logo-ghid-litera-b.pdf

3
Emiterea fonemului B Încă din perioada pregătitoare, în exerciţiile de emitere spontană a sunetelor, elevii vor fi obişnuiţi să observe şi să execute mişcările articulatorii specifice: poziţia pregătitoare a buzelor; explozia consoanei cu vibraţii laringiene specifice; poziţia feţei şi a buzelor; perceperea pe suprafaţa mâinii a curentului de aer expirat; să intuiască tactil vibraţiile laringiene şi cele pectorale (din zona claviculară) Prin intuirea carecteristicilor de fonare şi imitaţia lor, elevul îşi însuşeşte uşor pronunţia consoanei b. Chiar din momentul intuirii caracteristicilor de fonare se vor face exerciţii de pronunţie a consoanei b izolat şi în silabe, urmate de : a o u ( b-b-b-b; ba-ba-ba;bo-bo-bo; bu-bu-bu). În cazul când pe această cale nu se poate obţine sunetul b , se va întrebuinţa următorul procedeu: se vor face exerciţii bilabiale de suflat (cu obrajii şi buzele uşor umflate). Când se obţine suflul specific sunetului f, se adaugă vibraţii laringiene, obţinându-se astfel un v bilabial. Din acest v bilabial, prin exerciţii de închiderea şi deschiderea buzelor, profesorul reuşeşte să obţină pronunţia consecutivă a sunetului b(b-b-b-b-bsau be, be, be, be...). După ce sunetul s-a obţinut prin acest procedeu, se trece la articularea lui izolată, cu intensitate şi ritm normal. Procedeul dă rezultate bune şi datorită faptului că poate fi încadrat într-o activitate de joc. Se vor face exerciţii de introducere a sunetului în silabe şi a acestora în cuvinte. În citirea labială sunetul b se confundă foarte uşor cu sunetul p. Defecte de pronunţie şi corectarea lor 1. În general, defectele semnalate în pronunţia consoanei p pot avea loc şi în cazul pronunţiei omorganicei sale b. Cel mai frecvent defect îl constituie însă lipsa de sonorizare (b este articulat ca p). Corectarea defectului de transformare a lui b în p se face intuind din nou prezenţa vibraţiilor laringiene şi pectorale în pronunţia lui b şi absenţa lor în pronunţia lui p. 2. Un alt defect îl constituie pronunţarea înaintea consoanei b a vocalelor : ă, a sau chiar i; defectul se corectează prin intuirea vibraţiilor laringiene care apar chiar în momentul deschiderii buzelor. Elevii trebuie să observe că punerea în vibraţie a laringelui are loc odată cu deschiderea buzelor, făcând astfel imposibilă precedarea lui b de o vocală. Când sunetul precedent este vocala î, elevii vor fi puşi să intuiască intrarea în vibraţie a laringelui ( pentru pronunţia lui î) înainte de deschiderea buzelor, prin urmare înaintea articulaţiei consoanei b. 3. De multe ori, în loc de bse pronunţă mb.pentru a evita şi corecta această greşeală, elevii sunt făcuţi atenţi asupra absenţei totale a vibraţiilor nazale, ţn cazul pronunţiei sunetului b. 4. un alt defect care apare în pronunţia consoanei b îl constituie adăugarea lui î scurt. Defectul este consecinţa poziţiei greşite a limbii, cvare în partea ei anterioară (cu vârful sprijinit pe incisivii inferiori) face o uşoară arcadă a părţilor laterale. Defectul se corectează aşezând limba în poziţie indiferentă (cu vârful desprins de incisivii inferiori) pe planşeul bucal. Menţionăm că acest defect poete apărea şi în cuvintele în care consoana b este în poziţie finală. 5. Umflarea exegerată a obrajilor constituie, de asemenea, un defect de pronunţie, elevii pronunţă un fel de brr în loc de b, în ansamblul cuvântului rostit. Defectul se corectează în faţa oglinzii prin exerciţii de articulare si citire labială, în cadrul cărora copiii trebuie să surprindă detaliile cele mai fine de articulaţie ale sunetului b. (Vasile Ţîrdea- Metodica predării pronunţiei în şcolile speciale de surzi)

Upload: nutualina5134

Post on 01-Oct-2015

4 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • Emiterea fonemului B nc din perioada pregtitoare, n exerciiile de emitere spontan a sunetelor, elevii vor fi obinuii s observe i s execute micrile articulatorii specifice:

    poziia pregtitoare a buzelor;

    explozia consoanei cu vibraii laringiene specifice;

    poziia feei i a buzelor;

    perceperea pe suprafaa minii a curentului de aer expirat;

    s intuiasc tactil vibraiile laringiene i cele pectorale (din zona clavicular) Prin intuirea carecteristicilor de fonare i imitaia lor, elevul i nsuete uor pronunia consoanei b.

    Chiar din momentul intuirii caracteristicilor de fonare se vor face exerciii de pronunie a consoanei b izolat i n silabe, urmate de : a o u ( b-b-b-b; ba-ba-ba;bo-bo-bo; bu-bu-bu). n cazul cnd pe aceast cale nu se poate obine sunetul b , se va ntrebuina urmtorul procedeu: se vor face exerciii bilabiale de suflat (cu obrajii i buzele uor umflate). Cnd se obine suflul specific sunetului f, se adaug vibraii laringiene, obinndu-se astfel un v bilabial. Din acest v bilabial, prin exerciii de nchiderea i deschiderea buzelor, profesorul reuete s obin pronunia consecutiv a sunetului b(b-b-b-b-bsau be, be, be, be...).

    Dup ce sunetul s-a obinut prin acest procedeu, se trece la articularea lui izolat, cu intensitate i ritm normal. Procedeul d rezultate bune i datorit faptului c poate fi ncadrat ntr-o activitate de joc. Se vor face exerciii de introducere a sunetului n silabe i a acestora n cuvinte. n citirea labial sunetul b se confund foarte uor cu sunetul p.

    Defecte de pronunie i corectarea lor 1. n general, defectele semnalate n pronunia consoanei p pot avea loc i n cazul pronuniei

    omorganicei sale b. Cel mai frecvent defect l constituie ns lipsa de sonorizare (b este articulat ca p). Corectarea defectului de transformare a lui b n p se face intuind din nou prezena vibraiilor laringiene i pectorale n pronunia lui b i absena lor n pronunia lui p.

    2. Un alt defect l constituie pronunarea naintea consoanei b a vocalelor : , a sau chiar i; defectul se corecteaz prin intuirea vibraiilor laringiene care apar chiar n momentul deschiderii buzelor. Elevii trebuie s observe c punerea n vibraie a laringelui are loc odat cu deschiderea buzelor, fcnd astfel imposibil precedarea lui b de o vocal. Cnd sunetul precedent este vocala , elevii vor fi pui s intuiasc intrarea n vibraie a laringelui ( pentru pronunia lui ) nainte de deschiderea buzelor, prin urmare naintea articulaiei consoanei b.

    3. De multe ori, n loc de bse pronun mb.pentru a evita i corecta aceast greeal, elevii sunt fcui ateni asupra absenei totale a vibraiilor nazale, n cazul pronuniei sunetului b.

    4. un alt defect care apare n pronunia consoanei b l constituie adugarea lui scurt. Defectul este consecina poziiei greite a limbii, cvare n partea ei anterioar (cu vrful sprijinit pe incisivii inferiori) face o uoar arcad a prilor laterale. Defectul se corecteaz aeznd limba n poziie indiferent (cu vrful desprins de incisivii inferiori) pe planeul bucal. Menionm c acest defect poete aprea i n cuvintele n care consoana b este n poziie final.

    5. Umflarea exegerat a obrajilor constituie, de asemenea, un defect de pronunie, elevii pronun un fel de brr n loc de b, n ansamblul cuvntului rostit.

    Defectul se corecteaz n faa oglinzii prin exerciii de articulare si citire labial, n cadrul crora copiii trebuie s surprind detaliile cele mai fine de articulaie ale sunetului b.

    (Vasile rdea- Metodica predrii pronuniei n colile speciale de surzi)

  • Bb

    bee bee

    bec buze brad

    tob cuib

    B consoan * exploziv * bilabial * sonor * oral

  • B b

    ba bo bu be bi b b

    ab ob ub eb ib b b

    aba obo ubu ebe ibi b b

    bab bob bub beb bib bb bb

    baba bobo bubu bebe bibi bb bb

    Barbu bate tob balon bomboane banc buze

    Barbu bate toba.

    Copiii au baloane.

    Biatul mnnc bomboane.

    baloane albastru porumb

    __ __ __ __ __ __ ___ ___

    baloane albastru porumb