Elvirq Lindo

lrldholitoS(I{NARISTLI'

Ilu$Lr{Lii de Emilio t;rberuqs{

Traducere din limba spanioli qi note

de Dragog Dinulescu

".:rt Booklet)r]0iction

Cuprins

Ceidincartierulmeusepling . -.. -. "7inchizitoarea de la palton . . . .15

Halaldeagadiagnosticttmpit ...:..:..........'.31ClpitanulMerluciu ..:... ...'43Unpicatoriginar .... "59Unulpentrucelllalt . - -..... '7L

Paquito Medina nu-i de pe lumea'asta . . . . ' '87

Nu qtiu de ce-am ficut-o . . . .103

Paceamondiali .:.,... -..:-.12LO aniversare fericitl ' '139

Cei din cartierul meu se Pling

M[ cheaml Manolito GarciaMoreno, dar inchipuie-li c[ ai

avea drum prin cartierul meu qi c[ l-ai intreba pe primul om

care i1i iese in cale:

- Fili amabil, v[ rog, il qtili pe Manolito Garcia Moreno?

Din doul una, ori tipul d[ din umeri, ori te ia tare:

- Pei, mie ce-mi iese dac[-!i zic?

Fiindci dup[ numele [sta, Manolito Garcia Moreno, nu mi

cunoagte nici mlcar Urechill L6pez, care-i cel mai bun prieten

al meu, chiar dacl uneori e cam.porc, cam trldltor qi multe

altele. ce mai, un porc trldltor, chiar aqa, amandoui laolaltl

gi in toatl puterea cuvantului, numai c[ el tot prietenul meu

cel mai bun rimine, plus c[ e un tip ca lumea'

in Carabanchell, cartierul meu - in caz c[ am uitat sl vlspun asta -, toli m[ gtiu de Manolito ochelaristui S[ ne fie clar:

lCartier istoric al Madridului; este o zoni dens populatl 9i caracterizati

printr-o mare diversitate etnici qi culturall.

tofi care chiar m[ cunosc. Ceilal1i, care nu au auzit de mine,habar n-au nici cl port ochelari. $i asta incl de la cinci ani. Mirog, ei au de pierdut daci nu md gtiu...

$i a ajuns ,,Manolitd' Ista p6ni gi pe prelata camionuluinostru, dar camionul se cheaml Manolito dup[ taicl-meu, alcirui nume e Manolo. Iar lui i-au zis Manolo dup[ taici-siufiindcl aga se obignuia pe vremuri. Cu alte cuvinte, pe primuldinozaur velociraptor tot Manolo il chem a, iar lucrurile aucontinuat tot aga, pini in zilele noastre. Asta ca s[ gtie qi Steven

Spielberg. $i uite aga am aperut gi eu, ultimul Manolito Garcia,ultima maimufl. Aga imi spune maic[-mea in mornentelecruciale - qi nu o face de pe pozlliade cercetltoare a originiloromului. imi zice aga atunci cind e gata-gata si-mi ardi unadupl ceafb. Eu, unul, sunt cam sltul s[ md tot numeascl,,ultima maimu![", dupl cum gi ea e situld si audi c[ princartier sunt strigat ,,Ochelaristu"'. Dupi cum se vede, amdndoisuntem sltui, dar de chestii diferite. Chiar daci facem partedin aceeaqi familie.

Dar imi place s[ mi se spuni ,,Ochelaristu"'. La mine laqcoali, al clrei nume este ,,Diego Vel6zquez"t,to1i cei care

sunt qi ei, aqa, mai importan{i au o porecll. inainte sI mi se

puni una, tare smiorclit mai eram! Dacl vreun qmecher se

lua de mine in recreafie, totul se termina cu stropgeli de genul

,,patru-ochi" sau ,,ochelarist". De cind am devenit Manolito

Ochelaristu', nu-mi mai pasi de nicio ocarl. M[ rog,la fel de

bine mi s-ar fi putut spune ,,Clposu"', numai c[, pAn[ una-alta,

asta nu.s-a intAmplat gi nici n-am de gind sI le dau colegilor

o asemenea idee. Tot aga s-au petrecut lucrurile qi cu prietenul

meu, LJrechlllL6pez: de cum s-a ales cu porecla asta, nici cis-a mai legat careva de urechile lui.

intr-o ziin careplliwigeam gi noi de una qi de alta, in timp

ce ne intorceam de la gcoali, el s-a apucat sl-mi spunl cI'prefera s[ aib[ urechile alea ale lui decit s[ poarte ochelarii

mei cu lentilele lor groase ca fundul dg borcan, drept care i-am

trintit-o gi eu c[ era mai bine cu ochelarii pe care-i ayeam

decdt cu urechiie lui ca de maimu{i cu fundul roEu. Nu i-a

rPictor spaniol (1599-1660), reprezentant al stilului baroc, artist la curtea

regelui Filip al lV-lea.

pllcut fazacufundul de inaimull. Dar, pe bune, cAnd este frig,urechile lui se fac de culoarea fundului de maimuli de la zoo.Iar chestia asta e doveditd gtiin{ific. Mama lui Urechili i-a spus

s[ nu-gi mai facl griji fiindc[, pe m[surl ce cregti, urechile se

fac tot mai mici, iar daci nu se intimpl[ aga, orice chirurg lepoate scurta gi cu asta, basta!

Mama lui Urechill e qi ea o tipi ca lumea, pentru c[ e di-vorlat[ si, cum se simte vinovatl din pricina asta, nu ridiciniciodatl mdna asupra lui Urechill al ei, ca sI nu se aleagi [stacu vreo trauml 9i mai gi decAt cea pe care i-o trateazd.duduia

Esperanza, psiholoaga de la noi de la gcoal5.. Nici maicl-meanu vrea si am parte de vreo trauml, dar, fiindcl ea nu-idivorfati, imi mai arde din cind ln ctnd cite o scatoalc[ dupiceafr, specialitatea ei.

Scatoalca e, aga, o palmi pe care o lncasezi de la maml - sau

de Ia oricine altcineva -, cAnd nici nu te agtepfi, in partea aia a

corpului care se cheami. ceafb. Acum, nu cl o laud pentru ci e

miuna, dar ea e o specialistd in scatoalce cum pu{ine intAlneqti.

Lui tataia nu-i place ci ea mi scarminl gi-i zice mereu:

- Dac[ tot lii si-l atingi, mli, femeie, di-i 9i tu ceva maijos, nu la cap, doar cu 5.1a trebuie s[ invele.

De tataia imi place, imi place chiar foarte mult, pentru c[ gi

el e un tip ca lumea. A venit acum trei ani de la !ari, iar mamaa inchis terasa cu nigte termopane gi a blgat acolo o canapea

care se face pat. Acolo dorm eu cu tataia. Seara m[ apuc gi

intind patul. M[ omoari chestia asta cu desfbcutul canapelei,dar o fac fiindcl, de fiecare dati, caplt gi eu 25 de eurocenfipentru purcelugul meu - nu-i vorba despre un purcelug adevirat,

l0

ci despre o pugculild de forma asta -, iar averea mea o slcreascl amelitor.

Uneori, tataia ml numegte ,,principe mogtenitor" fiindci,mi-a explicat el, tot ce a pus deoparte din pensie o s[ fie al meu.

Maicl-mii nu-i place s[ ne audl c[ vorbim despre moarte,

numai c[ tataia zice cl,in cei weo cinci ani care i-au mai rimas

lui de trlit, el hotlrlgte despre ce are chefs[ vorbeascl.

Tot el spune mereu cI ar wea si moari inainte de anul 2A20,

pentru ci n-are deloc chef s[ vadl ce o s[ mai aduc[ qi decada

viitoare gi ci, in privin(a decadelor,lui oricum ii ajung cele de

care a avut parte. Aga ci gi-a fbcut el planul s[ moari in 2019,

anume de prostatl, fiindcl a tras o groazd, de pe urma ei ca

sI moarl din altl cauzi. Chiar cd. ar fi plcat s[ se intimpiealtminteri...

Eu i-am zis ci aq prefera s[-i mogtenesc pensia fbri ca el s[

moarl fiindcl dormitul cu tataia Nicol6s e ca lumea. E ca lumea

de tot! in fiecare noapte ne culc[m cu radioul funcliond,nd gi,

cum incearci maicl-mea si ni-l inchidl, cum ne trezim. Aga

suntem noi. Dacl tataia o s[ moar[, o s[ fiu silit s[ impart cu

Tontlliul terasa inchisi cu termopane 9i se va alege praful de

toat[ distracfia.

Tontlliul e fratele meu mai mic - de fapt, singurul pe care-l

am. Maic[-mea strdmbl din nas cAnd m[ aude c\.-i zic aqa.

Adevlrul e c[ nu existl porecl[ care s[-i plac[ gi ei... Dar zdu

cl lui frate-meu am inceput s[-i spun aga firI si vreau! N-a

trebuit si-mi bat mintea, stind cu capul in miini, c[utind...A;a mi-a venit mie s|-i zic in ziua cind s-a nlscut. Tataia

e cel care m-a luat atunci la spital; nu aveam decAt cinci ani.

11

Paquito Medina nu-i de pe lumea asta

"&

Duminicl sunt pedepsit, la fel gi sflmblt[' $i-o s[ m[ linainchis maici-mea frrl pic de mil[, intre lgtia patru perefi. O

s5. m[ simt mai riu decAt le e gorilelor de la gridina zoologici,

pentru cl ele mlcar ii pot vedea pe vizitatorii care vin qi se uitlla ele aqa, ca la maimule. Pe la mine n-o s[ treaci ins[ nimeni

s5 m[ vad[. Va trebui si m[ mullumesc cu tovarlqii mei de

cugcl: tataia gi Tontlllul.Pedepsele mele sunt mereu dure, aga, ca pAinea care-i place

lui tataia, aia veche de doui zile. in afatb de asta, ajunge sl mi

se fac[ gi riu de la stomac de plictiseal[, iar dac[ ml plictisesc

imi petrec toatl dupl-masa intr-un du-te-vino intre minibar

qi canapea,

Chestia asta, de-i zice minibar, e o piesl de mobilier pe care

a cumplrat-o maic[-mea pentru taicl-meu, pentru ci el o tot

linea una gi bun[:

- Catalina, mie imi Place la bar.

87

$i, rostind vorbele astea, obiqnuia s[ iasi gi si meargi labarul numit La impiedicatul.

Aga ci maicl-mea, care are solufie pentru orice, i-a frcutcadou, deZiuaTatllui, un minibar tapi]at cu imitafie de piele.il deschizi gi apare un interior cu multe oglinzi, iar dac[inluntru sunt patru sticle, si zicem, pentru o clipl ai senzafiaci se afli vreo gaisprezece acolo. oamenii de gtiinlr din lumeaintreagi spun c[ acesta e un fenomen de multiplicare. Dupi ce

a fost despachetat barul, maicl-mea i-a trAntit-o lui taici.-meu:

- Ziceu cI ili place la bar, nu? Ei bine, acum nu mai trebuies[ te deplasezi pdnl la barul de cartier, fiindcl il ai pe al tlu,aici, acasd.

La inceput, minibarul a fost ceva sfAnt, iar maicl-mea lineainiuntrul lui numai coniacul preferat al tatei, marca Fundador,lichiorul de anason al lui tataia ;i o sticll de cidru, marcaEl Gaitero, rlmasi de la Cr[ciun. Dar, fiindci la noi in casltoate lucrurile sunt ingrlmldite care pe unde, piesa aia demobilier, asa sfAnti cum era ea, a ajuns sl arate ca unsupermarket.

- Noi n-avem gAndaci, ii tot zice maicl-mea Luisei. Nu dealta, dar nu au loc in cas[.

Maici-mea are Ei ea glumilele ei,in caz ci v[ inchipuiafi c[doar tuni gi fulger6.

Ne-am pus inluntrul sfintului minibar arahidele, alunele gi

alte chestii de astea pe care Ie aqazd,mama pe masr atunci cindprimim vreo viziti gi pe care eu gi TontIl[ul le halim in 50 demilisecunde. S-au adlugat ColaCao, cerealele cu ciocolatl gi

celelalte timpenii, cum le zice mtiicd-mea, pe care ne place si

88

Ie ronliim. Luna trecuti, ea a inceput s[ doseascl acolo 9i

produsele de curl{enie pentru baie. Asta pentru ca Tontillul

s[ nu le mlndnce, pentru c[ inllbitorul e unul dintre viciile lui:

dependentul ista a blut de doui ori din el-

Cum vi spuneam, atunci cind sunt pedepsit, imi petrec

toatl dupl-masa intr-un du-te-vino intre canapea $i minibar,

de unde iau ba un pumn de arahide, ba altul de cereale cu

ciocolat[ sau de migdale trase in caramel. Aga c[, daci prind

o pedeaps[ mai mare de o zi, m[ constip, burta stl si'-mi

explodeze, iar maici-m ea ii zice doctorului:

- Copilul lsta nu poate elimina nimic pe nicio parte, nici

pe cea de sus, nici pe cea dindirit.Cdnd zice departea de sus, ea se refer[ la gurl, cea dindlrit

fiind, evident, fundul. Maicl-mea se apuci sl vorbeascl cu

doctorul despre fundul meu ca gi cAnd ar fi o chestie de care el

ar trebui s[ se arate teribil de interesat. Cind discuti ea despre

partea mea dind[rit nici nu qtiu incotro sl m[ uit. Cred ci 9i

doctorul e cam jenat de toat[ situafia. Nici nu-i de mirare; dacl

aq fi medic gi ar urma si consult un copil oarecare, nici mie nu

mi-ar pllcea s-o tot aud pe maicl-sa vorbind despre fundul

odraslei.

E adev[rat, sunt gi situalii in care nu m[ aleg cu probleme

la stomac. Dar, firegte, pot slvi dau in scris ci perioadele astea

cAnd sunt pedepsit m[ transform[ in tipul cel mai enervant

din tot cartierul qi chiar din intreaga lume mondiali.

$i acum o si v[ spun, de la inceputul inceputului, povestea

pedepsei nemaipomenite pe care am primit-o cAndva.

A fost odatl un bliat extraordinar, care locuia in cartierul

89

Carabanchel, un tip musculos qi foarte iste{, pe care il chema

Manolito Ochelaristu' qi, nu gtiu daci v-a!i prins, minunea asta

de copil chiar eu eram. Iar acest pugti fbrl seamln pe lume s-a

trezltintr-o nenorocitl de zideluni gi gi-a zis: ,,Aziamlucrarela cunoas,terea mediului gi nu gtiu nimic". Copilul Ista - eu

adici - a chemat-o pe maicl-sa gi i-a spus:

- Dragi mlmico, am temperaturd din ce in ce mai mare.

Mama copilului, adicit a mea, i-a pus mAna pe frunte qi i-arispuns cu cea mai crud[ neplsare:

- Manolito, imbraci-te c-ai s[-ntArzii!

- $i dacl atunci cAnd voi fi la gcoali o si-mi ajungi tempe-ratura la 38'C? Nu crezi c[-i mai bine sI preintimpinlm boaladecit s[ o vindeclm? am intrebat-o clci eu nu mi-am pierdutsperan[a c[ o voi picaii intr-o buni zi.

- S[ vezi tu ce-o s[ te-ncing daci nu te migti!Chiar cd n-aveam incotro! Cdnd primesc r[spunsul [sta,

imi dau seama c[ ea n-are nimic din portretul mamei dincAntece gi poezii. Probabil c[ genul lla de mame poate fi glsitdoar prin America, triind in vile cu dou[ etaje.

M-am dus la qcoall gi m-am agezat in bancl temltor, de zicic[ era scaunul electric. I-am spus lui Urechil[, lAngl care stau

gi care mi-e cel mai bun prieten, cu toate c5., uneori, nu-i decitun porc triditor:

- Me gAndesc si copiez de la tine pentru cl N.$.N.I.Toli zicem aga,,,N.$.N.I", din zitaincare noi, cei din clasd,

tot discutam:

- Nu gtiu nicio iot[.Ne-a auzit invl![toarea gi ne-am dat seama ci e mai bine sl

90

nu rostegti cuvinte precum ,,nicio iot[" in clasl. Urechili mi-ardspuns:

- Ei bine, atunci va trebui si copiem de la colegul din fa![,

ci nici eu N.$.N.I.

Adevlrul e cd si copiezi de la Urechill chiar c[-i o prostie,

pentru c[ oricum el nu prea scrie nimic la lucriri, iar dacitotugi o face, atunci inseamni ci a copiat de la mine.

Inainte si intre in clasi invl(itoarea, €un fbcut un sondaj din

care a reiegit c[ nici cei din fa]i, nici cei din spate sau de pe

tavan nu gtiau nicio iot[. Ce mai, in dimineala cu pricina,

lumea mondiali N.$.N.I. Aga ci unica noastri salvare purta

numele Paquito Medina.