GRUPA I – CATEGORIA I

1.Rezolvare:

1.Achiziţia mărfurilor în baza avizului de însoţire:

% = 408 1.190 371 Furnizori 1.000 Mărfuri facturi nesosite 4428 190

TVA neexigibilă

2.Primirea facturii:

408 = 401 1.190Furnizori facturi nesosite Furnizori

4426 = 4428 190TVA deductibilă TVA neexigibilă

% = 401 238 371 Furnizori 200 Mărfuri 4426 38

TVA deductibilă

2.Rezolvare:

Potrivit IAS 2 “ Stocuri” costul de producţie cuprinde costul e achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului.

Costul de producţie sau prelucrare al stocurior, precum şi costul de producţie al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producţiei, şi anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricarea acestora.

Ĩn costul de producţie poate fi inclusă o proporţie rezonabilă din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului, în măsura în care acestea sunt legate de perioada de producţie.

Următoarele reprezintă exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit, astfel:

- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise;

- cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie;

- regiile (cheltuielile) generate de administraţie care nu participă la aducerea stocurilor în forma şi la locul final;

1

- costurile de desfacere;

Costul de producţie = 100.000 + 30.000 + 10.000*90buc./180 buc. = 135.000 u.m.

345 = 711 135.000Produse finite Variaţia stocurilor

3.Rezolvare:

Q=10.000 produseCVU=10 leiPV= 12 leiCF=10.000 lei

Profit =CA – CT = Q*PV – (Q*CVU + CF)

1. Profit = 0 rezulta cantitatea de produse ce trebuie vândută Q = ?

0 = Q x 12 - (Q x 10 + 10.000)

Rezultă 2 Q = 10.000 = > Q = 5.000

rezulta cantitatea de produse ce trebuie vândura pentru ca profitul să fie zero este 5.000

2. Q (cantitatea de produse vândute) trebuie să crească cu cât pentru ca profitul să fie = 14.000 ?

14.000 = Q x 12 - (Q x 10 + 10.000)

2Q = 24.000 => Q= 12.000

Rezultă cantitatea de produse vândute trebuie să crească cu 2.000 de produse faţă de cele 10.000 care le vinde în prezent.

4.Rezolvare:

Acordarea împrumutului50.000lei 2675

Împrumuturi acordate pe termen lung

= 5121Conturi curente la bănci

50.000lei

Înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an la 31.12.an I (50.000 * 10% = 5.000 lei)5.000lei 2676

Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe

termen lung

= 763Venituri din creanţe

imobilizate

5.000lei

Încasarea dobânzii restante în cursul anului II

2

5.000lei 5121Conturi curente la bănci

= 2676Dobânzi aferente împrumuturilor

acordate pe termen lung

5.000lei

Înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an la 31.12.an II 5.000lei 5121

Conturi curente la bănci= 763

Venituri din creanţe imobilizate5.000lei

Rambursarea împrumutului50.000lei 5121

Conturi curente la bănci= 2675

Împrumuturi acordate pe termen lung

50.000lei

5.Rezolvare:

a) donare produse finite – contabilizate la cost standard

711 = 345 9.000711 = 348 1.000

Dacă diferenţa dintre costul standard şi costul efectiv este favorabilă, înregistrarea se va face în roşu, deoarece soldul lui 711 trebuie să reflecte costul efectiv, pentru a nu influenţa fictiv rezultatul exerciţiului. Daca diferenţa este negativă, se înregistrează în negru.

b) produse finite pentru protocol:

623 = 345 900

c) plusuri de semiabricate la inventar :

341 = 711 600

d) produse reziduale distruse datorită unui incendiu:

671 = 346 400

GRUPA I – CATEGORIA XI

3

1.Rezolvare:

Ĩn anul 2007 se constituie o ajustare de valoare pentru creanţa clienti de 40% *50.000 = 20.000 u.m. Ĩn bilanţ creanţa clienţi este prezentată la valoare de 39.500 u.m.

Ĩn anul 2008 ajustarea de valoare este diminuată 30% * 50.000 = 15.000 u.m., adică cu 5.000 u.m. Valoarea creanţei clienţi în bilanţ, la sfârşitul anului 2008 este de 44.500 u.m.

2. Rezolvare:

IAS 17 precizează: “în situaţiile financiare ale locatarului, pentru fiecare exerciţiu contabil, un contract de locaţie finanţare generează o cheltuială privind amortizarea activului şi o cheltuială financiară. Deci amortizarea va fi înregistrată de locatar.

Calculul VAPML:

VAPML: 7.000 +

Conform IAS 17, locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.

Min (417.594 lei, 402.267 lei ) = 402.567 lei

Valoarea amortizabilă = Costul – Valoarea reziduală = 402.567 – 50 .000 = 352.567 lei

Conform IAS 17, bunul închiriat este amortizat pe durata de utilizare dacă există certitudinea că locatarul va deveni proprietar la sfârşitul contractului. Ĩn caz contrar amortizarea se va calcula pe perioada cea mai scurtă dintre durata de utilitate şi durata contractului. Ĩn acest caz activul se va amortiza pe durata de utilizare de 8 ani.

Amortizarea anului N =

3.Rezolvare:

1.Achiziţia acţiunilor ca titluri de participare:

261 = % 10005121 300269 700

2.Vânzarea acţiunilor:2.1. Pentru preţul de vânzare:

% = 7641 850 5121 700

4

269 150

2.2. Pentru preţul de cumpărare:

6641 = 261 1000

3.Fluxul de numerar din activitatea de investiţii cuprinde:- Plaţi privind achiziţia titlurilor de participare - 300+ Ĩncasări din vânzarea titlurilor de participate +150- Plăţi privind achiziţia mijlocului de transport - 500+ Ĩncasări din dobânzi şi dividende +180 = Flux de numerar din activitatea de investiţii - 470 u.m.

4.Rezolvare:

Schimbarea clasificării imobilului la 1 august N generează următoarele înregistrări contabile:

- anularea amortizării cumulate prin imputare asupra valorii nete a cladirii:

Amortizarea cladirilor = Cladiri 4.000

- recunoaşterea imobilului de plasament, evaluat la valoarea justă şi a diferenţei dintre valoarea justă a imobilului de plasament şi valoarea sa contabilă (14.000-(10.000-4.000)) ca element de capitaluri proprii:

Imobile de plasament = % 14.000Cladiri 6.000

Rezerve din reevaluare 8.000

La 31.12.N se recunoaşte diminuarea valorii juste (14.000-13.500):

Rezerve din reevaluare = Imobile de plasament 500

La 31.12.N+1 se recunoaste variaţia valorii juste (14.200-13.500):

Imobile de plasament = Rezerve din reevaluare 700

5. Rezolvare

Ĩnregsitrarea achiziţiei:

% = 404 2.380 2131 2.000Echipamente tehnologice Furnizori de imobilizări 4426TVA deductibila 380

Ĩnregistrarea cheltuielilor ocazionate de montaj şi probe tehnologice:

5

- consumul de materii prime:

601 = 301 100Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

- înregistrarea cheltuielilor cu consumul de energie:

% = 401 238 605 Furnizori 200 Cheltuieli cu energia si apa 4426 38TVA deductibilă

- înregistrarea facturii de prestări de servicii:

% = 401 595 628 Furnizori 500 Cheltuieli cu alte servicii prestate de terţi 4426 95TVA deductibilă

Capitalizarea cheltuielilor accesorii:

2131 = 722 800Echipamente tehnologice Venituri din producţia

de imobilizări corporale

Costul iniţial = 2.000 + 800 = 2.800 lei

GRUPA II – CATEGORIA II

6

1. Răspuns: a)2. Răspuns: b)3. Răspuns: a)4. Rezolvare:

Obligaţii etice ale profesioniştilor contabili:- să vegheze asupra colegilor, ajutându-i să îşi dezvolte şi păstreze raţionamentul

profesional referitor la probleme contabile şi de etică;- datoreazaă loialitate atât angajatorului cât şi profesiei lor;- profesionistul contabil nu trebuie să inducă în eroare angajatorul despre gradul de

pregătire sau experientă pe care le deţine;- să prezinte informaţia financiară în întregime, cu onestitate, în mod profesionist

astfel încat să fie înţeleasă în contextul ei.

GRUPA II – CATEGORIA IV

7

1. Răspuns: a)

2.Rezolvare:

Bilanţul contabil:

Bilanţul contabil este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă activul şi pasivul unităţii patrimoniale, precum şi rezultatele perioadei pentru care se întocmeşte, potrivit legii.

In diagnosticul de evaluare se porneşte de la bilanţul contabil. Bilanţul contabil este sursa de date ce se prelucrează pentru realizarea

diagnosticului contabil - financiar.

DENUMIRE INDICATOR NR.RD.

SUMA

A. ACTIVE IMOBILIZATEI. IMOBILIZARI NECORPORALE (cheltuieli infiinţare=5.000+licenţe=10.000) 01 15.000II. IMOBILIZARI CORPORALE (clădiri=50.000+echipamente=100.000) 02 150.000III.IMOBILIZARI FINANCIARE 03ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd.01 la 03) 04 165.000B. ACTIVE CIRCULANTEI. STOCURI 05 200.000II. CREANTE 06 300.000III. INVESTITII PE TERMEN SCURT 07IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 08 10.000ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd.05 la 08) 09 510.000C. CHELTUIELI IN AVANS 10D. DATORII:SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA 1 AN (furnizori=250.000+ imprumuturi bancare = 75.000)

11 325.000

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE (rd.09+10-11-18) 12 105.000F.TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd.04+12) 13 270.000G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE 1 AN

14 75.000

H. PROVIZIOANE 15 65.000Ï. VENITURI IN AVANS (rd.17+18) 16 80.000- subventii pentru investitii 17- venituri inregistrate in avans 18 80.000J. CAPITAL SI REZERVEI. CAPITAL (rd. 20 la 22), din care: 19 125.000- capital subscris varsat 20 125.000- capital subscris nevarsat 21- patrimoniul regiei 22II. PRIME DE CAPITAL 23III. REZERVE DIN REEVALUARE 24IV. REZERVE 25 5.000Actiuni proprii 26V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT (A) sold C 29VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCITIULUI FINANCIAR sold C 31Repartizarea profitului 33CAPITALURI PROPRII–TOTAL(rd.19+23+24+25-26+27-28+29-30+31-32-33) 34 130.000CAPITALURI - TOTAL 36 130.000

8

SAU

Bilant contabilACTIV PASIV

Cheltuieli de înfiinţare 5.000 Capital social 125.000Licenţe 10.000 Rezerve 5.000Clădiri 50.000 Furnizori 250.000Echipamente 100.000 Venituri în avans 80.000

Stocuri 200.000

Imprumuturi bancare (din care 75.000 pe termen lung) 150.000

Creanţe 300.000Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 65.000

Bănci 10.000TOTAL ACTIV 675.000 TOTAL PASIV 675.000

Bilanţul financiar

Bilanţul financiar reprezintă un instrument de analiză realizat prin retratarea bilanţului contabil. Problemele principale ale analizei poziţiei financiare a īntreprinderii rezolvate prin apelarea la bilanţul patrimonial sunt:

determinarea patrimoniului net; analiza structurii financiare; determinarea lichidităţii şi solvabilităţii; stabilirea gradului de īndatorare etc.

Principalii utilizatori ai informaţiilor furnizate de bilanţul patrimonial sunt: acţionarii, interesaţi să cunoască valoarea patrimoniului; creditorii, care privesc patrimoniul ca o garanţie pentru creditele acordate; potenţialii investitori şi creditori

Structura bilanţului financiar se prezintă din punct de vedere teoretic astfel:

ACTIV PASIVI. Imobilizari IV. Capitaluri permanenteII. Stocuri plus creante V. Obligatii nefinanciare

III. DisponibilitatiVI.Obligatii financiare pe termen scurt

Total activ Total pasiv

Acest bilanţ stă la baza determinării următorilor indicatori:Fond de rulment net global = IV – INecesarul de fond de rulment = II – VTrezoreria = III - VI

Echilibrul financiar al firmei rezultă din relaţia:Fond de rulment net global - Necesarul de fond de rulment = Trezoreria întreprinderii

9

În cazul nostru avem:

Bilant financiarACTIV PASIV

I. Imobilizari 150.000IV. Capitaluri permanente 335.000

II. Stocuri plus creante 500.000V. Obligatii nefinanciare 250.000

III. Disponibilitati 10.000VI.Obligatii financiare pe termen scurt 75.000

Total activ 660.000 Total pasiv 660.000unde:

I. Imobilizari = echipamente 100.000 + clădiri 50.000 = 150.000II. Stocuri+Creante = stocuri 200.000 + creanţe 300.000 = 500.000III. Disponibilitati = bănci 10.000IV. Capitaluri permanente = capital social 125.000 + rezerve 5.000 + provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 65.000 + corijare pozitivă a contului de rezultate 65.000 + împrumuturi bancare peste un an 75.000 = 335.000V. Obligatii nefinanciare = furnizori 250.000 VI. Obligatii financiare pe termen scurt = împrumuturi bancare 75.000

Rezultă că Fond de rulment net global = 335.000 – 150.000 = 185.000Rezultă că din capitalurile permanente, respectiv capitaluri proprii şi datoriile financiare pe termen lung se acoperă activele imobilizate râmânînd o resursă de 185.000 pentru finanţarea activităţii curente (activele circulante)Necesarul de fond de rulment = 500.000 – 250.000 = 250.000Rezultă că stocurile şi creanţele sunt finanţate doar în parte din obligaţiile nefinanciare pe termen scurt, rămânând o diferenţă neacoperită 250.000 care trebuie acoperită din alte surse, fie din surse de capital permanent, fie din împrumuturi financiare pe termen scurt.Trezoreria = 10.000 – 75.000 = -65.000Iar echilibrul financiar al firmei:Fond de rulment net global - Necesarul de fond de rulment = Trezoreria întreprinderii

185.000 - 250.000 = -65.000

Bilanţul funcţional

Bilanţul funcţional reprezintă un alt instrument util pentru analiza financiară, el fiind un bilanţ contabil retratat, posturile fiind ordonate īntr-o logică şi o optică diferită decât cea după funcţiunea conturilor. 

Practic, pentru a ordona din punct de vedere funcţional posturile bilanţului contabil, este suficient să stabilim apartenenţa acestora la unul dintre ciclurile de funcţionare, şi anume:

ciclul de investiţii; ciclul de exploatare; ciclul de finanţare.

Bilanţul funcţional reflectă în activ funcţiile de investiţii, exploatare şi trezorerie ale întreprinderii, iar în pasiv reflectă funcţia de finanţare a întreprinderii (din surse proprii sau din împrumuturi bancare). Studierea bilanţului funcţional duce la determinarea masei

10

capitalurilor folosite în întreprindere şi structura acestora, în scopul determinării ratei de capitalizare, fructificare sau de actualizare. (redă capacitatea întreprinderii de a-şi continua activitatea, de a fi viabilă).

Activele fictive = cheltuieli de înfiinţare 5.000 + licenţe 10.000 = 15.000Pentru determinarea bilanţului funcţional este necesar a se elimina influenţele elementelor de activ fictive, prin corijarea contului de rezultate cu valoarea acestora. Astfel, se va corija contul de rezultate în minus cu valoarea activelor fictive (-15.000) şi în plus cu valoarea veniturilor în avans (+80.000) rezultând o corijare consolidată pozitiva a contului de rezultate de 65.000. Considerăm că provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli sunt bine fundamentate şi au caracter de rezervă întregind capitalurile proprii ale întreprinderii.

Astfel, în urma acestor corecţii, clarificări şi clasificări bilanţul funcţional se prezintă astfel:

ACTIV PASIVFuncţia de investiţii

Imobilizări 150.000Capitaluri

proprii260.000

Functia de finantare

Funcţia de exploatare

Stoc+Creanţe-Obligaţii

nefinanciare250.000

Obligaţii financiare

150.000Funcţia de trezorerie

Disponibilităţi 10.000

TOTAL 410.000 TOTAL 410.000

unde:

Imobilizari = echipamente 100.000 + clădiri 50.000 = 150.000Stoc+Creante-Obligatii nefinanciare = stocuri 200.000 + creanţe 300.000 - furnizori 250.000 = 250.000Disponibilitati = disponibilităţi 10.000 = 10.000Capitaluri proprii = capital social 125.000 + rezerve 5.000 + provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 65000 + corijare pozitivă a contului de rezultate 65.000 = 260.000Obligatii financiare = împrumuturi bancare 150.000

3.Rezolvare:

Întreprinderea va degaja un un superprofit perpetuu de 2,5% corespunzător surplusului de rentabilitate obţinut în raport cu rentabilitatea cerută de piaţă (10 –7,5 = 2,5). Superprofitul Sp se determină: 1000 x 10% - 1000 x 7,5% = 25 mil. Superprofitul va fi degajat doar în următorii 10 ani şi se va majora anual cu 5%: Superprofitul este de 25 milioane şi va creşte cu 5% pe an. Se va aplica formula actualizării pe un orizont finit de timp (10 ani) a unei valori aflate într-o creştere geometrică. GW = 210 milioane UM

GRUPA II – CATEGORIA V

1.

11

Rezolvare

- se calculează raportul dintre valoarea justă şi valoarea netă contabilă a construcţiilor:

- costul imobilizărilor şi amortizărilor cumulate sunt reevaluate prin aplicarea coeficientului de creştere, ceea ce conduce la:

Costul reevaluat al construcţiilor: 800.000 * 1,5 = 1.200.000 u.m.Amortizările cumulate reevaluate:200.000 * 1,5 = 300.000 u.m.

900.000 u.m.Operaţia de reevaluare va fi contabilizată astfel:

Construcţii = % 400.000

Amortizarea Construcţiilor 100.000Rezerve din reevaluare 300.000

2.Rezolvare:

Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m.Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.

Amortizare anuală = = 20.000 u.m.

AmortizareN= 20.000* 10.000 u.m.

AmortizareN+1= 20.000 u.m.Amortizare cumulată = 30.000 u.m.a) anulare amortizare cumulată

30.000 u.m. 281 = 213 30.000 u.m.

b) diferenţă negativă din reevaluare = 72.000 - 75.000 = -3.000

3.000 u.m. 6813 = 213 3.000 u.m.

D 213 CCost 105.000 30.000

SF 75.000 (val rămasă)

GRUPA II – CATEGORIA X

1.

12

Rezolvare:

Riscuri:

- necunoaşterea sau nerespectarea legislaţiei şi regelementărilor în vigoare şi a politicilor companiei;

- estimarea eronată a mărimii şi forţei de muncă viitoare;- selectarea şi evaluarea subiectivă a potenţialilor angajaţi;- utilizarea unor metode învechite sau neadecvate în instruirea personalului;- lipsa furnizării personalului a informaţiilor cu privire la performanţele lor şi la

dezvoltarea carierei;

Proceduri de control intern:

- actualizarea şi difuzarea la nivel de firmă a legislaţiei în vigoare şi a politicilor companiei;

- elaborarea unor norme/reguli care să asigure corectitudinea înregistrărilor/actualizărilor în documentele de personal şi totodată păstrarea confidenţialităţii acestora;

- planificarea numărului şi tipului de persoane de care este nevoie în procesul muncii printr-un studiu de prognoză. Experienţa aratã cã o perioadã mai lungã prognozatã este cu atât mai puţin precisã, în special datoritã schimbãrii condiţiilor economice, de muncã ori concurenţiale;

- iniţierea unor programe de instruire a personalului, participarea la seminarii şi simpozioane în afara firmei, în vederea îndeplinirii corespunzătoare a responsabilităţilor;

- elaborarea unor sisteme specifice de evaluare a personalului;

GRUPA III – CATEGORIA III

1.Rezolvare:

13

Raportul de expertiză contabilă care cuprinde consideraţii personale ale expertului contabil este calificat drept raport de expertiză contabilă cu observaţii (calificat). Aceste observaţii se fac la sfârşitul Cap. III “ Concluzii”după paragraful cuprinzând răspunsul la obiectivele expertizei contabile sau se fac separat într-un capitol distinct, Capitolul IV intitulat “Consideraţii personale ale expertului(ţilor) contanil(i)”.

Raportul de expertiză contabilă obişnuit (necalificat) cuprinde:a) Partea introductivă, în care se arată organul de urmărire penală sau instanţa de

judecată care a dispus efectuarea expertizei, data când s-a dispus efectuarea acesteia, data raportului de expertiză, obiectul acesteia şi întrebările la care expertul urma să răspundă, materialul pe baza căruia expertiza a fost efectuată şi dacă părţile care au participat la aceasta au dat explicaţii în cursul expertizei;

b) Descrierea în amănunt a operaţiilor de efectuare a expertizei, obiecţiile sau explicaţiile părţilor, precum şi analiza acestor obiecţii sau explicaţii în lumina celor constate de expert;

c) Concluziile, care cuprind răspunsurile la întrebările puse şi părerea expertului asupra obiectului expertizei;

2.Rezolvare:

Principiile deontologice după care se ghidează expertul contabil în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare sunt:

1. independenţa expertului contabil2. competenţa expertului contabil3. calitatea expertizelor contabile4. secretul profesional şi confidenţialitatea expertizelor contabile5. acceptarea expertizelor contabile6. responsabilitatea efectuării expertizelor contabile

1. Expertizele contabile pot fi efectuate numai de cãtre experţii contabili înscrişi în Tabloul Corpului. Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este obligat sã fie independent faţã de pãrţile interesate în expertizã, evitând orice situaţie care ar presupune o lipsã de independenþã sau o constrângere care ar putea sã-i impieteze integritatea şi obiectivitatea.2. Competenţa presupune deţinerea de cãtre expertul contabil a cunoştinţelor necesare domeniului la care se referã expertiza contabilã. El trebuie sã se supunã regulilor Corpului privind formarea continuã, actualizarea şi testarea permanentã a cunoştinţelor pe care le posedã.3. Expertul contabil trebuie sã efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat şi pe care le-a acceptat cu conştiinciozitate, devotament, corectitudine şi imparţialitate; pentruasigurarea în interes public cã aceste cerinţe sunt îndeplinite, expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit reglementãrilor Corpului. Expertizele contabile trebuie sã fie utile celor care le-au solicitat.4. Expertul contabil trebuie sã respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat cunoştinţã cu ocazia efectuãrii expertizelor contabile, trebuind sã se abţinã de la divulgarea lor cãtre terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacã are obligaţia legalã sau profesionalã sã facã o astfel de divulgare.

14

5. Solicitãrile adresate experţilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate decât dacã existã motive temeinice. Totuşi, expertul contabil, înainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie sã-şi analizeze posibilitatea de a-şi îndeplini misiunea ţinând seama în special de regulile de independenţã şi competenţã.6. Expertizele contabile trebuie efectuate în mod responsabil. Responsabilitatea expertizelor contabile judiciare este întãritã prin jurãmânt, iar a celor extrajudiciare, prin contract.

3.Rezolvare:

Experţii contabili răspund, în exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil şi penal, după caz, potrivit legii.

Limitele raspunderii civile a expertilor contabili si contabililor autorizati se stabilesc prin contractele de prestari de servicii, in functie de uzantele interne si internationale ale profesiei contabile.

Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, in raport cu gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele:

a) mustrare; b) avertisment scris; c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil

autorizat pe o perioada de timp - de la trei luni la un an; d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil

autorizat . Abaterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin

regulamentul de organizare si functionare.

4.Rezolvare:

Onorariile se stabilesc de către organul care a dispus expertiza. Cuntumul se comunică expertului prin documentul de numire. La depunerea raportului expertul înaintează spre aprobarea beneficiarului expetizei „nota de evaluare” pe baza căreia îşi justifică onorariul lucrării ( analitic pe fiecare etapă comensurată în ore/lucru şi tariful orar propus). Onorariul final aprobat se comunică Biroului local de expertize judiciare, fiind încasat pe baza facturii depuse de către expert. Onorariul se impozitează prin reţinere la sursă cu o cotă de 10%. Plata experţilor contabili trebuie să fie remuneratorie. Art.202 din Codul de procedură civilă ( sediul legal în materie ) prevede „ Încheierea de numire va statornici şi plata experţilor ”, în reglementările procedurale ( civile şi/sau penale ) neexistând însă referiri la modul de „statornicire” a plăţii experţilor contabili. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare, cuantumul onorariilor şi modalităţile de plată au la bază clauzele prevăzute în contractele de prestări servicii semnate de către părţi.

GRUPA III – CATEGORIA VIII

1.Rezolvare:

15

INDICATOR U.M.Venituri din vânzarea mărfurilor 4.000Producţia vândută 33.000Producţia stocată 3.000Cheltuieli cu materii prime 11.000Costul mărfurilor vândute 2.200Cheltuieli salariale 12.000Cheltuieli cu amortizarea 2.000Cheltuieli cu chirii 500Venituri din dobânzi 100Cheltuieli cu dobânzi 1.400Impozit pe profit 1.500

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă, de fapt, etape succesive în formarea rezultatului final. Construcţia indicatorilor se realizează în cascada pornind de la cel mai cuprinzător (producţia exerciţiului + marja comerciala) şi încheind cu cel mai sintetic (rezultatul net al exerciţiului).

1. Marja comercială (MC)MC = Venituri din vânzarea mărfurilor - Cheltuieli privind mărfurile vânduteMC = 4.000 – 2.200 = 1.8002. Producţia exerciţiului (PE)PE = Producţia vândută + Variaţia producţiei stocate + Producţia imobilizatăPE = 33.000 + 3.000 = 36.0003. Valoarea adăugată (VA)VA = (Producţia exerciţiului + Marja comercială) - Consumuri intermediare (Cheltuieli cu materii prime, materiale şi cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi)VA = (36.000 + 1.800) – 11.000 = 26.8004. Rezultatul brut din exploatare (excedent sau deficit) (EBE)EBE = Valoarea adăugată + Subvenţii de exploatare - Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate - Cheltuieli cu personalulEBE = 26.800 – 12.000 = 14.8005. Rezultatul exploatării (RE)RE = Excedent brut din exploatare + Alte venituri din exploatare + Alte venituri din provizioane - Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele - Alte cheltuieli de exploatareRE = 14.800 + 0 + 0 – 2.000 – 500 = 12.3006. Rezultatul curent (RC)RC = Rezultatul exploatării + Venituri financiare - Cheltuieli financiareRC = 12.300 + 100 – 1.400 = 11.0007. Rezultatul extraordinar = Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare8. Rezultatul brut al exerciţiului = Rezultatul curent + Rezultatul extraordinar = 11.0009. Rezultatul net al exerciţiului = Rezultatul brut al exerciţiului – Impozitul pe profit

= 11.000 – 1.500 = 9.500

2.Rezolvare:

ELEMENT U.M.Cifra de afaceri 40.000

16

Cheltuieli materiale 20.000Cheltuieli salariale 10.000Cheltuieli cu amortizarea 1.500Cheltuieli cu dobânzi 800Impozit pe profit 1.000Imobilizări la începutul anului 2.000Imobilizări la sfârşitul anului 2.100Creşterea activului circulant net 100

Metoda indirecta=/- Rezultatul net înaintea impozitării si a elementelor extraordinareEliminarea elementelor nelegate de exploatare+/- Rezultatul cesiunii imobilizărilor si plasamentelor+ Cheltuieli privind dobânzile- Venituri din plasamenteEliminarea elementelor fără incidenţă asupra trezoreriei+ Cheltuieli cu amortizările, ajustările si provizioanele- Venituri din provizioane= +/- Rezultatul din exploatare înaintea variaţiei necesarului de fond de rulment- Variaţia stocurilor- Variaţia conturilor clienţi si a altor creanţe din exploatare+ Variaţia conturilor furnizori si a altor datorii din exploatare- Dobânzi si dividende plătite- Plăti privind impozitele asupra beneficiilor+/- Elemente extraordinare= Flux net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare

(+) Rezultat net înainte de impozitare = 7.700 (40.000 – 20.000 – 10.000 – 1.500 – 800)(+) cheltuieli cu amortizarea = 1.500(+) Cheltuieli cu dobânzile = 800= 10.000 Rezultatul din exploatare înaintea variaţiei necesarului de fond de rulment(-)Variaţia stocurilor = 100(-)Plăti privind impozitele asupra beneficiilor = 1.000= 8.900 Flux net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare

(-) Achiziţii de imobilizări = 100 ( 2.100 – 2.000)= - 100 Flux de numerar din activitatea de investiţii

= 0 Flux de numerar din activitatea financiară

Flux de numerar total = 8.900 – 100 + 0 = 8.800

Un flux de disponibilităţi nete rezultă din diferenţa dintre intrările (încasările) şi ieşirile (plăţile) efectuate de o întreprindere pe parcursul exerciţiului financiar. Din această diferenţă rezultă la sfârşitul anului o sumă de disponibilităţi nete denumită cash disponibil sau liber. El reflectă fructul net pentru proprietar degrevat de orice obligaţii de plată, deci disponibilităţi în cont care pot fi însuşite şi utilizate pentru satisfacerea interesului personal.Disponibilităţile nete de la sfârşitul anului rezulta din:- disponibilităţile la începutul anului

17

- încasările de pe parcursul anului- plăţile de pe parcursul anului.Ele se pot constitui, cel puţin teoretic, în două grupe, şi anume:1) Intrările, unde putem avea:aport suplimentat de capital al acţionarilor sau asociaţilor; împrumuturi primite pe termen lung; încasări din vânzarea unor active corporale imobilizate; încasări din vânzări.2) Ieşirile, care pot fi constituite în principiu din:cumpărări pentru consumuri intermediare si/sau pentru revânzare; rate plătite pentru credite pe termen lung; investiţii pe termen lung pentru dezvoltare; alte plăţi incluse în cheltuieli;

= 40.000 – 20.000 – 10.000 – 800 – 1.000 – (2.100 – 2.000) - 100 = 8.000

GRUPA V – CATEGORIA IX

1.Rezolvare:

18

ART. 128 (4) (Codul fiscal)Sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată următoarele operaţiuni:

a) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziţionate sau produse de către aceasta pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial;

b) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziţionate sau produse de către aceasta pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane în mod gratuit, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial;

c) preluarea de către o persoană impozabilă de bunuri mobile corporale achiziţionate sau produse de către aceasta, altele decât bunurile de capital prevăzute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate în scopul unor operaţiuni care nu dau drept integral de deducere, dacă taxa aferentă bunurilor respective a fost dedusă total sau parţial la data achiziţiei;

d) bunurile constatate lipsă din gestiune, cu excepţia celor la care se face referire la alin. (8) lit. a) - c).

2.Rezolvare:

Vv = Valoarea în vamă: ( 12 buc x 50 euro + 150 euro ) x 4 lei = 3.600 lei.

Tv = Calcul taxe vamale = Valoarea în vamă x 10 % = 3.600 x 10% = 360 lei

Ac = Calcul acciza = (Vv + Tv ) x 20% = (3.600+360) x 20% = 792 lei

Bază calcul TVA = Vv + Tv + Ac = 3.600 + 360 + 792 = 4.752

TVA = 4.752 x 19% = 903 lei.

3.Rezolvare:

La sfârşitul anului 2008 se realizează ajustarea taxei pe baza pro-ratei definitive, respectiv 3.800 x 30% = 1.140 lei taxă de dedus, care se compară cu taxa dedusă pe bază pro rată provizorie (1.520), iar diferenţa de 380 se inscrie în decontul lunii decembrie ca taxă nedeductibilă.Această ajustare se referă la întraga sumă dedusă iniţial provizoriu şi prin urmare acoperă şi ajustarea aferentă primei cincimi pentru bunurile de capital.Ajustările pentru anii 2009,2010,2011,2012 se realizează astfel:

TVA deductibilă se împarte la cinci: 3.800 / 5 = 760 lei TVA efectiv dedusă în baza pro ratei definitive pentru prima perioadă se împarte la

rândul său la cinci: 1.140 / 5 = 228 Diferenţa rezultată va constitui ajustarea deduceri fie în favoarea statului, fie în

favoarea persoanei impozabile.Ajustarea pentru 2009:

Pro rata definitivă pentru anul 2009 este 20% Deducere autorizată: 760 x 20% = 152

19

Deja dedus 228 Ajustare în favoarea statului = 228 – 152 = 76

Ajustarea pentru 2010: Pro rata definitivă pentru anul 2010 este 50% Deducere autorizată: 760 x 50% = 380 Deja dedus 228 Deducerea suplimentară permisă : 380 – 228 = 152

Ajustarea pentru 2011: Pro rata definitivă pentru anul 2011 este 34% Deducere autorizată: 760 x 34% = 258 Deja dedus 228 Deducerea suplimentară permisă : 258 – 228 = 30

Ajustarea pentru 2012: Pro rata definitivă pentru anul 2011 este 70% Deducere autorizată: 760 x 70% = 532 Deja dedus 228 Deducerea suplimentară permisă : 532 – 228 = 304

Orice modificare a pro ratei în anii următori, respectiv după ultimul an de ajustare (2012), nu va mai influenţa deducerile efectuate pentru acest utilaj.

4.Rezolvare:

1) achiziţie 10 topuri hârtie la 10 lei/buc % = 401 119,004426 19,00604 100,00

2) achiziţie 2000 cutii algocalmin la 100 lei/buc % = 401 218.000,004426 18.000,00371 200.000,00

3) primire facturi utilitati de la furnizori % = 401 5.950,004426 950,00605 5.000,00

4) livrare 800 cutii algocalmin pe piaţa interna la preţ 110 lei/buc

4111 = % 95.920,00

4427 7.920,00707 88.000,00

5) livrare 1.100 cutii algocalmin la export la preţ 120 lei/buc

4111 = 707 132.000,00

6) prestare servicii medicale in valoare de 2.300 4111 = 704 2.300,007) regularizare TVA % 4426 18.959,00

4427 7.920,004424 11.039,00

- servicii consultatii medicale = activitate scutita de TVA fãrã drept de deducere

20

- export = activitate scutitã cu drept de deducere

- vânzare algocalmin pe piaţa interna = activitate impozabilã

rezultã pentru calcul TVA se aplicã pro-rata

Rezultã TVA deductibil pt operaţiunile 1) şi 3) : (19+950)*99% = 959

Rezultã TVA de recuperat 11.039

21