lucrare contabilitate
TRANSCRIPT
TRATAMENTUL CONTABIL AL IMOBILIZARILOR
CORPORALE
CUPRINS
Introducere 3
Capitolul 1. STADIUL CUNOAŞTERII PRIVIND IMOBILIZĂRILE CORPORALE 41.1. Concepte, concepţii şi termeni cheie privind imobilizările corporale........ 4
1.2. Noţiuni, conţinut, structuri, delimitări privind imobilizările corporale..… 41.3. Standarde şi reglementări contabile privind activele imobilizate............… 51.4. Tratamente şi practici contabile specific imobilizărilor corporale ............. 71.5. Contabilitatea imobilizărilor corporale ....................................................... 8
Capitolul 2. STUDIU DE CAZ 12 2.1. Activitate, constituire şi funcţionare a societăţii “TARAVERDE S.A.…. 12 2.2. Sistemul informaţional, documente, evidenţa tehnic-operativă.............….. 13 2.3. Contabilitatea imobilizărilor corporale..................................................….. 15
Capitolul 3. CONTRIBUŢII PERSONALE 27 3.1. Concluzii şi propuneri................................................................................... 27
Bibliografie ............................................................................................................................. 28
2
INTRODUCERE
Rolul social al contabilităţii a crescut în mod semnificativ în ultimile decenii şi aceasta
datorită faptului că informaţiile pe care le influenţează tot mai mult comportamentul utilizatorilor
în procesul de fundamentare a deciziilor. Este evident că fiecare utilizator doreşte să dispună de
informaţii care să-I diminueze incertitudinile şi să îi ofere posibilitatea de a lua cele mai bune
decizii, aceste cerinţe desemnând, de fapt, necesitatea producerii de către contabilitate a unor
informaţii de calitate.
Întrucât gama utilizatorilor produselor contabilităţii este relativ variată, iar necesităţile
informaţionale ale acestora sunt cel puţin la fel de diverse, chiar contradictorii uneori,
interpretarea calităţii informaţiilor furnizate de situaţiile financiare este un proces caracterizat de
subiectivism. Acesta este şi motivul pentru care definirea conceptului de calitate a informaţiei
contabile porneşte, în literatura de specialitate, de la definirea şi particularităţile procesului de
comunicare în sine şi are ca scop stabilirea unor criterii de calitate pe care informaţiile trebuie să
le îndeplinească.
Analizând diferitele cadre conceptuale şi textele de normalizare contabilă, constatăm un
pluralism al modalităţilor ce privesc definirea noţiunii de calitate a informaţiei contabile,
diferenţele fiind sesizate în special în ceea ce priveşte selecţia şi ierarhizarea caracteristicilor
calitative. Vom susţine această constatare prin prezentarea succintă a modului în care este definit
conceptul analizat în normalizarea contabilă, stabilind ca puncte de referinţă cadrele conceptuale
anglo-saxone, pe de o parte, şi contabilitatea franceză, pe de altă parte. Totodată, considerăm ca
fiind necesară extinderea cercetării în ceea ce priveşte problematica abordată şi în contextul
schimbărilor semnificative generate de reforma sistemului contabil naţional.
Sistemele contabile, care se bazează pe existenţa unor cadre conceptuale, fac din
definirea calităţii informaţiilor contabile un element fundamental, caracteristicile acestora fiind
prezentate în mod explicit prin intermediul unor documente care au caracter oficial, un exemplu
fiind Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (I.A.S.B.), care a inclus în
anul1989, în cadrul său conceptual, caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare şi
3
restricţiile care trebuie respectate pentru obţinerea unor informaţii de calitate.
CAPITOLUL I
STADIUL CUNOAŞTERII PRIVIND IMOBILIZĂRILE CORPORALE
1.1. Concepte, convenţii şi termeni cheie privind imobilizarile corporale
“Contabilitatea financiară are o fundamentare patrimonialā, astfel elementele calitative
descrise în situaţiile financiare se bazeazā pe categoria juridică de patrimoniu.
Structurile calitative proprii patrimoniului reprezentate în situaţiile financiare sunt cele de
activ şi de pasiv.
Masa elementelor de activ este împarţitā pe subdiviziuni, în raport de natura, modul de
utilizare a bunurilor şi lichiditatea acestora. Structurile care răspund la asemenea cerinţe sunt cele
de active şi cele asimilate.
În raport cu aceste criterii se disting:
1 Activele imobilizate;
2 Activele circulante (curente).
O asemenea distincţie se regāseşte în plan economic prin gruparea activelor în capital fix
şi capital circulant.
1.2. Noţiuni, conţinut, structuri, delimitări privind activele imobilizate
Activele imobilizate sunt definite în I.A.S. 1 “Prezentarea situaţiilor financiare” ca toate
acele active care nu sunt clasificate în categoria activelor curente.
Activele imobilizate reprezintā bunurile şi valorile destinate sā serveascā o perioadā
îndelungată în activitatea entitāţii economice şi care nu se consumă sau se înlocuiesc după prima
utilizare.
În raport de comportamentul lor economic şi al structurii lor materiale activele
imobilizate se grupează astfel:
1 Imobilizări corporale;
2 Imobilizări necorporale;
3 Imobilizări financiare;
4
Imobilizările corporale sunt definite de I.A.S 16 “Imobilizări corporale” ca active
materiale, nemonetare, care:
a) sunt deţinute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestări
de servicii, pentru a fi închiriate terţilor, sau pentru a fi folosite în scopuri administrative;
b) pot fi utilizate de întreprindere pe parcursul mai multor perioade de gestiune;
Deşi I.A.S. 16 “Imobilizări corporale” exclude din aria sa de aplicabilitate investiţiile
imobiliare (I.A.S. 40 “Investiţii imobiliare”), acestea se numără printre elementele de imobilizări
corporale, aceste imobilizări sunt deţinute mai degrabă pentru creşterea valorii capitalului.
Imobilizările corporale mai sunt cunoscute şi sub denumirile de active corporale, active
tangibile sau imobilizări fizice.
“Termenul generic de imobilizări corporale (denumite active tangibile) este folosit pentru
a identifica în general acele active folosite în special în activitatea productivă din care societatea
va beneficia pe o perioadă mai mare de un an. Termenul de “corporal “ sau de “tangibil” face
distincţia faţă de activele necorporale care sunt active fără o substanţă fizică sau a căror valoare
nu poate fi în întregime indicată de existenţa lor fizică.”
1.3. Standarde şi reglementări contabile privind activele imobilizate
Standardul internaţional de contabilitate nr. 16 (I.A.S. 16) – „Imobilizări corporale”
În prezent sunt emise şi în vigoare un număr de 31 I.A.S. (pe o listă discontinuă de la 1 la
4, emise, înlocuite şi/sau modificate de I.A.S.C. până în aprilie 2001) şi 7 I.F.R.S. (emise de noul
I.A.S.B. după aprilie 2001). Aceste standarde acoperă prin norme şi reguli toate aspectele
principale, de fond, ale contabilităţii la nivel global. Dificultatea (şi dilema) pe care încearcă să le
surmonteze standardele internaţionale de contabilitate, precum şi interpretările la acestea, este
dată de dualitatea între necesitatea unei metodologii unitare de contabilitate, care să genereze
comparabilitate la nivel mondial, şi diversitatea realităţii macro- şi micro-economice din diferite
zone şi ţări ale globului (tradiţii, nivel de dezvoltare, nivel al inflaţiei, reglementări legale
nearmonizate încă, etc.), ceea ce impune flexibilitate, după principiul <<gândeşte global, dar
acţionează local>>.
5
Această dificultate a fost destul de satisfăcător rezolvată de I.A.S.C./I.A.S.B. prin
posibilitatea acordată normatorilor naţionali şi întreprinderilor, de a opta în mod argumentat, în
multe cazuri, între un << tratament contabil recomandat (de bază) >> şi un << tratament
contabil alternativ permis >> în probleme-cheie cum ar fi evaluarea, amortizările,
provizioanele, calculul rezultatului, etc. Pentru a nu abdica de la cerinţa fundamentală de
comparabilitate a informaţiei contabile, I.A.S.C./I.A.S.B. solicită ca opţiunea pentru un
tratament contabil alternativ permis să fie justificată, argumentată riguros prin raţionamente
profesionale pertinente de către agentul economic în anexele la bilanţ (pentru I.M.M.-uri) sau în
a cincea raportare contabilă (Politici contabile), cu indicarea influenţei utilizării tratamentului
alternativ permis asupra rezultatului, activului net şi poziţiei financiare faţă de situaţia când ar fi
utilizat tratamentul contabil de bază. De asemenea, normatorii naţionali (ministere de finanţe sau
corpuri profesionale) sau regionali (cum este cazul Uniunii Europene pentru România)
circumstanţiaza aplicarea în timp şi în funcţie de tipul de întreprinderi a prevederilor standardelor
internaţionale, acordând diferite derogări.
Obiectiv: descrierea tratamentului contabil pentru imobilizările corporale astfel încât
utilizatorii situaţiilor financiare să fie informaţi cu privire la investiţiile companiei în active
corporale.
Problemele principale care sunt atinse în acest Standard sunt:
1 valoarea la care se recunosc activele în patrimoniul societăţii beneficiare la momentul iniţial
al achiziţiei;
2 modalitatea de amortizare a activului în funcţie de beneficiile viitoare;
3 modificarea valorii activului în funcţie de evenimentele ulterioare (reparaţii, înlocuiri de
elemente, reevaluare, schimb de active).
Aria de aplicabilitate :
Acest standard trebuie aplicat în contabilitatea imobilizărilor corporale, exceptând cazul
în care un alt I.A.S. prevede sau permite o abordare contabilă diferită.
Definiţii :
Următorii termeni sunt folosiţi în acest Standard cu semnificaţia specificată :
1. Imobilizările corporale sunt acele active care sunt deţinute de întreprindere pentru a fi
utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii, este posibil a fi utilizate pe mai multe
perioade.
6
2. Costul activului: reprezintă suma plătitā în numerar sau echivalente de numerar, ori
valoarea justă a altor contraprestaţii efectuate pentru achiziţiţionarea unui activ, la data achiziţiei
sau a construcţiei acestuia.
3. Amortizarea: este alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa
durată utilă de viaţă.
4. Valoarea realizabilă a entităţii: reprezintă valoarea actualizată a fluxurilor de numerar
pe care întreprinderea estimează să le obţină din utilizarea continuă a activului.
5. Valoarea justă: reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie
între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză.
6. Valoarea reziduală: reprezintă valoarea netă pe care întreprinderea estimează că o va
obţine pentru un activ la sfârşitul duratei de viaţă utilă a acestuia după deducerea prealabilă a
costurilor de cedare estimate, dacă acele active au vechimea şi indeplinesc condiţiile scontate la
sfârşitul duratei de viaţă.
7. Durata de viaţă utilă: reprezintă perioada pe parcursul căreia se estimează că
întreprinderea va utiliza activul supus amortizării şi numărul unităţilor de produse sau a unor
unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute de întreprindere prin folosirea activului
respectiv.
1.4. Tratamente şi practici contabile specifice imobilizărilor corporale
Evidenţa existenţei si mişcărilor activelor imobilizate se realizează prin Clasa 2 a
planului de conturi, denumită “Conturi de active imobilizate”.
Evidenţa operativă a contabilităţii activelor imobilizate, impune consemnarea completă şi
la timp a tuturor operaţiunilor privind mişcarea imobilizărilor. Intrările de imobilizări, care nu
necesită montaj şi nici probe tehnologice sunt consemnate în procesul verbal de recepţie, pe baza
documentelor justificative, în funcţie de căile de intrare în gestiune. Intrările de imobilizări care
necesită şi montaj se face pe baza procesului verbal de recepţie provizorie. Recepţionarea
imobilzărilor corporale supuse montajului şi probelor tehnologice se înregistrează în documentul
proces verbal de punere în funcţiune. Mişcarea imobilizărilor de la o secţie la alta, în cadrul
aceleiaşi unităţi, se consemnează în Bonul de mişcare a mijloacelor fixe. Ieşirirea imobilizărilor
prin casare este consemnată in Procesul verbal de scoatere din funcţiune. Contabilitatea analitică
a imobilizãrilor se poate ţine folosind Registrul numerelor din inventar şi fişa mijlocului fix.
7
1.5. Contabilitatea operaţiilor privind imobilizările corporale
Imobilizările corporale pot intra în întreprindere prin aport în natură la capitalul social,
achiziţionare de la furnizori interni sau externi, construire în antrepriză sau regie proprie, transfer
de produse finite obţinute din producţie proprie, obţinerea cu titlu gratuit, plus de inventar,
subvenţionare. Evidenţa imobilizărilor corporale se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 21
“Imobilizări corporale”. Fiind conturi de active se debitează cu operaţiunile de intrare şi se
crediteazā cu operaţiunile de ieşire din gestiune.
a) Pentru bunurile intrate ca aport în natură, bunurile aportate sunt evaluate la valoarea
de aport, înregistrându-se în contabilitate pe baza documentelor de constituire a societăţii, sau de
majorare a capitalului social. Evaluarea imobilizărilor are la bază dosarul de evaluare întocmit de
specialişti evaluatori.
b) Intrarea prin achiziţie de la furnizori interni se înregistrează la costul de achiziţie, pe
baza facturilor emise de furnizorii de imobilizări baza procesului verbal de recepţie. Se debitează
contul corespunzător imobilizării (grupa 21x), se creditează contul corespunzător datoriei faţă de
furnizorii de imobilizări (cont 404).
c) Intrarea prin construcţie în antrepriză, reprezentând lucrări de construcţii montaj
realizate de unităţi specializate, se realizează pe baza unei documentaţii specifice cunoscută sub
denumirea: Documentaţie tehnico-economică, care cuprinde printre altele şi proiectele de
execuţie şi devizele. Lucrările de investiţii fiind executate într-un interval de timp mare,
decontarea dintre constructor şi beneficiar are loc pe parcursul executării lor sub forma unor
decontări periodice parţiale.
Înregistrările aferente intrărilor prin construcţii în antrepriză cuprind: îregistrarea
avansurilor acordate unităţii de construcţii montaj, receptia lucrarilor executate, conform
facturilor şi situaţiilor de lucrări, (la imobilizări în curs), decontarea avansului achitat, achitarea
diferenţei conform extrasului de cont, recepţia obiectivului de investiţii, şi trecerea de la
imobilizări în curs la imobilizări corporale.
d) Intrare prin construcţie în regie proprie. Imobilizările care intră în gestiune prin regie
proprie se evaluează la cost de producţie. Costul unui astfel de activ este determinat folosind
aceleaşi principii ca şi pentru un activ achiziţionat. Dacă întreprinderea produce active similare,
8
în scopul comercializării, în cadrul unor tranzacţii normale, atunci costul activului este de obicei
acelaşi cu costul de producţie a acelui activ destinat vânzării. Prin urmare orice profituri interne
sunt eliminate în calculul costului acelui active.
Recunoaşterea valorilor cheltuielilor generate de producţia proprie se face după natura
elementelor de cheltuieli prin utilizarea conturilor din clasa 6 “Cheltuieli”. Dacă obiectivul de
investiţii nu a fost terminat în luna când s-au desfăşurat lucrările de construcţii se consideră o
imobilizare corporală în curs şi se înregistrează cu ajutorul contului 231 ”Imobilizări în curs“,
prin creditul contului de venituri 722 ”Venituri din producţia de imobilizări corporale”.
e) Dobândirea prin schimb. Unul sau mai multe elemente de natura imobilizărilor
corporale poate fi dobândit în schimbul unui activ similar sau nu . Costul noului activ este
reprezentat de valoarea justă cu exepţia cazurilor în care tranzacţiei de schimb îi lipseşte
caracterul comercial sau valoarea justă a activului primit în schimb sau a activului cedat nu poate
fi comensurată în mod credibil.”
f) Intrare prin transferul de produse finite obţinute din producţie proprie. Această cale
de intrare a imobilizărilor corporale poate fi întâlnită la întreprinderile care realizează produse
finite similare unor imobilizări din patrimoniul unităţii. Înregistrările contabile aferente acestor
intrări sunt: obtinerea produselor finite, scăderea din gestiune a acestora şi preluarea ca active
corporale a produselor finite din producţie proprie pe baza procesului verbal de recepţie. Ulterior
intrãrii activului imobilizat, se pot efectua în legătură cu acesta o serie de cheltuieli care pot fi
grupate în cheltuieli cu modernizarea (sunt recunoscute ca o componentă care măreşte valoarea
mijlocului fix) şi cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile (nu se adaugã la valoarea mijlocului fix).
În cazul în care ulterior recunoaşterii iniţiale a unui activ, valoarea acestuia este
determinată pe baza reevaluării, valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului, în locul
costului de achiziţie/producţie. Înregistrarea în contabilitate a diferenţelor din reevaluare se
realizează în funcţie de metoda acceptată: metoda valorii brute (reevaluarea simultană a valorii
brute a imobilizării şi a amortizării cumulate), sau metoda valorii nete (reevaluarea numai a
valorii nete contabile).
Imobilizările corporale deţinute de întreprindere sunt amortizate (alocarea sistematica
valorii amortizabile a unui activ pe intreaga durata de viaţă utilă). Amortizarea poate fi analizată:
din punct de vedere contabil (amortizarea reprezintă micşorarea valorii unui
element de activ ca urmare a deprecierii prin folosirea lui de către întreprindere);
9
din punct de vedere economic (diminuarea valorii unui element de activ, rezultând
din depreciere, solicită pregătirea şi înlocuirea acestuia cu altul nou);
din punct de vedere financiar (amortizarea este o sursăã de autofinanţtare a
capitalului imobilizat care se constituie).
Conform Legii 15/1994 toate unităţile economice care desfãşoară activităţi economice şi
care au capital imobilizat sub formă de active corporale şi necorporale datorită deprecierii în
timp prin utilizare, vor calcula, înregistra în contabilitate şi recupera uzura lor morală şi fizică
sub forma amortizării. Aceastã amortizare se operează pentru refacerea capitalului imobilizat.
Amortizarea imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate, în principiu lunar
prin afectarea cheltuielilor de exploatare, corespunzător categoriilor de imobilizări corporale
sunt utilizate conturi de amortizări privind imobilizările (68X = 28X).
Metode de amortizare :
metoda liniară – se realizează prin includerea uniformă în cheltuielile de
exploatare a unor sume fixe, proporţional cu numărul de ani ai duratei normale de
utilizare (la o duratã de 5 ani corespunde o amortizare de 100/5=20%);
metoda amortizării variabile sau proporţional cu volumul activităţii (se aplică în
cazul în care la nivelul fiecărei imobilizări se poate determina volumul de
activitate prestat).
metoda amortizării degresive constă în practicarea unor amortizări mai mari în
primii ani de funcţionare a bunului, asigurând societăţii un avantaj fiscal prin
amânarea la plată a impozitului pe profit.
metoda amortizării accelerate, aplicatã numai în România, constă în
înregistrarea unor amortizări de până 50% din valoarea de intrare în primul an de
funcţionare, după care se trece la sistemul liniar.
metoda amortizării progresive, constă în înregistrarea unor anuităţi calculate pe
baza unor rate mai mici în primii ani.
Un activ de natura imobilizărilor corporale trebuie eliminat din bilanţ atunci când acesta
este cedat sau când este scos din uz definitiv şi nu se mai asteaptă obţinerea unor beneficii
economice viitoare în urma cedării acestuia. De asemenea, Standardul prevede că, tot la nivel de
principiu, câştigurile sau pierderile obţinute în urma casării sau cedarii unui element al
10
imobilizărilor corporale trebuie determinate ca diferenţa între încasările nete estimate din cedare
şi valoarea contabila a activului si trebuie recunoscute ca venit sau cheltuială în contul de profit
şi pierdere.
In cazul in care o imobilizare corporala este schimbata pentru un activ similar, in
conditiile prezentate de paragraful 22 din Standard, costul activului achizitionat este egal cu
valoarea contabila a activului cedat si nu se inregistreaza nici un castig sau pierdere.
Aspectele legate de contabilizarea tranzactiilor de vanzare si de leasing se rezolva potrivit
IAS 17.
Din prevederile Standardului reies cele 4 căi principale de ieşire a unei imobilizări
corporale:
casarea;
cedarea prin vânzare;
cedarea prin schimb;
cedarea în leasing;
Casarea este operaţiunea care antrenează soldarea conturilor ce reflectă valoarea de
înregistrare şi amortizarea aferenta; diferenţa dintre valoarea de înregistrare şi amortizarea
cumulată (valoarea rămasă) este recunoscută ca o cheltuială a perioadei.
Cedarea prin vânzare
În urma tranzacţiei comerciale, diferenţa dintre valoarea contabilă a imobilizărilor
corporale şi preţul de vânzare este recunoscută ca un câştig sau ca o pierdere a perioadei în
contul de profit şi pierdere.
Cedarea prin schimb
Dacă tranzacţia constă exclusiv în schimbul a 2 active, fără alte clauze de compensare de
diferenţe, costul activului achiziţionat este egal cu valoarea contabilă a activului cedat şi nu se
înregistrează nici un câştig sau pierdere.
Cedarea în leasing
În cazul leasing-ului financiar, cedarea activului are loc, de regulă, la data preluării de
către locatar şi antrenează un surplus de valoare care va fi înregistrat în contabilitatea locatorului
ca venit amânat, care va fi,, amortizat’’ pe toată durata contractului.
În cazul leasing-ului operaţional, cedarea activului se realizează, la expirarea contractului
şi antrenează recunoaşterea imediată a câştigului sau a pierderii din cedare în contabilitatea
11
locatorului.
CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ
2.1. Activitate, constituire şi funcţionare a societăţii „TARAVERDE S.A.”
Societatea Taraverde S.A. este o unitate cu tradiţie în agricultura din judeţul Brăila, având
ca domeniu principal de activitate agricultura.
Numărul şi data înregistrării la Registrul Comerţului este J09/57/1991. Încă de la început
s-a declarat ca societate comercială plătitoare de TVA , având CODUL UNIC de inregistrare
RO-2238522.
Actul constitutiv al societăţii S.C. TARAVERDE S.A. cuprinde:
1. Forma juridică :
Societatea a fost înfiinţată prin HG 46/17.01.1991 în baza Legii 15/1990 privind
reorganizarea unităţilor economice de stat cu regii autonome şi societăţi comerciale, prin
preluarea patrimoniului şi activităţii fostei ,, Întreprinderi de Legume Fructe ,,care s-a desfiinţat.
În anul 1999 societatea a fost privatizată şi reorganizată prin aplicarea unui program de
restructurare prin care s-a depăşit situatia de criză financiară, acoperirea pierderilor înregistrate,
diminuarea plăţilor restante şi înregistrarea de profit.
Sediul societăţii este situat pe soseaua Brăila-Buzău km.28 în comuna Traian, jud. Brăila.
Forma juridică a societăţii este de Societate pe acţiuni de tip deschis.
2. Denumirea societăţii :
Numele dat este : S.C. TARAVERDE S.A.
Sediul social :
Se află în localitatea Traian Şoseaua Brăila-Buzău km 28 şi un punct de lucru situat în
localitatea Movila Miresii.
3. Durata societăţii :
Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată.
4. Obiectul de activitate al societăţii :
Activitatea principală a societăţii este: “Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor
12
leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase”.
Capitalul social subscris este de 576.746,40 Ron, integral vărsat, 100% privat.
Numărul de acţiuni este de 480.622, valoarea unei acţiuni fiind de 1,20 Ron.
5. Administrarea şi prezentarea :
Adunarea Generală a Acţionarilor este organul de conducere al societăţii, care decide
asupra activităţii acesteia şi asigură politica ei economică şi comercială. Adunările Generale ale
Acţionarilor sunt ordinare şi extraordinare.
Societatea este administrată şi reprezentată de Consiliul de Administraţie, numit de
Adunarea Generala a Acţionarilor, format din trei membri din care unul este preşedintele
Consiliului de Administraţie, având ca executivi director şi contabil şef, cetăţeni români.
Gestiunea societăţii este controlată de acţionari şi de comisia de cenzori formată din trei
membri.
6. Beneficii şi pierderi :
Cota de participare la beneficii şi pierderi în procentul deţinut la constituirea capitalului
social.
7. Forţa de muncă:
Societatea va putea angaja personal cu contract de munca, cu respectarea prevederilor
Codului Muncii şi regimului de asigurări sociale.
2.2. Sistemul informaţional, documente, evidenţa tehnic-operativă
Compartimentul financiar-contabil este condus de contabilul şef. Contabilul şef
organizează, coordonează, urmăreşte şi răspunde de activitatea economico-financiară a S.C.
TARAVERDE S.A., în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Atribuţiile ce-i revin astfel sunt:
organizarea circulaţiei documentelor de evidenţă primară necesară înregistrarilor
contabile şi financiare şi urmarirea modului de realizare a acestora;
respectarea disciplinei financiare, de integritate a patrimoniului societăţii;
gospodarirea eficientă a bunurilor;
exercitarea controlului financiar preventiv privind necesitatea, rentabilitatea,
oportunitatea operaţiilor financiare la nivel de societate;
organizează şi conduce, răspunde de efectuarea înregistrărilor contabile privind
13
imobilizările corporale şi necorporale, a amortizărilor, activele circulante, cheltuielile de
producţie, calculul preţurilor, debitorii, creditorii, calculul profitului brut şi net ;
urmăreşte şi răspunde de inventarierea periodică a patrimoniului societăţii, de
valorificarea acestuia, de stabilirea măsurilor necesare în funcţie de rezultatele
inventarierii;
organizează şi conduce controlul de fond la gestiunile societăţii;
întocmeste raportările lunare privind bugetul de stat, precum şi situaţiile financiare anuale
şi principalii indicatori economico-financiari;
Operaţiunile economico-financiare derulate la nivelul agentului economic sunt
consemnate în documentele contabile, pe baza acestor documente contabile se formalizează în
scris şi se organizează material procesul de culegere, prelucrare, stocare, şi raportare a
informaţiilor financiar-contabile. Unitatea care face obiectul acestei lucrări are organizată
contabilitatea financiară conform reglementărilor în vigoare, astfel diversitatea documentelor
contabile conduce la o grupare a acestora după rolul şi destinaţia lor astfel:
1. Documente justificative;
2. Registrele contabile;
3. Documentele de sinteză.
Documentele justificative confirmă operaţii care au avut loc şi prin aceste documente se
atestă pentru contabilitate fenomenele şi procesele ce urmează să fie reflectate prin sistemul
conturilor. Având în vedere că la nivelul unei unităţi sunt prezente operaţii privind încasări, plăţi,
intrări şi ieşiri de stoc, constituire de creanţe şi diminuări de creanţe etc. vor fi utilizate o serie de
documente: facturi, chitanţe, state de plată, ordine de plată etc. Reflectarea în contabilitate se
poate realiza document cu document sau prin centralizarea documentelor similare. În cadrul
unităţii de faţă operaţiile sunt înregistrate document cu document.
Registrele contabile sunt destinate pentru a reflecta cronologic şi sistematic pe baza
documentelor primare sau centralizatoare a operaţiilor ce au avut loc, în cadrul registrelor
contabile se încadrează:
a) Registrul jurnal;
b) Cartea mare;
14
c) Registru inventar;
Documentele de sinteză. În cazul aplicării Reglementărilor armonizate cu Directiva a
IV-a a Comunităţii Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate
situaţiile financiare anuale sunt:
1. Bilanţul;
2. Contul de profit şi pierdere;
3. Situaţia modificărilor capitalului propriu;
4. Situaţia fluxurilor de trezorerie;
5. Politici contabile şi note explicative.
În cadrul societăţii comerciale TARAVERDE S.A. organizarea contabilităţii se
realizează conform prevederilor legale în vigoare. Societatea utilizează mijloace de calcul
computerizate pentru a putea ţine evidenţa volumului foarte mare de operaţii care se desfăşoară.
Unitatea foloseşte un program realizat intern de către angajaţii societăţii, în momentul în
care documentele justificative sunt prezentate departamentului de contabilitate ele sunt
înregistrate în cadrul jurnalelor contabile susţinute electronic: jurnal de vânzări, jurnal de
cumpărări, operaţii diverse; dar şi registrul de casa care este întocmit zilnic pentru fiecare
operaţiune efectuată prin intermediul numerarului.
2.3. Contabilitatea imobilizărilor corporale
a) INTRAREA PRIN APORT ÎN NATURĂ
La înfiinţarea societăţii s-a adus aport în natură sub forma unui depozit evaluat la suma
de 25.000 lei pentru care s-au acordat 5.000 de acţiuni.
Subscrierea capitalului :
456’’Decontări cu acţionarii privind capitalul’’= 1011’’Capital subscris nevărsat’’ 25.000 lei
Vărsarea capitalului în momentul înfiinţării:
212’’Construcţii’’ = 456’’Decontări cu acţionarii privind capitalul’’ 25.000 lei
Trecerea capitalului subscris nevărsat la capital vărsat :
1011’’Capital subscris nevărsat’’ = 1012’’Capital subscris vărsat’’ 25.000 lei
b) INTRAREA PRIN ACHIZIŢII DE LA FURNIZORI INTERNI
15
În factura nr.104/05.01.2010 TARAVERDE S.A. achiziţioneazā o combină de recoltat
produse agricole : cost de achiziţie 50.000 lei, pentru care s-a primit o reducere de 10% şi un
scont de decontare de 5%. Combina este pusā în funcţiune conform procesului verbal
113/01.02.2010. Pentru aceasta se intocmeşte procesul verbal de recepţie 11/01.02.2010.
Preţ de achiziţie = preţ cumpārare – reducere comercialā = 50.000lei –5000lei = 45.000lei
Înregistrare contabilā:
% = 404 "Furnizori de imobilizări" 53.122,50 lei
213"Echipamente tehnologice" 45.000,00 lei
4426"TVA deductibilă" 8.122,50 lei
Înregistrarea scontului de decontare
45.00 X 5% = 2250 lei
404”Furnizori de imobilizāri” =767”Venituri din sconturi obţinute” 2.250 lei
Înregistrare contabilā privind amortizarea
Pentru aceastā linie se va folosi metoda amortizārii liniare, durata uilā de viaţā 10 ani.
Rata anualā a amortizārii = 100/Durata de viaţă utilā = 100/10 = 10%
Rata anualā a amortizārii = 10% x 45.000 lei = 4500 lei/anual.
6811”Cheltuieli amortizarea” = 2813’’ Amortizarea’’ 4500,00 lei
c) INTRAREA PRIN CONSTRUCŢIE ÎN ANTREPRIZĂ
S.C. TARAVERDE S.A. încheie un contract cu un antreprenor pentru construirea unui
depozit. La sfarşitul primei luni, constructorul facturează lucrările de investiţii la valoarea de
6.000 lei plus TVA. În a doua lună se finalizează lucrările de investiţii şi se facturează restul
lucrărilor în valoare de 4.000 lei plus TVA. Achitarea facturilor se face cu ordin de plată. Durata
de utilizare a depozitului este de 25 ani. După 30 ani de utilizare, depozitul se vinde cu preţul de
3.000 lei plus TVA, factura încasându-se cu ordin de plată.
Înregistrarea imobilizărilor corporale în curs de execuţie la sfârşitul primei luni:
% = 404 "Furnizori de imobilizări" 7.140 lei
231 "Imobilizări corporale în curs de execuţie" 6.000 lei
4426 "TVA deductibilă" 1.140 lei
Înregistrarea imobilizărilor corporale în curs de execuţie în luna a doua:
16
= 404 "Furnizori de imobilizări"
231 "Imobilizări corporale în curs de execuţie" 4.000 lei
4426 "TVA deductibilă" 760 lei
Darea în exploatare a obiectivului de investiţii:
212"Construcţii"=231"Imobilizări corporale în curs de execuţie" 10.000 lei
Achitarea datoriilor către antreprenor:
404 "Furnizori de imobilizări" = 5121 "Conturi la bănci în lei" 10.000 lei
Amortizarea lunară a depozitului: 10.000 : 25 ani : 12 luni = 33,33 lei
6811 "Cheltuieli privind amortizarea imobilizărilor"= 2812 "Amortizarea construcţiilor"
33,33 lei
d) INVESTIŢII REALIZATE ÎN REGIE PROPRIE
S.C. TARAVERDE S.A. hotăraşte construirea în regie proprie a unei magazii. În acest
scop, în prima lună au loc următoarele cheltuieli:
-cu materiale auxiliare: 3.000 lei;
-cu salariile: 2.660 lei
În a doua lună se mai cheltuiesc materiale în valoare de 1.000 lei, apoi se recepţionează şi
se dă în folosinţa. Durata normală de funcţionare este de 10 ani.
Pentru simplificare, nu se iau în calcul cheltuielile aferente fondului de salarii, cum ar fi
contribuţiile entităţii la asigurările sociale, la asigurările sociale de sănătate, la fondul de şomaj.
Cheltuieli cu materiale auxiliare în prima luna:
6021 "Cheltuieli cu materialele auxiliare" = 3021 "Materiale auxiliare" 3.000,00 lei
Cheltuieli cu salariile:
641 "Cheltuieli cu salariile personalului" = 421 "Personal-salarii datorate" 2.660,00 lei
Înregistrarea investiţiei neterminate la sfarşitul lunii:
231 "Imobilizări corporale în curs de execuţie 3000+2660" = 722 "Venituri din producţia de
imobilizări corporale" 5.660,00 lei
Cheltuieli cu materialele consumate în luna a doua:
6021 "Cheltuieli cu materialele auxiliare" = 3021 "Materialele auxiliare" 1.000,00 lei
Decontarea cheltuielilor de investiţii în luna a doua:
231 "Imobilizari corporale în curs de execuţie" = 722 "Venituri din producţia de imobilizări
corporale" 1.000,00 lei
17
Recepţia finală şi darea în funcţiune a clădirii:
212 "Construcţii" = 231 "Iobilizări corporale în curs de execuţie" 6.660,00 lei
Amortizarea lunară a magaziei (6.660 : 10 ani : 12 luni ) :
6811 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor" = 2812 "Amortizarea
construcţiilor" 55,50 lei
e) IMOBILIZĂRI CORPORALE ACHIZIţIONATE CU TITLU ONEROS
1. Se achiziţionează o maşină de erbicidat cu preţul de cumpărare (de facturare) de
10.000 lei plus TVA. Cheltuielile de transport facturate de cărăuş sunt de 500 lei plus TVA.
Ambele facturi se achită ulterior cu ordin de plata. Durata de utilizare a maşinii este de 10 ani.
Regimul de amortizare este liniar. După 8 ani de utilizare, maşina se vinde cu preţul de 4.000 lei
plus TVA, factura încasându-se ulterior prin bancă.
* Înregistrarea facturii de cumpărare a maşinii de şlefuit:
% 404 "Furnizori de imobilizări" 11.900 lei
2131"Echipamente tehnologice" 10.000 lei
4426"TVA deductibilă" 1.900 lei
Înregistrarea facturii privind cheltuielile de transport:
% Furnizorii de imobilizări 595 lei
2131"Echipamente tehnologice" 500 lei
4426"TVA deductibilă" 95 lei
Achitarea datoriei către furnizorul de imobilizări:
% = 404 "Furnizori de imobilizări" 900 lei
5121 Conturi la bănci în lei" 11.900 lei
Achitarea datoriei către cărăuş:
% = 404 "Furnizori de imobilizări" 595 lei
5121"Conturi la bănci în lei" 595 lei
Amortizarea lunară a maşinii de erbicidat: 10.500:10 ani:12 luni
6811 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor" 87,50 lei
2813 "Amortizarea instalaţiilor" 87,50 lei
Vânzarea maşinii de erbicidat:
461 "Debitori diverşi" 4.760 lei
18
7583 "Venituri din cedarea activelor şi alte op.de capital 4.000 lei
4427 "TVA colectată 4.000x19%" 760 lei
Scoaterea din evidenţa a maşinii vândute: valoarea contabilă: 10.500 lei;
valoarea amortizată: 87,50 x 8 ani x 12 luni = 8.400 lei; valoarea contabilă netă:
10.500 - 8.400 = 2.100 lei
% 2131"Echipamente tehnologice" 10.500 lei
2813 "Amortizarea instalaţiilor" 8.400 lei
6583 "Cheltuieli privind activele cedate" 2.100 lei
Încasarea creanţei:
5121 "Conturi la bănci în lei" % 4.760 lei
461 "Debitori diverşi" 4.760 lei
f) IMOBILIZĂRI CORPORALE LUATE CU CHIRIE
Se închiriază o clădire cu valoarea contabilă de 6.000 lei, cu o chirie lunară de 30 lei plus
TVA. Chiriaşul execută lucrări de modernizare, efectuându-se în acest scop următoarele cheltuieli,
care se amotizează pe o perioadă de 1 an, când expiră contractul de închiriere:
*cheltuieli cu materialele auxiliare : 2500 lei,
*cheltuieli cu energia facturată de către furnizor, care se achită ulterior în numerar :500 lei
plus TVA,
a) În contabilitatea chiriaşului
Preluarea clădirii pe bază de proces verbal de predare -primire:
8013 "Imobilizări corporale luate cu chirie" = 6000
Primirea facturii privind chiria lunara:
% = 401" Furnizorii" 36 lei
612 " Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile" 30 lei
4426 TVA deductibilă" 6 lei
Achitarea cu ordin de plată a chiriei lunare:
% = 5121" Conturi la bănci în lei " 36 lei
401 " Furnizori " 36 lei
Consum de materiale auxiliare:
% =3021 "Materiale auxiliare " 2.500 lei
19
6021"Cheltuieli cu materialele auxiliare " 2.500 lei
Cheltuieli cu energia electrică :
% = 401" Furnizori " 595 lei
605" Cheltuieli privind enrgia şi apa " 500 lei
4426" TVA deductibilă" 95 lei
Achitarea facturii privind energia :
% = 5311" Casa în lei " 595 lei
401"Furnizori" 595 lei
Înregistrarea producţiei de imobilizări corporale :
% = 722" Venituri din productia de imobilizări corporale " 3.000 lei
231" Imobilizări corporale în curs de execuţie " 3.000 lei
Recepţia lucrărilor de modernizare:
% = 231" Imobilizări corporale în curs de execuţie" 3.000 lei
212"Construcţii" 3.000 lei
Amortizarea lunară a cheltuielilor de investiţii:3.000 : 12luni = 250 lei
% = 2812 "Amortizarea construcţiilor" 250 lei
6811"Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor" 250 lei
Scoaterea din evidenţă a investiţiei complet amortizată:
% = 212" Construcţii" 3.000 lei
2812"Amortizarea construcţiilor " 3.000 lei
Predarea clădirii pe bază de proces verbal de predare- primire:
8031" Imobilizări corporale luate în chirie " 6.000 lei
b) În contabilitatea proprietarului :
Întocmirea facturii privind chiria lunară de încasat:
% = 706" Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii" 30 lei
4426" TVA colectată " 6 lei
461" Debitori diverşi " 36 lei
Încasarea cu ordin de plată a chiriei:
% = 461 "Debitori diverşi " 36 lei
5121 " Conturi la bănci în lei " 36 lei
Preluarea de către proprietar a investiţiei complet amortizate:
20
% = 2812 " Amortizarea construcţiilor " 3.000 lei
212 " Construcţii " 3.000 lei
g) IMOBILIZĂRI CORPORALE ACHIZIŢIONATE DIN SUBVENŢII PENTRU
INVESTIŢII
Se primeşte în contul bancar suma de 3.240 lei, reprezentând un împumut nerambursabil
pentru achiziţionarea unui calculator. Dupa achiziţionarea calculatorului cu suma de 3.240 lei
plus TVA, factura se achită cu ordin de plată. Calculatorul are durata de utilizare de 3 ani,
perioadă în care se amortizează liniar. După expirarea duratei de utilizare, se vinde cu 1.000 lei
plus TVA , factura încasându-se în numerar.
Primirea subvenţiei:
% = 132" Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru
investiţii" 3.240 lei
5121 " Conturi la bănci în lei " 3.240 lei
Cumpărarea calculatorului:
% = 404 " Furnizori de imobilizări" 3.856 lei
2132 " Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare " 3.240 lei
4426" TVA deductibilă " 616 lei
Achitarea facturii :
% = 5121 " Conturi la bănci în lei " 3.856 lei
404 " Furnizori de imobilizări " 3.856 lei
Amortizarea lunară : 3.240 :36 luni = 90
% = 2813 " Amortizarea instalaţiilor , mijloacelor de transport animalelor si
plantaţiilor" 90 lei
6811 " Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor " 90 lei
Includerea la venituri a cotei-părti din subvenţie :
% = 7584 " Venituri din subvenţii pentru investiţii" 90 lei
132 " Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii" 90 lei
Vânzarea calculatorului:
% = 7583" Venituri din vânzarea activelor " 1.000 lei
4427"TVA colectată " 190 lei
461 " Debitori diverşi " 1.190 lei
21
Scoaterea din evidenţă a calculatorului vândut:
% = 2132 " Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi regalare" 3.240 lei
2813 " Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor" 3.240 lei
Încasarea în numerar a facturii :
% = 461" Debitori diverşi " 1.190 lei
5311" Casa în lei " 1.190 lei
h) TERENURI ŞI AMENAJĂRI DE TERENURI
Se achiziţionează un teren cu preţul de 3.000 lei plus TVA, care se achită cu ordin de
plată. Ulterior, terenul se vinde cu 4.000 lei plus TVA, încasarea făcându-se cu ordin de plată.
Achiziţionarea terenului:
2111 "Terenuri "= 404 " Furnizori de imobilizări " 3. 000 lei
4426 "TVA deductibilă " = 4427 " TVA colectată " 570 lei
Achitarea facturii :
% = 5121 " Conturi la bănci în lei " 3.000 lei
404 " Furnizori de imobilizări " 3.000 lei
Vânzarea terenului:
461 " Debitori diverşi " = 7583 " Venituri din vânzarea activelor " 4.000 lei
4426 " TVA deductibilă " = 4427 " TVA colectată " 760 lei
Scoaterea din evidenţă a terenului vândut:
6583 " Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţiuni de capital " = 2111 " Terenuri "
3.000 lei
Încasarea creanţei:
5121 " Conturi la bănci în lei " = 461 " Debitori diverşi " 4.000 lei
O entitate încheie un contract cu o firmă specializată pentru executarea unor lucrări de
desecare a unui teren. Lucrările de amenajare sunt facturate la suma de 6.000 lei plus TVA, apoi
se face recepţia finală. Investiţia se amortizează într-o perioadă de 10 ani, după care se scoate din
evidenţă.
Înregistrarea facturii privind investiţia realizată:
% = 404 " Furnizori de imobilizări " 7.140 lei
231 " Imobilizări corporale în curs de execuţie " 6.000 lei
4426 " TVA deductibilă " 1.140 lei
22
Achitarea facturii cu ordin de plată:
404 " Furnizori de imobilizări " = 5121 " Conturi la bănci în lei " 7.140 lei
Recepţia lucrărilor de desecare a terenului :
2112 " Amenajări de terenuri "= 231 " Imobilizări corporale în curs de execuţie " 6.000 lei
Amortizarea lunara a amenajărilor de terenuri :
6811 " Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor "= 2811 " Amortizarea lunară
a amenajărilor de terenuri "
Scoaterea din evidenţă a amenajărilor complet amortizate :
2811 " Amortizarea amenajărilor de terenuri "= 2112 " Amenajări de terenuri " 6.000 lei
j) IMOBILIZĂRI CORPORALE DONATE
Se încheie un act de donaţie pentru un strung înregistrat la valoarea contabilă de 20.000
lei, amortizarea cumulată fiind de 15.000 lei.
Acordarea donaţiei :
% = 2131 " Echipamente tehnologice " 20.000 lei
2813 " Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animale şi plantaţiilor " 15.000 lei
6582 " Donaţii şi subvenţii acordate " 5.000 lei
TVA aferentă valorii rămase, care se include în cheltuieli nedeductibile fiscal:
5.000 x 19 % = 950 lei
635 = 4427 " TVA colectată " 950 lei
Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate "
k)IMOBILIZĂRI CORPORALE DISTRUSE DE CALAMITĂŢI
Se înregistrează scoaterea din evidenţă a unui depozit distrus de inundaţii, care are
valoarea contabilă de 60.000 lei şi amortizarea cumulata de 20.000 lei.
% = 212 " Construcţii " 60.000 lei
2812 " Amortizarea construcţiilor " 20.000 lei
658.1 " Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare " 40.000 lei
l)IMOBILIZĂRI CORPORALE CONSTATATE LIPSĂ LA INVENTARIERE
Baza de impozitare aferentă TVA pentru mijloacele fixe constatate lipsă la inventariere se
stabileşte astfel:
a) dacă lipsurile nu sunt imputabile, baza de impozitare este valoarea rămasă. Dacă
23
mijloacele fixe sunt complet amortizate, baza de impozitare este zero.
b) dacă lipsurile sunt imputabile, baza de impozitare este suma imputată, dar nu mai puţin
decât valoarea rămasă.
Cheltuiala cu valoarea neamortizată a activelor corporale lipsă din gestiune sau distruse
este cheltuiala deductibilă fiscal, numai în masura în care această cheltuială este acoperită de
valoarea recuperată în baza contractelor de asigurare încheiate.
Diferenţa de cheltuială care excede valorii recuperate este nedeductibilă fiscal, inclusiv
TVA, după caz.
Se înregistrează lipsa la inventar, din motive neimputabile, a unui autoturism care are
valoarea contabilă de 50.000 lei şi valoarea amortizată de 40.000 lei.
Lipsa la inventar :
% = 2133 " Mijloace de transport " 50.000 lei
2813 " Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animale şi plantaţiilor " 40.000 lei
6583 " Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital " 10.000 lei
TVA aferentă valorii rămase a autoturismului : 10.000 x 19 % = 1.900 lei
635 = 4427 " TVA colectată " 1.900 lei
" Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate "
m) REEVALUAREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE
Reevaluarea reprezintă înlocuirea valorii contabile nete cu valoarea justa, ţinându-se
seama de inflaţie, utilitatea bunului, starea acestuia şi de preţul pieţei. Reevaluarea imobilizărilor
corporale se efectuează de către evaluatori autorizaţi sau de către specialişti din cadrul entităţii,
cu pregătire tehnică în domeniu.
Operaţiile privind reevaluarea imobilizărilor corporale se înregistrază în contabilitate
folosindu-se, în principal, două metode:
1. Metoda valorii brute - potrivit căreia se reevaluează simultan atât valoarea
brută a imobilizării corporale, cât şi amortizarea cumulată;
2. Metoda valorii nete - care presupune eliminarea din valoarea contabilă brută a
amortizării cumulate şi a ajustărilor pentru depreciere.
Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate, astfel încât valoarea contabilă să nu
difere în mod semnificativ de cea care ar fi stabilită folosind valoarea justă la data bilanţului.
Activele care fac parte din aceeaşi clasă de imobilizări corporale (terenuri, clădiri, maşini
24
şi echipamente etc.) trebuie să fie reevaluate simultan, pentru a se evita reevaluarea selectivă şi
raportarea în situaţiile financiare anuale a unor sume care sunt o combinaţie de valori calculate la
date diferite.
Plus valoarea care rezultă din compararea valorii juste cu valoarea contabilă neta este
tratată ca o creştere a rezervei din reevaluare. Dacă rezultatul reevaluării reprezintă o descreştere
a valorii contabile nete, atunci aceasta se tratează ca o diminuare a rezervei din reevaluare.
Surplusul din reevaluare se capitalizează prin transferul direct în rezerve, fie la scoaterea
din evidenţa a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare.
Surplusul din reevaluare se capitalizează prin transferul direct in rezerve, fie la scoaterea
din evidenţă a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare, fie pe măsură ce activul
este folosit de entitate. În cazul din urmă valoarea rezervei transferate este egală cu diferenţa
dintre amortizarea calculată pe baza costului iniţial al activului.
Prin procesul de evaluare 477/01.01.2009 se efectueazā reevaluarea clādirii în valoare de
450.000 lei. Durata de viaţā 45 ani, metoda de amortizare folositā- liniarā Data achiziţiei
01.01.2009.
Valoare contabilā 01.01.2009 450.000 lei
Valoare justā la 01.01.2009 500.000 lei
Valoarea rāmasā la 01.01.2009 430.000 lei
450.000 lei-(10.000lei* 2 ani)= 430.000 lei
Amortizare anualā - 450000/45 = 10.000 lei
Diferenţā pozitivā din reevaluare 500.000 lei – 430.000 lei = 70.000 lei.
Pentru reevaluare s-a folosit metoda valorii nete
Înregistrare contabilā:
a) anularea amortizārii calculate
2812 “Amortizare” = 212”Clādiri” 20.000 lei
b) înregistrarea diferenţelor din reevaluare
212”Clādiri” = 105”diferenţe din reevaluare” 70.000 lei
n) Ieşirea din gestiune a imobilizārilor corporale prin casare
Comisia de casare legal constituitā stabileşte casarea unei maşini industriale de prelucrare
a materialului lemnos (maşina de rândeluit şi îndreptat), a cārei durata de funcţionare a expirat,
se întocmeşte procesul verbal nr.113/03.2007, din care rezultā piese recuperate în valoare de
25
1500 lei. Valoarea utilajului 20.000 lei, amortizat integral. Pentru dezmembrare societatea
plāteşte factura 114/03.2007 emisā de SC COMTRIX SRL.
Înregistrāri contabile:
a) factura de dezmembrare utilaj:
% =401 ”Furnizori” 1190 lei
6583”Cheltuieli privind activele cedate” 1000 lei
4426”TVA deductibil ” 190 lei
b) materiale recuperabile:
3014”Piese de schimb” = 7583”Venituri din vânzarea activelor şi alte op. de capital 1500 lei
c) scāderea din gestiune a utilajului:
2813”Amortizare” = 2131”Echipamente tehnologice” 20000 lei
26
CAPITOLUL III CONTRIBUŢII PERSONALE
3.1. CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Pentru finalul lucrãrii mi-am propus o uşoarã abatere de la subiectul propriu al lucrãrii şi
am sã încerc o analizã generalizatã a întregului sistem contabil din ţara noastrã în comparaţie cu
Standardele Internaţionale de Contabilitate.
Începând cu 1999, în domeniul contabil românesc, s-au luat iniţiative legislative pentru
aplicarea standardelor versus legislaţia contabilã naţionalã. Fiecare Standard trece printr-o
perioadã de elaborare, ţinîndu-se cont şi de constrângerile contabile naţionale şi regionale.
Perioada de derulare a programului de armonizare contabilã din ţara noastrã este cuprinsã
între 1999-2005.
Standardele Internaţionale de Contabilitate acordã o atenţie deosebitã evaluãrii la
întocmirea situaţiilor financiare. Dificultatea aplicarii standardelor este legatã şi de întocmirea
situaţiilor financiare. Dificultatea aplicãrii standardelor este legatã şi de problema evaluãrii unde
apar o serie de noutãţi.
Începând cu 01.01.2006, OMF 1752/2005 privind aprobarea reglementãrilor contabile
conforme cu OMF 306/2002 şi un numãr de alte ordine şi reglementãri emise anterior de
Ministerul Finanţelor Pubilce:
Valoarea bilanţierã a activelor imobilizate va fi determinatā fie pe baza valorii de intrare
(costul istoric), fie prin reevaluare, fie prin utilizarea unur metode de evaluare care ţin cont de
inflaţie;
Activele evaluate prin tratamentul alternativ se reflectã în bilanţ la valoarea justã,
valoarea realizabilã netã sau valoarea recuperabilã;
27
Bibliografie
1 Cicilia Ionescu - Contabilitate – Baze şi Proceduri, Ed. Fundaţiei România de Mâine,
Bucuresti, 2007;
2 Ionescu C. Contabilitate – baze si proceduri, Ed. Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2007;
3 Haiduc Lăcrămioara Rodica, Zărnescu Odi Mihaela-„Managementul finaciar –contabil
al societăţilor comerciale”, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 ;
4 Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată, Monitorul Oficial al României, Partea I, din
18/06/2008;
5 Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale;
6 Ministerul Finanţelor Publice, „Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale de
Contabilitate”, Editura Economică, Bucureşti;
7 Andronie M. Analiza şi proiectarea sistemelor informatice, Ed. Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti 2008;
8 Ristea Mihai şi colaboratorii, Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura
Universitară 2004 ;
9 Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, Ediţia 2007, emise de Consiliul
pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASB) Editura Irecson (traducere),
Bucureşti 2007 ;
Reglementări legale contabile si fiscale:
10. Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 3055/2009, pentru aprobarea
Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, Mon . Of. nr. 766 si 766 bis
din 10 noiembrie 2009;
11. Ordinul Ministrului Finantelor nr. 1752/2005 privind aprobarea Reglementărilor
contabile conforme cu directivele europene, Mon. Of. nr. 1080 bis din 30 noiembrie 2005,
cu modificările şi completările ulterioare;
12. Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor
privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii, Mon. Of. nr. 704 din 20 octombrie 2009;
28
13. Ordinul Ministerului Economiei si Finanţelor nr. 3512/2008, privind documentele
financiar-contabile, Mon. Of. nr. 870, din 23 decembrie 2008;
29