Politistul care a inspirat personajul comisarul Moldovan, unul dintre cei mai odiosi criminali ai Romaniei postbelice

Cezar Padurariu,

Masina de propaganda a regimului comunist din Romania postbelica a creat un erou dintr-un politist bucurestean a carui aura inca mai dainuie. Cercetarile istorice au aratat ca politistul a fost, de fapt, un criminal

In 1972 a fost lansat filmul "Cu mainile curate", regizat de Sergiu Nicolaescu, care avea sa explodeze in scurt timp ca un "succes de box-office". Succesul peliculei a determinat producerea unei mini-serii, continuate de acelasi regizor cu ,,Ultimul cartus" (1973), ,,Un comisar acuza" (1974), ,,Revansa" (1978), ,,Duelul" (1981) si terminate abia in 2008, cu filmul "Supravietuitorul".

" deschide celebra serie a policierurilor lui Sergiu Nicolaescu. Actiunea se desfasoara in 1945 cand, pe fondul razboiului si al saraciei tot mai accentuate, in tara nivelul criminalitatii atinsese cote alarmante. Roman (Ilarion Ciobanu) este un proaspat politist, fost comunist ilegalist, numit la conducerea uneia dintre cele mai sectii de politie din Capitala. Lipsit de experienta, el apeleaza la ajutorul comisarului Miclovan (Sergiu Nicolaescu), un politist cu metode neconventionale si cu o afectiune fara limite fata de revolverul sau Smith&Wesson. Cu scene de actiune si cascadorii in stil hollywoodian, e un film care entuziasmeaza si amuza la fel de tare ca acum aproape 35 de ani si care a creat personaje de neuitat din care ii amintim doar pe Semaca si Lascarica", este descrierea facuta peliculei de catre site-ul cinemagia.ro.

Politistul care a stat la baza personajului comisarului Miclovan, devenit Moldovan incepand cu urmatorul film din miniserie, a trait in realitate si poarta numele de Eugen Alimanescu. A fost angajat in 1945 la Prefectura Politiei Capitalei, initial ca informator platit. Provenea din mediul interlop al Capitalei, iar situatia in Bucurestiul postbelic era dezastruoasa. Crimele, violurile, talhariile si furturile erau infractiuni la ordinea zilei. Majoritatea erau comise de catre soldatii Armatei Rosii, care actionau in grupuri restranse si organizate. Abuzurile uriase comise de catre sovietici i-au inspirat insa si pe interlopii romani, care au inceput sa dea tot mai multe spargeri imbracati in uniforme militare rusesti.

FOTO Eugen Alimanescu, fotografie ilustrativa a unuia dintre sutele de articole care l-au avut in prim-plan in perioada 1945-1950. Ziarul "Momentul" - 1946 FOTO wikipedia.org

Pe deasupra, structura Politiei Romane se reorganiza drastic si haotic. Profesionistii scoliti si experimentati in perioada interbelica erau inlocuiti la repezeala cu oameni care aratau fidelitate noului regim, cel comunist. Unul dintre acestia a fost Eugen Alimanescu, trecut in scurt timp in fruntea unei unitati speciale care avea sa-l faca celebru unul dintre cei mai celebri politisti romani ai tuturor timpurilor. Intitulata "Fulger", brigada era compusa din 22 de tineri comunisti si avea ca sarcina ,,starpirea banditilor si borfasilor din Capitala si provincie".

In foarte scurt timp, brigada lui Alimanescu a ajuns celebra datorita actiunilor in forta. Politistul, avansat de urgenta pana la gradul de chestor (1946) foto jos, actiona dupa principiul "nu luam prizonieri". Marturii din epoca ilustreaza in mod cinic urmarile actiunilor politienesti. Se spunea ca membrii brigazii obisnuiau sa someze abia dupa ce trageau. Urmarea a fost un sir de sute de morti lasati in urma, de obicei cateva zile pe caldaram, in vazul altor infractori, dar si ai oamenilor simpli. In plus, Alimanescu a alimentat nevoia de justitie a populatiei inspaimantata de infractiunile fara sfarsit si a devenit un adevarat erou national.

"Banditii si borfasii erau executati in momentul retinerii lor sub motivul ca s-au opus arestarii sau in timpul reconstituirii infractiunilor pentru care au fost arestati. De aceasta data, pretextul era ca au incercat sa fuga de sub escorta. Conform declaratiei locotenentului major Gheorghe Cristescu, Alimanescu mai folosea insa si o alta metoda: lua . Metoda de operare a lui Alimanescu este prezentata si de Tandin in volumul : (T. Tandin, 2009)", scrie cercetatorul Dumitru Lacatusu, in articolul "Eugen Alimanescu, justitiar sau criminalu".Actiunile "comisarului de fier", cum a fost numit in epoca, erau sustine discret de catre ministrul de Interne, Teohari Georgescu, pe care l-ar fi cunoscut inca dinainte de inceperea primului razboi mondial.

Dupa infiintarea Directiei Generale a Militiei, pe 23 ianuarie1949, Alimanescu a fost incadrat cu gradul de maior si functia desef al Serviciului 4 bande din Directia Militiei Judiciare. Dinaceasta postura, a coordonat in mod direct lichidarea unor grupuride rezistenta din munti, precum Ghivnici (Bucovina), Arnautoiu(Muscel), Gavrila (Fagaras), Uta (Banat), Arsenescu (Topoloveni),Brancusi (Gorj), Cristescu (Severin). Actiunile au avut loc inperioada 1949-1951 si au presupus uciderea cu cruzime si inhumareain locuri ascunse a zeci de oameni care se opuneau instaurariiregimului comunist."In vara anului 1949, intr-o sedinta la cel mai inalt nivel dincadrul Ministerului de Interne, la care au participat ministrulTeohari Georgescu, ministrul adjunct Marin Jianu, directorulSecuritatii, Gheorghe Pintilie si adjunctul sau, AlexandruNicolschi, s-a luat decizia ca toti cei care facusera parte dingrupurile de rezistenta anticomunista si care fusesera condamnatila peste 15 ani de inchisoare sa fie si ei executati extrajudiciar,in conditii cat mai discrete. Eugen Alimanescu a fost desemnat saduca la indeplinire aceste executii extrajudiciare pe care le-a dusla indeplinire de-a lungul anului 1950: 6 membri ai grupului SpiruBlanaru, 13 din grupul maiorului Nicolae Dabija, si peste 30 demebri ai rezistentei dobrogene, inchisi la Gherla, Aiud siPitesti", adauga Lacatusu.In plus, a schingiut si a violat in timpul anchetelor. Uneledintre notele informative pastrate in arhivele Securitatii, citatede Dumitru Lacatusu, fac referire la tentativele de depistare afaimosilor frati Arnautoiu:"Dos. 11251 FD, vol. 1 Dir. Reg. a Securitatii Poporului Pitestinr. 116/21967 16 mai 1950 Catre Dir. Gen a Securitatii PoporuluiTov. Locot. Colonel PetrescuSemnalam urmatoarele: In jurul datei de 22 aprilie 1950, s-aprezentat la serviciul judetean de Secu Muscel tov. maior deMilitie Alimanescu, aratind ca este trimis special pentru a lucrain problema bandelor, stabilind cu Tov. Sef al serviciului deSecuritate sa i se dea concursul atunci cind va avea nevoie. Dupaaceasta s-au luat masuri si s-au intarit posturile de MilitieNucsoara, Tiganesti si Pribeni jud. Muscel. (....) In com.Nucsoara, tov. maior Alimanescu i s-adat de catre tov. capitan Carnu Ioan, multe sugestii asupra moduluicum trebuie dusa actiunea informativa, insa nu aprimit, demonstrind ca a mai condus asemeneaactiuni si ca in prezent conduce in jud. Vlasca,Mehedinti, Tulcea, Suceava etc. A intreprins actiune asupra unorelemente din regiunea Nuc., dupa informatii neverificate si a ajunsla brutalizarea lor si anume: - Lemnaru Vasile, din com.Nucsoara, care era si informatorul Securitatii. - TomaMalureanu, vicepresedintele Comitetului Provizoriu al com. Nuc. sialtii, fara a obtine rezultatele in legatura cu banda. Cei de maisus au fost trasi la grinda cu funia, legati cu miinile la spate,dupa care au fost trimisi in munte dupa banditi. Acestia sunt rudedepartate cu fratii Arnautoiu si cei din banda.A fost ridicata fata fugarului Jubleanu Titu in etate de 17 ani,aceasta a fost batuta, mai mult i s-a dat foc la partea de jos acorpului, astfel copilul fiind nevoit sa spuna diferite minciuni,la care a revenit spunind ca nu-i adevarat ci a spus numai minciunide frica. (.....). Acestea din urma s-au intimplat in ziua de 7 mai1950. (....)Colonel de Secu. - M. Nedelcu Locot. maj. de Secu.- N. IonescuDos. I 675, vol. 8 Data in fata noastra azi 19 V 1950 S.LtDeclaratieSubsemnata Matilda T. Jubleanu nascuta in anul 1933 luna Augustziua 14, declar urmatoarele: In ziua de 2 Mai 1950 pe la orele 11Noaptea am fost ridicata de catre organele Militiei si dusa lapostul de Militie Nucsoara. La Postul de Militie am fost intrebatadaca stiu de parinti mei unde sunt fugiti. Eu leam spus ca nu stiu,iar ei atuncea mau batut cu bata. A doua zi am fost luata cu masinadela postul de militie Nucsoara si dusa la postul de MilitieBratieni. La postul de Militie Bratieni am fost batuta mai rau sispanzurata cu mainile in sus. Totodata declar caci la postul demilitie Nucsoara mia spus ca daca nu spun imi da foc, si tot odatamia ridicat fota in sus si-a aprins o hartie si o vrut sa-mi deafoc in fata. Aceasta imi este declaratia pe care o dau si o semnezpropriu.Matilda Jubleanu"Din motive neclare inca, dar datorate cel mai probabilatitudinii de necontrolat, chiar si pentru regimul comunist, amaiorului, Partidul Comunist a initiat procedura de excludere a luiAlimanescu, pe data de 12 aprile 1951. "Referatul de excludere alui din partid mentioneaza o serie de alte fapte, cum ar fi uciderea unor persoane nevinovate sau fosti infractori retrasi dinactivitate. unor femei reprezenta cevacomun Alimanescu. In timpul uneiperchezitii in Tecuci,