librarie online - carti, jocuri, muzicacdn4.libris.ro/userdocspdf/472/gradina otravurilor cristina...

6
CUPRINS Din confesiuni.. -.. -. -... -. - -.. 1. Despre pastorita Fecioarei 2. Despre episcop $i despre comandant 3. Despre baluieli 9 1',I 24 37 4. Despre drigostea de mami .............................. 49 5. Despre gridina otrevurilor .............................. 58 6. Despre ierbarul neterminat .,,.....-.....-. -..-,....... 67 Din confesiuni ....... ...............- 77 7. Despre cercul lui Copemic 8. Despre spiiitul raului 9. Despre garguie 9i desPre arhangheli .......-.--..... 101 10. Despre cheile pierdute 11. Despre ribunare si despre acere............. .'..118 12- Despe inrudidle indepafiate 13- Despre substaniele de uz medicinal ..............143 Din confesiuni....... ................154 14. Despre plantele mirositoare................'...........159 15. Despre umbre 9i despre onoare ......................171 81 92 110 118 132 Din confesiuni. -. -.............. 16. Despre papuia in jaratic 187 17. Despre sufletul agezaLrii Santa O1a11a............'.197 Din confesiuni................... - ...209 18. Despre cum e siL fii stipinul sbpanei............214 19. Despre pasafea-suflet ......................'..'..'.......226 20. Despre motivele femeilor pentru a s€ madta 235 ....__.__ 183 ..........................245 Din confesiuni 21. Despre itele destinului....................................249 22. Despre visul Meduzei 13. Despre texte $i naluci ....271

Upload: others

Post on 29-Jul-2020

13 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Librarie online - Carti, Jocuri, Muzicacdn4.libris.ro/userdocspdf/472/Gradina Otravurilor Cristina B.pdf · de - - - - - & - -

CUPRINS

Din confesiuni.. -.. -. -... -. - -..

1. Despre pastorita Fecioarei2. Despre episcop $i despre comandant3. Despre baluieli

91',I

2437

4. Despre drigostea de mami .............................. 495. Despre gridina otrevurilor .............................. 586. Despre ierbarul neterminat .,,.....-.....-. -..-,....... 67Din confesiuni ....... ...............- 777. Despre cercul lui Copemic8. Despre spiiitul raului9. Despre garguie 9i desPre arhangheli .......-.--..... 101

10. Despre cheile pierdute11. Despre ribunare si despre acere............. .'..118

12- Despe inrudidle indepafiate13- Despre substaniele de uz medicinal ..............143Din confesiuni....... ................15414. Despre plantele mirositoare................'...........15915. Despre umbre 9i despre onoare ......................171

81

92

110118132

Din confesiuni. -. -..............16. Despre papuia in jaratic 187

17. Despre sufletul agezaLrii Santa O1a11a............'.197

Din confesiuni................... - ...20918. Despre cum e siL fii stipinul sbpanei............21419. Despre pasafea-suflet ......................'..'..'.......22620. Despre motivele femeilor pentru a s€ madta 235

....__.__ 183

..........................245Din confesiuni21. Despre itele destinului....................................24922. Despre visul Meduzei13. Despre texte $i naluci ....271

Page 2: Librarie online - Carti, Jocuri, Muzicacdn4.libris.ro/userdocspdf/472/Gradina Otravurilor Cristina B.pdf · de - - - - - & - -

CRrsrrNA BAJo

24. Despre talismane 5i arme albe........................284Din confesiuni25. Despre cacaua amara si anasonul-magarului..30026. Despre mateda wajilor 9i desprd vrajitorie....3l327. Despre proverbe si aforisme ..........................32528. Despre cele scrise cu mana stanga ................338Din confesiuni....... ..........-.....34829. Despre stinjenelul vinefiu gi despre ambri ..35030. Despre invocaliile spidtiste AA?

31. Despre indigo, pucioasa si sare ....... ...............37 5

.......................297

............................385

..._........._.._503

Din confesiuni32. Despre natura minciunii33. Despre cel in&agostit de Moaxte ..................39634. Despre glasul episcopului peste acoperiguri ..40735. Despre Stapdna Mo4ri....................................41736. Despr€ mai multe scandaluri din oras ............43137. Despre datoriile supaxatoareDin confesiuni....... ................45338. Despre absenta dovezilot ................................45639. DesFe vinn de h nunti ...-................... ...............4704O. Despre umorile coIerice ................................4804l.,,De la iubita mea sorbit-arn..."......................491

442

Din confesiutti42. Desge limitele .....50643. Despre cum sa podi povara suf1enr1ui............516Din confesiuni .........52844. Despre cum va veni uitarea............................531Din confesiuni....... ................54245. Despre beciuri gi tuneluri ..............................546.16. Despre dsuJlarea molimei ............................55847. Desprc anumite text€ antice ..........................569Din confesiuni48. Despre ceea ce doarme in memorie ..............579Din ultima confesiune ..................591Comentari asupra unor c54i $i autorimentionati in Gradina otrdvurilor........................59?

brN cowrrsruNr

It noapte, cAnd va merge Ia culcare, fr voi aduce o tizanaee pregedd DacA nu va avea lnctedere si nu va acceptaI o b4 mA voi vedea obligad sA-mi prn halahtl ti si-miffitiesc capul ldngd al siu pie dantela de m^hse ce acopert

laele umpluE cu puf, magnolii uscate 9i fire de ferigLEl se va prcface cd doamle sau eu md voi preface ca dom,

& e probabil ca rAsdritul soarelui sd-l gdseasca fi1 vialA doarp uml din noi doi.

Poale ca el va reuti sd fac| dragosE cu mine, ceea ce nu'reamn' cA va rcnunla si ma omoarc, poate chiat cu ptoptiaG coamA de pd'| pe cand. md va poseda. Sau in timpul som-nlui, sufocindu-ma cu o pemd mare, Wntut ca la urma sa iniryfue cu grva ultima fisuflarc-

Cu toaE acesEa, sunt hot efi sd taiesc. Doica mea imiqxme ca acest instinct pe care il an si care imi vine de la aceiganosi ai mei ce obisnuiau sa se ospateze din trupultrynanului este cel cate mi-a permis sa ocolesc atetea cap-c )e.

Fiindct prefer viaSa, nu ma Em de moarte. $i daci va venifua sa o pot irnpiedica, mA voi duce cu un zenbet, stiind ca,

Page 3: Librarie online - Carti, Jocuri, Muzicacdn4.libris.ro/userdocspdf/472/Gradina Otravurilor Cristina B.pdf · de - - - - - & - -

CRrsrrNA BAJo

dacd nu voi izbuti sd-l ucid cu mdna me4 asasinul meuoicum va muri in urma dispoziSiilor pe care le-am urzit.

Exi$A dou| lucnni in starc sd ucidA in timp si spatiu, SiacesEa sunt otrava si cuvdnatl. Nu reutesc sA deosebsc carcdin ele este mai inveninat si, de$i se crcde cd olxava fiEA doarSi poate (chiar daca stA penfru multA vreme ad^nc in adormireirllx-o prajftur=4 int-o b\utw4. infI-UrJ leac), gdndifi-vLla ce ein stare se owina o minciund 6optitA, o Eane ptefacutA" undenunt anonim, o scrisoare rA6citi pe care cineva o va gdsi nudesml de tirziu 5i care il va duce pe acuzat Ia piezanie. PentrucA victima nu e futotdeauna nevinovati gi doar rareoi estecomplet nevinovatAL

CeEodaE me joc cu ideea de a mz olravi ti de a ldsa sd se

aeada cd el a fdcut-o. Ascendenta lui nu merita execusia prinarm spune legea Wntru un hidalgo. Ar fi supus

mo$ii injositoarc, in steang-Aceaitz sotul meu, md face sd irni fie stdhd mila pentn

ca" ata cum spunea Sfdnrul Augustin, ,,eu enm un nu $tiu cefel de abis adinc pesb carc nu en lumind".

Despre pistorifa Fecioarei

De alfel, dace episcopul se apara cu inversunare gi chiarcu indtuatsricie, considera ac€asta ca fiind dreptul siu;dar este la fel de adevrrat ca membrii Odinului religiosfeceau exact la fel, de$i atitudinile lor penonale nu aufost identic€.

JOSE M. ARANCIBIAei NELSON C. DELI,AFERRERA"

Sinodul episcopuiui Mercadiflo, C6rdoba, l7m

Cdrdoba de| TucumdnlSaftdnatea Prca IuHnJ/ui NUtrne al MarieiPrimdvan anului 1700

in Arcaperea din spate a farmaciei iezuitilor, parintelettomas Temple, medic al Companiei lui Isus, dadu h o parte

crbtele desprc plantele medicinale, lasa pana pe Liblia mesei

i iii freca ochii cu putere.

De la depozinrl aflar deasupra, ii venea miros de buruieni

i de compu5i chimici, de baloturi, coturi cu radecini, vase cu

tmezi balsamice, alambicuri, flacoane 9i baloane de sticla-

! &vemamSnt creat ln anul 1563 in cadnd jurisdicfiei La Plara cupdnzfud

- rritoriu mult nai mare decfu cel al acnralei provincii cu acelagi nume dinl+.rtin& Ora$l C6rdob4 lntemeial in anul 1573, isi leaga numele & cel al

tFvinciei Thcumrn, pentru a se deosebi de C6rdoba din Spania"

Page 4: Librarie online - Carti, Jocuri, Muzicacdn4.libris.ro/userdocspdf/472/Gradina Otravurilor Cristina B.pdf · de - - - - - & - -

t2 CRISTTNA BAJo

Obosit de cdt a stat inchis, ridica perdeaua si tlr.u in far-macie, unde fratele Peschke, cu multa rabdare, li explica unuiindian culn sa-$i trateze pusolele.

- Merg pana h colegiul laic, ii atrase alenfi4 cel alt d,adu

din cap linistit.Pasind. in stada, rcspla adinc. Cdrdoba del Ttrcum6n

rcnattea sub soarcle de septembrie; inflorisera multe plante sio emotie misdca parca sa anestece lumina Si culorile.

Era cu o zi lnainte de sirbetoarea Prea Iubih.rlui Nume alMariei si in oras toata lumea se agepta ca Societatea lui Isuss-o celebrcze cu un fast splendid.

PregAtirile incepusera cu luni in urma Si, de atunci, noviciSi calugari, studenti si membri ai confrrriei se luau la lnnecerela scuturatul de praf al draperiilor, spalarca stindadelor,aerisirea vesmintelor de altar Si lustruirea tezzurului cu odoarcde aur si argint, destinate cultului $i provenite din fabulosulPeni sau din misterioasele sate de indieni convertili la cregti-nism din Paraguay. Se spunea ca doar hat€le majordom, careera aproape orb 9i de-abia mai auze4 avand aproape o suA de

ani, dar cu ,p memoiie foarte Fecisf', putea sa enumercfiecare dintre aceste piese 9i sl le indice provenienla

Degi se recomandase din amvon moder4ia h lmbra-ca'nint€, se Stia cl in ziua aceea vor iegi la iyeala vesminte cupasmanterii brodate cu perle, mantile din cele mai fine danteledin lume si saboti cu bornbeuri de aryint. Btubaiii vor purtasabii de Toledo 9i pumnale veneliene; catifeaua gi brocartulvor fi la ordinea zilei, chiar daca niiel cam mincate de moliigi cu un aer de marcde deja apusa-

Ceea ce il atragea cel mai mult pe prcot la ac€a sarbatorircera concertul care se va da in tumul bisericii in acea dupd-a-miazi, ,,la slujba din ajun", care va dura pAna la asfinfinrlsoarelui. Lumea va ocupa estradele h aer liber, va scoatescaune Si mgojini pe trotuare sau se va instala pe acoperiguri,b6nd infizie de aratel sau ciocolata, in lreme ce muzica se ya

I Pldt4irrf ain emUda Su4 ss.meEtode laEului din caE se pr€parao -iEi .a - baa b-o rtt cqt dc dovlcac numftf in spaniola tot oare.

in vdzduh... Orga aceea carc se asemana cu nasuflarcasau cu suspinul sferelor cereSti! in momenlele sale deparintele Temple obi5nuia si-gi pebeac,l timpul cue - Sngase pr€cum stanjeneii imbatranifi lnainte aere.: c-are T pastrau in ministire, aduse de prhrii calugari

lArile lor de baitina-Cel mai in varsta dintre preotii Confesori, un francez

:r,g,i L". t" Y.tyl, ii $optise pe cand mergeau la sru;-b de dirnhea$ ,Ah, Thomas, Thomas; aaca l_ari fi avut aci

F bur{-S"ry, cu siguranfa ca ar fi compus ;;r;;;SfEnta Fecioara!.. parintele Antonio S"pp2, i" tuhp"^"t de la Vena, unde didea concene penEu

6rat,-se indeletrdcea acum, in paraguay, cu scrierea dee in limba bagiinaSilor pentru muzica de cor.In vrcT: T se tudrcpta spr€ Colegiul Monserrat, medicul! bucura dinainte de programul din ziuu u""u,

"orui O" nlg;n cinsti Numele preasfintei Maria, iar cel de indieni

-vl

Grldiqa otrlvurilor

cu psalmii Evanghelistului Luca-

=i:T." i 30 a"

"r",r'i'",uul., ru "plliJa:ffiI#il:ffi;lqdaiei irdiEenc..h rumeL sAll adcvard Joseph von R€ineg (1655_1733), misionar iezuil a!:pll1iTbld.* de copii cdnurefi -J c"ilr;;rt";;;;;:T

-Sd cer rnai i"'ponan, p.,* i"r"r."'L.i..-i"'i;ril;.#, fil:

=j?*Tjo"1:1._11p,":

protcsranrilor o revizuire compretr a aisciptinei

- - Da: t:.tul

lutea ie$i prost daca episcopul Mercadillo houra! mpredlce lbstjvirifile. I'relatul ii aeesa pe iezui6 gi canJr-sit acolo a promis: ,O sa-i var fuF_un sac pe acegti teatini3ti{ g-i ciomagesc cu bata de la.frcnto..4. p;* ;;;;;;13E l:* " "lt*e

organizate de iezuiti in sudut paraguayului dc azi.rdrstul Argentinei, sudut Braziliei si at Uruguayutui,irniJai ir i

=:y:'_ra Ttdni$n a rproxieativ rso om & ii,a*i, *ilT,ia"l,j

ffi-*T::;Hf p€ Exte in limba euaranr "

basi""si;' d;;;;

#jt"HH+"####Jfr :ff H:Jrtr;i*rt*'#j

iff:4jf ri:?H:,""Hi;lri;i1,3,%I""il:,,1i,17

=ffj:j:1,"_l*] al rrr_teari ircheiar de e"p.iiJ.-i ;;;"1;:;

solcDne a dogmelor sale.

Page 5: Librarie online - Carti, Jocuri, Muzicacdn4.libris.ro/userdocspdf/472/Gradina Otravurilor Cristina B.pdf · de - - - - - & - -

t4 CRrsrrNA BAJo

linistit pentru ca-$i pastra iluzia de a incasa zeciuiala

Companiei. Foarte curand - daca nu chiar in aceeaii dupi'a-miaza - va inplege ca aceasta avea sa dea o batdie si atunci...

,,Sa dea Domnul sa petrecem sarbatoarea in pace", se ruga el

in gind.Un grup de femei venea de duPa cob indreptAndu-se spre

biserica: era dofra Alda Becerr4 sofa lui don Gualterio Bemal

db Z(tfiiguZvelta si aufasi" doamna era inbraaaa in negm, dar

impodobita cu dantele. O urma fiica ei, Sebastian4 o gra-

doasa tinzra nubita- in spatele lor, un grup de sclave duceau

flori, ramuri de palmier si frunze de acant pentru impodobirea

bisericii. Doi'a Alda rezerva penau a doua zi mult invidialiibujori pe care ii cultiva cu o atentie obsesiYa; unici in ora5,

erau culeSi doar pentru Fecioarl,in dimineata umatoare, cind vor scoate statuia ei $i-o vor

purta pe sus ca sa binecuvdnteze ora$ul, Sebastian4 impreuna

cu alte fete irnbracate in azuriu 9i alb, vor preceda tre€erea

Maicii Domnului, afbmand un covor de Petale in calea pro-cesiunii.

Observa cum Anar4 in spatel€ siluetei tntunecate a ma-

slei, profita ca sa salute - la adapost de privirea de goim a

acesteia - pe unul sau pe alnrl dintre tineri.

Fata semana mai mult cu tatal decat cu maIII4 caci avea

ochi de culoare deschisa $i par roscat, Pielea stralucitoare si de

o nuada placuta- Foarte departe, cumPini Preotul, de fru-muselea meridionali a dofiei Alda cu pirul foarte negm,

sprincene dese 5i ten ma$Iiniu.Parintele Thomas z6mbi la vederea fetiiei; se gendi ca

seirmana cu Fecioara Copila inainte ca Arhanghelul sa oviziteze, vesela si lnca fericita, ne$tiutoare de chinurile ce iierau harazfto...

- Parinte Temple.

O voce de barbat, chra si educata, fl opri aproape de in-Earea in biserica: era don Esteban Becerra y Celis de Burgos,

Grldiaa otrlvurilor

Fprietar de pimdnturi prin dteptul de urmag, persoana derae vaza ti judecAtor de prima instanF.

Do, Esteban era un barbat chipeg 5i, chiar daca o ascun-&a, acest farmec il facea sa fie plin de el. implinise treizeci

- ai, avea ochi ciprui $i par saten, pielea mai curdnd arsiL deE€ decat inchisi la culoare, gi o expresie inteligenta, dar*vata- in manierele lui exista un dram de ghidugie care-ir&a bine.

Cu palaria in m6ni, isi aranja parul cu degetele; detesta

lErra cu bucle pi cu coada $i gi-o punea doar atunci candruile lui insistau pentru vreo sarbatoare; al$el, prefera sa

tEte parul desfacut sau, cel mult, legat cu o panglica.Se saluhra fi dor Esteban spuse sEnjenit:

- Trcbuie sa vt cer din nou st veniti la mine acasA: matusalonina stiruie cl e pe moarte... $i cerdndu-5i scuze cu o

F-iune, incheie: $tiJi de-acum ca doamna nu accepta alt

-dt decit pe Domnia Voastra.

- Nu va faceli griji, voi veni sa mi ocup de ea- A mancat

- mu fa$ masura? intreba preotul, caci bihana era nuEi lacoma, dar $i tiranica ri sperioasi la primul semh deH-

Doo EstEban se arata imun la capriciile ei, dar surorile lui

-FEiau sal s6c6ie atat de rare, incat sfargea prin a ieqi dincr si a merge dupa medic.

h piaFtaL in fap bisericii, mai multi negri ai Companieit fs6, indnlm4i de un ca{ugar din $oala, montau estradele

lEr spectatori $i autoritali, ln vreme ce altrii, raspunzatorit covqele care le vor acoperi, a$teptau sezand pe vine.

ine tinp, nepoat€le lui don Esteban se infrelineau, pe

|Ett:nl bisericii, cu Sebastiana de Zriffiga pe cind mamele

i --tte lor stateau de vorbA cu doffa Nda. Una dintre

--, Eai jucau$a" arunca o floare spre studentii de la.*gi.l Monserrat, carc ajutau la prcgatiri; un baiat a cules-o

- f ir si" infelegand de unde vene4 o saruta cu un gestard spre rasetele rcdnute ale felelor.

Page 6: Librarie online - Carti, Jocuri, Muzicacdn4.libris.ro/userdocspdf/472/Gradina Otravurilor Cristina B.pdf · de - - - - - & - -

16 CRISTINA BAJO

- Belita, Eudora! le admonesti don Esteban de peste

drum, iar tinerele, speriate, se intoarsera sa-l priveasc4.

- Rosario, ai grijl de fetele tale! ii atrase el atenfia surorii

sale.

- Isuse llristoase, Esteban, ce se intampla?! fispunse

marna, care nu observase nimic.

- Fetele sa se poarte cum se cuvine.

Sebastiana, care nu intervenise in aceasta $otie decat

razdnd la indrizneala celeilalte, ii saluta sus$nandu-si fusta cu

vdrfurile degetelor, htr-o reverenp sugubea6.Iezuitul Gspunse cu o inclinare a capului' iar Becerra cu

man4 in vreme ce Protesta:

- Daca le lasi duPa cum vor ele, vot deveni nigte smechere

si jumatate. $i cu ochii zlbovind pe Setastiana, spuse sur-

prins: A crescut mult de c6nd am vazut-o ultima data... caci,

dupi luni de absenla! bcmai revenise de pe ogoarele de la

Anisacate.Parintele Thomas il obseni cu coada ochiului: isi aminti

ca e necasatorit 9i se intrebi daca nu cumva $i-o fi cautand

sotie, Se intoarse sA o priveasca pe tanara. Cu toate ca era un

fapt obi$nuit, nu era de acord ca fetele sa fle m,ritate atat de

necoapte: de multe ori piintii le aruncau mult prea devreme

in cisnicie $i mureau destule inainte de a implini douiaeci 9i

unu de ani, sleite de bolile decugand din matemitate. De

altfel, se gandi el, tinerele trebuiau sa se casatoreasca cu

tineri, pentru ca asa se evitau ispitele viitoare, $i chiar daca

o diferenti de cincisprezece ani nu era cine gtie ce

daca femeia implinise deja doudzeci, era prea mare lapaisprezece.

- Sa mergem duPa fratele Hansen 9i dupa trusa mea.

FacurA cale intoarsA ca sA se indrepte din nou spre farna-cie. tnainte de a parcurge douazeci de metri, auzira din nou

rase{ele tinerelor.

ln dimit "ata

urmatoare, do, Gualterio Bemal de Zrifliga

se lasa sa fie irnbracat in dormitor. Cum nu aveau slugi

Grediaa otrrvurilor 17

barbati, calugarii din Ordinul Mercedl, carora le era devotat sipe care ii favoriz4 ii trirniseserl doi negri de-ai lor ca sa se

fogrijeasca de el.

Don Gualterio, navarrez de origine, sosise la C6rdoba cu

frmilia 9i servitorii nu cu mulli ani in urmi, ludnd-o inaintea

ralului de irnigrari din Spania Cantabrrici din secolrrl al XVltr-leaAcest domn nu era chiar asa de batr6n, ci rnai degxaba afectat

de chinurile pe care 9i le impunea; avea pirul ropovan gi

fstrui, chiar gi pe mnini, $i sprancene stufoase deasupra unor

oEhi lacrimosi. Linistit $i tacut din fire, indiferent fala de servi-

bi se ar.ila emabr de solie 9i afectuos cu fiica sa-

Sprijinindu-se de coloana patului, accepti in liniste cio-qii de matage terminati ln pantaloni de tafta pAna hF unchi $i, peste ei, pantalonul de adaz; vestonul de damasc

e poalele, mansetele gi reverele brodate, pantofii cu tocuri

telte $i vreo decoratie de pret dar refuzi peruc4 precum un

Elalgo care se crede fAran, 9i nu curtean. CaPa somPtuoasa

& catifea de culoarea saugurelui a$tePta pe un jilt l6ngi

;lria de Casdlia 9i niste manuti din piele de ciPrioara.

ln incrpere, mergdnd de colo-colo, do, Esteban Becerra

tqtea ftua sa primeasca drept raspuns altceva decat monosi-

lie, unnarit b al siu du-te-vino de dulaul care rareori se

&Iipea de stipdnul siu.

- Episcopul Mercadillo a dat o ordonanta de rizboi

Qotriva iezuitrilor, il informa, $i povestea cu zeciuiala ii va

iz de minune.Trezindu-ise interesul, don Gualterio gopti:

- Cei mai buni medici din orag apa4in Companiei lui Isus.

*ar sa nu-i excomunice, penau ca se spune ca-i Place sa

rogi la aga ceva. in caz contrar, vor ramene doar veterinari

i hieri ca sa se ingrijeasca de suferin!€le noastre.

l6 Eligios int€meiat la Barcelona in anul 1218 dp carc Sfanftl Pedro

ko, sfentul Raimundo de Peffafort $i regele Jaime I Cucerilorull@-1276r, rcEe al Aragonului si Cataloniei din anul 1213, in scopul

Eararii crestinilor caprua$ de mauri.