cu matematica; - stabilirea de relatii cu grupurile analoage din alte tari.

Modul de constituire a capitalului:

Organizarea fundaiei:

Organigrama

Organizarea sectorului de contabilitate se compune dintr-o singur persoan-contabil, cu toate sarcinile specifice acestei funcii.

3.2. APLICATIELa sfritul lunii martie 2006, n cadrul Fundaiei Theta, n cadrul biroului contabilitate, se ntocmete statul de salarii i lista de avans chenzinal. De asemenea se nregistreaz n conturi urmtoarele operaii:

1) Se primete n contul bancar suma de 3960,00 lei reprezentnd o subvenie pentru investiii n vederea achiziionrii unui calculator; factura de achiziionare a calculatorului se achit cu ordin de plat; calculatorul are durata de utilizare de 3 ani i se amortizeaz liniar.

2) Se primete prin donaie aparatur de birotic evaluat la 7800,00 lei; durata de utilizare este de 5 ani i se amortizeaz liniar.Rezolvare

Calculam amortizarea:

Pentru calculator

Valoare de achizitie 3.960 lei

Perioda de utilizare 3

Cheltuiela cu amortizare pe an: 3960 lei : 3 ani = 1.320 lei/an

Cheltuiala cu amortizarea pe luna: 1320 lei/an: 12 luni = 110 lei

Pentru aparatura de birouValoare de achizitie 7.800 lei

Perioda de utilizare 5

Cheltuiela cu amortizare pe an: 7800 lei : 5 ani = 1.560 lei/an

Cheltuiala cu amortizarea pe luna: 1560 lei/an: 12 luni = 130 lei

Calculatie salariu pentru administrator sistemAdministrator sistemum=lei

Retributie incadrare 1,370.50

Spor vechime 5% 68.53

Spor munca grea 5% 68.53

Total Salariu 1,507.55

Retineri CASS 9.5% 143.22

Retinere somaj 1% 15.08

Contributie sanatate 6.5% 97.99

Venit net 1,251.27

Venit impozabil 878.00

Impozit pe salariu 16% 140.48

Contributie Sindicat 1% 13.71

Avans 40% din cel de incadrare 548.20

Lichidare 548.88

Avem urmatoarea structura de cheltuieli:

um=lei

Cheltuieli cu amortizarea

Subventie-Calculator 110.00

Donatie - aparatura de birou 130.00

Cheltuieli cu salarile 4,730.00

- Retineri salariale 1,432.24

- Acordare avans 1,400.00

- Plata salariilor 2,527.00

Contributia unitati la asig sociale

- Cheltuieli CAS 934.18

- Ch.acc.munca si boli profesionale 25.80

- Contributii pt concedii si indemnizatii 35.48

Contributia personalului la asig sociale

- Achitarea contributiilor si impozitelor 449.35

Contributia angajatorului la asig sociale de sanatate

- Cheltuieli CASS 331.10

Contributia agajatilor pentru asigurarile sociale

- Cheltuieli CASS 307.45

Contributia unitati la fondul de somaj 118.25

Contributia personalului la fondul de somaj 47.30

Impozitul pe venituri de natura salariilor 628.14

Fonduri speciale-taxe si varsaminte asimilate

Comision ITM 35.50

Calculam rezultatul Fundaiei Theta:Profit = Venit Cheltuiala

Venitul este rezultatul includeri partiale a subventie conform perioadei de viata, iar valoarea inclusa este de 240 lei.

Cheltuiala este rezultatul cheltuielilor cu amortizarea, cheltuielilor cu salarile si alte datorii referitoare la salarii.

Cont de profit si pierdere

VenitCheltuiala

Cheltuieli cu amortizarea

Subventie-Calculator110.00 110.00

Donatie - aparatura de birou130.00 130.00

Cheltuieli cu salarile 4,730.00

Contributia unitati la asig sociale

- Cheltuieli CAS 934.18

- Ch.acc.munca si boli profesionale 25.80

- Contributii pt concedii si indemnizatii 35.48

Contributia angajatorului la asig sociale de sanatate

- Cheltuieli CASS 331.10

Contributia unitati la fondul de somaj 118.25

Fonduri speciale-taxe si varsaminte asimilate

Comision ITM 35.50

Total 240.00 6,450.31

Profit sau pierdere (6,210.31)

Conform calculatie de mai sus rezultatul Fundaiei Theta este negativ, deci avem pierdere.

Bibliografie1) Iacob Petru Pntea Contabilitatea Romneasc armonizat cu

Directivele Contabile Europene,

Editura Intelcredo 2003;

2) Maria Popan Contabilitate manual, Editura Oscar Print 2001;

3) Matei Gheorghe Finante Publice, Editura Sitech Craiova 2002;4) Matei Gheorghe Fiscalitate, Editura Universitaria 2002;

5) Codul Muncii Legea nr.53/2003

- Legea nr.346/2003

- Legea nr.583/2004

6) XXX - Monitorul Oficial, Partea I - nr.1228 din 21/12/2004

- nr. 1281 din 30/12/2004

7) XXX - Ordinul emis de ministerul finanelor publice, 10.01.2006Casier

Asistent manager

Contabil

Administrator sistem

Vicepreedinte

Manager

Preedinte

Venitul brut (V.br.) 2004 2006

omaj (S.j.) S.j.= salariu tarifar x 1% x x

CAS= V.br. x 9,5% x x

Asigurri sociale (CAS)

CASS= V.br. x 6,5% x x

Sntate(CASS)

Cheltuieli profesionale C.pfs.=300.000lei x -

15% din DPB(2.000.000lei)

D.pb.=2.000.000lei x variabil

Deducerea personal de baz

(D.pb.)

D.ps.=D.pb. x 0,5% xN.p.= x cte un

=2.000.000 x 0,5 xN.p.= milion lei

Deducerea personal suplimentar =1.000.000 x N.p. pt. fiecare

(D.ps.) pers.intre

Iz. = V.iz. supus baremului x Iz =16%

Impozit (Iz.)

V.ef.=V.br.-C.bg.-Iz.=

=V.br.S.j.CAS-CASS-Iz x x

Venit efectiv ncasat (V.ef.)

C.bg.

V.niz.

V.iz.

Iz

V.ef.

A.Atanasiu

Art.55 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal

PAGE 2