Preot Cristian Groza

GHERON IOSIF ISIHASTUL' 'Avlata s1 lnvatatura

Cuvint introductivArhid. prof. dr.IOAN I.ICA jr.

CupruNs

cwANr INTRoDUcrrvGheron Iosif Isihasnrl gi lnnoirea

monahismului ortodox contemporan................ ..................7

I. VIATA

VIATA IN LUMENagterea, copiliria, adolescenga..........,. ................... I 9

Chemarea monahali..,...., .,.,......,.,..,.,..,.23Nevoingele ascetice sivlrgite ln lume,

ca pregitire pentru via;a monahaIi...............,... ..................23Plecarea tn Sftnnrl Munte.........,... .........25

I.A SFANTUL MUNTEMediul monahd al Sfintului Munte la lnceputul secolului )O( ln

ciutarea unui duhovnic.,\teptiri tngelate. Primirea daruluirugiciunii 9i primele contemplagii.................. ....................26

Perioada de mari nevoin;e de la "Sftnnrl

Vasile"...,..,,.........,...,..,..,.......38Perioada primirii ucenicilor, la

"SftntaAna Mic5",........,..,....,.......,.,..53

Stabilirea la Noul Schit............ ...............50Sfarfitul cuvios gi profeEiile dinaintea adormirii....................................63

II. SCRIEzuLESCRIERI ALE LUI GHERON IOSIF

Epistole........... ................67

Scrisoare citre un pustnic isihast.........,.... ...,.................73Cele zece trlmbiEe duhovnicegti sau TiArnbi;a cu zece g1asuri.........,..,..82

Poe2ii.............. ................95

A fi vrut si scriu trei cuvinte sau chiar cirti..." ..,.............................96

CUPRINS

SCRIERI DESPRE GHERON IOSIFScrieri ale ucenicilor direcgi.............. .............................97Scrieri ale altor autori...... .......................99Simpozioane gtiingifice......... ................100Tiaduceri ale scrierilor sale in limbi moderne.....................................100

I I I. PERSONALITATEA DUHOVNICEASCA

Omu1.............. ............103StareEu1............ ............107Sfintu1............ ............. I 1 9

IV iNvAllruRA DUHovNTcEASCA

ELEMENTE DE ANTROPOLOGIE ASCETICATiupul ............ ............126Sufetu1............ ............129Patimi gi virtugi ............. ......................132Stirile omului - srarea,,potrivit firii",

cea ,,mai presus de fire" si cea ,,contrari firii". ..,,..............145

ETAPELE VIETII DUHOVNICE$TIDefinilii duhovnicegti

a. Fiptuirea (praxis)............ .....................148b. Contemplagia (theoria)........ .................14g

Tieptele urcugului duhovnicesc: curigire, iluminare, desivirgire........... l5 ICaracterul hristocentric al viefi duhovnicegri...... ........, I 58Ascultarea- fundamentul vieEii monahale...... .............168Etapele concrete ale viegii isihaste............ ....................179

ELEMENTE DE FAPTUIRE

Programul....... ........,....l8 tO zi din viaEa lui Gheron losif ln pustia Athosului..........l84

Privegherea...... .......-...184Postul gi lnfrinarea,....... ..................... 186Participarea trupului la viaga duhovniceasci - scopul

relei-pitimiri trupefri (filoponia)....... .......189Studiul duhovnicesc................ ...........,193Rugiciunea..... .............196Rugiciunea lui lisus................ ............199Etape practice - rugiciunea cu gura,

cu mintea, cu mintea ln inimi.......... .......203

CUPRINS

Scopul rostirii rugiciunii lui Iisus........... .....................211

Rugiciunea curati ti despltimirea.... ...........................212

Rugiciunea lui Iisus gi viaga bisericeasci.......... .,...........214

Rugiciunea lui Iisus gi credinciogii din lume... ,............215

Gheron Iosif 9i Sfanta Liturghie........... ........................216Participare liturgici, pregitire, impirtlgire..............:.............. .............217

Sfrnta Liturghie ;i viaga duhovniceasci........... ....'........218

Rugiciunea lui Iisus gi S6nta impirtiganie... ..............219

ruprA DUpA 1EGE............... ....................220

DESPRE is5rmnr....... ......225

rsptTELE......... ....................234

iNVATATURA DESpRE HAR............... ............................245

DESPRE POCArNTA.... ......256

DESpRE MoNAHTSM.. .......264

MArCA DOMNULUI $l SFINTII...... .........272

GHERON rOSrF $l TRADITIA PATRISTICA... .................276

GHERON rOSrF $l CON$TIINTA BISERICEASCA .........284

v GHERON IOSrr 5t iNVttRER MONAHISMULUICONTEMPORAN

nAs pANo rnEe. iNVATATURI I STARETULUI IosIF... in Sftntul Munte... .....................292

... in lume... .,..........294

. .. in Grecia, ln Cipru. .. .................295

... tn dte liri din Europa.. . .............296

... inAmerica.. ...........297

RESTABILIREA CARACTERULUI I S IHAST

PENTRU MONAHISMUL CHINOVITIC.,.................,....298

iNr roc DE coNCLU2Ir....................... .......301

srclE $r BTBLToGRAFIE ..............................319

I

VIATtr"

vrATA is r.uptn

Nagterea, copiliria, adolescenfa

Insula Paros, a treia ca mirime din arhipelagul Cicladelor,este cunoscuti atit pentru faimoasa biserici a Ekatondapilianei(,,biserica cu o suti de arcade"), construiti in secolul al IVJea

* Primele repere biografice ale Staregului Iosif au fost consemnate ln scris de

ucenicul siu IosifVatopedinul, la scurt timp dupi moartea sa,in20 irlie 1962,ca rispuns la rugimintea adresati de ieromonahul Pantelimon Mitropoulos dinBoston, SUA, gi el ucenic al Cuviosului, cu care a corespondat regulat, o partedin aceste scrisori fiind cuprinse lnvohtmt:J Mdrtaii din uiaya monahak (tradvcere de pr. prof dr. Constantin Coman, Ed. Bizantini, Bucuregti,20032). Acesaafirma, lnci de atunci, lipsa unei cronologii ln expunerea faptelor, din cauza atita refuzului Saregului de a-gi relata sistematic viaga, cit gi a neglijenEei ucenicilorde a le nota pe cAnd acesta trlia. A se vedea Monahul Iosif Vatop ednrtl, Cuuiosul

Iosf Isihastul, traducere &n limba greaci de ieroschimonahul $tefan Nu;escu,F/. Evanghelismos, Bucuregti, 2009, precum 9i studiul monahului aghiorit Moi-se, ,,flpdrtog piog ro0 leqowoEloor]q tofiTlou1ootot", in: fiqowa;Taoricpd'II ouyaotil E. Ay nu 0 q o E - 9 d.oxa).ucfi ipn e q b lIIq axr wd, / a q 0 o 6 6 [,auEnotqpour.xdtu Zuuedqfiiu Alqvdv (2004) xai Aepeooi (2005), 6normi.olbo4yiou Mow(og[6q],'IegdE Meyloqg Movfig Batoncuibr, Ay,ov'Oqog,2007, pp. 543-549. Ultima varianti a viegii, faptelor gi invlliturilor sale este

cea alcituiti de un alt ucenic de-al siu (ultimul rimas in via1i, la momentul re-

dactirii acestei teze), arhimandrinrl Efrem, intitulati Stareyul meu losif Isihasil(traducere din limba greaci de ieroschim. $tefan Nugescu, Ed. Evanghelismos,

Bucurqti, 2010), a cirei a doua edigie (ln limba englezi), revizuiti, tmbogilitigi tngrijiti de monahii de la Minlstirea ,,Sfrntul Antonie cel Mare" din Arizo-na, a fost ediati de curAnd: Elder Ephraim, My Eldzr Jweph the Herychatst andCauc-Dwelln, Saint Anthonys Greek Orthodox Monastery Florence, fuizona,2013. Vom folosi cu precidere aceasti edigie, 6ind cea mai exaai gi corecti dinpunct de vedere cronologic.

-t9-

GHERON IOSIF ISIHASTUL _VIATA;I OPERA

de Sfrnta Elena, mama Sfhntului impirat Constantin cel Mare,cAt mai ales datoriti. marilor personalitigi ale Bisericii care suntlegate de numele insulei: Sfrntul Atanasie (11813), Sfintul Ar-senie Athonitul (11877), precum si harismaticul pirinte Filo-theiZervakos (11980).

Tot aici, in satul Levskes, s-a niscut, Ia}ll4noiembrie 1897t,Francisc (numele de botez al Cuviosul Iosif Isihastul). Mama sa,

Maria (niscut5. Rangusi, 18672), s-a miritat, pentru prima datl,la vXrsta de aproape 17 ani, cu Leonardo Zumis, a cirui fami-lie provenea din Odesa, lJcraina, impreuni avind doi copii: pe

Mihai (1885 -1955) si un prunc care a murit nebotezat. La scurttimp dupi moartea primului sof (avea doar 20 de ani), Maria se

recS.si"toregte cu Gheorghe Kottis (1852-1908), un giran neinvi-gat, sirac, dar,,foarte evlavios si extrem de smerit"3. impreuna au

avut opt copii, Francisc fiind al cincileaa. Tliiau cu tolii intr-o

tArhimandritulEfiemFilotheitul,inMyElda...,p. lB,dateazina;tereaStaregu-lui in 1897, bazindu-se pe inscrisul gisit pe spatele icoanei ce a apa4inut familieiCuviosului si careJ reprezinti pe Sfannrl Gheorghe, unde, de altfel, sunt uecutedatele de nastere ale tuturor fraEilor acestuia. l,a fel gi inscripfa de pe frontispiciulcasei natale a Cuviosului, unde sti scris: ,/A.ici s-a niscur Gheron Iosif Isihasnrl(1897 -1959)." A se vedea www.agiosarsenios.com/images/Agioi&Gerontes/G.Iosif/l.jpg. Totqi, pe piatra morminnrlui slu de la Noul Schit sti scris anul na;-terii: 1 898, vezi http://calindragan.files.wordpress.com/201 0/02linteriorul-chi-liei-care-adaposteste-mormantul-parintelui-iosifjpg, i* in volumul ligouragIaorjcp 6'IlouporrjE.Aytou"OpoE - cpr)"oxil.rxf1 ipneqia, dedicat celor doulSimpozioane,tinute in memoria Staregului, de laAtena (2004) gi Limassol (2005),plrerile celor ce s-au pronunfat asupra acestui subiect (uidr supra) sunt impirEite.Prima varianti ni se pare cea mai siguri;i indreptiliri.2 In cazul datirii anilor de na;tere ai membrilor familiei Starelului, am alesvarianta publicati la slhrsitul cirEii ingrijite de monahul Iosif Vatopedinul(l6qowog'Itrorlq Bororcr6wot, @ daE yaq woE ipnu,p ieE. ligovtaE'Iaorj E6 Tlouyamfig, Enrctd,ryala BoyqaEia - Auix\oteE inrcrd.ig xai notrjpa-ra, coll. ,,Vuyu:,qel.r] Bo,ronc,r6wd" 18,"Ex6oor,g'Iepdg Mcy[ot1g Mov{g rotBnronor6lou,Aylov"OpoE,2006'z), intrucXt acest tabel genealogic a fostrealizatpe baza informaqiilor provenite direct de la rudele Cuviosului rimase in viagi.3 Elder Ephraim, My Elder..., p. 17.a Primii doi au murit la o virsti fragedi (Erghina, in 1888, gi Maruso, in 1890),ceilalgi gase fiind (in ordine descrescitoare): Erghina (1893-1952), Emanuei(1895-1963), Francisc (Starelul Iosif), lronard (1902-1945), Maruso (1905-1972) gi Nicolae, viitonrl pirinte AtanasieAthonitul, 1908-1983). Arhimandritul

'20'

VIATA

cisugS" cu doui camere foarte mici si modeste5. Fiind ,,cu adevi-rat un om al lui Dumnezeu: modesti, cu un inniscut simgimint:rl prihinirii de sine gi al propriilor picate"6, avA.nd un caracter

,,simplu si integru"T - trisituri mogtenite de viitorul Stareg, pe

care acesta le va cultiva toati viafa -, mama sa se invrednicise de

rnai multe vederi duhovnicegti, mai ales clnd mergea la biserici(nici nu realiza ci sunt minuni, ci credea ci aga vid toli cregti-

nii)8. Cea mai cunoscuti, gi care are leglturi directi cu subiectulnostru, este cea petrecuti la pugin timp dupl nasterea tiniruluiIirancisc, atunci cind Mariei i s-a aritat ingerul Domnului, care,

rrpropiindu-se de prunc, i-a scris numele acestuia pe o tlblifi,spuni.ndu-i mamei ci aceasta este hotirarea lui Dumnezeue.I )ezlegarea acestei vedenii a venit mai tArziu, atunci cind tinirullirancisc a ajuns monah la Sfrntul Munte Athos, fiind primit de

I )omnul in,,ceata ingerilor Sii pimintegti" 10.

Anul nagterii lui Francisc coincide cu cel al unui eveni-rrlent important din istoria poporului elen, cel al ,,Rizboiuluidc 30 de zile" cu otomanii, ca urmare a incercS"rii de a unificainsula Creta cu patria-mame, egec care va conduce la siricirea

;i mai acvtl a oamenilor de rind, prin obligativitatea pligiirrnei insemnate daune de rizboi.

lrfiem Fiiotheittl (Stareyul meu lotrf. .., p. 17) vorbegte de un numir de nouitopii (mengionind in plus o fati care ar fi murit inainte de afrborezati), caz

in care Staregul ar fi fost al saselea in ordinea nasterii.'' (lasa se pistreazi si azi, fiind un punct de interes turistic al insulei.

" lrlder Ephraim , My Elder. . ., p. 19.' Monahul Iosif Vatopedintl, Cuuiosul losrf..., p.25." Monahul Iosif Vatopedinul, Ti',iiri ale dumnezeiescului har. O epistoh dcEreilaSa lui Gheron losif Isihastul. Epistob inedite, rraducere din limba greaci deicrom. Agapie Corbu, Ed. Sfintul Nectarie, Arad, 2008, p. 20.'' Aminunt consemnat doar de Iosif Vatopedinul, atit in Cuuiosul losif..., p. 26,cir gi in cealalti lucrare amintiti, Ti,iiri ale dumnezeiescului har.. . , p. 20, in am-bclc locuri fiind consemnat gi faptul ci, drept rrmare a luptei dintre cei doi,ingcru.l ii lasl mamei o cruce.

"'I'llder Ephraim, My Elder..., p. 19. Nu e vorba de o predestinalie, ci mairrrult de o mingXiere adusi de Dumnezeu mamei Cuviosului Stareg, atAt deincercati (la momentul vedeniei, in 1897) de moartea celor patru copii ai sii,plccum si a primului sog.

GHERON IOSIF ISIHASTUL _VIAIA $I OPERA

ir, *..rt cadru, in 16 august 1904, tanlrul Francisc incepe

scoala sub indrumarea Sofiei Pempsiadis-Kantiotis, mama mitro-polinrlui Augustin al Florinei (12010), dovedindu-se a fi ,,foarteisteg", intrucit,,intotdeauna primea note mari"l l. Locuitorii insuleiinci triiau in duhul Sfhntului Arsenie Athonitul ( 1 800 -1877) , care

a exercitat o infuentS. considerabili asupra acestora, fapt concreti-zat prin evlavia aritati de ei sfintelor slujbe, prin respectarea rAn-

duielilor legate de post, ruglciune etc., mai ales ci preotul satului,George fupropoulos (1863-1929), s-a dovedit a 6 un adeviratucenic in Duh al acestuia. Francisc este nevoit si" intrerupi studiileimediat dupi terminarea clasei a patra primari, din cauza mo4iitatilui siu (t1908), la scurt timp dupi nasterea lui Nicolae, pentrua putea astfel sI igi ajute mama;i fragii rima;i in viagi.

Insula Paros nu oferea prea multe opliuni de trai, oamenii reu-

sind si se intretinS. prin munca la c5.mp, prin cultivarea cerealelor

9i a legumelor, prin cregterea animalelor si pescuit, practicindu-setrocul. Fiind o perioadi de mare siricie, canyati si de angrenarea

Greciei in cele doui Rizboaie Balcanice, care vor duce la declanga-

rea Primului Rizboi Mondial, in l9l4,la vXrsta de 77 ani, ranerulFrancisc este trimis de mama sa, impreuni cu fratele siu mai mic,konard, la Atena, pentru a gisi ceva de lucru. Astfel, se pare cI,mai intAi, a lucrat la minele din Lavriol2, fiind gizduigi de mltusalorAlexandra, apoi ca bucStar 9i brutar in casele boieresti din Pireu,iar ulterior cavlnzitor de bilete in troleibuzel3. Banii ia;tigagi cumulti osteneali ii folosea pentru intrefnerea sa 9i a fratelui siu ko-nard, precum gi a mamei si a celorlalEi &agi rima;i acasil4.

tt lbidem, p.22.12 Origel din sud-estul provinciei Attica, in Grecia, astizi suburbie a Atenei.Era faimos in Antichitate pentru mineie sale de argint, care reprezenrau unadintre principalele resurse ale statului atenian, argintul fiind folosit pentrumonede. Minele au fost reflcute la inceputul secolului )O( de citre compa-nii franceze si grecesti, in special pentru extracEia de plumb, cadmiu ;i man-gan. Populalia ora5ului numira peste 10.000 de oameni, in 1907. A se vedeahttp://www. britannica.com/EBchecked/topic/ 3 32487 I Laurilm.13 Elder Ephraim, My Elder..., p.25.\a lbidem, p.23. Cr timpul, toli fragii Stare;ului, cu exceplia lui Nicolae, s-aucisitorit. De asemenea, nepoata sa Varvara (fata surorii sale Erghina) a devenit

VIAIA

in septembrie 1915, se inroleazi in Marini, frcand stagiul

nrilitar timp de doi ani, Europa fiind angrenati pe arunci inI)rimul Rizboi Mondial (1914-1918), dupi care se reprofileazi

l)c nego!. Dovedind calitigi de bun negustor, va reugi si strAnglo avere insemnatl, fapt pentru care mltuga sa Alexandra il de-

tcrmini si se logodeasci. Cununia insi nu va mai avea loc dinplicina schimbirilor survenite in viaga lui Franciscrs.

Chemarea monahali.Nevoinfele ascetice sivArqite in lume,

ca pregitire penttu via{a monahali

futfel, degi izbutise in mare misur5. si-gi indeplineasci marea

,ltlringi., aceea de a avea un trai decent din punct de vedere mate-

ri:r[, prin lucrarea gi intervengia directi a lui Dumnezeu (un vis)

virEa sa va lua o alti turnuri, decisivi. in acest vis, povestit de el

irrsusi ucenicilor sii direcgi - ,,o razi de har" trimisi de Dumne-z('u ,,pentru a-l atrage" la Sinel6 -, Francisc se vede pe sine trecind

1,c lingi un palat, fiind luat de doi ofigeri, pentru a fi dus inaintea

irrrpi.ratului. Fiind imbricat intr-un vqmALnt alb gi pregios, ei i-au

.1,rrs: ,,De acum inainte vei sluji aici!", apoi l-au dus pentru a se

irrcirina impiratului (ingelegAnd ci era vorba de Domnul Hris-ros). Dupi acest vis, starea sa liuntrici s-a schimbat atit de mult,irrcit - avea si mirturiseasci el mai tArziu - ,,nu mi mai preocupa

nirnic din cele ce se aflau pe pimAnt, dar nici nu gtiam ce inseam-

rr;i ceea ce vizusem si nici ceea ce trebuie si fac"l7.

rrr,,nnhia Vrienia (staregi cu care a purtat constant o corespondengi' - vezi

Atarturii..., passim), iar cumnata sa Maria, sora fratelui siu Leonard, a primitl.r r riltrglrie numele de Melania (t1997)." StareEul Efrern Vatopedinul mentioneazi faptul ci logodnica lui Fran-, r\! :rr 6 murit de tuberculozi. A se vedea Ag1r,p.'Eqgai.p Bcrtonnlblvou,..l 0 t r t v rxog Aoy oE,"F-xb.'legdg MeyiotqE Mov{E rot Bcrtonol6iou, Aytovt )1rrrq, 2010, apudhttp:llwww.pernptousia.coml2}llll2lel<1er-joseph-the-I rcsychast-as-a-person-an-account-of-his-deeds.' l'l.lcr Ephraim, My Elder..., p.31.' Monahul Iosif Vatopedin:ul, Cuuiosul los,f..., p. 27.In relatarea pirinteluiI lr, rrr liilotheitui, acesta adaugi o alti cercetare, de data aceasta din partea lui

GHERON IOSIF ISIHASTUL _ VIAIA $I OPERA

Dezlegarea i-a trimis-o Dumnezeu prin intermediul fiicelorproprietiresei unde locuia, intrucA.t acestea, vizind starea de

spirit a tinirului, i-au diruit spre folos cartea Noul Martirolo-gia a Sfintului Nicodim Aghioritul. Desi crescut intr-o familieevlavioasi, se pare ci primul contact cu viegile sfingilor a avutloc atunci, rim1nind uimit de modul de vieguire al sfingilor,cuviogilor gi mucenicilor descris de marele cirturar aghioritl8.

Primul pas in noua direcgie a fost acela de a se spovedile, ci-utind apoi locuri gi oameni care si-i intireasci cele citite. Visul,dar gi cartea Sflntului Nicodim, l-au schimbat atit de mult,incAt a inceput si nu-l mai preocupe comergul, pe care ajunsese

s5"-l considere ,,piedic5. gi picat in noua sa cale duhovniceasci"20,de acum inainte mulpmindu-se cu lucrS"ri ce ii puteau oferihrana zilnicl, dar care nuJ impiedicau la rugS"ciune.

A dorit si plece in Sfhntul Munte, dar prima incercare afost zidirniciti de incursiunile militare din Balcani, din cauza

intririi Greciei, in 1917, in Primul Rizboi Mondial, alituri de

Antanta, precum gi de izbucnirea, in 1918, a epidemiei de gripispanioli in toati Grecia. inainte de a face acest pas decisiv gi

definitoriu al viegii sale, Francisc imparte o parte din economi-ile sale ca milostenie, iar cu restul reugqte si o cisitoreasci pe

sora sa Erghina, rAnduiqte zestre cuveniti gi celeilalte surori,

Hristos insusi, Care ii descoperi vrerea Sa in legituri cu el, aceea de a deveninegustor in cele duhovnicesti. A se vedea Elder Ephraim , My Elder. . ., p. 32;fipowag Taorjcp 6'IlouyaotrjE. Ayr,ou'OqoE - Erloxalwrj ipneqia, ed. cit.,2007, p.74.18 Detalii despre opera Sfrntului Nicodim Aghioritul la P. Elia Cirterio, Nico-dim Aghioritul. Personalitatea, opera, inaiil,itura asceticd ti misticd, ca taducerea,,Vieyii" sale ;i a.Prologurilor" h scrierile duhounicesti, tradtcere de Maria-Cor-nelia ;i diac. Ioan I. Ici jr., Ed. Deisis, Sibiu, 2001 .

le Arhimandritul Efrem Filotheitul este singurul care mentioneazi acest deta-liu, accentuAnd gi fapul ci ,,era pentru prima dati in viala sa cind se spove-dea". Este o afirmagie care, inevitabil, ridici multe semne de lntrebare legatede modul in care a trlit cregtineste in satul natal, tinind cont de cele exprima-te mai sus. A se vedea Elder Ephraim , M1 Eller. . ., p. 33.20 lbidem.

'24' '2r'

VIAIA

Maruso, ingrijindu-se gi de odihna sufletului tatllui siu, plitindl)cntru acesta 40 de S6nte Liturghii.

Francisc ,,a profitat de intirziere pentru a-gi verifica chema-

r('a pentru viaEa monahaJ|"2r. Mai intii, a mers la cunoscute lo-, rrri de inchinare, precum Ministirea Cuviosului Gherasim dinhcfalonia22 sau cea a Maicii Domnului din Tinos, unde, auzind

si v:rzind anumite minuni, a ingeles ci ceea ce citise in Viepile

.\ilinyilor erau lucruri adeviratez3. A incercat si puni in practicS.

,u/ litteram faptele cuviogilor descrigi de Sfrntul Nicodim, retri-

1lirrc{u-se inafaraora;ului, in locuri cAt mai izolate, mai ales innruntii Pendeli, unde s-a dedat unei asceze aspre, postind mult,irrrpartind cu siracii din puginul siu, priveghind toati noaptea

srind in copaci. Despre aceasti perioadi el insugi mirturisea cI,liind ,,in lume, stiteam ascuns gi duceam lupte pline de sAnge.

Mincam la doui zile o dati, in ceasul al nouilea. Mungii Pendeli

si t<late pegterile mi cunogteau ca pe un cocog de noapte, fli-rrrinzind, plangind gi ciutind izbivire. it..t "- sivld daci pot\rrlx)rta durerile gi suferingele, pentru a pleca la Sfrntul Munte sirrri fac cilugir. Dupi ce m-am antrenat destul de bine cAgiva ani,

,urr rugat pe Domnul si mi ierte pentru ci am mincat Ia douirilc ;i i-am spus ci atunci cind voi fi la Sfrntul Munte voi mAnca

rr tl:rti la opt zile, aga cum scrie in Vieyile Sfnyihi'24.

't lhil., p.35.'r l'iilintele Efrem Vatopedinul noteazi faptul ci Starepl Iosi{, aflind ci Sfhn-rrrl ( ihcrasim a trecut la cele vesnice in ziua priznuirii Adormirii Maicii Dom-rrrrlrri tlin anul 7579, s-a rugat acestuia si rinduiasci tn aga fel, incit gi el si,rib,i prrte de acelagi sfirgit, ceea ce s-a;i lntimplat 40 de ani mai tirziu. A se

vcrlcrr: lrttp://www.pemptousia.coml20lll12lelder-joseph-the-hesychast-as-.r pcrs()n-an-account-of-his-deeds/.

" lrltlcl Ephraim, My ELfur..., p. 34.'r ( ilrcron losif, Mdrturii..., Ep.37, p. 181 (EME, pp.219-220).

GHERON rOSrF TSTHASTUL -VTAIA gr OPERA

Plecarea in SfAntul MunteDupi aceasti perioadl de ,,incercare", la inceputul anului

192125, intorcd.ndu-se in Atena, s-a intAlnit, prin purtarea de gri-ji a lui Dumnezeu, cu monahul athonit Onufrie, stareEul uneiChilii din Karyes (capitala administrativi a Athosului). Acesta a

ascultat rugS.mintea tAnirului Francisc de aJ lua cu el la intoar-cerea sa in Sfrntul Munte26, astfel incAt, la virsta de 24 de ani27,

Francisc intrl pentru prima dati in Gridina Maicii Domnului.

LA SFANTUL MUNTE

Mediul monahal al SfAntului Muntela inceputul secolului XX. in ciutarea unui

duhovnic. Agteptiri inqelate. Primirea daruluirugiciunii si primele contemplatii

La sosirea lui Francisc in Sfintul Munte, acesta era ,,plin deviagi", ginand cont doar de faptul ci se nevoiau aici cinci miide monahi, majoritatea greci, dar si rusi, romini, bulgari, sirbi9i georgieni2s.

Potrivit rinduielii monahale, cel care s-a hotirit si devi-ni monah este dator si-gi aleagi ,,locul gi felul de vieguire ce is-ar potrivi cel mai bine caracterului siu"2e. Francisc ciuta unascet aidoma celor pe care ii descriau cirlile patristice pe care

25 Elder Ephraim, My Elder..., p. 37.

'?6 Athosul 6ind recent eliberat definitiv de sub ocupalia turcl (1913), dupi aproa-pe cinci secole, ca urmare a uatatelor de pace dupi cele doui Rizboaie Balcanicedin a doua decadi a secolului )C(27 Monahul Iosif Vatopedinrl, in Tiniri ale dumnezeiescului har..., pp. 21-22,merge pe variana de23 ani, intrucit dateazi data nasterii ca 6ind in anui 1898.Dar se pot sacoti 23 de ani gi daci ne gAndim ci Starelui era niscut in lunanoiembrie, iar plecarea e la doar citeva luni dupi aceasta.28 Elder Ephraim, My Elder..., p. 41.2e lbidem.

'26'

VIAIA

lc citise. Caracteristicile acestuia trebuiau si 6e privegherea de

toati noaptea, infrAnarea extremi (si minince ierburi, iar nupiine30), si fie neingelat in cele duhovnicegti gi destoinic a-l de-

prinde gi pe el adevlrata viagi monahali, cea care il duce pe

nevoitor la curigie, iluminare gi desivArqire. A ingeles mai tArziuf irptul ci ,,imaginalia, ca rezultat al rivnei aprinse, se face ispitiirsculiti negtiutorilor, pAni cAnd li se schimbi impresiile prinviaga practici"3r. DupI perioada petrecute in pustiul din jurulrnarii metropole elene, a devenit congtient de faptul ci locul insine, oricit ar fi de retras, nu poate da de la sine nevoitoruluirrrgiciunea adevirati, iar fari, un poviguitor duhovnicesc gi ex-

pcrimentat, acesta poate cu quringi si cadi in ingelare.

Pe cit de mari au fost agteptirile, pe atit de mare a fost 9i,|tziluzia de a gisi o lume monahali in care ,,majoritatea zdrobi-roare a piringilor aghiorigi se limitau la slujbele tipiconale, dind,r deosebiti importangi lucrului de mini", in vreme ce ,,nu se

.rrita nimeni care si se ocupe cu lucrarea mingii". Mai mult,, ci mai mulgi piringi il descurajau, spunA,ndu-i ci ,,dascaliir rrgS.ciunii mingii lipsesc cu desivirgire"32.

Cu toate acestea, Francisc ii mirturisea surorii sale Erghinaintr-o scrisoare: ,,CAnd am venit la Sfrntul Munte, nu ne-am in-r his intr-o casi, aga cum obignuiesc mulgi si faci. Ci am clutat,;rrrr strigat, am plins. Nu am lisat munte sau pegteri neumblati.,irrtind indrumitor neriticit, ca s5. ascultlm cuvintele viegii,rrrr cuvinte zadarnice, neroditoare. Nu am lisat niciun pirintet'r'crnit de la care si" nu luim fie gi un pic de folos."33 Iar unorliicc duhovnicegti le scria: ,,Am ciutat mult, dar n-am gisit de-

,lit ri.nduiala cu mAncare o datl in zi. Nu vi spun cite lacrimi,titir durere in suflet, cAt am strigat de se cutremurau munfii,

1'liingXnd ziua 9i noaptea pentru ci nu glseam rinduiala aga

"' It'trnul ca acesta avea si nu-l giseasci niciodati, intilnind un singur ascet

r.rrr rniinca dupl ceasul al 9-lea, dar nu se limita la verdeluri." Mrrrrahul Iosif Vatopedinrl, Cuaiosul losif..., p. 30.'' Allrirrr. Efrem Filotheit'tl, Stareyul meu losif..., p. 33." ( ilrcr<rn losif, Mirturii..., Ep.26, pp. 128-129 (EME, pp. 155-156).