locul de munca al asistentei medicalei

8/15/2019 Locul de Munca Al Asistentei Medicalei

1/10

LOCUL DE MUNCA AL ASISTENTEI MEDICALE

Ingrijirile medicale de urgenta

Ingrijirile medicale la domiciliu

Ingrijirile paliative

ASISTENTA MEDICALA DE URGENTA RESITALICEASCAINTEGRATA

Ingrijirile medicale de urgenta

A!i!ten"# medical# de urgen"#

- ansamblul de măsuri diagnostice şi terapeutice întreprins de personal medical calificat,(medici şi asistenţi medicali) cu diferite grade de pregătire.(Legea MS, nr.9!"##$, %ri&indreforma in domeniul sanatatii)

A!i!ten"# pu$lic# integrat# de urgen"#

- asistenţa asigurată de instituţiile publice de stat aflate în structurile MinisteruluiSănătăţii %ublice, Ministerului 'dministraţiei şi nternelor şi!sau în structura autorităţilor

publice locale, precum şi de Ser&iciul de elecomunicaţii Speciale prin *irecţia pentru apel

unic de urgenţă ++". include ansamblul de măsuri şi acti&ităţi cu caracter logistic, tenic şimedical, destinat în principal sal&ării şi păstrării &ieţii.

Ser&iciulde urgenta integrat

Urgen"# medical#

- accidentarea sau îmbolnă&irea acută, care necesită acordarea primului autor calificatşi!sau a asistenţei medicale de urgenţă, la unul sau mai multe ni&eluri de competenţă, dupăca/. 0a poate fi urgenţă cu pericol &ital, unde sunt necesare una sau mai multe resurse deinter&enţie în fa/a prespitalicească, continu1nd îngriirile într-un spital local, udeţean oriregional, sau urgenţă fără pericol &ital, unde îngriirile pot fi efectuate, după ca/, cu sau fărăutili/area unor resurse prespitaliceşti, la un centru ori cabinet medical autori/at sau, după ca/,la un spital.

rimul ajutor de $a%# - efectuarea unor acţiuni sal&atoare de &iaţă unor persoane care au suferit o accidentare

+


2/10


sau îmbolnă&ire acută, de către persoane fără pregătire medicală, fără utili/area unor ecipamentespecifice acestui scop. %rimul autor de ba/ă se acordă de orice persoană instruită în acest sens saude persoane fără instruire, la indicaţiile personalului din dispeceratele de urgenţă

rimul ajutor cali&icat

- efectuarea unor acţiuni sal&atoare de &iaţă unor persoane care au suferit o accidentaresau îmbolnă&ire acută, de către personal paramedical care a urmat cursuri speciale de formareşi care are în dotare ecipamentele specifice acestui scop, inclusi& defibrilatoaresemiautomate, funcţion1nd sub formă de ecipe de prim autor într-un cadru instituţionali/at

defibrilator semiautomat - defibrilatorul care are drept caracteristici minime efectuareaanali/ei ritmului cardiac într-un mod automat sau în urma apăsării unui buton de cătresal&ator, alegerea energiei şocului în &ederea defibrilării în mod automat, încărcarea la ni&elulenergiei necesare pentru defibrilare în mod automat, urm1nd ca declanşarea şocului să se

efectue/e de către sal&ator, la comanda &erbală şi!sau scrisă a defibrilatorului

Serviciul de am$ulan"# jude"ean' respecti& al municipiului(ucure)ti

- unităţile sanitare publice de importanţă strategică, cu personalitate uridică, aflate încoordonarea departamentului de specialitate din Ministerul Sănătăţii %ublice şi a autorităţilor de sănătate publică udeţene, respecti& a municipiului 2ucureşti, a&1nd în structura lor uncompartiment pentru asistenţă medicală de urgenţă şi transport medical asistat, cu ecipaemedicale de urgenţă, cu sau fără medic, şi un compartiment pentru consultaţii medicale de

urgenţă la domiciliu şi transport sanitar neasistat. Compartimentul pentru asistenţă medicalăde urgenţă funcţionea/ă în regim de lucru continuu, în aşteptarea solicitărilor de asistenţămedicală de urgenţă.

o Transport medical asistat - transportul de urgenţă al pacienţilor care necesită monitori/are şi îngriirimedicale pe durata transportului, asigurate de medic sau asistent medical,utili/1nd ambulanţe tip 2 sau 3o Transport sanitar neasistat - transportul pacienţilor care nu se află în stare critică şi nu necesitămonitori/are şi îngriiri medicale speciale pe durata transportului.ransportul sanitar neasistat se efectuea/ă cu ambulanţe tip '+ sau '",

precum şi cu alte tipuri de auto&eicule dec1t ambulanţele tip 2 şi 3, aflateîn dotarea ser&iciilor de ambulanţă• am$ulan"# tip C

- ambulanţa destinată inter&enţiei medicale de urgenţă la cel mai înalt ni&el şi transportuluimedical asistat al pacientului critic, fiind dotată cu ecipamente, materiale şi medicamente deterapie intensi&ă. 0cipaul ambulanţei tip 3 este condus obligatoriu de un medic special

pregătit, iar &eiculul este astfel construit înc1t să permită accesul la pacientul aflat în &eiculdin toate părţile, targa fiind amplasată în miloc, cu posibilitatea mutării acesteia la dreapta şila st1nga şi ridicării ei la o înălţime care să permită acordarea asistenţei medicale de urgenţăîn mod corespun/ător. 'mbulanţele de transport al nou-născuţilor aflaţi în stare critică fac

parte din categoria ambulanţelor tip 3

• am$ulan"# tip (

"


3/10


- ambulanţa destinată inter&enţiei de urgenţă şi transportului medical asistat al pacienţilor. 0a poate fi, după ca/, utili/ată în acordarea primului autor calificat sau în acordarea asistenţeimedicale de urgenţă. *otarea ambulanţei tip 2 este formată din ecipamente şi materialesanitare care includ, după ca/, un defibrilator semiautomat sau un defibrilator manual şimedicamentele necesare resuscitării şi acordării asistenţei medicale de urgenţă

• am$ulan"# tip A* - ambulanţa destinată transportului sanitar neasistat al unui singur pacient, fiind dotată cuecipamentele şi materialele minime necesare acordării primului autor în ca/ de ne&oie

• am$ulan"# tip A+ - ambulanţa destinată transportului sanitar neasistat al unuia sau al mai multor pacienţi petargă şi!sau scaune, fiind dotată cu ecipamentele şi materialele minime necesare acordării

primului autor în ca/ de ne&oie• Serviciul mo$il de urgen"#' reanimare )i de!carcerare (SMURD,

- unitatea de inter&enţie publică integrată, de importanţă strategică, fără personalitate uridică,

a&1nd în structura sa ecipe integrate de reanimare, speciali/ate în acordarea asistenţeimedicale şi tenice de urgenţă, precum şi ecipe cu personal paramedical, speciali/at înacordarea primului autor calificat. SM45* funcţionea/ă în cadrul inspectoratelor pentrusituaţii de urgenţă, în colaborare cu spitalele udeţene, regionale şi cu autorităţile publicelocale pot a&ea ca operator aerian structurile de a&iaţie ale Ministerului 'dministraţiei şinternelor.

• di!pecerat medical de urgen"# - structura speciali/ată de preluare şi tratare a apelurilor de urgenţă cu caracter medical,

primite prin centrul unic de apel de urgenţă sau la un număr propriu, în ca/ul ser&iciilor pri&ate de ambulanţă. *ispeceratele medicale de urgenţă sunt coordonate de personal cu pregătire medicală superioară, în ser&iciu permanent

• di!peceratul integrat de urgen"#

- structura speciali/ată care, pe l1ngă preluarea apelului la numărul de urgenţă, asigurăalarmarea şi coordonarea ecipaelor de inter&enţie ale tuturor ser&iciilor speciali/ate deinter&enţie, cu caracter medical şi nemedical, din aceeaşi locaţie fi/ică. 3oordonarea se facede către personal special pregătit, a&1nd un coordonator medical cu studii superioare dincadrul ser&iciului de ambulanţă sau SM45*, în ser&iciu permanent.

Si!temul national de urgenta- include pe langa ser&iciile de urgenta terestre si alte sisteme de inter&entie, tip 6

• mi!iuni de !alvare aerian# - inter&enţii primare sau secundare ce se desfăşoară utili/1nd aerona&e special dotate,respect1nd standardele în &igoare, în &ederea sal&ării unei!unor &ieţi aflate în pericol din cau/aunei accidentări sau îmbolnă&iri acute ori care se află într-un mediu ostil &ieţii• mi!iuni de am$ulan"# aerian#- transporturi sanitare, planificate în prealabil, în care starea pacientului sau a pacienţilor nu

impune efectuarea unei misiuni de sal&are aeriană. Misiunile de ambulanţă aeriană potinclude şi ca/urile critice transportate pe distanţe lungi, ce nu pot fi efectuate dec1t cua&ionul sanitar

• mi!iuni de !alvare naval#

7


4/10


- misiuni primare sau secundare care se desfăşoară în /one accesibile mai rapid sau numai prinutili/area de ambarcaţiuni special dotate, respect1nd standardele în &igoare, în &ederea sal&ării

persoanelor aflate în pericol din cau/a unei accidentări sau îmbolnă&iri acute

Con!ulta"ia de urgen"# la domiciliu - asistenţa medicală de urgenţă acordată de compartimentul de consultaţii şi transport sanitar neasistat al ser&iciilor de ambulanţă, în colaborare cu medicii de familie, ca/urilor medicale deurgenţă care nu pun &iaţa pacientului în pericol imediat şi care, cel mai probabil, nu necesitătransportul la o unitate sanitară.

'sistenta medicala de urgenta poate fi 6• indi&iduala,pentru un pacient• colecti&a• de masa

accident colectiv - e&enimentul care implică un număr de &ictime, care necesită declanşarea unui plan special deinter&enţie utili/1nd forţe de inter&enţie suplimentare faţă de cele aflate de gardă la momentulrespecti&. 8umărul &ictimelor pentru care este necesară declanşarea unui plan special de inter&enţiediferă de la ca/ la ca/, lu1ndu-se în considerare resursele umane şi materiale de inter&enţiedisponibile în /ona în care are loc accidentul. 'sistenţa de urgenţă în ca/ul accidentelor colecti&e,calamităţilor şi de/astrelor &a fi coordonată de inspectoratele udeţene pentru situaţii de urgenţă,respecti& al municipiului 2ucureşti, sau direct de nspectoratul eneral pentru Situaţii de 4rgenţăconform planurilor naţionale aprobate. %entru situaţii de accidente colecti&e, calamităţi sau de/astre, cu urmări deosebit de gra&e, se &or întocmi planuri de acţiune comune şi cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu, care &or fi puseîn aplicare la solicitarea nspectoratului eneral pentru Situaţii de 4rgenţă.

'sistenţa medicală de urgenţă la spectacole în aer liber, festivaluri şi manifestări sportive este solicitată obligatoriu de către organi/ator, pe ba/a unor contracte înceiate cu ser&iciile

pri&ate sau publice de urgenţă prespitalicească. 'utorităţile publice aprobă desfăşurareaacestor e&enimente numai în ca/ul în care asistenţa medicală de urgenţă este asigurată în mod adec&at, conform normelor în &igoare.

A!i!ten"a medical# privat# de urgen"#

- este asigurată de ser&iciile pri&ate de ambulanţă, pe ba/a unui contract direct cu beneficiarul, cuasigurătorul pri&at al acestuia sau la solicitarea directă a beneficiarului ori a oricărei alte persoane,cu consimţăm1ntul acestuia. %ersonalul medical, precum şi personalul nemedical care participă laacordarea asistenţei medicale pri&ate de urgenţă în fa/a prespitalicească este pregătit în centre deformare acreditate şi autori/ate de Ministerul Sănătăţii %ublice. 'sistenţa medicală pri&ată deurgenţă include şi misiuni de ambulanţă aeriană asigurate în ba/a unor contracte cu beneficiarii saucu asigurătorii pri&aţi ai acestora %ublicitatea şi reclama pentru asistenţa medicală pri&ată de urgenţă cu scop comercial &or specifica întotdeauna, în mod clar, că numerele de apel nu sunt gratuite şi că ser&iciile se prestea/ăcontra cost.

:


5/10


Ingrijirile medicale la domiciliu

;5*8 MS aprilie "##7 pentru aprobarea 8ormelor pri&ind organi/area şi funcţionarea îngriirilor la domiciliu, precum şiautori/area persoanelor uridice şi fi/ice care acordă aceste ser&icii.%rin .ngrijire la domiciliu se înţelege orice acti&itate de îngriire medicală prestată de personalspeciali/at, la domiciliul pacientului, care contribuie la îmbunătăţirea stării de bine a acestuia, din

punct de &edere fi/ic şi psiic. ?ngriirea la domiciliu se efectuea/ă numai la indicaţia medicilor.2eneficiarii îngriirilor medicale la domiciliu sunt persoane cu afecţiuni acute şi!sau cronice, care

pre/intă un anumit ni&el de dependenţă şi o capacitate limitată de a se deplasa la o unitate sanitarăîn &ederea asigurării îngriirilor ambulatorii recomandate de medici.

Scopul ingriirilor la domiciliu este de a auta beneficiarul sa de&ina cat mai independent posibil , prin implicarea sa in procesul de luare a deci/iilor si asumarea responsabilitatilor pri&ind &iata sa personala.%ot fi furni/ori de îngriiri la domiciliu persoane uridice sau fi/ice autori/ate de MinisterulSănătăţii şi


6/10


Structura ecipei &a fi in functie de necesitatile beneficiarului. *e e@emplu structuraminima a unei organi/atii furni/oare de ingriiri la domiciliu este de >-+# persoane si anume6

asistente medicale, " Ainetoterapeuti, + asistent social, + coordonator aceasta ecipa poateingrii la domiciliu $#-=# persoane coordonatorii sunt profesionişti din domeniul medical şi ! sausocial şi care au e@perienţă în domeniul îngriirii la domiciliu şi al lucrului în ecipă.

LS'îngriirilor la domiciliu care pot fi asigurate de persoane uridice şi fi/ice autori/ate de MinisterulSănătăţii şi


7/10


Se face conform standardelor de lucru profesionale în domeniu.Ser&iciile sunt nediscriminatorii.mplicarea beneficiarului în procesul de îngriiremplicarea directă se face

• prin stabilirea împreună cu beneficiarul şi semnarea de către acesta a planului de îngriire,• prin participarea directă la acti&ităţile incluse în planul de îngriire.

'sumarea riscului de către beneficiar • se face în măsura capacităţii sale de deci/ie

se specifică în planul de îngriire

>. enici de îngriire cirurgicală6 - îngriirea plăgilor simple şi suprainfectate - îngriirea escarelor multiple - îngriirea tubului de dren

- îngriirea canulei traeale - suprimarea firelor - îngriirea stomelor şi fistulelor - sondaul &e/ical cu sondă permanentă şi cu scop e&acuator =. Monitori/area diali/ei peritoneale. 9. Binetoterapia indi&iduală +#. Logopedia indi&iduală ++ 0@aminare şi e&aluare psiologica +".ngriiri paliati&e

%ersonalul angaat (inclusi& colaboratorii) sunt informaţi în scris asupra respectării 3oduluiMuncii.

5egulile în cadrul organi/aţiei se referă la6• respectarea principiilor de ba/ă în furni/area de ser&icii• respectarea responsabilităţilor incluse în fişa postului• neutili/area de practici necorespun/ătoare la domiciliul beneficiarului (ton ridicat,

comportament de refu/ şi respingere, fumatul sau consumul de băuturi alcoolice, furt sauminciună)

• cunoaşterea şi aplicarea de metode şi tenici de prim autor în ca/ de urgenţă, la domiciliul beneficiarului.

;rgani/aţia trebuie să păstre/e toate fişele şi documentele necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a procesului de furni/are de ser&icii.


8/10


;rgani/aţia elaborea/ă un plan care să conţină modalitatea prin care riscurile şi tipurile deriscuri pot fi identificate în procesul de furni/are de ser&icii.

?n situaţiile în care organi/aţia identifică anumite riscuri, at1t pentru personalul angaat c1tşi pentru beneficiari, acestea se discuta6

în ecipă cu beneficiarul, se încearcă depăşirea situaţiilor de risc ţin1nd cont şi de dorinţele beneficiarului,

fără a compromite sănătatea şi securitatea acestuia.%re&enirea formelor de abu/ asupra beneficiarului


9/10


Ingrijiri paliative

?n */01' Medicina paliati&ă a fost recunoscută ca specialitate în Marea 2ritanie.*efinitie, OMS' *//2 Ingrijire paliativa6

- ingriire acti&a, totala acordata pacientilor a caror boala nu raspunde la tratamentul curati&.Scopul acestor ingriiri este asigurarea unei calitati cat mai bune a &ieţii pentru bolna& sifamilia acestuia.

Do3le et al4' *//5 defineşte Medicina paliativă ca6- studiul şi îngriirea pacienţilor cu boală acti&ă, progresi&ă şi a&ansată, pentru care prognosticul

este limitat, iar îngriirea este orientată către asigurarea calităţii &ieţii.?n Rom6nia, medicina paliati&a a fost acceptată oficial ca supraspeciali/are medicală 7 Îngrijiri paliative) prin ordinul MS nr4 11+ 8 *///' ca o necesitate, pacientul a&and dreptul la ingriiriterminale pentru a putea muri in demnitate. ( legea nr.:$!"##7, *repturile pacientilor)

?ngriiri paliati&e furni/ate numai de medici de specialitate şi!sau cu competenţă!supraspeciali/areîn îngriiri paliati&e6 - consilierea pacientului - comunicarea diagnosticului şi a prognosticului - consilierea pacientului în &ederea pregătirii pentru deces

- controlul durerii - implică prescrierea şi conducerea medicaţiei.Membrii familiei beneficia/ă de spriin

• psio-emoţional în timpul bolii pacientului• spiritual adec&at necesităţilor indi&iduale• social după decesul acestuia


10/10


este posibila este considerata in toata lumea ca o alternati&a la reducerea numarului de paturi despital ocupate si un pas inainte catre cresterea calitatii &ietii, a actului medical, precum si aautonomiei pacientului. %rincipiile ingriirii paliati&e au fost aplicate pentru prima data in 5omaniain Spitalul CSf. LucaC din 2ucuresti in +99, in sectia de oncologie paliati&a, cu o capacitate de +de paturi, care s-a adaugat compartimentului de geriatrie paliati&a. Inlaturarea !au reducereadurerii con!tituie componenta cea mai intalnita a tratamentului !imptomatic4 %e langapro$lemele re!piratorii sau dige!tive' pe lista de prioritati se numara a!igurarea igieneicorporale si gasirea unei po/itii antalgice. n plus fata de consilierea pacientului, ecipa trebuie saaiba in &edere si sustinerea familiei. %rin urmare, pe langa medici si a!i!tenti medicali, din ecipacare ofera ingriiri paliati&e fac parte si p!i9ologi, !ociologi sau preoti membrii ecipei au

pregatire adec&ata in controlul simptomelor specifice bolilor incurabile in stadii a&ansate siterminale si cu instruire in probleme ale comunicarii cu bolna&ul incurabil.

n pre/ent e@ista urmatoarele tipuri de ser&icii de ingriiri paliati&e6

ser&icii de ingriiri ospice la domiciiu unitati ospice cu paturi (a/il, filantropic) ecipe ospice mobile centre de /i

+#

locul de munca al asistentei medicalei

Documents