logo times may 2014

Antonio Beili Facultatea de Arhitectura si Constructii

Un periodic al elevilor Liceului Onisifor Ghibu Oradea - secia Jurnalism MAI 2014

Rmas bun, Ghibu!

Catalogul, clasa, colegii i profesorii i-au luat rmas bun de la absolvenii claselor a XII-a, vineri, 30 mai 2014, care au pornit pe un nou drum, unul mai di%cil dect cel pe care l-au ncheiat. Au avut ultimul sunet de clopoel, care a sunat special pentru ei, dar i ultima ora de dirigenie, n care s-au druit diplome, s-au depnat amintiri si si-au

luat adio de la bncile care vor gzdui ali dornici s parcurg drumul cunoaterii. Au avut alturi de ei prini, frai, rudenii sau cunotine care i-au felicitat si le-au urat succes pentru urmtorul obstacol pe care il vor avea de trecut, si anume bacalaureatul, dar si in via. / pag. 5

Elevii Seciei de Jurnalism a Liceului Onisifor Ghibu i-au provocat pe tinerii din ora s se fotogra%eze n locuri sau n faa unor cldiri reprezentative pentru reedina Bihorului. Premierea a avut loc n 23 mai, de la ora 14, in foaierul Teatrului Regina Maria. DIGI24 a acoperit concursul de fotogra%e Oradea in my sel%e cu dou materiale. / pag. 2

2 LOGO TIMES mai 2014

Madalina Mihes Liceul Teoretic Onisifor Ghibu

Locul 2 Florina Pantea Facultatea de Arhitectura si Constructii

Locul 1 Ioana Hosu Liceul Teoretic Onisifor Ghibu

Locul 1 Cristina Talpos - Facultatea de Arhitectura si Constructii

Bogdan Pop Facultatea de Arhitectura si Constructii

Ctigtorii concursului de selfie-uri

Juriul a deliberat i a fcut socoteala feedback-urilor primite de la public. Premiile sunt urmtoarele: Premiul 1 Cristina Talpo, Premiul 2 Florina Pantea, Premiul 3 Bogdan Petril. Juriul a mai acordat patru premii in valoare de cte 50 de lei urmtorilor: Beili Antonio, Damian, Robert Vieru, Bogdan Pop. De asemenea, s-a convenit s acorde un premiu de creativitate fotogra%ei trimise de Alexandra Rusz.

La votul publicului, clasamentul este urmtorul: Locul 1 Ioana Hosu (2135 like-uri), Premiul 2 Ionu Emanuel (1706), Premiul 3 Larisa Bostan (624). S-au mai atribut patru premii a ctre 50 de lei urmtorilor: Mdlina Mihe, Lor

incz Patrich, Andreea Vestale, Rzvan Tirla.

3LOGO TIMES mai 2014

Echipa de dezbateri a Liceului Onisifor Ghibu este format din Bianca Gligor, Ctlin Dulu i Ioana Nistor

NICOLAE FRIL

Ateapt

urmtoarea

olimpiad

Ghibu dezbate

Pe data de 17 i 18 mai a avut loc faza zonal a concursului de dezbateri ntre licee Tinerii dezbat, organizat de Ministerul Educaiei i ARDOR. La aceast etap au participat 18 echipe din patru judee, zece din Bihor, printre care i liceul nostru, ase din Maramure, una din Slaj i una din Satu Mare.

Liceul nostru a fost reprezentat de echipa format din Ctlin Dulu, Ioana Nistor i Bianca Gligor, coordonai de ctre doamna profesoar Sandor Lilla.

Dup un nceput bun ncununat cu victorii mpotriva Liceului Lazar si teiului, au avut loc partidele decisive cu liceele Emanuil Gojdu din Oradea i Mihai Eminescu din Satu Mare.

Dupa doua meciuri grele i echilibrate din punct de vedere al valorii, echipa noastra a fost nvinsa la o diferen de cateva sutimi. Elevii notri au fost nevoii s fac fa unui stil de dezbatere

foarte agresiv al Liceului Gojdu i elevilor experimentai din Satu Mare, ambele nereuind s se impuna semni%cativ n faa liceului nostru.

Echipa noastr a reuit s obtina un res p e c t a b i l l o c 6 d i n 1 8 e c h i p e participante, locul 1 %ind obinut de catre Liceul Mihai Eminescu din Oradea, iar locul doi de catre Satu Mare, una din adversarele noastre.

Dei pentru prima oar n aceasta competiie, coala noastr a reusit s fac o bun impresie i s i deschid o nou poart catre un nou tip de educaie att de apreciat in Occident. ntrebarea care ramane este daca Ghibu va reui n continuare s i croiasc un drum catre noi culmi pe aceast ramur a educaiei asta numai de noi depinde.

COSMIN ANGHELACHE

Nicolae Fril, elev al Liceului Teoretic Onisifor Ghibu, a obinut rezultate considerabile la Olimpiada naional de german. Cum s-a descurcat vom a)a n acest interviu.

REPORTER: Cum a fost la olimpiad?

NICOLAE FRIL: Am luat 37 de puncte dintr-un maxim de 50. Mai aveam nevoie de 3 puncte ca s primesc meniune. Din cei 185 de participani am fost al cincilea.

REPORTER: Te-ai pregtit intens?

NICOLAE FRIL: Da, m-am pregtit intens cu ajutorul doamnei profesoare Szabo Judith. Am inceput din timp pregtirile, am efectuat o mulime de exerciii. Pregtirile au fost bune si au decurs normal.

REPORTER: Cum au fost adversarii ti?

NICOLAE FRIL: Nu am avut adversarii, am fost prieteni, nu a existat o rivalitate aa de intens. Cu muli dintre participani am legat prietenii cu care pstrez legtura.

REPORTER: Cum ai fost primii?

NICOLAE FRIL: Au fost foarte ospitalieri. Toi s-au comportat foarte frumos cu mine la internatul unde am fost cazat.

REPORTER: Eti mulumit de rezultat?

NICOLAE FRIL: Nu sunt mulumit. dar m voi strdui s iau rezultate mai bune.

R E P ORT E R : Cum i s - a pr ut subiectul?

NICOLAE FRIL: Subiectul a fost mediu. Am ntmpinat di%culti la partea a treia a probelor individuale, i anume eseul.

REPORTER: Cum i s-a prut aceast olimpiad?

NICOLAE FRIL: A fost o experien foarte fain, atept cu nerbdare urmtoarea olimpiad. mi voi da silina s particip i la anul.

a consemnat GABRIEL BOLOJAN


GIULIA TUDUC

Fulg de nea (quilling)

mpletirea

talentelorSunt mult mai modeti ca noi!

tiind despre talentul doamnei profesoare de englez Lucia Cighir de a face origami, dar i quilling , am decis sa-i luam un interviu, pentru a a)a mai multe detalii despre aceast arta de a mpodobi lucrurile ntr-un mod personal i rapid.

REPORTERI: Care este diferena dintre origami i quilling?

Prof. LUCIA CIGHIR: Origami implic modelarea unor buci sau foi de hrtie n diferite forme tridimensionale )ori, animale, cutii de bijuterii, obiecte artizanale mai mari i combinaii de uniti i elemente. Quilling nseamn folosirea unor fii de hrtie de aproximativ 3-5-7 mm i de lungimi diferite, care se utilizeaz pentru confecionarea de felicitri, ornamente pentru brad, suport pentru lumnri, mbrcarea unor forme din polistiren (ou de Pate, globuri de Crciun) i alte obiecte decorative (ornarea unor cutii, cercei, tablouri etc.).

REPORTERI: De unde ai nvat arta de a face quilling?

Prof. LUCIA CIGHIR: Primele idei i tehnici de lucru le-am descoperit pe Internet. Ulterior, am achiziionat cteva crticele cu modele de quilling i am nceput s pun n practic instruciunile din cri.

REPORTERI: Care este cel mai di+cil model pe care l-ai creat?

Prof. LUCIA CIGHIR: Anul acesta am decorat un ou din polistiren, care nu a fost chiar di%cil de realizat din punct de vedere tehnic, dar a necesitat foarte multe uniti. n consecin, mi-a luat incomparabil mai mult timp fa de alte modele.

au consemnat FLAVIU ALBU i BOGDAN GAVRI

O vizit n afara rii i poate aduce foarte multe avantaje. i poate deschide ochii cu privire la felul in care ar trebui sa +e lucrurile acasa, te ajuta sa intelegi ca exista mari diferente intre oameni. Oare e chiar aa de mare diferena sau doar ni se pare noua? Giulia Tuduc, eleva in clasa a 10-a B, a fost de curand plecata in Italia, sa vedem cu ce impresii a rmas.

REPORTER: Giulia, iti multumesc pentru acest interviu. Primul lucru pe care as vrea sa il a)u este care a fost scopul si durata vizitei tale in Italia?

GIULIA TUDUC: Am plecat in Italia deoarece prinii mei locuiesc acolo si am hotrt sa le fac o vizita de 3 saptamni la fel ca in %ecare vacant in perioada sarbatorilor pascale.

REPORTER: Crezi ca exista o diferenta

mare intre felul nostru de a + si cel al italienilor?

GIULIA TUDUC: Categoric! Vizitez Italia in %ecare an de ceva timp si pot spune ca diferentele dintre noi si italieni sunt majore, din toate punctele de vedere. In primul rnd, cei de acolo sunt mult mai modesti dect noi, nu pun pre pe lucrurile materiale asa cum, din pcate, facem noi. In al doilea rnd, oriunde ai merge acolo, in orice instituie, esti mult mai respectat si mai ajutat dect la noi! Cred ca toi cei plecai dincolo pot sa con%rme asta !

REPORTER: Care consideri ca este motivul pentru care Italia se a)a in fata Romniei?

GIULIA TUDUC: Asa cum am menionat si la ntrebarea anterioar, stilul lor de viaa si mentalitatea sunt mult mai

presus dect ale noastre. Asta cred ca ii face sa %e superiori nou!

REPORTER: Cum e tratat un romn in Italia? Peste tot in tara este la fel?

GIULIA TUDUC: E evident ca peste tot in lume se fac diferene, dar dac ne rezumam doar la italieni, atunci pot spune ca ei te cunosc imediat dac esti un strin Dac te integrezi in cercul lor, ei te accept, sunt sociabili. Romanii sunt tratati bine din punctul meu de vedere. Si da, peste tot in ar este la fel !

REPORTER: Cum sunt oamenii de acolo? Au o viata mai grea comparativ cu cea a unui roman care traieste in Romania?

GIULIA TUDUC: In nici un caz! Se triete mult mai bine dincolo dect la noi ! Oamenii sunt pltii mult mai bine dect aici si asta ii face sa i permit mai multe fata de romnii care triesc in Romnia. Avnd in vedere situaia rii noastre, aici nu prea ai un viitor bun in comparaie cu ceea ce te ateapt dincolo!

REPORTER: Daca ar + sa alegi, unde ai prefera sa traiesti aici sau in Italia? De ce?

GIULIA TUDUC: In momentul de fata, prefer sa ramn aici pana la terminarea liceului, dar s-ar putea ca in viitor sa merg in Italia, poate chiar la facultate. Asa cum am mai spus, in Italia ai mult mai multe posibilitati, ai un viitor asigurat.

REPORTER: Cum iti petreci timpul in Italia?

GIULIA TUDUC: O mare parte din timp il petrec cu prinii, avnd in vedere ca ii vad foarte rar, dar si cu prietenii .Vizitez locuri care le-am ratat in anii anteriori, shopping, diverse activiti mpreuna cu familia . Nu ai timp sa te plictiseti :))

REPORTER: Ai avut ocazia sa vizitezi o mare parte din Italia? Daca da, care crezi ca e tara mai frumoasa Romania sau Italia?

GIULIA TUDUC: Da, chiar am vizitat o mare parte din Italia, este superba, chiar dac mi-au mai scpat cteva locuri pe care mi-am propus sa le vizitez cnd voi merge din nou. Stii cum e, Nicieri nu e ca acas, clar, ara mea, Romnia, e cea mai frumoasa, mai ales dac am pune in evident adevratele valori ale ei!

a consemnat ROBERT VINTER


DARIA DOHAN

Dasclul meu drag!

Rmas bun!Cltor prin Europan data de 9 mai, la liceul nostru s-a srbatorit Ziua Europei. Ziua Europei este unul dintre simbolurile europene menite s promoveze unitatea n rndul europenilor.

Elevii din coal mpreun cu doamna profesoar de istorie Livia Ivan s-au gndit s pun pe scen Chiria n provincie de Vasile Alecsandri. Elevii au avut %ecare rolul su.

Prin aceast scenet, elevii au vrut s evidenieze dou caractere diferite de oameni: caracterul omului care muncete, care a nvat carte, iar celalalt caracterul omului cruia nu i place munca, cel care prefer s trieze de la a munci, pentru a-si realiza un trai bun. Aceste dou caractere de oameni au ieit cu succes.

Pe scen a mai fost i un om al tradiiei populare, Denisa Martin, din clasa a XI-a B, care ne-a uimit cu vocea i melodia ei, Binenia. Prin aceast zi de 9 mai, Denisa a vrut s ne demonstreze c tradiia popular nu a murit, mai exist.

IOANA MILIAN

- continuare din pag. 1 -

Transformndu-si toate amintirile din anii de liceu in cteva cuvinte aternute pe o foaie sub forma unui cntec de laud a a du s m om e nt e l or p e t re c ut e mpreuna, au reuit sa aduc cate un zmbet celor tari ori sa le stoarc o lacrima celor mai sensibili. De acum, chiar dac noi, cei de a XI-a, v lum locul, v promitem c pagina cu amintiri pe care ai lsat-o n urm va % pstrat undeva la loc sigur, n cartea tuturor celor care au terminat in acest liceu.

Mult succes in continuare!

LARISA BOSTAN, ANDREEA TEUDEA

La a IX-a ediie a concursului de creaie literar Ion Creang, organizat de coala Gimnazial Ion Creang Brila, n colaborare cu ISJ Brila, Biblioteca Judeean Panait Istrati i Muzeul Brilei, a fost invitat de onoare scriitorul i publicistul Nicolae Bacint din Trgu Mure, n calitate de presedinte al juriului.

La sectiunea Proz scurt, Dasclul meu drag!, compunerea liber realizat de eleva Daria Dohan din clasa a IV-a D, eleva doamnei nvtoare Rodica Farca, a fost premiat cu locul III. Textul va % publicat in volumul Anotimpul din vis, Editura Nico, Trgu Mures.

Daria a invatat in primele doua clase la o scoala din Spania, iar din clasa a III-a a devenit eleva scolii noastre. Ambitioasa, harnica, inteligenta, serioasa, a recuperat cunostintele la toate disciplinele si a devenit o eleva foarte buna , perfectionandu-se si autodepasindu-se mereu.

Doamna invatatoare m-a primit cu mult drag in clasa a III-a si a avut multa

rabdare cu mine, stiind ca vin de la o scoala din strainatate .M-a invatat sa scriu si sa citesc in limba romana si m-a ajutat sa trec peste micile greutati, spune Daria.

LAVINIA CARI, DAIANA DUME


Loc de rugciune

n timpul sptmnii S tii mai multe, s +i mai bun am avut deosebita plcere de a merge ntr-o excursie tematic, n urma creia am avut de nvat o sumedenie de lucruri. Unul dintre

obiectivele care mi-au atras atenia i despre care am ales s mprtesc cu voi cteva informaii este Biserica Reformat Calvin Sntmria-Orlea.

Biserica Calvin Sntmria-Orlea este una dintre cele mai vechi biserici din spaiul romnesc i a fost alctuit dintr-o nav tvnit, din turn pe faada de vest i un altar dreptunghiular boltit n

cruce pe ogive, prezint forme arhitectonice speci%ce tranziiei de la romanic la goticul timpuriu. n interior se a) un valoros ansamblu de pictur mural.

Biserica Sntmria-Orlea a fost construit ntre anii 1270 si 1280.

In Sfntul Altar se remarc friza cu ase Apostoli, reprezentai n picioare, cu S%nte Evanghelii n mini, fcnd parte din tema Cortegiul Apostolilor, pictura aparinnd unui stil bizantin trziu de pe la mijlocul secolului al XV-lea.

Pliantul ce ofer cteva informaii despre acest monument precizeaz n ncheiere c actualmente biserica este loc de rugciune nu numai al cultului reformat, ci i al credincioilor calvini, catolici, greco-catolici, ortodocsi si neoprotestani.

Experiena de care am avut parte a constituit pentru noi un motiv de re)ectare asupra lucrurilor cu adevrat importante i care dau farmec unei viei i unor poveti pe care noi le putem tri acum doar prin prisma povetilor, monumentelor i construciilor cu adevrat valoroase.

CAMELIA IEREMIA


Pe mini buneCumperi o carte, faci o

via mai bun

Viitorul nostru n minile celor de la Samsung

n incinta liceului nostru a avut loc n 29 mai trgul de carte, avnd ca scop strngeri de fonduri pentru copiii nevoiai , organizatorii principali +ind doamnele profesoare Violeta Taichi i Garo+a Pop.

Andreea Gavrilas, eleva in clasa a VI-a B, a participat la evenimentul respectiv si a fost amabila sa ne raspunda la o serie de intrebari. In urma discutiei cu Andreea, am a)at ca nu este prima data cand particip la activitati de acest gen, implicandu-se inca din clasa a III-a pana in prezent. De asemenea, este de parere ca aceasta activitate este bene%ca pentru copiii mai putin norocosi si ca ar trebui sa se organizeze mai multe activitati cu acest scop, deoarece este o dovada de solidaritate fata de copiii respectivi, %ind dispusa sa mai participe la activitati caritabile pe viitor.

Cand am intrebat-o daca acest eveniment da randament, eleva clasei a VI-a a raspuns a%rmativ la aceasta intrebare, spunandu-ne ca mai ales elevii din clasele primare sunt foarte receptivi la acesta idee, %ecare achizitionand cel putin o carte.

In concluzie, pe langa faptul ca ajutam o via, ne ajutam si pe noi insine prin achizitionarea acestor carti, deoarece cu %ecare carte citita suntem mai bogai, att pe plan intelectual, cat si pe plan afectiv.

MDL I NA M U RG , N IC OL A E FRIL

n 7 mai 2014, in sala festiva a Liceului Teoretic Onisifor Ghibu a avut loc o prezentare a unui nou proiect al celor de la Samsung i partenerilor si, care te pot ajuta s a)i ce i se potrivete cel mai bine pentru cariera ta.

Denumirea noului proiect este Trends of tomorrow care consta in a completa un asa-numit Test de interese; acesta dureaza cel mult 20 de minute si ai sansa de a castiga diferite premii oferite de Samsung. Proiectul mai ofera cadou si testele de personalitate si inteligenta.

Daca doresti mai multe informatii si vrei sa completezi testul, poti accesa http://pemeserie.ro/caravanasamsung si daca vrei sa ii urmaresti poti face asta intrand pe pagina lor o%ciala Samsung Trends of Tomorrow pe Facebook.

ALEXANDRU VRVA, ANDREI ONIL

Luni, 12 mai 2014, n Sala Festiv a Liceului Teoretic Onisifor Ghibu Oradea a avut loc o ntlnire ntre criticul de art Ramona Novicov, conf. univ. dr. la Facultatea de Construcii i Arhitectur din Oradea, i elevi din clasele a V-a, a VII-a i a XI-a.

Cu aceast ocazie, doamna Novicov le-a vorbit elevilor despre o parte din monumentele arhitectonice ale oraului i degradarea lor n timp, ncercnd i s ndrume tinerii spre meserii din domeniul artei prin care s ajute la restaurarea edi%ciilor oraului nostru.

Scopul vizitei doamnei Ramona Novicov la liceul nostru a fost s creeze o legtur ntre generaiile universitare i cele liceale, pentru a putea orienta elevii interesai de art i de reabilitarea cldirilor din Oradea spre meserii n acest domeniu. Doamna profesoar de istorie a artei de la Universitatea din Oradea dorete s lase soarta oraului pe mini bune, care tiu pericolele i soluiile problemelor construciilor din ora. Prof. Novicov, venit la invitaia doamnei profesoare de desen Violeta Jhleanu, ne-a mrturisit c a rmas surprins de interesul elevilor prezeni la aceast ntlnire, chiar dac diferenele de vrst dintre ei erau mari, i ne-a spus c intenioneaz s mai aib astfel de ntruniri cu elevii din liceul nostru.

GEORGE HODIAN, ANDREI TIOP


Surs imagine: www.scoalapolitie.ro

Carier n Poliie

Tinerii care viseaz la o carier n Poliie trebuie s +e sntoi tun, ageri la minte i la trup i s aib cazierul curat.

Surs imagine: www.scoalapolitie.ro

Poliia Romn informeaz c, n perioada 14 aprilie 2 iunie a.c., se desfoar recrutarea pentru admiterea n instituiile de nvmnt proprii i subordonate Ministerului Afacerilor Interne, precum i n instituiile de nvmnt ale Ministerului Aprrii Naionale i Serviciului Romn de Informaii, care pregtesc specialiti pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne.

Meseria de poliist presupune provocri n %ecare zi, respect n societate i oportunitatea de a ajuta oamenii cinstii. Poliia Romn ofer serviciu public n folosul comunitii, munca de poliist implicnd apropierea de oameni i nelegerea acestora. Poliistul roman trebuie s dea dovad de inteligen, nelepciune, dar i de fermitate n aplicarea legii i stpnire de sine. Meseria de poliist este un mod de a gndi, de a tri.

a) Academia de Poliie Alexandru Ioan Cuza Bucureti:

1. Specializarea Drept, 40 de locuri;

2. Specializarea Ordine i Siguran Public, 255 de locuri. dintre care 15 locuri pentru minoriti (7 pentru rromi, 5 pentru maghiari i 3 pentru alte minoriti);

M a i m u l t e i n f o r m a t i i : h t t p : / /www.academiadepolitie.ro/

b) coala de Ageni de Poliie Vasile Lascr Cmpina, 500 de locuri, dintre care 10 locuri pentru rromi i 5 locuri pentru alte minoriti;

M a i m u l t e i n f o r m a t i i : h t t p : / /www.scoalapolitie.ro/

c) coala de Ageni de poliie Septimiu Murean ClujNapoca, 125 de locuri, dintre care 3 locuri pentru rromi i 2 locuri pentru alte minoriti;

M a i m u l t e i n f o r m a t i i : h t t p : / /www.scoalapolcj.ro/

d) locurile alocate MAI la instituiile de nvmnt ale MApN:

nvmnt superior studii universitare de licen:

- Academia Forelor Terestre Nicolae Blcescu din Sibiu, 50 de locuri

- Academia Naval Mircea cel Btrn din Constana, 4 locuri

- Academia Tehnic Militar din Bucureti, 70 de locuri

- Inst itutu l Medico-Mi l itar d in Bucureti, 15 locuri

- Academia Naional de Informaii Mihai Viteazul din Bucureti, 10 locuri

Conditiile necesare:

a) s aib cetenia romn i domiciliul n Romnia

b) s cunoasc limba romn scris i vorbit

c) s aib capacitate deplin de exerciiu

d) s %e declarai api din punct de vedere medical, %zic i psihic; veri%crile privind starea de sntate medical, %zic i psihic sunt efectuate de structurile de specialitate ale MAI

e) s aib vrsta de minim 18 ani mplinii n cursul anului n care particip la concurs

f) s %e absolveni de liceu cu diplom

de bacalaureat; dovada absolvirii se face cu diploma sau cu adeverin din care s rezulte faptul c au susinut i promovat examenul de bacalaureat

g) s aib un comportament corespunztor cerinelor de conduit admise i practicate n societate

h) s nu aib antecedente penale sau s nu %e n curs de urmrire penal ori de judecat pentru svrirea de infraciuni, cu excepia situaiei n care a intervenit reabilitarea;

i) s nu % fost destituii dintr-o funcie public n ultimii 7 ani

j) s nu % desfurat activiti de poliie politic, astfel cum sunt de%nite prin lege

k) s ndeplineasc cerinele prevzute la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliistului, cu modi%crile i completrile ulterioare.

Criterii speci%ce:

a) s aib vrsta de pn la 27 de ani, mplinii n anul participrii la concursul de admitere;

b) s % obinut la purtare, n perioada studiilor liceale, media general de minim 8.00;

c) s nu % fost exmatriculai dintr-o instituie de nvmnt pentru abateri disciplinare;

d) s aib nlimea de minim 1,70 m brbaii i 1,65 m femeile.

Documentele cuprinse n dosarul de recrutare sunt:

1. cererea de nscriere, avnd modelul prevzut n anexe i C.V.;

2. declaraia de con%rmare a cunoaterii i acceptrii condiiilor de recrutare;

3. copii ale actului de identitate, carnetului de munc i, dac este cazul, a livretului militar;

4. diploma de bacalaureat (original/copie legalizat) sau adeverin pentru absolvenii de liceu din anul 2012 i foaia matricol (original/copie legalizat); adeverina eliberat de ctre liceu, n care se menioneaz media general de la bacalaureat, mediile obinute n anii de


Adela Bostan i Lavinia Teudea

Mereu mpreun

Adela Bostan i Lavinia Teudea au terminat n liceul nostru, la pro+lul matematic informatica n anul 2011, n clasa doamnei Corina Curil, iar acum sunt studente la Medicin la Facultatea din Oradea . Noi am hotrt s le luam un interviu n care ele s ne prezinte pe scurt viaa unui student de medicin, greutile prin care trec acetia, dar nu n ultimul rnd satisfacia pe care o au atunci cnd pot ajuta oameni.

REPORTERI: La ce scoala ai studiat si care a fost pro+lul?

Lavinia T.: Am terminat liceul la Onisifor Ghibu, pro%l matematica-informatica, alaturi de Adela.

Adela B.: Am terminat Liceul Onisifor Ghibu la pro%l de matematica-informatica, impreuna cu Lavinia, care imi este si acum colega.

REPORTERI: Ce te-a determinat sa alegi medicina?

Lavinia T.: Inca de mic copil am avut inclinatie spre aceasta meserie, (imi povestesc parintii ca inca de la cativa anisori ma jucam cu stetoscopul si cu injectiile), iar pe masura ce au trecut anii, desi am vrut sa incerc altceva, pana la urma am ales tot medicina. Am ales aceasta meserie pentru ca imi place sa ii ajut pe ceilalti si pentru ca mi s-a parut o

meserie onorabila.

Adela B.: Pana in clasa a XI a, voiam sa ma fac profesoara de matematica, iar apoi mi-am schimbat decizia, alegand sa merg la medicina. De ce am venit aici sau ce m-a facut sa imi schimb drumul a fost faptul ca m-a atras mai mult. Eu intotdeauna am fost o persoana puternica si mi-a placut sa aleg ce e mai greu. Am ales medicina nu doar ca mi-a placut foarte mult, ci si pentru ca pe viitor sa am o meserie respectabila, banoasa si foarte mult cautata. Mi-am dorit mereu sa lucrez cu oamenii, iar aceasta meserie de medic imi indeplineste toate dorintele si asteptarile pe care le am de la un job.

REPORTERI: Care estespecializareape care vrei sa te axezi atunci cand o sa termini rezidentiatul?

Lavinia T.: Inca nu m-am gandit prea bine la o specializare, mai am inca timp sa ma gandesc, avand in vedere ca sunt doar anul 3, dar cred ca mi-ar placea o cariera atat in domeniul chirurgiei, cat si in cel al cardiologiei sau medicinei de urgenta.

Adela B.: Nu m-am gandit exact care specializare sa o aleg, pentru ca pana acum toate mi se par interesante. Dar dintre toate, am 3 categorii din care voi vrea sa aleg mai incolo, si anume: cadiologie, ortopedie sau chirurgie estetica.

Fiecare are farmecul ei. Chirurgia estetica am ales-o pentru ca sunt o persoana perfectionista, careia ii place ca totul sa %e pus la locul lui, sunt o iubitoare de frumos si nu renunt la ceva pana nu iese asa cum imi doresc eu, adica perfect.

REPORTERI: De ce ai ales facultatea de medicina din Oradea si nu facultati din alte judete?

Lavinia T.: Nu m-am gandit niciodata sa aleg o alta facultate, sunt de parere ca daca vrei sa inveti si sa faci performanta, poti sa faci oriunde.

Adela B.: Am ales facultatea din Oradea, pentru ca mi-am dorit sa stau mai aproape de casa. Eu consider ca daca doresti sa inveti, inveti oriunde ai posibilitatea, tot ceea ce ai nevoie este vointa.

REPORTERI: Avand in vedere ca esti anul 3, iar acum faci stagii in spital, poti sa ne descrii prima intalnire cu pacientul?

Lavinia T.: Desi am intalnit pacienti si in anii anteriori, in anul 3 a fost diferit, pentru ca am inceput sa culegem date de la bolnavi sau apartinatori despre istoria bolii de care sufera. Prima data cand am fost pusa fata in fata cu pacientul am avut emotii si un puternic sentiment de bucurie, pentru ca intr-un %nal am ajuns sa culeg primele roade din viata de student la medicina.

Adela B.: Ca orice experienta pe care o incerci pentru prima data, a fost putin emotionant, tinand cont ca am fost supravegheati de doctori, dar cu cat exersam mai mult si cu cat interactionam cu mai multi pacienti, a devenit o obisnuinta si o placere. E placut sa lucrezi cu oameni, sunt foarte interesanti si ma motiveaza sa ii descopar in %ecarezi, din punct de vedere medical.

La ntrebarea dac facultatea din Oradea ofera toate conditiile necesare pentru a reusi sa invete mai usor, fetele ne-au raspuns ca, spre deosebire de alte centre, Oradea nu sta prea bine la acest capitol. n +nal, pe absolventii de liceu care vor sa aleaga medicina cele dou college i sfatuesc sa +e responsabili, sa-si doreasca cu adevarat sa practice aceasta meserie, sa +e puternici si sa nu renunte la dorintele lor.

au consemnat ANDREEA TEUDEA i LARISA BOSTAN

studiu, termenul de valabilitate i faptul c nu a fost eliberat diploma;

5. urmtoarele documente n copie legalizat: certi%catul de natere pentru candidat, so/soie i %ecare copil, certi%catul de cstorie, precum i hotrrile judectoreti privind starea civil;

6. autobiogra%a i tabelul nominal cu rudele candidatului;

7. cazierul judiciar al candidatului;

8. certi%catul de examinare psihologic al candidatului sau nota compartimentului de resurse umane, n cazul n care rezultatele examenului psihologic s-au comunicat pe baz de tabel nominal;

9. %a medical tip pentru ncadrarea n Ministerul Afacerilor Interne;

10. caracterizarea de la ultimul loc de munc, respectiv din instituia de nvmnt, n cazul candidailor care sunt n primul an de la absolvire;

11. 3 fotogra%i de 34 cm.

Cererile de nscriere la concursul de admitere n instituiile de nvmnt superior pot % primite de ctre structurile de resurse umane din cadrul inspectoratelor judeene de poliie i Direciei Generale de Poliie a Municipiului Bucureti, pn la data de 2 iunie a.c..

Pentru colile de ageni de poliie, nscrierea se poate face pn la data de 14 august a.c. Pentru nscriere, candidaii se vor prezenta cu actul de identitate, ocazie cu care le vor % nmnate adresele pentru examinarea medical i pentru obinerea foii matricole de la liceul absolvit.

Perioadele de desfurare, tematica i bibliogra%a pentru concursul de admitere la instituiile de nvmnt ale Ministerului Aprrii Naionale i Serviciului Romn de Informaii pot % obinute de pe site-ul acestor instituii.

La nscrierea pentru concursul de admitere la instituiile de nvmnt particip candidaii care au promovat evaluarea psihologic/ psihotehnic i au fost declarai api medical.

Detalii suplimentare se pot obine de la serviciile de resurse umane din cadrul inspectoratelor judeene de poliie i Direciei Generale de Poliie a Municipiului Bucureti, de la sediul Inspectoratului General al Poliiei Romne Direcia Resurse Umane sau de pe site-ul o%cial a l P o l i i e i R o m n e , www.politiaromana.ro

SORIN BUDA


economice 01

Facultatea de tiine Economice

i ofer trepte spre viitor

Facultatea de tiine Economice pregtete astzi peste 3000 de studeni n cadrul a 15 programe de studiu la nvmntul universitar de licen, masterat i doctorat. De asemenea, Facultatea de tiine Economice se mndrete pn n prezent cu peste 2.300 absolveni de studii aprofundate i masterat i pregtete aproximativ 840 de masteranzi i 50 de doctoranzi.

Lund n considerare evoluia numrului de studeni, de programe de studii, a nvmntului la distan i a nvmntului de masterat i doctorat, facultatea se mndrete c este cea mai dinamic facultate a Universitii din Oradea.

Oferta educaional 2014-2015

Forma de invmant cu frecven (IF)i forma de nvmnt la distan (ID)

Specializri oferite

La forma de nvmant cu frecven poi alege dintre urmtoarele programe de studiu: Afaceri internaionale(AI) -Afacer i interna iona le n l imba englez(AIE) Contabilitate i informati

c de gestiune(CIG) Economia comertului,turismului i serviciilor(ECTS) Finane i bnci(FB) Management(MN) Marketing (MK)

Forma de nvmant la distan i ofer mijloace moderne de studiu individual pe platforma online i posibilitatea de acces atunci cand ai timp.

Oportuniti de carier

Studiul la Facultatea de tiine economice te pregtete pentru profesia de economist. Iat cteva ocupaii posibile: referent relaii externe, expert / inspector vamal, consilier afaceri europene, expert contabil, auditor, analist %nanciar, director economic, controlor de gestiune, ofier bancar, consultant de investiii, e c o n o m i s t b a n c , m a n a g e r d e operaiuni / produs / organizatie, manager proiect, specialist resurse umane, specialist marketing / promovare, consilier vnzri, director de marketing / vnzri.

Facultatea de tiine Economice , prin programul de burse Erasmus a ncheiat acorduri cu yeci de faculti de pro%l din

15 ri europene care i deschid drumul spre studii n strintate i ansa a%rmrii la nivel internaional.

Facultatea de tiine Economice colaboreaz strns cu mediul de afaceri i organizaiile profesionale i i ofer ocazia de a desfura practica de specialitate, programe de internship i acces la oferte de angajare la %rme partenere de renume, ceea ce i va facilita ulterior integrarea pe piaa muncii.

Ai posibilitatea de a continua studiile de licen la masterat i doctorat, de a participa la echipe de cercetare, de a i dezvolta propriile tale proiecte i afaceri.

Facultatea de tiine Economice colaboreaz cu Google Romania i ali parteneri care ofer instituire i certi%cri recunoscute internaional.

Gsiti mai multe informatii pe:

http://iduoradea.ro/edid pentru departamentul nvmnt la distan

N DIALOG CU UN ASISTENT AL FACULTII

Am avut ocazia de a-i pune cteva ntrebari unei absolvente a facultaii, asistent al facultii momentan i student n ultimul an de doctorat.

REPORTERI : De ce ai ales Facultatea de Stiinte Economice ?

ANDREEA FORA: Am ales aceasta facultate deoarece eu terminasem liceul la Mihai Eminescu, pro%lul matematica-informatic.

REPORTERI: De ce ai ales facultatea din Oradea i nu din alt oras?

ANDREEA FORA:Pentru mine era mult mai comod s fac facultatea aici aproape de casa i fr s %u departe de familie i prieteni.

REPORTERI: De ce ai sftui actualii liceeni sa urmeze aceasta facultate?

ANDREEA FORA:Eu nu sfatuiesc pe nimeni ce facultate sa urmeze, ci le spun sa fac ceea ce le place, deoarece ei stiu cel mai bine ce drum doresc sa urmeze n via.

REPORTERI: n anul 2010 ai aprit n ziarul Adevrul cu un plan de afaceri. Cum ti s-a parut aceast experien?

ANDREEA FORA:Pentru mine nu a putea spune c a fost cea mai mare realizare a mea, dar a fost plcut, timp de o sptmn, %indc unele persoane mi spuneau ca m-au vzut n ziar.

REPORTERI: Momentan eti asistent la Facultatea din Oradea. ti place sa le predai studenilor i s participi mpreun cu acetia la proiecte?

ANDREEA FORA:Da, este minunat. De la an la an cunoti oameni noi, de la care chiar ai multe de nvat.

REPORTERI: Cteva cuvinte pe care ni le-ai putea oferi?

ANDREEA FORA:Att eu ct i colegii mei suntem alaturi de viitori studeni ai facultatii noastre, ajutndu-i s i urmeze calea ctre un viitor cu succes.

au consemnat ROXANA IVAN i LARISA DAVID


O lecie de istorie

Pentru pasionatii de istorie sau curiosi, Muzeul Militar Regele Ferdinand nti Filiala Oradea ofer o portie de istorie si o incursie in epocile trecute, +ind cel mai vizitat muzeul din judet la momentul actual.

Fiecare camera a muzeului reprezinta o alta perioada a istoriei, de la epoca de piatra pana in perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial, marcand cele mai importante evenimente militare din istoria romanilor. Cu o colectie variata de harti, arme albe si arme de foc, datand din urma cu cateva secole, sabii de 600 de ani, ca si cele doua tunuri a)ate chiar la poarta muzeului, sunt o atractie atata pentru cei care sunt dornici sa cunoasca viata militarilor romani din vremurile

trecute, cat si pentru cei pasionati de arme.

Insa una dintre cele mai impresionante colectii ale Muzeului Militar este cea de uniforme, piese romanesti, dar si o ampla documentare privind istoricul si evolutia uniformelor armatei romane. Colectia cuprinde modele de la in%intarea armatei nationale din Tara Romaneasca si Moldova. Miniaturile a diferite monumente sau forti%catii, ca si o fresca de 21 de metri pictata de Horia Ghelu la 1989, care prezinta evolutia statului roman de la Burebista la Marea Unire, trezesc interesul vizitatorilor.

Pentru o portie in plus de istorie, o lectie mai nuantata decat cea de pe bancile

scolii, puteti face o vizita la Muzeul Militar, a)at pe strada Armatei Romne nr. 24/A.

Pe data de 17 mai in cadrul proiectului Noaptea Muzeelor, Muzeul Militar are portile deschise pentru vizitatori intre orele 19:00 si 1:00, o ocazie perfecta. In cadrul vizitei noastre la muzeu, am gasit si un grup de tineri care cochetau cu istoria militara, avand ca scop reconstituirea istoriei, prezentarea momentului intrarii trupelor sovietice pe teritoriul Romaniei, cu care puteti face cunostinta si in Noaptea Muzeelor.

Programul este de luni pana vineri, intre orele 10:00-16:00, biletul %ind de 1,5 pentru elevi si studenti si gratuit pentru

copii cu dizabilitati.

LAURA TAU, VANESA CHI


IULIAN CUC

La echipa

mare

Festivalul dansuluiVicecampioane!

n data de 16, 17 i 18 mai, fetele de gimnaziu al Liceului Teoretic Onisifor Ghibu Oradea au fcut senzaie la competiia din Botoani, cu ocazia Olimpiadei Naionale a Sportului colar.

Elevele liceului nostru au jucat cot la cot cu unele dintre cele mai bune echipe de gimnaziu din Romnia. Spre surprinderea noastr i a celor din sal, ghibistele au oferit un meci plin de am

biie i de dorin a unui adevrat juctor de volei, au dat dovad de profesionalism i mai ales de spirit de echip.Am avut deosebita plcere de a discuta cu doamna profesoar Ioana Sanislav, care a trit alturi de fete momente emoionante: Am pornit la acest turneu %

nal cu o dorin puternic de a urca pe podium, dar si cu o doz de realism, dat de faptul c porneam la lupt cu o echip care prea incomplet. Cu dou din titulare lips, am am fost obligai sa jucm pe teren cu dou din fetele care aveau foarte puine meciuri jucate pn la momentul respectiv. Nu doar ca fetele s-au descurcat, dar au fost o surpriz incredibil pentru toat lumea. Puterea de mobilizare a unor fete de 13-14 ani a fost surprinztoare pentru %ecare persoan din sal care a urmrit meciurile, concentrarea continu, stpnirea de %er au fcut s apar victorii peste victorii, toate acestea n %nal ncoronate cu meciul din semi%nal cu Trgu Mure, unde fr exagerare fetele au fcut un meci supra-omenesc. Finala s-a jucat pe un fond de oboseal %zic i panic foarte puternic, dar asta nu le-a oprit pe fete s conduc n %ecare set i s ofere spectatorilor o %nal pe cinste.

Clasamentul +nal a fost urmtorul:

Locul 1: BotoaniLocul 2: Onisifor GhibuLocul 3: Trgu Mure

Echipa a fost format din: Alexandra Pantea, Melissa Mico, Bianca Suciu, Casandra Erdei, Antonia Mos, Cristina Halmagean, Ana Pintea, Diana Vana, Mihaela Torj, cpitan de echip Bianca Suciu.Le dorim fetelor mult succes n continuare i s nu renune la visele lor!

ANDREEA PACA, DAMARIS POPA

Liceul Teoretic Onisifor Ghibu a organizat vineri, 23 mai 2014, Festivalul Lumea Dansului, ediia a opta, care a avut ca scop promovarea unui stil de via sntos si atragerea celor mai multi copii dornici sa danseze. Festivalul s-a desfurat in incinta complexului ERA Shopping Park Oradea, in intervalul orar 11:00-16:00.

Acest festival destinat copiilor s-a desfasurat in cadrul proiectului Micare pentru sntate, susinut de doamnele profesoare Daniela Marinu i Andrada Cojocaru, n colaborare cu Direcia Judeean pentru Sport i Tineret Bihor si Inspectoratul Scolar Judetean Bihor. Festivalul a fost prezentat de eleve ale liceului nostru din clasa a X-a A, si anume Patricia Popa si Oana Tont.

Dansatoarele Liceului Teoretic Onisifor Ghibu care au participat la desfasurarea acestui festival provin din clasele primare si din ciclul gimnazial. Tema festivalului a fost la alegere, astfel c %ecare scoala a avut oportunitatea de a-si alege tema care i reprezint cel mai bine si prin care isi scot in evidenta doza de creativitate. Fiecare trupa de dans are cate un antrenor care le pregtete pe dansatoare pentru a realiza cele mai frumoase dansuri. Fetele din liceul nostru sunt antrenate de catre doamna profesoara Daniela Marinu.

La acest festival au fost prezenti 525 de alevi din 49 de scoli generale si licee din Bihor. Evenimentul a fost creat pentru a pune la contributie creativitatea celor mici si priceperea cadrelor didactice. La %nal, toti participantii festivalului au fost premiati in egala masura.

Felicitari dansatoarelor care au reprezentat liceul nostru, dar si doamnei profesoare Daniela Marinau, pentru munca depusa. Mult succes mai departe!

LOREDANA FARCA

Colegul nostru, Iulian Cuc, a jucat pentru prima data la echipa mare, FC Bihor, miercuri, 28 mai 2014, la Satu Mare, contra echipei Satu Mare.

Iulian a intrat pe teren in minutul 78. Satu Mare a invins acasa cu 3-0.

n 31 mai 2014, echipa FC Bihor a jucat acasa contra echipei Mioveni, Iulian a intrat pe teren in minutul 48, insa echipa sa a pierdut acasa, cu 1-0.

Iulian Cuc se simte mandru de el, deoarece a progresat ca jucator, iar datorita eforturilor facute, a ajuns sa joace la echipa mare, FC Bihor.

DAMARIS VASILE

logo times may 2014

Documents