lucrare popa sorin andrei.doc

8/16/2019 Lucrare Popa Sorin Andrei.doc

1/74

CUPRINSPagina

INTRODUCERE…………………………………………………………………………........4

CAPITOLUL 1 - IMPORTANŢA ŞI ACTUALITATEA TEMEI1.1 Importanţa şi actualitatea temei…………………………………………………………….71.2 Scopul lucrării, motivarea alegerii temei şi analiza critică a temei………………………...81.3 Ipoteza lucrării……………………………………………………………………………...

CAPITOLUL 2 - FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMEI2.1 !"ucaţia #izică $ parte componentă a e"ucaţiei generale………………………………….1%2.2 Particularităţile pre"ării e"ucaţiei #izice &n &nvăţăm'ntul gimnazial….………………......122.3 Particularităţi "e "ezvoltare #izică şi p(i)ică a elevilor "e 12$1* ani………….…………..12.4 +tleti(mul &n (i(temul "e e"ucaţie #izică "in om'nia………….………………………...22

CAPITOLUL 3 - FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A CALITĂŢII MOTRICEVITEZA3.1 -iteza "e#iniţii, orientări meto"ice…………………………………………………..........2*3.2 /ormele "e mani#e(tare ale vitezei &n atleti(m.....................................................................283.3 0emer(ul meto"ologic privin" "ezvoltarea vitezei &n atleti(m……………………............3*3.4 eto"e "e "ezvoltare a vitezei………………………………………………………….....3*3.* erinţe #aţă "e eerciţiul "e viteză…………………………………………………...........373. on"iţiile "e repetare a eerciţiului "e viteză………………………………………..........38

CAPITOLUL 4 - ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXPERIMENTULUI4.1 Sarcinile cercetării……….…………………….………………………………………….4%4.2 eto"e "e cercetare………………………………………………………………………4%4.3 5rganizarea eperimentului……………………………………………………………….41


2/74

g p

INTRODUCERE

!"ucaţia #izică alături "e celelalte activităţi motrice #un"amentale "in "omeniu, #ace

parte integrantă "in mă(urile privin" "ezvoltarea #izică armonioa(ă şi menţinerea unei (tări

optime "e (ănătate pentru toate categoriile "e populaţie ale ţării noa(tre. !"ucaţia #izică (e

(u6or"onează &n principal pregătirii pentru muncă şi viaţă.

+ merge, a alerga, a (ări, a arunca reprezintă tot at'tea etape primare ale "eveniriiumane, iar multiplicarea ace(tor mişcări, ca eerciţiu primor"ial "e rutină, a con"u( la evoluţia

coti"iană a 6ipe"ului. emoria mu(culară a &n(oţit memoria cere6rală. ;e(turile repetate au

"u( la ritual, la tezaurul ca(nic al "inamicii cu caracter utilitar. +şa ($au nă(cut, ca operaţiuni

vitale, v'nătoarea şi pe(cuitul, operaţiuni prin care oamenii primitivi &şi a(igurau )rana şi care

a(tăzi (unt con(i"erate practici (portive.

0in ace(t punct "e ve"ere, ($ar părea că eerciţiul #izic pur, ocupa &n viaţa primitivilor

un loc mult mai important "ec't la popoarele civilizate, &ntruc't ei(tenţa lor era mult mai

apropiată "e (tarea naturală.

:n comuna primitivă, (pre (#'rşitul ei, eerciţiile #izice erau practicate pentru

&m6unătăţirea proce(ului "e practicare a unor 6unuri nece(are ei(tenţei umane.


3/74

Societatea mo"ernă, &n continuă tran(#ormare şi per#ecţionare, (olicită in"ivi"ul (u6

"iver(e a(pecte, &i pretin"e o permanentă a"aptare la (c)im6ările (urvenite, la "inamica

#enomenelor şi proce(elor (ociale. Pe mă(ură ce (ocietatea (e te)nicizează, (e automatizează şi

computerizează, intere(ul pentru practicarea eerciţiului #izic capătă valenţe noi.

0iver(i#icarea pro#e(iilor &n con#ormitate cu cerinţele progre(ului te)nic, creează o gamă largă

"e (pecialităţi &n care un rol important &l are con"iţia #izică, capacitatea "e muncă generală a

oamenilor "etermin'n" progre(ul omenirii, in"i#erent "e treapta "e "ezvoltare a (ocietăţii. :n

ace(te con"iţii rolul e"ucaţiei #izice (e ampli#ică, contur'n"u$(e o6iective şi (arcini noi,

re#eritoare la contri6uţia ace(tora la pregătirea pentru viaţă la a(igurarea unei "ezvoltări

armonioa(e a organi(mului, la &ntărirea (ănătăţii, accentu'n" &n ace(t #el caracterul

pre"ominant #ormativ al e"ucaţiei #izice. :n ace(t (en( e"ucaţia #izică (e integrează per#ect &n

noile "irecţii ale şcolii, care &şi propune a #orma la elevi "eprin"eri şi calităţi "e muncă.

!erciţiul #izic reprezintă un mi=loc important "e a"aptare la con"iţiile şi (c)im6ările la care

(e (upune ritmul "ezvoltării (ociale.

!"ucaţia #izică e(te o componentă a e"ucaţiei generale care &n ma=oritatea

cazurilor implică, pre(upune activitate. !a (e "e(#ăşoară (u6 #ormă "e proce( 6ilateral, #iin"

logic nece(ară prezenţa celor "oi #actori >e"ucatorul? $ pro#e(orul şi >e"ucatul? @ elevii.

>!"ucaţia #izică, "upă >9erminologia e"ucaţiei #izice şi a (portului? !"ituraSta"ion, Aucureşti 174 e(te >activitatea care valori#ică (i(tematic an(am6lul #ormelor "e

practicare a eerciţiilor #izice &n (copul măririi &n principal a potenţialului 6iologic al omului


4/74

>0acă acea(tă i"ee c'ştigă un teren "in ce &n ce mai larg &n practica şcolară prin

eperimentarea şi aplicarea unor conţinuturi, (trategii şi #orme "i#erenţiate, &n meto"ologia

e"ucaţiei #izice ei(tă nu puţine a(pecte &n care recon(i"erarea &n acea(tă per(pectivă a

activităţii in(tructiv @ e"ucative, a "evenit o cerinţă "e primă nece(itate? p., arolicaru

ariana, 9ratarea "i#erenţiată &n e"ucaţie #izică, !"itura Sport $ 9uri(m, 18.

erinţele şi con"iţiile noi #ormulate &n o6iective mult mai cuprinzătoare "ec't

&n trecut, impun un conţinut mai 6ogat şi o meto"ologie mai compleă, &n care activitatea

#rontală (ă (e &m6ine cu cea "i#erenţiată.

Pentru reuşita proce(ului in(tructiv e"ucativ tre6uie (ă pornim "e la elev, "e la

po(i6ilităţile şi nevoile (ale.

!"ucaţia #izică şcolară nu (e poate concepe #ără a porni "e la cunoaşterea (tării

"e (ănătate, a aptitu"inilor, &nclinaţiilor şi intere(ului, a motivaţiei elevilor, a capacităţii "e

a"aptare la e#ort şi a per(pectivelor "e "ezvoltare. 9oto"ată (e impune "epi(tarea precoce a

"e#icienţelor #izice, organice şi p(i)ice la elevi. !(te nece(ară cunoaşterea #iecărui elev &n

parte, &n &ntreaga gamă "e particularităţi ce$l "e#ine(c.

:n &ntregul proce( "e in(truire a elevului tre6uie (ă (e ţină (eama "e

particularităţile lui in"ivi"uale, cu at't mai mult cu cat (e acţionează "irect a(upra

organi(mului copilului şi nu tre6uie ignorate e#ectele eerciţiului #izic a(upra "ezvoltării per(onalităţii copilului


5/74

CAPITOLUL 1 - IMPORTANŢA ŞI ACTUALITATEA TEMEI

11 I!"#$%&'(& )* &+%,&*%&%.& %.!.*

:n activitatea pro#e(ională a oricărui cetăţean, "ar cu precă"ere &n cea "e per#ecţionare

(portivă, nivelul "e "ezvoltare a calităţilor motrice are o importanţă #oarte mare. Se con(i"eră

că &ntreaga varietate "e acţiuni motrice e#ectuate "e in"ivi" &n activitatea coti"iană (au(portivă (e realizează corect (au mai puţin corect, &n raport "irect cu gra"ul "e "ezvoltare a

calităţilor motrice.

:n prezent, proce(ul "e pregătire #izică a elevilor, "ezvoltarea calităţilor motrice

continuă (ă con(tituie &ncă o latură (ecun"ară a preocupărilor unui număr #oarte mare "e ca"re

"i"actice.

ezum'n"u$(e (trict la pro6lematica şi tematica ace(tei lucrări, putem (pune că

"ezvoltarea calităţilor motrice (e integrează şi reprezintă o con"iţie o6ligatorie a &ntregului

proce( "e pregătire a elevilor.

Importanţa calităţilor motrice reie(e şi "in #aptul că un număr aprecia6il "e practicieni

şi teoreticieni ai "omeniului (u(ţin că &ntregul an(am6lu "e acţiuni motrice şi &n (pecial

corectitu"inea cu care (unt eecutate ace(tea "epin" &ntr$o mare mă(ură "e nivelul "e

"ezvoltare al ace(tor calităţi.


6/74

şi nece(itatea armonizării o6iectivelor şi rezultatelor e"ucaţiei #izice şi (portului şi cerinţele

pro"ucţiei.

0acă am in(i(tat a(upra importanţei ce o are "ezvoltarea prioritară a calităţilor motrice,

am #ăcut$o pentru a ilu(tra gra"ul "e actualitate al ace(tei pro6leme.

urriculum$ul şcolar "e e"ucaţie #izică pentru &nvăţăm'ntul gimnazial re#lectă

concepţia care (tă la 6aza re#ormei (i(temului rom'ne(c "e &nvăţăm'nt, urmărin" realizarea

#inalităţilor prevăzute "e Begea :nvăţăm'ntului, re#eritoare la "ezvoltarea compleă a

per(onalităţii autonome şi creative a elevilor.

Prin o6iectivele (peci#ice "i(ciplinei, (unt urmărite cu precă"ere &ntreţinerea şi

&m6unătăţirea (tării "e (ănătate, "ezvoltarea #izică armonioa(ă, "ezvoltarea capacităţii motrice

generale şi a celei (peci#ice unor ramuri şi pro6e (portive, e"ucarea unor tră(ături pozitive "e

caracter.

0ezvoltarea calităţilor motrice şi #ormarea "eprin"erilor motrice tre6uie &nţele(e ca un

proce( unitar, ce (e "e(#ăşoară corelat &n ca"rul lecţiilor (eme(trului, anului şi ciclului "e

&nvăţăm'nt, aloc'n"u$(e #iecăruia "intre ace(te o6iective pon"erea impu(ă "e recoman"ările

actuale.

-iteza e(te o calitate care in#luenţează, &n 6ună mă(ură ran"amentul muncii oricărui

in"ivi", in"i#erent "e (peci#icul pro#e(iei (ale.Solicitările "in ce &n ce mai mari &n pro"ucţie, &n activitatea şcolară şi &n viaţa coti"iană

creează un real "i(con#ort "ar cu a=utorul calităţii motrice $ viteza omul poate &nvinge apariţia


7/74

parte, viteza e(te o calitate motrică per#ecti6ilă, put'n"u$(e lucra la &m6unătăţirea ei, p'nă la

v'r(ta a"ole(cenţei şi c)iar mai mult, iar pe "e altă parte nivelul "ezvoltării ei a(igură &n mare

mă(ură nivelul şi calitatea mani#e(tării celorlalte calităţi motrice cu precă"ere viteza şi #orţa.

ezultatele ultimelor cercetări au arătat că viteza e(te o calitate acce(i6ilă tuturor

v'r(telor, iar "ezvoltării ace(teia tre6uie (ă i (e acor"e o atenţie (porită, &ncep'n" cu v'r(ta cea

mai #rage"ă, &naintea "ezvoltării celorlalte calităţi motrice. :n acelaşi timp, unele pro6e "e

viteză con(tituie te(te "e (elecţie pentru activitatea (portivă. el care are viteză naturală

prezintă mai multe şan(e "e a rezi(ta la pregătirea pentru poliatloane.

:n ultimii ani (e vor6eşte "in ce &n ce mai "e( "e(pre pro6a6ilitatea, c)iar şi "e(pre

raţiunea #ormării vitezei la v'r(ta copilăriei. +ce(te propuneri (unt (u(ţinute "e rezultatele

unor cercetări, care "emon(trează capacitatea mare "e a"aptare a organi(mului tinerilor la

e#orturi "e natură "i#erită.

Solicitările "in ce &n ce mai mari &n pro"ucţie, &n activitatea şcolară şi &n viaţa coti"iană

creează un real "i(con#ort, cu a=utorul calităţii motrice viteza, omul poate &nvinge apariţia

timpurie a o6o(elii, at't &n "omeniul intelectual, (enzorial, emoţional c't şi cel #izic.

13 I"#%.& ,+$/$**

on(i"erăm că viteza, calitate motrică #oarte importantă &n e"ucaţie #izică şi (port ca şi

&n ma=oritatea pro6elor "in atleti(m poate #i "ezvoltată la nivel (uperior prin mi=loace


8/74

CAPITOLUL 2 - FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMEI

21 E,+&(*& **+/ 6 "&$%. +#!"#'.'%/ & .,+&(*.* .'.$&.

Caracteristicile şi conţinutul procesului de învăţământ

5 caracteri(tică a proce(ului "e &nvăţăm'nt, e(te aceea privitoare la interacţiunea &ntre

in#ormaţie şi in#luenţa pe care o are pro#e(orul şi o eercită &n planul "ezvoltării p(i)ice a

elevului.

aracteri(ticile proce(ului "e &nvăţăm'nt (unt

proce( 6ilateralC

proce( in#ormativDcognitiv $ e"ucaţieC

proce( ca act "e cunoaştereC

proce( ci6ernetic.

Pentru activitatea "e e"ucaţie #izică şi (port, ace(t proce( are o "u6lă "e(tinaţie "e

in(truire şi "e e"ucare. !(te un proce( care (e "e(#ăşoară (i(tematic, continuu, particularizat

pentru #iecare nivel (u6(i(tem$primar, gimnazial,liceal,etc..

Instruirea - reprezintă "ezvoltarea in"icilor mor#o $ #uncţionaliC &n(uşirea unor cunoştinţe "e (pecialitate, "eprin"eri şi priceperi motrice &n #uncţie "e cerinţele Su6(i(temului

"e !"ucaţie /izică pentru ciclul gimnazial


9/74

onţinutul proce(ului "e &nvăţăm'nt (e eprimă prin #on"ul "e valori prepon"erent

in#ormativ$#ormativ al &nvăţăm'ntului.

:n literatura "e (pecialitate (e #olo(eşte tot mai mult termenul "e curriculum, la noi

#iin" &n mo" (pecial a(ociat cu re#orma &nvăţăm'ntului. :n (en( re(tr'n( curriculum

"e(emnează c)iar conţinutul &nvăţăm'ntului. :n (en( mai larg, curriculum (e re#eră la

inter"epen"enţa "intre o6iectiveDconţinuturi D(trategii "e pre"are, &nvăţareDevaluare.

+cea(tă unitate conceptual$programatică a elementelor menţionate eprimă

noţiunea "e curriculum şcolar.

Educaţia fizică - componentă a planului de învăţământ

+ctuala re#ormă a &nvăţăm'ntului acor"ă o atenţie "eo(e6ită activităţii "e e"ucaţie

#izică, ea #orm'n" &n urriculum


10/74

:n prezent, programele şcolare (unt concepute &n concor"anţă cu planurile ca"ru "e

&nvăţăm'nt, viziunea curriculară "e alcătuire a ace(tora permite o mai 6ună orientare a

proce(ului in(tructiv$e"ucativ, cu o6iective care vizează componente "e un nivel (uperior.

onţinutul programei e(te (tructurat pe următoarele capitole

$ apacitatea "e organizareC

$ alităţi motrice "e 6azăC

$ 0eprin"eri motrice "e 6ază, aplicativ$utilitare şi (portive elementare.

Pentru #iecare "in ace(te capitole (unt prevăzute elemente, proce"ee te)nice, etc.,

o6ligatorii şi #acultative, &n #uncţie "e particularităţile in"ivi"uale ale elevilor.

22 P&$%*+,&$*%/(*. "$./$** .,+&(*.* **+. 7' 7'/(/!8'%, *!'&*&

Educaţia fizică - activitate socială, origine, ideal, funcţii, obiective

0ezvoltarea anumitor a6ilităţi, #ormarea unor "eprin"eri in"ivi"uale, mişcarea &n (ine,

(unt caracteri(tici care #avorizează (ocializarea in"ivi"ului.

:n general, implicarea &n activităţile #izice "ezvoltă şi atri6utele (ociale pozitive ale

per(onalităţii con(i"er'n"u$(e ca un me"iu propice pentru &n(uşirea atitu"inilor, valorilor şicomportamentelor (ocial per(onale, apreciate pe plan cultural şi că ceea ce (e &nvaţă prin

activitatea #izică (e tran(#eră şi &n alte (#ere ale vieţii


11/74

a(emenea, raportul care a ei(tat &ntre "ezvoltarea (ocietăţii umane şi practicarea eerciţiilor

#izice cu cerinţele (ocietăţii şi "e a(emenea rolul eerciţiilor #izice &n ace(te etape.

5riginea eerciţiilor #izice o putem con(i"era &n proce(ul muncii, &ncă "in comuna

primitivă, atunci neei(t'n" o "elimitare clară &ntre practicarea eerciţiilor #izice şi

(upravieţuirea in"ivi"ului &n (ocietatea "in acea perioa"ă.

Pe mă(ură ce (ocietatea evolua, (e (imţea nevoia tran(miterii "in generaţie &n generaţie

a eperienţei acumulate, a(t#el antic)itatea marc)ează un moment important &n "ezvoltarea

eerciţiilor #izice.

+n(am6lul tran(#ormărilor (ociale, pe parcur(ul evoluţiei (ocietăţii, au in#luenţat &n

mo" pozitiv (au negativ, practicarea eerciţiilor #izice, a(pect care va #i cuno(cut &n lucrările

oamenilor luminaţi ai epocii re(pective.

Si(temele naţionale "e e"ucaţie #izică au con(tituit puncte (oli"e "e plecare &n

"ezvoltarea activităţii #izice &n anii care au urmat.

oncepţiile "i#erite care au (tat la 6aza lor au #o(t generate &n principal "e curentul umani(t

mon"ial , care (e mani#e(ta la acea vreme, "ar şi "e i"eologia ce a (tat la 6aza organizării

(tatale, &n ţările &n care ace(te (i(teme ($au &n#iinţat.

+. 0ragnea con(i"eră că (e poate vor6i "e o concepţie a e"ucaţiei #izice, o"ată cu

apariţia (i(temelor naţionale şi propune cinci etape "e perio"izare a evoluţiei ace(tora Etapa I - con(tată la (#'rşitul (ecolului al IE@lea o accentuare a e#ectelor pe care

e"ucaţia #izică le are pe planul (ănătăţii al proporţiilor corporale şi pregătirii #izice C


12/74

Etapa a V-a - "upă cel "e$al "oilea răz6oi mon"ial ($a accentuat intelectualizarea

activităţilor motrice.

:n om'nia, e"ucaţia #izică (e "ezvoltă "e$a lungul mai multor etape, iar primele

re#lecţii teoretice apar &n (ecolul al E-III$lea, c'n" &ncepe (ă crea(că intere(ul pentru şcoală.

Pe parcur(ul "ezvoltării (ocietăţii romaneşti, e"ucaţia #izică "evine acce(i6ilă tuturor

in"ivizilor (ocietăţii, cu precă"ere celor (ănătoşi, in"i#erent "e v'r(tă , "e (e, religie, (au

opţiune politică. +v'n" un puternic caracter #ormativ, &n (en(ul pregătirii in"ivi"ului pentru

integrarea &n (ocietate prin #orti#icarea organi(mului, "ezvoltarea capacităţilor motrice,

#ormarea unor "eprin"eri motrice aplicativ$utilitare, activitatea "e e"ucaţie #izică va căpăta un

(tatut 6ine poziţionat &n urriculum$ul


13/74

In ma=oritatea lucrărilor "e (pecialitate (e con(i"eră că #uncţiile e"ucaţiei #izice (unt

(peci#ice $ caracteri(ticeC

a(ociate @ ne(peci#ice @ care au rol "e a &ntregi e#ectele practicării eerciţiilor #izice

a(upra #iinţei umane.

. !puran arăta trei "irecţii principale "e mani#e(tare #uncţională a e"ucaţiei #izice

şi (portului

#uncţia aiologică @ "ezvoltarea #izică şi mentală a omului eprimată printr$o (tare "e

(ănătate optimă şi "ezvoltare p(i)omotricăC

#uncţia cognitivă @ "e (ati(#acere a ten"inţelor acţionale, a tre6uinţei "e mişcareC

#uncţia integrativ (ocială @ ca #uncţie "e (inteză, "e a#irmare a per(onalităţii umane.

FUNCŢIILE SPECIFICE e"ucaţiei #izice (unt

a) Funcţia de perfecţionare a dezvot!rii fizice ar"onioase#

$) Funcţia de perfecţionare a capacit!ţii "otrice%

FUNCŢIILE NESPECIFICE e"ucaţiei #izice (unt

a Funcţia i&ienic! – menţinerea unei (tări optime "e (ănătateC

$) Funcţia educativ!%

!(te cea mai compleă #uncţie a e"ucaţiei #izice şi (portului, "eoarece prin


14/74

0in tot"eauna ne$am "orit (ă ne &ntrecem cu noi &nşine, cu parteneri mai 6uni (au

mai (la6i, &n grup (au in"ivi"ual. +ce(t lucru a "u( la (timularea şi mo6ilizarea #orţelor, la

"epăşirea limitelor atin(e, la progre(, la per#ormanţă.

56iectivele e"ucaţionale &n general şi a celor ale e"ucaţiei #izice &n (pecial ($au tot

(c)im6at &n ultima perioa"ă, av'n" &n ve"ere re#orma &nvăţăm'ntului.

Scopul şi o6iectivul e"ucaţional (unt "ouă a(pecte complementare. :n timp ce

(copul conturează #inalitatea &n termeni generali şi (intetici, o6iectivul "etaliază acea(tă

#inalitate, pre(criin" cum va tre6ui (ă ră(pun"ă elevul "upă parcurgerea (ecvenţei &nvăţate.

:ntre i"eal şi o6iective ei(tă o (tr'n(ă legătură, &n (en(ul că i"ealul "etermină

o6iectivele, ace(tea concretizează pe "i#erite planuri

$ o6iective generale ale e"ucaţiei #izice, con(i"erate ca #iin" "e nivel (au rangul IC

$ o6iective (peci#ice #iecărui (i(tem, (e con(tituie &n o6iective "e nivel (au rangul IIC

$ o6iective la nivelul unor >#ragmente? "in #iecare (u6(i(tem, (unt con(i"erate o6iective "e

rangul IIIC

$ o6iective pentru #iecare an "e (tu"iu, (unt con(i"erate o6iective "e rang I-C

$ o6iective pentru #iecare (ecvenţă temporală organizatorică, (unt con(i"erate o6iective "e

rang -C

$ o6iective operaţionale pentru #iecare moment al lecţiei, (unt con(i"erate o6iective "e rang-I$-II.

urriculum$ul


15/74

9en"inţele şi orientările meto"ologice mo"erne &n e"ucaţia #izică şcolară au &n ve"ere

priorităţile actuale şi "e per(pectivă ale e"ucaţiei &n general şi al e"ucaţiei #izice &n (pecial .

+ce(te ten"inţe şi orientări nu tre6uie con#un"ate cu meto"ele "e in(truire, c)iar "acă

unele "intre ace(tea "in urmă (unt tot mo"erne.

0upă #elul &n care (e raportează la imaginaţie, creativitate, acea(ta (e grupează &n "ouă

categorii

tendinţe 'i orient!ri de tip euristic – care (olicită &n mare mă(ură imaginaţia şi

creativitatea (u6iectuluiC

tendinţe 'i orient!ri de tip non euristic $ care (olicită puţin (au c)iar "eloc imaginaţia

şi creativitatea (u6iectului.

0e aceea &n e"ucaţia #izică şi (port tre6uie (ă ne &n"reptăm prioritar atenţia (pre

ten"inţele euri(tice, ră(punz'n" a(t#el eigenţelor (ociale contemporane ale &nvăţăm'ntului

rom'ne(c care trece printr$o etapă "e tran(#ormare şi mo"ernizare.

:n proce(ul "e &nvăţăm'nt, &n e"ucaţia #izică şi (port (e con(tată o reevaluare a

meto"elor "e &nvăţăm'nt tra"iţionale, pe linia ri"icării e#icienţei lor #ormative, &n (en(ul "e a$l

antrena pe (u6iect &n lecţie, "e a$i (timula motivaţia pentru propria pregătire, "e a$i #orma o

g'n"ire creatoare, (pirit "e iniţiativă, ceea ce va "uce la realizarea o6iectivelor proce(ului

in(tructiv$e"ucativ prin e#ort propriu.eto"ele tra"iţionale ca eplicaţia @ "emon(traţia @ eer(area, vor #i com6inate cu cele

"e tip euri(tic pentru participarea conştientă şi activă a (u6iectului &n lecţie cre(c'n" a(t#el


16/74

roblematizarea

Pro6lematizarea @ e(te con(i"erată ca #iin" cea mai importantă "intre orientările

meto"ologice. :n lecţia "e e"ucaţie #izică, pro6lematizarea "uce la "ezvoltarea g'n"irii

creatoare, a imaginaţiei, trezeşte intere(ul pentru practicarea eerciţiilor #izice &n con"iţii

variate. Prin pro6lematizare, proce(ul in(tructiv$e"ucativ (e tran(#ormă &ntr$un act "e

cunoaştere.

!odelarea

o"elarea @ ;)eorg)e 'r(tea "e#ineşte Fmo"elul > "rept F(i(tem (impli#icat al unui

#enomen "in realitatea naturală (au (ocială, (i(tem care cuprin"e elemente "e#initorii,

(emni#icative (u6 a(pectele conţinutului , (tructurii şi #uncţionalităţii #enomenului re(pectiv.? 1

a tipuri "e mo"ele #olo(ite &n e"ucaţia #izică şcolară, menţionăm

"ode idea – impu( "e cerinţele (ocietăţii actuale, care (e regă(e(c &n o6iectivele

ca"ruC

"ode fina – (au (inteza, care reprezintă mo"elul a6(olventului unui ciclu "e

&nvăţăm'ntC "ode inter"ediar – (au care (e (ta6ileşte pentru anumite etapeC

d ţi tit i & i t " ţi i i ă li


17/74

#lgoritmizarea

+lgoritmizarea @ reprezintă proce(ul "e ela6orare al algoritmilor eerciţii meto"ice,

mo"ele operaţionale pentru proce(ul in(tructiv @ e"ucativ. +lgoritmul e(te o (pecie "e mo"el,

"ar nu orice mo"el e(te un algoritm .

#utonomia educaţiei fizice

+utonomia e"ucaţiei #izice $ e(te o ten"inţă meto"ologică nouă , care tin"e (ă "evină o

orientare meto"ologică #oarte importantă pentru "omeniul no(tru. !a pre(upune un gra" "e

li6ertate şi in"epen"enţă, con(tituie şi poate #i con(i"erată ca o "i#erenţiere (peci#ică şi ca o

#ormă (au un tip "e mani#e(tare a li6ertăţii şi a in"epen"enţei.

Evaluarea în Educaţia Fizică la ciclul gimnazial

!valuarea e(te o acţiune compleă, integrată &n proce(ul "e &nvăţăm'nt, prin care (e

con(tată şi (e apreciază rezultatele şcolare, &n care (unt re#lectate o6iectivele şi (arcinile

propu(e, precum şi e#icienţa activităţii "i"actice. +(t#el evaluarea apare nu ca o activitate

(upraa"ăugată a proce(ului "e pre"are, ci ca parte integrantă a proce(ului "e &nvăţare . > !valuarea nu (e rezumă la mă(urarea e#icienţei proce(ului in(tructiv @ e"ucativ, ci ea

cuprin"e şi "emer(urile nece(are mă(urării e#icienţei (i(temului "e e"ucaţie #izică şi (port &n


18/74

Ba 6ăieţi, creşterea &n &nălţime continuă, iar la #ete aproape că (tagnează. :n (c)im6,

"iametrele şi perimetrele cuno(c o creştere &n(emnată at't la 6ăieţi c't şi la #ete.

!(te etapa &n care "iametrele şi perimetrele (egmentelor umeri, torace, 6raţe,

a6"omen, coap(e, gam6e, ante6raţe cre(c mai inten(, compen('n"u$şi răm'nerea &n urmă #aţă

"e creşterea lungimii ace(tora "in perioa"a anterioară.

Structura oa(elor (e apropie "e cea a in"ivi"ului a"ult. u(culatura &nregi(trează, "e

a(emenea, o creştere cantitativă volum şi calitativă #orţă, ceea ce reprezintă 44,2G "in

greutatea corpului la 6ăieţi şi "e 37G la #ete.

;reutatea corpului creşte at't la #ete c't şi la 6ăieţi. /etele au o creştere pon"erală mai

accentuată "ec't 6ăieţii, cele "in me"iul rural mai mult "ec't cele "in me"iul ur6an.

Proporţiile "intre "imen(iunile (egmentelor corpului (e mo"i#ică şi (unt apropiate "e cele ale

a"ultului.

articularităţi funcţionale

!c)ili6rul ce (e con(tată pe plan (omatic şi pe plan (e mani#e(tă şi pe #uncţional plan

#uncţional.

reşterea "imen(iunilor parenc)imului pulmonar (imultan cu creşterea cor"ului şiva(elor "e ('nge, #avorizează &m6unătăţirea in"icilor #uncţionali car"io$re(piratori. +(t#el,

capacitatea vitală e(te cuprin(ă &ntre 32%%$4%%% cmH


19/74

articularităţile psi$ice

:n acea(tă etapă "e creştere şi "ezvoltare (e &nregi(trează o inten(ă evoluţie a

proce(elor cognitive, volitive şi a#ective.

Se "ezvoltă g'n"irea şi operativitatea ei, (e #ormează raţionamentul logic, (e "ezvoltă

capacitatea "e analiză, (inteză şi "i#erenţiere.

Se cri(talizează (u6 in#luenţa e"ucaţiei concepţia ştiinţi#ică "e(pre lume şi viaţă. Se

mani#e(tă puternic (piritul "e iniţiativă, "e a#irmare. Pe planul motivaţiei apar noi intere(e,

motivaţii ce tin" (ă (e #inalizeze.

Intere(ul elevilor pentru (port tre6uie cultivat şi &ntreţinut cu at't mai mult cu c't (pre

(#'rşitul ace(tei etape el &ncepe (ă (e "iminueze apăr'n" ten"inţa "e trecere "in rolul activ "e

practicant al eerciţiilor #izice &n rolul pa(iv al (pectatorului, al con(umatorului "e (pectacol

(portiv.+"ole(cenţa (e caracterizează prin inten(i#icarea i"ealurilor, a ieşirii "in (ocietatea "e

tip tutelar #amilial şi "o6'n"irea unei relative in"epen"enţe.

articularităţile bio % motrice

ercetările e#ectuate "e (pecialiştii "omeniului pun &n evi"enţă creşterea logică a

capacităţii organi(mului copiilor "e v'r(tă şcolară mare "e a #ace #aţă (arcinilor motrice cu


20/74

24 A%.%*9!, 7' 9*9%.!, . .,+&(*. **+/ *' R#!8'*&

+tleti(mul reprezintă o ramură (portivă prioritară şi principalul mi=loc al e"ucaţiei

#izice şcolare. Pro6ele prevăzute &n programa şcolară (unt "e mare acce(i6ilitate şi au

avanta=ul că 6ene#iciază "e un #on" "e "eprin"eri naturale, cum (unt "eprin"erile motrice "e

6ază alergarea, (ăritura şi aruncarea .

0intre toate conţinuturile programei, atleti(mul nece(ită cele mai mici amena=ări şi

"otări materiale, pentru ma=oritatea pro6elor, ei(t'n" po(i6ilitatea "e practicare &n aer li6er şi

&n perioa"ele atmo(#erice răcoroa(e.

Importanţa şi caracterul aplicativ (e concretizează prin

prezenţa unui număr mare "e pro6e atletice &n Si(temul


21/74

alergarea "e gar"uri a #o(t &nlocuită cu alergarea pe(te o6(tacole miciC

"in grupa aruncărilor (e preve"e aruncarea greutăţii.

Pentru pregătirea pro6elor "e atleti(m, &n eemplele prezentate ($au prevăzut unul (au

mai multe cicluri tematice, pro6ele te)nice 6ene#iciin" "e un pla(ament #avorizant "in punct

"e ve"ere atmo(#eric.

Pro6a "e alergare "e rezi(tenţă, nece(ită acumulări (uperioare #aţă "e celelalte pro6e,

6ene#iciază "e un volum cre(cut "e eer(are, at't &n perioa"a "e toamnă c't şi &n cea "e

primăvară, precum şi "e unele cicluri tematice care (e a"re(ează "ezvoltării calităţii motrice

>rezi(tenţa?.

ariu( Stoica apreciază că > &n atleti(m, mai mult ca &n ca"rul altor "i(cipline,

"eprin"erile motrice, mai ale( cele "e (pecialitate, (e (tructurează &n raport "e nivelul

capacităţilor motrice şi a celor "e coor"onare. :nvăţarea te)nicii reclamă un nivel minimal al

capacităţii motrice viteza, #orţa, rezi(tenţa? 3.

0e aceea, 9i6eriu +r"elean conc)i"e > că e(te un cerc care (e &nc)i"e &n (en(ul că,

per#ecţionarea te)nicii care reprezintă şi lărgirea ariei eperienţei motrice, con"uce la

"ezvoltarea capacităţii motrice "e coor"onare, iar acea(ta &n prezenţa capacităţilor con"iţionale

me"iază per#ecţionarea te)nicii? 4.

Principalele motive care au &nca"rat atleti(mul ca "i(ciplină "e 6ază a urriculum$ului


22/74

alergările, (ăriturile şi aruncările (unt cele mai e#iciente şi acce(i6ile eerciţii cu care

(e poate acţiona &n lecţia "e e"ucaţie #izică pentru &n"eplinirea o6iectivelor "i(ciplinei,

unul #iin" acela "e "ezvoltare a capacităţilor motrice implicate &n in#luenţarea &n mo"

pozitiv a "ezvoltării capacităţilor motriceC

atleti(mul (e practică "e o6icei &n aer li6er, avanta='n" călirea organi(mului,

#orti#ic'n"u$l şi mărin"u$i rezi(tenţa generală şi capacitatea "e e#ortC

pro6ele atletice av'n" un caracter in"ivi"ual, (u(ţinute "e e#orturi eminamente (olitare,

"ezvoltă capacitatea "e voinţă, unele &n(uşiri per(onale precum tenacitatea, voinţa,

capacitatea "e a &n"ura şi (uporta e#orturi grele, etc.


23/74

CAPITOLUL 3 - FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A CALITĂŢII

MOTRICE VITEZA

31 V*%.&; .*'*(**0 #$*.'%/$* !.%#*+.

-I9!J+ e(te una "in calităţile motrice ale cărei "e#iniţii (unt controver(ate, unii

autori merg'n" pană la eclu"erea ei "in r'n"ul ace(tora, con(i"er'n"$o rezi(tenţă "e (curtă

"urată.

-iteza e(te un element "eterminant &n pro6ele "e (print, gar"uri şi e(te "e#inită ca

#iin" capacitatea "e "epla(are cu cea mai mare rapi"itate şi "in ace(t motiv putem eprima

eecuţia &n termeni calitativi şi cantitativi.

0icţionarul !plicativ al Bim6ii omane 0.!.E. numeşte viteza ca #iin"

Frapi"itatea &n mişcare, (inonim cu iuţeala, repeziciunea?*.

:n "icţionarul internaţional Bongmon, (e con(i"eră că viteza reprezintă

>Spee" o# movemant? a"ică rapi"itate &n mişcare C

F-elocitK?$ reprezintă viteza cu care ceva (e mişcă (pre o anumită "irecţie.

-iteza (e re#eră &n (pecial la iuţeala (au rapi"itatea e#ectuării mişcărilor actului

motric &n unitatea "e timp. +cea(ta (e "etermină prin lungimea traiectoriei parcur(e &n timp

(au prin timpul "e e#ectuare al unei mişcări.


24/74

/reK$ 17$ "e#ineşte viteza > ca #iin" capacitatea "e a e#ectua acţiuni motrice &ntr$un

timp minim &n #uncţie "e con"iţiile impu(e, graţie mo6ilităţii proce(elor neuromu(culare şi

capacităţii mu(culaturii "e a "ezvolta #orţa.

Ln criteriu principal al e#icienţei antrenamentului, -M "Dt C viteza M "i(tanţa D timp.

-iteza (e "etermină pe "ouă căi

a prin lungimea traiectoriei parcur(e &n timp(e apreciază &n mD(C

6 timpul "e e#ectuare a unei mişcări şi (e apreciază &n unităţi "e timp &n (ecun"e.

eemplu viteza "e mişcare.

Pre(taţiile "e rapi"itate, "e viteză maimă (au pură, (e "e(#ăşoară numai &n

con"iţiile &n care nu apare o6o(eala.

-iteza maimă (e o6ţine numai &n con"iţiile "e ergogeneză anaero6ă.


25/74

-iteza e(te &n principal o caracteri(tică (paţio$temporală a mişcărilor, care nu

poate #i "i(cutată #ără a #ace re#erire şi la alte caracteri(tici temporale ale mişcărilor, cum (unt

tempoul şi ritmul.

>apacitatea motrică av'n" la 6ază mo6ilitatea proce(ului (i(temului neuro$

mu(cular şi inerent po(i6ilitatea mu(culaturii "e a "ezvolta #orţa, "e a eecuta acţiuni motrice

&ntr$un (egment "e timp (ituat (u6 con"iţiile minimale "ate? ;. /riK 178, citat "e 9i6eriu

+r"elean 11.

-iteza e(te calitatea motrică, care "epin"e (au e(te con"iţionată "e #oarte mulţi

#actori, "in ace(t punct "e ve"ere, e(te calitatea cea mai compleă.

/aţă "e #orţă şi rezi(tenţă, viteza e(te mai puţin per#ecti6ilă. !i(tă şi părerea, larg

ră(p'n"ită, că viteza (e "ezvoltă mai 6ine la v'r(te mai mici şi că la ace(te v'r(te (e mai poate

in#luenţa evoluţia 6iologică pe planul #actorilor implicaţi.

Putem aprecia că viteza (e "ezvoltă (i la v'r(te mai mari, "upă "epăşirea niveluluinatural, "acă ei(tă >potenţial "e viteză nevalori#icată? (au a(t#el (pu(, "acă ei(tă

pre"i(poziţie şi care nu a #o(t valori#icată printr$o in(truire (pecială.

5 pro6lemă "e maimă importanţă e(te aceea că proce(ul "e in(truire "e"icat

vitezei nu are e#ecte numai &n (en( pozitiv, re(pectiv, valori#icarea potenţialului "e viteză a

in"ivi"ului, ci poate avea şi e#ecte negative, "e "iminuare, "e (că"ere a potenţialului "eviteză, #enomen numit "e 9oni #al(a (tereotipie "inamică?, acea(ta "atorită

a"mini(trării greşite a e#ortului "e antrenament in"ivi"ual a "evenit lent


26/74


27/74

$ viteza ciclică M (e re#eră la o (ucce(iune "e acţiuni motrice a(emănătoareC

$ viteza aciclică M ea caracterizează toate acţiunile motrice izolate mai mult (au mai puţin

(tereotipe.

3 0emeter, 181, "e(crie următoarele tipuri "e viteze

$ viteza "e reacţie latenţa reacţiei motriceC

$ viteza "e eecuţieC

$ viteza "e repetiţieC

$ viteza "e "epla(areC

$ viteza "e accelerare "e angrenareC

$ viteza "e opţiune variaţia şi toto"ată componentă a vitezei "e reacţie compleă şi a vitezei

"e eecuţie, care eprimă inteligenţa eecutantului.

4 +r"elean 9i6eriu, 1%, prezintă "ouă #orme "e mani#e(tare a vitezei

a #orme elementare$ viteza "e reacţie @ ră(pun(ul rapi" la un (timulC

$ viteza "e eecuţie @ timpul &n care (e eecută o mişcare (ingulară aciclică, o mişcare

complicatăC

$ viteza "e repetiţie @ capacitatea "e a eecuta mişcări i"entice &ntr$un anumit timpC

6 #orme com6inate$ viteza "e accelerare (au "e "emara= @ care e(te capacitatea in"ivi"ului "e a atinge o viteză

maimă &n timp #oarte (curtC


28/74

+naliz'n", pe (curt, ace(te #orme "e mani#e(tare a vitezei, vom (ta6ili şi #actorii

mai importanţi "e care "epin"

F&+%#$** +&$. .%.$!*'/ *%.&

-I9!J+ e(te o ze(tre ere"itară, programată genetic, cu coe#icient "e ere"itate "e %,%

G. Su6(tratul genetic al ace(tei calităţi e(te "eterminat "e următorii #actori #iziologici,

mor#ologici, 6ioc)imici, p(i)ologici şi alţii.

F&+%#$** **##*+*;

$ tonu(ul optim al (coarţei cere6rale şi rapi"itatea proce(elor nervoa(e #un"amentale al

(i(temului nervo( central @ S.


29/74

4. viteza "e "epla(are C

*. viteza "e accelerare.

Primele trei (unt con(i"erate for"e ee"entare, "eoarece (unt reactiv in"epen"ente una

#aţă "e alta . Pe 6aza unor (tu"ii, ($a con(tatat la ace(te #orme (peci#ice "e mani#e(tare a

vitezei că ei(tenţa uneia nu pre(upune cu nece(itate şi prezenţa celorlalte #orme. +(t#el nu ($a

gă(it o corelaţie (emni#icativă &ntre viteza "e reacţie şi viteza mişcărilor, mai ale( viteza "e

repetiţie. 0e a(emenea, aptitu"inea "e a acumula repe"e viteza şi po(i6ilitatea "e a menţine

viteza (unt in"epen"ente una "e alta Jatiori, Jaron"i, Inov, emaev, citaţi "e 9i6eriu

+r"elean 11.

:n practică &nt'lnim "e o6icei mani#e(tarea compleă a vitezei, ca urmare a &m6inării

celor trei #orme elementare. 0ar viteza &ntr$o mişcare integrală compleă, "in punctul "e

ve"ere al coor"onării, nu "epin"e numai "e nivelul vitezei elementare, ci şi "e alţi #actori.

/ormele "e mani#e(tare a vitezei prezintă o (tructură tot mai compleă, "epinz'n" "etot mai mulţi #actori, "ar, o parte "intre ele, (unt relative in"epen"ente "e activitatea proce(elor

nervoa(e. :n con(ecinţă, #ormele mai complee (unt mai e"uca6ile, cele (imple (unt mai puţin

e"uca6ile, cum e(te, (pre eemplu viteza de reacţie%

1 V*%.& . $.&+(*.

-iteza "e reacţie, "enumită şi perioa"a latentă a reacţiei motrice elementare, e(temă(urată prin timpul ce (e (curge &ntre momentul aplicării (timulului şi momentul "eclanşării

ră(pun(ului motor a"ecvat


30/74

9impul "e reacţie (ca"e (u6 in#luenţa eerciţiului &ntre 8$2* ani, apoi (e (ta6ilizează

pană la % "e ani ,"upă care creşte con#orm lui oti(lav u=6r.

Ba ecitanţi "i#eriţi, timpul "e reacţie, e(te "e a(emenea "i#erit

$ la impul(ul "e contact tactil @ 14*ml.D(.C

$ la (emnale acu(tice (onore @ 1*%ml.D(.C

$ la (emnale vizualeoptice @ 1*ml.D(.

0upă opinia lui 9.


31/74

vitezei e(te con"iţionată "e mai mulţi #actori, printre care şi #actori relativi in"epen"enţi "e

planul proce(elor nervoa(e, a(t#el

a inten(itatea #luului nervo(C

6 gra"ul "e ecita6ilitate al căilor nervoa(e, re(pectiv viteza tran(miterii in#luului nervo(C

c viteza "e reacţie a muşc)ilorC

" valoarea "e #r'nă a muşc)ilor antagoniştia(pect "e coor"onare neuro$mu(cularăC

e #orţa "e contracţie a muşc)ilor angrenaţi &n mişcare &n raport cu greutatea o6iectelor şi ma(a

corpului (egmentelor pu(e &n mişcareC

# #elul şi mărimea p'rg)iilorC

g ela(ticitatea mu(culară şi mo6ilitatea articularăC

) gra"ul "e (tăp'nire a te)nicii.

+ptitu"inea (portivului "e a eecuta mişcări rapi"e e(te relativ (peci#ică.

Jatior(i $172$, o6(erva că la una şi aceeaşi per(oană nu ei(tă o corelaţie &ntrevitezele mişcării ce aparţin unor coor"onări "i#erite alergări, &not. 9ran(#erul "irect al vitezei

(e e#ectuează numai &n cazul &n care mişcările (au coor"onarea (e a(eamănă.

-iteza "e eecuţie, cali#icată "rept coor"onare$viteză, e(te o #uncţie privilegiată a

capacităţii "e coor"onare şi a ră(pun(ului ime"iat al muşc)ilor anga=aţi, "eci a valorii

(i(temului neuromu(cular. 0ezvoltarea ace(tei #orme "e mani#e(tare a vitezei (e poate realiza mai mult pe (eama

&m6unătăţirii coor"onării ela(ticităţii şi mo6ilităţii per#ecţionării te)nicii


32/74

+v'n" &n"eplinite celelalte con"iţii, "ezvoltarea ace(tei #orme "e mani#e(tare a

vitezei, (e poate realiza pe calea ela6orării (tereotipului "inamic core(punzător e"ucarea

mişcărilor &n regim "e viteză maimă.

4 V*%.& . ."&9&$.

Viteza de depasare e(te o #ormă com6inată a vitezei implic'n" pe l'ngă unele #orme

elementare "e mani#e(tare a vitezei şi alţi #actori, re(pectiv, &n cazul no(tru

$ lungimea pa(ului "e alergareC

- raportul optim &ntre #recvenţa şi lungimea pa(uluiC

$ capacitatea "e relaare mu(cularăC

$ te)nica pa(ului "e alergare, &n (peţă a pa(ului lan(at "e viteză. Bungimea pa(ului "epin"e, la

r'n"ul ei "e

$ #orţa "e impul(ieC

$ lungimea mem6relorC$ amplitu"inea mişcărilor.

+v'n" &n"eplinite ace(te con"iţii, viteza "e "epla(are "epin"e &n eclu(ivitate "e

ei(tenţa raportului optim "intre #recvenţa şi lungimea pa(ului. reşterea pe(te un anumit

nivel a unuia "in aceşti #actori, prin alterarea >raportului optim? (e va (ol"a cu (că"erea vitezei

"e "epla(are. Privită prin pri(ma celor "e mai (u(, viteza "e "epla(are "epin"e "e acor"area optimă a

particularităţilor (omatice şi &ncor"ării mu(culaturii cu "e(#ăşurarea temporală a mişcării


33/74

$ pragul a6(olut şi "i#erenţial al (en(i6ilităţii ine(tezice eprimată prin >#ineţea? anga=ării

#orţei "e impul(ie, creşterii #recvenţei şi a amplitu"inii mişcărilorC

$ perceperea şi aprecierea corectă a vitezei "e "epla(are #ără (u6 $ (au (uprae(timare.

0ezvoltarea ace(tei #orme "e mani#e(tare a vitezei @ punctu de vedere ne aparţine $

e(te con"iţionată &n mare mă(ură "e e"ucarea > (imţului accelerării? &n paralel cu

per#ecţionarea coor"onării neuro $ mu(culare.

33 D.!.$9, !.%###*+ "$**' .#%&$.& *%..* 7' &%.%*9!

Pornin" "e la premi(e că viteza e(te o calitate motrică, că are un coe#icient "e

via6ilitate ere"itate "e %. %, ceea ce &n(eamnă #oarte mult, ea e(te con"iţionată genetic şi

lu'n" &n calcul şi a#irmaţiile lui /ilin 17*, care a#irmă că prin antrenament viteza (e poate

&m6unătăţi "oar cu 2%G, e"ucarea vitezei con(tituie, &n meto"ica e"ucaţiei #izice şi cea aantrenamentului (portiv, o pro6lemă #oarte "elicată, "e mare importanţă.

34 M.%#. . .#%&$. & *%..*

9ermenul "e meto"ă e(te unitar "e#init "e (pecialişti. Semni#icaţia e(te "e"u(ă "ingrece(cul "et/odos o"o( M cale, met)a M către$(pre şi "e(emnează >calea "e urmat?,

>"rumul #olo(it? &n (copul atingerii unor o6iective eto"a e(te un program "e reglare a


34/74

$ eecutarea unor acte acţiuni motrice cu inten(itate maimăC

$ eecutarea unor acte acţiuni motrice cu inten(itate (upraimalăC

$ eecutarea unor acte acţiuni motrice cu inten(itate (u6maimalăC

$ eecutarea unor acte acţiuni motrice &n tempouri alternative.

Biteratura "e (pecialitate utilizează termenii "e > e"ucare? (au > "ezvoltare > a

capacităţii motrice.

:n general, terminologia ($a (ta6ilit la conceptul "e "ezvoltare, av'n" &n ve"ere că ace(t

proce( evolutiv (e 6azează pe acumulări cantitative &n (u6(tratul 6iologic, care pregăte(c

(alturi "e calitate la nivelul capacităţilor motrice termenul "e e"ucare e(te agreat pentru

capacităţile per(onalităţii.

a=oritatea autorilor (i(tematizează meto"ele pentru "ezvoltarea vitezei &n #uncţie "e

#ormele "e mani#e(tare a vitezei

*etode pentru dezvotarea vitezei de reacţie si"p!0$ meto"a repetărilor glo6ală şi #racţionatăC

$ meto"a &ntreceriiC

$ meto"a (enzorio$motrică "e "ezvoltare a capacităţii perceperii timpului #ormarea (imţului

tempoului şi ritmului .

*etode pentru dezvotarea vitezei reacţiei co"pe1e0$ meto"a repetărilor cu reacţii la o6iecte &n mişcare, alegerea reacţiilor &n #uncţie "e varierea

(timulilorC


35/74

$ meto"a &ntrecerii.

!#ectuarea Factelor şi acţiunilor motrice &n tempouri maimale > e(te proce"eul

meto"ic cel mai #recvent #olo(it pentru "ezvoltarea vitezei @ ;)eorg)e 'r(tea, 2%%%.

:n tempouri (upramaimale (e #olo(e(c con"iţii uşurate "e lucru precum alergare la

>vale? pe o pantă uşor &nclinată, alergare pe teren plat cu ec)ipament mai uşor, "ri6ling cu o

minge mai uşoară "ec't cea regulamentară.

:n tempouri (u6maimale con"iţiile "e lucru (unt uşor &ngreuiate alergare la > "eal?,

pe teren plat cu ec)ipament puţin mai greu, etc..

Pentru tempouri alternative maimale $ (u6maimale, (upramaimale (e #olo(e(c

#actori "e natură mecanică (au electronică.

35 C.$*'(. &(/ . .=.$+*(*, . *%./

!erciţiile (peci#ice (e repetă, i"entice (au apropiate ca (tructură "e activitatea

motrică &n care "orim (ă "ezvoltăm viteza mişcărilor, re(pectiv pentru "ezvoltarea vitezei "e

accelerare (au a vitezei "e "epla(are, tre6uie (ă alergăm &n primul r'n", "upă cum pentru

"ezvoltarea vitezei "e eecuţie, a celei "e accelerare &n (ărituri (au aruncări, tre6uie (ă (ărim

(au (ă aruncăm, #olo(in", &n primul r'n", ge(tul "e concur( integral (au #ragmentat. !erciţiile "e viteză tre6uie (ă &n"eplinea(că următoarele cerinţe

$ (tructura eerciţiului re(pectiv (ă permită eecuţia &n viteză mare (au maimăC


36/74


37/74

:n meto"ica "ezvoltării vitezei, a"mini(trarea corectă a pauzelor "intre repetări şi

(erii prezintă importanţă, ca şi a"mini(trarea corectă a e#ortului.

0urata pauzei (e (ta6ileşte &n aşa #el &nc't (ă a(igure o revenire c't mai completă a

mo"i#icărilor negative, "ar (ă nu "epăşea(că limita &n care (e pă(trează (tarea "e ecita6ilitate

optimă a (coarţei cere6rale.

0urata pauzelor &ntre repetări va #i "e 3$4 minute, iar caracterul pauză @ o"i)nă

pa(ivă, &ntre (erii, pauza va #i cea mai mare, * $ minute, caracterul pauzei #iin", o"i)na activă,

pentru menţinerea (tării "e ecita6ilitate optimă a (i(temului nervo(.

Bucrul ece(iv "e viteză &ntr$o (ingură "oză antrenament , prezent &n practica multor

antrenori e(te neraţional. /olo(irea #recventă a inten(ităţii Sc)molin(K, 178 pro"uce,

"atorită (timulilor "e inten(itate maimă, o ecitaţie maimală a (i(temului nervo( care poate

pro"uce, &n anumite con"iţii, o (tare "e in)i6iţie, "e o6o(eală centrală "in cauza apariţiei unui

mare "e#icit "e oigen, muşc)ii lucr'n" &n cea mai mare parte #ără oigen. !erciţiul "e viteză (e realizează unin" #ormaţiuni glo6ale şi #ormaţiuni (elective, "e

regulă (tructuri elementare. 0ar, #ără a (căpa "in ve"ere #aptul că &n concur( (e utilizează

#ormaţiunea glo6ală &n con"iţii (peci#ice, a6or"area caracterizează mai ale( etapa #ormativă

0. Narre , . Nauptmann, 178.

!erciţiul "e viteză a=ută la ameliorarea ace(tei calităţi, numai "acă (unt orientate (preceea ce (e cere &n mo" (peci#ic "in punct "e ve"ere (tructural şi "inamic. Si(temele organice,

#uncţionale şi p(i)ice (e "ezvoltă "oar "acă (unt (upu(e unor activităţi (peci#ice +(t#el (ta"iul


38/74

CAPITOLUL 4 - FUNDAMENTAREA PRACTICĂ A LUCRĂRII

41 S&$+*'*. +.$+.%/$**

1. Stu"ierea literaturii "e (pecialitate care vizează "ezvoltarea capacităţii motrice &n general

şi viteza &n (pecialC

2. I"enti#icarea particularităţilor "ezvoltării capacităţilor motrice la v'r(ta pu6ertarăC

3. Sta6ilirea eşantioanelor pentru cercetareC

4. Sta6ilirea 6ateriei "e te(teC

*. unoaşterea nivelului iniţial al "ezvoltării vitezei prin aplicarea 6ateriei "e te(teC

. Selecţionarea şi aplicarea "e (i(teme "e acţionare "in atleti(m care (ă in#luenţeze

"ezvoltarea calităţii motrice @ vitezaC

7. Lrmărirea e#ectelor eerciţiilor aplicate, "in punct "e ve"ere al "ezvoltării vitezeiC

8. unoaşterea nivelului #inal al "ezvoltării vitezei prin aplicarea 6ateriei "e te(teC

. :nta6elarea, prelucrarea (tati(tico @ matematică şi interpretarea "atelorC

1%. 9ragerea concluziilorC

11.econ(i"erarea conţinuturilor e"ucaţiei #izice pentru ciclul gimnazial privin" "ezvoltarea

calităţii motrice @ viteza, prin eerciţiile (peci#ice atleti(mului.

4 2 M.%#.. . +.$+.%&$.


39/74

eto"a te(telor ($au con(tituit o (erie "e te(te, care au avut ca o6iectiv te(tarea

eşantioanelor "e control şi "e eperiment "in punct "e ve"ere #izic, motric şi &ntr$o

oarecare mă(ură #iziologic. 9e(tele au #o(t in"ivi"uale pentru a (coate &n evi"enţă

per#ormanţele #iecărui elevC

eto"a (tati(tică a #o(t #olo(ită &n (copul analizei şi interpretării "atelor "in punct "e

ve"ere matematic, pentru evaluarea corectă a eperimentului.

ă(urarea şi interpretarea "atelor #iin" o con"iţie "e 6ază a vali"ităţii oricărei

cercetări, ($au #olo(it următorii parametrii (tati(tici me"ia aritmetică, a6aterea (tan"ar",

coe#icientul "e varia6ilitate.

43 O$&'*&$.& .=".$*!.'%,,*

!perimentul a #o(t organizat şi "e(#ăşurat la coala


40/74

(i(tematizarea grupelor "e eerciţii (peci#ice atleti(mului &n

con#ormitate cu ipotezele #ormulate pentru eperimentul

#ormativC

i"enti#icarea (trategiilor "i"actice şi realizarea unei proiectări

curriculare (eme(triale, cu evaluarea (trategiilor "i"actice şi al

algoritmilor "e lucru.

Etapa a III – a 0

$ i"enti#icarea #actorilor limitativi şi re#ormularea unor algoritmi la nivelul "e pregătire

al grupei "e eperimentC

$ realizarea te(telor #inaleC

$ prelucrarea (tati(tică şi interpretarea "atelor o6ţinuteC

$ #inalizarea lucrării şi prezentarea &n #ormă "e#initivă.

45 S,


41/74

9a6el nr. 1

EŞALONAREA UNITĂŢILOR DE NVĂŢARE SPECIFICE

DEZVOLTĂRII CALITĂŢII MOTRICE VITEZA

ANUL ŞCOLAR 213 6 214

EŞANTION EXPERIMENT

Lnităţi "e &nvăţare Seme(trul I Seme(trul al II$lea

Sept. 5ct.


42/74

Su6 a(pect organizatoric lecţiile au a(igurat ca"rul nece(ar "e "e(#ăşurare a

activităţii, core(punzător opţiunilor in"ivi"uale şi "e grup ale elevilor, nivelului "i#erenţiat "e

pregătire, particularităţilor "e (e, intere(ului şi motivaţiei ace(tora.

a urmare, &n lecţii au căpătat prioritate pe grupe valorice, pe grupe "e opţiuni şi

particularităţi "e (e, pe microgrupuri "e a#initate şi intere(e comune şi eer(ări in"ivi"uale.

+ #o(t mărită pon"erea eer(ării şi a &ntrecerilor &n regim "e autoorganizare şi

autoar6itrare.

Pentru valori#icarea optimă a timpului "e(tinat in(truirii, ($a impu( acţionarea cu

mi=loace a căror in#luenţă e(te polivalentă, realiz'n" at't con(oli"area (tructurilor te)nico @

tactice c't şi "ezvoltarea calităţilor motrice .

Privin" calităţile motrice, a pre"ominat &n #uncţie "e natura "eprin"erilor prin care ($a

eer(at, (olicitarea mani#e(tării com6inate a ace(tora.

!etodologia de lucru

5"ată cu "eterminarea mai eactă a rolului calităţii motrice viteza &n pregătirea #izică

şi intro"ucerea (i(temului "e veri#icare şi apreciere a gra"ului "e pregătire a elevilor, ($au

per#ecţionat şi activităţile e"ucării ace(tei calităţi.Plani#icarea "ezvoltării vitezei "evine o nece(itate "e prim or"in şi &n ca"rul

eperimentului propu( cel "e a realiza o creştere a in"icilor care eprimă "ezvoltarea vitezei


43/74

- aer&are cu 2oc de &ezne0 3 – 4 5 36 – 76 "%( te"po 784 - 484#

- aer&are cu &enunc/ii sus 0 3 – 4 5 9: – 36 "%( te"po 784 - 484#

- aer&are cu penduarea &a"$eor +napoi0 7 – : 5 76 – 46 "%( te"po 784 - 484#

- aer&are cu penduarea &a"$eor +nainte0 7 – : 5 76 – 46 "%( te"po 784 - 484#

- aer&are acceerat! 0 4 – ; 576 - :6 "%( te"po 784 - 484#

- aer&are ansat! 0 : – < 5 46 -:6 "%( te"po 784 - 484#

- aer&are cu sc/i"$area te"pouui 0 4 – ; 5 ;6"%( = 968>368US>968 >368US ) #

- aer&are cu start din picioare0 ? – 96 59: – 36"%( te"po 784 - 484#

- aer&are cu start de 2os 0 ; – ? 5 96 – 9:"%( te"po 784 - 484#

- aer&are cu intervae0 7 – : 5 76 – 46 "%(=a@0 76-46"%( continuat! cu aU ;6-


44/74

- s!rituri din &/e"uit +n &/e"uit0 7 - :596 - 9:( te"po 484#

- co"$in!ri de pa'i 0 3 - 4536-76"%( te"po 784 - 484 %

4 T.9%. 9".+**+. .&,/$** .#%/$** **+. )* !#%$*+. ##9*%. 7' .=".$*!.'%

Si(temul "e mă(urare şi evaluare, &nţele( ca o componentă (ta6ilă a proce(ului "e

in(truire, av'n" prepon"erent un rol reglator, a #o(t realizat prin interme"iul unor mă(urători

care au vizat, pe "e$o parte "ezvoltarea #izică, iar pe "e alta "ezvoltarea motrică a (u6iecţilor.

Teste specifice evaluării dezvoltării fizice

aia @ in"icator al creşterii (omatice, ($a mă(urat "e la verte pană la planul plantelor, cu

a=utorul taliometrului.

Breutatea @ ($a mă(urat cu a=utorul cantarului me"ical. Peri"etru toracic – a reprezentat un in"icator important &n mo"i#icarea a"aptării

organi(mului la e#ort. S$a mă(urat cu a=utorul 6an"ei metrice &n "ouă ipo(taze &n in(piraţie şi

&n epiraţie, "i#erenţa "intre cele "ouă valori evi"enţiin" ela(ticitatea toracică.

Teste specifice evaluării dezvoltării calităţii motrice condiţionale viteza 9e(tarea "ezvoltării calităţii motrice viteza, (peci#ică atleti(mului a con(tat &n

- aer&are de vitez! cu start din picioare pe :6" #


45/74

!perimentul con(tatativ a avut ca o6iectiv principal e(timarea "ezvoltării #izice şi

motrice a eşantioanelor "e eperiment şi control pentru a avea o viziune "e an(am6lu a(upra

"ezvoltării #izice şi motrice a(upra ace(tora, #iin" 6aza "emarării eperimentului #ormativ, &n

timp ce eperimentul con(tatativ a avut ca o6iect veri#icarea &n practică a ipotezelor

"emer(ului ştiinţi#ic.


46/74

E)&'%*#' .=".$*!.'%

P&$&!.%$** 9%&%*9%*+*

S,


47/74

E)&'%*#' .=".$*!.'%

P&$&!.%$** 9%&%*9%*+*

S,


48/74

E)&'%*#' +#'%$#

P&$&!.%$** 9%&%*9%*+*

S,


49/74

P&$&!.%$** 9%&%*9%*+*

S,


50/74

E)&'%*#' .=".$*!.'%

P&$&!.%$** 9%&%*9%*+*

S,


51/74

3 + & , $ * 1 2 - 1 5 & ' *

F E T E 2 G$.,%&%.& 3$41 22 *%,8 ,%2 11,82

3 P T I'9" 2$7 1 83,78 4,3 *,*2

4 PTE=" 8$7% 1 77,42 4,84 ,2*5 E&9% 8$4 4 ,3 %,7 1*,2*

B Ă I E Ţ I 1 T&*& 181$1% 21 17%,27 7,%2 4,12

2 G$.,%&%.& 73$*% 23 *,3 *,1 8.

3 PTI'9" 8$7 1% 8%,72 3,34 4,13

4 PTE=" 8%$ 11 72,8% 3,78 *,1

5 E&9% 11$ * 7,% 1,84 23,2


52/74

E)&'%*#' +#'%$#

P&$&!.%$** 9%&%*9%*+*

S,


53/74


54/74

E)&'%*#' +#'%$#

P&$&!.%$** 9%&%*9%*+*

S,


55/74

E)&'%*#' .=".$*!.'%

A.$&$. . *%./;

5!

A.$&$. +,

.','+:** 9,9 +,

9"$**'; 15 9

N&.%&; 5X1 !

X S C X S C X S C

F E T ETI 8,43 %,2* 2, 3*,8 %,2* 2, 17,2 %,8* 4,2

TF 8,8 %,24 2,7 4%,*2 %,2 2,78 1*,*1 %,3 2,*1

D %,3* %,%1 %,%1 4,3 %,%1 %,18 1,7* %,4 2,41

B Ă I E Ţ I TI 7,17 %,2% 2,78 43,% %,2 2,32 14,8% %,27 1,82

TF , %,1 2,7* 4,3 %,27 %,*4 13,42 %,42 3,12

D %,27 %,%1 %,%3 ,*4 %,%2 1,78 1,38 %,1* 1,3


56/74

9a6el nr. 13

TABEL CENTRALIZATOR CU DATELE PRELUCRATE STATISTIC

E)&'%*#' +#'%$#

A.$&$. . *%./;

5!

A.$&$. +,

.','+:** 9,9 +,

9"$**'; 15 9

N&.%&; 5X1 !

X S C X S C X S C

F E T ETI 8,28 %,28 3,38 3,7 %,27 %,73 1,88 %,8% 4,73

TF 8,13 %,23 2,82 38,4 %,22 %,* 1,%7 %,*4 7,7

D %,1* %,%* %,* 2,18 %,%* %,17 %,81 %,2 3,%

B Ă I E Ţ I TI 7,13 %,23 3,22 4 %,2* %,*4 14,44 %,*4 3,73

TF ,3 %,18 2,* 48,*3 %,22 %,4* 13,*8 %,3* 2,*7

D %,2% %,%* %,3 2,*3 %,%3 %,% %,8 %,1 1,1


57/74

E)&'%*#' .=".$*!.'%

T&*& G$.,%&%.&P T#$&+*+I'9"*$&(*.

P T#$&+*+E="*$&(*. E&9%*+*%&%.

F E T E

X S C X S C X S C X S C X S CTI 15H05 >02 30H 4023 304 >043 H01 404> 50>3 505 4041 504 3053 10 4H02

TF 1>05 >02 305 50>4 504 10 10 5022 >03 035 504 0 40 1025 250>1

D 10 04 3041 2043 403 20>3 0H 0> 10 10> 1023 103 053 24011

B Ă I E Ţ I TI 1> 5051 302 5>023 052 1303 0> 405 504H 30> >05 >011 20H2 102 4>05

TF 1>H0> 5051 3024 5H0>1 >03> 10>> 04 305 4032 50> 405 50H3 40>H 105 310H

D 105 03 303 101> 201 3024 055 101 2 01 03 032 1405H

TESTARE INIŢIALĂ 6 TESTARE FINALĂ


58/74

E)&'%*#' +#'%$#

T&*& G$.,%&%.&

P T#$&+*+

I'9"*$&(*.

P T#$&+*+

E="*$&(*. E&9%*+*%&%.

X S C X S C X S C X S C X S C

F E T E

TI 1*8,1* , 4,2% 48,47 4,* ,4% 8%,8 4,31 *,34 7*,3 4,72 ,24 4 1,4 37,2*

TF 11,1* *,*1 3,41 *%,8 ,%2 11,82 83,78 3,3 *,*2 77,42 4,84 ,2* ,3 %,7 1*,2*

D 3 1,1* %,7 2,42 1,4 2,42 3,1 %,32 %,18 1,7 %,12 %,%1 2,3 %,*2 22

B Ă I E Ţ I

TI 17,*4 7,1% 4,23 *7,18 ,7% 11,71 78,4* 2,4 3,13 73,18 4,%2 *,4 ,3* 2,*8 4%,%

TF 17%,27 7,%2 4,12 *,3 *,1 8, 8%,72 3,34 4,13 72,8% 3,78 *,1 7,% 1,84 23,2

D 2,73 %,%8 %.11 2,18 1,*4 3,%2 2,27 %,88 1 %,38 %,24 %,3 1,** %,7 1,77


59/74

F.%.

T&*& ;

E'antion e1peri"ent0

E ($a plecat "e la per#ormanţa "e 1*8.1*, a=ung'n"u$(e la te(tarea #inală la 11. 1*,

realiz'n"u$(e o "i#erenţă "e 3cm.

S o6ţin'n"u$(e la te(tarea iniţială o valoare "e D$ , ($a a=un( &n #inal la o valoare "e D$ *,*1 &nregi(tr'n"u$(e o "i#erenţă "e 1 ,1* .

v o6ţin'n" "i#erenţa "e % ,7G , grupul "e eperiment "ove"eşte că prezintă o omogenitate

mare a colectivului.

E'antion contro0

E "e la o valoare "e 1* .%*, ($a realizat o me"ie "e 1% .7*, "eci un progre( "e 1.7.

S (e con(tată o egalitate per#ectă &ntre te(tarea iniţială şi cea #inală, "i#erenţa &ntre valori #iin"

nulă, ceea ce "ove"eşte că, grupul "e elevi a avut o a6atere ne(emni#icativă.

v o6ţin'n" o valoare "i#erenţială "e %.%4 &ntre cele "ouă te(tări, grupul poate #i con(i"erat

ca #ăc'n" parte "in grupurile cu omogenitate mare.


60/74

E'antion contro0

E plec'n"u$(e "e la 47.23 ($a a=un( la *%.4, &nregi(tr'n"u$(e progre(ul "e 3.41.

S valoarea iniţială "e D$ 3.%4 e(te "epăşită cu D$ 2.43 unităţi, &n(criin"u$(e &n limitele

normalului "in punct "e ve"ere al &mprăştierii #aţă "e me"ie.

v aceeaşi pro6lemă (e &nt'lneşte, ca şi la eşantionul eperiment, cu o valoare "e 1%.8 G,

grupul e(te pla(at &n categoria grupurilor cu omogenitate me"ie.

Peri"etru toracic

+t't la eşantionul "e eperiment c't şi la cel "e control, el a #o(t &ntr$un continuu progre(,

"atorită #aptului că e(te un parametru per#ecti6il.

B/*.(*


T&*& ;


61/74

S av'n" un gra" "e &mprăştiere #oarte re"u(, a6aterea (tan"ar" e(te nulă, gă(in"u$(e la

valoarea "e D$ *.*1.

v "atorită unei "i(per(ări re"u(e şi omogenitatea colectivului e(te #oarte 6ună, ea realizează

o valoare "e 4.24G.

G$.,%&%.&


E o "i#erenţă "e 2.18 arată că a ei(tat o creştere &n greutate a (u6iecţilor, a#l'n"u$(e, totuşi

&n limitele normalului.

S "e la o valoare "e D$ .7, ($a a=un( la o valoare "e D$ *.1, &m6unătăţin"u$(e rezultatul cu

1.*4.v eşantionul a reuşit ca (ă treacă 6ariera "e la grupul cu o omogenitate me"ie la grupul cu

omogenitate mare, o6ţin'n" "e la 11.71 G o valoare "e 8.G.

E'antion contro0

E realizează o creştere mai mare &n greutate, concretizată &n valoarea "e 3.38.

S nu (e &nregi(trează a6ateri (pectaculoa(e, totuşi, con(i"erăm că valoarea "e D$ .3 e(te o

valoare "e(tul "e ri"icată


62/74

E o6ţin'n" o valoare "e 8.%8 #aţă "e 8.43 (e con(tată un proce( "e %.3*.

S valoarea "e %.%1 a "i#erenţelor &nregi(trate &ntre cele "ouă te(tări, "emon(trează că grupul

nu are o a6atere (emni#icativă "e la me"ie.

v cu o valoare "e 2.7 G, "eşi are o creştere "e %.1% G #aţă "e te(tarea iniţială, grupul (e

&n(crie, totuşi, &n categoria celor cu omogenitate mare.

E'antion contro0

E &ntre cele "ouă te(tări (e con(tată o creştere "oar "e %.1*.

S plec'n" "e la D$ %.28 ($a a=un( la o valoare #inală "e D$ %.23, &nregi(tr'n"u$(e o "i#erenţă

"e D$ %.%*.

v valorile "e 3.38 G şi apoi "e 2.28 G &n (ta"iul #inal "ove"e(c un progre( "e %.* pla('n"grupul &n categoria cu omogenitate mare.

#lergare cu genunc$ii sus cu spri+in' ( sec*


E "i#erenţa "intre cele "ouă te(tări e(te "e 4 3 ceea ce arată un progre( 6un


63/74

aveta (.) m*


E "e la o te(tare iniţială "e 17.2 ($a o6ţinut 1*.*1 cu o "i#erenţă "e 1.7*.

S o a6atere ne(emni#icativă "e D$ %.3.

v (e con(tată un progre( "e la 4.2 G la 2.*1 G, "i#erenţa #iin" "e 2.41 G

E'antion contro0

E "eşi in#erior grupului "e eperiment, realizează, totuşi, o &m6unătăţire "e %.81 a

per#ormanţei.S valoarea "e D$ %.2 arată că a6aterea e(te ne(emni#icativă.

v prezintă un regre( &n te(tarea #inală cu o "i#erenţă "e 3.%G, "ar (e &n(crie, totuşi, &n linia

grupurilor omogene.

B/*.(*

#lergare de viteză ' ()m


64/74

E plec'n" "e la valoarea "e 7.13 grupul &nregi(trează o &m6unătăţire a me"iei cu %.2%,

a=ung'n" la .3.

S "e la D$ %.23 ($a a=un( la D$ %.18, realiz'n" un progre( "e %.%*.

v valoarea "e 2.* G "ove"eşte o omogenitate mare a grupului.

#lergare cu genunc$ii sus cu spri+in' ( sec*


E "i#erenţa "intre cele "ouă te(tări "e .*4 "ove"eşte o #oarte 6ună comportare a &ntregului

grup.

S &m6unătăţită "oar cu D$ %.%2, a6aterea e(te ,totuşi, ne(emni#icativă.

v (e &n(crie &n limitele omogenităţii mari, cu o per#ormanţă "e %.*4G.

E'antion contro0

E prezintă o creştere "e 2.*3.

S o6ţine un progre( "e la D$ %.2* la D$ %.22, "i#erenţa #iin" "e D$ %.%3.

v cu %.4*G &m6unătăţit "e la %.*4G , e(te un grup cu o omogenitate mare.


65/74

E progre(ul e(te concretizat &n %.8, #aţă "e te(tarea iniţială, ceea ce caracterizează ca 6ună

comportarea grupului.

S progre(ul "e %.1 "ove"eşte o valoare "e(tul "e 6ună.

v a #o(t &m6unătăţit "e la 3.73G la 2.*7G, ceea ce &n(eamnă o "i#erenţă "e 1.1G.


66/74

Progre(ul realizat pe linia "ezvoltării #izice şi a calităţii motrice viteza ($a "atorat

următorilor #actori

• lucrul e#ectuat pentru "ezvoltarea vitezei &n #iecare lecţie "e e"ucaţie #izică pe

&ntreaga "urată a eperimentuluiC

• #olo(irea cu precă"ere a eerciţiilor "e atleti(m cuno(cute pentru e#icienţa lor,

veri#icate &n practicăC

• realizarea unei participări conştiente şi active şi a unei cointere(ări, &n egală mă(ură a

tuturor elevilorC

• #olo(irea elementului "e &ntrecereC

• realizarea unei 6une "en(ităţi motrice a lecţiilor.

/olo(irea eerciţiilor "e atleti(m a "u( la (porirea in"icilor "e viteză, #apt re#lectat

prin creşterea per#ormanţelor &n ca"rul pro6elor "e control (ta6ilite &n eperiment, proce"eele

#olo(ite permiţ'n" a"aptarea "e programe preci(e "e lucru, ştiinţi#ice.

/ără &n"oială că #olo(irea eerciţiilor "e atleti(m reprezintă o (u6(tanţială contri6uţie

(pre e#icientizarea proce(ului "i"actic şi "e ce nu, (pre mo"ernizarea lui.

Aine&nţele(, că mo"ernizarea nu &n(eamnă #uga "upă nou cu orice preţ, nu &n(eamnă

nici mo"ă (au renunţarea la tra"iţii, ci "impotrivă, &nno"area (oli"ă a tra"iţiei cu noul, care

"uce la &m6ogăţirea activităţii "e in(truire cu po(i6ilităţile noi "eterminate "e elementul nou ce

apare &n conţinutul actual al cunoştinţelor, ca urmare a progre(ului şi te)nicii mo"erne.


67/74

alocuri "e#ectuoa(e "e alergare, cea ce ne permite (ă apreciem că programul eperimental "e

pregătire tre6uie (ă conţină şi eerciţii care (ă a(igure "o6'n"irea unei te)nici ri"icate a

"eprin"erii motrice, alergarea.

!valuarea progre(ului eperimental ($a realizat prin te(tarea #inală, care a (co( &n

evi"enţă creşteri (emni#icative pentru eşantionul "e eperiment comparativ cu cel "e control

"ar şi implicaţiile "eo(e6ite ale programului a(upra e"ucaţiei (u6iecţilor &n #ormarea

per(onalităţii ace(tora.

:n urma "emer(ului eperimental, eşantionul "e eperiment comparativ cu cel "econtrol, a "at "ova"ă "e o mai mare #lei6ilitate &n a"aptarea la "i#erite (ituaţii, ceea ce ne

permite (ă apreciem că lucrarea "e #aţă e(te rezultatul unei &ncercări "e a gă(i mo"alităţi "e

"ezvoltare a capacităţii motrice &n general şi a vitezei &n (pecial.


68/74

H DRAGNEA0 A0 eoria 'i *etodica dezvot!rii cait!ţior "otrice, +.


69/74


70/74

ANEXE


71/74

+nea nr. 1

72


72/74

+nea nr. 2

73


73/74

+nea nr. 3

74


74/74

+nea nr. 4

7*

lucrare popa sorin andrei.doc

Documents