GRUPA I – Categoria I – Elaborarea situatiilor financiare anuale

1. (811.) Care sunt lucrarile premergatoare (preliminare) intocmirii situatiilor financiare anuale?

Răspuns:

a) - intocmirea balantei conturilor inainte de inventariere respectiv întocmirea balanţei de verificare înainte de inventarierea generală a patrimoniului

b) efectuarea inventarierii generale a patrimoniului şi

-determinarea plusurilor şi minusurilor cantitative

-înregistrarea plusurilor şi minusurilor cantitative în contabilitate

-înregistrarea minusurilor de valoare aferente activelor în contabilitate potrivit principiului prudenţei

-înregistrarea provizioanelor

-înregistrarea amortizarilor

-ajustarile pentru deprecieri

-diferenele de curs valutar

c) delimitarea în timp a veniturilor şi cheltuielilor

d) închiderea contului de profit şi pierdere, respectiv a veniturilor şi cheltuielilor şi calculul rezultatului contabil

e) calculul rezultatului fiscal şi al împozitului pe profit

f) înregistrarea impozitului pe profit şi închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit

-determinarea rezultatului exercitiului si distribuirea profitului sau finantarea pierderilor

g) întocmirea balanţei de verificare finală

2. (823.) O societare comerciala participa cu 51% la constituirea capitalului social al altui agent economic. In acest scop se efectueaza si se inregistreaza urmatoarele operatii:

a) se subscriu si se platesc prin virament 1.000 de actiuni care au valoarea nominala de 50 lei si cea de emisiune, de 60 lei;

b) unitatea emitenta ii acorda dividende de 50% pentru primul an, dupa care rascumpara 300 de actiuni la pretul de 62 lei si alte 200 de actiuni la pretul de 49 lei.

1

Răspuns:

a) Subscrierea acţiunilor: 1.000 de acţiuni x 60 lei = 60.000 lei;261 = 5121 60.000 lei

b) Dividende: 50% x 1.000 acţiuni x 50 lei = 25.000 lei;461 = 761 25.000 lei

c) Vânzarea a 300 acţiuni x 62 lei = 18.600 lei;5121 = 7641 18.600 leiŞi pentru costul de achiziţie: 300 acţiuni x 60 lei = 18.000 lei:6641 = 261 18.000 lei

d) Vânzarea a 200 acţiuni x 49 lei = 9.800 lei:5121 = 7641 9.800 leiŞi pentru costul de achiziţie: 200 acţiuni x 60 lei = 12.000 lei6641 = 261 12.000 lei

3. (835.) Se realizeaza in antrepriza o constructie referitor la care se cunosc urmatoarele elemente:

a) avansul acordat antreprenorului 90.000 leib) executia constructiei se desfasoara pe parcursul a doua perioade de

gestiuni, costul total al lucrarilor facturate de antreprenor este de 700.000 lei, exclusiv TVA, valoarea lucrarilor facturate la sfarsitul primei perioade de gestiune fiind de 300.000 lei, TVA 19%.

c) Decontarea sumelor datorate antreprenorului se realizeaza prin virament integral dupa finalizarea si recepria constructiei.Cum se inregisreaza in contabilitate?

Răspuns:

a) Avansul acordat antreprenorului:% = 5121 107.100 lei

232 90.000 lei 4426 17.100 lei

b) Valoare lucrărilor facturate la sfârşitul primei perioade:% = 404 357.000 lei231 300.000 lei

4426 57.000 lei

c) Valoare lucrărilor facturate la sfârşitul celei de-a doua perioade:

% = 404 476.000 lei2

231 400.000 lei4426 76.000 lei

d) Recepţia la cost total: 300.000 lei + 400.000 lei = 700.000 lei:212 = 231 700.000 lei

e) Plata furnizorului, cu reţinerea avansului:

Datoria totală = 357.000 lei + 476.000 = 833.000 lei404 = % 833.000 lei 232 90.000 lei 4426 17.100 lei 5121 725.900 lei

4. (863.) Se vor reflecta in contabilitate urmatoarele operatii economice specific comercializarii marfurilor cu plata in rate:

a) facturarea marfurilor catre cumparator, cunoscandu-se urmatoarele elemente: pretul cu amanuntul,inclusiv TVA, 8.000.000 lei; avansul achitat de cumparator este de 20% din valoarea bunurilor, dobanda cuvenita vanzatorului este de 800.000 lei, TVA aferenta avansului este de 255.456 lei, iar TVA pentru rate este de 1.021.824 lei;

b) scaderea din evidenta a marfurilor vandute anterior, cunoscandu-se in plus TVA de 1.277.280 lei si adaosul comercial de 611.156 lei;

c) evidentierea veniturilor impozabile corespunzatoare dobanzii, la scadenta acesteia;

d) TVA colectata aferenta ratelor devenite scadente.Cum se inregistreaza in contabilitate aceste operatii?

Răspuns:

a) Vânzarea mărfurilor cu plata în rate:4111 = % 8.000.000 lei 707 5.922.720 lei 4427 255.456 lei 4428 1.021.824 lei 472 800.000 lei

b) Descărcarea gestiunii:% = 371 8.000.000 lei378 611.156 lei4428 1.277.280 lei607 6.111.564 lei

c) Venituri impozabile la scadență:472 = 766 800.000 lei

d) TVA colectată aferentă tuturor ratelor:4428 = 4427 1.021.824 lei

3

5. (886.) Dispuneti de datele: profit net 3.000 u.m.; cheltuieli cu amortizarea 900 lei ; pierderi din diferente de curs valutar 300 lei ; venituri din investitii financiare 2.700 lei; stocuri: sold initial 10.000 lei si final 8.000 lei; client: sold initial 6.000 lei si final 4.000 lei; furnizori: sold initial 1.500 lei si final 500 lei; impozit pe profit datorat: sold initial 1.300 lei si final 200 lei; dobanzi incasate legate de exploatare 3.000 lei; dividende platite legate de exploatare aferente anului curent 5.000 lei.Conform IAS 7 “Situatiile fluxurilor de trezorerie”, calculati fluxul de trezorerie provenit dein exploatare.

Răspuns:

Rezultat net 3.000 lei+ Cheltuieli cu amortizarea 900 lei-Venituri din investiții financiare 2.700 lei+ Pierderi din diferențe de curs valutar 300 leiRezultat înainte de variația necesarului de fond de rulment 1.500 lei+ Diminuarea stocurilor 2.000 lei+ Diminuare creanțelor 2.000 lei-Diminuarea furnizorilor 1.000 lei-Plăți deimpozit pe profit 1.100 lei+Încasări de dobânzi legate de exploatare 3.000 lei-Dividende plătite legate de exploatare 5.000 lei=FNT din activitățile de exploatare 1.400 lei

4

GRUPA I - Categoria XI – Tinerea contabilitatii unei entitati

1. (6.) Se constituie SC “FELIX” SA cu un capital initial de 2.000 lei, divizat in 40 actiuni, cu 50 lei nominalul.

Aporturile actionarilor sunt:

- in natura: un utilzaj 1.600 lei- in contul curent 400 leiAportul in natura este eliberat imediat la constituire, iar aportul in numerar este eliberat ¾ la subscriptie, iar ¼ ulterior.

Răspuns:

a) subsrierea integrala a capitalului: 456 1011 2.000 lei

b) inregistrarea varsarii aporturilor:

% 456 1.900 lei

2131 1.600 lei

5121 300 lei (400x75%=300 lei)

c) inregistrarea varsarii capitalului:

1011 1012 1.900 lei

2. (9.) In vederea constituirii SC “EPY” SRL se inregistreaza subscrierea de capital social, astfel:

- Pertenerul “A” subscrie prin contractul de societate o cota de 40% reprezentand 10.000 $, la cursul de schimb 2.7 lei/$;

- Pertenerul “B” subscrie la capitalul social cu o cota de 10% reprezentand 6.750 lei, prin aport in cladiri evaluate de un expert tehnic;

- Partenerul “C” subscrie 50% din capitalul social astfel:

- 30.000 lei in numerar

- 3.750 lei un teren evaluat de organele tehnice de specialitate.

Capitalul social este varsat integral, cursul de schimb comunicat de BNR este de 2.73 lei/$.

Răspuns:

Partenerul A

1.Subscrierea capitalului social:

5

456 = 1011 10000$ x 2.7 = 27.000 lei 2.Virarea capitalului social la cursul BNR de 2.73 lei 5121 = % 10000$ x 2.73 = 27.300 lei

456 27.000 lei

765 300 lei 1011 = 1012 27.000 lei

Partenerul B

1.Subscrierea capitalului social: 456 = 1011 6710 lei 212 = 456 6710 lei

1011 = 1012 6710 lei

Partenerul C

1.Subscrierea capitalului social: 456 = 1011 33.750 lei

% = 465 33.750 lei 211 3.750 lei

5121 30.000 lei

3. (81.) La sfarsitul anului 2004 era in curs de desfasurare un litigiu avand ca obiect de prejudiciu pretins de o alta societate comerciala in suma de 10.000 lei. Pana in acest moment s-au facut cheltuieli de judecata de 500 lei. Este incerca castigarea procesului.Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate in cele doua cazuri:

A- Procesul a fost castigat;B- Procesul a fost pierdut.

Răspuns: Constituirea provizionului in vederea eventualei cheltuieli de 10.000 lei : 6812 = 1511 10.000 lei

6

A.Procesul a fost castigat

Societatea carei i s-a imputat prejudiciu va face urmatoarele inregistrari:

% = 5121 10.500 lei6588 10.000 lei635

500 lei

Provizionul constiutit ramane fara obiect si trebuie anulat:

1511 = 7812 10.000 lei

4. (304.) S.C.ALFA S.A. se aprovizioneaza de la SC GAMA SA cu marfuri in valoare de 600 lei, TVA 19%.

- SC ALFA SA vinde SC BETA SA marfuri in valoare de 600 lei, TVA 19%.

- SC ALFA SA trage asupra SC BETA SA o cambie in favoarea SC GAMA SA. Posesorul cambiei, respectiv SC GAMA SA poate utiliza cambia in unul din urmatoarele moduri:

- A- transmite prin gir (andosare) cambia unui alt beneficiar SC OMEGA SA fata de care are o obligatie dintr-un raport comercial anterior;

- B- sconteaza cambia la banca inainte de scandeta; taxa de scont 14 lei;

- C- astreaza cambia in portofoliu pana la scadenta cand se face decontarea directa cu “trasul” prin incasarea in numerar;

- D- deconteaza cambia prin intermediul bancii sau oficiul postal, la scandenta, banca retinand un comision de 4 lei.

Răspuns:

Contabilitatea lui ALFA:

1.ALFA se aprovizioneaza de la SC GAMA SA : % = 401 714 371 600

4426 114

2.ALFA vinde catre BETA marfuri in valoare de 600 ron ,TVA 19% 4111 = % 714 lei 707 600 lei 4427 114 lei

3. Tregerea cambiei asupra lui BETA si compensarea cu datoria fata de GAMA

5113 = 4111 714 lei

401 = 5113 714 lei

7

Contabilitatea lui GAMA

1.Transmiterea prin gir catre OMEGA a cambiei primate de la ALFA 401 = 5113 714 lei

2.Sconteaza cambia la banca inainte de scadenta (commision 14 lei) % = 5113 714 lei

5121 700 lei627 14 lei

3.Pastreaza cambia pana la scadenta (commision 4 lei) 5114 = 5113 714 lei

% = 5114 714 lei5121 710 lei

627 4 lei

5. (362.) S.C “AS” S.A importa alcool pe care il foloseste la fabricarea de produse proprii, astfel:

- valoarea in vama: 2000$ x 3.3 lei/$ = 6 600 lei- taxe vamale 15%= 990 lei- comision vamal 0.5%= 33 leiTotal valoare in vama 7 623 lei

- Accize 20% x 7 623 lei= 1 524.6 lei- TVA 19% x 9 147.6= 1 524.6 leiTotal factura 10 885.64 lei

SC “AS” SA vinde produsele rezultate la intern, astfel:

Pret negociat 2000 lei

Accize 20%= 400 lei

TVA 19%= 456 lei

Răspuns:

Valoarea marfii achizitionate este: 7623 lei + 1524.6 lei = 9147.6 lei % = 401 10885.64 lei 371 9147.6 lei

4426 1738.04 lei

Vanzarea marfii: 4111 = % 2856 lei 707 2400 lei 4427 456 lei

8

GRUPA II – Categoria II – Auditul statutar al situatiilor financiare

1. (4.) Cand verificati amortizarea imobilizarilor corporale va asigurati ca:

a) Planul de amortizare este acelasi ca in anul precedent;b) Planul de amortizare contabila e diferit de planul de amortizare

fiscala;c) Au fost aplicate normele de amortizare prevazute in

reglementarile in vigoare.

Răspuns:

a) Planul de amortizare este acelasi ca in anul precedent.

2. (51.) Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului aupra respectarii clauzelor contractuale?

Răspuns:

Misiunea se referă exclusiv la examinarea respectării clauzelor care vizează aspecte contabile şi financiare.

Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclusă în raportul de audit, de bază.

3. (67.) Prezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei.

Răspuns:

1. Cauze datorate interesului propriu;2. Cauze legate de slabirea autocontrolului;3. Cauze datorate renuntarii la propriile convingeri;4. Cauze datorate manifestarilor de familiarism;5. Cauze datorate unor misiuni de intimidare

1. Interesul propriu – amenintare la adresa independentei.

Interesul propriu devine o amenintare la adresa independentei atunci cand un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau daca un interes propriu al acestor cabinete ar intra in conflict cu clientul respectiv (exemple: participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu, un imprumut sau o garantie la

9

sau de la un client, onorarii totale provenind de la un singur client, relatii de afaceri cu clientul, potentiala angajare ca salariat al clientului, onorarii neprevazute in contractul de audit).

2.Slabirea autocontrolului – amenintare la adresa independentei.

Amenintarea la adresa independentei, legata de slabirea autocontrolului, apare atunci cand unul dintre membrii cabinetului/societatii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului clientului si astfel poate exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului de asigurare al angajamentului fata de client(exemple: un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent una din persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului intr-o pozitie din care poate exercita o influenta semnificativa asupra nivelului de certitudine).

3.Renuntarea la convingeri – amenintare la adresa independentei.

Renuntarea la convingeri poate sa apara atunci cand cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaza opinia unui client pana la punctul in care obiectivitatea sa este sau poate fi inteleasa ca fiind compromisa. Este cazul in care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia si-au subordonat rationamentul lor profesional aceluia al clientului.

4.Manifestari de familiarism – amenintare la adresa independentei.

Manifestarile de familiarism au loc atunci cand, in virtutea unor relatii stranse cu un client, cu cei care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora, devine prea intelegator fata de interesele clientului (un membru al cabinetului/societatii are un membru de familie

cu functie de raspundere in intreprinderea clientului; un fost partener al cabinetului/societatii gestioneaza patrimoniul clientului si are influenta importanta asupra realizarii obiectului contractului incheiat cu clientul, acceptarea de daruri, in afara de cazul cand valoarea acestora este nesemnificativa, de catre membrii cabinetului/societatii, de la client sau de la persoanele care gestioneaza patrimoniul clientului).

5.Actiuni de intimidare – amenintare la adresa independentei.

Actiunile de intimidare au loc atunci cand un membru al cabinetului/societatii este implicat sa actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii clientului.

10

4. (81.) Prezentati pe scurt continutul sectiunii a 8-a din Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania.

Răspuns:

Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protejare de catre societate pentru a satisface cerintele de independenta fata de clientii de audit sau de non audit.

Societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului.

Furnizeaza ghidul conceptual pentru protejarea independentei

Cele 3 părţi care compun Codul se aplică după cum urmează:

-   partea A – tuturor profesioniştilor contabili;

-   partea B – numai profesioniştilor contabili liber- profesionişti;

-   partea C – numai profesioniştilor contabili angajaţi.

Sectiunea a 8-a din acest Cod stabileste cadrul general conceptual pentru conditiile privind independenta* profesionistului contabil in cazul misiunii de audit si servicii conexe (Assurance engagemente), potrivit standardului international; in consecinta, nici unui organism membru sau cabinet, societate, nu ii este permisa aplicarea unor standarde mai putin riguroase decat cele prevazute in aceasta sectiune.

Introducere

8.1. Este in interesul publicului si totodata este cerut de acest Cod etic, ca membrii echipelor de audit si servicii conexe, ai cabinetelor sau societatilor de profil si daca este cazul, ai societatilor din cadrul grupului, sa fie independenti de clientii misiunilor de audit si servicii conexe.

8.2. Nivelul asigurarii (certitudinii) auditului si serviciilor conexe este destinat a creste credibilitatea informatiei privind un obiectiv oarecare, prin evaluarea faptelor care atesta ca obiectivul examinat este conform criteriilor adecvate, sub toate aspectele sale importante.Pentru a obtine o intelegere completa a obiectivelor si elementelor unei misiuni privind exprimarea unei opinii este necesara consultarea tuturor Standardelor internationale de audit.

8.3. Misiunea de exprimare a unei opinii este o activitate speciala; ea depinde de urmatoarele elemente:

a. - o relatie intre trei parti implicand: b. o problema abordata

11

i. un profesionist contabil

ii. o parte responsabila; si

iii. un utilizator anume precizat.

c. - un obiectiv

d. - criterii adecvate

e. modalitatea de realizare; si

f. - o concluzie.

Partea responsabila si utilizatorul anume precizat pot fi sau nu din aceeasi entitate clienta. De pilda, o intreprindere mama poate cere auditarea informatiilor furnizate de catre una din filialele sale. Relatia dintre partea responsabila si utilizatorul anume precizat este necesar a fi privita in contextul unui contract specific.

8.4. Exista o gama larga de misiuni (contracte) care furnizeaza un nivel inalt sau mediu de certitudine (asigurare).Acestea pot fi misiuni (contracte) care cuprind obiective privind:

· - auditarea sau revizia unei game largi de informatii financiare (situatii financiare anuale) si informatii nefinanciare (note explicative ale situatiilor financiare)

· - atestari si raportari directe

· - raportari interne si externe

· - sectorul privat sau public.

8.5. Obiectivul unei misiuni (contract) de exprimare a unei opinii poate fi constituit din:

· - Date (de pilda, informatii financiare istorice sau prospective, informatii statistice, indicatori de performanta);

· - Sisteme si proceduri (de pilda, controale interne) sau

· Diagnostic de comportament (de pilda: conducerea corporativa, respectarea unor reglementari, practicile privind resursele umane).

8.6. Nu toate misiunile (contractele) profesionistilor contabili au ca finalitate exprimarea unei opinii (asigurare) a clientului privind asertiunile conducerii entitatii.

Misiunile executate frecvent de profesionistii contabili, care nu sunt misiuni (contracte) de audit (deci de non-audit)cuprind:

- proceduri convenite;- compilarea situatiilor financiare sau a altor informatii financiare;

12

- pregatirea lucrarilor de rambursare a taxelor si impozitelor, cand nu este exprimata nici o concluzie si consultanta fiscala;- consultanta privind managementul;- alte servicii de consultanta.

8.7. Aceasta sectiune a Codului etic prevede un cadru, constituit din principii, pentru identificarea, evaluarea si masurile de preintampinare a amenintarilor la adresa independentei.Cadrul stabileste principiile pe care membrii echipei de profesionisti contabili in audit si servicii conexe, cabinetele, societatile de profil si grupurile, trebuie sa le utilizeze pentru a identifica amenintarile la adresa independentei si a evalua importanta acestor amenintari si masurile necesare eliminarii sau reducerii lor la un nivel acceptabil. Este necesara aplicarea rationamentului profesional pentru a determina care sunt masurile necesare cele mai indicate.Exemplele prezentate sunt destinate a ilustra aplicarea principiilor din aceasta sectiune, neexistand o lista exhaustiva a tuturor circumstantelor care pot crea amenintari la adresa independentei.In consecinta nu este suficient ca un membru al echipei de profesionisti contabili in audit si servicii conexe, sau membrii cabinetelor, societatilor de profil sau grupului sa identifice situatii similare cu cele exemplificate, ci sa caute continuu sa aplice principiile acestei sectiuni la circumstantele particulare pe care le intampina.

. Mai mult, Codul se bazeaza pe aceea ca, daca nu se prevede in mod special o limitare, obiectivele si principiile fundamentale sunt valabile in mod egal pentru toti profesionistii contabili, indiferent daca ei practica in calitate de liber-profesionisti sau ca angajati in industrie, comert, sectorul public sau invatamant.

Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protejare de catre societate pentru a satisface cerintele de independenta fata de clientii de audit sau de non audit.

Societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului.

Furnizeaza ghidul conceptual pentru protejarea independentei.

PARTEA A- APLICABILA TUTUROR PROFESIONISTILOR CONTABILI

1. Integritate si obiectivitate

1.1 Integritatea implica nu numai onestitate pur si simplu, dar si abordarea ei in mod corect si veridic. Principiul obiectivitatii impune obligativitatea ca toti profesionistii contabili sa fie corecti, onesti si sa nu aiba conflicte de interese.

1.2 Profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in multe domenii diferite si trebuie sa-si demonstreze obiectivitatea in imprejurari diferite. Liber- profesionistii contabili realizeaza rapoarte de certificare, presteaza servicii fiscale si alte servicii de consultanta manageriala. Alti profesionisti contabili angajati intocmesc situatii financiare fiind subordonati altora, executa serviciile de audit intern si servesc in

13

diferite functii financiare de conducere din industrie, comert, sectorul public si educatie. De asemenea, unii profesionisti contabili pregatesc si instruiesc pe cei care aspira sa intre in profesie. Indiferent de pozitie sau serviciul prestat, profesionistii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale si sa mentina obiectivitatea in rationamentul profesional.

1.3 In selectionarea situatiilor si practicilor de care se vor ocupa in mod specific potrivit cerintelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordata atentia corespunzatoare urmatorilor factori:

a. Profesionistii contabili sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea.

b. Este practic imposibil sa se defineasca si sa se descrie toate situatiile in care ar exista aceste posibile presiuni. In stabilirea standardelor pentru identificarea relatiilor care pot, ori par sa afecteze obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie sa domine un caracter rezonabil.

c. Trebuie evitate relatiile care permit ca idei preconcepute partinirea ori influentele altora sa incalce obiectivitatea.

d. Profesionistii contabili au obligatia de a se asigura ca personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile si-au insusit principiul obiectivitatii.

Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la mese, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenta importanta si daunatoare asupra rationamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociaza.

Sectiunea 2. Rezolvarea conflictelor de etica; asocierea

Rezolvarea conflictelor de etica

2.1 Uneori profesionistii contabili se intalnesc cu situatii care pot da nastere la conflicte de interese. Asemenea conflicte pot aparea intr-o mare varietate de aspecte de la dilema relativ neinsemnata, pana la cazul extrem de frauda si activitatii ilegale similare. Nu este posibil sa se incerce intocmirea unei liste detaliate cu potentialele cazuri in care ar putea aparea conflicte de interese. Profesionistul contabil trebuie sa fie in permanenta constient de aceasta si sa fie prudent in fata factorilor care pot da nastere la conflicte de interese. Trebuie notat faptul ca, o diferenta onesta de opinie intre un profesionist contabil si o alta parte nu constituie o problema etica in sine. Oricum, faptele si imprejurarile fiecarui caz necesita o investigatie din partea celor interesati.2.2. Se recunoaste, totusi, ca pot exista factori specifici care intervin cand responsabilitatile unui profesionist contabil pot intra in conflict de interese cu cerintele interne sau externe de un tip sau altul. Prin urmare:

Poate exista pericolul presiunii din partea unei autoritati superioare, director sau partener; sau atunci cand exista relatii personale sau de familie care pot

14

da nastere posibilitatii exercitarii unei presiuni asupra lor (vezi paragraful 8.6 urmator). Intr-adevar, trebuie descurajate relatiile sau interesele care ar putea influenta sau ameninta integritatea profesionistului contabil.

Unui profesionist contabil i se poate cere sa actioneze contrar normelor profesionale si/sau tehnice.

Poate aparea o problema legata de loialitate care trebuie sa se imparta intre superiorul profesionistului contabil si normele profesionale de comportament care ii sunt impuse.

Poate aparea un conflict cand este publicata o informatie inselatoare, care poate fi in avantajul angajatorului sau al clientului si de care poate beneficia sau nu profesionistul contabil, ca rezultat a acelei publicari.

2.3. La aplicarea normelor generale de comportament etic, profesionistii contabili angajati pot intalni situatii legate de identificarea unui comportament care nu este etic sau de rezolvarea unui conflict etic. Cand se confrunta cu probleme etice importante, pentru a rezolva acest conflict, profesionistii contabili trebuie sa respecte politicile stabilite de catre organizatia, (intreprinderea) la care este angajat. Daca asemenea politici nu rezolva conflictul etic, trebuie sa se tina cont de urmatoarele:

Sa se analizeze problema conflictuala cu superiorul ierarhic imediat. Daca problema nu este rezolvata cu superiorul ierarhic imediat si profesionistul contabil se decide sa mearga la nivelul superior urmator de conducere, superiorul ierarhic imediat trebuie sa fie instiintat despre aceasta decizie. Daca se descopera ca seful ierarhic superior este implicat in problema conflictuala, profesionistul contabil trebuie sa prezinte problema la nivelul imediat superior din conducere. Cand seful ierarhic superior este seful compartimentului urmatoarele niveluri superioare care pot controla activitatea urmeaza sa fie directorii de resort, Consiliul de administratie, sau Adunarea generala (dupa caz).

Sa se solicite consultanta sau consiliere, pe baza confidentiala, de la un consilier independent sau de la organismul profesional contabil, pentru a obtine o intelegere a posibilelor evolutii ale situatiei.

Daca conflictul de etica mai exista inca dupa epuizarea completa a tuturor posibilitatilor de control intern, in ultima instanta profesionistul contabil nu poate avea alta solutie la unele probleme semnificative (de ex. frauda) decat sa-si dea demisia si sa prezinte un memorandum informativ unui reprezentant corespunzator al acelei organizatii (intreprinderi).

2.5. Orice profesionist contabil intr-un post superior de conducere trebuie sa incerce sa se asigure ca, in cadrul organizatiei (intreprinderii) pentru care lucreaza, sunt stabilite anumite politici in vederea rezolvarii conflictelor.2.6. Organismelor membre ale IFAC li se recomanda cu insistenta sa se asigure ca membrii lor care se confrunta cu conflicte de etica au acces la activitati confidentiale de consiliere. In acest sens in cadrul C.E.C.C.A.R. functioneaza Comisia de etica profesionala, comisiile de apel, Tribunalul arbitral si comisiile de disciplina.

15

Asocierea2.7. Membrii Corpului au dreptul sa se grupeze pentru a constitui sindicate profesionale sau asociatii profesionale, potrivit prevederilor legale.Aceste sindicate sau asociatii se pot reuni in grupuri sau uniuni sindicale sau de asociatii, conform legislatiei in vigoare.2.8. In vederea asigurarii unei stranse legaturi cu Corpul, gruparile profesionale au obligatia sa trimita consiliului filialei pe teritoriul careia isi au sediul, in termen de o luna de la data constituirii:

- o declaratie, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, cuprinzand numele, prenumele, calitatea si adresa fondatorilor, indicarea sediului social si un exemplar al statutului;- in acelasi termen, forme si detalii, modificarile aduse celor prevazute la alineatul precedent;- declaratia poate fi, de asemenea, depusa la sediul consiliului filialei respective, contra dovada de primire.

2.9. Sindicatele sau asociatiile profesionale trebuie sa respecte in mod deosebit:

- atributiile consiliilor Corpului si ale celorlalte organe de pe langa aceste consilii, prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 65/1994;- drepturile si obligatiile membrilor Corpului si ale societatilor comerciale recunoscute de Corp, care rezulta din reglementarile legale si din Regulamentul de organizare si functionare a Corpului si din prezentul Cod.

De asemenea, o actiune clara, in mod liber disciplinata si orientata catre binele comun, nu numai al profesiei, dar mai ales al intereselor economice generale ale tarii, trebuie sa gaseasca pe langa consiliile Corpului o larga audienta, intelegere si aplicare.2.10. In indeplinirea obligatiilor sale statutare de membru al IFAC, CECCAR se obliga sa stimuleze si sa patroneze libera asociere a angajatilor contabili din economie, care nu sunt profesionisti contabili membri ai Corpului, in scopul sprijinirii acestora sa isi mentina si dezvolte competentele profesionale prin insusirea Standardelor internationale de contabilitate, a normelor tehnice si profesionale existente.

Sectiunea 3. Competenta profesionala

Competenta profesionala

3.1 Profesionistii contabili nu trebuie sa se defineasca ca avand cunostintele profesionale tehnice sau experienta pe care nu le poseda.3.2 Competenta profesionala poate fi impartita in doua parti separate.

a. Dobandirea competentei profesionale

Dobandirea competentei profesionale cere initial sa se aiba un inalt standard de pregatire generala urmat de o instructie specifica, de practica si examinare privind

16

teme profesionale semnificative. Acesta trebuie sa fie modelul normal de urmat pentru un profesionist contabil.

b. Mentinerea competentei profesionale

(i) mentinerea competentei profesionale cere cunoasterea continua a evolutiilor in profesia contabila, inclusiv reglementarile importante la nivel national si international in contabilitate, audit, precum si alte reglementari statutare si cerinte relevante.

(ii) un profesionist contabil trebuie sa adopte un program destinat sa garanteze un control de calitate in indeplinirea sarcinilor lui profesionale, in conformitate cu reglementarile existente pe plan national si international.

Sectiunea 4. Confidentialitatea

Confidentialitatea

4.1 Profesionistii contabili au obligatia sa respecte confidentialitatea informatiilor dobandite in timpul activitatilor profesionale in legatura cu afacerile clientilor sau angajatorilor. Obligatia de confidentialitate continua chiar si dupa terminarea relatiei intre profesionistul contabil si client sau patron.

4.2 Profesionistul contabil trebuie sa pastreze intotdeauna confidentialitatea, cu exceptia cazului in care a fost autorizat in mod special sa dezvaluie o anumita informatie sau daca exista o obligatie legala sau profesionala de a dezvalui asemenea informatii.

4.3 Profesionistii contabili au obligatia sa se asigure ca personalul aflat sub controlul lor si persoanele care le furnizeaza consultanta sau asistenta respecta principiul confidentialitatii.

4.4 Confidentialitatea nu este numai o problema legata de dezvaluirea informatiei. Ea cere, de asemenea, ca un profesionist contabil care dobandeste informatii in timpul executarii sarcinilor de serviciu profesionale sa nu foloseasca, nici sa para ca foloseste informatia in avantajul personal sau in avantajul unei terte parti.

4.5 Un profesionist contabil are acces la multe informatii confidentiale in legatura cu afacerile clientului sau ale angajatorului, care nu sunt altfel, aduse la cunostinta publicului. Prin urmare, profesionistul contabil trebuie sa fie demn de incredere ca nu face dezvaluiri neautorizate altor persoane. Aceasta nu se aplica la divulgarea unei astfel de informatii in scopul descarcarii de responsabilitate a profesionistului contabil conform normelor profesiei si reglementarilor in vigoare.

4.6 Este in interesul publicului si al profesiei ca sa fie definite normele profesiei referitoare la confidentialitate si sa se dea indrumari referitoare la natura si intinderea obligatiei de confidentialitate si la situatiile in care va fi permisa sau ceruta dezvaluirea informatiei dobandite in timpul prestarii serviciilor profesionale. Normele profesionale ale C.E.C.C.A.R. precizeaza referintele necesare

17

confidentialitatii stabilite pentru fiecare tip de misiune.

4.7 Trebuie recunoscut, totusi ca principiul confidentialitatii informatiei este o parte a normelor profesiei si deci cerintele etice detaliate cu privire la aceasta depind de legislatia in domeniu.

4.8 Exemple de probleme care trebuie luate in considerare pentru a determina masura in care poate fi dezvaluita informatia confidentiala:

a. Atunci cand dezvaluirea este autorizata. Atunci cand angajatorul sau clientul a dat autorizatia de a dezvalui o informatie, trebuie sa se tina sama de interesele tuturor partilor, inclusiv de cele ale acelor terti ale caror interese ar putea fi afectate.

b. Cand dezvaluirea este ceruta prin lege. Exemple pentru cazuri cand unui profesionist contabil i se cere prin lege sa dezvaluie o informatie confidentiala sunt:

i. pentru a furniza probe in cursul unor proceduri judiciare; si

ii. pentru a divulga autoritatilor publice competente infractiunile dscoperite.

c. Cand exista o obligatie profesionala sau un drept de a dezvalui:

i. pentru a se conforma normelor tehnice si cerintelor etice; asemenea divulgari nu sunt contrare acestei sectiuni;

ii. pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil in cursul procedurilor judiciare;

iii. pentru a se conforma controlului sau inspectiei organismului profesional;

iv. pentru a raspunde unei cereri sau unei investigatii din partea organizatiei membre sau ale unui organism cu atributii de reglementare

4.9 Cand profesionistul contabil a hotarat ca informatia confidentiala poate fi dezvaluita trebuie avute in vedere urmatoarele cerinte:

· daca sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative si pot fi sustinute cu dovezi, in masura in care acest lucru este posibil; cand situatia implica fapte sau opinii nedovedite, trebuie folosit rationamentul profesional pentru a determina tipul de evidentiere care trebuie facuta, daca este cazul;

· ce tip de comunicare se asteapta si cui i se adreseaza: in particular, profesionistul contabil trebuie sa fie convins ca partile carora li se adreseaza comunicarea sunt destinatarii adecvati si ca au responsabilitatea sa actioneze referitor la aceasta;

· daca profesionistul contabil va fi pasibil sau nu de vreo raspundere juridica in cazul cand a facut o dezvaluire si consecintele ce decurg din aceasta.

18

In toate situatiile, profesionistii contabili trebuie sa aiba in vedere necesitatea de a consulta un consilier juridic si/sau o organizatie profesionala.

GRUPA II – Categoria IV – Evaluarea intreprinderilor

1. (12.) Care este valoarea patrimoniala de baza a unei intreprinderi care prezinta urmatorul bilant economic: imobilizari 60.000 lei; capital social 70.000; obligatii 640.000; creante 400.000; stocuri 300.000; diferente din reevaluare 50.000; profit 10.000; rezerve 10.000; disponibilitati 20.000:

a) 140.000b) 150.000c) 780.000

Răspuns:a) 140.000

ANC=(70000+10000+10000)+50000=140.000

2. (128.) Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul contabil pentru a determina capacitatea beneficiara a intreprinderii.

Răspuns:Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate

sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale

De exemplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie integrata.

3. (149.) Ce este goodwill-ul unei intreprinderi si in ce relatie se afla cu valoarea acesteia?

Răspuns:Goodwill – este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu

suma valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin capitalizarea profitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate.

Relatia cu valoarea intreprinderii este direct proportionala.

19

GRUPA II – Categoria V – Fuziuni si divizari de intreprinderi

1. (33.) Sa presupunem ca exista trei societati, A, B si C, care vor fuziona prin absorbtia societatilor B si C de catre societatea A.

K= 1.000/50.000 x 100= 2% reprezinta rezerve de 1.000 lei

Pentru societatile B si C, a caror capital social este de 3.000.000 lei, respectiv 1.000.000 lei, se va aplica coeficientul de 2%, astfel:

B- 3.000 x 2% = 60 lei-prima de fuziune

C- 1.000 x 2% = 20 lei- prima de fuziune

Răspuns:Majorarea capitalului social la societatea A absorbanta

456 % 4.000 lei

1012 3.920 lei

1042 80 lei

2. (39.) SC ALPHA SA – absorbanta a SC BETA SA, preia in fuziune, activul acesteia constand din cladiri 10.000 lei si disponibil la banca 5.000 lei si emite in schimb 1.000 actiuni noi cu o valoare nominala de 14/actiune. Ulterior, prima de fuziune se incorporeaza in capitalul social.

Răspuns:Preluarea activului SC BETA SA

% 456 15.000 lei

212 10.000 lei

5121 5.000 lei

Emiterea a 1.000 actiuni x 14 lei/actiune = 14.000 lei

Diferenta dintre valoarea activului preluat (15.000 lei) si valoarea nominala a actiunilor emise (14.000 lei) o constituie prima de fuziune.

456 % 15.000 lei

1011 14.000 lei20

1042 1.000 lei

Incorporarea primei de fuziune in capitalul social

1042 1011 1.000 lei

GRUPA II – Categoria X – Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii

1. (19.) Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz: societatea de comert

Răspuns:

Politica de contabilitate reprezintă o totalitate de principii, convenţii, reguli, metode şi procedee adoptate de conducerea întreprinderii pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare.

Politica de contabilitate constituie o parte integrantă a rapoartelor financiare şi trebuie să fie elaborată de fiecare întreprindere care desfaşoară activitate de întreprinzător şi este înregistrată în Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate, apartenenţa ramurală şi forma organizatorico-juridică a acesteia (cu excepţia organizaţiilor bugetare).

Elaborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi efectuată de către contabilitate, de o comisie specială, compusă din reprezentanţii serviciilor contabil, financiar, juridic şi altor servicii ale întreprinderii sau de firma de consulting (audit).

Politica de contabilitate aleasă poate fi examinată şi adoptată prin decizia de protocol a fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori, iar după aceasta trebuie să fie aprobată de conducătorul întreprinderii.

Politica de contabilitate se elaborează în baza ansamblului de convenţii fundamentale ale contabilităţii. Noţiunea "convenţie" înseamnă presupunere (ipoteză), condiţie de la care întreprinderea trebuie să pornească la organizarea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare.

În IAS 1 "Politica de contabilitate" sunt stabilite trei convenţii fundamentale ale contabilităţii: continuitatea activităţii, permanenţa metodelor şi specializarea exerciţiilor.Procedura formării politicii de contabilitate privind o problemă (sector) concretă a contabilităţii constă în alegerea unei variante din câteva, admise de actele legislative şi normative, în justificarea metodei alese, pornind de la particularităţile activităţii întreprinderii şi acceptarea acesteia în calitate de bază pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare.

De exemplu, IAS 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" recomandă câteva metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe:

21

- metoda casării liniare;

- metoda proporţional volumului produselor (serviciilor);

- metoda soldului degresiv;

- metoda degresivă cu rată descrescătoare.

La elaborarea politicii de contabilitate întreprinderea alege acea metodă de calculare a uzurii, care corespunde modelului prevăzut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe.

IAS 18 "Venitul" prevede două variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor: pe fiecare tranzacţie sau pe stadii de finalizare a acesteia. Întreprinderea alege acea variantă, care permite determinarea mai exactă a mărimii venitului obţinut în cursul perioadei de gestiune.

Politica de contabilitate, constituind instrumentul de realizare a prevederilor S.N.C., poate să difere esenţial la diverse întreprinderi. Variantele şi regulile de evaluare şi contabilizare a activelor, veniturilor şi cheltuielilor acceptabile pentru o întreprindere pot să influenţeze negativ asupra rezultatelor activităţii altei întreprinderi sau să fie absolut inutile pentru aceasta. Astfel, în conformitate cu IAS 2 "Stocurile de mărfuri şi materiale", evaluarea materialelor poate fi efectuată prin trei metode: de identificare, FIFO şi costului mediu ponderat.

Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecărei unităţi a stocurilor de mărfuri şi materiale şi este adecvată pentru întreprinderile cu producţie individuală şi în serii mici. Metodele FIFO şi costului mediu ponderat pot fi utilizate la întreprinderile care dispun de un asortiment bogat şi variat de stocuri de mărfuri şi materiale.

Politica de contabilitate în anul curent este aprobată de conducătorul întreprinderii la finele anului precedent şi intră în vigoare începând cu 1 ianuarie a anului de gestiune.

Ea trebuie să fie aplicată de toate subdiviziunile structurale ale întreprinderii, inclusiv de cele evidenţiate într-un bilanţ distinct, indiferent de sediul lor.

Întreprinderea nou-creată îşi elaborează politica sa de contabilitate până la prima prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai târziu de 90 de zile de la dobândirea drepturilor persoanei juridice. Procedurile şi metodele contabile alese se aplică de întreprindere din ziua înregistrării de stat.

Politica de contabilitate aleasă de întreprindere trebuie să fie aplicată consecutiv - de la o perioadă de gestiune la alta. În unele cazuri prevăzute de IAS 1, întreprinderea poate să introducă modificări în politica de contabilitate, adică să nu respecte în decursul anului de gestiune principiul permanenţei.

Toate modificările introduse în politica de contabilitate trebuie să fie argumentate şi perfectate prin documente de dispoziţie (ordine, dispoziţii), indicându-se data intrării în vigoare a acestora.

22

Politica de contabilitate adoptată de întreprindere trebuie să fie dată publicităţii, adică să fie adusă la cunoştinţa tuturor categoriilor de utilizatori ai rapoartelor financiare. Forma de prezentare a politicii de contabilitate este determinată de însăşi întreprinderea. Însă în toate cazurile politica de contabilitate trebuie să fie inclusă într-un capitol special al notei explicative la raportul financiar anual. Rapoartele financiare trimestriale pot să nu cuprindă informaţii referitoare la politica de contabilitate atunci când în ultima n-au fost introduse modificări, începând cu data prezentării rapoartelor precedente, care cuprind politica de contabilitate.

Dacă politica de contabilitate a întreprinderii este elaborată în baza convenţiilor fundamentale ale contabilităţii stabilite de IAS 1 "Politica de contabilitate", acestea pot să nu fie publicate în rapoartele financiare. În cazul formării politicii de contabilitate în baza convenţiilor care diferă de cele prevăzute de standardul menţionat, atare convenţii, împreună cu cauzele aplicării acestora şi evaluarea lor în expresie valorică, trebuie să fie dezvăluite detaliat în rapoartele financiare.

Modificările introduse în politica de contabilitate care influenţează substanţial evaluarea şi luarea deciziilor de către utilizatorii rapoartelor financiare în cursul perioadei de gestiune sau în perioadele ulterioare, cauzele acestor modificări, precum şi evaluarea consecinţelor acestora în expresie valorică urmează să fie publicate distinct în nota explicativă la rapoartele financiare.

Dezvăluirea politicii de contabilitate nu justifică reflectarea greşită sau inexactă a informaţiilor şi nu exonerează conducerea întreprinderii de răspundere pentru încălcarea regulilor stabilite de ţinere a contabilităţii şi de întocmire a rapoartelor financiare.

23

GRUPA III – Categoria III – Expertize contabile

1. (1.) Cum se clasifica expertizele contabile?

Răspuns:

Dupa scopul principal in care au fost solicitate, in:

a. expertize contabile judiciare reglemetate de: Codul de procedura civila; codul de procedura penala; alte legi speciale;b. expertize contabile extrajudiciare – sunt efectuate in afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justitiei.

Dupa natura principalelor obiective la care se refera, in:

a. expertize contabile civile, dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor civile;b. expertize contabile penale dispuse sau acceptate in rezolvarea unor aspecte civile atasate litigiilor penale;c. expertize contabile comerciale dipsuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor comerciale;d. expertize contabile fiscale dispuse sau accepta in rezolvarea litigiilor fiscale;e. alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele in drept sau extrajudiciare solicitate de catre client

2. (14.) Care este sediul materiei reglementarilor profesionale privind expertiza contabila?

Răspuns:

Sediul materiei reglementărilor profesionale privind expertiza contabilă se afla in :

a) Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania care, la pct. 112 lit. e), stipuleaza ca expertii contabili, in exercitarea profesiei , pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de personae fizice sau juridice , cum ar fi :

- expertize amiabile ( la cerere )- expertize contabil-financiare- arbitraje in cauze civile- expertize de gestiune

24

b) Norma profesionala CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile , care stipuleaza ca acestea pot fi efectuate numai de catre persoanele care au dobandit calitatea de expert contabil in conditiile legii, fiind inscrise , cu viza la zi, in partea activa a Tabloului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR).

3. (26.) Cum se exercita profesia de expert contabil si de contabil autorizat?

Răspuns:

Modalităţi de exercitare a profesiei (art.8 si 11 din O.G. nr.65/1994):

Individual (activitate independentă, conform art.46, alin.(1) şi (3) din

Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal);

Societăţi comerciale de expertiză contabilă sau contabilitate (art.8 si

11 din O.G. nr.65/1994, Legea nr.31/1990 privind societăţile

comerciale).

Societatile de expertiza contabila au:

- cel putin 51 % actionari experti contabili sau contabili autorizati c- cel putin 51% din numarul membrilor Consiliului de Administrate sunt experti

contabili sau contabili autorizati, membri ai Corpului.Societafile de expertiza contabila nu pot avea participari financiare in unitati

patrimoniale industriale, comerciale, agricole, bancare sau de asigurari si nici in societati civile.

Membrii Corpului nu pot fi asociati sau acfionari la mai multe societati comerciale de expertiza contabila.

Societatile comerciale de expertiza pot fi romane, straine sau mixte.

Societatile de expertiza se bucura de aceleasi drepturi si au aceleasi obligatii impuse membrilor Corpului. Exceptie: dreptul de a alege sau de a fi ales in organele de conducere ale Copului.

Angajarea raspunderii societaţilor comerciale de expertiza contabila si a membrilor care le alcatuiesc se realizeaza prin exercitarea drepturilor administrative si a celor de natura tehnica de catre:

- conducatorul (administratorul) societatii: drepturile administrative si sociale (de exemplu: fata de banca, reprezentarea societatii in fata tertilor si a administratiei publice etc.), acesta dispunand de semnatura sociala a societatii;

- expertii contabili. contabilii autorizati si ceilalti asociati sau actionari ai societatii, care asigura cerintele de natura tehnica ale propriilor lor lucrari executate, prin semnarea acestora, alaturi de semnatura autorizata a conducerii societatii

25

4. (30.) Enumerati faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?

Răspuns:

a. Comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, de reprezentantul MF sau de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale Corpului.

b. Absenţa nemotivată de la întrunirea AG a filialei sau de la CN.c. Nerespectarea dispoziţiilor Codului privind conduita etică şi profesională a EC

şi CA din românia referitoare la publicitate.d. Absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională,

reglementate prin normele emise de Corp.e. Prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris încheiat cu clientul sau

pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: EC , CA.

f. Nerespectarea obligaţiilor de păstrare a sercertului profesional.g. Nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor în scopul sustragerii de la

plata cotizaţiei stabilite de Regulament.h. Fapta membrului Corpului de a nu depune, în termenul stabilit, la filiala de

care aparţine, fişa pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice răspunderea incubă preşedintelui consiliul de administraţie, sau administratorului după caz.

i. Încălcarea dispoziţiilor privind exercitarea profesiei şi răspunderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală, potrivit legii şi Regulamentului (art.98). este interzisă efectuarea de lucrări pentru entităţile unde sunt salariaţi, sau sunt rude, sau afini până la gradul IV cu administratorii, sau salariaţi în afara Corpului, sau activitate comercială.

j. Refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului a documentelor privind activitatea profesională.

k. Declaraţiile neconforme realităţii, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii, cu producerea de consecinţe juridice, precum şi orice alte încălcări ale conduitei etice şi profesionale.

26

GRUPA III – Categoria VIII – Analiza diagnostic a intreprinderii

1. (11.) O intreprindere este caracterizatat de situatia bilantiera descrisa in tabelul de mai jos. Stiind ca imobilizari necorporale in valoare de 200 sunt aferente cheltuielilor de constituire ale intreprinderii, datorii pe temen scurt in valoare de 400 reprezinta rate scadente in anul curente, iar 10% din creante sunt garantii de buna executie ce vor fi incasate peste 20 de luni, sa se analizeze pozitia financiara a intreprinderii pe baza bilantului contabil si a bilantului financiar si sa se explice diferentele constatate.

Indicator 31.12.n

Imobilizari corporale 3000

Imobilizari necorporale 800

Stocuri 1000

Creante 2000

Disponibilitati 1000

Capitaluri proprii 2000

Datorii mai mari de un an 3000

Datorii de exploatare 2400

Datorii bancare pe termen foarte scurt

400

Răspuns:

Active imobilizate = 3.800 lei

Active circulante = 4.000 lei

27

Datorii = 5.800 lei

7.800-5.800 = 2.000

Active – datorii = cap.proprii. Societatea este in echilibru financiar

FONDUL DE RULMENT

FR = Capitalul propriu + dat.financiare termen lung– Imobilizari =

= 2.000 + 3.000 – 3.800 = 1200

Daca fondul de rulment este pozitiv si in crestere , situatia este pozitiva deoarece o parte crescanda a nevoilor curente este finantata din resurse permanente Exista urmatoarele situatii : -Creste capitalul propriu datorita cresterii indatorarii prin credite pe termen lung,crescand si cheltuielile financiare pe termen lung (dobanzile) care vor avea ca efect diminuarea rezultatului exercitiului ;sau datorita cresterii capitalurilor proprii avand ca efect o imbunatatire a situatiei.

NEVOIA DE FOND DE RULMENT

Este expresia echilibrului financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante (ale exploatãrii).

NFR = ALOCARI CICLICE - SURSE CICLICE

NFR = (STOCURI + CREANTE) - DATORII DE EXPLOATARE

NFR = 3.000 – 2.400 = 600 lei

2. (79.) O intreprindere produce anual un numar de 150 000 de produse la un pret unitar de 5 u.m. intreprinderea inregistreaza cheltuieli cu materii prime si materiale in valoare de 250 000 u.m., cheltuieli de personal de 200 000 u.m. din care 75% reprezinta salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utilitati si chirii in cuantum de 40 000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 50 000 u.m. si cheltuielile cu dobanzi de 50 000 u.m. Sa se calculeze si sa se interpreteze pragul de rentabilitate financiar si operational exprimat in unitati fizice si valorice.

Răspuns:

28

Analiza punctului critic (pragului de rentabilitate).

Analiza punctului critic prevede ca consumurile si cheltuielile totale ale intreprinderii indiferent de aceea, se refera ele la costuri sau se scad din venituri la determinarea rezultatului financiar, trebuie sa fie divizate in variabile si constante. După continut, aceasta analiza se reduce la determinarea punctului critic (punct de echilibru, prag de rentabilitate).

Prin punctul critic se intelege volumul vanzarilor, la care intreprinderea deja nu mai are pierderi, dar nu are inca nici profit. In punctul critic veniturile totale din vanzari sunt egale cu consumurile si cheltuielile totale ale intreprinderii, iar profitul este egal cu zero. Punctul critic poate fi exprimat in unitati naturale şi monetare.

Scopul analizei punctului critic consta in alegerea unui asemenea volum al vanzarilor, care va asigura intreprinderii un rezultat financiar nul.La baza analizei corelatiei "cost-volum-profit" sta una din ecuatiile de baza ale microeconomiei:Volumul vanzarilor=Consumuri si cheltuieli variabile+Consumuri si cheltuieli constante+Profit

Deoarece profitul in punctul critic este egal cu zero, pentru acest punct:Volumul vanzarilor=Consumuri si cheltuieli variabile+Consumuri si cheltuieli constante

sauPretul pentru o unitate x Cantitatea unitatilor = ﴾Consumuri si cheltuieli

variabile pe o unitate x Cantitatea unitatilor ﴿ + Consumuri si cheltuieli constante

Tinand cont de aceasta ecuatie poate fi determinat punctul critic in unitati de produse:

Pragul de rentabilitate (in unităti de produse) =Consumuri si cheltuieli fixe Pretul pentru o unitate -Consumuri si cheltuieli variabile pe o unitate

a) Pragul de rentabilitate operational

Volumul vanzarilor = 250.000 + (200.000 + 40.000 + 50.000) = 540.000 u.m.

Cheltuieli fixe = 200.000 + 40.000 + 50.000 = 290.000Cheltuieli variabile = 250.000Cheltuieli variabile unitare = 250.000 / 150.000 = 1,67 u.m/buc

Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 290.000 / (5 – 1,67) = 87.087 buc

b) Pragul de rentabilitate financiar

Volumul vanzarilor = 250.000 + (200.000 + 40.000 + 50.000 + 50.000) = 590.000 u.m.

Cheltuieli fixe = 200.000 + 40.000 + 50.000 + 50.000 = 340.000Cheltuieli variabile = 250.000Cheltuieli variabile unitare = 250.000 / 150.000 = 1,67 u.m/buc

29

Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 340.000 / (5 – 1,67) = 102.102 buc

GRUPA V – Categoria IX – Consultanta fiscala acordatat contribuabililor

1. (3.) Prezentati cum se determina impozitul pe profit in cazut contribuabililor care realizeaza pe langa venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui magazin si venituri din activitatea unui bar de noapte.

Răspuns:

(1) Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.

2. (21.) O societate comerciala inregistreaza in contabilitate la nivelul unui an venituri totale in suma de 700.000 lei si cheltuieli totale in suma de 500.000 lei. Amortizarea fiscala este de 20.000 lei, cheltuieli nedeductibile sunt in suma de 80.000 lei. Din anul anterior a reportat o pierdere de 40.000 lei. Pornind de la modul de calcul al impozitului pe profit conform declaratiei 101, determinati impozitul pe profit de plata.

Răspuns:

Venituri totale 700.000 -

Cheltuieli totale 500.000

Rezultat brut 200.000

Amortizare fiscala 20.000

Profit 180.000 +

Cheltuieli nedeductibile 80.000

Total profit impozabil 260.000

Pierdere an precedent 40.000

30

Profit impozabil 220.000

Impozitul pe profit de plata = 220.000 X 16% = 35.200

3. (26.) O societate comerc iala a trimis in luna august in delegatie 5 salariati, fiecare cate 5 zile. Diurna acordata a fost de 80 lei/zi/salariat. Cheltuielile cu transportul sunt de 1.500 lei, iar cheltuielile reprezentand cazarea sunt de 5.000 lei. Sa se precizeze care este nivelul cheltuielilor deductibile si care este nivelul cheltuielilor nedeductibile.

Răspuns:

Diurna acordata 80*5 pers = 400*5 zil

Diurna acordata 80*5 pers = 400*5 zile = 2000

Diurna deductibila 13*2,5 = 32,5

32,5*5 pers = 162,5*5 zile = 812,5 diurna deductibila

2000 - 812,5 = 1187,5 diurna nedeductibila

Cheltuieli deductibile = 1500 + 5000 + 812,5 = 7312,5

Cheltuieli nedeductibile = 1187,5

4. (34.) O societate comerciala platitoare de TVA inregistreaza intr-un an venituri in suma de 560.000 lei din care 1.200 lei venituri din dividende de la o persoana juridica romana.Cheltuielile inregistrate sunt:

- cheltuieli cu serviciile prestate de terti 11.000 lei (exista contracte incheiate, se justifica necesitatea lor si sunt documente care sa ateste prestarea lor efectiva);

- cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile 200.000 lei- cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsa in gestiune,

neimputabile 2.500 lei;- cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este

fondul de salarii si diferenta contributii aferente fondului de salarii;- cheltuieli de protocol 2.400 lei;- cheltuieli cu impozitul pe profit platit in cursul anului 4.000 lei.

Sa se calculeze impozitul pe profit datorat pentru intregul an.

Răspuns:

Ven exploatare =560.00031

Chelt exploatare = 11.000+200.000+2.500+63.500+2.400+1.200+4.000== 284.600

Rezultat exploatare = 560.000 – 284.600 = 275.400Venituri dividende = 1.200Rezultat = 275.400 – 1.200 = 274.200( 121 + 623+691 ) X 2% = (275.400+2.400+4.000 ) X 2%= 5.636

Total cheltuieli nedeductibile ( 602+658+691 ) = 2.500+1.200+4.000= 7.700

Baza de calcul a impozitului pe profit = 274.200+ 7.700 =281.900

281.900 X 16% = 45.104

560.000 X 3/1000 = 1.680

In declaratia 101 mai scadem 1.200 lei si viram la stat 41.104 – 1.200= 39.904

32