livrĂrile supravegheate transnaŢionale În …pentru nicio utilizare a informațiilor conținute...
TRANSCRIPT
Cofinanțat de către Comisia Europeană –
Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne
LIVRĂRILE SUPRAVEGHEATE
TRANSNAŢIONALE ÎN CONTEXTUL
INVESTIGĂRII TRAFICULUI DE
DROGURI
Manual
JUST/2013/ISEC/DRUGS/AG/6412 “Întărirea
cooperării Autorităților de Aplicare a Legii din
Uniunea Europeană în domeniul livrărilor
supravegheate de droguri”
Acest manual a fost elaborat ca urmare a proiectului
JUST/2013/ISEC/DRUGS/AG/6412 ”Întărirea cooperării
Autorităților de Aplicare a Legii din Uniunea Europeană
în domeniul livrărilor supravegheate de droguri”.
Experții care l-au întocmit sunt: Dl. IGNACIO MIGUEL
DE LUCAS MARTÍN și Dl. Cristian-Eduard ȘTEFAN.
Această publicație reflectă perspectivele autorilor și nu
reflectă opinia oficială a Comisiei Europene.
Responsabilitatea pentru informațiile și punctele de
vedere exprimate în manual aparține în totalitate
autorilor, Comisia neputând fi considerată responsabilă
pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în acesta.
Aceasta versiune este traducerea în limba română a
versiunii originale a manualului, redactată și publicată
în limba engleză.
Acest proiect a fost cofinanțat de către Comisia Europeană –
Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne.
3
Cuprins
INTRODUCERE ........................................................................................ 7
CAPITOLUL I: CONTEXTUL INTERNAȚIONAL AL LIVRĂRILOR SUPRAVEGHEATE DE DROGURI.................................................................. 10
1. NECESITATEA LIVRĂRILOR SUPRAVEGHEATE ÎN CONTEXTUL TRAFICULUI INTERNAȚIONAL DE DROGURI................................................ 10
1.1. INFORMAȚII DE FOND ......................................................................... 10
1.2. RUTELE DROGURILOR ........................................................................ 11
1.3. PROVOCĂRI ACTUALE ........................................................................ 16
1.4. IMPORTANȚA COOPERĂRII JUDICIARE ȘI A POLIȚIEI .......................... 20
1.5. METODE DE TRAFICARE ..................................................................... 25
1.6. LIVRĂRI SUPRAVEGHEATE ÎN CONTEXTUL TRAFICULUI DE DROGURI .. 27
2. REGLEMENTARE LEGISLATIVĂ PRIVIND LIVRAREA SUPRAVEGHEATĂ LA NIVEL INTERNAȚIONAL ........................................................................ 29
CAPITOLUL II: REGLEMENTĂRI NAȚIONALE PRIVIND LIVRĂRILE SUPRAVEGHEATE ÎN STATELE MEMBRE UE ............................................... 41
1. AUSTRIA ................................................................................................ 41
2. BELGIA .................................................................................................. 44
3. BULGARIA ............................................................................................. 49
4. CROAȚIA ............................................................................................... 56
5. CIPRU .................................................................................................... 58
6. REPUBLICA CEHĂ ................................................................................... 61
7. DANEMARCA ........................................................................................ 64
8. ESTONIA ................................................................................................ 70
9. FINLANDA ............................................................................................. 74
10. FRANȚA ............................................................................................... 78
11. GERMANIA........................................................................................... 82
12. GRECIA ................................................................................................ 86
4
13. UNGARIA ............................................................................................ 89
14. IRLANDA ............................................................................................. 93
15. ITALIA ................................................................................................. 96
16. LETONIA ............................................................................................... 98
17. LITUANIA ............................................................................................ 102
18. LUXEMBOURG .................................................................................... 107
19. MALTA ................................................................................................ 110
20. OLANDA ............................................................................................... 112
21. POLONIA .............................................................................................. 115
22. PORTUGALIA ........................................................................................ 119
23. ROMÂNIA ........................................................................................... 124
24. SLOVACIA ............................................................................................ 130
25. SLOVENIA ............................................................................................ 133
26. SPANIA ................................................................................................ 135
27. SUEDIA ................................................................................................ 140
28. REGATUL UNIT ..................................................................................... 142
CAPITOLUL III: ASPECTE PRACTICE ALE LIVRĂRILOR SUPRAVEGHEATE TRANSNAȚIONALE DE DROGURI ................................................................ 146
1. OBIECTIVE OPERAȚIONALE ȘI TIPURI DE LIVRĂRI SUPRAVEGHEATE ...... 146
1.1. OBIECTIVE OPERAȚIONALE ................................................................. 146
1.2. TIPURI DE LIVRĂRI SUPRAVEGHEATE .................................................. 148
2. PLANIFICAREA ȘI ORGANIZAREA LIVRĂRILOR SUPRAVEGHEATE ........... 156
3. TEHNICI INVESTIGATIVE SPECIALE UTILIZATE ÎN CONTEXTUL LIVRĂRILOR SUPRAVEGHEATE ................................................................... 164
4. REZULTATUL LIVRĂRILOR SUPRAVEGHEATE. CERCETĂRI PENALE PARALELE ÎN ȚĂRILE IMPLICATE ................................................................. 175
5. OBSTACOLE ȘI DIFICULTĂȚI (JURIDICE ȘI PRACTICE) ÎN DOMENIUL LIVRĂRILOR SUPRAVEGHEATE ................................................................... 181
5.1. DIFICULTĂȚI LA NIVEL INTERNAȚIONAL .............................................. 181
5
5.2. DIFICULTĂȚI LA NIVEL EUROPEAN ....................................................... 184
5.3. REZUMATUL OBSTACOLELOR ȘI DIFICULTĂȚILOR ............................... 188
6. ROLUL INSTITUȚIILOR INTERNAȚIONALE ȘI EUROPENE ÎN COORDONAREA ȘI SUSȚINEREA LIVRĂRILOR SUPRAVEGHEATE ................. 190
6.1. EUROJUST ........................................................................................... 190
6.2. REȚEAUA JUDICIARĂ EUROPEANĂ ÎN MATERIE PENALĂ ..................... 199
6.3. EUROPOL ........................................................................................... 200
6.4. SELEC ................................................................................................. 203
6.5. REȚELELE PRACTICIENILOR .................................................................. 203
CAPITOLUL IV: CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ............................................. 205
1. RECOMANDĂRI PENTRU A ÎNDEPLINI OBIECTIVELE PROIECTULUI.......... 208
2. MĂSURI COMPLEMENTARE PENTRU A ASIGURA EFICIENȚA LS ............. 211
ANEXA I: LISTA PUNCTELOR NAȚIONALE DE CONTACT ÎN DOMENIUL LS ... 213
ANEXA II: PROIECT DE FORMULAR STANDARD ÎN SCOPURILE LS ............... 224
ANEXA III: SCENARII (CAZURI IPOTETICE) PREZENTATE ÎN CADRUL ATELIERELOR ............................................................................................ 225
ANEXA IV: BIBLIOGRAFIE .......................................................................... 230
6
Abrevieri
BCI – Biroul Central de Investigații
CPC – Programul de Control al Containerelor
LS – Livrare Supravegheată
CND – Comisia ONU privind Stupefiantele
DIICOT – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de
Criminalitate Organizată și Terorism
EAW – Mandat European de Arestare
CEDO – Curtea Europeană a Drepturilor Omului
RJE – Rețeaua Judiciară Europeană
EMCDDA – Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și
a Dependenței de Droguri
UE – Uniunea Europeană
JAI – Justiție și Afaceri Interne
SANALD – Șefii Agențiilor Naționale de Aplicare a Legii
privind Drogurile
AAL – Agenții de Aplicare a Legii
AJM – Asistență Judiciară Mutuală
SM – Stat Membru
ANCC – Agenția Națională de Combatere a Criminalității
NEBEK – Centrul de Cooperare Internațională a Agenţiilor
Naţionale de Aplicare a Legii
SPN – Substanțe Psihoactive Noi
TSI – Tehnică Specială de Investigare
UCCA – Unitatea Centrală de Coordonare Antidrog
UK – Regatul Unit
ONU – Națiunile Unite
UNODC – Biroul ONU pentru Droguri și Criminalitate
SUA – Statele Unite ale Americii
WCO – Organizația Mondială a Vămilor
7
INTRODUCERE
Proiectul JUST/2013/ISEC/DRUGS/AG/6412 “Întări-
rea cooperării Autorităților de Aplicare a Legii din Uniunea
Europeană în domeniul livrărilor supravegheate de droguri”,
ale cărui obiective principale sunt reprezentate de încurajarea
AAL în combaterea traficului de droguri și întărirea cooperării
acestora în domeniul livrărilor supravegheate (LS), a început în
septembrie 2015 cu prima activitate – ”Analiza teoretică a
situației juridice actuale în Statele Membre UE”.
În acest sens, cei doi experți selectați din SM UE în
domeniul investigării traficului de droguri și LS au efectuat un
studiu bazat pe cercetare ştiinţifică prin colectarea de date
aparținând prevederilor legale din toate cele 28 SM în legătură
cu LS a drogurilor. Experții care au întocmit raportul de
cercetare sunt Dl. Ignacio Miguel de Lucas Martín (Procuror în
cadrul Parchetului Special Antidrog, Spania) și Dl. Cristian-
Eduard Ștefan (Conferenţiar universitar în cadrul Academiei de
Poliție “Alexandru Ioan Cuza” din București, România).
Raportul inițial a fost discutat în timpul celor trei
Adunări Regionale ale proiectului de către cei doi experți și
participanții din cadrul AAL (Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție din România, Parchetul General
al Republicii Estonia și Poliţia Judiciară din Lituania) și
practicieni în domeniu din alte State Membre UE (Italia,
Belgia, Bulgaria, Polonia, Ungaria și Letonia). Experții au
adăugat în manual constatările de la fiecare atelier pentru a fi
prezentate în cadrul conferinței finale a proiectului.
Manualul prezintă atât teoria și practica din spatele LS
a drogurilor, cât și instrumentele pentru cooperare utilizate în
8
fiecare dintre cele 28 SM. Manualul mai descrie și normele și
legislația națională aplicabile LS a drogurilor, precum și
practicienii implicați în acest domeniu (procurori, judecători,
poliție, vamă, agenții de pază a frontierei/poliția de frontieră
etc.).
Metodologia utilizată pentru a întocmi manualul se
bazează pe o analiză științifică a datelor colectate de către
experți în prima etapă a proiectului, fiind urmată de contribuția
participanților și practicienilor care au participat la cele trei
Adunări Regionale ale proiectului care au avut loc la Tallinn
(Estonia), Poiana Brașov (România) și Druskininkai (Lituania).
Validarea datelor colectate în prima etapă și elaborarea
manualului final nu ar fi fost posibile fără contribuția
participanților și practicienilor în domeniul LS.
Pe parcursul Adunărilor Regionale ale proiectului,
experții au întocmit și distribuit participanților un chestionar
pentru a identifica principalele provocări, obstacole și
recomandări practice privind investigarea cazurilor de trafic de
droguri care implică LS. În plus, cazuri (scenarii) ipotetice au
fost prezentate participanților împărțiți în grupuri, pentru a
stabili modul în care participanții ar utiliza LS în contextul
investigațiilor privind traficul de droguri.
Manualul este împărțit în patru capitole. Primul
capitol stabilește contextul internațional al LS de droguri,
inclusiv necesitatea LS și a reglementării juridice a acestei
tehnici investigative speciale (TSI) la nivel internațional. Cel
de-al doilea capitol descrie normele și legislația națională
aplicabile în cazul LS de droguri. Cel de-al treilea capitol
conține o analiză a aspectelor practice ale LS transnaţionale.
Include, de asemenea, o dezbatere a obiectivelor operaționale și
tipurilor de LS, a planificării și organizării LS, TSI utilizate în
contextul LS, rezultatul LS, rolul instituțiilor internaționale și
9
europene în acest domeniu. Ultimul capitol prezintă concluzii
și recomandări finale. Anexele la acest raport cuprind o listă a
punctelor de contact naționale pentru LS (Anexa I), un
formular standard propus în scopul LS (Anexa II), cazurile
ipotetice utilizate în scopul dezbaterii în cadrul atelierelor
(Anexa III) și bibliografia (Anexa IV).
10
CAPITOLUL I: CONTEXTUL INTERNAȚIONAL AL
LIVRĂRILOR SUPRAVEGHEATE DE DROGURI
1. Necesitatea livrărilor supravegheate în contextul trafi-
cului internațional de droguri
1.1. Informații de fond
Investigarea și cercetarea crimei organizate sunt eforturi
în special complexe, deoarece acestea necesită mai multe linii
de investigare care să funcționeze în paralel, inclusiv
investigații transfrontaliere desfășurate de către diferite
autorități și în baza diferitelor legislații. Pe acest fond, TSI,
cum ar fi LS, joacă un rol cheie în dezmembrarea crimei
organizate, dar integrarea corespunzătoare a acestora în
sistemele juridice naționale necesită luarea unor decizii dificile
de către legiuitorii naționali.
Traficul internațional de droguri continuă să fie una
dintre cele mai mari provocări pentru agențiile de aplicare a
legii din întreaga lume. Această activitate infracțională este
extrem de profitabilă pentru rețelele de trafic de droguri,
exacerbează amenințările la adresa siguranței Statelor și
reprezintă o amenințare gravă pentru sănătatea publică.
Conform datelor furnizate de către Europol, traficul de droguri
a reprezentat domeniul principal de infracționalitate în 2013 și
2014 în ceea ce privește cazurile inițiate și fluxul de informații.
După cum este prezentat în Raportul EMCDDA din 2016, se
estimează că drogurile contribuie cu aproximativ o cincime din
veniturile globale din infracțiuni. În Europa, s-a estimat că
acestea reprezintă 0,1-0,6% din produsul intern brut (PIB) al
celor opt State Membre pentru care sunt disponibile date
publicate. Se estimează că piața UE de vânzare a drogurilor cu
11
amănuntul valora cel puțin 24 miliarde Euro (între 21 și 31
miliarde Euro) în 2013, cu piața de canabis fiind cea mai
dezvoltată, reprezentând aproximativ 38% din total, urmată de
piețele de heroină (28%) și cocaină (24%).
Majoritatea Statelor lumii au realizat de mult
importanța cooperării internaționale în lupta împotriva acestei
infracțiuni, încercând să găsească cele mai eficiente metode și
instrumente pentru prevenire și control. În contextul traficului
internațional de droguri, Statele de pe rutele de trafic al
drogurilor sunt afectate în egală măsură, indiferent dacă sunt
State de origine, de tranzit sau de destinație finală.
1.2. Rutele drogurilor
În contextul global, Europa este o piață importantă
pentru droguri, fiind susținută atât de producția internă, cât și
de drogurile traficate din alte regiuni. America Latină, Asia de
Vest și Africa de Nord reprezintă surse importante de droguri
care ajung în Europa, iar unele droguri și precursori de droguri
tranzitează Europa în drum spre alte continente. Europa este, de
asemenea, o regiune producătoare de canabis și droguri
sintetice, canabisul fiind produs în special pentru consum local,
în timp ce drogurile sintetice sunt produse pentru a fi exportate
în alte zone ale lumii1.
Suplimentar drogurilor ilegale care vin din UE, există
două rute principale ale drogurilor pe care acestea intră în UE.
Aceasta este ”ruta cocainei” (din America Latină prin Africa de
Vest în UE) și ”ruta heroinei” (din Afganistan fie prin Balcanii
de Vest, fie prin Asia Centrală în UE).
În ceea ce privește ”ruta cocainei”, în 2010, ca parte din
inițiativa intitulată ”Contracararea amenințărilor globale și 1 Raport European privind Drogurile 2015: tendințe și evoluții, EMCDDA,
Lisabona, iunie 2015, p. 19.
12
trans-regionale ale componentei pe termen lung a instru-
mentului pentru stabilitate (IfS)”, Comisia Europeană a lansat
Termenii de Referință ”Lupta împotriva rutei de traficare a
drogurilor: Ameripol2”. Conform Termenilor de Referință,
principalele tendințe semnificative în ceea ce privește traficul
de droguri raportate de diferite agenții de aplicare a legii au fost
(i) o schimbare majoră privind popularitatea trimiterii de
transporturi mai degrabă către Europa decât către SUA (dife-
rență de preț și frica de extrădare în SUA sunt principalii fac-
tori care influențează această mutare); și (ii) o creștere majoră a
traficului pe calea aerului și utilizarea culoarelor de zbor clan-
destine - adesea din Venezuela prin Africa de Vest către Europa.
După cum s-a subliniat în această inițiativă, ”pentru a
ajunge pe piața de consum, ruta cocainei s-a mutat de pe rutele
tradiționale pe coridorul afro-european. Traficanții sud-ameri-
cani s-au relocat în statele fragile din Africa de Vest, utilizând
zona drept centru pentru traficul de cocaină, profitând de co-
rupție, instabilitate politică, sărăcie și bucurându-se de impu-
nitatea derivată din lipsa resurselor, abilități de bază sau coor-
donarea agențiilor Vest Africane de aplicare a legii. Două
puncte slabe principale sunt evident prezente. Primul implică
transporturile maritime, terestre și aeriene gestionate de gru-
puri sud americane, mutând cantități vaste de droguri prin Africa
de Vest. Cel de-al doilea, rezultând din plata pentru asistența
recruților vest africani, transportă cocaină către Europa, în
mod normal prin curieri cu zborurile aeriene comerciale.”
2 Acest program a urmărit a urmărit inițiativa lansată în 2008 ”Rute noi de cocaină: America Latină, Insulele Caraibe și Africa de Vest” în baza IfS Lot
1. Unul dintre obiectivele identificate a fost ”îmbunătățirea capacității
procurorilor și a agențiilor de aplicare a legii în vederea desfășurării unor
investigații complexe și a schimbului asociat de informații privind spălarea
banilor și infracțiunile financiare”.
13
Conform analizei specialiștilor în domeniu, traficanții
de droguri schimbă rutele de traficare și metodele de contra-
bandă sau spălare a veniturilor provenite din traficul ilicit de
droguri. În același timp, ”urmărirea necoordonată poate forța
traficanții să mute locațiile de producere a drogurilor în țările
învecinate sau să schimbe rutele de traficare, dar aceste
măsuri nu pot întrerupe în mod durabil traficul de droguri”3.
Rute de traficare a heroinei
Rute de traficare a cocainei
Sursă: Raport al Biroului ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC)
privind drogurile la nivel mondial, 2016, pp. xiii-xiv
3 COM (2011) 689: Comunicare din partea Comisiei către Parlamentul
European și Consiliu. În direcția unui răspuns european puternic contra
drogurilor, p.2.
14
Rute pentru traficarea amfetaminei
Sursă: Raport al Biroului ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC)
privind drogurile la nivel mondial, 2016, p. xv.
Cuantumul total al capturilor individuale și al cantităților confiscate4
Sursă: Raport al Biroului ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC)
privind drogurile la nivel mondial, 2015, p. xii.
4 Raport al Biroului ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) privind
drogurile la nivel mondial, 2016, prevede că ”un indicator direct al activi-
tății de aplicare a legii privind drogurile, confiscările de droguri sunt rezul-
tatul acelor operațiuni de succes care se încheie cu interceptări de droguri
și sunt astfel influențate de capacitatea și prioritățile aplicării legii. În ace-
lași timp, confiscările de droguri reprezintă unul dintre elementele cheie în
înțelegerea dinamicii pieței ilegale a drogurilor, a disponibilității droguri-lor și a tiparelor și tendințelor traficului de droguri, în special dacă sunt
luate în considerare entitățile geografice vaste și sunt analizate perioade în-
delungate de timp”. Totuși, acest indicator nu pare să fie suficient în ceea ce
privește măsurarea numărului de grupuri de crimă organizată desființate ca
urmare a confiscării.
15
Sursă: Raportul EMCDDA 2016
16
1.3. Provocări actuale
În prezent, una dintre principalele provocări în lupta
împotriva traficului de droguri o reprezintă evoluția Interne-
tului ca piață online de droguri. În ultimii ani, peste jumătate
dintre țările UE au avut ca principal obiectiv infracțiunile
legate de droguri pe internet, unele dintre acestea țintind pagi-
nile de internet care vând droguri sintetice sau alte substanțe
ilegale5. Noi evoluții în domeniu sunt reprezentate de utilizarea
5 COM(2015) 584: Raportul din partea Comisiei către Parlamentul
European și Consiliu cu privire la progresul în cadrul Strategiei privind
17
de către traficanții de droguri a tehnologiilor avansate, precum
și a transmisiei codificate a email-urilor, utilizarea internet
cafe-urilor pentru a evita supravegherea electronică și a
computerului etc.
Consiliul Europei, prin Programul de Lucru 2015-2018
al Grupului Pompidou intitulat ”Politica în materie de droguri
și drepturile omului: tendințe noi într-un context globalizat6”,
lucrează la diferite priorități tematice, după cum s-a identificat
de către cea de-a șaisprezecea Conferință Ministerială. Unul
dintre subiecte este ”identificarea oportunităților și provocărilor
pentru politici în materie de droguri, care reies de pe internet”.
Activitatea ce urmează a fi întreprinsă se va adresa acestui
fenomen, deoarece, conform Programului de Lucru al Grupului
Pompidou, ”evoluțiile recente în ceea ce privește tehnologiile
de informare și comunicare (TIC) au permis emergența unei
noi piețe negre globale pentru vânzările de droguri, care se
dezvoltă rapid. Accesul facil și anonimitatea reduc pragul de
cumpărare a drogurilor de pe internet și au creat noi căi de
distribuție și sisteme de plată care prezintă provocări noi
pentru agențiile de aplicare a legii și vămi. Astfel, numărul în
Drogurile, 2013-2020, și a Planului de Acțiune împotriva Drogurilor, 2013-
2016, p. 8. 6 Grupul de Cooperare pentru Combaterea Abuzului de Droguri și a
Traficului Ilegal de Droguri (Grupul Pompidou) este un organ
interguvernamental format în 1971 la inițiativa regretatului președinte al
Franței Georges Pompidou. Inițial, acest forum informal era format din
șapte țări europene – Franța, Belgia Germania, Italia, Luxembourg, Olșia,
Regatul Unit – care căutau să își împărtășească experiența în combaterea
abuzului de droguri și a traficului de droguri. Cooperarea a fost ulterior
extinsă pentru a include țări noi. În 1980, Grupul a fost încorporat într-un cadru instituțional al Consiliului Europei și, în prezent, acesta include 35
State Membre.
http://www.coe.int/T/DG3/Pompidou/Source/Documents/P-
PG_MinConf%20(2014)%204%20WorkProgramme%202015-
18_ENGLISH.pdf
18
creștere de pagini de internet care oferă droguri și/sau
promovează consumul de droguri a devenit principalul motiv
de îngrijorare.”
O altă provocare importantă, după cum s-a raportat de
către EMCDDA în strategia sa 2016-2018, programul de lucru
și programul de lucru anual pe 2016, este reprezentată de către
substanțele psihoactive (”SPN”). După cum se stipulează în
acest document7, “un total de 101 SPN au fost depistate pe
piața UE a drogurilor pentru prima dată în 2014 (ultimul an
pentru care date complete au fost disponibile la momentul
redactării), ceea ce reprezintă aproape 25% din numărul total
de SPN monitorizat de către EWS din 1997. Acest lucru aduce
numărul total monitorizat de către EMCDDA la peste 450 –
aproape dublu numărul substanțelor controlate în baza
convențiilor internaționale ale Națiunilor Unite pentru con-
trolul drogurilor – cu peste jumătate dintre acestea raportate
doar în ultimii trei ani”. Ca urmare a acestei situații, Comisia
Europeană a subliniat nevoia unui sistem mai eficient care să
abordeze amenințarea cauzată de SPN. În septembrie 2013,
Comisia a adoptat un pachet legislativ care să atingă acest
obiectiv și de atunci, pachetul a fost supus dezbaterilor de către
legiuitorii UE8.
În plus, Raportul din 2016 al UNODC privind drogurile
la nivel mondial prevede că ”dezvoltarea traficului a fost și mai
intensă în cadrul grupului SPN în ultimii ani. Reprezentând
trei procente din toate cazurile de confiscare de droguri din
2014, confiscările de SPN sunt încă reduse prin comparație
7
http://www.emcdda.europa.eu/system/files/publications/2095/TDAX16001
ENN.pdf 8 http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52015DC0584
19
(un procent în 2009 și 0,1 procente în 1998). În ceea ce
privește cantitatea confiscată, confiscările de SPN (SPN din
plante, cum ar fi khat (Cathaedulis) și kratom (Mitragyna
speciosa)) au crescut cu 15 schimbări între 1998 și 2014.
Ketamina și canabisul sintetic au fost cel mai mult confiscate;
cantitatea totală de ketamină confiscată la nivel mondial a
crescut de la o medie anuală de 3 tone în perioada 1998-2008
la 10 tone în perioada 2009-2014”.
Mai mult, conform celui mai recent raport al EMCDDA
(martie 2016), ramificațiile pieței ilegale de droguri sunt ample
și depășesc prejudiciile cauzate de consumul de droguri,
incluzând:
implicarea în alte tipuri de activități infracționale
și în terorism;
impact asupra activităților legale și economiei în
general;
presiune asupra instituțiilor guvernamentale și
corupție la nivelul acestora; și
impact asupra societății în general.
Există multe moduri în care piețele drogurilor și cei
implicați în acestea interacționează cu alte domenii de
activitate ilegală. Aceste interacțiuni pot fi considerate ca fiind
de trei tipuri vaste:
Când cei implicați în furnizarea de droguri se
angajează în alt comerț ilegal, cum ar fi comerțul
cu arme sau contrabanda cu imigranți;
Când furnizarea de droguri este utilizată ca mijloc
pentru o finalitate diferită, de exemplu, pentru a
oferi finanțare pentru alte activități infracționale
sau terorism sau când drogurile sunt utilizate ca
mijloc de control al oamenilor exploatați;
20
Când altă activitate infracțională este parte inte-
grantă din activitatea de trafic al drogurilor, de
exemplu, când persoanele traficate sunt forțate să
participe la producția sau traficul de droguri; când
corupția este folosită pentru a facilita traficul;
când profiturile rezultate din trafic sunt spălate;
când banii în numerar sunt folosiți pentru a plăti
proviziile de droguri; sau când violența este utili-
zată pentru a păstra poziția pe piață.
1.4. Importanța cooperării judiciare și a poliției
În lupta împotriva grupurilor infracționale implicate în
traficul de droguri, cooperarea judiciară și a poliției este
esențială. Statele Membre confirmă faptul că o luptă eficientă
împotriva traficului de droguri poate fi obținută numai printr-o
cooperare activă între autoritățile statelor în care are loc
producerea, tranzitul și plasarea drogurilor. Conform Strategiei
21
UE în materie de droguri (2013-2020), consolidarea
cooperării și coordonării la nivel strategic și operațional între
agențiile de aplicare a legii ar trebui să includă: îmbunătățirea
schimbului transfrontalier de informații (inclusiv de informații
operaționale), bune practici și cunoștințe în timp real, precum
și efectuarea de investigații și operațiuni colective. Mai mult,
această Strategie consideră necesară consolidarea cooperării
UE în ceea ce privește aplicarea deciziilor judiciare și a legii în
materie de droguri și utilizarea practicilor existente pentru
stabilirea unor răspunsuri mai rapide și mai precise și susține-
rea activităților de cooperare în ceea ce privește aplicarea deci-
ziilor judiciare și a legii și a schimbului de informații și date9.
Este crucial să subliniem nevoia de a ”consolida
eforturile de cooperare internațională și de a se asigura
utilizarea eficientă a mecanismelor, instrumentelor și
platformelor legale și judiciare disponibile. Eforturi de
îmbunătățire a schimbului de informații și date în mod
strategic și operațional…Utilizarea eficientă a resurselor
poate avea loc prin identificarea și țintirea locațiilor
geografice unde sunt concentrate activitățile asociate pieței
drogurilor. Astfel de locații specifice, care includ porturi de
containere, centre de livrare colete, puncte de frontieră
terestre sau aeriene specifice și zone geografice relativ discrete
utilizate pentru fabricarea drogurilor, reprezintă ținte
prioritare pentru eforturile de interzicere”10
.
Majoritatea statelor au consolidat sistemul de prevenire
și combatere a crimei organizate – traficul de droguri în special
– prin dotarea autorităților cu instrumente legislative, institu-
ționale și procedurale. Grupurile de crimă organizată iau multe 9 Strategia UE în materie de droguri (2013-20), secțiunile 22.1 și 22.8. 10 Raportul european în materie de droguri 2016: EMCDDA, Lisabona,
martie 2016.
22
contramăsuri atunci când pregătesc sau se angajează în
activități infracționale pentru a distrage atenția agențiilor de
aplicare a legii. Metodele tradiționale de investigații sunt
adesea inadecvate din cauza structurilor speciale și profesio-
nalismului grupurilor de crimă organizată. Din punct de vedere
strategic, tactic și operațional, este, prin urmare, necesar să se
recurgă la TSI, cum ar fi livrări supravegheate, investigații sub
acoperire, interceptarea comunicaţiilor, utilizarea dispozitivelor
de interceptare şi înregistrare, supraveghere sub acoperire și
agenți și informatori sub acoperire.
În cadrul primului atelier al proiectului, ce a avut loc la
Tallinn, participanții au identificat următoarele provocări
investigative principale cu care aceștia se confruntă în
cazurile de trafic de droguri:
Diferențe între legislația Statelor Membre UE și,
de asemenea, în ceea ce privește cooperarea cu
terțe părți (participanții lituanieni);
Investigațiile ar trebui să se concentreze nu numai
pe traficul de droguri, dar și pe spălarea banilor
proveniți din traficul de droguri (participanții
români și practicianul belgian);
Diferențe în ceea ce privește modurile în care
probele sunt gestionate în diferite State Membre,
birocrația cooperării dintre state (inclusiv
asistența judiciară) (practicianul bulgar);
Nevoia de a utiliza livrări supravegheate pentru
confiscarea veniturilor din traficul de droguri.
După cum s-a menționat de către practicianul
italian, ”dacă sunt confiscate droguri, traficanții
vor produce altele, dar dacă sunt confiscați banii,
va fi dificil pentru aceștia să îi înlocuiască”.
23
Utilizarea Internetului și tehnologiilor moderne de
către traficanții de droguri și problemele cauzate
de comunicarea între criminali cu ajutorul
telefoanelor de tip Smartphone, pe aplicația
WhatsApp și alte rețele sociale (procurorii
estonieni și români);
Dificultăți în ceea ce privește cooperarea dintre
autoritățile de aplicare a legii/judiciare și
furnizorii de servicii de Internet cu sediul în alte
state (în special cei din afara UE);
Identificarea liderului rețelei infracționale din
cauza faptului că, în majoritatea cazurilor, numai
curierii sau celulele infracționale mici sunt
identificate de către AAL.
Majoritatea provocărilor investigative de mai sus au
fost confirmate în cadrul celui de-al doilea atelier al
proiectului, care a avut loc la Poiana Brașov (22-24 iunie
2016). Cele mai importante provocări identificate de către
participanți includ următoarele:
Limitări de timp pentru planificarea și organizarea
operațiunilor;
Eliminarea fluxului de numerar implicat în cazu-
rile de trafic de droguri (conform unui ofițer de
poliție judiciară din Lituania, ”dacă nu pot fi con-
fiscate drogurile, este utilă confiscarea banilor”);
Refuzul nejustificat al unui stat de a transfera
procedura penală într-un caz de trafic de droguri
(opinie exprimată de către un procuror român);
Lipsa resurselor ar putea duce la prioritizarea
acestora numai pentru unele cazuri (procuror
estonian);
24
Conform unui procuror român, “orice barieră
pusă cooperării și comunicării dintre AAL
reprezintă un avantaj pentru traficanții de
droguri”.
În cadrul ultimei Adunări Regionale a proiectului,
unul dintre participanții lituanieni a declarat că ”trebuie să
învățăm nu numai din bunele practici, dar și ca urmare a
experiențelor negative legate de acest subiect. Este necesară
îmbunătățirea eficienței gestionării resurselor umane, în
special în ceea ce privește agenții sub acoperire. Nu este
posibilă realizarea cu succes a operațiunilor antidrog fără
susținerea ofițerilor sub acoperire și a informatorilor… Una
dintre principalele provocări o reprezintă identificarea
întregului grup infracțional, deoarece, cel mai adesea, arestăm
numai curierul și confiscăm doar coletul care conține
drogurile”. Practicianul polonez a menționat unele provocări
cu privire la necesitatea solicitărilor AJM, întrucât în Polonia
LS sunt simple măsuri ale poliției și, de aceea, nicio astfel de
solicitare nu este necesară. Acesta a mai menționat că unele
state nu investighează traficul de droguri în cantități mici
(adică, colete mici de droguri). Procurorii români care au
participat la atelier în Druskininkai au menționat următoarele
provocări: identificarea legilor relevante din SM UE și non-
UE; diferențele dintre normele naționale care guvernează
folosirea ofițerilor sub acoperire și a informatorilor; nevoia de
identificare a punctelor de contact relevante din statele situate
de-a lungul rutei de traficare; dezvoltarea de noi tehnologii
(rețele sociale, WhatsApp etc.); îmbunătățirea depistării
drogurilor.
25
1.5. Metode de traficare
În contextul traficului ilegal internațional, drogurile
sunt traficate pe cale aeriană, maritimă sau terestră, depistarea
drogurilor de către agențiile de aplicare a legii este adesea
realizată după controlul vamal, cu ajutorul mai multor metode,
cum ar fi analiza riscului, utilizarea scanerelor cu raze X sau a
altor metode de realizare proactivă de profiluri. Mascarea
drogurilor de către traficanții de droguri se realizează prin
ascunderea acestora în locuri dificil de pătruns sau în locuri
special amenajate. Modurile și locurile de ascundere a
drogurilor în traficul ilegal depind de mai mulți factori, cum ar
fi cantitatea de droguri, mijlocul de transport, ingeniozitatea
traficanților și destinația finală a drogurilor. De asemenea,
conform studiilor realizate la nivelul UE, ”…traficanții
utilizează tehnici avansate pentru ascunderea drogurilor, de
exemplu, prin amestecarea cocainei lichide în mărfuri
comerciale (haine, lichide, plastic), convertind-o în cocaină
pudră în laboratoare din Europa sau făcând-o inodoră…
Rețelele infracționale își schimbă rutele de trafic în mod
frecvent pentru a eluda controalele. …”11
.
Aeroporturile reprezintă principalul punct de intrare a
drogurilor utilizat de către organizațiile de trafic de droguri. În
plus, traficul de droguri pe cale maritimă rămâne metoda de
bază utilizată de către traficanți, care ascund drogurile în
containere12
.
11 COM (2011) 689: Comunicare din partea Comisiei către Parlamentul
European și Consiliu. În direcția unui răspuns european puternic contra
drogurilor, p. 3. 12 Pentru a soluționa traficul de droguri cu ajutorul containerelor, UNODC,
împreună cu WCO, sunt responsabile pentru implementarea Programului de
Control al Containerelor (CPC). Scopul acestui program îl reprezintă
dezvoltarea capacității în țările care caută să îmbunătățească securitatea
schimburilor comerciale și standardele de facilitare și controalele la granița
26
Conform Organizației Mondiale a Vămilor13
, metodele
de ascundere a drogurilor în containere maritime se împart în
trei categorii principale:
În încărcătură: în interiorul sau printre mărfurile
transportate;
În mijlocul de transport: în structura contai-
nerului, inclusiv în compartimentul mecanic al
containerelor frigorifice;
“Înșelăciune”14
: drogurile sunt introduse în
container, lângă ușa containerului și fără ca
expeditorul/destinatarul să fie informat.
În 2014, Centrul Spaniol de Informaţii contra
Terorismului și Crimei Organizate (Centro de Inteligencia
contra el terrorismo y el crimen organizado, “CICO”) a
întocmit un raport privind ”Traficul maritim de cocaină cu
ajutorul containerelor”. Între 2011 și 2013, confiscările de
cocaină din Europa au fost structurate după cum urmează15
:
acestora. CPC furnizează capacitate pentru realizarea de profiluri, țintirea și examinarea containerelor utilizate pentru transportul mărfurilor ilegale. 13 Raportul Global UNODC–WCO privind analiza containerelor, 2008, p.
29. 14 În ultimii câțiva ani, s-a observat o expansiune a modului de operare de
tip ”înșelăciune” în ceea ce privește traficul de droguri. Ca reacție la acest
mod de operare, Organizația Mondială a Vămilor a elaborat un sistem sigur
de comunicare a informațiilor între autoritățile vamale (ContainerCOMM),
prin care acestea puteau coopera prin diseminarea informațiilor cu caracter
sensibil (mesaje de avertizare alerte) legate de containerele cu nivel ridicat
de risc. Pe baza acestor informații, în ultimii ani, autoritățile vamale din
unele state au confiscat capturi semnificative de droguri (în special
cocaină). 15 Printre cele 17 Recomandări făcute în acest raport, două aveau legătură cu
livrările supravegheate:
“16. Consolidarea cercetărilor efectuate de poliție pentru a lupta
împotriva utilizării containerelor în transportul ilegal de mărfuri,
utilizând livrări supravegheate mai frecvent. În implementarea
27
ANUL
LOCUL și GREUTATEA (kg) CONFISCĂRILOR
TERES-
TRU
AEROPOR-
TURI MARE
CONTAI-
NERE TOTAL
2011
2012
2013
10 234 6 223 14 897 20 279 51 633
8 358 8 707 11 149 31 682 59 897
8 481 7 200 11 902 33 872 61 455
1.6. Livrări supravegheate în contextul traficului de
droguri
Una dintre TSI care a stimulat cooperarea internațională
a poliției și autorităților judiciare în lupta contra traficului
internațional de droguri este reprezentată de livrarea
supravegheată. Livrările supravegheate sunt, în general,
definite ca tehnici prin care transporturile ilegale sau suspecte
sunt permise să intre, să se miște și să iasă de pe teritoriul unuia
sau a mai multor state, autoritățile competente având cunoștință
de acestea și supraveghindu-le, în vederea investigării unei
infracțiuni și a identificării persoanelor implicate în săvârșirea
acesteia. Metoda livrării supravegheate a fost identificată drept
un instrument investigativ prin care un transport ilegal de
droguri este permis să tranziteze teritoriul unuia sau mai multor
state sub supravegherea autorităților competente pentru a
acestei tehnici de investigare, coordonarea dintre poliție,
autoritățile vamale, judiciare și procurori trebuie îmbunătățită.
17. În mediul internațional, este esențială realizarea livrărilor
supravegheate. Pentru ca acestea să fie posibile, este necesar
pentru cadrele juridice naționale să furnizeze o bază legală pentru
implementarea eficientă și rapidă a acestei tehnici de investigare.” Având în vedere semnificația acestei amenințări, Uniunea Europeană a
decis să stabilească un sub-grup subordonat grupului Platforma Europeană
Multidisciplinară împotriva Amenințărilor Infracționale (EMPACT) –
Cocaină – care să se concentreze exclusiv pe traficul de cocaină prin
folosirea containerelor: Grupul Țintă Conex.
28
identifica toate componentele organizațiilor infracționale de
trafic de droguri care există în statele de origine, tranzit sau
destinație a drogurilor.
Spre deosebire de alte TSI, livrările supravegheate nu
au un impact asupra drepturilor fundamentale în același fel ca,
de exemplu, interceptările convorbirilor telefonice. Totuși,
utilizarea acestei tehnici poate fi problematică în unele țări,
deoarece facilitează tranzitul de mărfuri ilegale prin teritoriul
unui stat care, altfel, ar fi interceptate de către autoritățile de
aplicare a legii. Având în vedere faptul că livrările
supravegheate implică circulația mărfurilor ilegale prin una sau
mai multe țări, există un risc asociat ridicat de pierdere a urmei
acestora.
Pe ansamblu, valoarea adăugată a acestei tehnici de
investigare prevalează asupra riscurilor asociate implementării
sale, în special unde mărfurile ilegale sunt transportate prin țări
diferite. În consecință, utilizarea acestei tehnici s-a răspândit la
scară largă printre agențiile de aplicare a legii atunci când vine
vorba de infracțiuni legate de droguri, atât la nivel intern, cât și
la nivel internațional.
Livrările supravegheate pot intra atât în sfera cooperării
poliției, cât și în sfera procedurilor judiciare, având în vedere
faptul că în mai multe State Membre, pentru executarea unor
astfel de operațiuni, este necesară o autorizare judiciară, iar în
alte state, numai permisiunea din partea conducerii unităților
naționale de poliție.
Pentru a asigura eficiența măsurilor de combatere a
rețelelor infracționale implicate în traficul de droguri, în 2007,
în cadrul celei de-a șaptea întruniri a SANALD (Conducerea
Agențiilor Naționale de Aplicare a Legii în Materie de
29
Droguri) s-a înaintat o propunere de intensificare a utilizării
livrărilor supravegheate la nivel internaţional16
.
Conform Manualului de operațiuni transfrontaliere,
”există tipuri diferite de livrări supravegheate, în funcție de
legislația națională. Nu toate tipurile sunt cunoscute tuturor
Statelor Membre: cu agenți sub acoperire, cu control fizic, fără
control fizic (uneori denumit livrare monitorizată), cu
informatori, prin înlocuirea drogurilor”17
.
Prin referire la valoarea adăugată a LS în comparație cu
alte TSI, un practician care a participat la ultimul atelier al
proiectului a menționat: “LS ne permite să observăm sub
acoperire transportul sau fabricarea de droguri, poate lăsa
falsa impresie printre membrii grupului de crimă organizată și
ne permite să identificăm persoanele implicate, modul de
operare, vehiculele utilizate, oferindu-ne posibilitatea de a
colecta date privind alte infracțiuni comise”.
2. Reglementare legislativă privind livrarea supravegheată
la nivel internațional
Livrarea supravegheată este reglementată atât la nivelul
ONU, cât și la nivelul UE. Prima sa apariție a avut loc în cadrul
Convenției ONU împotriva Traficului Ilegal de Stupefiante și
16 Aceasta a fost, de asemenea, propusă în Raportul Anual CPC pentru
2014. Unul dintre principalele obiective ale programului, după cum s-a
stipulat în Raport, pentru America Latină, este reprezentat de stabilirea unor
legături mai strânse între regiune și Europa, în special pentru dezvoltarea unor capacități operaționale de ”livrare supravegheată” cu Panama și
Ecuador. 17 Manual privind operațiunile transfrontaliere, Secretariatul General,
Consiliul UE, Brussels, 14 decembrie 2009, p. 18.
30
Substanțe Psihotrope (Viena, 20 decembrie 1988) (”Convenția
de la Viena”) în vederea combaterii traficului de droguri.
Aceasta a fost inclusă ulterior în Convenția ONU împotriva
Crimei Organizate Transnaționale (New York, 15 noiembrie
2000) și în Convenția împotriva Corupției (Merida 2003). La
nivelul UE, dispozițiile livrării supravegheate au fost prima
dată stabilite în cadrul Convenției care implementează Acordul
Schengen (14 iunie 1985, semnat la Schengen la 19 iunie
1990), urmată de Convenția privind Asistența Reciprocă și
Cooperarea între Administrațiile Vamale (Naples, 18
decembrie 1997) și Convenția privind Asistența Reciprocă în
Materie Penală dintre Statele Membre ale Uniunii Europene
(29 mai 2000).
Definițiile livrării supravegheate prevăzute în
instrumentele juridice ale ONU adoptate ulterior Convenției
de la Viena s-au bazat în mare parte pe Articolul 1(g) din
acea convenție. Principala diferență dintre aceste definiții o
reprezintă domeniul mai vast de aplicare al acestei metode
investigative, care nu se limitează doar la droguri în instru-
mentele ulterioare. Tabelul comparativ de mai jos ilustrează
diferitele definiții ale livrării supravegheate împreună cu
prevederile referitoare la condițiile de utilizare și implementare
a livrărilor supravegheate la nivel transnațional.
Den
um
ire
con
ven
ție
(act
ju
rid
ic)
Def
iniț
ia l
ivră
rii
sup
raveg
hea
te
Con
diț
ii d
e im
ple
men
tare
Co
nvenți
a O
NU
împo
triv
a tr
afic
ulu
i
ileg
al
de
nar
coti
ce ș
i
subst
anțe
psi
ho
tro
pe
(1988)1
8
Art
ico
lul
1
(g):
”L
ivra
re
supra
-
veg
heat
ă” s
e re
feră
la
tehnic
a de
per
mit
ere
a tr
ansp
ort
uri
lor
ileg
ale
sau
susp
ecte
de
nar
coti
ce,
sub-
stan
țe p
siho
tro
pe,
subst
anțe
ind
i-
cate
în
T
abelu
l I
și
Tabelu
l II
anexat
e la
ace
ast
ă C
onvenți
e s
au
subst
anțe
su
bst
ituit
e pen
tru a
ces-
tea,
car
e tr
ec d
in,
pe
sau î
n t
eri-
tori
ul
uneia
sau
a m
ai
mu
lto
r ță
ri,
cu
știi
nța
și
su
b
supra
veg
her
ea
auto
rită
țilo
r co
mp
eten
te a
le a
ces-
tora
, în
ved
erea
identi
fică
rii
per
-
soan
elo
r im
pli
cate
în
co
mit
erea
de
infr
acți
uni
stab
ilit
e în
co
nfo
r-
mit
ate
cu a
rtic
olu
l 3,
par
agra
ful
1
din
Co
nvenți
e.
Art
ico
lul
11:
1.
În ca
zul
în ca
re se
per
mit
e de
cătr
e pri
nci
pii
le d
e baz
ă al
e si
stem
elor
juri
dic
e naț
ional
e re
spec
tive
ale
aces
-
tora
, P
ărți
le v
or
lua m
ăsuri
le n
eces
are,
în l
imit
a posi
bil
ităț
ilor,
pen
tru a
perm
i-
te uti
liza
rea
core
spunză
toare
a
livră
rii
supra
veg
hea
te l
a niv
el i
nte
rnaț
ional
, pe
baz
a aco
rduri
lor
și a
ranja
men
telo
r re
ci-
pro
c co
nsf
inți
te î
n v
eder
ea i
den
tifi
cări
i
per
soan
elor
impli
cate
în i
nfr
acți
uni
sta-
bil
ite
în c
onfo
rmit
ate
cu a
rtic
olu
l 3, pa-
ragra
ful
1,
și a
luăr
ii d
e m
ăsuri
juri
dic
e
împotr
iva
aces
tora
.
2.
Dec
izii
le
de
uti
liza
re
a li
vră
rii
supra
veg
hea
te v
or
fi l
uat
e în
funcț
ie d
e
caz
și p
ot, a
tunci
cân
d e
ste
nec
esa
r, s
ă
18 S
pre
deo
sebir
e de
regula
men
tele
in
tern
ațio
nal
e an
teri
oar
e (C
on
ven
ția
Un
ică
pri
vin
d S
tup
efia
nte
le,
19
61
), C
on
ven
ția
din
19
88
a r
evolu
ționat
lupta
îm
potr
iva
traf
iculu
i d
e dro
gu
ri p
rin
tr-o
mod
ific
are
com
ple
tă a
par
adig
mei
în
mat
eria
inves
tig
ație
i ju
dic
iare
.
3
2
ia î
n c
onsi
der
are
ara
nja
men
tele
și
înțe
-
leger
ile
finan
ciar
e cu
pri
vir
e la
ex
er-
cita
rea
com
pet
ențe
i de
cătr
e P
ărți
le î
n
cauză
.
3.
Tra
nsp
ort
uri
le i
legal
e a
le c
ăre
i
livra
re su
pra
vegheată
est
e conven
ită
pot,
cu acord
ul
Părț
ilor
în cauză,
să
fie i
nte
rcepta
te ș
i să
se p
erm
ită c
onti
-
nuare
a a
cest
ora
cu
narc
oti
cele
sau
sub-
stanțe
le p
sihotr
ope i
nta
cte
sau e
lim
i-
nate
sau î
nlo
cuit
e t
ota
l sa
u p
arț
ial.
Co
nvenți
a O
NU
împo
triv
a cr
imei
org
aniz
ate
tran
snaț
ionale
(2000)
Art
ico
lul
2 (
i):
”Liv
rare
supra
ve-
ghea
tă”
se
refe
ră
la
tehnic
a d
e
per
mit
ere
a tr
ansp
ort
uri
lor
ileg
ale
sau s
usp
ecte
să
trea
că p
e sa
u î
n
teri
tori
ul
unu
ia s
au a
mai
mu
lto
r
stat
e,
cu
știi
nța
și
su
b
supra
ve-
gher
ea
auto
rită
țilo
r co
mpet
ente
ale
ace
sto
ra,
în
ved
erea
in
ves
ti-
găr
ii
unei
infr
acți
uni
și
a id
en-
tifi
căr
ii per
soan
elo
r im
pli
cate
în
com
iter
ea d
e in
frac
țiu
ni.
Art
ico
lul
20:
1.
Dac
ă se
per
mit
e de
cătr
e pri
n-
cip
iile
de
baz
ă al
e si
stem
ulu
i să
u j
uri
dic
naț
ional, fi
ecar
e P
arte
va
lua,
în
li
mit
a
po
sibil
ităț
ilo
r și
în b
aza
condiț
iilo
r pre
-
văz
ute
de
legis
lați
a sa
naț
ional
ă,
toat
e
măs
uri
le n
eces
are
pen
tru a
per
mit
e uti
-
liza
rea
core
spunză
toar
e a
livră
rii
supra
-
veg
hea
te și
, în
ca
zul
în ca
re co
nsi
der
ă
adec
vat
, pen
tru
uti
liza
rea
alto
r te
hnic
i
inves
tigat
ive
spec
iale
, cu
m ar
fi
su
pra
-
3
3
veg
her
ea e
lect
ronic
ă sa
u d
e al
tă n
atură
și
oper
ațiu
nil
e su
b
aco
per
ire,
de
cătr
e
auto
rită
țile
sal
e co
mpet
ente
, pe
teri
tori
ul
său,
în
sco
pul
com
bat
erii
efi
cie
nte
a
crim
ei org
aniz
ate.
2.
În s
copul
inves
tigăr
ii i
nfr
acți
unilo
r
aco
per
ite
de
cătr
e ac
east
ă C
onven
ție,
Păr
țile
sunt
încu
raja
te s
ă în
cheie
, at
unci
când es
te nec
esar
, ac
ord
uri
sa
u ar
anja
-
mente
bilat
eral
e sa
u
mu
ltilat
eral
e co
-
resp
unză
toar
e pen
tru u
tili
zare
a as
tfel
de
tehnic
i in
ves
tigat
ive
spec
iale
în c
onte
xtu
l
coo
per
ării
la
niv
el
inte
rnaț
ional
. A
stfe
l
de
acord
uri
sa
u
aran
jam
ente
vor
fi
înch
eia
te
și
imp
lem
enta
te
în
dep
lină
confo
rmit
ate
cu
pri
ncip
iul
egal
ităț
ii
suver
ane
al s
tate
lor
și v
or
fi e
xec
uta
te î
n
stri
ctă
confo
rmit
ate
cu
term
enii
ac
elo
r
acord
uri
sau
ara
nja
men
te.
3.
În
abse
nța
unui
acord
sa
u
aran
-
jam
ent,
după
cum
se
pre
ved
e în
par
agra
-
ful
2
din
pre
zentu
l ar
tico
l,
dec
iziile
de
3
4
uti
liza
re
a unor
astf
el
de
tehnic
i in
ve-
stig
ativ
e sp
ecia
le la
niv
el
inte
rnaț
ional
vo
r fi
lu
ate
de
la c
az la
caz
și,
atu
nci
când
est
e nec
esar
, po
t lu
a î
n c
onsi
der
are
aran
jam
ente
le și
în
țele
ger
ile
financia
re
cu p
rivir
e la
exer
cit
area
co
mpet
ențe
i d
e
cătr
e P
ărți
le î
n c
auză
.
4.
Dec
izii
le
de
uti
liza
re
a livră
rii
supra
veg
hea
te la
niv
el
inte
rnaț
ional
pot
incl
ude,
cu
ac
ord
ul
Păr
țilo
r în
ca
uză
,
met
ode
pre
cum
in
terc
epta
rea
și
per
mi-
tere
a m
ărfu
rilo
r să
co
nti
nue
inta
cte
sau s
ă
fie
elim
inat
e sa
u
înlo
cuite
tota
l sa
u
par
țial.
Co
nvenți
a O
NU
împo
triv
a co
rupți
ei
(2003)
Art
ico
lul
2
(i):
”L
ivra
re
supra
-
veg
heat
ă” s
e re
feră
la
tehnic
a de
per
mit
ere
a tr
ansp
ort
uri
lor
ileg
ale
sau s
usp
ecte
să
trea
că d
in,
pe
sau
în
teri
tori
ul
unu
ia
sau
a m
ai
mu
lto
r st
ate,
cu
șt
iința
și
su
b
supra
veg
her
ea
auto
rită
țilo
r co
m-
pet
ente
ale
ace
sto
ra,
în
ved
erea
invest
igăr
ii
unei
infr
acți
uni
și
a
Art
ico
lul
50:
1.
Pen
tru
a co
mbat
e efi
cie
nt
co-
rupți
a, f
ieca
re S
tat
Par
te v
a lu
a m
ăsuri
le
nec
esar
e,
în
măsu
ra
per
mis
ă
de
pri
n-
cip
iile
de
baz
ă ale
sis
tem
ulu
i să
u j
uri
dic
naț
ional
și î
n c
onfo
rmit
ate
cu c
ond
iții
le
pre
văz
ute
de
leg
isla
ția
sa n
ațio
nală
, în
funcț
ie
de
mij
loace
, pen
tru
a per
mit
e
3
5
identi
ficăr
ii p
erso
anelo
r im
pli
cate
în c
om
iter
ea d
e in
frac
țiu
ni.
uti
liza
rea
core
spu
nză
toar
e de
cătr
e
auto
rită
țile
sa
le
com
pet
ente
a
livră
rii
supra
veg
hea
te ș
i, u
nde
aces
ta c
onsi
der
ă
adec
vat
, a
alto
r te
hnic
i in
vest
igat
ive
spec
iale
, cu
m a
r fi
supra
veg
her
ea e
lec-
tro
nic
ă sa
u a
lte f
orm
e d
e su
pra
veg
her
e
și
oper
ațiu
nil
e
sub
aco
per
ire,
pe
teri
-
tori
ul
său,
și va
per
mit
e ad
mit
erea
în
inst
anță
a p
robelo
r der
ivat
e d
in a
cest
ea.
2.
În
sco
pu
l in
ves
tigăr
ii
infr
acți
unil
or
aco
per
ite
de
cătr
e ac
east
ă C
onvenți
e,
Păr
țile
su
nt
încu
raja
te s
ă în
cheie
, at
unci
când e
ste
nec
esar
, ac
ord
uri
sau
ara
nja
-
mente
bilat
eral
e sa
u m
ult
ilat
eral
e co
res-
punză
toar
e pen
tru
uti
liza
rea
astf
el
de
tehnic
i in
ves
tigat
ive
spec
iale
în c
onte
x-
tul
cooper
ării l
a niv
el
inte
rnaț
ional
. A
st-
fel de
acord
uri
sau
ara
nja
mente
vo
r fi
în-
cheia
te ș
i im
ple
menta
te î
n d
epli
nă
con-
form
itat
e cu
pri
ncip
iul
egal
ităț
ii s
uver
a-
ne
al st
atel
or
și v
or
fi e
xec
uta
te î
n s
tric
tă
confo
rmit
ate
cu t
erm
enii
ace
lor
aco
rduri
sau a
ranja
mente
.
3
6
3.
În
abse
nța
unui
acord
sa
u
aran
-
jam
ent,
după
cum
se
pre
ved
e în
par
a-
gra
ful
2 din
pre
zentu
l ar
tico
l, dec
izii
le
de
uti
liza
re
a unor
astf
el
de
tehnic
i
inves
tigat
ive
spec
iale
la
niv
el
inte
r-
naț
ional
vo
r fi
luat
e de
la c
az l
a ca
z și
,
atunci
câ
nd
este
nec
esar
, pot
lua
în
consi
der
are
aran
jam
ente
le ș
i în
țele
ger
ile
financia
re
cu
pri
vir
e la
ex
ercit
area
com
pet
ențe
i de
cătr
e P
ărți
le î
n c
auză
. 4
. D
eciz
iile
de
uti
liza
re
a
livră
rii
supra
veg
hea
te l
a niv
el
inte
rnaț
ional
po
t
inclu
de,
cu
aco
rdul
Păr
țilo
r în
ca
uză
,
met
ode
pre
cum
in
terc
epta
rea
și
per
-
mit
erea
m
ărfu
rilo
r să
co
nti
nue
inta
cte
sau s
ă fi
e eli
min
ate
sau î
nlo
cuit
e to
tal
sau p
arți
al.
C
onvenți
a pentr
u
imp
lem
enta
rea
Aco
rdu
lui S
cheng
en
(1990)
Nic
iuna
A
rtic
olu
l 73:
1.
Păr
țile
Co
ntr
acta
nte
se
obli
gă,
în
confo
rmit
ate
cu
const
ituți
ile
și
sist
e-
mele
lo
r ju
rid
ice
naț
ionale
, să
ad
opte
măsu
ri
pentr
u
a per
mit
e efe
ctuar
ea
3
7
livră
rilo
r su
pra
veg
heat
e în
co
nte
xtu
l
traf
icu
lui
ileg
al
de
nar
coti
ce
și
subst
anțe
psi
ho
tro
pe.
2.
În f
ieca
re c
az î
n p
arte
, se
va
lua
dec
izia
de
per
mit
ere
a li
vră
rilo
r su
pra
-
veg
heat
e pe
baza
auto
riză
rii
ante
rio
are
de
cătr
e fi
ecar
e P
arte
C
ontr
acta
ntă
în
cauză
.
3.
Fie
care
Par
te C
ontr
acta
ntă
va
fi
resp
onsa
bil
ă pentr
u și
va
supra
veg
hea
ori
ce o
per
ațiu
ne des
fășu
rată
pe
teri
to-
riu
l să
u ș
i va
avea
dre
ptu
l să
inte
rvin
ă.
Co
nvenți
a pri
vin
d
asis
tența
rec
ipro
că ș
i
coo
per
area
din
tre
adm
inis
traț
iile
vam
ale
(1997)
Nic
iuna
A
rtic
olu
l 22:
a.
F
ieca
re S
tat
Mem
bru
se
o
bli
gă
să s
e as
igure
că,
la
soli
cit
area
unu
i alt
Sta
t M
embru
, li
vră
rile
su
pra
veg
heat
e
pot
fi p
erm
ise
pe
teri
tori
ul
său î
n c
adru
l
uno
r ce
rcet
ări
penale
pri
vin
d i
nfr
acți
un
i
care
pot
duce
la
extr
ădar
e.
b.
Dec
izia
de
a efe
ctua
livră
ri
supra
veg
hea
te v
a fi
luat
ă în
fie
care
caz
3
8
în p
arte
de
cătr
e au
tori
tăți
le c
om
pet
ente
ale
Sta
tulu
i M
em
bru
so
licit
at,
luând î
n
consi
der
are
leg
isla
ția
naț
ională
a a
celu
i
Sta
t.
c.
Liv
rări
le s
upra
veg
hea
te v
or
avea
loc
în
confo
rmit
ate
cu
pro
ceduri
le
Sta
tulu
i M
em
bru
so
licit
at.
Co
mpet
ența
de
a ac
țio
na
și d
e a
conduce
oper
ațiu
ni
apar
ține
auto
rită
țilo
r co
mpet
ent
ale
acelu
i S
tat
Mem
bru
.
Auto
rita
tea
soli
cit
ată
va
pre
lua
contr
olu
l
livră
rii
atunci
când
măr
furi
le
trec
gra
niț
a sa
u
la
un
mo
ment
de
pre
dar
e
convenit
, pentr
u
a ev
ita
ori
ce
într
e-
ruper
e a
supra
veg
her
ii.
Pe
par
curs
ul
rest
ulu
i că
lăto
riei, a
ceas
ta s
e va
asi
gura
că
măr
furi
le
sunt
în
per
manență
su
b
supra
veg
her
e as
tfel
încâ
t,
în
ori
ce
mo
ment,
ac
east
a ar
e po
sibil
itat
ea
să
ares
teze
infr
acto
rii și
să
confi
ște
mar
fa.
d
. T
ransp
ort
uri
le a
căr
or
livra
re s
u-
pra
veg
hea
tă e
ste
convenit
ă, c
u a
cord
ul
3
9
Sta
telo
r M
em
bre
în
ca
uză
, a
fi
inte
r-
cepta
tă ș
i a
i se
per
mit
e co
nti
nu
area
cu
conți
nutu
l in
iția
l in
tact
sau
eli
min
at s
au
înlo
cuit
tota
l sa
u p
arți
al.
Co
nvenți
a pri
vin
d
asis
tența
rec
ipro
că î
n
mat
erie
penală
din
tre
Sta
tele
Mem
bre
ale
Uniu
nii
Euro
pen
e
(2000)
Nic
iuna
A
rtic
olu
l 12:
1.
Fie
care
Sta
t M
embru
se
obli
gă
să
se a
sigure
că,
la
soli
cit
area
unui
alt
Sta
t
Mem
bru
, li
vră
rile
supra
veg
hea
te p
ot
fi
per
mis
e pe
teri
tori
ul
său î
n c
adru
l uno
r
anchet
e pen
ale
pri
vin
d in
frac
țiu
ni
care
pot
duce
la
extr
ădar
e.
2.
Dec
izia
de
a efe
ctua
livră
ri
supra
veg
hea
te v
a fi
luat
ă în
fie
care
caz
în p
arte
de
cătr
e au
tori
tăți
le c
om
pet
ente
ale
Sta
tulu
i M
em
bru
so
licit
at,
luând î
n
consi
der
are
leg
isla
ția
naț
ională
a a
celu
i
Sta
t.
3.
Liv
rări
le
supra
veg
hea
te
vo
r av
ea
loc
în
confo
rmit
ate
cu
pro
ceduri
le
Sta
tulu
i M
em
bru
so
licit
at.
Co
mpet
ența
de
a ac
țio
na
și d
e a
conduce
oper
ațiu
ni
4
0
apar
ține
auto
rită
țilo
r co
mpet
ent
ale
acelu
i S
tat
Mem
bru
.
Cel de-
al do
ilea
pro
toco
l ad
ițio
nal
la
Co
nvenți
a
Euro
pea
nă
pri
vin
d
asis
tența
mutu
ală
în
mat
erie
penală
(Str
asbo
urg
,
8.X
I.2001)
Nic
iuna
Art
ico
lul
18:
1.
Fie
care
par
te
se
obli
gă
ca,
la
cere
rea
unei
alt
e p
ărţi
, să
au
tori
zeze
livră
rile
su
pra
veg
hea
te
pe
teri
tori
ul
său,
în
cad
rul
anchet
elo
r p
enale
refe
rito
are
la i
nfr
acţi
uni
care
pot
da
loc
la e
xtr
ădar
e.
2.
Dec
izia
de
a re
curg
e la
liv
rări
le
supra
veg
hea
te e
ste
luat
ă în
fie
care
caz
de
cătr
e au
tori
tăţi
le
com
pet
ente
ale
păr
ţii
soli
cit
ate,
cu
re
spec
tare
a
dre
ptu
lui
naţ
ional
al ac
este
i păr
ţi.
3.
Liv
rări
le su
pra
veg
hea
te se
des
-
făşo
ară
potr
ivit
pro
ceduri
lor
pre
văz
ute
de
par
tea
soli
cit
ată.
D
reptu
l de
a
acţi
ona,
de
a co
nduce
şi
de
a co
ntr
ola
oper
aţiu
nea
ap
arţi
ne
auto
rită
ţilo
r co
m-
pet
ente
ale
păr
ţii
soli
cit
ate.
CAPITOLUL II: REGLEMENTĂRI NAȚIONALE
PRIVIND LIVRĂRILE SUPRAVEGHEATE ÎN
STATELE MEMBRE UE
1. Austria
Definiție și prevederi legale
În Austria, livrările supravegheate sunt permise în
conformitate cu prevederile UE-JZG19
, care includ principalele
instrumente ale recunoașterii reciproce20
.
§ 71 UE-JZG prevede că livrările supravegheate
constau în livrarea (transportul) mărfurilor interzise sau a celor
supuse traficului restricționat din sau pe teritoriul austriac, fără
obligarea Parchetului de a interveni.
Implementare la nivel național
Conform paginii de internet a EMCDDA21
, condițiile
necesare pentru autorizarea livrării supravegheate sunt după
cum urmează:
Asigurarea monitorizării continue a
transportului;
Livrarea va fi interceptată, dacă există un risc de
pierdere a transportului;
În cazul în care Austria este statul de origine sau
de tranzit, livrarea supravegheată va avea loc
numai dacă este oferită o asigurare cu privire la
19 Legea federală privind cooperarea judiciară în materie infracțională cu
Statele Membre din Uniunea Europeană (UE-JZG), 2004. 20 Katalin, Ligeti, Toward a Prosecutor for the European Union Volumul 1:
A Comparative Analysis, Hart Publishing Ltd, 2013, p. 42. 21
http://www.emcdda.europa.eu/html.cfm/index44352EN.html
42
confiscarea transportului și arestarea persoanelor
implicate;
Livrările supravegheate pe teritoriul național vor
fi asumate și conduse de către autoritățile
austriece22
;
Supravegherea transportului pe întreaga rută
parcursă până la predarea sa autorităților din alt
stat.
Atunci când solicitarea vine din partea unui organism
străin (dacă nu există nicio investigație în desfășurare în
Austria), livrarea supravegheată trebuie autorizată de către
Procuratura cu competență în districtul în a cărui jurisdicție se
așteaptă să se efectueze trecerea peste graniță sau în districtul
din a cărui jurisdicție începe ruta de livrare supravegheată.
Dacă aceste locații nu pot fi stabilite, Procurorul din Viena are
competența23
în această materie. De asemenea, secțiunea § 72
(1) paragraful (3) din UE-JZG prevede că poliția judiciară
trebuie să notifice imediat procurorul competent cu privire la
oricare livrare supravegheată planificată.
Implementarea livrării supravegheate se va realiza de
către poliție sau autoritățile fiscale și birourile vamale.
Ulterior finalizării livrării supravegheate, procurorul va
examina dacă există un motiv pentru a solicita unui stat în care
suspecții sunt reținuți, preluarea efectuării unei urmăriri penale.
22 Conform secțiunii § 72 (4) UE-JZG, livrările supravegheate efectuate pe
teritoriul austriac sunt realizate de către autoritățile austriece (în majoritatea cazurilor de către poliție). În practică, coordonarea livrărilor supravegheate
se realizează de către o unitate specială din cadrul BKA. 23 Austria a sublinia problema conflictelor între jurisdicții care rezultă în
practică. În aceste cazuri, Austria se bazează pe reglementări juridice care
prevăd competența generală a Procuraturii din Viena.
43
Cooperare internațională
Austria a ratificat Convenția ONU împotriva traficului
ilegal de narcotice și substanțe psihotrope (1988) și Convenția
ONU împotriva crime organizate transnaționale (2000). În
plus, în 2012, Austria a semnat cel de-al Doilea Protocol
Adițional la Convenția Europeană privind Asistența Reciprocă
în Materie Penală, dar, până în prezent, Protocolul nu a fost
ratificat. Austria a semnat și Convenția Europeană din 1959
privind Asistența Reciprocă în Materie Penală la 20 aprilie
1959, care a intrat în vigoare la data de 31 decembrie 1968.
Convenția de la 29 mai 2000 privind Asistența
Reciprocă în Materie Penală dintre Statele Membre ale Uniunii
Europene a fost ratificată și a intrat în vigoare cu adoptarea
Monitorului Federal Oficial Austriac, Partea III, Nr. 65 și
66/2005. Cu privire la aplicarea Articolului 12 din Convenție,
autoritățile austriece au emis o declarație conform căreia
”autoritatea competentă pentru solicitări în baza Articolului 12
este parchetul în a cărui jurisdicție se așteaptă să fie trecută
granița sau din a cărui jurisdicție se va iniția livrarea
supravegheată.”
Pentru autorizarea livrărilor supravegheate în Austria,
este necesară trimiterea unei solicitări pentru AJM.
Secțiunea § 72 (2) din UE-JZG prevede că livrările
supravegheate prin Austria sau din Austria către alt stat vor fi
autorizate la solicitarea unui alt Stat Membru sau în baza
acordului cu alt Stat Membru, dacă (a) motivele care stau la
baza livrării supravegheate pot duce la emiterea unui mandat
european de arestare; (b) livrarea supravegheată va contribui la
confirmarea infracțiunilor și la identificarea persoanelor
implicate.
44
Mai mult, conform secțiunii § 72 (3) din UE-JZG,
livrarea supravegheată nu este permisă atunci când este pusă în
pericol viața, sănătatea sau integritatea fizică a unei persoane.
Între granițele austriece, agenții străini pot participa ca
observatori în investigările livrărilor supravegheate. De
asemenea, utilizarea agenților sub acoperire este permisă, dar
acestora le este interzis să comită infracțiuni sau să incite la
comiterea infracțiunilor. Conform secțiunii § 73 (1) din UE-
JZG, activitatea unui ofițer sub acoperire în alt Stat Membru,
care operează sub acoperire în Austria, va fi admisă la
solicitarea expresă a autorității judiciare a Statului Membru pe
baza unui ordin anterior emis de către procuror în jurisdicția
zonei în care este planificată operațiunea. Autorizația va fi
acordată pentru o perioadă de timp necesară în vederea
atingerii scopului operațiunii, dar fără a depăși o lună.
Prelungirea autorizației este posibilă numai dacă motivul inițial
va fi menținut și continuarea operațiunii va permite achiziția de
probe importante în caz..
2. Belgia
Definiție și prevederi legale
În Belgia, sensul termenului ”livrare supravegheată” nu
este același ca sensul prevăzut în cadrul Convenției Schengen
(care prevede neinterceptarea, de exemplu, a unui transport de
substanțe ilegale cu intenția de a interveni la destinația finală
sau la punctul de control anterior convenit). În Belgia,
conceptul de ”livrare supravegheată” în baza Schengen este
exprimat ca ”livrare monitorizată” în timp ce ”livrarea
supravegheată” se referă la un alt tip de intervenție: infiltrarea.
În consecință, în tranzacțiile cu autoritățile belgiene este
necesar să se facă această distincție (indiferent dacă se face
45
referire la livrarea supravegheată (supraveghere) de tip
Schengen sau la livrarea supravegheată în baza legislației
belgiene (infiltrare).
În Belgia, livrările monitorizate și livrările
supravegheate derivă din Decizia Regală de la data de 28
martie 2003, care implementează Legea de la data de 6 ianuarie
2003 privind metodele speciale de investigare și alte metode
investigative și textele preliminare ale acestora.
În categoria complexă de livrări monitorizate, trebuie să
se facă o distincție între livrările monitorizate (care constau în
supravegherea persoanelor sau mărfurilor aflate în circulație cu
intervenție la destinația finală) și livrările asistate suprave-
gheate (care constau în supravegherea persoanelor sau mărfu-
rilor aflate în circulație fără intervenție la destinația finală).
Pe lângă livrările monitorizate, Decizia Regală
menționează, de asemenea, livrările supravegheate, care
reprezintă infiltrarea (implicând polițistul sub acoperire) cu
intervenție la punctul de destinație. Decizia Regală
menționează, de asemenea, livrările asistate supravegheate
(implicând polițistul sub acoperire) fără intervenție la punctul
de destinație. Scopul unic al acestei ultime opțiuni îl reprezintă
identificarea itinerariilor și participanților.
Legea din data de 6 ianuarie 2003 mai prevede o a treia
posibilitate prin introducerea Articolului 40bis din Codul de
Procedură Penală referitor la intervenția întârziată. În acest caz,
arestarea suspecților sau confiscarea mărfii asociate infracțiunii
este amânată sau întârziată. Diferența dintre intervenția
întârziată și livrările supravegheate sau monitorizate (asistate)
stă în faptul că cele din urmă nu implică nicio supraveghere sau
infiltrare. Arestarea sau confiscarea au loc în cadrul unei
investigații obișnuite continue fără a recurge la infiltrare sau
supraveghere.
46
Mărfurile, altele decât narcoticele, pot fi supuse unei
livrări supravegheate. Legea se referă la ”transportul ilegal de
mărfuri sau persoane”.
Implementare la nivel național
Rolul procurorului
Procurorul din zona din care provine transportul și
parchetul zonei planificate de intervenție sunt responsabile
pentru autorizarea livrărilor supravegheate. Dacă există o
diferență de opinii între acestea, judecătorul de instrucție va
trebui să intervină. În cazul în care punctul de plecare al livrării
supravegheate este un stat străin, procurorul din zona în care
livrarea va intra pe teritoriul belgian, dacă această zonă este
cunoscută, va fi responsabil. Dacă locația de intrare pe teritoriu
nu este cunoscută la momentul solicitării din partea
autorităților străine, judecătorul de instrucție va decide dacă va
acorda sau nu autorizația.
În situaţia în care cazul este supus unei cercetări
judiciare, este necesară autorizația din partea judecătorului
examinator. Dacă este necesară o confiscare, iar locația de
destinație este necunoscută în teritoriu, jurisdicția va aparține
judecătorului. În mod similar, atunci când confiscarea mărfii
trebuie amânată pentru a efectua o livrare supravegheată cu
originea în Belgia sau în tranzit pe teritoriul belgian,
judecătorul de instrucție are jurisdicția de a autoriza amânarea
confiscării.
De aceea, procurorul federal trebuie:
Să asigure coordonarea procedurilor judiciare și
să faciliteze cooperarea internațională împreună
cu procuraturile locale relevante;
47
Să ia toate măsurile necesare și urgente. Aceste
decizii vor fi angajante pentru procuraturile
locale relevante;
Dacă destinația finală nu este cunoscută în
avans, însuși procurorul federal va prelua
controlul investigației.
Acesta trebuie să aplice două principii fundamentale:
mai întâi, principiul proporționalității – acest proces/tehnică
poate fi aplicat numai în cazuri de forme grave și organizate de
infracțiuni; iar apoi, principiul subsidiarității – acest proces
poate fi aplicat numai dacă alte tehnici nu permit obținerea
unui număr necesar de probe.
Aspecte practice
Detaliile următoare trebuie să însoțească o cerere pentru
o livrare supravegheată:
Motivul operațiunii,
Informații faptice care să justifice operațiunea,
Tipul și calitatea drogurilor / altor mărfuri,
Mijloace de transport și itinerarii anticipate,
Punct de intrare și ieșire în/din statul solicitat,
Identificarea fiecărui suspect (nume, data
nașterii, domiciliu, naționalitate, descriere),
Identificarea autorității care a autorizat
operațiunea,
Identificarea Investigatorului Șef responsabil
pentru operațiune și datele de contact,
Date privind ofițerii de poliție, vamali sau alți
ofițeri de aplicare a legii care susțin operațiunea,
Date privind oricare tehnici speciale propuse.
Cu acordul autorităților judiciare competente, poate fi
folosită o substanță înlocuitoare în livrare.
48
Cooperare internațională
Belgia a ratificat Convenția ONU împotriva Traficul
Ilegal de Narcotice și Substanțe Psihotrope (1988), Convenția
ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale (2000),
precum și Convenția Europeană din 2000 privind Asistența
Reciprocă în Materie Penală și Protocolul Adițional la aceasta
din 2001. Belgia a mai semnat și Convenția Europeană din
1959 privind Asistența Reciprocă în Materie Penală la data de
20 aprilie 1959, care a intrat în vigoare la data de 11 noiembrie
1975.
Procurorul public din zona de intervenție este
responsabil de caz. Acesta sau aceasta decide asupra modului
în care va progresa operațiunea. Pe cât posibil, procurorii
publici din zonele prin care va trece livrarea sunt informați cu
privire la operațiune. Pe parcursul operațiunii, ofițerul
departamentului de cercetări penale responsabil de caz poate,
în orice moment, să decidă să confiște mărfurile, dacă există un
risc serios de pierdere a urmei acestora. Este important să se
sublinieze rolul procurorului federal pentru toate LS sau locul
de intrare pe teritoriul belgian nu este cunoscut în prealabil.
Livrarea supravegheată de persoane este interzisă în
principiu, dar aceasta poate fi realizată în cazuri excepționale în
baza anumitor condiții: departamentele de poliție trebuie în
permanență să aibă o idee clară cu privire la circumstanțele și
condițiile în care se realizează transportul și trebuie să
monitorizeze situația efectivă; intervenția trebuie să aibă loc la
destinația finală; trebuie să existe garanții suficiente cu privire
la integritatea (securitatea) fizică a persoanelor transportate;
îndeplinirea măsurii este de competența unităților speciale de
poliție; acordul anterior al procurorului statului este necesar.
Asistența internațională este posibilă în principiu;
aceasta este evaluată de la caz la caz. Implicarea poate fi sub
49
forma unor echipe comune de anchetă. O autoritate judiciară
din țara solicitantă poate emite solicitarea pentru cooperare sub
forma unei scrisori rogatorii. Dacă livrarea supravegheată este
inițiată în Belgia sau tranzitează Belgia, garanțiile următoare
trebuie acordate de către autoritățile judiciare ale tuturor țărilor
implicate:
Garanția că mărfurile ilegale se vor afla sub
permanenta observație și control al poliției;
Asigurarea că mărfurile ilegale vor fi confiscate
în țara de destinație (sau oriunde, dacă există un
risc de pierdere a controlului asupra mărfurilor),
iar persoana implicată în infracțiune va fi
cercetată.
Prezența agențiilor de aplicare a legii dintr-o țară
solicitantă pe teritoriul belgian este supusă permisiunii
autorităților judiciare competente, care vor decide și asupra
aspectelor practice, cum ar fi portul de armă. O solicitare
formală în această privință trebuie înaintată în prealabil. Având
în vedere faptul că aceste operațiuni delicate trebuie să fie
foarte atent pregătite, autoritățile belgiene preferă să se facă
contactul cât mai curând posibil. În cazuri de urgență extremă,
un acord de principiu poate fi asigurat în decurs de câteva
minute. În ceea ce privește pregătirea operațiunii, termenul
poate fi undeva între 30 minute și câteva ore (în funcție de
complexitatea cazului).
3. Bulgaria
Definiție și prevederi legale
Livrarea supravegheată reprezintă o formă specială de
asistență reciprocă în baza investigării infracțiunilor care
determină extrădarea. Livrarea supravegheată este o metodă
50
operativă reglementată de Articolul 172(1) din Codul de
Procedură Penală. Aplicarea livrării supravegheate este
posibilă în asistența judiciară internațională în conformitate cu
Articolul 12 din Convenția privind Asistența Reciprocă în
Materie Penală dintre Statele Membre ale Uniunii Europene24
.
Principalele reglementări juridice privind livrările
supravegheate sunt conținute în Codul de Procedură Penală,
Legea privind mijloacele speciale de intelligence, Legea
privind controlul drogurilor și precursorilor, Legea privind
Agențiile de Stat pentru Securitatea Națională, Legea vămilor.
Livrarea supravegheată constă în exportul, tranzitarea
sau importul de droguri, precursori sau alte mărfuri (după cum
este cazul). Aceste operațiuni sunt permise numai în cazul
infracțiunilor care se pedepsesc cu executarea unei pedepse mai
mari de cinci ani.
Secțiunea VII intitulată ”Mijloace Speciale de
Intelligence” din Codul de Procedură Penală indică
instrumentele referitoare la utilizarea datelor speciale –
mijloace tehnice (dispozitive mecanice și echipamente
electronice) și metodele operative (supraveghere, interceptare,
control al corespondenței, livrare supravegheată etc.). Conform
Articolului 172(4) din Codul de Procedură Penală, livrarea
supravegheată poate contribui la obținerea unor probe, iar
ofițerii sub acoperire pot fi interogați ca martori.
Implementare la nivel național
În baza prevederilor Articolului 10a din Legea privind
mijloacele speciale de intelligence, “o livrare supravegheată
va fi efectuată de către un organism de intelligence și va fi 24 http://www.RJE-
crimjust.europa.eu/RJE/RJE_FichesBelgesResult.aspx?measure=804&coun
try=239&other=-1
51
utilizată de către un organism de cercetare în limitele
competenței acestora în prezența controlului strict întrerupt pe
teritoriul Republicii Bulgaria sau al altei țări din contextul
cooperării internaționale, pe parcursul căruia o persoană
fizică controlată va importa, exporta, transporta sau tranzita
pe teritoriul Republicii Bulgaria un obiect al unei infracțiuni
penale, în vederea depistării celor implicați în infracțiuni
transfrontaliere.”
În Bulgaria, solicitarea de AJM este obligatorie numai
în cazurile în care livrarea supravegheată este necesară pentru
un proces penal sau o cercetare penală. Solicitările de asistență
judiciară nu sunt necesare atunci când livrarea supravegheată
este solicitată în contextul investigațiilor operaționale25
.
Efectuarea livrării supravegheate va avea loc numai
ulterior emiterii autorizației de către instanță.
În legislația națională nu există limite de timp stabilite
cu privire la livrarea supravegheată.
Inițierea și executarea livrării supravegheate vor avea
loc, ulterior obținerii aprobării din partea unei instanțe
competente, de către personalul următoarelor autorități:
Autoritățile de intelligence – Agenția de Stat
pentru Securitatea Națională, Ministerul
Afacerilor Interne,
Autorități de cercetare (în baza Legii privind
mijloacele speciale de intelligence) – Parchetul
din Bulgaria, autoritățile de cercetare din cadrul
Agenției de Stat pentru Securitatea Națională,
Ministerul Afacerilor Interne și Agenția
Națională a Vămilor.
25 Chestiunea numărul 1 ”Livrări supravegheate transfrontaliere dintr-o
perspectivă judiciară”, Eurojust, 2015, p. 2.
52
După aprobarea livrării supravegheate de către instanța
competentă, autoritatea inițiatoare va informa toate agențiile
competente de aplicare a legii pentru a coordona operațiunea.
Procurorul poate, în funcție de caz, să suspende livrarea
supravegheată, dacă se modifică condițiile inițiale.
Conform Articolului 11 din Legea privind mijloacele
speciale de intelligence, aplicarea metodelor operative (inclusiv
livrarea supravegheată) va fi însoțită de înregistrarea pe bandă
audio, video și film și de fotografiere. Aceeași lege indică și
alte metode operative ca observarea, înregistrarea,
supravegherea, spargerea, marcarea și interceptarea
corespondenței și a informațiilor computerizate, tranzacții
sigure și investigarea cu ajutorul unui ofițer sub acoperire.
Cooperare internațională
Bulgaria a ratificat Convenția ONU împotriva
Traficului Ilegal de Narcotice și Substanțe Psihotrope (1988),
Convenția împotriva Crimei Organizate Transnaționale (2000),
precum și cel de-al Doilea Protocol Adițional la Convenția
Europeană privind Asistența Reciprocă în Materie Penală,
Convenția privind Asistența Reciprocă în Materie Penală dintre
Statele Membre ale Uniunii Europene intrată în vigoare la data
de 1 decembrie 2007. Bulgaria a mai semnat și Convenția
Europeană din 1959 privind Asistența Reciprocă în Materie
Penală la data de 30 septembrie 1993, care a intrat în vigoare la
data de 15 septembrie 1994.
În cazul în care o autoritate străină trimite o solicitare
de autorizare a livrării supravegheate, autoritatea competentă să
primească solicitarea este Parchetul de pe lângă Curtea
Supremă de Casație din Bulgaria. Ulterior acceptării solicitării
de asistență, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Casație
53
va înainta imediat instanței competente o solicitare de
autorizare a livrării supravegheate.
Atunci când livrarea supravegheată se realizează în
cadrul unei operațiuni a poliției de cooperare internațională,
autorizarea acestei măsuri se realizează printr-un decret de
către Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Casație.
Decretul va fi emis în două exemplare – unul va fi trimis
autorității solicitante, iar unul va fi trimis Agenției Naționale a
Vămilor, care va permite intrarea pe teritoriul bulgar a
transportului de droguri26
.
Solicitările pentru efectuarea de livrări supravegheate
primite din partea altor state trebuie să se facă în scris și să
conțină următoarele informații27
: motivul operațiunii,
informații concrete care să justifice operațiunea, tipul și
cantitatea de droguri, mijloacele de transport și ruta utilizată,
punctul de intrare sau ieșire de pe teritoriul bulgar, identitatea
suspecților, cine a autorizat operațiunea, datele investigatorului
care coordonează operațiunea, mijloacele tehnice propuse a fi
utilizate pe parcursul livrării supravegheate.
Manualul pentru Convenția Napoli II privind asistența
reciprocă și cooperarea dintre administrațiile vamale include
unele aspecte particulare legate de garanțiile solicitate de către
autoritățile bulgare pentru autorizarea livrărilor supravegheate,
și anume: 26 Raportul de evaluare privind cea de-a șasea rundă de evaluări reciproce:
”Implementarea și aplicarea practică a Deciziei Consiliului 2002/187/JAI
din data de 28 februarie 2002, care înființează Eurojust în vederea
consolidării luptei împotriva infracțiunilor grave și a Deciziei Consiliului
2008/976/JAI privind Rețeaua Judiciară Europeană în materie penală" Raport referitor la Bulgaria, Bruxelles, 26 septembrie 2014, p. 51. 27 Manual pentru cea de-a Doua Convenție de la Naples privind asistența
reciprocă și cooperarea dintre administrațiile vamale – Partea II: Fișe
informative naționale, Consiliul Uniunii Europene, Bruxelles, 5 octombrie
2015, p. 18.
54
Este necesară garanția că toate țările de tranzit
și-au dat acordul pentru efectuarea livrării
supravegheate;
Mai mult, există garanții solicitate că livrarea
supravegheată este monitorizată, precum și de
intervenție imediată în cazul riscului de pierdere
a transportului;
Garanții sunt solicitate cu privire la confiscarea
finală a transportului, precum și la
responsabilitatea legală a contravenienților.
Conform paginii de internet RJE28
, “solicitarea și
documentele atașate vor fi însoțite de traducere în limba
bulgară sau în una dintre limbile oficiale ale Consiliului
Europei. Cu privire la administrarea și îndeplinirea promptă a
solicitării, se recomandă ca scrisoarea să fie tradusă în limba
bulgară în avans.”
Conform Articolului 476(7) din Codul de Procedură
Penală, ”executarea solicitărilor din partea altor State pentru
livrare supravegheată va fi realizată de către autoritatea de
cercetare competentă. Aceasta poate solicita asistență poliției,
autorităților vamale și altor autorități administrative”.
Statul inițiator sau de destinație trebuie să informeze
autoritățile competente cu privire la rezultatul livrării
supravegheate.
Agenții străini pot lua parte la livrarea supravegheată pe
teritoriul bulgar ca observatori. Participarea agenților străini va
fi evaluată și permisă în baza unui decret al Parchetului de pe
lângă Curtea Supremă de Casație. Autorizarea ofițerilor străini
28 https://www.RJE-
crimjust.europa.eu/RJE/RJE_FichesBelgesResult.aspx?measure=804&coun
try=239&other=-1
55
sub acoperire necesită informații precum experiența, identitatea
lor reală și cea sub acoperire29
.
În Bulgaria, ofițerii sub acoperire trebuie să dea
declarații scrise având o formă specifică prevăzută prin lege.
Această situație poate duce la o comunicare extinsă și la
schimbul de scrisori cu autoritățile străine pentru descrierea
sistemului bulgar30
.
Suportul tehnic străin este permis cu îndeplinirea
anumitor condiții. Datele și informațiile obținute de către
suportul tehnic pot fi utilizate ca probe în procesul penal în
conformitate cu Codul de Procedură Penală din Bulgaria.
În baza prevederilor Articolului 476(4) din Codul de
Procedură Penală, ”Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de
Casație va înainta solicitări altor State pentru investigare
printr-un ofițer sub acoperire, prin livrare supravegheată sau
observare transfrontalieră și se va pronunța cu privire la astfel
de cereri venite din partea altor State.”
Schimbul de informații în cadrul operațiunilor de livrare
supravegheată la nivel internațional va avea loc cu ajutorul
principalelor canale de cooperare – Europol, Interpol,
reprezentanți ai autorităților bulgare din străinătate, SELEC,
Eurojust (în cazul primirii de solicitări pentru comisii
rogatorii). Autoritățile bulgare31
au arătat că livrările
supravegheate sunt în mod normal inițiate prin canalele 29
Prezentare generală a răspunsurilor la chestionarul privind ofițerii sub
acoperire, Consiliul UE, Bruxelles, 1 octombrie 2008. 30 Chestiunea numărul 1 “Livrări supravegheate transfrontaliere din
perspectivă judiciară”, Eurojust, 2015, p. 7. 31 Raportul de evaluare privind cea de-a șasea rundă de evaluări reciproce: ”Implementarea și operarea practică a Deciziei Consiliului 2002/187/JAI
din data de 28 februarie 2002, care înființează Eurojust în vederea
consolidării luptei împotriva infracțiunilor grave și a Deciziei Consiliului
2008/976/JAI privind Rețeaua Judiciară Europeană în materie penală"
Raport referitor la Bulgaria, Bruxelles, 26 septembrie 2014, p. 52.
56
Europol sau SELEC, iar în cazul unei cerințe juridice, se
solicită asistența Eurojust.
4. Croația
Definiție și prevederi legale
Livrarea supravegheată nu este reglementată de Legea
privind Asistența Reciprocă în Materie Penală și va fi realizată
în baza procedurilor penale interne, întrucât ”aceasta nu este
considerată o formă de asistență judiciară internațională
acordată de către autoritățile judiciare locale”32
.
Implementare la nivel național
Pentru autorizarea livrării supravegheate în Croația, nu
este necesară o solicitare pentru AJM.
Articolul 332(1) din Codul de Procedură Penală indică
măsurile care restricționează temporar anumite drepturi
constituționale ale cetățenilor, respectiv monitorizarea și
interceptarea telefoanelor mobile, interceptarea și înregistrarea
datelor electronice, urmărirea sub acoperire și înregistrarea
tehnică a persoanelor și obiectelor, utilizarea agenților sub
acoperire și a informatorilor, transportul și livrarea
supravegheată a obiectelor provenite din infracțiuni.
Conform prevederilor Codului de Procedură Penală,
livrarea și transportul supravegheate sunt autorizate printr-o
decizie a instanței competente.
32 Raportul de evaluare privind cea de-a șasea rundă de evaluări reciproce: ”Implementarea și operarea practică a Deciziei Consiliului 2002/187/JAI
din data de 28 februarie 2002, care înființează Eurojust în vederea
consolidării luptei împotriva infracțiunilor grave și a Deciziei Consiliului
2008/976/JAI privind Rețeaua Judiciară Europeană în materie penală"
Raport referitor la Croația, Bruxelles, 27 noiembrie 2014, p. 47.
57
În cazul în care investigația nu poate avea loc în alt fel
sau aceasta ar prezenta dificultăți semnificative, judecătorul de
instrucție poate, la solicitarea Procurorului General, să dea o
sentință împotriva persoanelor suspectate de comiterea sau
participarea la infracțiunea acoperită de Articolul 334 din
Codul de Procedură Penală, transportul și livrarea
supravegheate privind mărfuri rezultate din infracțiuni.
Procurorul solicită judecătorului de instrucție să
implementeze măsuri speciale. Solicitarea trebuie să conțină
denumirea infracțiunii, descrierea sa, durata măsurii, motivul
pentru care aceasta a fost aleasă. Dacă solicitarea este aprobată,
judecătorul va emite un ordin scris. Ordinul emis de către un
judecător este implementat de către poliție în colaborare cu alte
instituții, cum ar fi vama sau poșta33
.
Această metodă investigativă poate fi aprobată pentru o
perioadă maximă de 3 luni. La solicitarea Procurorului
General, judecătorul poate prelungi această măsură pentru o
perioadă suplimentar de 3 luni și, pentru infracțiuni grave,
pentru o perioadă suplimentară de 6 luni. Această măsură
încetează atunci când motivele care au dus la aprobarea sa34
nu
mai sunt valabile.
În perioadele operaționale, operațiunea se realizează de
către poliție sub supravegherea unui procuror general
competent.
Pe parcursul livrării supravegheate, sunt posibile
asistența tehnică și schimbul de informații, precum și utilizarea
agenților străini sub acoperire.
33 Pentru informații suplimentare, faceți referire la Manualul privind
Livrarea Supravegheată pentru Statele Membre SELEC, SELEC, 2014. 34 http://www.RJE-
crimjust.europa.eu/RJE/RJE_FichesBelgesResult.aspx?measure=804&coun
try=432&other=-1
58
În plus, înlocuirea totală și parțială a drogurilor este
permisă.
Cooperare internațională
Autoritățile croate au semnat și ratificat cele mai
importante acorduri și convenții pentru cooperare în lupta
împotriva crimei organizate și a traficului de droguri, cum ar fi
Convenția ONU împotriva Traficului Ilegal de Narcotice și
Substanțe Psihotrope (1988), Convenția ONU împotriva
Crimei Organizate Transnaționale (2000), precum și cel de-al
Doilea Protocol Adițional la Convenția Europeană privind
Asistența Reciprocă în Materie Penală. Dimpotrivă, Croația nu
a acceptat aplicarea Articolelor 17, 18 și 19 din cel de-al Doilea
Protocol al Convenției Europene privind Asistența Reciprocă
în Materie Penală. Croația a mai semnat și Convenția
Europeană din 1959 privind Asistența Reciprocă în Materie
Penală la data de 7 mai 1999, care a intrat în vigoare la data de
5 august 1999.
Până în prezent, Croația nu a ratificat Convenția privind
Asistența Reciprocă în Materie Penală dintre Statele Membre
ale Uniunii Europene (29 mai 2000).
5. Cipru
Definiție și prevederi legale
Livrările supravegheate pot fi realizate în baza Legii
privind reprimarea infracțiunii (livrare supravegheată și alte
prevederi speciale) din 1995 (”Legea din 1995”). Legea din
1995 definește o ”livrare supravegheată” drept tehnica de
permitere a substanțelor interzise sau a articolelor interzise să
treacă din, înspre sau pe teritoriul uneia sau a mai multor țări
cu informarea și sub supravegherea autorităților competente, în
59
vederea identificării persoanelor implicate în comiterea
infracțiunilor prescrise.
Legea din 1995 permite utilizarea corespunzătoare a
”livrării supravegheate” la nivel local și internațional drept o
tehnică juridică pentru identificarea persoanelor implicate în
infracțiuni asociate narcoticelor, precum și a traficului ilegal de
alte articole interzise, cum ar fi arme și muniții. Această lege a
fost elaborată în conformitate cu prevederile Articolului 11 din
Convenția ONU împotriva Traficului Ilegal de Narcotice și
Substanțe Psihotrope (Convenția de la Viena din 1988), care a
fost ratificată de Republica Cipru prin Legea nr. 49/1990.
Consiliul Cipriot al Ministerelor poate emite
reglementări pentru o mai bună aplicare a prevederilor acestei
Legi, în special pentru reglementarea inițierii și finalizării
livrării supravegheate; și supravegherea și păstrarea evidenței
cu privire la traficul substanțelor interzise sau al articolelor
interzise.
Secțiunea 3(2) din Legea 1995 definește infracțiunile
prescrise după cum urmează:
Infracțiunile listate la Articolul 3(1) din
Convenția de la Viena, cu condiția ca acestea să
constituie o infracțiune penală în baza legislației
interne;
Infracțiunile legate de importul, exportul,
posesia, utilizarea, comercializarea, transferul
sau traficul ilegal de arme de foc și muniție;
Infracțiuni legate de importul, posesia,
utilizarea, comercializarea, transferul sau
traficul de obiecte furate;
Infracțiuni legate de importul, exportul, posesia,
utilizarea, comercializarea sau transferul de
60
material nuclear, după cum se definește în
Convenția privind Protecția Fizică a
Materialului Nuclear (Ratificare și alte
prevederi), Legea din 1998 (L.3 (III)/1998).
Secțiunea 7 din Legea 1995 prevede că persoanele care
participă la livrări supravegheate în orice etapă nu vor fi
răspunzătoare pentru nicio daună care poate fi cauzată oricărei
persoane sau oricărei proprietăți din motive ce țin de o greșeală
bona fide în transmiterea de informații.
Implementare la nivel național
Secțiunea 6 din Legea din 1995 stabilește procedura
pentru deciziile referitoare la livrări supravegheate. În esență,
deciziile privind livrările supravegheate sunt luate de la caz la
caz de către Șeful Poliției sau reprezentantul acestuia, cu
notificarea deciziei sale Administratorului Departamentului
Vămilor; de către Administratorul Departamentului Vămi cu
notificarea deciziei sale Șefului Poliției; sau de către ambii
oficiali care acționează în mod colectiv.
Procurorul General al Ciprului trebuie să fie informat cu
privire la oricare decizie privind livrările supravegheate, iar
acesta poate da ordinele pe care le consideră necesare sau
corespunzătoare.
Cooperare internațională
Cipru a ratificat Convenția ONU împotriva Traficului
Ilegal de Narcotice și Substanțe Psihotrope (1988), Convenția
ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale (2000),
precum și Convenția privind Asistența Reciprocă în Materie
Penală dintre Statele Membre ale Uniunii Europene și
Protocolul său Adițional din 2001. Cipru a mai semnat și
Convenția Europeană din 1959 privind Asistența Reciprocă în
61
Materie Penală la data de 27 martie 1996, care a intrat în
vigoare la data de 24 mai 2000.
Secțiunea 5 din Legea din 1995 prevede ca o livrare
supravegheată în cooperarea cu alte state poate avea loc numai
în conformitate cu acordurile și aranjamentele reciproce pentru
identificarea persoanelor implicate în infracțiunile prescrise, în
vederea inițierii procedurilor judiciare împotriva acestora. În
cazul în care nici un acord reciproc nu a fost semnat și nu s-a
efectuat nici un alt aranjament formal cu o țară livrările
supravegheate pot fi realizate în baza termenilor standard de
cooperare reciprocă.
Solicitările de livrări supravegheate trebuie să includă
cât mai multe informații cu putință (justificarea operațiunii,
tipul și cantitatea de droguri sau alte mărfuri, puncte afectate de
trecere a frontierei, modul în care va avea loc transportul, etc.).
6. Republica cehă
Definiție și prevederi legale
Conform prevederilor Codului de Procedură Penală
(Articolul 87b РTransport monitorizat), Ӕn cadrul
procedurilor anterioare procesului, procurorul public poate
ordona urmărirea unui transport despre care se crede în mod
rezonabil că ar conține articole la care se face referire în
Secțiunea 87a, dacă este necesar pentru clarificarea unei
infracțiuni penale sau pentru prinderea tuturor autorilor săi,
iar constatarea împrejurărilor de fapt în alte moduri ar fi
ineficientă sau mult mai complicată”.
Implementare la nivel național
Livrările supravegheate pot fi utilizate numai în cadrul
activităților din domeniul cooperării judiciare în materie penală
și în scopul unei proceduri penale. Pentru autorizarea unei
62
livrări supravegheate, este necesară o cerere de AJM. În situații
urgente, solicitarea poate fi emisă și pe parcursul operațiunii.
Cererea poate conține informații detaliate cu privire la:
motivarea operațiunii, tipul și cantitatea de droguri care sunt
supuse livrării, mijloacele și ruta de transport, punctul de
frontieră, identificarea suspectului, ofițerul responsabil pentru
inițierea operațiunii, datele de contact ale autorității străine,
datele ofițerilor străini responsabili cu susținerea operațiunii,
alte tehnici speciale de investigare propuse.
Autorizarea livrărilor supravegheate este acordată de
către procuror. Măsura poate fi luată numai în baza
procedurilor preliminare.
Livrarea supravegheată va fi realizată de către Poliția
Republicii Cehe și de către Administrația Vămilor (numai
personalul care deține autorizație din parte poliției) și
coordonarea proiectului se află sub responsabilitatea Biroului
SIRENE al Poliției sau a Direcției Generale a Vămilor.
Poliția poate începe monitorizarea unui transport fără
ordinul din partea procurorului, dacă există un pericol de
întârziere și dacă ordinul nu poate fi obținut la timp în avans.
Poliția va informa imediat procurorul și va proceda conform
instrucțiunilor acestuia din urmă.
În etapa efectuării livrărilor supravegheate, următoarele
reguli se află în vigoare:
Înlocuirea drogurilor este posibilă, dar numai cu
autorizare din partea unui judecător;
Dacă există un risc de pierdere a transportului,
autoritățile cehe vor opri livrarea supravegheată;
Participarea agenților străini la livrarea
supravegheată este permisă numai ca
observatori, în măsura în care această chestiune
63
este stipulată într-un tratat sau într-o convenție
internațională. Aceștia nu au nicio putere legală
pe teritoriul Republicii Cehe;
Agenții străini pot deține arme, dar le pot utiliza
numai în cazuri de autoapărare.
Cooperare internațională
Republica Cehă a ratificat Convenția ONU împotriva
Traficului Ilegal de Narcotice și Substanțe Psihotrope (1988),
Convenția ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale
(2000), precum și cel de-al Doilea Protocol Adițional la
Convenția Europeană privind Asistența Reciprocă în Materie
Penală. Convenția privind Asistența Reciprocă în Materie
Penală dintre Statele Membre ale Uniunii Europene a intrat în
vigoare la data de 12 iunie 2006. Republica Cehă a mai semnat
și Convenția Europeană de la 1959 privind Asistența Reciprocă
în Materie Penală la data de 13 februarie 1992, care a intrat în
vigoare la data de 1 ianuarie 1993.
Având în vedere că procedura penală are loc în
Republica Cehă, procurorul de caz este responsabil pentru
emiterea solicitării de asistență privind livrarea supravegheată
din partea autorităților altui Stat35
. În situația în care procedura
penală are loc în alt stat, autoritatea competentă să autorizeze
livrarea supravegheată este Biroul Regional al Procurorului
Public din Praga36
. Conform Articolului 65(1) din Legea
35 Oricare procuror de caz din Republica Cehă poate emite o solicitare de
asistență judiciară pentru a efectua o livrare supravegheată. Dacă procurorul
are probleme în ceea ce privește întocmirea unei solicitări de asistență judiciară, acesta poate solicita asistența procurorilor din cadrul
Departamentului de Afaceri Internaționale din cadrul Biroului Procurorului
General. 36 Manual pentru cea de-a Doua Convenție de la Naples privind asistența
reciprocă și cooperarea dintre administrațiile vamale – Partea II: Fișe
64
IJCCMI, Biroul Regional al Procurorului Public din Praga este
singurul parchet din Republica Cehă menit să execute
solicitările legate de livrările supravegheate.
Atunci când Republica Cehă este un stat de origine sau
de tranzit pentru livrarea supravegheată, autoritățile străine în
cauză solicită garanția că drogurile vor fi confiscate, iar
persoanele implicate vor fi considerate răspunzătoare. Dacă
Republica Cehă este statul de tranzit, atunci, este necesar
acordul tuturor țărilor care vor fi afectate de operațiune.
Autoritățile Republicii Cehe nu au observat nicio
problemă legată de comunicarea directă a solicitării de
asistență judiciară. Procurorii din cadrul Biroului Regional al
Procurorului din Praga au un program continuu (de serviciu
non-stop), astfel că nu există probleme în cazul unei solicitări
de urgență pentru o livrare supravegheată. În cazuri obișnuite,
este de competența procurorului public să evalueze caracterul
corespunzător și necesitatea de utilizare a metodei de livrare
supravegheată37
.
7. Danemarca
Definiție și prevederi legale
Conform instrucțiunilor emise de către Poliția daneză,
Danemarca poate participa la livrări supravegheate de
substanțe narcotice și alte tipuri de mărfuri în calitate de stat de
informative naționale, Consiliul Uniunii Europene, Bruxelles, 5 octombrie
2015, p. 34. 37 Raportul de evaluare privind cea de-a șasea rundă de evaluări reciproce:
”Implementarea și aplicarea practică a Deciziei Consiliului 2002/187/JAI din data de 28 februarie 2002, care înființează Eurojust în vederea
consolidării luptei împotriva infracțiunilor grave și a Deciziei Consiliului
2008/976/JAI privind Rețeaua Judiciară Europeană în materie penală"
Raport referitor la Bulgaria, Bruxelles, 26 septembrie 2014, 29 iulie 2014,
p. 54.
65
intrare, ieșire sau tranzit. Ca regulă generală, urmărirea penală
este o precondiție pentru o livrare supravegheată.
În Danemarca, nu există reguli naționale specifice
referitoare la livrările supravegheate. Legea daneză privind
administrarea justiției reglementează investigarea de către
poliție a chestiunilor penale în termeni generali și, prin
analogie, aceste reguli se aplică și atunci când este vorba
despre livrări supravegheate. Totuși, regulile daneze privind
activitatea agenților (agenți provocatori), care se găsesc în
Articolul 754 a-e din Legea daneză privind administrarea
justiției stabilește limitele de utilizare a informatorilor civili și
a agenților de poliție. Utilizarea informatorilor și a agenților de
poliție poate afecta atât admisibilitatea probelor în instanță, cât
și stabilirea efectivă a unei instanțe. În special, Legea daneză
privind administrarea justiției prevede după cum urmează:
Agenții sub acoperire trebuie să fie ofițeri de
poliție;
Ofițerilor străini de poliție li se poate permite să
acționeze ca agenți sub acoperire, dar aceștia nu
posedă nicio putere executivă în Danemarca;
Ofițerilor de poliție străini li se permite să poarte
numai arme de foc conform unei permisiuni
speciale;
Agenții sub acoperire pot fi folosiți numai în
cazuri în care un acord anterior privind
transportul poate fi încheiat între persoana care
livrează, curier și destinatar și în cazul în care
există indicii concrete că destinatarul va executa
un act penal.
La data de 31 iulie 2002, Ministerul danez de Justiție a
emis linii directoare privind livrările supravegheate
66
transfrontaliere prin care s-a stabilit admisibilitatea și
gestionarea generală a solicitărilor intrate și ieșite de livrări
supravegheate.
Implementare la nivel național
Rolul comisarului de poliție
Puterea de decizie aparține în general comisarului de
poliție din districtul în care va avea loc livrarea. În cazul în
care alt district de poliție – poate în colaborare cu autorități
străine – investighează sau participă deja la investigarea
chestiunii sau a unei alte chestiuni asociate acesteia, decizia de
a efectua o livrare supravegheată trebuie să fie luată în strânsă
cooperare cu acel district de poliție.
Dacă nu este clar unde va avea loc livrarea, puterea de
decizie aparține comisarului de poliție din districtul care
investighează chestiunea ce are legătură cu livrarea
supravegheată, dacă o astfel de investigație există. Dacă
districtul de poliție cu putere de decizie nu poate fi stabilit în
baza criteriilor menționate mai sus, dar informațiile disponibile
– de exemplu, localizarea suspecților sau alte legături cu zona
geografică – indică faptul că livrarea va avea loc într-o anumită
zonă, puterea de decizie aparține comisarului de poliție din acel
district.
În cazurile în care informațiile nu sunt suficiente pentru
a stabili în care district de poliție va avea loc, mai multe
districte fiind posibile, comisarii de poliție din cadrul mai
multor districte de poliție indicate vor coordona și distribui
implicarea lor în districte în conformitate cu reglementările
generale.
În cazurile în care o solicitare are legătură numai cu o
livrare supravegheată prin Danemarca, puterea de decizie
aparține comisarului de poliție din cadrul primului district de
67
poliție prin care livrarea va trece în Danemarca. Dacă
informațiile sunt insuficiente pentru a stabili care district de
poliție deține puterea de decizie, puterea de decizie aparține
Comisarului de Poliție al orașului Copenhaga. În cazul în care
informațiile disponibile sugerează că livrarea va avea loc în
Jutand, totuși, Comisarul de Poliție din Aarhus are puterea de
decizie.
Aspecte practice
Trebuie trimise solicitări către poliția națională
(autorizația trebuie obținută de la șeful regional de poliție a
cărui jurisdicție se așteaptă să fie implicată în caz). Dacă
permisiunea este acordată pentru efectuarea livrării
supravegheate, poliția națională, în colaborare cu șeful regional
relevant de poliție sunt responsabili pentru inițierea, comanda
operativă, controlul efectiv și decizia de a înceta o operațiune.
Este permisă atât înlocuirea totală, cât și parțială a
mărfurilor. Înlocuirea este decisă oricând posibil. Nu există
limitări referitoare la contrabanda care poate fi supusă livrărilor
supravegheate, adică, narcotice/droguri, arme, țigări, altă
contrabandă și chiar – dacă se consideră îndeajuns de sigur –
traficul de ființe umane.
O solicitare de livrare supravegheată poate fi refuzată în
următoarele circumstanțe:
Atunci când destinația finală este cunoscută a fi
în alt stat și nu există nicio confirmare a faptului
că cei implicați vor fi cercetați penal;
Atunci când există riscul de pierdere a
transportului;
Dacă un agent sub acoperire, care nu este un
ofițer de poliție, participă la livrarea
supravegheată.
68
Cooperare internațională
Danemarca a ratificat Convenția ONU împotriva
Traficului Ilegal de Narcotice și Substanțe Psihotrope(1988),
Convenția ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale
(2000), precum și Convenția privind Asistența Reciprocă în
Materie Penală dintre Statele Membre ale Uniunii Europene și
Protocolul său Adițional din 2001. Danemarca a mai semnat și
Convenția Europeană din 1959 privind Asistența Reciprocă în
Materie Penală la data de 20 aprilie 1959, care a intrat în
vigoare la data de 12 decembrie 1962.
Canalul de comunicare anterior și în timpul livrării
supravegheate este reprezentat de Interpol, Nordic LO sau
Ofițerii Danezi de Legătură la EUROPOL.
Transportul livrărilor de droguri prin Danemarca, ca
parte din operațiunile planificate de către autoritățile altor țări,
poate fi permis numai în baza permisiunii anterioare din partea
autorităților daneze și cu implicarea poliției daneze. În cadrul
legislației daneze, autoritățile daneze competente vor încerca să
ia măsura de îndeplinire a dorinței statului solicitant.
Solicitările AJM pot fi transmise direct autorității competente,
adică districtului de poliție relevant.
Solicitările din partea autorităților străine de efectua o
livrare supravegheată către sau prin Danemarca pot include
următoarele informații:
Aspectele particulare ale autorității care face
solicitarea.
Motivul solicitării și conținutul solicitării,
inclusiv o declarație specifică a motivelor
solicitării unei livrări supravegheate.
Conținutul, inclusiv cantitatea etc a livrării
supravegheate.
69
Date personale ale persoanelor implicate,
inclusiv resortisanților danez (furnizor, curier,
destinatar etc.).
Durata și ruta livrării, inclusiv locul suspectat
unde va fi finalizată livrarea.
Alte țări implicate, dacă există.
Informații legate de permisiunea țării în care va
fi finalizată livrarea.
Informații legate de cercetarea penală în țara în
care va fi finalizată livrarea.
O descriere a metodelor de transport –
autovehicul (număr de înmatriculare, marcă,
culoare etc.), tren (număr tren, loc etc.), avion
(număr avion, loc etc.), vas (nume, tip, culoare
etc.).
Orice informații legate de contactul anterior cu
autoritățile daneze, dacă există.
Nume și numere de telefoane ale persoanelor
din cadrul autorităților străine responsabile
pentru livrarea supravegheată, inclusiv ale celor
responsabile pentru execuția practică a livrării
supravegheate.
Informații legate de ofițerii de poliție străini care
ar putea urmări livrare în sau prin Danemarca.
În afară de informațiile menționate mai sus, nu există
proceduri specifice sau oficiale sau alte cerințe sub forma
scrisorii rogatorii în care statul solicitant să solicite participarea
Danemarcei la gestionarea și executarea unei livrări
supravegheate.
70
8. Estonia
Definiție și prevederi legale
În Estonia, livrarea supravegheată este percepută ca o
livrare monitorizată întârziată care traversează țara, măsura
fiind posibilă în cadrul asistenței judiciare, și este realizată în
conjuncție cu alte măsuri de supraveghere.
Prin urmare, ”abordarea autorităților relevante privind
livrările supravegheate este foarte pragmatică și flexibilă, iar
acestea sunt realizate relativ fără efort și în mod eficient, în
special atunci când se solicită de către Finlanda, unde
autoritățile și procedurile sunt familiare”38
.
Conform paginii de internet EMCDDA39
și celor
menționate de către procurorii estonieni care au participat la
primul atelier din cadrul proiectului, nu există nicio bază legală
privind livrările supravegheate, cerințele privind orice tip de
supraveghere referitor la cercetările penale (inclusiv utilizarea
livrării supravegheate) fiind prevăzute în Codul de Procedură
Penală (CPP) și în Legea privind Supravegherea.
Implementare la nivel național
Conform procurorilor estonieni care au participat la
prima Adunare Regională a proiectului desfășurată la Tallin,
”activitățile de supraveghere pot fi desfășurate cu permisiunea
scrisă din partea parchetului sau a unui judecător de instrucție
preliminară. Judecătorul de instrucție preliminară va decide
38 Raportul de evaluare privind a șasea rundă de evaluări reciproce:
"Punerea în aplicare practică și funcționare a Deciziei Consiliului 2002/187
/ JHA a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate și a Deciziei
2008/976 a Consiliului / JHA a Consiliului privind Rețeaua Judiciară
Europeană în materie penală ". Un raport privind Estonia, Bruxelles, 26
aprilie 2013, p. 34. 39 http://www.emcdda.europa.eu/html.cfm/index44352EN.html
71
acordarea permisiunii prin luarea unei decizii pe baza unei
cereri motivate din partea parchetului.”
Legislația relevantă este prevăzută în:
(a) CPP § 126'5. Supraveghere sub acoperire,
examinarea și înlocuirea lucrurilor sub acoperire.
Secțiunea 1 prevede că parchetul va emite o permisiune
pentru supravegherea sub acoperire a persoanelor, lucrurilor
sau locațiilor, colectarea sub acoperire a probelor comparative
și efectuarea examinărilor inițiale și a examinării sub acoperire
sau înlocuirea lucrurilor pentru maxim două luni.
Conform Secțiunii 2, pe parcursul activităților de
supraveghere indicate în această secțiune, informațiile colectate
vor fi înregistrate video, fotografiate sau copiate sau
înregistrate în alt fel, dacă este necesar.
(b) CPP § 126'6. Examinarea sub acoperire a
corespondenței.
În baza Secțiunii 1, la examinarea sub acoperire a
corespondenței, sunt colectate informații derivate din inspecția
corespondenței.
Secțiunea 2 prevede ca ulterior examinării sub acoperire
a unei corespondențe, aceasta va fi trimisă destinatarului.
Conform Secțiunii 3, pe parcursul activităților indicate
în prezenta secțiune, informațiile colectate vor fi înregistrate
video, fotografiate sau copiate sau înregistrate în alt fel, dacă
este necesar.
Secțiunea 4 prevede că, pe parcursul examinării sub
acoperire a corespondenței, aceasta din urmă poate fi înlocuită.
În baza Secțiunii 5, un judecător de instrucție
preliminară acordă permisiunea pentru activitățile de
supraveghere indicate în această secțiune pentru maxim două
luni. Ulterior expirării termenului indicat, judecătorul de
72
instrucție preliminară poate prelungi acest termen cu maxim
două luni.
(c) CPP § 126'7. Observarea sub acoperire a
informațiilor.
Secțiunea 1 prevede că informațiile obținute prin
interceptări telefonice sau observarea sub acoperire a mesajelor
sau a altor informații transmise prin rețeaua electronică publică
de comunicare sau comunicate prin oricare alte mijloace vor fi
înregistrate.
Conform Secțiunii 3, un judecător de instrucție
preliminară acordă permisiunea pentru activitățile de
supraveghere indicate în această secțiune pentru maxim două
luni. Ulterior expirării termenului indicat, judecătorul de
instrucție preliminară poate prelungi acest termen cu maxim
două luni.
(d) CPP § 126'8. Desfășurarea infracțiunii penale în
etape succesive.
Conform Secțiunii 1, desfășurarea unei infracțiuni
penale în etape succesive reprezintă executarea unui act cu
elementele unei infracțiuni penale cu permisiunea instanței.
În baza Secțiunii 2, dacă este posibil, o infracțiune
penală desfășurată în etape succesive va fi fotografiată, filmată
sau înregistrată audio sau video.
Conform Secțiunii 3, un judecător de instrucție
preliminară acordă permisiunea pentru activitățile de
supraveghere indicate în această secțiune pentru maxim două
luni. Ulterior expirării termenului indicat, judecătorul de
instrucție preliminară poate prelungi acest termen cu maxim
două luni.
După cum s-a menționat de către participanții estonieni,
”solicitarea formală de asistență judiciară reprezintă baza de
autorizare a livrării supravegheate.”
73
Cerințele pentru orice tip de supraveghere legată de
cercetarea penală includ:
date de contact ale autorității care a emis
permisiunea în cauză;
motivul operațiunii;
tipul și cantitatea de mărfuri care fac subiectul
operațiunii;
identitatea suspectului;
informații legate de autoritatea responsabilă
pentru operațiune.
Livrările supravegheate sunt realizate de către autorități
investigative competente (poliție, vamă, administrație și
administrație fiscală).
Cooperare internațională
Estonia a ratificat Convenția ONU împotriva Traficului
Ilegal de Narcotice și Substanțe Psihotrope(1988), Convenția
ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale (2000),
precum și cel de-al Doilea Protocol Suplimentar la Convenția
Europeană privind Asistența Reciprocă în Materie Penală.
Convenția privind Asistența Reciprocă în Materie Penală dintre
Statele Membre ale Uniunii Europene a intrat în vigoare la 23
august 2005. Estonia a semnat și Convenția Europeană din
1959 privind Asistența Reciprocă în Materie Penală la data de
4 noiembrie 1993, care a intrat în vigoare la data de 27 iulie
1997.
În general, participarea ofițerilor străini sub acoperire
nu este obligatorie, dar poate fi permisă (de la caz la caz) în
desfășurarea livrărilor supravegheate în Estonia. Pentru
74
autorizarea acestora, informațiile solicitate se referă la
identitatea lor reală și sub acoperire40
.
În cazul în care autoritățile naționale solicită o livrare
supravegheată în străinătate, procurorul va transmite o solici-
tare de asistență judiciară unui alt stat prin canalele SIENA sau
Interpol. Coordonarea și negocierile cu alte State Membre vor
fi realizate de către autoritățile investigative competente41
.
În Estonia, Parchetul General și Membrul Național al
Eurojust pentru Estonia sunt competente să transmită o
solicitare de stabilire a unei echipe comune de anchetă.
Parchetul General sau Membrul Național al Eurojust
pentru Estonia, cu permisiunea Parchetului General, va lua o
decizie privind înființarea unei echipe comune de anchetă pe
baza propunerii făcute de Estonia și va semna un acord
corespunzător cu autoritatea judiciară competentă pentru statul
străin.
9. Finlanda
Definiție și prevederi legale
Legea privind Cooperarea dintre Poliție, Poliția Vamală
și Poliția de Frontieră a intrat în vigoare la începutul anului
201042
. Această nouă lege înlocuiește Decretul din 2001
privind cooperarea dintre aceste autorități. Legea prevede o
40 Prezentare generală a răspunsurilor la chestionarul privind ofițerii sub
acoperire, Consiliul UE, Bruxelles, 1 octombrie 2008. 41 Raportul de evaluare privind cea de-a șasea rundă de evaluări reciproce:
”Implementarea și aplicarea practică a Deciziei Consiliului 2002/187/JAI din data de 28 februarie 2002, care înființează Eurojust în vederea
consolidării luptei împotriva infracțiunilor grave și a Deciziei Consiliului
2008/976/JAI privind Rețeaua Judiciară Europeană în materie penală"
Raport referitor la Estonia, Bruxelles, 26 aprilie 2013, p. 34. 42 Raportul din 2009 privind Datele și Investigațiile Vamale Finlandeze.
75
bază juridică nouă și clară pentru cooperarea dintre autoritățile
finlandeze de aplicare a legii.
Această Lege conține prevederi specifice referitoare la
livrarea supravegheată și la posibilitatea autorităților de
aplicare a legii de a forma echipe naționale de investigație și
achiziție a datelor. Legea mai conține și prevederi referitoare la
datele comune și funcțiile de analiză, precum și la bazele de
date comune.
Anterior acestei Legi, livrarea supravegheată era o
procedură strategică și nu avea nicio bază statutară specifică în
legislația finlandeză.
În baza Secțiunii 30(a) din Legea privind poliția
finlandeză, un ofițer de poliție, după cum se prevede în
Articolele 40 și 41 din Acordul Schengen, din alt stat, inclusiv
Norvegia și Islanda, este autorizat să continue observarea pe
teritoriul finlandez, după cum se stipulează în acordul
internațional, care obligă Finlanda. Totuși, un ofițer de poliție
finlandez nu poate continua imediat observarea pe teritoriul
finlandez.
Echipamentul pe care ofițerii de poliție finlandezi au
dreptul să îl utilizeze în conformitate cu regulile privind
observarea tehnică poate fi utilizat în scopul observării
transfrontaliere. Un raport referitor la orice observare realizată
trebuie înaintat poliției din districtul în care activitățile de
observare au fost în principal întreprinse. Un ofițer de poliție
din alt stat trebuie să înainteze un raport unității de poliție din
Finlanda, care este responsabilă pentru activitățile de
observare, care va transmite raportul poliției locale în cauză.
Autoritățile competente pot, pe baza unei solicitări și,
de asemenea, în alte cazuri, să permită autorităților străine să
participe în livrări supravegheate. Ofițerii străini pot, de
76
asemenea, participa ca observatori cu permisiunea autorităților
competente.
Implementare la nivel național
Șeful Biroului Național de Investigații, șeful Serviciului
de Informare pentru Securitate, șefii de poliție și ofițerii special
instruiți în colectarea de date sub acoperire au puterea de a lua
decizii referitoare la livrările supravegheate întreprinse de către
poliție. Livrările supravegheate vor fi autorizate, dacă sunt
necesare pentru a identifica persoane care participă la o
infracțiune sau pentru a clarifica dimensiunile unei infracțiuni
mai mari.
Livrările supravegheate vor fi permise, dacă există
motive să se suspecteze comiterea unei infracțiuni care se
pedepsește cu minim patru ani de închisoare. Această cerință
de patru ani se aplică numai livrărilor supravegheate interne, nu
livrărilor supravegheate internaționale, având în vedere că în
cazurile internaționale, convenția aplicabilă prevalează.
Trebuie să fie posibil ca livrarea să fie supravegheată și,
dacă este necesar, intervenția să aibă loc. În plus, măsura nu
trebuie să provoace un pericol semnificativ pentru viața,
sănătatea sau libertatea oricărei persoane sau un pericol
semnificativ sau o daună importantă pentru mediu, proprietate
sau bunuri.
Cooperare internațională
Finlanda a ratificat Convenția ONU împotriva
Traficului Ilegal de Narcotice și Substanțe Psihotrope(1988),
Convenția ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale
(2000), precum și Convenția privind Asistența Reciprocă în
Materie Penală dintre Statele Membre ale Uniunii Europene și
Protocolul său Adițional din 2001. Convenția Europeană din
77
1959 privind Asistența Reciprocă în Materie Penală a intrat în
vigoare în Finlanda la data de 29 aprilie1981.
Cooperarea dintre poliție, poliția vamală și de frontieră
se bazează pe reguli care guvernează domeniile de autoritate
ale diferitelor organisme naționale, pe baza Convenției
Națiunilor Unite împotriva Traficului Ilegal de Narcotice și
Substanțe Psihotrope semnată la Viena la data de 20 decembrie
1988, a Articolului 73 din Acordul Schengen și a altor acorduri
semnate de către Finlanda.
Finlanda a semnat și acorduri bilaterale cu Federația
Rusă și Țările Baltice cu privire la cooperarea vămilor și a
poliției, care permit livrări supravegheate. Pentru a asigura o
procedură națională uniformă și coordonarea și integrarea
măsurilor între diferite autorități, poliția, poliția vamală și de
frontieră au semnat un acord de asistență reciprocă.
În cazul în care observarea continuată a unei livrări
supravegheate se realizează pe teritoriul finlandez de către
ofițeri de poliție din alt stat care este Parte Contractantă sau de
către ofițeri de poliție finlandezi pe teritoriul unei alte Părți
Contractante, în baza Articolului 40 din Acordul Schengen,
Acordul Schengen se va aplica în conformitate cu
reglementările naționale finlandeze și cu cele care guvernează
ofițerii finlandezi.
În baza Articolului 40(1) din Acordul Schengen, ofițerii
de poliție ai uneia dintre Părțile Contractante, care, în cadrul
unei cercetări penale, țin sub observație în țara lor o persoană
care se presupune că a luat parte la o infracțiune penală în cazul
căreia extrădarea se poate aplica, sunt autorizați să își continue
observarea în teritoriul unei alte Părți Contractante unde
aceasta din urmă a autorizat observarea transfrontalieră ca
răspuns la o solicitare pentru asistență care a fost anterior
înaintată. Condițiile pot fi atașate la autorizație.
78
La cerere, observarea va fi încredințată ofițerilor Părții
Contractante pe teritoriul căreia se desfășoară. În baza
Articolului 40(2), ofițerii care desfășoară observarea vor fi
autorizați să continue observarea unde, din motive urgente,
autorizarea prealabilă a celeilalte Părți Contractante nu poate fi
solicitată.
Măsura se aplică în conformitate cu prevederile
Convenției AJM din 2000. Măsura poate fi luată și în legătură
cu un Stat Membru care nu aplică Convenția. Autoritatea
competentă a statului solicitant este consultată cu privire la
metodele practice de executare anterior îndeplinirii măsurii. În
legătură cu Statele Membre care aplică prevederile Convenției
privind Asistența Reciprocă și Cooperarea dintre
Administrațiile Vamale, livrările supravegheate pot fi realizate
în conformitate cu Convenția.
Biroul Național de Investigație servește drept punct
național de contact în Rețeaua Judiciară Europeană și, prin
urmare, toate solicitările privind livrările supravegheate
transmise prin Interpol, Europol sau centre Schengen naționale
vor fi direcționate către Biroul Național de Investigații.
Solicitările pentru livrare supravegheată trebuie făcute în scris
și trebuie să conțină o descriere adecvată și clară a faptelor
solicitate pentru a evalua legalitatea, fezabilitatea și
posibilitatea executării solicitării. La fel ca în toate scrisorile
rogatorii privind măsurile coercitive, trebuie acordată o atenție
specială îndeplinirii condițiilor indispensabile.
10. Franța
Definiție și prevederi legale
Legislația care guvernează livrările supravegheate este
stipulată la Articolul 706-80 din Codul de Procedură Penală
(code de procédure pénale sau “CPP”), care prevede:
79
“Ofițerii de poliție judiciară și, în baza autorității
acestora, agenții de poliție judiciară, după ce au
informat procurorul public în această privință, iar acesta
din urmă nu a obiectat, se pot extinde pentru a acoperi
întregul teritoriu național, supravegherea persoanelor
împotriva cărora există unul sau mai multe motive
plauzibile de a suspecta că acestea au comis sau
obișnuiau să comită una dintre infracțiunile sau
contraveniențele la care se referă Articolul 706-73,706-
73-1 sau 706-74 sau supravegherea transportului de
obiecte, mărfuri sau produse care derivă din comiterea
oricăreia dintre aceste infracțiuni. Notificarea în avans
a oricărei extinderi de competență prevăzută în
paragraful anterior trebuie să fie transmisă, prin orice
mijloc, procurorului public al curții regionale în a
cărui jurisdicție trebuie să înceapă operațiunile de
supraveghere sau, unde este cazul, procurorului public
sesizat în conformitate cu prevederile Articolului 706-
76.”
În baza Articolului 706-80 CPP, ofițerii de poliție
judiciară pot urmări, în afara granițelor jurisdicției lor
teritoriale, supravegherea:
persoanelor suspectate de comiterea anumitor
infracțiuni legate de crima organizată;
obiectelor, mărfurilor sau produselor care derivă
din comiterea unor astfel de infracțiuni sau pe
care aceștia obișnuiau să le comită.
Supravegherea este un concept relativ vast, întrucât
acoperă nu numai persoane, dar și mărfuri utilizate în
comiterea acestor infracțiuni sau care derivă din acestea. Cu
privire la persoanele avute în vedere de către această prevedere,
80
cerința este ca ”unul sau mai multe motive plauzibile [trebuie]
să existe pentru a suspecta că aceștia au comis una dintre
[aceste infracțiuni]”, o cerință care, dacă este respectată,
permite persoanei în cauză să fie luată în custodie.
În practică, aceste prevederi sunt adesea utilizate în
lupta împotriva traficului de droguri.
Infracțiuni acoperite:
Această tehnică de investigare este rezervată pentru
infracțiunile prevăzute la Articolele 706-73, 706-73-1 și 706-74
CPP, care acoperă întregul spectru de crimă organizată:
Articolul 706-73 CPP: Crima comisă de către o
bandă organizată, traficul de droguri, traficul de
persoane, procurarea, furtul comis de către o
bandă organizată, infracțiuni agravate de
extorcare, acte de terorism, infracțiuni și
contravenții care implică arme etc.;
Articolul 706-73-1 CPP: Frauda comisă de
către o bandă organizată, angajări ilegale comise
de către o bandă infracțională, spălare de bani,
incapacitatea de a justifica resurse etc.;
Articolul 706-74 CPP: Infracțiuni comise de
asociații infracționale, precum și toate
infracțiunile și contravențiile comise de bande
organizate.
Implementarea la nivel național
Înainte de a pune în circulație o livrare supravegheată,
legea solicită să fie mai întâi notificat procurorul public.
Această notificare poate fi sub orice formă, inclusiv sub forma
unui apel telefonic. Procurorul public este îndreptățit să
formuleze obiecții.
81
Aceste formalități limitate se datorează competențelor
limitate ale ofițerilor și agenților de poliție judiciară în acest
context, care dețin numai un rol pasiv și care nu au dreptul să
exercite nicio putere coercitivă.
Procurorul public competent este procurorul:
În a cărui jurisdicție trebuie să înceapă
operațiunile de supraveghere. Astfel, în cazul în
care mărfurile sunt trimise din străinătate.
Procurorul public relevant va fi, în general,
procurorul din zona de intrare a mărfurilor. În
cazul în care operațiunea implică mărfuri care
sunt deja prezente în Franța, competența va
aparține, în principiu, procurorului public din
zona în care sunt găsite mărfurile.
Cu jurisdicție inter-regională specializată
(juridiction interrégionale spécialisée sau
“JIRS”) în baza complexității cazului.
Cooperare internațională
Franța a ratificat Convenția ONU împotriva Traficului
Ilegal de Narcotice și Substanțe Psihotrope(1988), Convenția
ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale (2000),
precum și Convenția privind Asistența Reciprocă în Materie
Penală dintre Statele Membre ale Uniunii Europene și
Protocolul său Adițional din 2001. Franța a semnat și
Convenția Europeană din 1959 privind Asistența Reciprocă în
Materie Penală de la data de 28 aprilie 1961, care a intrat în
vigoare la data de 21 august 1967.
La nivelul practicienilor, Franța a semnat un
Memorandum de Înțelegere cu Parchetul Special Antidrog din
Spania pentru a lucra la nivel bilateral ca punct central de
82
contact, care să abordeze toate chestiunile referitoare la
cooperare internațională în vederea combaterii traficului de
droguri, inclusiv livrările supravegheate.
Practicienii43
au menționat că incertitudinea rutei
creează probleme privind identificarea autorității judiciare
locale competente din Franța care să autorizeze livrarea,
întrucât nu există nicio autoritate judiciară în Franța cu
jurisdicție la nivel național în acest domeniu. Aceștia au mai
subliniat că unele țări solicită în mod sistematic autorizație de
utilizare a tehnologiei de localizare în timp real pe teritoriul
Franței. Din perspectiva opusă, unele țări întâmpină dificultăți
în îndeplinirea solicitărilor franceze de a instala dispozitive de
supraveghere pe vehicule. Diferențele în legislație duc la
confiscări neașteptate de droguri care afectează investigațiile.
Tentația autorităților de a confisca drogurile la depistare, deși li
s-a solicitat să nu facă acest lucru. În unele State Membre, nu
este doar o simplă tentație, ci o obligație pentru autoritățile de
poliție să confiște drogurile la depistare. Acest lucru împiedică
identificarea destinatarului final al transportului de droguri.
11. Germania
Definiție și prevederi legale
Condițiile și procedura pentru livrări supravegheate sunt
reglementate de linii directoare administrative (nr. 29 a-d din
liniile directoare care reglementează cercetările penale și
amenzile). Germania nu a ratificat nici un cadru statutar special
pentru livrările supravegheate. Totuși prevederi individuale ale
Codului German de Procedură Penală se aplică și livrărilor
supravegheate.
43 Raport furnizat de către Magistratul Francez de Legătură în Spania, Dna.
Heléne Davo.
83
În Germania, există trei tipuri diferite de livrare
supravegheată: tranzit controlat, care implică transportul ilegal
de droguri, arme, proprietăți sau mărfuri furate și articole
similare (excluzând ființele umane) din străinătate prin
Germania către o terță țară sub supravegherea autorităților de
cercetare penală; export controlat, care implică transportul
ilegal de astfel de mărfuri din Germania în țări străine sub
supraveghere; și importul controlat care implică transportul
ilegal, cum ar fi mărfurile din țări străine către Germania sub
supraveghere.
Implementare la nivel național
Responsabilitatea pentru implementare la nivel național
depinde de tranzitul controlat, exportul sau importul și de
posibilitatea ca procedurile investigative să fie deja pendinte în
Germania.
În cazurile de tranzit controlat, implementarea este în
general administrată de către procurorul public în zona căruia
se află punctul de trecere al frontierei prin care sunt importate
mărfurile, în afara cazului în care proceduri investigative sunt
deja pendinte la parchetul german pentru infracțiune. Același
lucru se aplică și importului controlat. În cazul în care nu există
nici un alt indiciu în ceea ce privește locația probabilă a ieșirii
de trecere a frontierei, autoritatea în aria căreia se află cea mai
favorabilă legătura de trafic va lua o decizie când va primi o
solicitare de asistență reciprocă. În ceea ce privește exportul
controlat, implementarea este în general gestionată de către
biroul procurorului public în al cărui district este inițiat
transportul. Procurorul public responsabil pentru implementare
are și puterea de a decide dacă permite transportul
supravegheat.
84
Subiectul livrărilor supravegheate
Livrările supravegheate pot fi realizate pentru narcotice,
arme, mărfuri furate și substanțe și articole similare. Livrările
supravegheate care implică persoane, în special în investigațiile
privind traficul uman și contrabanda cu imigranți, sunt
interzise, întrucât pericolul pentru viața persoanelor în cauză nu
poate fi protejat cu suficientă siguranță.
Cerințe legale
Aceste linii directoare prevăd că ”supravegherea
transportului” (livrare supravegheată) este permisă numai dacă
nu există nici un alt mod de identificare a instigatorilor sau a
rutelor de distribuție; dacă este garantată în permanență
posibilitatea de interceptare a făptuitorului infracțiunii și de
confiscare a corpus delicti; și dacă biroul competent al
procurorului public autorizează utilizarea metodei de
”supraveghere a transportului”.
Supravegherea trebuie exercitată într-un fel care să
asigure controlul permanent deplin asupra făptuitorului și
subiectului infracțiunii. În consecință, simpla supraveghere prin
GPS a unui vehicul care se presupune că transportă cantități
mari de narcotice nu constituie o livrare supravegheată în
sensul liniilor directoare.
Cooperare internațională
Germania a ratificat Convenția ONU împotriva
Traficului Ilegal de Narcotice și Substanțe Psihotrope (1988),
Convenția ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale
(2000), precum și Convenția privind Asistența Reciprocă în
Materie Penală dintre Statele Membre ale Uniunii Europene și
Protocolul său Adițional din 2001. Germania a mai semnat
Convenția Europeană din 1959 privind Asistența Reciprocă în
85
Materie Penală de la data de 28 aprilie 1961, care a intrat în
vigoare la data de 1 ianuarie 1977.
Solicitările de asistență reciprocă dintre Germania și
Țările de la Marea Baltică – în afara Federației Ruse – pot fi
transmise direct între birourile judiciare ale țărilor relevante.
Nicio traducere nu este necesară a fi atașată solicitărilor sau
scrisorilor rogatorii schimbate între Germania, pe de-o parte, și
Danemarca și Finlanda, pe cealaltă parte. Totuși, traduceri în
limba țării relevante pot fi incluse, dacă scrisorile rogatorii sunt
schimbate cu alte țări, deși traducerile în limba engleză sunt
suficiente pentru Estonia și Norvegia.
Solicitările de asistență reciprocă privind livrările supra-
vegheate trebuie să fie întotdeauna în scris, deși notificarea în
avans a solicitării prin telefon ar trebui să fie suficientă în
cazuri urgente. Solicitările pentru livrare supravegheată și
aprobarea acesteia nu trebuie să aibă o formă specială.
În cazul tranzitului prin Germania și exportului din
Germania, următoarele declarații din toate țările străine
implicate trebuie să fie la dosar:
Aprobarea importului sau a tranzitului;
Asigurări că transportul va fi controlat în
permanență;
Asigurări că investigațiile vor fi executate cu
privire la curieri, instigatori și destinatari, că
narcoticele, armele, mărfurile furate și articolele
și substanțele similare vor fi confiscate și că vor
fi luate măsuri pentru a asigura condamnări și
pentru a aplica sentințe;
Asigurări că autoritățile germane de cercetare
penală vor fi menținute informate la zi cu privire
la statutul procedurilor relevante.
86
12. Grecia
Definiție și prevederi legale
În sistemul elen, livrarea supravegheată (transportul
monitorizat al drogurilor) constă în monitorizarea tranzitului
prin Grecia a narcoticelor și a altor substanțe halucinogene,
dacă este necesară confiscarea sau înlocuirea parțială a
mărfurilor transportate ilegal44
.
Metoda de livrare supravegheată a drogurilor este
reglementată în legislația elenă în diferite acte legislative, cum
ar fi Articolul 253A(1) din Codul de Procedură Penală, Legea
nr. 2145/1993 (Articolul 38), modificată prin Legea Nr.
2331/1995 și Legea Nr. 1990/91 (prin care statul a ratificat
Convenția ONU împotriva Traficului Ilegal de Narcotice și
Substanțe Psihotrope).
În conformitate cu prevederile legislației naționale,
livrarea supravegheată este o activitate investigativă executată
în confidențialitate deplină, cu privire la anumite infracțiuni
(incluzând traficul de droguri). Prevederile Articolului 38 din
Legea Nr. 2145/93 (modificată prin Articolul 15, paragraful 1
din Legea nr. 2331/1995) vor fi aplicate numai pentru livrările
supravegheate ale drogurilor.
Implementare la nivel național
Autorizarea de executare a livrării supravegheate este
emisă de către Procurorul General din cadrul Parchetului de pe
lângă Curtea de Apel din Atena. Condițiile necesare pentru
autorizarea acestei operațiuni sunt după cum urmează:
44 http://www.RJE-
crimjust.europa.eu/RJE/RJE_FichesBelgesResult.aspx?measure=804&coun
try=279&other=-1
87
Îndeplinirea condițiilor formale impuse prin
Articolul 11 din Legea nr. 1990/9145
;
Existența indiciilor serioase de comitere a unei
infracțiuni, metoda de livrare supravegheată
fiind absolut necesară pentru cercetarea
infractorilor.
Implementarea livrării supravegheate va fi realizată de
către Unitatea Centrală de Coordonare Antidrog (UCCA).
Conform Articolului 15 din Legea nr. 2331/1995, UCCA va
întreprinde activitățile specifice în baza livrărilor specifice în
baza livrărilor supravegheate, ulterior obținerii autorizației de
la procuror.
Personalul specializat din cadrul UCCA va asigura
monitorizarea transportului de la momentul intrării în țară până
la momentul ieșirii din țară. În decurs de 48 ore de la momentul
în care drogurile ies din țară, UCCA va întocmi un raport
referitor la faptele ce privesc transportul supravegheat, data,
perioada de timp și locul în care drogurile au intrat și au ieșit
din țară. Mai mult, o copie a acestui raport confidențial va fi
transmisă Procurorului Public la Parchetul de pe lângă Curtea
de Apel din Atena.
45 Conform Articolului 11 din Legea nr. 1990/91, "dacă se permite de către
principiile de bază ale sistemelor juridice interne corespondente, Părțile
vor lua măsurile necesare conform competențelor deținute pentru a permite
utilizarea livrării supravegheate la nivel internațional, pe baza acordurilor sau reglementărilor convenite de comun acord în vederea identificării
persoanelor implicate în infracțiune. Deciziile privind utilizarea livrării
supravegheate va fi emisă de la caz la caz, iar Părțile în cauză vor putea
lua în considerare, unde este cazul, acorduri sau aranjamente financiare
legate de exercitarea jurisdicției".
88
Cooperare internațională
Grecia a ratificat Convenția ONU împotriva Traficului
Ilegal de Narcotice și Substanțe Psihotrope (1988) și Convenția
ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale (2000). Mai
mult, Grecia a semnat în 2001 Cel de-al Doilea Protocol
Suplimentar la Convenția Europeană privind Asistența
Reciprocă în Materie Penală, dar până în prezent, acest
protocol nu a fost ratificat. Grecia a semnat și Convenția
Europeană din 1959 privind Asistența Reciprocă în Materie
Penală la data de 20 aprilie 1959, care a intrat în vigoare la data
de 12 iunie 1962. Până în prezent, Grecia nu a ratificat
Convenția privind Asistența Reciprocă în Materie Penală dintre
Statele Membre ale Uniunii Europene (29 mai 2000).
Autorizația pentru efectuarea unei livrări supravegheate
pe teritoriul Greciei este acordată ulterior transmiterii unei
cereri de AJM direct sau prin canalele de comunicare și
cooperare (Interpol) unității Centrale de Coordonare Antidrog
(UCCA). Conform Articolului 38 din Legea nr. 2145/1993,
solicitările statelor străine în conformitate cu Articolul 11 din
Convenția de la Viena din 1988 sunt transmise, prin orice
mijloc, dar întotdeauna în scris, direct sau prin Interpol Unității
Centrale de Coordonare Antidrog (UCCA), care, după
verificarea legalității și valabilității solicitării, va informa
imediat Procurorul Public al Curții de Apel din Atena.
Este permisă asistența tehnică din partea altor state în
baza transportului controlat al drogurilor pe teritoriul Greciei.
O reglementare importantă este, de asemenea, cea conform
căreia pe teritoriul Greciei nu este permisă participarea
agenților din statele care solicită livrare supravegheată.
Solicitările autorităților elene de a efectua livrări
supravegheate în afara Greciei vor fi transmise UCCA, care va
89
solicita autorizarea operațiunii de către Procurorul Public de la
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel din Atena.
13. Ungaria
Definiție și prevederi legale
Legea poliției (Legea nr. 34/1994) și Legea privind
Administrația Fiscală și Vamală Națională reglementează
cadrul general pentru efectuarea livrărilor supravegheate.
Începând cu 2008, Poliția de Frontieră a fost integrată în
Poliție, în timp ce în 2011, Vama a fuzionat cu Autoritatea
Fiscală și a fost înființată Administrația Fiscală și Vamală
Națională (NTCA).
Legea privind Procedurile Penale, Legea privind
Asistența Judiciară Internațională în Materie penală, Legea
privind Cooperarea în Materie Penală cu Statele Membre ale
Uniunii Europene, Convenția privind Cooperarea Poliției,
Convenția pentru Europa de Sud-Est (CPC SEE), Convenția de
la Viena și Palermo oferă, de asemenea, un cadru juridic.
Conform legislației naționale, poliția și vămile46
asigură
coordonarea și schimbul de informații în cazul livrărilor
supravegheate internaționale.
Articolul 64(1f) din Legea Poliției definește metodele
investigative speciale, inclusiv livrarea supravegheată.
Implementare la nivel național
Practicianul ungar care a participat la ultima Adunare
Regională a menționat că ”legislația națională privind livrările
supravegheate (ex. chestiunea aprobării) a fost revizuită, în
prezent, regula generală este că fiecare livrare supravegheată
trebuie autorizată de către un procuror.” 46 Vămile vor participa la livrările supravegheate pe baza prevederilor Legii
nr. 19/2004.
90
Conform studiului Eurojust47
, în Ungaria, ”legislația
permite înlocuirea drogurilor. Totuși, Ungaria este precaută
atunci când utilizează o astfel de practică, întrucât poate
afecta cercetarea penală și reținerea făptuitorilor. Dacă
Ungaria confiscă un transport care nu conține nici un drog,
atunci, se va baza numai pe probe din partea țării în care au
fost înlocuite drogurile. Astfel de probe este foarte puțin
probabil să fie transmise Ungariei în decurs de 72 ore,
perioada maximă de timp impusă de legea ungară pentru o
decizie privind reținerea.”
În cazul livrărilor supravegheate în care există un risc
ca transportul să nu poată fi controlat, este permisă intervenția
autorităților ungare.
Conform aceluiași practician ungar, ”o livrare
supravegheată poate fi utilizată pentru droguri și pentru toate
celelalte obiecte care au legătură cu activitățile penale,
exceptând materialul nuclear și ființele umane. Livrarea
supravegheată va fi de asemenea respinsă, dacă drogurile sunt
traficate cu ajutorul persoanelor care înghit pachete cu
droguri (cărăuşi)”.
Cooperare internațională
Ungaria a ratificat Convenția ONU împotriva Traficului
Ilegal de Narcotice și Substanțe Psihotrope (1988), Convenția
ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale (2000). În
schimb, Ungaria a semnat în 2003 cel de-al Doilea Protocol
Suplimentar la Convenția Europeană privind Asistența
Reciprocă în Materie Penală, dar până în prezent, acest
protocol nu a fost ratificat. Ungaria a semnat și Convenția
47 Chestiunea numărul 1 “Livrări transfrontaliere supravegheate dintr-o
perspectivă judiciară”, Eurojust, 2015, p. 6.
91
Europeană din 1959 privind Asistența Reciprocă în Materie
Penală la data de 19 noiembrie 1991, care a intrat în vigoare la
date de 11 octombrie 1993. Convenția privind Asistența
Reciprocă în Materie Penală dintre Statele Membre ale Uniunii
Europene a intrat în vigoare la data de 23 noiembrie 2005.
Pentru a efectua livrările supravegheate, o solicitare de
asistență este necesară, aceasta, în cazuri urgente, putând fi
transmisă în timpul operațiunii. Conform Articolului 17-19 din
Legea LIV din 2002 referitoare la cooperarea internațională a
agențiilor de aplicare a legii, pentru ca livrările supravegheate
să fie autorizate, autoritatea solicitantă va transmite o solicitare
pentru asistență la sediul NEBEK.
În cazul în care întârzierea în obținerea aprobării ar
putea pune în pericol interesele investigației, solicitarea pentru
asistență făcută de către autoritatea competentă străină ar putea
fi transmis direct agenției competente pentru aplicarea legii din
Ungaria. În astfel de cazuri, se va trece la notificarea ulterioară
imediată a NEBEK48
.
Solicitările pentru livrare supravegheată trebuie să
conțină informații detaliate cu privire la motivul operațiunii,
tipul și cantitatea de droguri, mijlocul de transport (date de
identificare) și itinerariu (rută), punctele de frontieră afectate,
identitatea suspecților, date legate de ofițerii de caz, metoda de
contact a autorității străine, tehnici speciale de investigație
propuse.
În cazurile în care livrările supravegheate sunt inițiate în
Ungaria sau sunt în tranzit prin această țară, autoritățile străine
trebuie să se asigure că drogurile vor fi confiscate și că
48 Manual pentru cea de-a Doua Convenție de la Naples privind asistența
reciprocă și cooperarea dintre administrațiile vamale – Partea II: Fișe
informative naționale, Consiliul Uniunii Europene, Bruxelles, 5 octombrie
2015, p. 160.
92
persoanele implicate vor fi cercetate. Pentru livrările
supravegheate care tranzitează Ungaria, toate statele afectate de
către operațiune trebuie să își dea acordul49
.
Ofițerii străini pot participa la livrările supravegheate
numai ca observatori. Totuși, aceștia nu dețin competențe de
aplicare a legii și acționează sub autoritatea oficialilor ungari.
Aceștia pot avea asupra lor arme în baza unei permisiuni
prealabile, dar utilizarea armelor poate avea loc numai în cazul
autoapărării legitime.
Echipamentele străine și dispozitivele tehnice pot fi
utilizate în baza legislației ungare. Autoritățile străine pot
furniza asistență tehnică, precum și dispozitive de supraveghere
tehnică sau de localizare sub supravegherea serviciilor de
aplicare a legii din Ungaria.
Legea poliției, Legea administrării fiscale și vamale
naționale, precum și Codul de Procedură Penală permit
utilizarea agenților sub acoperire. Agentul poate fi un ofițer
maghiar sau străin, operațiunea necesitând aprobarea unui
procuror.
Utilizarea informatorilor în contextul efectuării
livrărilor supravegheate nu este permisă.
Punctul central de contact pentru livrările supravegheate
este NEBEK, instituția care coordonează activitatea tuturor
agențiilor de aplicare a legii în domeniul cooperării
internaționale. NEBEK este operațional 24/24, iar după ce este
abordat, acest organism va informa și coordona livrările
supravegheate efectuate de către poliția națională sau NTCA.
49 Pentru mai multe informații, vezi Manualul privind livrarea
supravegheată pentru Statele Membre SELEC, SELEC, 2014; Manualul
Uniunii Europene privind livrările supravegheate, Haga, Europol, Europol,
2004.
93
Conform practicianului ungar: ”în cazul în care nu este
nicio urmărire penală în desfășurare în Statul Membru
solicitant sau în cel de destinație, cooperarea se referă la faza
de colectare a datelor, prin urmare, prevederile legii privind
cooperarea internațională a agențiilor de aplicare a legii
aplicându-se în cadrul acordurilor internaționale bilaterale și
multilaterale. În cazul în care există o urmărire penală în
desfășurare în oricare dintre Statele Membre implicate,
livrarea supravegheată poate fi efectuată exclusiv în cadrul
cooperării judiciare.”
Practicianul a mai împărtășit celorlalți participanți
procedura de utilizare a probelor rezultate din livrarea
supravegheată. Dacă țara solicitantă dorește să obțină probe
care pot fi utilizate ca document cu privire la livrarea
supravegheată, acest lucru se poate realiza numai în cadrul
cooperării judiciare. În cazul cooperării judiciare, scrisoarea
rogatorie cu privire la livrarea supravegheată va fi trimisă
procurorului public:
procurorului public competent în cazul SM UE.
Biroului Procurorului General (care acționează
în calitate de autoritate centrală) în cazul
Statelor non-UE.
14. Irlanda
Definiție și prevederi naționale
Secțiunea 88 din Legea privind Justiția Penală
(Asistență Reciprocă) din 2008 definește „livrarea
supravegheată„ drept livrarea permisă în stat în conformitate cu
prezenta Lege sau într-un stat desemnat în conformitate cu
instrumentul internațional relevant în scopul investigării unei
infracțiuni. Această lege continuă cu descrierea procedurii de
94
efectuare a solicitărilor în aceste două circumstanțe (Secțiunile
89 și 90).
Legea Garda Síochána din 2005, cu modificările
ulterioare, permite membrilor unei An Garda Síochána să își
desfășoare activitatea în afara statului ca membri ai unei echipe
comune de anchetă, inclusiv pentru a efectua o livrare
supravegheată.
Implementare la nivel național
Autoritățile competente să autorizeze sau să coordoneze
livrările supravegheate sunt An Garda Síochána și
Administrația Fiscală (pentru infracțiuni care fac obiectul
jurisdicției acestora). Membrul Național al Eurojust, în calitate
de procuror, nu este împuternicit să autorizeze sau să
coordineze livrările supravegheate. Acesta a indicat faptul că
nu a fost posibilă coordonarea din Eurojust a livrărilor
supravegheate între autoritățile irlandeze și alte State Membre.
Comunicarea anterior și în timpul livrării supravegheate
poate fi transmisă prin Interpol, Europol, Poliție și Vamă.
Solicitările oficiale pentru scrisori rogatorii trebuie efectuate
prin Departamentul de Justiție, Egalitate și Reformă a Legilor
(Secțiunea Asistență Reciprocă). Nu există nicio întârziere
așteptată pentru o solicitare de livrare supravegheată.
Autoritățile naționale investigative irlandeze (inclusiv
Departamentul Venituri) au raportat că livrările supravegheate
au fost în cea mai mare parte realizate cu succes în baza
Convenției din 1988 privind Asistența Reciprocă și Cooperarea
dintre Administrațiile Vamale și a Convenției din 2000 privind
Asistența Reciprocă în Materie Penală dintre Statele Membre
ale Uniunii Europene.
95
Cooperare internațională
Irlanda a ratificat Convenția ONU împotriva Traficului
Ilegal de Narcotice și Substanțe Psihotrope (1988) și Convenția
ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale (2000).
Aceasta a mai semnat Convenția Europeană din 1959 privind
Asistența Reciprocă în Materie Penală la data de 15 octombrie
1996, care a intrat în vigoare la data de 26 februarie 1977, dar
nu a semnat Convenția privind Asistența Reciprocă în Materie
Penală dintre Statele Membre ale Uniunii Europene cel de-al
Doilea Protocol Adițional al său.
Solicitările pentru livrări supravegheate transmise
autorităților irlandeze trebuie să conțină următoarele informații:
Motivul operațiunii,
Informații faptice care să justifice operațiunea,
Tipul și calitatea drogurilor / altor mărfuri,
Mijloace de transport și itinerarii anticipate,
Punct de intrare și ieșire în/din statul solicitat,
Identitatea fiecărui suspect (nume, data nașterii,
domiciliu, naționalitate, descriere),
Identificarea autorității care a autorizat
operațiunea,
Identificarea Investigatorului Șef responsabil
pentru operațiune și datele de contact,
Date privind ofițerii de poliție, vamali sau alți
ofițeri de aplicare a legii care susțin operațiunea,
Date privind oricare tehnici speciale propuse.
96
15. Italia
Definiție și prevederi legale
Articolul 98 din Decretul Prezidențial nr. 309/90 a
reprezentat prevederea legală care a guvernat livrările
supravegheate. Acesta a permis continuarea activității
investigative pentru a obține probe cheie și pentru a localiza și
captura pe cei responsabili pentru oricare dintre infracțiunile
prevăzute în acel Decret. În special, această prevedere permite
omiterea sau întârzierea emiterii sau executării de măsuri de
arest sau detenție. Acest Articol din lege a fost înlocuit cu
Articolul 8 din Legea nr. 136 din data de 13 august 2010.
Livrările supravegheate în domeniul drogurilor, acum, cu noua
legislație, sunt reglementate împreună cu livrările
supravegheate din alte domenii (terorism, spălare de bani etc.).
Reglementarea nu a fost semnificativ modificată.
Implementare la nivel național
Biroul Procurorului Public din zona în care livrarea
supravegheată urmează a fi efectuată reprezintă autoritatea
competentă. Procurorul va emite un ordin (decreto), oferind o
bază pentru luarea măsurilor de capturare, arestare sau
confiscare sau stabilind ca executarea acestora să fie întârziată.
În cazurile în care sunt implicate diferite regiuni, Procura
Nazionale Antimafia e Antiterrorismo va acționa drept
autoritate centrală în vederea autorizării implementării LS.
Cooperare internațională
Italia a ratificat Convenția ONU împotriva Traficului
Ilegal de Narcotice și Substanțe Psihotrope (1988), Convenția
ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale (2000), și
Convenția Europeană din 1959 privind asistența reciprocă în
materie penală. Din martie 2016, autoritățile italiene au fost
97
împuternicite să formeze echipe comune de investigație (ECI).
La data de 5 august 2016, o nouă legislație care ratifică și
implementează Convenția Uniunii Europene privind Asistența
Reciprocă în Materie Penală, care se referă în special la
extrădare, a intrat în vigoare în Italia (Legea nr. 149 din 21
iulie 2016 care ratifică și implementează Convenția privind
Asistența Reciprocă în Materie Penală între Statele Membre ale
Uniunii Europene de la data de 29 mai 2000, și deleagă
competențe guvernului pentru implementarea sa). Legea nr.
149 deleagă, de asemenea, competențe Filialei Executive
pentru a amenda Cartea XI din Codul de Procedură Penală
privind executarea deciziei judiciare, modifică prevederile
privind extrădarea și stabilește termene limită în legătură cu
măsurile coercitive.
Legea nr. 149 include mai multe amendamente la Codul
italian de Procedură Penală pentru a facilita cooperarea
internațională în materie penală. Conform modificărilor,
Convenția UE privind Asistența Reciprocă în Materie Penală și
Tratatul privind Funcționarea UE guvernează relațiile dintre
Italia și alte State Membre UE privind solicitările internaționale
de extrădare, efectele deciziilor penale străine, aplicarea
deciziilor penale italiene peste mări și alte relații cu autoritățile
străine în legătură cu administrarea justiției penale.
În baza principiului internațional de reciprocitate,
Ministerul italian de Justiție poate respinge solicitările de
asistență judiciară, extrădare sau alte chestiuni legate de
administrarea justiției penale. (Articolul 4(1)(b).) Puterea de a
respinge solicitări pentru asistență judiciară internațională
trebuie exercitată în conformitate cu tratatele italiene cu Statele
Membre UE și, în cazul Statelor Membre non-UE, pe baza
posibilului pericol pentru suveranitatea sau securitatea
98
națională sau a intereselor esențiale ale Italiei (Articolul
4(1)(c)(1) și Articolul 4(1)(d)(1)).
O solicitare pentru AJM nu este necesară pentru livrare
supravegheată. În special, în cazul în care un procuror din altă
țară dorește ca un transport de droguri să tranziteze Italia fără
luarea de măsuri în vederea confiscării, nu este necesară o
solicitare AJM; este suficient contactul direct scris (ex. fax sau
email). Totuși, o solicitare AJM formală este necesară în cazul
în care un procuror dorește să confiște sau să preia controlul
asupra unui transport de droguri. În aceste circumstanțe,
solicitarea trebuie să fie adresată formal Ministerului de Justiție
sau, în cazul în care solicitarea vine din partea unei țări
europene, Curții de Apel competente.
Autoritățile relevante sunt Ministerul de
Justiție/Afacerilor Interne și Direzione Centrale per i Servizi
Antidroga D.C.S.A (Direcția Centrală Antidrog). În baza
Articolului 725 din Codul italian de Procedură Penală, măsura
poate fi luată în conformitate cu forma solicitată de către Statul
solicitant, cu condiția ca aceasta să nu intre în conflict cu
principiile fundamentale ale legislației italiene.
16. Letonia
Definiție și prevederi legale
Conform practicianului leton care a participat la ultima
Adunare Regională din cadrul proiectului, în baza legii există
două modalități în care livrările supravegheate pot fi organizate
în Letonia: (i) Legea privind activitățile operaționale –
Articolul 15(1). Livrare supravegheată; și (ii) Legea privind
procedura penală – Articol 227. Controlul activității
infracționale.
99
În categoria măsurilor investigative (operaționale) la
care se face referire în Articolul 6 (1) din Legea privind
activitățile operaționale găsim și livrarea supravegheată.
Definiția livrării supravegheate este oferită în conținutul
Articolului 15(1) din aceeași lege: livrare supravegheată
reprezintă circulația mărfurilor sau a altor obiecte de valoare
(inclusiv substanțe, mijloace de plată sau alte instrumente
financiare) pe teritoriul Letoniei sau de-a lungul granițelor
statului și controlul persoanelor asociate cu o astfel de
circulație, scopul acesteia fiind prevenirea sau depistarea
infracțiunilor penale și stabilirea persoanelor care comit astfel
de infracțiuni, dacă informațiile au fost primite sau există
suspiciuni justificate privind asocierea mărfurilor sau a altor
articole de valoare ce urmează a fi puse în circulație cu
infracțiuni penale.”
Legea privind Procedura Penală este, de asemenea,
relevantă cu privire la controlul activității infracționale.
Articolul 227 prevede că „dacă, în baza unei decizii a unui
judecător de instrucție, este stabilită o etapă separată a unei
singure infracțiuni penale sau a unor infracțiuni penale
comune conectate, dar, în imediata întrerupere a unei astfel de
etape, oportunitatea de a împiedica altă infracțiune penală sau
de a stabili toate persoanele implicate, în special organizatorii
și părțile care au făcut comanda sau toate scopurile activității
infracționale va dispărea, poate fi efectuat controlul activității
infracționale.”
Implementare la nivel național
Pentru autorizarea unei livrări supravegheate în cadrul
unei proceduri penale sau a unei investigații penale, este
necesară o solicitare scrisă. Solicitarea de autorizare trebuie să
includă esența cazului și aprobarea procurorului/judecătorului
100
care monitorizează cazul. Garanția că toate statele de tranzit și-
au dat acordul pentru livrarea supravegheată pe teritoriul lor
național reprezintă o cerință.
În cazurile obișnuite, utilizarea livrării supravegheate
este aprobată de către judecătorul de instrucție. În cazurile
urgente, utilizarea livrării supravegheate poate fi aprobată de
către procurorul desemnat, cu aprobarea ulterioară a
judecătorului de instrucție50
.
Livrările supravegheate nu vor fi autorizate atunci când
există un risc de periclitare a vieții sau sănătății persoanelor, de
răspândire a anumitor substanțe periculoase pentru viața
persoanelor sau de cauzare a unor dezastre de mediu.
În situația în care, pe parcursul efectuării livrării
supravegheate, alte măsuri investigative sunt de asemenea
necesare, autorizarea acestora se va realiza în conformitate cu
prevederile Legii privind activitățile operaționale.
Măsurile de performanță operațională, pe parcursul
cărora drepturile individuale ale persoanelor sunt grav
încălcate, sunt luate cu metode speciale care au fost aprobate
de către Președintele Curții Supreme de Justiție sau de către un
judecător al Curții Supreme special autorizat sau, dacă se
prevede în lege, de către un procuror.
Conform Articolului 212 din Legea privind procedura
penală, „măsuri investigative speciale vor fi luate pe baza
deciziei unui judecător de instrucție, cu excepția cazurilor
stabilite în acest Capitol. În cazuri de urgență, o persoană care
50 Raportul de evaluare privind cea de-a șasea rundă de evaluări reciproce: ”Implementarea și aplicarea practică a Deciziei Consiliului 2002/187/JAI
din data de 28 februarie 2002, care înființează Eurojust în vederea
consolidării luptei împotriva infracțiunilor grave și a Deciziei Consiliului
2008/976/JAI privind Rețeaua Judiciară Europeană în materie penală"
Raport referitor la Letonia, Bruxelles, 23 mai 2014, p. 37.
101
execută procedurile poate iniția măsuri investigative speciale
prin primirea acordului din partea procurorului public și, nu
mai târziu de ziua lucrătoare următoare, a unei decizii din
partea unui judecător de instrucție”.
Măsurile pentru asigurarea acțiunilor investigative
speciale sunt reglementate prin Articolul 228 din Legea privind
procedura penală. Pentru a asigura o măsură investigativă
specială, oficialii și persoanele implicate în astfel de măsură
investigativă specială pot utiliza informații și documente
special întocmite în prealabil, organizații sau întreprinderi
special înființate în prealabil, imitații de obiecte și substanțe,
mijloace tehnice special pregătite, și pot imita participarea la
comiterea unei infracțiuni penale sau participarea în calitate de
susținător.
Livrările supravegheate vor fi implementate de către
Poliția Statală sau Departamentul de Poliție Vamală, Serviciul
de Venituri Statale.
În efectuarea unei astfel de livrări supravegheate de
mărfuri și substanțe, a unei vânzări și achiziții libere care sunt
interzise de lege și a unor reglementări sau activități la care se
face referire și care necesită un permis special, mărfurile sau
substanțele pot fi confiscate sau schimbate complet sau parțial.
Cooperare internațională
Letonia a ratificat Convenția ONU împotriva Traficului
Ilegal de Narcotice și Substanțe Psihotrope (1988), Convenția
ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale (2000),
precum și cel de-al Doilea Protocol Suplimentar la Convenția
Europeană privind Asistența Reciprocă în Materie Penală.
Letonia a semnat și Convenția Europeană din 1959 privind
Asistența Reciprocă în Materie Penală la data de 30 octombrie
1996, care a intrat în vigoare la data de 31 august 1997.
102
Convenția privind Asistența Reciprocă în Materie Penală dintre
Statele Membre ale Uniunii Europene a intrat în vigoare la data
de 23 august 2005.
În Letonia, solicitarea pentru AJM este obligatorie
numai în cazurile în care livrarea supravegheată este solicitată
în cadrul unei proceduri penale sau a unei cercetări penale.
Solicitările de asistență judiciară nu sunt necesare atunci când
livrarea supravegheată este solicitată în contextul investigațiilor
operaționale51
.
Agenții străini pot participa la livrări supravegheate, dar
li se poate solicita să depună mărturie ca martori în instanță.
17. Lituania
Definiție și prevederi legale
Livrările supravegheate sunt permise de legislația
națională în contextul importului, exportului și tranzitului de
mărfuri ilegale sau alte obiecte suspecte.
Conform procurorului lituanian care a participat la
ultima Adunare Regională din cadrul proiectului, “livrarea
supravegheată ar putea fi utilizată în timpul obținerii de
informații din domeniul judiciar, precum și în cercetarea în
etapa dinaintea judecăţii”. Cadrul legal este reprezentat de
Legea nr. XI-2234/2012 privind informațiile din domeniul
judiciar și Codul de Procedură Penală.
Conform Articolului 2 din Legea privind informațiile
din domeniul penal, livrarea supravegheată reprezintă modul
autorizat de colectare a informațiilor care permit intrarea în,
trecerea prin sau pe teritoriul Republicii Lituania a mărfurilor
ilegale sau suspecte și a altor obiecte sub controlul unei entități
51 Chestiunea numărul 1 “”Livrări supravegheate transfrontaliere dintr-o
perspectivă judiciară”, Eurojust, 2015, p.2.
103
cu activități de colectare a informațiilor privind fapte penale în
vederea depistării actelor penale și a identificării persoanelor
care pregătesc, comit sau au comis actele.
Implementare la nivel național
(a) Livrarea supravegheată, conform Legii privind
informațiile legate de fapte penale
Legea privind informațiile din domeniul penal este
utilizată pentru colectarea datelor în absența elementelor de
infracțiune. Toate datele obținute în timpul procedurilor de
colectare a informațiilor din domeniul penal sunt de obicei
tratate ca secrete de stat sau oficiale.
Procurorul controlează și coordonează actele efectuate
de către subiecții informațiilor privind fapte penale și fie se
adresează instanței pentru aprobarea anumitor acte de colectare
a informațiilor în domeniul penal (ex. interceptarea
telecomunicațiilor, accesul sub acoperire la locații) sau aprobă
personal anumite acte (ex. supravegherea, imitarea actului
penal, livrare supravegheată).
Metodele de colectare a informațiilor privind fapte
penale reglementate prin lege sunt după cum urmează:
utilizarea agenților, interviu, inspecție, verificare de control,
livrare supravegheată, imitarea unui act penal, supraveghere,
monitorizare, operațiune sub acoperire, mandatarea instituției
de aplicare a legii, utilizarea mijloacelor tehnice (monitorizarea
sau înregistrarea operațiunilor economice sau financiare ale
unei persoane fizice sau juridice, utilizarea instrumentelor
financiare și a mijloacelor de plată, conversații personale sau
alte comunicări sau măsuri).
Articolul 6 din Legea nr. XI-2234/2012 reglementează
drepturile entităților de colectare a informațiilor privind fapte
penale: ”Paragraful 3, Punctul 4) aplică moduri de colectare a
104
informațiilor privind fapte penale: livrare supravegheată,
imitarea unui act penal, supraveghere, sarcina instituției de
aplicare a legii”.
Cerințele juridice referitoare la efectuarea unei livrări
supravegheate sunt după cum urmează52
: date referitoare la
necesitatea unei livrări supravegheate, suspecții, țările
implicate pe ruta de trafic, durata de timp așteptată a livrării
supravegheate, obiectivele operațiunii, tipul de droguri,
mijlocul de transport, cu condiția ca transportul să fie confiscat,
dacă există riscul pierderii acestuia, asigurând siguranța
persoanelor și a mijloacelor implicate, garanția cercetării
penale sau a extrădării (la cerere).
Conform Articolului 14(1) din Legea nr. XI-2234/2012,
livrarea supravegheată va fi autorizată de către procuror în baza
unei cereri motivate de către conducerea unei entități de
colectare a informațiilor privind fapte penale sau de către
adjunctul său autorizat. Secțiunea 2 din Articolul 14 stabilește
că cererea va indica: numele, prenumele și poziția ofițerului
care a depus cererea; data și/sau motivația, indicând necesitatea
livrării supravegheate și rezultatul dorit; datele privind o
persoană/persoane fizică/fizice sau juridică/juridice, care
transportă elemente supravegheate: denumirea țărilor din care
și către care un element supravegheat este transportat; durata
anticipată a livrării supravegheate; rezultatul dorit, precum și
obiectivele intermediare și finale ale livrării supravegheate.
La autorizarea livrării supravegheate, conducerea unei
entități de colectare a informațiilor privind fapte penale sau
adjunctul său autorizat vor trimite, nu mai târziu de ziua
lucrătoare ulterioară autorizării, o copie a cererii Procurorului
52 http://www.emcdda.europa.eu/html.cfm/index44352EN.html
105
General sau procurorului autorizat de către acesta din cadrul
Parchetului.
În baza Articolului 14(4) din Legea nr. XI-2234/2012,
“în cazul în care un procuror refuză să autorizeze acțiunile
indicate la paragraful 1 din prezentul Articol, conducerea unei
entități de colectare a informațiilor privind faptele penale sau
adjunctul autorizat al acestuia va avea dreptul să se adreseze
unui procuror superior care supraveghează legalitatea
acțiunilor entității de colectare a informațiilor privind faptele
penale. Refuzul procurorului trebuie să fie justificat în scris.
Procurorul care a luat decizia de a nu autoriza acțiunile
menționate trebuie să informeze în consecință Procurorul
General și procurorul autorizat de către acesta din cadrul
Parchetului”.
O reglementare esențială este cea prevăzută în Articolul
14(5) din aceeași lege, care prevede că se va interzice
efectuarea livrării supravegheate în cazul în care aceasta
reprezintă un pericol direct pentru viața și sănătatea oamenilor
sau poate da naștere altor consecințe grave.
Livrările supravegheate vor fi efectuate de către Poliție
și Vamă.
(b) Livrarea supravegheată conform Codului de
Procedură Penală
Probe sunt colectate la stabilirea elementelor
infracționale. Cercetarea în faza anterioară judecăţii este
efectuată de către ofițeri de cercetare.
Procurorii conduc cercetările în etapa de pre-judecată,
le organizează și le supraveghează. Toate deciziile principale
din timpul cercetării din etapa de pre-judecată sunt luate de
către procuror (procurorul se adresează instanței pentru
aprobarea actelor care limitează drepturile persoanei, decide
106
asupra trimiterii cazului în instanță, întrerupe cercetarea în
etapa de pre-judecată).
După cum a declarat procurorul lituanian, „definiția
„livrării supravegheate” nu este utilizată în Codul de
Procedură Penală. Nu există reguli speciale în Codul de
Procedură Penală.”
Aceleași cerințe sunt prevăzute pentru o livrare
supravegheată cât și pentru alte măsuri de investigare sub
acoperire specificate în Codul de Procedură Penală.
O livrare supravegheată este autorizată în baza
Articolului 158 din Codul de Procedură Penală. O livrare
supravegheată este autorizată de către judecătorul din etapa de
pre-judecată la primirea solicitărilor din partea procurorului
care organizează cercetarea în etapa de pre-judecată.
În cazuri urgente, o livrare supravegheată poate fi
efectuată în conformitate cu decizia procurorului. Totuși,
aprobarea / afirmația judecătorului privind acțiunile întreprinse
trebuie obținută în decurs de trei zile.
Următoarele date vor fi indicate în solicitarea/cererea
procurorului adresată judecătorului: persoanele care vor efectua
acțiuni sub acoperire; o persoană împotriva căreia sunt
întreprinse acțiuni; informații legate de infracțiunile penale ale
persoanei; măsuri specifice permise a fi luate; rezultatul dorit;
surata acțiunilor sub acoperire.
Conform procurorului lituanian mai sus menționat, „în
fiecare an, mai puțin de 10 livrări supravegheate sunt
sancționate conform Legii privind informațiile legate de fapte
penale. Nu sunt disponibile informații referitoare la câte
livrări supravegheate sunt sancționate în conformitate cu
Codul de Procedură Penală.”
107
Cooperare internațională
În baza Articolului 14(6) din Legea nr. XI-2234/2012,
livrarea supravegheată poate fi efectuată numai pe baza
tratatelor sau acordurilor internaționale.
Lituania a ratificat Convenția ONU împotriva Traficului
Ilegal de Narcotice și Substanțe Psihotrope (1988), Convenția
ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale (2000),
precum și cel de-al Doilea Protocol Suplimentar la Convenția
Europeană privind Asistența Reciprocă în Materie Penală.
Lituania a semnat și Convenția Europeană din 1959 privind
Asistența Reciprocă în Materie Penală la data de 9 noiembrie
1994, care a intrat în vigoare la data de 16 iulie 1997.
Convenția privind Asistența Reciprocă în Materie Penală dintre
Statele Membre ale Uniunii Europene a intrat în vigoare la data
de 23 august 2005.
Pentru a autoriza livrările supravegheate în procedurile
penale, este necesară transmiterea unei cereri de AJM.
Participarea ofițerilor străini (inclusiv sub acoperire)
este permisă, dar numai ca observatori în efectuarea livrării
supravegheate, cu permisiunea anterioară acordată de către
Procurorul General al Republicii Lituania.
De asemenea, este permisă utilizarea echipamentului
străin și național de telefonie.
18. Luxembourg
Definiție și prevederi legale
În sistemul din Luxembourg, livrarea supravegheată
constă în „observarea pe parcursul căreia un transport ilegal
108
de mărfuri sau persoane are loc cu știința și sub permanenta
supraveghere a poliției”53
.
Conform manualului Europol privind livrările
supravegheate, legislația din Luxembourg nu conține prevederi
specifice referitoare la metoda de efectuare a livrărilor
supravegheate. Baza juridică pentru efectuarea livrărilor
supravegheate este cuprinsă în Articolul 12 din Convenția
privind Asistența Reciprocă în Materie Penală dintre Statele
Membre ale Uniunii Europene și Articol 11 al Convenției ONU
împotriva Traficului Ilegal de Narcotice și Substanțe
Psihotrope.
Implementare la nivel național
Aceste categorii de operațiuni sunt permise în cazul
oricărui tip de droguri traficate. Autorizarea livrărilor
supravegheate pe teritoriul statului Luxembourg este supusă
următoarelor condiții:
Livrarea supravegheată este autorizată numai în
cazurile în care nu se pot obține probe prin
metode convenționale;
Solicitarea unui alt Stat trebuie să includă
informații legate de locul, data și perioada de
timp în care va fi efectuată livrarea, detalii
referitoare la caz, ambalarea drogurilor, sarcinile
exacte solicitate, personalul Statului solicitant
care va participa la efectuarea livrării (inclusiv
mijloacele de contact, adresa);
Asigurarea că transportul drogurilor va fi sub
supraveghere continuă reprezintă o cerință.
53 https://www.RJE-
crimjust.europa.eu/RJE/RJE_FichesBelgesResult.aspx?measure=804&coun
try=314&other=-1
109
Livrările supravegheate sunt autorizate și coordonate în
conformitate cu progresul procedurilor (investigației) de către
Procurorul General, Procurorul54
sau judecătorul de instrucție.
În cazul în care există riscul de pierdere a controlului
asupra transportului, se va proceda la confiscarea acestuia.
Cooperare internațională
Luxembourg a ratificat Convenția ONU împotriva
Traficului Ilegal de Narcotice și Substanțe Psihotrope (1988) și
Convenția ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale
(2000). În schimb, Luxembourg a semnat în 2008 cel de-al
Doilea Protocol Suplimentar la Convenția Europeană privind
Asistența Reciprocă în Materie Penală, dar până în prezent,
protocolul nu a fost ratificat. Luxembourg a semnat și
Convenția Europeană din 1959 privind Asistența Reciprocă în
Materie Penală de la data de 20 aprilie 1959, care a intrat în
vigoare la data de 16 februarie 1977. Convenția privind
Asistența Reciprocă în Materie Penală dintre Statele Membre
ale Uniunii Europene a intrat în vigoare la data de 6 martie
2011.
Cererea de AJM este necesară pentru autorizarea
livrărilor supravegheate în Luxembourg. Această solicitare este
adresată Poliției Marelui Ducat prin Interpol. În cazurile
urgente, solicitarea poate fi adresată verbal, cu condiția să fie
urmată de o solicitare scrisă55
.
54 Departamentul Procurorului (Parchetul de pe lângă Curtea de Justiție a
regiunii Luxembourg – cu competență în sud, Parchetul de pe lângă Curtea
de Justiție din regiunea Dukirch – cu competență în nord). 55 Pentru informații suplimentare, vezi manualul Uniunii Europene privind
livrările supravegheate, Haga, Europol, 2004.
110
În principiu, autoritățile competente din Luxembourg
nu vor înlocui drogurile decât dacă li se solicită astfel de către
statul de destinație sau tranzit.
19. Malta
Definiție și prevederi legale
Legislația națională cuprinde reglementările privind
livrările supravegheate în următoarele acte normative:
Ordonanța privind Drogurile Periculoase (Capitolul 10,
Articolul 30 B(1)) și Codul Penal, Capitolul 9, Articolul 435E).
Livrarea supravegheată are loc pentru a identifica
persoanele implicate în comiterea unei infracțiuni incriminate
de către legislația din Malta sau din alt stat. Conform
Articolului 435e(1) din Codul Penal, Procurorul General va
autoriza Poliția Executivă și, unde este cazul, autoritățile
vamale să efectueze o livrare supravegheată pentru a identifica
persoanele implicate în comiterea oricărei infracțiuni în
conformitate cu legislația din Malta sau din altă țară56
.
Implementarea la nivel național
Cerințele juridice referitoare la autorizarea acestor
operațiuni vor include orice informații privind cazul,
persoanele și materialele/substanțele implicate, motivul
operațiunii57
. De asemenea, conform aspectelor listate în
Manualul pentru Convenția Napoli II privind asistența și
cooperarea comună dintre administrațiile vamale, este necesar
să se asigure îndeplinirea garanțiilor privind: acordul tuturor
țărilor de tranzit pentru efectuarea livrării supravegheate,
supravegherea permanentă a transportului, intervenția imediată 56 Raport de evaluare privind cea de-a șasea rundă de evaluări comune:
Raportul privind Malta, Bruxelles, 3 decembrie 2013, p. 34. 57 http://www.emcdda.europa.eu/html.cfm/index44352EN.html
111
în cazul în care există riscul de pierdere a transportului,
confiscarea finală a transportului și răspunderea juridică a
infractorilor.
Aceste operațiuni sunt autorizate de către Procurorul
General sau de către un judecător și sunt puse în aplicare de
către poliție sau vamă.
Livrarea supravegheată este de asemenea reglementată
de Articolul 30b(2) al Ordonanței privind Drogurile
Periculoase, care prevede suplimentar înlocuirea drogurilor în
timpul livrării supravegheate.
Tehnici speciale pot fi de asemenea permise în
efectuarea unei livrări supravegheate. Astfel de tehnici pot
cuprinde o varietate de proceduri. Totuși, dacă interceptarea
comunicărilor este implicată, autorizația trebuie obținută de la
Ministerul responsabil pentru Justiție și Afaceri Interne, în
conformitate cu Legea privind Serviciile de Securitate
(Capitolul 391 din Legislația Maltei – Articolul 6).
Cooperare internațională
Malta a ratificat Convenția ONU împotriva Traficului
Ilegal de Narcotice și Substanțe Psihotrope (1988), Convenția
ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale (2000),
precum și cel de-al Doilea Protocol Suplimentar la Convenția
Europeană privind Asistența Reciprocă în Materie Penală.
Malta a semnat și Convenția Europeană din 1959 privind
Asistența Reciprocă în Materie Penală la data de 6 septembrie
1993, care a intrat în vigoare la data de 1 iunie 1994. Convenția
privind Asistența Reciprocă în Materie Penală dintre Statele
Membre ale Uniunii Europene a intrat în vigoare la data de 3
iunie 2008.
În Malta, în vederea autorizării livrărilor supravegheate
solicitate de către alte state, este necesară o cerere de AJM.
112
Executarea tehnicii în conformitate cu procedurile
aplicabile în statul solicitant este posibilă, dacă acestea nu sunt
contrare legislației Maltei.
Articolul 435E(3) din Codul Penal prevede posibilitatea
ca autoritățile altui Stat să utilizeze agenți sub acoperire sau
sub o identitate falsă pe teritoriul Maltei pentru livrări
supravegheate, cu permisiunea Procurorului General.
20. Olanda
Definiție și prevederi legale
Instrucțiunea privind Competențele de Investigare
(Aanwijzing opsporingsbevoegdheden) reglementează livrările
supravegheate.
Codul de Procedură Penală (Wetboek van
Strafvordering) este, de asemenea, relevant pentru livrările
supravegheate. Articolul 126ff prevede că anchetatorii sunt
obligați să exercite competențele de confiscare conferite
acestora de către lege, dacă, în conformitate cu executarea unui
mandat, aceștia iau cunoștință de locația obiectelor sau
substanțelor a căror prezență sau posesie este interzisă. Totuși,
o astfel de confiscare poate fi amânată în interesul investigației,
cu scopul de a o realiza la o dată ulterioară, la fel ca în cazul
livrărilor supravegheate. În baza prezentului Articol, obligația
de confiscare poate fi înlăturată, dacă un procuror public emite
un ordin în această privință.
Deoarece întârzierea confiscării obiectelor sau
substanțelor interzise poate avea loc numai cu condiția să fie
realizată la o dată ulterioară, măsurile trebuie luate pentru a
efectua o astfel de confiscare ulterioară. Obiectele / substanțele
trebuie să fie sub supraveghere constantă, țările de tranzit (dacă
există) trebuie să ofere asigurări prealabile în această privință și
113
obiectele / substanțele trebuie să nu ajungă niciodată pe piața
deschisă.
Implementare la nivel național
LIRC (Agenția Națională pentru Observare
Transfrontalieră)/NIC (Coordonatorul Național de Informare)
primește solicitarea. Procurorul public desemnat din cadrul
Parchetului Național oferă permisiunea sau refuză.
Consimțământul trebuie confirmat într-un ordin administrativ
în baza Articolului 126g / 126o din Codul de Procedură Penală.
Există două scenarii posibile:
(i) locația livrării este necunoscută. În acest scenariu,
procurorul public național acordă permisiune temporară.
Atunci când locația livrării a fost stabilită, procurorul public
local preia cazul și poate fi de acord cu decizia temporară sau
nu. Procurorul public local poate revoca permisiunea și poate
ordona confiscarea mărfurilor. Procurorul local preia și
conducerea echipei de supraveghere Schengen.
(ii) dacă locația este cunoscută în prealabil, procurorul
local decide dacă livrarea supravegheată poate avea loc sau nu.
Atunci când este vorba despre circumstanțe speciale este
necesară „verificarea de nivel superior” (Ministerul de Justiție).
În cazul în care un interes serios de investigație este implicat,
procurorul public poate acorda permisiunea pentru o livrare
supravegheată. Această măsură este reglementată de către o
procedură de aprobare stringentă: o decizie trebuie prezentată
în avans Ministerului de Justiție.
Jurisprudență
07-03-1998, ECLI:NL:HR:1998:ZD0975 În
acest caz, suspectul a fost implicat în importul
de cocaină în Olanda. Pe parcursul procedurii de
import, cocaina a fost confiscată de către poliție
114
și înlocuită cu cocaină falsă. Întrebarea era dacă
complicitatea putea fi dovedită chiar dacă
infracțiunea nu a fost finalizată. În acest caz,
cocaina fusese deja confiscată și acțiunile
suspectului nu mai avea nici un efect asupra
infracțiunii. Conform Curții Supreme de Justiție
a Olandei, „actele executate ulterior confiscarea
substanței care conține cocaină nu mai pot
servi, prin definiție, transportului și transferului
substanței plasate pe teritoriul Olandei și a
obiectelor în care substanța este ambalată.”
04-07-2006, ECLI:NL:HR:2006:AX2032
Organele de anchetă dețineau o cantitate mică
din substanța originală în transport. Aproximativ
5 kg cocaină într-un pachet poștal au fost
înlocuite în livrarea supravegheată cu
aproximativ 10 g cocaină. Pârâtul a fost
condamnat pentru introducerea a 5 kg cocaină în
Olanda.
Cooperare internațională
Olanda a ratificat Convenția ONU împotriva Traficului
Ilegal de Narcotice și Substanțe Psihotrope (1988), Convenția
ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale (2000),
precum și Convenția Europeană din 2000 privind Asistența
Reciprocă în Materie Penală și Protocolul său Adițional.
Olanda a semnat și Convenția Europeană din 1959 privind
Asistența Reciprocă în Materie Penală la data de 21 ianuarie
1965, care a intrat în vigoare la data de 15 mai 1969.
115
21. Polonia
Definiție și prevederi legale
În Polonia, reglementările legale privind livrările
supravegheate există în actele normative ale fiecărei instituții
(poliție, poliția de frontieră, vamă și servicii de informații),
care pot efectua livrări supravegheate. În această privință,
reglementările principale sunt după cum urmează:
Legea privind Poliția din data de 6 aprilie 1990
(Articolul 19b) cu modificările ulterioare58
,
Legea privind Poliția de Frontieră din data de 12
octombrie 1990 (Articolul 9g) cu modificările
ulterioare.
Legea privind Agenția de Securitate Internă și
Agenția Internă de Informații din 24 mai 2002
(Articolul 30) cu modificările ulterioare.
Legea privind Serviciul Vamal din data de 24
iulie 1999 (Articolul 68J) cu modificările
ulterioare.
Livrarea supravegheată constă în controlul secret al
producției, transportului, depozitării și mișcării obiectelor care
derivă din activitatea infracțională, pentru a obține probe ale
infracțiunilor la care se face referire în Articolul 19(1) din
Legea privind Poliția sau pentru stabilirea identității
persoanelor care participă la astfel de infracțiuni sau care își
însușesc obiectele infracțiunii59
, în timp ce se asigură că
acestea nu creează un pericol care să pericliteze viața sau
sănătatea persoanelor.
58 Livrarea supravegheată este una dintre metodele de activitate ale poliției
apărute în 1995 în modificările la Legea privind Poliția. 59 http://www.RJE-
crimjust.europa.eu/RJE/RJE_FichesBelgesResult.aspx?measure=804&coun
try=351&other=-1
116
Conform practicianului polonez care a participat la cea
de-a treia Adunare Regională de la Druskininkai (Lituania), „în
general, din perspectiva aplicării legii, livrarea supravegheată
este considerată supraveghere sub acoperire a transportului
sau încărcăturii care conține droguri sau alte obiecte
infracționale cu privire la care AAL intenționează să intervină
mai întâi sub acoperire pentru a atinge o țintă specifică în
combaterea infracțiunii legată de droguri.”
Legea privind Poliția enumeră următoarele infracțiuni
care justifică impunerea unei livrări supravegheate:
producerea ilegală, posesia sau distribuirea de
arme, muniție, explozibil, substanțe intoxicante
sau psihotrope și materiale nucleare și
radioactive;
infracțiuni economice care cauzează daune
semnificative proprietății, infracțiuni împotriva
proprietății cu valoare semnificativă și
infracțiuni fiscale care implică pierderi
semnificative sub formă de impozite sau alte
taxe datorate Trezoreriei Statului;
contrafacerea/falsificarea de bani și titluri de
valoare și punerea acestora în circulație;
infracțiuni investigate în baza acordurilor
internaționale.
Implementarea la nivel național
In Polonia, livrarea supravegheată nu reprezintă o
măsură judiciară.
Legea privind Poliția definește cine și cu ce scop poate
ordona utilizarea acestei măsuri de activitate a poliției. O
prevedere statuează de asemenea că livrarea supravegheată este
117
lansată pentru a: documenta infracțiunile la care se face referire
în Articolul 19 b din Legea privind Poliția, pentru a stabili
identitatea persoanelor implicate în aceste infracțiuni și pentru
a intercepta obiectele infracțiunii.
După cum a menționat practicianul polonez, „este
important să se sublinieze că în Polonia, persoana
responsabilă pentru autorizarea livrării supravegheate este
Comandantul Poliţiei și nu Procurorul”.
În Polonia, legea nu permite utilizarea operațiunii de
livrare supravegheată pentru a depista infracțiunile, deoarece,
anterior lansării livrării supravegheate, infracțiunea trebuie să
fie deja dezvăluită sau este rezonabil posibil să fi fost comisă.
Conform practicianului polonez, „înainte de a lua decizia de a
efectua livrarea supravegheată, trebuie să deținem informații
verificate că infracțiunea de contrabandă, producere sau
transport de droguri va fi comisă. Astfel de informații pot veni
de la autoritățile de aplicare a legii din altă țară sau din surse
confidențiale de informații sau pot fi rezultatul unei cercetări
penale.”
Autoritatea competentă să autorizeze livrarea
supravegheată este Comisarul Șef al Poliției sau comisarul
poliției regionale60
care, în conformitate cu Articolul 19b(2)
din Legea privind Poliția, va notifica fără întârziere procurorul
(Procurorul General sau Procurorul Districtual) cu privire la
orice decizie luată.
Legislația națională prevede obligația de a informa
procurorul cu privire la orice autorizație de livrare
60 În conformitate cu legea, o livrare supravegheată poate fi ordonată de
către Comisarul Șef sau Comisarul Provincial de Poliție sau Comisarul
PCBI ulterior unei solicitări din partea Biroului KGP sau a Conducerii
Departamentului PCBI sau a Conducerii Departamentului Sediului de
Poliție Provincial (KWP).
118
supravegheată emisă, precum și cu privire la luarea unei măsuri
și la rezultatele obținute.
Legea privind Poliția nu specifică pentru cât timp
trebuie ordonată livrarea supravegheată, ci doar specifică faptul
că aceasta trebuie implementată pentru o perioadă de timp.
Fiecare livrare supravegheată este înregistrată la Biroul
Procurorului Regional, Sediul Poliției Naționale (KGP) și
Sediul Poliției Provinciale (KWP) din țară.
Procurorul Regional poate ordona întreruperea
procedurii în orice etapă. Astfel, în contrast cu alte metode
avansate de activitate operațională, Legea impune numai ca
Procurorul Regional să fie notificat că a fost ordonată o livrare
supravegheată. În acest caz, funcția de supraveghere a
Procurorului Regional este manifestată prin faptul că
Procurorul poate ordona întreruperea procedurii de livrare
supravegheată.
În Polonia, livrarea supravegheată poate fi efectuată de
către agenții și AAL: Poliție, Poliția de Frontieră, Agenția de
Securitate Internă, Vamă, Poliția Militară.
În baza livrărilor supravegheate efectuate în Polonia în
conformitate cu prevederile Articolului 19b(4) din Legea
privind Poliția, este posibilă înlocuirea totală sau parțială cu
alte substanțe inofensive.
Livrările supravegheate nu vor pune în pericol viața sau
sănătatea persoanelor.
Conform practicianului polonez, „aproape 100% dintre
livrările supravegheate sunt efectuate de către poliție,
incluzând aproape 90% de către Biroul Central de Investigație
(BCI). Acest lucru se datorează fără niciun dubiu experienței
BCI în combaterea crimei organizate și posibilității de utilizare
a unor astfel de unități drept unități de observare (echipe de
supraveghere) sau unități tehnice speciale. În scop comparativ,
119
serviciile precum poliția de frontieră și poliția militară nu au
astfel de oportunități. În fiecare an în Polonia, Poliția lansează
aproximativ 10-15 operațiuni de LS”.
Cooperare internaţională
Polonia a ratificat Convenția ONU împotriva Traficului
Ilegal de Narcotice și Substanțe Psihotrope (1988), Convenția
ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale (2000),
precum și cel de-al Doilea Protocol Suplimentar la Convenția
Europeană privind Asistența Reciprocă în Materie Penală.
Polonia a semnat și Convenția Europeană din 1959 privind
Asistența Reciprocă în Materie Penală la data de 9 mai 1994,
care a intrat în vigoare la data de 17 iunie 1996. Convenția
privind Asistența Reciprocă în Materie Penală dintre Statele
Membre ale Uniunii Europene a intrat în vigoare la data de 26
octombrie 2005.
Polonia a numit și Comisarul Șef al Poliției
(“Komendant Główny Policji”) drept Autoritate Centrală
competentă să primească și să execute cererile pentru livrare
supravegheată și investigații sub acoperire61
.
22. Portugalia
Definiție și prevederi legale
Prevederile aplicabile se găsesc la Articolul 160-A, §9
din Legea nr. 144/99 din data de 31 august 1999, modificată
prin Legea nr. 104/2001, în Capitolul intitulat “Livrări
supravegheate sau livrări aflate sub supraveghere”.
La solicitarea unuia sau a mai multor state străine, în
special dacă se prevede astfel într-un acord, Biroul 61 http://www.coe.int/t/dghl/stșiardsetting/pc-
oc/Country_information1_en_files/Polși%20%20Mutual%20Legal%20Assi
stance.pdf
120
Procurorului Public poate autoriza poliția judiciară, de la caz la
caz, să se abțină de la a lua orice măsură în contextul
anchetelor penale transfrontaliere privind infracțiuni care ar
putea da naștere la extrădare în scopul stabilirii, în colaborare
cu unul sau mai multe state străine, identității și
responsabilității penale a marii majorități a infractorilor.
Implementare la nivel național
Biroul Procurorului Public din Lisabona este
responsabil pentru autorizarea livrărilor supravegheate. Odată
ce autorizarea a fost asigurată și solicitarea autorităților străine
a fost primită, Poliția Judiciară formalizează documentație pe
care trebuie să o expedieze cât mai curând posibil și, în același
timp, face demersurile pentru livrarea supravegheată a
bagajului și pasagerului pe cale aeriană.
La sosire, pasagerul este monitorizat de către
autoritățile din țara de destinație pentru a reține cât mai mulți
infractori și pentru a confisca drogurile.
Ulterior, acele autorități comunică rezultatul măsurilor
luate și raportează cu privire la identitatea completă a
suspecților, natura și caracteristicile produselor confiscate și
oricare altă informație relevantă pentru cercetare.
Astfel de situații pot avea loc nu numai la aeroport, dar
și în containerele transportate pe mare și depistate la vamă.
Practicienii62
au identificat procedurile de natură
practică adoptate pentru a permite livrările supravegheate.
Dacă se confirmă faptul că niciun resortisant portughez nu se
află în tranzit către o altă țară și dacă nu există nicio dovadă
care să sugereze că suspecții transportă droguri în corpul lor
sau nu se află în tranzit către o țară în care faptele care 62 Joao Paulo Centeno și Manuel F. Goncalves, Procurori în cadrul Biroului
Procurorului Public din Lisabona.
121
constituie o infracțiune se pedepsesc cu închisoarea pe viață
sau cu moartea (Articolul 33 din Constituția portugheză),
Poliția Judiciară va contacta imediat autoritățile din țara de
destinație pentru a le permite să indice dacă sunt interesați de
autorizarea unei livrări supravegheate.
În același timp, Poliția Judiciară va lua legătura
telefonic cu Biroul Procurorului Public din Lisabona
(Departamento Central de Investigação e Ação Pena DIAP)
pentru a obține autorizația relevantă pentru măsurile în cauză.
Cooperare internațională
Portugalia a ratificat Convenția ONU împotriva
Traficului Ilegal de Narcotice și Substanțe Psihotrope (1988),
Convenția ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale
(2000), precum și Convenția privind Asistența Reciprocă în
Materie Penală dintre Statele Membre ale Uniunii Europene și
Protocolul Adițional al acesteia. Portugalia a semnat și
Convenția Europeană din 1959 privind Asistența Reciprocă în
Materie Penală la data de 10 mai 1979, care a intrat în vigoare
la data de 26 decembrie 1994.
Solicitările de asistență reciprocă transmise Portugaliei
sunt implementate în conformitate cu legislația portugheză.
Totuși, dacă statul străin solicită în mod expres sau dacă există
un acord, tratat sau convenție internațională care acoperă
chestiunea, asistență reciprocă poate fi acordată în conformitate
cu legislația statului străin, cu condiția ca aceasta să nu fie
incompatibilă cu principiile fundamentale ale legislației
portugheze și nu cauzează o pierdere sau o daună serioasă
persoanelor afectate de proceduri.
Autorizația va fi acordată numai atunci când țara de
destinație solicită astfel cu condiția ca autoritățile străine
competente: a) oferă o asigurare că legislația lor prevede
122
sancțiuni penale adecvate și că proceduri penale vor fi inițiate;
b) garantează siguranța substanțelor și proprietății în cauză
împotriva riscului de eliminare și pierdere accidentală; și c)
oferă o garanție că vor comunica imediat informații detaliate cu
privire la rezultatul operațiunilor și detalii privind activitățile
ulterioare ale fiecăruia dintre autorii infracțiunii, în special ale
celor care au acționat în Portugalia.
Fără a ține seama de autorizațiile menționate anterior,
poliția judiciară va interveni, dacă marjele de siguranță sunt
reduse substanțial sau dacă apar circumstanțe care fac mai
dificilă reținerea autorilor infracțiunilor sau confiscarea
substanțelor sau proprietății. Dacă autoritatea care dă
autorizația nu este informată în avans cu privire la intervenția
în cauză, aceasta trebuie informată în scris în decurs de 24 ore
cu privire la aceasta.
De comun acord cu țara de destinație, substanțele
interzise sau substanțele care sunt periculoase în tranzit pot fi
înlocuite parțial cu substanțe inofensive, iar un raport în această
privință trebuie furnizat. Neîndeplinirea de către autoritățile
străine a acestor obligații poate rezulta în respingerea
viitoarelor solicitări de autorizații.
Participarea autorităților judiciare străine și a poliției
judiciare la acțiunile asociate cu procedurile penale care au fost
desfășurate pe teritoriul portughez poate fi autorizată de către
Ministerul de Justiție. O astfel de participare este permisă
exclusiv prin asistarea autorității judiciare portugheze
competentă sau a poliției judiciare responsabile pentru astfel de
activități, iar prezența acestora este întotdeauna obligatorie.
Prevederile legii de procedură penală portugheză trebuie să fie
respectate și trebuie întrunită condiția reciprocității.
123
Autoritățile competente din țările de destinație și
din țările de tranzit trebuie să garanteze
securitatea substanțelor avute în vedere
împotriva riscurilor de furt sau eliminare;
Autoritățile competente din țările de destinație
sau tranzit trebuie să se asigure că legislația lor
prevede sancțiuni penale adecvate împotriva
acuzatului și că vor fi luate măsuri penale;
Autoritățile judiciare competente din țările de
destinație sau tranzit se obligă să comunice, fără
întârziere, informații detaliate cu privire la
rezultatul operațiunii și detalii referitoare la
actele fiecărei persoane implicate în infracțiuni,
în special ale celor care acționează în Portugalia.
Sunt realizate contacte internaționale de către Poliția
Judiciară prin Biroul Național de Interpol (GNI). Oricare altă
entitate care primește solicitări pentru livrări supravegheate, și
anume Direcția Generală a Vămilor (DGA), prin Consiliul de
Cooperare Vamală (Conselho de Cooperação Aduaneiro) sau
contrapartidele străine ale acestora și fără a prejudicia
gestionarea informațiilor de natură vamală, trebuie să trimită
imediat aceste solicitări Poliției Judiciare în scopul executării.
În practică, solicitările pentru livrări supravegheate din partea
autorităților portugheze în cazuri de trafic de droguri sunt
determinate după cum urmează: Poliția Judiciară află de la
Autoritatea Fiscală, fosta DGA, că au fost depistate narcotice
în bagajul unui pasager la aeroport, care este în tranzit către o
altă țară.
124
23. România
Definiție și prevederi legale
Până în anul 2014, livrările supravegheate erau
efectuate în conformitate cu prevederile Legii nr.143/2000
privind prevenirea și combaterea traficului şi consumului ilicit
de droguri, ale Legii nr.39/2003 privind prevenirea și
combaterea criminalităţii organizate și ale Legii nr. 218/2002
privind organizarea și funcționarea Poliției Române.
Începând cu anul 2014, odată cu intrarea în vigoare a
noului Cod de Procedură Penală, metoda investigativă de
livrare supravegheată a fost reglementată în acest Cod, celelalte
prevederi din legile speciale fiind abrogate.
Livrarea supravegheată face parte din metodele speciale
de supraveghere sau cercetare prevăzute la Articolul 138(1) din
Codul de Procedură Penală. Conform prevederilor generale
reglementate de acest Articol63
, “metodele speciale de
supraveghere sau cercetare sunt:
(a) interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de
comunicare la distanţă;
(b) accesul la un sistem informatic;
(c) supravegherea video, audio sau prin fotografiere;
(d) localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice;
(e) obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale
unei persoane;
(f) reţinerea, predarea sau percheziţionarea trimiterilor
poştale;
(g) utilizarea investigatorilor sub acoperire şi a
colaboratorilor 64
;
63 www.just.ro/wp-content/uploads/2016/01/Noul-cod-procedura-penala-
EN.doc romanian criminal procedure code 64 În situații excepționale, când utilizarea investigatorilor sub acoperire nu
este suficientă pentru obținerea de informații sau obținerea nu este posibilă,
125
(h) participarea autorizată la anumite activităţi;
(i) livrarea supravegheată;
(j) obţinerea datelor generate sau prelucrate de către
furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori
furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate
publicului, altele decât conţinutul comunicaţiilor, reţinute de
către aceştia în temeiul legii speciale privind reţinerea datelor
generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de
comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de
comunicaţii electronice destinate publicului.”
Definiția livrării supravegheate este oferită în conținutul
paragrafului (12) din Articolul 138 al Codului de Procedură
Penală: „Prin livrare supravegheată se înțelege tehnica de
supraveghere și cercetare prin care se permite intrarea,
tranzitarea sau ieșirea de pe teritoriul țării a unor bunuri în
privința cărora există o suspiciune cu privire la caracterul
ilicit al deținerii sau obținerii acestora, sub supravegherea ori
cu autorizarea autorităților competente, în scopul investigării
unei infracțiuni sau al identificării persoanelor implicate în
săvârșirea acesteia”.
Implementarea la nivel național
Articolul 151(1) din Codul de Procedură Penală
(modificat în anul 2016) prevede că „Livrarea supravegheată
poate fi autorizată, prin ordonanță, de către procurorul care
supraveghează sau efectuează urmărirea penală, la solicitarea
instituțiilor sau organelor competente, cu sau fără înlocuirea
totală sau parțială a bunurilor supuse livrării.” În ceea ce
privește livrările supravegheate în cazurile de trafic de droguri,
procurorul care supraveghează sau este responsabil de urmărirea penală
poate autoriza utilizarea unui colaborator căruia îi poate fi atribuită o
identitate diferite de cea reală.
126
aceste operațiuni sunt autorizate de către procurorul din cadrul
DIICOT care efectuează urmărirea penală.
Condițiile necesare ce trebuie întrunite pentru
autorizarea livrărilor supravegheate, la care se face referire la
Articolul 151(2) din Codul de Procedură Penală, sunt după cum
urmează:
(a) dacă descoperirea sau arestarea persoanelor
implicate în transportul ilegal de droguri, arme, obiecte furate,
materiale explozive, nucleare, alte materiale radioactive, sume
de bani și alte obiecte care rezultă din activități ilicite ori
obiecte utilizate în scopul comiterii de infracțiuni nu ar putea fi
făcută în alt mod sau ar presupune dificultăți deosebite ce ar
prejudicia ancheta ori un pericol pentru siguranța persoanelor
sau a unor bunuri de valoare;
(b) dacă descoperirea ori dovedirea infracțiunilor
săvârșite în legătură cu livrarea de transporturi ilegale sau
suspecte ar fi imposibilă ori foarte dificilă în alt mod.
Informațiile necesare pentru solicitarea unei livrări
supravegheate sunt: motivul operațiunii, tipul și cantitatea de
droguri/alte mărfuri, mijlocul de transport și itinerariul, punctul
de intrare și ieșire așteptat al statului solicitat, identitatea
fiecărui suspect, date privind persoana care a autorizat
operațiunea, informații legate de poliție, vamă și alte agenții de
aplicare a legii care susțin operațiunea, tehnici speciale de
cercetare propuse.
Livrarea supravegheată poate fi efectuată pe teritoriul
României numai dacă procurorul care supraveghează sau
efectuează urmărirea penală se asigură că autoritățile
competente de verificare sau supraveghere a intrării în, trecerii
prin sau ieșirii de pe teritoriu a mărfurilor:
127
păstrează confidențialitatea activităților
întreprinse;
se asigură că transportul ilegal sau suspect se
află sub supraveghere permanentă.
Prevederile naționale relevante, în cazuri de livrări
supravegheate transfrontaliere, sunt reglementate de Articolul
151(3) din Codul de Procedură Penală (modificat în anul
2016). În aceste cazuri, procurorul care supraveghează sau
efectuează urmărirea penală ia măsuri și se asigură că
autoritățile statului de tranzit:
sunt de acord cu intrarea transportului ilegal sau
suspect pe teritoriul lor și cu ieșirea de pe
teritoriul statului;
garantează că transportul ilegal sau suspect se
află în permanență sub supravegherea
autorităților competente;
garantează că procurorul, organele de poliție sau
alte autorități competente sunt informate cu
privire la rezultatele urmăririi penale împotriva
persoanelor acuzate de infracțiune în baza
acestei metode speciale de cercetare.
Procurorul trebuie să emită o ordonanță pentru fiecare
livrare supravegheată autorizată. Conform Articolului 151(5)
din Codul de Procedură Penală (modificat în 2016), ordonanța
procurorului trebuie să includă: „numele suspectului sau
inculpatului, dacă sunt cunoscute; motivul operațiunii;
indicarea mărfurilor care fac subiectul livrării supravegheate
și a probelor din care rezultă caracterul ilicit al mărfurilor;
date cu privire la mărfurile care vor fi înlocuite și, de
asemenea, la mărfurile care le vor înlocui, dacă este cazul;
data și locul operațiunii sau, dacă este cazul, ruta de transport,
128
dacă este cunoscută; modalitățile în care va fi efectuată
supravegherea; identificarea persoanelor autorizate cu
supravegherea transportului”.
Livrarea supravegheată este efectuată de către poliție
sau altă autoritate competentă65
. În toate cazurile, procurorul va
delega organele competente de poliție judiciară, care
efectuează livrarea supravegheată și va informa Autoritatea
Vamală Națională pentru a îi oferi acesteia suportul specializat
necesar. Procurorul va stabili, coordona și controla modul de
efectuare a livrării supravegheate.
În România, înlocuirea totală sau parțială a drogurilor
este permisă în cadrul unei livrări supravegheate.
Echipamentul tehnic, precum și înregistrările audio-
video sau dispozitivele de localizare și localizarea GPS pot fi
utilizate în baza livrărilor supravegheate cu autorizație din
partea judecătorului de drepturi și libertăți. În cazuri urgente, o
autorizație poate fi acordată de către procuror pentru o perioadă
de timp de maxim 48 ore, cu confirmarea din partea
judecătorului de drepturi și libertăți în următoarele 24 ore.
La nivel practic, supravegherea transportului va fi
permanentă, atât cu mijloace tehnice, cât și cu ajutorul
personalului specializat în operațiuni de supraveghere, cu
scopul de a elimina orice risc de pierdere a drogurilor sau
precursorilor. În România este posibilă și efectuarea de livrare
supravegheată internă a drogurilor, nu numai în contextul
cooperării judiciare internaționale.
De asemenea, deciziile privind finalizarea, întreruperea
sau continuarea livrării supravegheate sau alte astfel de decizii
sunt luate de către procuror din oficiu sau ulterior consultării cu
65 Conform prevederilor Articolului 151(7) din Codul de Procedură penală,
"punerea în aplicare a livrării supravegheate nu constituie infracțiune".
129
autoritățile care au solicitat livrarea supravegheată, numai în
cazul în care solicitarea vine din partea organului străin
autorizat.
Datele obținute ca urmare a efectuării livrării
supravegheate vor fi incluse într-un raport de către instituția
care a executat acțiunea, acesta conținând activitățile
întreprinse și oricare propuneri adecvate, ulterior scrisorii care
va fi transmisă procurorului.
Cooperare internațională
Statul român este parte și a ratificat majoritatea
convențiilor internaționale și actelor juridice referitoare la
prevenirea și combaterea crimei organizate și a traficului și
consumului ilegal de droguri. România a ratificat Convenția
ONU împotriva Traficului Ilegal de Narcotice și Substanțe
Psihotrope (1988), Convenția ONU împotriva Crimei
Organizate Transnaționale (2000), precum și cel de-al Doilea
Protocol Suplimentar la Convenția Europeană privind Asistența
Reciprocă în Materie Penală. România a semnat și Convenția
Europeană din 1959 privind Asistența Reciprocă în Materie
Penală la data de 30 iunie 1995, care a intrat în vigoare la data
de 15 iunie 1999. Convenția privind Asistența Reciprocă în
Materie Penală dintre Statele Membre ale Uniunii Europene a
intrat în vigoare la data de 1 decembrie 2007.
Măsura de livrare supravegheată este reglementată în
contextul cooperării judiciare internaționale în materie penală
de Articolul 180 din Legea nr. 302/2004. Conform paragrafului
(1), „Autoritățile judiciare române competente autorizează, la
cerere, în condițiile prevăzute de legea română, livrări
supravegheate în cadrul unor proceduri penale privind
infracțiuni care pot da loc de extrădare.” De asemenea,
paragraful (2) statuează că livrările supravegheate vor fi
130
efectuate conform legislației române. Prevederile paragrafului
(3) din Articolul 180 se aplică în consecință și în cazul în care
asistența este solicitată de către autoritățile judiciare române.
La nivel practic, autoritatea solicitantului va trimite
procurorului cât mai curând posibil documentația scrisă prin
care justifică livrarea supravegheată66
.
Participarea ofițerilor străini este permisă, cu
autorizarea procurorului. Aceștia vor fi asistați în efectuarea
livrării supravegheate de către un ofițer al Poliției Române.
Ofițerii sub acoperire și colaboratorii pot fi autorizați să
participe în cadrul livrării supravegheate, dar audierea acestora
în calitate de martori este solicitată în instanță, fără a fi fizic
prezenți, cu vocea sau imaginea lor distorsionată.
24. Slovacia
Definiție și prevederi legale
Cadrul legal privind livrările supravegheate este Codul
de Procedură Penală (Legea nr. 301/2005, Articolul 111).
Livrarea supravegheată implică urmărirea mișcării unei livrări
de la expeditor la destinatar în importul, exportul sau tranzitul
acesteia, dacă circumstanțele cazului pot determina
presupunerea că transportul conține droguri, substanțe
psihotrope, precursori, în scopul identificării persoanelor
implicate în aceste activități prin livrare.
Implementare la nivel național
Solicitările de autorizare a unor astfel de livrări
supravegheate vor conține următoarele informații: denumirea și
datele de contact ale autorității judiciare, motivul operațiunii, 66 Solicitarea de efectuare a unei livrări supravegheate poate fi transmisă
prin fax, urmată de transmiterea pe canale oficiale a solicitării formale a
procurorului în țara solicitantă.
131
tipul și cantitatea de mărfuri care sunt supuse operațiunii, locul
de intrare și de ieșire a transportului, tipul de transport și ruta,
identitatea suspecților. Este de asemenea necesar să se asigure
îndeplinirea garanțiilor legate de: acordul tuturor țărilor de
tranzit pentru efectuarea unei livrări supravegheate,
supravegherea permanentă a transportului, intervenția imediată
în cazul în care există riscul de pierdere a transportului,
confiscarea finală a transportului și răspunderea juridică a
contravenienților.67
Livrarea supravegheată poate fi autorizată de către
președintele instanței sau de către procuror (în acest caz, numai
înainte de a începe acțiunea penală în stadiile incipiente ale
cercetării)68
. În cazurile urgente, poliția poate demara
operațiunea fără a îndeplini aceste condiții, dar trebuie să
informeze procurorul cu privire la demararea operațiunii.
Procurorul trebuie să confirme operațiunea în decurs de două
zile69
. În caz contrar, livrarea supravegheată va înceta și
informațiile obținute nu vor putea fi utilizate în acțiunile în
instanță.
Există posibilitatea ca solicitarea să fie respinsă, dacă
nu există informații adecvate referitoare la transport, dacă
există riscul de pierdere a acestuia sau dacă statele nu sunt de
acord cu operațiunea.
67 Manual pentru cea de-a Doua Convenție de la Naples privind asistența
reciprocă și cooperarea dintre administrațiile vamale – Partea II: Fișe
informative naționale, Consiliul Uniunii Europene, Bruxelles, 5 octombrie
2015, p. 232. 68 Conform Articolului 111, paragraful (2) CPC, livrările supravegheate pot
fi autorizate de către procuror anterior procesului penal și în procedura
prealabilă procesului sau de către președintele instanței în timpul procesului
penal. 69 http://www.emcdda.europa.eu/html.cfm/index44352EN.html
132
Supravegherea transportului pe parcursul livrării trebuie
să se facă de către poliție în colaborare cu administrația
vămilor.
Pe parcursul livrării supravegheate, este permisă
înlocuirea drogurilor cu alte substanțe inofensive.
Cooperare internațională
Slovacia a ratificat Convenția ONU împotriva
Traficului Ilegal de Narcotice și Substanțe Psihotrope (1988),
Convenția ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale
(2000), precum și cel de-al Doilea Protocol Suplimentar la
Convenția Europeană privind Asistența Reciprocă în Materie
Penală. Slovacia a semnat și Convenția Europeană din 1959
privind Asistența Reciprocă în Materie Penală la data de 13
februarie 1992, care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie
1993. Convenția privind Asistența Reciprocă în Materie Penală
dintre Statele Membre ale Uniunii Europene a intrat în vigoare
la data de 1 octombrie 2006.
Pentru autorizarea livrărilor supravegheate în Slovacia,
este necesară formularea unei cereri de AJM.
Conform paginii de internet RJE70
, “în cazul existenței,
tratatul bilateral sau alt tratat multilateral, care acoperă
subiectul specific, poate fi aplicabil. În absența unui cadru
legal, principiul reciprocității poate fi aplicabil”.
Schimbul de informații privind livrările supravegheate
cu alte state se va realiza direct prin Serviciul Național privind
Drogurile sau prin alte canale de cooperare (Europol, Interpol,
ofițeri de legătură).
70 https://www.RJE-
crimjust.europa.eu/RJE/RJE_FichesBelgesResult.aspx?measure=804&coun
try=368&other=-1
133
25. Slovenia
Definiție și prevederi legale
Baza legală pentru efectuarea livrărilor supravegheate
este reprezentată de Codul de Procedură Penală, Legea privind
Poliția și Legea privind Cooperarea.
Conform legislației naționale, livrarea supravegheată
este posibilă în cazurile în care confiscarea mărfurilor sau
arestarea persoanelor este întârziată pentru a identifica
(descoperi) o activitate infracțională de dimensiuni mai mari.
Implementare la nivel național
Cerințele legale pentru autorizarea livrărilor
supravegheate sunt după cum urmează71
:
Existența unei suspiciuni serioase;
Detalii privind infracțiunea;
Imposibilitatea de investigare a faptei prin alte
metode;
Scopul activității este de a descoperi persoanele
implicate în comiterea infracțiunii;
Asigurarea monitorizării continue a
transportului pe parcursul livrării supravegheate;
În cazul operațiunilor de tranzit, este solicitată
permisiunea statelor implicate;
Asigurarea inițierii procesului penal;
Asigurarea confiscării imediate în cazul în care
există riscul pierderii mărfii.
În situația în care Slovenia este statul de origine sau de
tranzit pentru livrarea supravegheată, o astfel de operațiune
este posibilă numai dacă toate statele implicate își dau acordul.
71 http://www.emcdda.europa.eu/html.cfm/index44352EN.html
134
Autoritatea competentă pentru aprobarea livrărilor
supravegheate este Biroul Procurorului Public72
. În cazurile în
care este necesară și utilizarea altor mijloace de investigare,
cum ar fi dispozitivele tehnice, măsura va fi autorizată de către
instanță.
Livrarea supravegheată nu va fi autorizată și va fi
suspendată în cazul în care există un risc pentru sănătatea sau
viața persoanelor.
Poliția va conduce operațiunile. De asemenea, în
contextul livrărilor supravegheate există un acord reciproc de
cooperare între poliție și autoritatea vamală.
Este permisă înlocuirea drogurilor prin livrări
supravegheate efectuate Slovenia.
Cooperare internațională
Slovenia a ratificat Convenția ONU împotriva
Traficului Ilegal de Narcotice și Substanțe Psihotrope (1988),
Convenția ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale
(2000), precum și cel de-al Doilea Protocol Suplimentar la
Convenția Europeană privind Asistența Reciprocă în Materie
Penală. Slovenia a semnat și Convenția Europeană din 1959
privind Asistența Reciprocă în Materie Penală la data de 26
februarie 1999, care a intrat în vigoare la data de 17 octombrie
2001. Convenția privind Asistența Reciprocă în Materie Penală
dintre Statele Membre ale Uniunii Europene a intrat în vigoare
la data de 26 octombrie 2005.
Livrările supravegheate sunt autorizate la solicitarea
autorităților competente ale Statelor Membre sau pe baza
72 Livrările supravegheate vor fi autorizate de către procurorul districtual al
statului din regiunea în care va fi executată livrarea sau din regiunea în care
va fi inițiată livrare sau de către un procuror din cadru Biroului Procurorului
General.
135
acordului cu alte State Membre prin trimiterea unei cereri de
AJM.
Este posibilă participarea ofițerilor străini la executarea
unei astfel de operațiuni.
26. Spania
Definiție și prevederi legale
Livrarea supravegheată este o tehnică reglementată de
Articolul 263 bis din legea spaniolă de procedură penală (ley de
enjuicimiento criminal sau “LECrim”). Această prevedere
permite transporturilor ilegale de mărfuri să părăsească, să intre
sau să se miște pe teritoriul spaniol fără intervenția autorităților
sau a ofițerilor acestora, dar sub supravegherea acestora, în
vederea stabilirii sau identificării persoanelor implicate în
comiterea unei infracțiuni în legătură cu aceste transporturi și
în vederea acordării de ajutor și asistență autorităților străine în
același scop. Legea permite și livrarea unor transporturi
suspecte fără a interveni, precum și deschiderea unor astfel de
transporturi și înlocuirea mărfurilor ilegale, adesea droguri, cu
un alt obiect, reambalarea mărfurilor (astfel încât să pară că nu
au fost niciodată modificate) și livrarea supravegheată a
acestora la destinație. Prevederile naționale relevante sunt după
cum urmează:
“Articolul 263 bis.
1. Judecătorul de instrucție competent și Biroul
Procurorului Public, precum și conducerea unităților
organizaționale centrale sau provinciale ale poliției
judiciare și ofițerii superior ai acestora pot autoriza
livrarea supravegheată sau circulația drogurilor toxice,
narcoticelor sau substanțelor psihotrope și a altor
substanțe interzise. Acordarea acestei măsuri se va face
136
pe baza unei decizii justificate care prevede în mod
expres, unde este posibil, subiectul livrării suprave-
gheate sau autorizația, precum și tipul și cantitatea de
substanță în chestiune. În luarea acestor măsuri, va fi
luată în considerare necesitatea în scopul investigației,
ținând cont de gravitatea infracțiunii și posibilitatea
supravegherii. Judecătorul care ia decizia va transmite
o copie a acesteia înaltului judecător din jurisdicția sa,
care va păstra un registru cu astfel de decizii.
Autorizația poate fi acordată și cu privire la livrarea
supravegheată sau circulația echipamentelor, materia-
lelor și substanțelor la care se face referire în Articolul
371 din Codul Penal, a proprietății și veniturilor la
care se face referire în Articolul 301 din Codul Penal,
în toate cazurile prevăzute în acesta și a proprietății,
materialelor, obiectelor și speciilor de animale și plante
la care se face referire în Articolele 332, 334, 386, 566,
568 și 569 din Codul Penal.
2. Livrarea supravegheată sau circulația reprezintă
tehnica de permitere a transporturilor ilegale sau
suspecte de droguri toxice, substanțe psihotrope și alte
substanțe interzise, echipamente, materiale și substanțe
la care se face referire în paragraful precedent,
substanțe pentru care cele menționate mai sus au fost
înlocuite, precum și proprietatea și veniturile care
derivă din activitățile infracționale prevăzute în
Articolele de la 301 la 304 și de la 368 la 33 din Codul
Penal, să traverseze, să rămână sau să intre pe
teritoriul spaniol fără interferența preventivă a auto-
rităților sau a agenților acestora și sub supravegherea
lor, în vederea determinării sau identificării persoa-
nelor implicate în comiterea oricărei infracțiuni ce are
137
legătură cu astfel de droguri, substanțe, echipamente,
materiale, proprietate și venituri și în vederea oferirii
de asistență autorităților străine în aceleași scopuri.
3. Decizia de a recurge la livrare supravegheată va fi
luată de la caz la caz și, la nivel internațional, se vor
respecta prevederile tratatelor internaționale.
Conducerea unităților organizaționale centrale sau
provinciale ale poliției judiciare sau ofițerii superiori ai
acestora vor informa imediat Biroul Procurorului
Public cu privire la autorizațiile acordate în confor-
mitate cu paragraful 1 din prezentul Articol și, dacă
procedurile judiciare sunt în desfășurare, pe judecă-
torul de instrucție competent.
4. Interceptarea și deschiderea corespondenței
suspectate că ar conține narcotice și, unde este cazul,
înlocuirea ulterioară a drogurilor prezente în aceasta
se vor efectua întotdeauna în conformitate cu garanțiile
jurisdicționale stabilite în sistemul juridic, cu excepția
prevederilor Articolului 584 din prezenta Lege.”
“Articolul 588 quinquies b. Utilizarea mijloacelor sau
dispozitivelor tehnice pentru localizare și urmărire.
1. În cazul în care există motive bine fondate bazate pe
necesitate și cu condiția ca măsura să fie
proporțională, judecătorul competent poate autoriza
utilizarea mijloacelor sau dispozitivelor tehnice pentru
localizare și urmărire.
2. Autorizația trebuie să specifice articolul tehnic care
va fi utilizat.
3. Furnizorilor de servicii, agenților și persoanelor la
care se face referire în Articolul 588 ter e li se solicită
să furnizeze judecătorului, Biroului Procurorului
Public și ofițerilor din cadrul poliției judiciare,
138
desemnați să implementeze măsura, asistența și
cooperarea necesare pentru a facilita executarea
ordinelor de localizare. În caz contrar, procedurile
penale pot prevede nerespectarea.
4. În cazuri urgente în care există motive rezonabile să
se considere că neinstalarea imediată a mijloacelor sau
dispozitivelor tehnice de localizare și urmărire este
posibil să afecteze investigația, poliția judiciară poate
efectua o astfel de instalare și să furnizeze instanței un
raport în această privință cât mai curând posibil și, în
orice caz, în decurs de 24 ore, iar instanța poate con-
firma măsurile implementate sau poate ordona retrage-
rea imediată a acestora. În cazul scenariului din urmă,
oricare informație obținută cu ajutorul dispozitivului va
fi exclusă din procedură.”
Implementare la nivel național
Livrarea, precum și circulația și înlocuirea drogurilor
pot fi autorizate de către procuror sau judecătorul de instrucție
din zona în care sunt localizate mărfurile sau din zona către
care sunt adresate acestea sau de către conducerea unității
relevante de poliție judiciară.
Măsura este intenționată doar pentru infracțiunile care
au legătură cu traficul de narcotice; precursoare; specii de
plante și animale pe cale de dispariție; bani falși; deținerea,
traficarea sau stocarea de arme, muniții sau explozibil; și
pentru mărfurile sau veniturile care fac subiectul spălării
banilor.
În practică, trebuie îndeplinite următoarele condiții:
Garantarea supravegherii permanente a
transportului și asigurarea că ce va face tot ce
este posibil pentru a-i prinde și deferi justiție pe
139
cei responsabili. Autoritatea solicitantă trebuie
să garanteze confiscarea drogurilor și arestarea
tuturor celor implicați, în special dacă există
riscul ca drogurile să poată fi furate în orice
moment în timpul operațiunii.
Informații complete privind vehiculul sau
mijloacele de transport care vor fi utilizate
pentru operațiune (inclusiv plăcuța cu numărul
de înmatriculare).
Informații complete legate de persoanele care
este posibil să conducă vehiculele, în special
numele utilizate la frontieră.
Data posibilă de sosire în Spania și de trecere a
frontierei.
Informații complete privind investigația până în
prezent în țara solicitantă.
În cazul în care Spania este destinația finală,
este important ca informațiile să fie furnizate în
legătură cu persoanele implicate și destinația
finală exactă.
Autorizație prealabilă din partea țărilor prin care
va trece transportul supravegheat.
Informații precise referitoare la fapte suplimen-
tare care pot rezulta în timpul operațiunii.
Cooperare internaţională
Spania a ratificat Convenția ONU împotriva Traficului
Ilegal de Narcotice și Substanțe Psihotrope (1988), Convenția
ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale (2000),
precum și Convenția privind Asistența Reciprocă în Materie
Penală dintre Statele Membre ale Uniunii Europene și
140
Protocolul Adițional al acesteia. Spania a semnat și Convenția
Europeană din 1959 privind Asistența Reciprocă în Materie
Penală la data de 24 iulie 1979, care a intrat în vigoare la data
de 16 noiembrie 1982.
Solicitarea trebuie să se refere întotdeauna la un
transport identificabil și trebuie să fie legal justificată,
specificând informațiile relevante și cunoscute privind
executarea sa (destinația finală, date, posibilități de
supraveghere, înlocuirea anterioară a drogurilor etc.).
În practică, Parchetul Special Antidrog, care deține
jurisdicția peste toată Spania, lucrează ca un punct de contract
central pentru implementarea solicitărilor de asistență legală
reciprocă în legătură cu această tehnică specială de investigare.
Atât în UE, cât și în America Latină, Parchetul Special
Antidrog joacă un rol important prin Rețeaua Judiciară
Europeană în materie penală și punctele de contact IberRed din
această unitate specializată. Aceasta conduce și Rețeaua
Iberico-americană de Procurori Antidrog, o platformă
specializată care constă în procurori implicați în cazuri de trafic
de droguri. În acest context, Rețeaua a lansat o inițiativă
operațională pentru a consolida schimbul de informații cu
scopul de a facilita livrările supravegheate indiferent de
diferențele legislative.
27. Suedia
Definiție și prevederi naționale
Livrările supravegheate pentru toate mărfurile sunt
permise ca tehnică standard a poliției și vămii. Nu există nicio
bază legislativă pentru livrările supravegheate, deși există un
manual pentru gestionarea cazurilor în care pot fi luate în
considerare livrările supravegheate. Mai mult, definiția livrării
supravegheate din Articolul 1 (g) al Convenției ONU împotriva
141
Traficului Ilegal de Droguri și Substanțe Psihotrope din 1988
se aplică, deoarece Suedia a ratificat convenția.
Implementare la nivel național
Canalul de comunicații anterioare sau în timpul livrării
supravegheate poate fi prin Interpol, DLO, Europol și Vamă.
Supravegherea continuă poate fi garantată pentru livrările
supravegheate. Este permisă înlocuirea totală a drogurilor.
Acest lucru poate rezulta uneori în dificultăți în dovedirea
infracțiunii, destinatarul apărându-se prin pretinderea lipsei de
cunoștințe privind implicarea drogurilor ilegale.
Cooperare internațională
Suedia a ratificat Convenția ONU împotriva Traficului
Ilegal de Narcotice și Substanțe Psihotrope (1988), Convenția
ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale (2000),
precum și Convenția privind Asistența Reciprocă în Materie
Penală dintre Statele Membre ale Uniunii Europene și
Protocolul Adițional al acesteia. Suedia a semnat și Convenția
Europeană din 1959 privind Asistența Reciprocă în Materie
Penală la data de 20 aprilie 1959, care a intrat în vigoare la data
de 1 mai 1968.
Prevederile referitoare la asistența judiciară
internațională în materie penală sunt în principal conținute în
Legea privind Asistența Judiciară Internațională în Materie
Penală (2000:562). Există prevederi suplimentare referitoare la
asistența judiciară în anumite cazuri în Legea privind Echipele
Comune de Investigare pentru Cercetări Penale (2003:1174)
secțiunea 10-14.
Solicitările oficiale pentru scrisori rogatorii pot fi făcute
prin Interpol, DLO, Europol și vamă. O garanție a confiscării
obiectului livrării supravegheate și a urmăririi penale a
142
persoanelor suspectate la finalul operațiunii reprezintă o
precondiție pentru livrările supravegheate care provin din,
tranzitează sau sunt destinate pentru Suedia.
Întrucât cercetarea și urmărirea penală sunt obligatorii,
cercetarea preliminară va fi întotdeauna efectuată în Suedia cu
privire la livrarea supravegheată, indiferent dacă livrarea
provine din, tranzitează sau este destinată pentru Suedia. O
solicitare de livrare supravegheată poate fi refuzată în
următoarele cazuri:
Dacă beneficiul este considerat a nu fi
proporțional cu efortul și/sau rezultatele.
Dacă măsura intenționată poate să se
dovedească a fi împotriva legislației suedeze
prin faptul că poate apărea o situație care să
provoace o infracțiune.
Dacă actul nu este sancționat cu pedeapsă în
toate țările implicate.
Dacă siguranța nu poate fi garantată.
Cererile pentru livrări supravegheate sunt decise
împreună de către poliție, vamă și procurori. Dacă oricare
dintre aceștia nu este pentru, atunci, livrarea supravegheată nu
va fi efectuată. Personalului străin nu îi este permis să ia nicio
măsură privind livrarea supravegheată. Utilizarea agenților sub
acoperire este posibilă numai atunci când se utilizează un ofițer
vamal sau de poliție suedez drept agent sub acoperire.
28. Regatul Unit
Definiție și prevederi naționale
În Regatul Unit, „livrare supravegheată” este
considerată a fi o tehnică pentru permiterea transporturilor
ilegale sau suspecte de substanțe sau obiecte sau înlocuitori
143
pentru a ieși din, a trece prin sau pe teritoriul uneia sau a mai
multor țări, cu știința și sub supravegherea autorităților
competente, în scopul stabilirii persoanelor implicate penal.
Livrările supravegheate pot include, de asemenea, persoane.
Întrucât livrările supravegheate sunt tratate ca o fațetă a
cercetării penale, nu există linii directoare specifice
implementate. În Regatul Unit nu a fost necesară introducerea
legislației care să prevadă în mod specific cu privire la
efectuarea de livrări supravegheate, deoarece, competențe
pentru efectuarea livrărilor supravegheate erau deja stipulate în
legislația existentă. Fiecare agenție din Regatul Unit, care are
de a face cu livrări supravegheate, deține linii directoare pentru
controlul unor astfel de operațiuni, care iau în considerare
competențele și resursele agențiilor implicate. Prin urmare,
există linii directoare scrise pentru livrările supravegheate
interne efectuate de poliția/vama din Regatul Unit – dar acestea
reflectă numai distribuirea responsabilităților între poliție și
vamă. Acestea nu oferă îndrumări cu privire la modul în care ar
trebui efectuată o livrare supravegheată.
Implementare la nivel național
Toate cazurile care implică livrarea supravegheată de
mărfuri interzise sau restricționate (inclusiv toate drogurile și
armele de foc), fie în interiorul sau în afara Regatului Unit,
trebuie să dețină aprobarea prealabilă din partea Direcției
pentru Aplicare și Combaterea Infracțiunilor UKBA, în mod
specific, Investigații Penale și Financiare - Frontiere (CFI).
Înlocuirea drogurilor în transporturi este permisă total
sau parțial. Procesul de înlocuire trebuie efectuat astfel încât să
satisfacă cerințele probatorii ale instanțelor din Regatul Unit. În
mod normal, în cazul cantităților mari de droguri din clasa A
(heroină, cocaină, Ecstasy etc.) se așteaptă ca încărcătura să fie
144
înlocuită. În cazul coletelor mai mici, acestora li se poate
permite trecerea. Oricare autorizații necesare vor fi obținute de
către investigatori.
Activitatea și participarea la infracțiune sub acoperire
este permisă în limitele prescrise pentru agențiile din Regatul
Unit.
Cooperare internaţională
Regatul Unit este semnatară a Convenției ONU
împotriva Traficului Ilegal de Narcotice și Substanțe
Psihotrope din 1988 (Convenția din 1988); Convenției ONU
împotriva Crimei Organizate Transnaționale 2000 (Convenția
din 2000) și a Convenției împotriva Corupției din 2003
(Convenția din 2003) iar Dreptul Comun Englez permite să fie
puse în aplicare prevederile acestora. Regatul Unit a semnat și
Convenția din 2000 privind Asistența Reciprocă în Materie
Penală dintre Statele Membre ale Uniunii Europene și
Protocolul Adițional al acesteia. Aceasta a semnat și Convenția
Europeană din 1959 privind Asistența Reciprocă în Materie
Penală on 21 June 1991, care a intrat în vigoare la data de 27
noiembrie 1991.
Solicitările de livrare supravegheată ar trebui transmise
Agenției Naționale de Cercetări Penale (ANCC), care va lua
toate măsurile necesare prin Departamentul de Operațiuni
Multilaterale al său. Acest departament este un departament
unic, care are o multitudine de roluri, inclusiv acelea ale
Biroului Național de Combatere a Infracțiunilor INTERPOL
(NCB), ale Unității Naționale EUROPOL și ale Biroului
SIRENE pentru Regatul Unit. Ofițerii de Legătură ai Regatului
Unit (ANCC) și Biroul de Legătură Europol din Regatul Unit
pot, de asemenea, oferi consiliere și asistență.
145
Departamentul de Operațiuni Multilaterale oferă un
portal permanent pentru comunicare și sarcini internaționale și
oferă consultanță cu privire la cel mai adecvat mod de acțiune.
Activitatea de livrare supravegheată, care face parte dintr-o
operațiune existentă a ANCC, va fi direcționată prin Ofițerii de
Legătură ai Regatului Unit (ANCC) direct către Echipele de
Planificare Internațională (ANCC) și nu vor fi direcționate prin
Departamentul de Operațiuni Multilaterale (ANCC).
Solicitările oficiale pentru scrisori rogatorii trebuie
transmise către (ANCC) sau Her Majesty Revenue & Customs
(HMRC) prin Autoritatea Centrală a Regatului Unit.
Oficialilor din alte State Membre le este permis să asiste la
livrările supravegheate, acționând în baza competențelor
agenției de aplicare a legii din Regatul Unit. Aceștia sunt
supuși acelorași restricții ca și angajații acestor agenții. Se
așteaptă ca țara destinatară să ofere un angajament
operațional/de supraveghere substanțial (în special în cazul
substanțelor chimice).
Deși (ANCC) este principalul punct de contact în
cazurile care implică solicitări pentru activitatea de livrare
supravegheată, atât Her Majesty Revenue & Customs (HMRC)
cât și Serviciul de Poliție din Regatul Unit oferă o altă opțiune
pentru gestionarea activității de livrare supravegheată.
Articolul 9d din Decizia Consiliului Eurojust prevede
posibilitatea ca membrii naționali să autorizeze și să
coordoneze în cazurile urgente livrările supravegheate și să
execute o solicitare pentru sau o decizie referitoare la
cooperarea judiciară în legătură cu Regatul Unit.
146
CAPITOLUL III: ASPECTE PRACTICE ALE
LIVRĂRILOR SUPRAVEGHEATE TRANSNAȚIONALE
DE DROGURI
1. Obiective operaționale și tipuri de livrări
supravegheate
1.1. Obiective operaționale
Livrările supravegheate sunt metode investigative
utilizate de către AAL în contextul traficului internațional de
droguri. Cooperarea dintre state va avea loc cel mai frecvent pe
baza cererii de AJM. Procedura penală împotriva traficanților
se realizează de către autoritățile statului solicitant care a inițiat
cazul penal și a desemnat un alt stat (statul solicitat) să
efectueze livrarea supravegheată a drogurilor.
Relația dintre autoritățile statelor implicate în livrările
supravegheate de droguri
Pentru a înțelege graficul de mai sus, ne vom imagina
următorul scenariu:
147
Algoritm de
cooperare între state
(stânga) și ruta
drogurilor din statul
de origine în statul de
destinație (dreapta)
Autoritățile competente din Statul A obțin o informație
conform căreia, în scurt timp, o cantitate mare de cocaine
ascunsă într-un container de transport se va opri într-un
port din Statul B, tranzitând și Statul C până să ajungă la
destinația finală (Statul A). În acest context, autoritățile din
Statul A efectuează cercetări sau procedura penală cu
privire la persoanele implicate în traficul de droguri din
Statul B, care tranzitează Statul C până să ajungă la
destinația finală (Statul A). În măsura în care acestea
consideră necesar să utilizeze metoda de livrare
supravegheată pentru stabilirea activităților penale și
identificarea destinatarilor finali ai drogurilor, autoritățile
competente din Statul A vor adresa solicitări de asistență
judiciară (pentru a permite trecerea transportului de
droguri și a efectua livrarea supravegheată) autorităților
din Statele B și C. Autoritățile din Statele B și C vor onora
solicitarea și asistența prin cooperarea cu Statul A, fără a
trebui să deruleze procedura penală cu privire la
participanții la traficul de droguri.
148
Obiectivele operaționale ale livrărilor supravegheate
constau în principal în:
Identificarea membrilor grupului infracțional de
trafic de droguri, în special pe cei stabiliți în țara
de tranzit și de destinație, precum și destinatarii
finali ai drogurilor;
Obținerea de informații cu privire la modul de
operare și structura organizatorică a grupului
infracțional;
Confiscarea drogurilor la final, după stabilirea
întregului lanț infracțional73
.
În mod frecvent, efectuarea livrărilor supravegheate
implică cooperarea AAL în Statele care furnizează droguri
(statul de tranzit și statul de destinație).
1.2. Tipuri de livrări supravegheate
A. Livrări supravegheate pe baza diferitelor tipuri
de rute de trafic de droguri (terestră, maritimă
sau aeriană);
Livrările supravegheate aeriene (în comparație cu cele
terestre sau maritime) au avantajul de a evita tranzitul prin
teritorii ale statelor de pe rută, singura chestiune solicitată fiind
obținerea permisiunii de la statul în care au fost depistate
drogurile, de la autoritățile statului în care se aterizează (de
destinație) și posibil de la autoritățile din punctul de tranzit al
aeronavei. O altă chestiune generată de livrările supravegheate
pe cale maritimă este legislația maritimă specifică, care implică
o procedură birocratică, existând riscul schimbării rutei de
73 Dacă metoda de livrare supravegheată nu este utilizată, drogurile pot fi
confiscate prematur, iar liderii grupului de crimă organizată și destinatarii
finali ai drogurilor pot să nu fie identificați.
149
trafic. O situație posibilă care să soluționeze aceste probleme
este oferită în modelul de mai jos.
Aranjamentele practice principale pentru efectuarea
livrărilor supravegheate sunt livrările monitorizate prin
cooperarea suspectului, fără cooperarea suspectului,
importul/exportul supravegheat și cele efectuate prin servicii de
curierat/poștă.
Aranjamente practice pentru efectuarea livrărilor
supravegheate
Să presupunem că autoritățile din Statul A (statul de origine)
găsesc într-un port maritim un container în care sunt
transportate droguri în mod ascuns. Aceste autorități iau
decizia de a coopera cu autoritățile din statul de tranzit (statele
B și C) și cu cele din statul de destinație (statul D). Pentru a
evita orice risc posibil, autoritățile competente din statul de
origine, pe baza solicitării autorităților din statul de destinație,
iau decizia de înlocuire completă a drogurilor înainte de a
efectua o livrare supravegheată. Ulterior, drogurile sunt aduse
în statul de destinație pe cale aeriană de către un investigator
din statul de destinație.
150
B. Livrările supravegheate efectuate cu cooperarea
unui suspect (cărăuș74
, curier de droguri) după
depistarea de către vamă, poliție sau poliția de
frontieră a unui transport ilegal de droguri
ascuns în mijlocul de transport sau în cazul
drogurilor ascunse pe corp de către suspect.
La nivel internațional, scenariile posibile care angajează
livrări supravegheate prin cooperarea cărăușului sunt cele în
care drogurile sunt descoperite în bagajele verificate, atunci
când substanțele sunt traficate pe cale aeriană. Cele mai bune
oportunități sunt cele în care verificarea este efectuată atunci
când sunt manipulate bagajele verificate în aeroportul de tranzit
(pentru zboruri cu escală). Ca regulă generală, drogurile sunt
descoperite pe baza analizei riscurilor sau prin utilizarea
câinilor dresați să depisteze droguri.
În aceste cazuri, suspectul poate fi de acord să
coopereze cu AAL prin trimiterea drogurilor înlocuite sau a
mărfurilor destinatarului pentru a putea identifica liderii
grupurilor de trafic de droguri.
Cooperarea cărăușului este esențială pentru un final
pozitiv al livrării supravegheate în astfel de cazuri. Acesta
trebuie instruit de către personalul agențiilor de aplicare a legii
pentru a respecta oricare dintre înțelegerile anterioare cu care a
fost de acord împreună cu organizatorul sau destinatarul
transportului (opriri programate, apeluri telefonice de
confirmare cu traficanții etc.). Scopul investigatorilor este acela
de a obține cât mai multe probe cu privire la rețeaua de
74 În general, cărăușii sunt persoane vulnerabile, posibil fără cazier, care, în
schimbul unei sume de bani (menționată în repetate rânduri de către recruții
care i-au contactat pentru a-i „momi”) vor fi de acord să transporte droguri
în destinațiile indicate.
151
traficanți și de a confisca transportul, iar operațiunea de
prindere în flagrant să fie efectuată la destinația finală75
.
Este preferabil ca decizia privind inițierea livrării
supravegheate pe baza cooperării suspectului (cărăușului) să fie
luată de către AAL în statul în care se efectuează investigația.
Decizia de cooperare cu cărăușul în scopul identificării
destinatarilor, organizatorilor sau sponsorilor grupurilor de
traficanți de droguri poate, în funcție de rezultatul operațiunii,
reduce pedeapsa cărăușului pentru fapta comisă. Această
decizie poate fi luată pe baza Articolului 4 din Decizia Cadru a
Consiliului 2008/841/JAI din 24 octombrie 2008 cu privire la
lupta împotriva crimei organizate, conform căreia ”Fiecare Stat
Membru poate lua măsurile necesare pentru a se asigura că
pedepsele la care se face referire în Articolul 3 pot fi reduse
sau că contravenientul poate fi scutit de pedeapsă, dacă,
acesta, de exemplu: (a) renunță la activitatea infracțională; și
(b) oferă autorităților administrative sau judiciare informații
pe care acestea nu ar fi putut să le obțină altfel, ajutându-le
să: (i) prevină, pună capăt sau diminueze efectele infracțiunii;
(ii) identifice sau să aducă în fața justiției ceilalți
contravenienți; (iii) găsească probe; (iv) priveze organizația
penală de resurse ilegale sau fonduri din activitățile sale
infracționale; sau (v) împiedice comiterea unor alte infracțiuni
prevăzute în Articolul 2.”
Mai mult, conform Articolului 26 (1) din Convenția
ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale, „Fiecare
stat parte va lua măsuri adecvate pentru a încuraja persoanele
care participă sau au participat în grupuri criminale
organizate: 75 Dennis G., Fitzgerald, Informatori, martori cooperanți și investigații sub
acoperire. Ghid practic privind legile, politicile și procedurile. A doua
ediție, CRC Press, Taylor &Francis Group, 2015, pp. 394-395.
152
(a) Să ofere informații utile autorităților competente în
scop investigativ și probatoriu cu privire la chestiuni ca: (i)
Identitatea, natura, compoziția, structura, locația sau
activitățile grupurilor de crimă organizată; (ii) Legături,
inclusiv legături internaționale cu alte grupuri de crimă
organizată; (iii) Infracțiuni pe care grupurile de crimă
organizată le-au comis sau le pot comite;
(b) să ofere ajutor faptic, concret autorităților
competente care pot contribui la privarea grupurilor de crimă
organizată de resursele sau veniturile acestora din
infracțiuni”.
C. Livrări supravegheate efectuate prin
monitorizarea sub acoperire a drogurilor
traficate.
În aceste cazuri (tehnica de tip „cold convoys”)76
,
persoana care se face vinovată de transportul drogurilor nu are
cunoștință de drogurile descoperite și de autoritățile care permit
pachetului să călătorească pentru a identifica membrii rețelei de
trafic de droguri. Livrările supravegheate sunt efectuate acolo
unde autoritățile au descoperit droguri ascunse în transporturile
de tip cargo, containere etc.
Conform unei opinii77
, “de departe cele mai bune
oportunități de livrare supravegheată apar atunci când
lucrătorii vamali depistează droguri ascunse în transporturi de
mărfuri care sunt neînsoțite de către un „curier”, de exemplu
în transporturile de marfă, bagajul neînsoțit, vehicule
neînsoțite și în coletele poștale. Fără utilizarea livrării
76
https://www.unodc.org/pdf/india/publications/training_Guidelines/18_contr
olleddelivery.pdf 77 P.D. Cutting, Tehnica de livrare supravegheată, 1983.
153
supravegheate, astfel de depistări ar rezulta în mod normal
numai în confiscarea mărfii; persoanele responsabile pentru
contrabandă nu ar fi descoperite, iar gruparea de trafic ar
pierde numai drogurile”.
În multe din aceste cazuri, personalul AAL nu cunoaște
destinatarul final al drogurilor.
O trimitere specială trebuie făcută la livrările
supravegheate de droguri efectuate prin utilizarea serviciilor de
poștă / transport și curierat (pachete neînsoțite). Există situații
în care livrările supravegheate, prin această metodă, sunt
efectuate numai în interiorul frontierelor unei singure țări (așa
numita livrare supravegheată internă, fără o componentă
străină). Livrările supravegheate de colete poștale sunt similare
cu livrările supravegheate efectuate cu privire la transportul de
mărfuri care conțin droguri ascunse (cazul prezentat la litera
b)).
Ca o regulă generală, în aceste cazuri, AAL sunt
notificate din oficiu sau de către serviciile poștale, de transport
sau curierat sau prin informațiile primite de la sursele de
informații/colaboratori sau prin informațiile care se află din
cercetarea altor cazuri sau prin denunțare. Odată ce procurorul
și personalul de aplicare a legii au analizat informațiile
principale legate de caz, poate fi ordonată o verificare a
coletului. Dacă, ca urmare a cercetării, sunt descoperite
substanțe care par să fie droguri, atunci, substanțele sunt
trimise la un laborator specializat pentru a fi examinate.
Ulterior confirmării faptului că substanțele sunt clasificate ca
fiind droguri ilegale, de la caz la caz, operațiunile ar implica:
înlocuirea drogurilor, reambalarea, plasarea de dispozitive GPS
în interiorul coletului și continuarea livrării supravegheate sub
acoperire pentru a identifica destinatarul. În funcție de caz,
154
activitatea și comportamentul destinatarului pot fi monitorizate
prin supraveghere fizică și tehnică.
D. Import / export supravegheat („trecerea prin”78
)
efectuat împreună cu alte tehnici speciale de
investigare, cum ar fi agenții sub acoperire.
În aceste cazuri, mărfurile ilegale sunt
importate/exportate pentru o stratagemă în care, în timpul
livrărilor supravegheate, agenți sub acoperire se vor infiltra în
grupurile traficanților de droguri și vor cumpăra droguri de la
traficanții de droguri stabiliți în alte țări (dacă este permis de
legislația națională). Adesea, o infiltrare se realizează de către
un informator / colaborator care, în funcție de caz, poate să
stabilească contactul ofițerului sub acoperire cu traficanții de
droguri.
E. Livrări supravegheate cu/fără înlocuirea
drogurilor.
După cum este indicat în analiza legislativă
comparativă, livrările supravegheate pot fi realizate de către
AAL prin înlocuirea (totală/parțială) a drogurilor sau fără
înlocuirea drogurilor, în funcție de legislația fiecărui stat care
se află pe ruta de traficare a drogurilor. Decizia de a înlocui sau
nu drogurile ar trebui luată prin acord mutual între autoritățile
statelor de pe ruta de trafic Dacă sunt înlocuite drogurile, AAL
78 Andrea, Di Nicola, Philip, Gounev, Michael, Levi (coordonatori proiect),
et al., Studiu referitor la asigurarea căii inițiativelor de politici viitoare în
domeniul luptei împotriva crimei organizate: eficiența măsurilor specifice
de drept penal țintite asupra crimei organizate (raport final), Evaluare
finanțată de către Comisia Europeană, 2015, p. 282.
155
ar trebui să le înlocuiască cu alte substanțe înainte de a permite
continuarea transportului („livrarea supravegheată curată”)79
.
Riscul de pierdere a transportului sau de apariție a unor
modificări neașteptate pe ruta de trafic sunt elemente care duc
la dezvoltarea unor „livrări supravegheate curate”. Avantajul
înlocuirii drogurilor este acela de a minimiza riscul ca
transportul să fie distribuit dacă operațiunea eșuează și, în
același timp, și de a deține o cantitate suficientă din transport
pentru efectuarea urmăririi penale.
Drogurile înlocuite sunt ambalate și sigilate pentru
examinare în laboratoare specializate. Se recomandă ca
înlocuirea drogurilor să se facă de către personalul de aplicare a
legii din primul stat care a descoperit drogurile. Drogurile vor
fi înlocuite de către personal calificat prin dezasamblarea
pachetelor, înlocuirea substanțelor (drogurile pot fi substituite
cu cafea, sare, zahăr, făină sau oricare altă substanță) și
reambalarea pachetelor. Înlocuirea se va face în locații de
maximă securitate (înlocuirea drogurilor poate fi realizată în
siguranță la sediul agenției de aplicare a legii) astfel încât
membrii grupurilor de trafic de droguri să nu aibă cunoștință de
faptul că drogurile sunt înlocuite.
79 Livrări supravegheate „curate” sunt întotdeauna preferate în detrimentul
celor „murdare” pentru a evita riscul de pierdere a transportului. Pentru mai
multe detalii, vezi P.D. Cutting, Tehnica de livrare supravegheată, 1983.
LIVRĂRI
SUPRAVEGHEATE
CU ÎNLOCUIREA
DROGURILOR
LIVRĂRI
SUPRAVEGHEATE
FĂRĂ
ÎNLOCUIREA
DROGURILOR
156
Atunci când se permite trecerea transportului de droguri
fără ca drogurile să fie înlocuite cu substanțe similare, avem
de-a face cu o livrare supravegheată fără înlocuirea drogurilor
(„livrare supravegheată murdară sau efectivă”). Aceste tipuri
de livrări pot genera un nivel ridicat de stres sau risc, în special
pentru statele de tranzit (care se află pe rutele de trafic), unde
există riscul de pierdere a transportului. În acest context, atunci
când există pericolul de pierdere a livrării supravegheate a
transportului de droguri, trebuie executată captura automată.
Participanții la cel de-al doilea atelier din cadrul
proiectului au subliniat riscurile considerabile ale LS fără
înlocuirea drogurilor, în special în cazurile în care marfa
trebuie să treacă prin teritoriul multor state de tranzit: „Este un
risc mare, am putea să ni-l asumăm, dar chiar dacă luăm
măsurile investigative și de supraveghere, există un risc de
pierdere a mărfii”.
Constatările analizei legislației Statelor Membre
ilustrează că, în cazul în care un stat este statul de destinație
pentru livrare supravegheată, este de dorit să se efectueze
înlocuirea parțială și să se lase în coletul poștal, container sau
mijlocul de transport restul de droguri. Raționamentul acestei
practici presupune admisibilitatea probelor obținute prin livrare
supravegheată în statul de destinație.
2. Planificarea și organizarea livrărilor supravegheate
Decizia de a iniția și efectua o livrare supravegheată
trebuie să se bazeze pe factori de genul: existenţa informațiilor
privind un caz de trafic de droguri, valabilitatea informațiilor
preliminare obținute, schimbul de informații și cooperarea
statelor de pe ruta de trafic, lipsa obstacolelor juridice în calea
efectuării livrării supravegheate.
157
Conform Manualului privind operațiunile
transfrontaliere, „datorită faptului că gestionarea livrărilor
supravegheate este o sarcină complicată atât din punct de
vedere practic, cât și din punct de vedere legislativ, aceste
cazuri ar trebui gestionate de către puncte și unități
specializate de contact.”80
.
În toate operațiunile internaționale pentru investigarea
activităților de trafic de droguri, planificarea din timp și
schimbul de informații dintre partenerii cheie constituie aspecte
esențiale. Stabilirea contactelor personale dintre practicieni în
cadrul AAL din diferite state rămâne o condiție preliminară
esențială pentru schimbul ulterior de informații pe baza
contactelor formale.
După cum s-a menționat de majoritatea participanților
la atelierul care a avut loc la Tallin, canalul principal de
cooperare este la nivelul poliției, deoarece acesta este mai fluid
și mai rapid decât alte canale de cooperare. Practicienii au
declarat că trebuie mai întâi să stabilească dacă este posibilă
livrarea supravegheată la nivel operațional. Dacă este posibilă,
aspectele juridice ale cooperării dintre State vor fi ulterior luate
în considerare.
Unul dintre subiectele discutate în cadrul celui de-al
doilea atelier a avut legătură cu cele mai rapide canale de
cooperare în cazurile de trafic de droguri. Participanții
lituanieni au menționat faptul că, canalele polițieneşti care
funcționează permanent sunt cele mai rapide instrumente
pentru schimbul de date. Procurorii estonieni au adăugat
următoarele comentarii: „Ar trebui să combinăm canalele de
cooperare ale poliției și cele judiciare și să alegem canalele
80 Manual privind operațiunile transfrontaliere, Secretariatul general,
Consiliul UE, Bruxelles, 14 decembrie 2009, p.20.
158
care funcționează cel mai bine. Ar trebui să luăm în
considerare și canalul ofițerilor de legătură. În ultimul rând,
ar trebui să considerăm capacitatea Europol de a face schimb
de informații clasificate”. Procurorii români care au participat
la cel de-al doilea atelier au menționat că, în aproape toate
cazurile, cooperarea începe la un nivel informal prin canalele
polițieneşti.
Primul pas în efectuarea investigației internaționale este
realizat prin depistarea unei cantități de droguri: cel mai
adesea, ascunse în pachete neînsoțite sau într-un mijloc de
transport; sau prin informațiile provenite de la colaboratori sau
de la surse umane de informații cu privire la existența
legăturilor internaționale dintre traficanții de droguri.
În unele state traversate de către rutele de traficare, un
element esențial pentru inițierea unei livrări supravegheate îl
reprezintă cunoașterea rutei și a destinației finale a drogurilor.
În această privință, conform studiului Eurojust81
, “Lituania a
indicat că, în mai mult de un caz, operațiunea nu a putut fi
executată, deoarece autoritățile străine au refuzat să ofere
asistență din cauza rutei/destinației finale necunoscute a
drogurilor… Ungaria a menționat că, în mod normal, ruta
exactă și calendarul nu sunt cunoscute în avans, în special la
momentul întocmirii cererii de AJM. Practica Ungariei constă
în informarea statului solicitat cu privire la faptul că astfel de
detalii nu sunt comunicate în cererea de AJM, ci doar mai
târziu, prin canalele poliției. Totuși, această practică nu a fost
acceptată de către mai multe State Membre…”.
În același timp, în contextul livrării supravegheate,
autoritățile solicitante trebuie să furnizeze autorității solicitate
81 Chestiunea numărul 1 “Livrări supravegheate transfrontaliere din
perspectiva judiciară”, Eurojust, 2015, p.4.
159
informații, cum ar fi: descrierea completă a containerelor –
dimensiune, greutate, culoare, structură; metoda de ascundere a
drogurilor; copii ale oricăror documente privind transportul
(facturi, scrisoare de transport etc.); compania de transport sau
denumirea companiei aeriene; numărul zborului și ora estimată
a sosirii etc.
Un practician în cadrul primului atelier a declarat că
planificarea și organizarea livrărilor supravegheate pe calea
aerului sau cu trenul sunt mai ușoare decât planificarea și
organizarea livrărilor supravegheate terestre: „În primul caz, se
cunoaște deja ruta și ora estimată de sosire a zborului sau
trenului, spre deosebire de schimbarea neașteptată a rutei
terestre.”
Studiu de caz: planificarea și organizarea livrărilor
supravegheate la nivel practic în aeroportul Amsterdam
Schiphol
Pasul 1.1: Raportarea faptului că drogurile au fost găsite
Drogurile sunt găsite în timpul unei urmăriri penale sau
sunt raportate de către terțe părți
Drogurile sunt confiscate și un raport al poliției este
prezentat
Pasul 1.2: Prelevare de probe
Prelevarea de probe și cântărirea drogurilor
Dacă este necesar, agenția care investighează care a depistat
drogurile prelevă probe, asigură și stochează contra-probele,
cântărește drogurile și le trimite la un laborator.
Un raport al poliției este prezentat
Pasul 1.3: Examinarea probelor
Investigarea probelor
160
Agenția care investighează care s-a ocupat de prelevarea de
probe și cântărire organizează și examinarea probelor (dacty,
DNA).
Pasul 2: Evaluarea livrărilor supravegheate – este posibilă
o livrare supravegheată?
Evaluare
Abordarea echipei CargoHarc
Agenția care investighează contactează echipa CargoHarc la
Schiphol. Aceasta va fi informată dacă s-a ajuns la un acord
sau se poate ajunge la un acord cu țara de destinație. Ruta de
zbor este, de asemenea, asigurată. Acest lucru poate implica
asigurarea unui acord din partea țărilor în care poate fi făcută
o escală.
Asigurarea acordului din partea Departamentului
Procurorului Public
Agenția care investighează, care a depistat drogurile sau a fost
abordată în vederea efectuării unei livrări supravegheate,
informează Departamentul Procurorului Public cu privire la
locul de confiscare și solicită permisiunea verbală pentru o
livrare supravegheată.
Pasul 3: Stabilirea unui contat cu destinatarul – Contact cu
KLPD (Agenția Națională de Servicii ale Poliției)
sau cu ofițerii de legătură
Informarea KLPD sau a Ofițerului olandez de legătură
Agenția care investighează contactează KLPD în Zoetermeer,
care face legătura între autoritățile care investighează și
ofițerii olandezi de legătură. Legătura se poate face și prin
contacte „directe”, cum ar fi ofițerii olandezi de legătură sau
ofițerii străini de legătură care lucrează în Olanda. Pentru
livrările supravegheate din Europa, legătura trebuie făcută cu
Europol la Haga.
161
Trimiterea prin fax a datelor necesare către KLPD
KLPD va trimite faxul contactelor din țara de
destinație.
Pasul 4: Țara de destinație este de acord cu livrarea
supravegheată
Autoritățile din țara de destinație iau legătura direct sau
prin KLPD cu agenția care investighează care deține
transportul.
Autoritățile din țara de destinație înaintează o solicitare
de asistență judiciară.
Autoritățile din țara de destinație scriu o scrisoare în
care declară că echipajul din avionul cu care s-a
transportat coletul nu va fi cercetat în țara gazdă cu
privire la transportul în cauză.
Autoritățile străine trimit prin fax formularul direct
agenției care investighează sau către KLPD.
Notificarea IRC (Centrul Internațional de Asistență
Juridică)
Agenția care investighează va trimite o solicitare pentru
asistență judiciară prin intervenția procurorului public
participant către IRC.
Pasul 5: Aprobarea și semnătura procurorului public
Agenția care investighează întocmește un formular
„privind livrările supravegheate în străinătate”.
Agenția care investighează trimite prin fax formularele
Procurorului Public din districtul relevant pentru
aprobare și semnătură.
Procurorul public semnează formularul și trimite prin
fax formularul semnat autorității care investighează.
Pasul 6: Luarea legăturii cu echipa CargoHarc
Agenția care investighează ia legătura telefonică cu
162
biroul de informații al echipei CargoHarc pentru
aranjamente ulterioare privind transferul / transportul.
Agenția care investighează trimite formularele prin fax
echipei CargoHarc.
Pasul 7: Activități ale echipei CargoHarc
Echipa CargoHarc ia legătura cu liniile aeriene pentru
aranjamente suplimentare referitoare la transfer /
transport.
Echipa CargoHarc completează un formular „Solicitare
de cooperare”, care va fi transmis prin fax liniilor
aeriene în cauză.
Odată confirmată zborul, data și ora relevante, echipa
CargoHarc contactează agenția care investighează și
convin data la care agenția care investighează trebuie să
fie prezentă la aeroport cu pachetul.
Angajatul echipei CargoHarc pregătește pachetul pentru
expediere.
Pasul 8: Îmbarcarea pachetului în avion
Formularele sunt transmise căpitanului avionului.
Agenția care investighează îmbarcă pachetul în avion.
Imediat ulterior îmbarcării pachetului, agenția care
investighează va notifica anchetatorul relevant din țara
de destinație că pachetul este pe drum.
Agențiile străine care investighează informează prin fax
sau telefon că pachetul a ajuns în siguranță.
Pasul 9: Un raport al poliției este prezentat.
Model de cele mai bune practici – sistemul din Polonia
Conform practicantului polonez, „se poate observa faptul că
Legea Poliției din data de 6 aprilie 1990 permite ordinarea
unei LS numai ca parte din acțiunile investigative anterior
instituirii cercetării penale, care este inițiată prin emiterea
163
unei decizii de deschidere a unor proceduri pregătitoare. Acest
lucru înseamnă că, anterior inițierii procedurii de suprave-
ghere sub acoperire a circulației obiectelor infracționale, nu
poate fi luată nicio măsură cu privire la procedurile legale –
adică, interogarea martorilor, efectuarea unei verificări sau
inspecții. Toate măsurile poliției sunt documentate cu memorii
sau mijloace tehnice (material video sau fotografic,
examinarea instrumentului inițial în cadrul laboratoarelor
criminalistice)”.
Atunci când se utilizează procedura LS, Poliția poate
efectua următoarele modificări sub acoperire în cazul transpor-
turilor sau articolelor care conțin obiectele infracționale:
(1) Înlăturarea (extragerea) transporturilor și a altor
articole de la distribuție sau producție, deschiderea acestora
pentru a inspecta și evalua conținutul lor, marcarea acestora,
înlăturarea obiectelor infracționale sau înlocuirea totală sau
parțială a acestora, depistarea și înregistrarea probelor
criminalistice.
(2) Resigilarea transporturilor și a altor articole după ce
acestea au fost deschise și reintroducerea lor în distribuție sau
producție.
Fiecare măsură luată în cadrul operațiunilor LS trebuie
să fie documentată cu fotografii, memorii, înregistrări și
procese verbale de cercetare. Cercetarea și analiza probelor
criminalistice și substanțelor chimice se realizează în cadrul
Laboratorului Criminalistic Central al Poliției. Cercetarea și
măsurile sunt realizate de către experți în chimie, fotografie și
amprente.
După cum s-a menționat de către practicianul polonez
cu ocazia ultimei adunări din cadrul proiectului, „etapele
succesive ale livrării supravegheate sunt după cum urmează:
164
• informații preliminare, inițierea activităților (caz
cercetat, ET, LO, Europol, informații din partea altor
țări).
• elaborarea documentației, informații pentru P.P.O.,
• informații pentru B.G., Vamă, Poștă sau C.Comp.
• confiscare (preluare) a subiectului livrării
supravegheate, deschiderea și evaluarea conținutului,
• înlocuirea drogurilor prin substituirea cu alte
substanțe, examinare și evaluare,
• instalarea de dispozitive tehnice (GPS, WT, localizare
radio, indicator de deschidere, pudră fosforescentă),
• elaborarea unui plan de acțiune,
• reintroducerea mărfii în distribuție (pe piață),
• executarea planului, arestarea infractorilor,
lichidrarea rutei de trafic de droguri,
• transferul probelor obținute procurorului și instanței,
• transferul în cadrul asistenței juridice ulterior deciziei
Parchetului a probelor obținute către țările care au
cooperat în cadrul operațiunii de livrare
supravegheată.”
3. Tehnici investigative speciale utilizate în contextul
livrărilor supravegheate
Deși LS sunt metode investigative diferite,
complexitatea acestora implică utilizarea simultană a altor
tehnici, cum ar fi sursele umane de informații (informatori) /
colaboratorii, supravegherea fizică, supravegherea tehnică
(interceptarea comunicațiilor și localizarea GPS), interceptarea
email-urilor, ofițeri sub acoperire.
165
Conform Recomandării Consiliului Europei
Rec(2005)1082
, TSI sunt “tehnici aplicate în contextul unor
cercetări penale în scopul depistării și investigării
infracțiunilor grave și a suspecților, destinate colectării de
informații pentru a nu alarma persoanele implicate.” Consiliul
Europei identifică următoarele TSI: „livrări supravegheate,
investigații sub acoperire, interceptarea telecomunicațiilor
(monitorizarea conversațiilor telefonice); instalarea de
microfoane; supravegherea sub acoperire, operațiuni
comerciale sub acoperire, care par să ofere oportunități pentru
infracțiuni; și agenți și informatori sub acoperire”83
.
Mai mult, Articolul 20 din Convenția ONU împotriva
Crimei Organizate Transnaționale identifică livrările
supravegheate, supravegherea electronică sau alte forme de
supraveghere și operațiunile sub acoperire precum TSI84
.
Extinderea utilizării TSI în contextul combaterii crimei
organizate și a grupurilor de traficanți de droguri este un
element esențial al reacției autorităților împotriva îmbunătățirii
și specializării grupurilor infracționale.
În vederea colectării de informații legate de activitatea
unui grup infracțional, este necesar să se recurgă la anumite
82 Recomandarea Rec(2005)10 Comitetului Ministerial pentru Statele
Membre cu privire la „tehnici speciale de investigare” în legătură cu
infracțiuni grave, inclusiv acte de terorism. 83 Cartea Albă privind Crima Organizată Transnațională. Consiliul Europei,
(CDPC 2014 11 Fin), secțiunea 3.2, p. 30. 84 Articolul 20.1 din Convenția ONU împotriva Crimei Organizate
Transnaționale stabilește „dacă se permite de către principiile de bază ale
sistemului juridic național, fiecare stat parte, în măsura posibilităților sale și în baza condițiilor prevăzute în legislația națională, va lua măsurile necesare
pentru a permite utilizarea adecvată a livrării supravegheate și, unde
consideră adecvat, pentru utilizarea altor tehnici investigative speciale, cum
ar fi supravegherea electronică și alte forme de supraveghere și operațiuni
sub acoperire (..)”.
166
metode speciale de investigare, pe baza necesităților
operaționale. Unele tehnici, cum ar fi interceptarea
comunicaţiilor sau livrarea supravegheată, sunt utilizate în
general pentru a înțelege rolul suspecților în grupul infracțional
și pentru a identifica și dezmembra un grup infracțional. Deși
aceste măsuri sunt intruzive prin natura lor, ele sunt limitate la
anumite infracțiuni grave comise adesea în maniera
organizată85
.
Conform rezultatelor unei cercetări recente, „în
majoritatea cazurilor, alte instrumente precum interceptarea
comunicaţiilor, investigatorii sub acoperire și informatorii sunt
utilizați pentru a colecta informațiile necesare pentru a efectua
cu succes livrarea supravegheată”86
.
Utilizarea acestor TSI este permisă în majoritatea
Statelor Membre, în special în cazul infracțiunilor de crimă
organizată și trafic de droguri. Aceste TSI sunt utilizate pentru
a colecta probe cu privire la activitățile infracționale într-o
manieră proativă pentru ca persoanele vizate de investigație să
nu aibă știință despre utilizarea acestora de către AAL.
85 Cartea Albă privind Crima Organizată Transnațională. Consiliul Europei, 2013. 86 Andrea, Di Nicola, Philip, Gounev, Michael, Levi (coordonatori proiect),
et al., Studiu referitor la asigurarea căii inițiativelor de politici viitoare în
domeniul luptei împotriva crimei organizate: eficiența măsurilor specifice
de drept penal țintite asupra crimei organizate, p. 284.
167
Principalele TSI utilizate în livrările supravegheate
Investigarea cazurilor de trafic internațional de droguri
este adesea inițiată pe baza informațiilor furnizate către AAL
de către surse umane de informații (informatori) /
colaboratori.
Practica AAL a dezvăluit faptul că rețelele de traficanți
de droguri recrutează în mod normal numai persoane de
încredere, fiind destul de dificilă stabilirea activităților
infracționale pe baza dovezilor clare în alt fel decât prin
utilizarea informatorilor. Informatorul poate fi o persoană care
dorește să furnizeze informații pentru a beneficia de o reducere
a sentinței sau o persoană care furnizează informații în baza
spiritului civic. Din experiența AAL, a rezultat că informatorii
sunt persoane care cunosc bine atât traficanții, cât și
168
consumatorii de droguri87
. După primirea informațiilor și
evaluarea sursei, începe faza verificării informațiilor.
Responsabilitatea investigatorilor este de a verifica informațiile
și de a stabili motivația sursei. Atunci când se utilizează
informatori, investigatorii trebuie să realizeze diferența dintre
un informator (persoana care doar furnizează informații
investigatorului/investigatorilor) și un informator participant
(persoana care a participat direct la comiterea infracțiunilor în
cadrul grupului infracțional – de exemplu, în cazul unui cărăuș,
curier sau șofer)88
. Conform Analizei Europol din 2011,
informatorul are o importanță crucială în activitățile poliției,
calitatea informațiilor colectate este direct proporțională cu cea
a informatorului.
În timpul atelierului care a avut loc la Poiana Brașov,
un ofițer român de poliție antidrog a prezentat principalele
provocări și obstacole privind colaborarea dintre poliție și
informatori. Acesta a subliniat faptul că oricare informator
dorește ceva (de cele mai multe ori, bani) în schimbul furnizării
de informații: „Încercăm să utilizăm alte metode – abordarea
informatorului, încercarea de a-l convinge să colaboreze în
baza spiritului civic și nu pentru bani.”
Supravegherea fizică (filajul) este o altă tehnică
utilizată în contextul efectuării livrărilor supravegheate. Orice
investigator știe că un mod eficient de a obține informații îl
reprezintă urmărirea unei persoane sau monitorizarea unui
transport, a unor locuri sau obiecte care au legături cu
infracțiunile. Această metodă va fi utilizată în contextul
monitorizării transportului de droguri și a activității
87 Michael D., Lyman, Practical drug enforcement, Ed. 3, CRC Press,
Taylor & Francis Group, 2007, p.3. 88 Manual pentru instruirea de bază cu privire la investigarea și urmărirea
penală a contrabandei imigranților, UNODC, 2010, p. 75.
169
persoanelor care primesc drogurile, care se prezintă la oficiul
poștal/oficiul vamal/compania de curierat pentru a intra în
posesia pachetului suspect etc. Supravegherea fizică este în
general mai puțin intruzivă decât supravegherea tehnică și
implică punerea unei ținte (persoană, mijloc de transport) sub
supraveghere pentru a stabili locurile vizitate, ruta acoperită,
persoanele contactate etc.89
După cum rezultă din studiul realizat, supravegherea
tehnică include în special interceptarea comunicărilor și
conversațiilor electronice, instalarea de microfoane în incinte,
precum și unele instrumente de monitorizare și localizare GPS.
Interceptarea telecomunicațiilor este o tehnică
esențială folosită de AAL pentru a obține dovezi pe parcursul
livrării supravegheate. Din interceptarea telecomunicațiilor pot
rezulta date conform cărora persoanele implicate au știință
despre drogurile traficate, existând situații frecvente în care,
după depistarea de către autorități, curierii declară că au fost
plătiți să execute transportul fără a avea știință despre
substanțele transportate. Mai mult, după analizarea
conversațiilor telefonice, pot rezulta informații legate de
redirijarea transportului pe baza informațiilor primite de către
curier de la organizatorul transportului pentru a evita depistarea
de către poliție. Ca urmare a dezvoltării tehnologiei în ultima
perioadă autoritățile competente dintr-un Stat Membru pot
intercepta comunicările și conversațiile electronice purtate în
alt Stat Membru fără asistența tehnică a acelui stat. Principalele
reglementări juridice în acest domeniu sunt cele conținute în
Convenția privind Asistența Reciprocă în Materie Penală dintre
Statele Membre ale Uniunii Europene. Convenția
89 Desfășurarea mijloacelor speciale de investigație, Consiliul Europei,
2013, p. 12.
170
reglementează interceptarea telecomunicațiilor pe teritoriul
național cu ajutorul furnizorilor de servicii (Articolul 19) și
interceptarea telecomunicațiilor fără asistență tehnică din
partea altui Stat Membru (Articolul 20). Conform opiniei
exprimate de către experți90
, “indiferent de locația subiectului
interceptat, interceptarea telecomunicațiilor, efectuată printr-
un sistem de satelit, necesită numai o singură operațiune, cu
ajutorul unei instalații tehnice denumite „portal”. Acest portal
permite stabilirea unei conexiuni de satelit, care permite
utilizarea echipamentului de telecomunicații în zone geografice
foarte mari. Pentru a intercepta direct telecomunicațiile, statul
trebuie să dețină un portal. Dacă nu deține, atunci, poate
solicita asistență din partea statului pe teritoriul căruia se află
portalul, pentru fiecare interceptare pe care aceștia doresc să
o facă sau operatorul instalează „acces la distanță” la portal.
Această facilitate permite unei țări să emită un ordin de
interceptare la distanță printr-un portal amplasat în afara
teritoriului său. Acesta poate fi acordat companiei sau
companiilor („furnizori de servicii”) care vor furniza serviciul
de telecomunicații prin satelit pe fiecare teritoriu național, cu
condiția de a efectua comenzile de interceptare care sunt
solicitate în baza legislației de către autoritățile competente.
Din punct de vedere tehnic, este posibilă restricționarea
utilizării accesului la distanță la telecomunicații realizat din
sau primit în teritoriul Statului Membru care îl utilizează.”
90 Ulrike, Kathrein, Cătălina-Gabriela, Miron, Ana, Ploscă, et al., Cooperarea judiciară internațională în materie penală. Manual elaborat în
cadrul Proiectului de înfrățire dintre România și Austria PHARE RO
2005/IB/JH 03, intitulat "Consolidarea cadrului instituțional și legislativ în
domeniul cooperării judiciare internaționale", Centrul de Competență
Juridică, Viena, 2007, p. 79.
171
Pentru a preveni AAL să intercepteze și să înregistreze
telecomunicațiile, traficanții de droguri (organizatorii,
distribuitorii, curierii etc.) utilizează adesea următoarele
metode: telefoane mobile multiple și carduri SIM multiple
(inclusiv carduri preplătite): servicii de mesagerie bazate pe
internet, mesagerie instant. De asemenea, pentru a face mai
dificil pentru AAL să înțeleagă modul de operare al
traficanților de droguri, acești infractori utilizează adesea un
limbaj codat/conspirativ (într-un caz, traficanții de droguri au
păstrat legătura prin telefoane mobile cu carduri preplătite, iar
discuțiile lor disimulate făceau referire la „suc de fructe”,
„dosare”, „ciocolată”, „bomboane” și nu la droguri, certificând
prin acest limbaj comun codat că ambii știau de conținutul
efectiv al pachetelor).
O altă tehnică de supraveghere este și localizarea GPS,
prin plasarea de dispozitive speciale pe transportul ilegal de
droguri, precum și localizarea utilizatorilor de stații de
telefonie mobile91
. Localizarea sau urmărirea cu ajutorul
mijloacelor tehnice implică utilizarea dispozitivelor care
stabilesc locul unde se află persoana sau obiectul de care sunt
atașate acestea. Atașarea dispozitivelor de urmărire pe
transporturile de droguri este esențială pentru stabilirea locației
exacte și pentru evitarea pierderii controlului asupra
transportului. Atașarea dispozitivului GPS la un transport de
droguri se poate realiza de către personalul agențiilor de
aplicare a legii ale unui stat și locația transportului ce urmează
a fi efectuat până la destinația finală pe baza dispozitivului
instalat în statul de origine. În general, instalarea tehnicii de
localizare se va efectua de către personalul agențiilor de 91 Localizarea persoanelor pe baza telefoanelor mobile poate facilita
investigația prin stabilirea unei zone aproximative în care se află
traficantul de droguri la momentul utilizării telefonului mobil în cauză.
172
aplicare a legii ale Statului Membru din care pleacă transportul,
unde s-a realizat detectarea drogurilor, fiind mult mai dificil să
se instaleze ulterior un dispozitiv de localizare în deplină
conspirativitate. De la caz la caz, există situații în care unele
state primesc date referitoare la locația transportului și state
care doresc să preia controlul asupra acestor date. Cele mai
eficiente măsuri de monitorizare a transporturilor de droguri în
contextul livrărilor supravegheate sunt cele care combină
supravegherea fizică cu supravegherea bazată pe localizarea
GPS. Atunci când dispozitivul GPS este instalat pe vehiculul
suspectului într-un stat și călătorește în alt stat (statul de
destinație), utilizarea informațiilor care rezultă din aceste
dispozitive poate necesita autorizarea autorităților competente
în statele de tranzit și de destinație. La întocmirea cererii de
asistenţă judiciară, AAL dintr-un stat poate solicita altor state
permisiunea de a monitoriza și colecta informații de pe GPS și,
dacă este necesar, de a schimba bateriile. Experții din Lituania
au subliniat „că unele State Membre stipulează cerințele care
sunt redundante și îngreunează operațiunea. Indiferent de
posibilitatea de a primi informații GPS în timp real de la
inițiatorul livrării, aceste State Membre solicită controlul
direct al dispozitivelor GPS instalate de către autoritățile altui
Stat Membru.” Mai mult, experții din Bulgaria au subliniat că
„unele țări nu formulează corect solicitările în conformitate cu
convențiile internaționale relevante. Acest lucru a dus la mai
multe solicitări suplimentare de AJM care au trebuit gestionate
urgent“92
.
Utilizarea de ofițeri sub acoperire pentru a se infiltra
în rețelele infracționale, în special în grupurile de trafic de
92 Chestiunea numărul 1 “Livrări supravegheate transfrontaliere din
perspectiva judiciară”, Eurojust, 2015, p.5.
173
droguri, reprezintă o metodă operațională eficientă și proactivă.
Conform unor autori93
, “infiltrarea constituie acțiunea
ofițerului de poliție pentru a menține, sub o identitate falsă,
relații durabile cu una sau mai multe persoane în legătură cu
care există motive solide pentru a considera că acestea comit
infracțiuni în cadrul unei organizații infracționale.” În
contextul utilizării investigatorilor sub acoperire, jurisprudența
CEDO a decis să interzică incitarea sau instigarea unei
persoane în vederea comiterii de infracțiuni. Astfel, în cazul
Teixeira de Castro contra Portugalia (9 iunie 1998), CEDO a
considerat că“... acțiunile celor doi ofițeri de poliție le-au
depășit pe cele ale agenților sub acoperire, deoarece aceștia
au instigat la infracțiune și nu este nimic care să sugereze
faptul că fără intervenția lor, aceasta ar fi fost comisă...”. De
asemenea, în cazul Constantin și Stoian contra România (29
septembrie 2009), “... Instanța consideră, având în vedere cele
menționate mai sus, că acțiunile ofițerului de poliție sub
acoperire și ale colaboratorului acestuia au avut ca efect
incitarea reclamanților la comiterea infracțiunii pentru care
au fost condamnați, mergând dincolo de simpla investigare
pasivă a activității infracționale existente, și că instanțele
naționale nu au investigat suficient acuzațiile de incitare...”.
Operațiunile sub acoperire sunt utilizate, în general,
pentru a atinge următoarele obiective:
Identificarea membrilor grupului de crimă
organizată și obținerea de informații legate de
activitățile lor infracționale;
Coroborarea informațiilor obținute de către
AAL prin alte metode;
93 Michel, Franchimont, Ann, Jacobs, și Adrien, Masset, Manuel de
procedure penale, Editions Larcier, Bruxelles, 2006, p.331.
174
Procurarea de droguri împreună cu informatorii
sau colaboratorii de la traficanți (dacă este
permis prin lege, în funcție de legislația fiecărui
stat).
Investigatorilor sub acoperire infiltrați în cazuri
investigate prin metoda de livrare supravegheată li se poate
permite să intre în contact cu membrii grupului infracțional, să
coordoneze și să monitorizeze activitatea altor funcționari
(personalul vamal, serviciile de curierat etc.) pentru a cumpăra
droguri împreună cu colaboratorii de la traficanții de droguri,
să transporte droguri în calitate de cărăuș (șoferi) pentru a
identifica destinatarii finali ai drogurilor etc. Există, de
asemenea, operațiuni de livrare supravegheată în care agenții
sub acoperire ai unui stat vor fi autorizați să se angajeze în
activități pentru colectarea de informații, procurarea de droguri
sau transportul acestora în alt stat, însoțind sau monitorizând
livrarea supravegheată etc. Cu ocazia celei de-a noua adunări a
SANALD (care a avut loc în perioada 16-18 iunie 2009), s-a
propus ca guvernele statelor să ia măsuri pentru a se asigura că
cadrul necesar pentru facilitarea operațiunilor referitoare la
circulația și utilizarea ofițerilor străini sub acoperire în alte
jurisdicții a fost stabilită.
În aceste situații, activitățile agenților sub acoperire sunt
executate sub stricta coordonare a personalului AAL din statul
în cauză (aceștia susțin operațiunea sub acoperire, livrarea și
recepția drogurilor, expertiza acestora etc.). În general, în
situația în care agentul sub acoperire procură droguri dintr-un
alt stat în contextul unei livrări supravegheate, acestea vor fi
predate după achiziție personalului AAL din statul în
chestiune. Drogurile sunt supuse expertizei criminalistice în
acel stat, iar acesta din urmă va transmite raportul (buletinul)
175
de expertiză autorităților din țara solicitantă care a inițiat
livrarea supravegheată și operațiunea sub acoperire.
Principalele probleme cauzate de activitatea ofițerilor
sub acoperire pe teritoriul unui alt stat constau în următoarele
aspecte94
:
Cerințe și proceduri distincte ale statului privind
activitatea ofițerilor sub acoperire;
Diferențe legislative cu privire la protejarea
identității ofițerilor sub acoperire;
Acordarea unui statut egal ofițerilor sub
acoperire din țară și străinătate;
Posibilitatea de a însoți (asista) ofițerii sub
acoperire în străinătate;
Asistență transfrontalieră pentru asigurarea
acoperirii operaționale pentru ofițerii sub
acoperire.
4. Rezultatul livrărilor supravegheate. Cercetări
penale paralele în țările implicate
Printre cele mai importante activități întreprinse în
legătură cu efectuarea livrărilor supravegheate se află
activitatea de prindere în flagrant, care va asigura obținerea de
probe și punerea sub acuzare a traficanților. Operațiunile de
prindere în flagrant implică prinderea traficanților de droguri la
momentul efectuării tranzacțiilor, atunci când intră în posesia
transporturilor de droguri, a sumelor de bani derivate din
vânzarea drogurilor livrate într-o operațiune supravegheată,
94 Decizia Consiliului 6678/3/07 privind simplificarea activității
transfrontaliere a ofițerilor sub acoperire pentru a intensifica cooperarea
Statelor Membre în lupta împotriva infracțiunilor transfrontaliere grave,
Consiliul UE, Bruxelles, 25 mai 2007.
176
atunci când deschid coletele poștale într-o operațiune
supravegheată etc. În general, această operațiune are loc în
statul de destinație a drogurilor sau când există riscul de
pierdere a transportului (prin încetarea livrării supravegheate în
oricare stat de pe ruta de traficare a drogurilor). Operațiunile de
prindere în flagrant asigură depistarea operativă a infracțiunilor
comise și reținerea traficanților implicați pentru a evita
scăparea acestora și sustragerea de la urmărirea penală.
Finalizarea operațiunii de livrare supravegheată va duce
la tragerea la răspundere juridică a membrilor grupului de trafic
de droguri. După cum s-a menționat anterior, cel mai adesea,
autoritățile statului care solicită livrarea supravegheată
întreprind cercetarea penală cu privire la drogurile livrate în
operațiuni supravegheate de către alte state de origine sau
tranzit. Totuși, pot exista excepții de la această regulă:
în cazul în care există riscul de pierdere a
transportului de droguri în baza livrării
supravegheate de către personalul AAL din
statul de tranzit, se poate decide confiscarea
transportului de droguri și încetarea livrării
supravegheate. În această situație, autoritățile
din statul de tranzit sunt competente să
efectueze cercetarea penală cu privire la
infracțiunile comise numai pentru perioada de
timp dintre intrarea transportului în țară și
confiscarea acestuia. Cu privire la alte activități
infracționale în care sunt implicați membrii
grupului de trafic de droguri, autoritățile
competente din statul solicitant al livrării
supravegheate vor efectua cercetarea penală. În
general, confiscarea transportului în statul de
177
tranzit se va efectua ulterior consultării
autorităților din statul de destinație. De exemplu,
dacă un transport terestru de droguri monitorizat
de poliția statului de tranzit intră într-un depozit
în care poliția nu cunoaște și nu deține controlul
asupra activităților întreprinse acolo, se va lua
decizia de captură imediată prin notificarea
prealabilă a autorităților inițiatoare ale livrării
supravegheate.
în cazul în care, pe parcursul trecerii
transportului de droguri prin statul de tranzit,
între țara de origine și țara de destinație, alte
infracțiuni vor fi comise sau sunt identificați alți
participanți la comiterea infracțiunilor.
în cazul transferului de proceduri între statele
afectate de ruta de traficare a drogurilor, în
sensul că se estimează că probatoriul judiciar
poate fi cel mai bine administrat într-un anumit
stat. Conform Articolului 8 din Convenția
Europeană privind Transferul Procedurilor în
Materie Penală de la data de 15 mai 1972, un
stat contractant poate solicita95
unui alt stat
contractant să inițieze procedura penală în
următoarele cazuri:
“a) dacă persoana suspectată este în mod
normal rezidentă în statul solicitat;
b) dacă persoana suspectă este un resortisant al
statului solicitat sau dacă acel stat este statul
său de origine; 95 Este important să se noteze că nu există niciun mecanism specific care să
permită unui stat să solicite altui stat să transfere cercetările penale.
178
c) dacă persoana suspectă ispășește o sentință
sau urmează să ispășească o sentință care
implică privarea de libertate în statul solicitat;
c) dacă procedurile pentru aceleași infracțiuni
sau alte infracțiuni sunt inițiate împotriva
persoanei suspectate în statul solicitat;
d) dacă se consideră că transferul
procedurilor este garantat în interesul aflării
adevărului și în special că cele mai
importante probe se găsesc în statul solicitat;
e) dacă se consideră că aplicarea în statul
solicitat a unei sentințe, dacă s-a dat o
sentință, este posibil să îmbunătățească
perspectivele pentru reabilitarea socială a
persoanei condamnate;
g) dacă se consideră că prezența persoanei
suspecte nu poate fi asigurată la audierea
procedurilor în statul solicitant și că prezența
sa în persoană la audierea procedurilor în
statul solicitat poate fi asigurată;
h) dacă se consideră că nu ar putea aplica o
sentință, dacă s-ar da o sentință, chiar și prin
recurs la extrădare, și că statul solicitat ar
putea face acest lucru.”
Reguli importante privind transferul de proceduri
penale sunt furnizate și în convențiile ONU. Articolul 8 din
Convenția ONU din 1988 stabilește că ”Părțile vor lua în
considerare posibilitatea de transfer una celeilalte a
procedurilor pentru cercetarea penală a infracțiunilor stabilite
în conformitate cu Articolul 3, paragraful 1, în cazurile în care
un astfel de transfer este considerat a fi în interesul unei
179
administrări adecvate a justiției”. În ceea ce privește
Convenția ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale,
Articolul 21 prevede că „Statele Părți vor lua în considerare
posibilitatea de transfer reciproc a procedurilor legate de
urmărirea penală a unei infracțiuni penale acoperite de către
Convenție în cazurile în care un astfel de transfer este
considerat necesar în interesele unei bune administrări a
justiției și, în special, atunci când cauza privește mai multe
jurisdicții, în vederea centralizării unor astfel de urmăriri
penale”.
În plus, Articolul 21 din Convenția Europeană privind
Asistența Reciprocă în Materie Penală (Strasbourg, 1959) face
următoarea mențiune pentru prevederea de informații legate de
proceduri:
“1. Informații prevăzute de către una dintre Părțile
Contractante în legătură cu acțiunile în instanțele
altei Părți vor fi transmise între Ministerele de Justiție
în cauză, în afara cazului în care o Parte
Contractantă invocă opțiunea prevăzută la paragraful
6 din Articolul 15.
2. Partea solicitată va notifica Părții solicitante orice
măsură luată cu privire la astfel de informații și va
transmite o copie a înregistrării oricărui verdict
pronunțat.”
În alte cazuri, soluționarea cazurilor prin transferul de
procedură se poate realiza și prin acorduri bilaterale pentru
cooperare.
Soluțiile posibile în cazul jurisdicției și al coordonării
măsurilor de urmărire penală sunt oferite și prin aplicarea
Articolului 7 (2) din Decizia Cadru a Consiliului 2008/841/JAI
din data de 24 octombrie 2008 cu privire la lupta împotriva
crimei organizate: ”Atunci când o infracțiune la care se face
180
referire în Articolul 2 se află sub jurisdicția a mai multor State
Membre și atunci când oricare dintre statele în cauză poate
urmări penal în mod valabil pe baza acelorași fapte, Statele
Membre în cauză vor coopera pentru a decide care dintre ele
va urmări penal contravenienții cu scopul, dacă este posibil, de
a centraliza procedurile într-un singur Stat Membru. În acest
scop, Statele Membre puteau recurge la Eurojust sau la
oricare alt organism sau mecanism înființat în Uniunea
Europeană pentru a facilita cooperarea dintre autoritățile
judiciare și coordonarea acțiunii acestora. Se va acorda o
atenție specială următorilor factori: (a) Statul Membru în
teritoriul căruia au fost comise actele; (b) Statul Membru în
care autorul este resortisant sau rezident; (c) Statul Membru
de origine al victimelor; (d) Statul Membru pe teritoriul căruia
a fost găsit autorul”.
În final, rolul Eurojust în furnizarea de asistență pentru
soluționarea conflictelor de jurisdicție este consacrat în Decizia
Cadru a Consiliului 2009/948/JAI din 30 noiembrie 2009
privind prevenirea și soluționarea conflictelor de exercitare a
jurisdicției în procedurile penale. Articolul 12 din Decizia
Cadru prevede:
“1. Această Decizie Cadru va fi complementară și fără
prejudiciu pentru Decizia Eurojust.
2. În cazurile în care u a fost posibilă ajungerea la un
consens în conformitate cu Articolul 10, chestiunea va
fi deferită Eurojust, unde este cazul, de către oricare
autoritate competentă din Statele Membre implicate,
dacă Eurojust este competentă să acționeze în baza
Articolului 4(1) din Decizia Eurojust”.
181
5. Obstacole și dificultăți (juridice și practice) în
domeniul livrărilor supravegheate
Cercetarea efectuată în cadrul proiectului a dus la
identificarea mai multor obstacole și dificultăți (atât juridice,
cât și practice) cu care se confruntă practicienii în acest
domeniu.
5.1. Dificultăți la nivel internațional.
La nivel internațional, ONU a adoptat un număr de
inițiative pentru a identifica principalele obstacole cu care se
confruntă practicienii în implementarea livrărilor
supravegheate.
Comisia privind Narcoticele (CND)96
a adoptat
Hotărârea 45/4 referitoare la livrări
supravegheate în martie 2002. Conform acestei
Hotărâri, unul dintre elementele cheie care
implementează cu succes livrările supravegheate
este „schimbul rapid și la timp de informații
între agențiile de aplicare a legii.”
În plus, Hotărârea 45/4 recomandă ”acțiune
rapidă și eficientă în gestionarea solicitărilor de
asistență internațională în operațiunile de livrare
supravegheată și [stabilirea de] mecanisme
eficiente pentru implementarea sa”. În
consecință, având în vedere cuprinsul acestei
Hotărâri, este esențial ca procedurile să fie
stabilite pentru implicarea atât a autorităților de 96 CND a fost creată prin Hotărârea 9(I) a Consiliului Economic și Social (ECOSOC) în 1946 pentru a asista ECOSOC la supravegherea aplicării
tratatelor internaționale de control al drogurilor. În 1991, mandatul său a
fost prelungit de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite și a fost
împuternicită să funcționeze ca un organism din cadrul Biroului Națiunilor
Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC).
182
poliție, cât și a celor judiciare și pentru
asigurarea unui schimb rapid și la timp de
informații în vederea dezmembrării
organizațiilor infracționale.
Ulterior, CND a adoptat Hotărârea 47/6 în 2004
în care a reamintit Hotărârea 45/4 și a realizat un
număr de constatări suplimentare privind
noțiunea de livrare supravegheată eficientă. În
special, aceasta a identificat obstacolele cheie
care afectează eficiența livrărilor supravegheate:
o Disponibilitatea limitată a resurselor
pentru a colecta probe tehnice;
o Lipsa cunoștințelor diferitelor sisteme
juridice și că cerințele reprezintă
obstacole suplimentare;
o Cooperare și coordonare precară între
autoritățile competente pentru a
simplifica procedurile de aprobare și
efectuare a unor operațiuni eficiente de
livrare supravegheată.
O ședință a Grupului de Lucru al Experților în
Pactul de la Paris a avut loc în perioada 21-22
iunie 2011 la Islamabad la care 63 experți din 25
țări și organizații și-au împărtășit opiniile cu
privire la provocările juridice și operaționale
asociate livrărilor supravegheate97
. Unul dintre
97 Inițiativa Pactului de la Paris reprezintă unul dintre cele mai importante cadre în lupta împotriva opiaceelor care provin din Afganistan. Aceasta are
ca scop reducerea traficului ilegal de opiacee, inclusiv a cultivării și
producției de mac opiaceu și a consumului global de heroină și alte opiacee,
precum și stabilirea unei coaliții internaționale vaste pentru combaterea
traficului ilegal de opiacee. Eforturile în baza acestei inițiative sunt menite
183
subiectele care a primit atenție specială în cadrul
ședinței a s-a referit la amenințarea reprezentată
de opiumul traficat prin Asia Centrală,
Afganistan, Iran și Pakistan.
În timp ce sunt recunoscute diferențele existente
între această regiune și Uniunea Europeană, este
fără doar și poate instructiv să se sublinieze
principalele obstacole identificate de către
experți:
o Diferențele în ceea ce privește cerințele
și procedurile legale dintre state pot
ridica dificultăți atunci când sunt
efectuate livrările supravegheate.
Evident, această problemă este mai acută
atunci când regulile juridice ale statului
de origine diferă drastic de cele ale
statelor de tranzit sau destinație.
o Lipsa încrederii între state în cazurile
care implică operațiuni sub acoperire
rezultă adesea într-un schimb precar de
informații referitoare la confiscări și la
chestiuni operaționale, care, în schimb,
împiedică operațiunile.
o Odată ce a avut loc livrarea
supravegheată, adesea, statele nu
împărtășesc informații legate de
să consolideze cooperarea internațională și regională pentru susținerea
eforturilor sale susținute, inclusiv la un nivel național, pentru a se adresa
traficului ilegal de opiacee, recunoscând amenințarea reprezentată de
acestea în diferite regiuni ale lumii și rolul important jucat de către UNODC
în aceste eforturi.
184
progresul cazului, inclusiv informații
referitoare la arestări și confiscări.
o Dificultăți în identificarea punctului
focal corect pentru livrările
supravegheate, în special atunci când
mai multe agenții de aplicare a legii sunt
autorizate legal să execute acest tip de
tehnică de investigații.
5.2. Dificultăți la nivel european.
La nivel european, au existat mai multe încercări de
îmbunătățire a eficienței livrărilor supravegheate prin
identificarea celor mai semnificative obstacole.
Conform unui studiu98
efectuat în 2015, principalele
probleme în domeniul livrărilor supravegheate sunt:
Tentația AAL în unele state de a confisca
prematur un transport de droguri, astfel
împiedicând activitatea de identificare a
destinatarilor finali ai drogurilor;
Posibilitatea de pierdere ocazională a
transportului în cadrul livrărilor supravegheate;
Dificultatea generată de către birocrația
procesului cooperării judiciare internaționale.
Astfel, informațiile analizate indică faptul că,
uneori, procesul de cooperare este complicat și
dificil. În special în contextul nevoii de reacție și
răspuns rapid din partea autorităților din alte
state, contractele personale și informale sunt
considerate a fi cele mai eficiente;
98 Andrea, Di Nicola, Philip, Gounev, Michael, Levi (coordonatori proiect),
et al., Studiu referitor la asigurarea căii inițiativelor de politici viitoare în
domeniul luptei împotriva crimei organizate, p. 287.
185
Problemele generate de încrederea reciprocă
dintre AAL, în special cu privire la diseminarea
datelor și informațiilor confidențiale (cu privire
la informatori, ofițeri sub acoperire etc.);
Lipsa informațiilor relevante cu privire la
punctele de contact și tipul de autorizare și
condițiile solicitate în fiecare SM. Dificultățile
practice pot apărea în ceea ce privește
identificarea autorităților competente să aprobe
utilizarea livrărilor supravegheate. În unele SM,
în scopul livrărilor supravegheate, este necesară
o autorizație judiciară, în timp ce în alte SM,
autorizația este acordată de către autoritățile de
poliție99
. De aceea, identificarea autorităților
competente ale SM pot ridica anumite
probleme100
;
Dificultate în utilizarea probelor obținute prin
livrare supravegheată în alt stat;
Lipsa de resurse sau resurse inadecvate (tehnice
și umane) în unele state.
În același timp, analiza efectuată de către Eurojust
printre autoritățile competente ale SM UE și Norvegia a
identificat mai multe categorii de obstacole cu privire la
livrările supravegheate, după cum au fost indicate de către
personalul agențiilor naționale101
:
99 În astfel de cazuri, Statul Membru solicitat, al cărui sistem judiciar prevede cooperarea judiciară în cazul livrărilor supravegheate, nu poate să
onoreze numai o solicitare a poliției. 100 Raportul anual Eurojust din 2011, p. 28. 101 Chestiunea numărul 1 “Livrări transfrontaliere supravegheate dintr-o
perspectivă judiciară”, Eurojust, 2015, p. 4-8.
186
Lipsa cunoașterii rutei exacte și a perioadei de
timp când transportul de droguri va traversa
granița statului sau modificarea neașteptată a
acestor variabile102
;
Dificultăți sau întârzieri în obținerea permisiunii
din partea autorităților altor SM pentru
instalarea dispozitivelor GPS în vehiculele
implicate în transportul și traficul de droguri;
Dificultăți sau întârzieri în identificarea
autorităților competente ale altui SM sau în
obținerea autorizației privind livrarea
supravegheată;
Diferențe juridice între cerințele SM cu privire
la înlocuirea drogurilor în contextul livrărilor
supravegheate;
Resurse insuficiente în contextul solicitărilor
pentru autorizarea unei livrări supravegheate
efectuate la momente neașteptate / pe timpul
nopții / în week-end;
Diferențele între cerințele SM pentru întârzierea
confiscării drogurilor în contextul livrărilor
supravegheate;
Dificultăți privind desfășurarea și utilizarea
ofițerilor sub acoperire în alte SM în contextul
livrărilor supravegheate;
102 Una dintre problemele generate de către livrările supravegheate a
drogurilor (în special pe cale maritimă și terestră) o reprezintă schimbarea
rutei. În această situație, autoritățile din statul de tranzit unde se găsește schimbarea rutei de deplasare, vor trebui să notifice cât mai repede posibil
autoritățile din statul care a inițiat livrarea supravegheată, astfel că acesta
din urmă să ia măsurile necesare în timp util pentru obținerea permisiunii de
tranzitare a noului stat.
187
Admisibilitatea probelor obținute în contextul
livrărilor supravegheate transfrontaliere;
Natura confidențială (clasificată) a informațiilor
obținute prin metoda livrării supravegheate în
unele state;
Dificultăți privind circulația ofițerilor de poliție
înarmați în alte state în cadrul livrărilor
supravegheate transfrontaliere;
Chestiuni juridice și operaționale privind
acceptarea participării informatorilor la livrările
supravegheate.
Raportul Anual Eurojust pe 2011 a identificat dificultăți
în organizarea livrărilor supravegheate care implică terțe țări,
iar Eurojust a susținut în această privință practicienii din
Statele Membre, bazându-se pe experiența sa în domeniul
operațiunilor transfrontaliere efectuate dincolo de granițele UE.
Unul dintre principalele rezultate ale atelierului care
a avut loc la Tallin (16-18 mai 2016) l-a reprezentat
confirmarea de către participanți a majorității acestor
obstacole. Aceștia au făcut referire la (1) diferitele competențe
ale autorităților implicate în implementarea LS; (2) dificultățile
în implementarea supravegherii tehnice și în special în
interceptarea tehnologiilor moderne de comunicații; (3)
dificultățile în identificarea AAL competentă în cazuri urgente;
(4) lipsa încrederii; (5) lipsa resurselor; (6) bariere de limbaj în
comunicarea dintre AAL din diferite țări; (7) diferențele dintre
cadrele juridice ale Statelor Membre.
Multe dintre obstacolele de mai sus au fost
confirmate și în timpul celui de-al doilea atelier al
proiectului. În cadrul acelui atelier, participanții au făcut
referire, printre altele, la: (1) lipsa cooperării permanente între
188
statele situate de-a lungul rutei de trafic; (2) frica de pierdere a
transporturilor în timpul LS; (3) dorința AAL de a confisca
drogurile și de a iniția urmărirea penală; (4) lipsa procedurilor
comune cu privire la LS; (5) lipsa cadrului juridic comun cu
privire la TSI; (6) barierele privind limba; (7) imposibilitatea
de a înlocui drogurile din cauza metodei de ascundere sau a
limitărilor de timp; și (8) permisiunea tardivă pentru o LS din
partea unui stat situat de-a lungul rutei de traficare.
Pe parcursul ultimei Adunări Regionale,
participanții au identificat și următoarele obstacole: (1)
lipsa datelor esențiale pentru efectuarea LS; (2) dificultăți în a
înțelege comunicările telefonice interceptate din cauza
naționalităților diferite și a limbilor vorbite de cei implicați în
traficul internațional de droguri; (3) neincriminarea anumitor
droguri în unele state; (4) timpul necesar pentru formarea
echipei de supraveghere; (5) lipsa personalului AAL cu
experiență în LS.
5.3. Rezumatul obstacolelor și dificultăților
Având în vedere toate cele menționate anterior, atât la
nivel internațional, cât și la nivel european, este posibilă
rezumarea obstacolelor principale după cum urmează, făcând
diferența între cele legate de chestiunile practice sau
operaționale și cele legate de cerințele legale pentru
implementarea livrărilor supravegheate.
Obstacole operaționale/practice:
o Lipsa încrederii între cei implicați în
implementarea livrărilor supravegheate,
având în vedere natura confidențială a
datelor ce urmează a fi transmise
(informații clasificate). Acest lucru poate
189
duce, de asemenea, la confiscarea
prematură a substanțelor în cauză.
o Dificultăți în identificarea autorităților
relevante competente pentru
desfășurarea unei livrări supravegheate
în alt Stat Membru.
o Lipsa coordonării dintre AAL în
contextul necesității schimbului de
informații și luarea rapidă de măsuri
pentru asigurarea autorizației, stabilirea
unor mecanisme eficiente de
supraveghere și luarea unei decizii
comune cu privire la momentul
confiscării substanțelor ilegale.
o Tipul diferit de autorități implicate în
implementarea livrărilor supravegheate.
De exemplu, ofițeri vamali, ofițeri de
poliție, unități de poliție pentru
combaterea traficului de droguri,
procurori și judecători.
o Lipsa informațiilor referitoare la cerințe
legale pentru obținerea autorizație pentru
livrare supravegheată în alt Stat
Membru.
o Dificultăți în determinarea momentului
și locului în care o substanță ilicită va
traversa teritoriile Statelor Membre
implicate.
o Dificultăți în instalarea de dispozitive
GPS pe vehicule pentru a facilita
supravegherea și controlul substanțelor.
o Riscul pierderii livrărilor supravegheate.
190
Obstacole de ordin juridic:
o Diferențele dintre cadrele legale ale
Statelor Membre cu privire la cerințele
pentru implementarea acestei tehnici de
investigare. Aceste diferențe pot avea un
impact asupra admisibilității probelor
obținute în altă țară în contextul
investigațiilor transfrontaliere.
o Diferențele dintre cadrele legale ale
Statelor Membre în ceea ce privește
posibilitatea de înlocuire a drogurilor în
livrările supravegheate.
o Diferențele dintre cadrele legale ale
Statelor Membre în ceea ce privește
implementarea altor tehnici speciale de
investigare (ex. agenți sub acoperire,
supraveghere GPS sau informatori) care
pot fi utilizate împreună cu o livrare
supravegheată. Acest lucru este în
special relevant deoarece LS trebuie să
fie întotdeauna monitorizate cu ajutorul
altor tehnici de investigație.
6. Rolul instituțiilor internaționale și europene în
coordonarea și susținerea livrărilor supravegheate
6.1. Eurojust
Eurojust a fost înființat prin Decizia 2002/187/JAI a
Consiliului drept organism al UE cu personalitate juridică
pentru a promova și îmbunătăți coordonarea și cooperarea
dintre autoritățile judiciare competente ale Statelor Membre.
191
Pentru a consolida capacitatea operațională a Eurojust, a
fost adoptată Decizia 2009/426/JAI a Consiliului din 16
decembrie 2008103
.
Conform acestei prevederi, una dintre noile competențe
care poate fi conferită membrilor naționali, cu acordul
autorităților naționale competente, este aceea de a autoriza și
coordona livrările supravegheate în Statele Membre ale
acestora. De asemenea, în acord cu reglementările din Articolul
9d(a) din Decizia 2009/426/JAI, membrii naționali, în calitatea
acestora de autorități naționale competente, în cazuri urgente și
în măsura în care nu este posibilă identificarea sau contactul în
timp util a autorităților naționale competente, va avea dreptul
de a autoriza și coordona livrările supravegheate în propriile lor
State Membre. De îndată ce este identificată sau contactată
autoritatea națională competentă, aceasta va fi informată cu
privire la exercitarea acestei competențe de către oficialii
naționali.
Articolul 13 din Decizia 2009/426/JAI prevede
schimburile de informații cu Statele Membre și între membrii
naționali. În conformitate cu Articolul 13(7), litera b), Statele
Membre se vor asigura că membrul lor național este informat
cu privire la livrările supravegheate care afectează cel puțin trei
state, dintre care minim două sunt State Membre. Tipurile de
informații minime ce trebuie transmise când sunt disponibile
sunt după cum urmează; Statele Membre și autoritățile
competente în cauză; datele care permit identificarea persoanei,
grupului sau entității care face subiectul unei investigații sau
urmăriri penale; tipul de livrare; tipul de infracțiune în legătură
cu care se efectuează livrarea supravegheată.
103 Decizia Consiliului 2009/426/JAI din 16 decembrie 2008 privind
consolidarea Eurojust și modificarea Deciziei 2002/187/JAI prin care se
înființează Eurojust în vederea consolidării luptei împotriva infracțiunilor
grave.
192
Cu privire la exercitarea concretă a acestor competențe
conferite prin Decizia 2009/426/JAI, datele existente arată că
până în prezent, în foarte puține cazuri membrii naționali au
autorizat o livrare supravegheată (într-un singur stat la nivel
UE) și numai în două State Membre ale UE, membri naționali
și-au exercitat dreptul de coordonare a livrărilor supravegheate.
Situația privind implementarea prevederilor Deciziei
2009/426/JAI cu privire la autorizarea și coordonarea livrărilor
supravegheate de către membrii naționali în propriile State
Membre, conform rapoartelor de evaluare, este conformă cu
tabelul de mai jos:
STAT MEMBRU Implementarea Articolului 9d (a)
Din DECIZIA 2009/426/JAI
Austria Membrul național nu deține nicio
putere de autorizare a livrărilor
supravegheate.
Belgia Conform cadrului legal actual,
Membrul național nu poate autoriza
livrările supravegheate. În practică,
au existat cazuri în care membrul
național a coordonat livrările
supravegheate.
Bulgaria Nu a existat nici un caz în care
membrul național să coordoneze
livrările supravegheate. În cazul
solicitărilor unei comisii rogatorii
transmise prin Eurojust, acestea au
fost comunicate prompt autorităților
bulgare competente.
Croația Conform legislației croate, livrările
supravegheate nu sunt considerate
un instrument de cooperare
judiciară.
Cipru În practică, a existat un singur caz în
care s-a solicitat suportul Eurojust.
193
Republica Cehă În caz de probleme, este posibilă
solicitarea asistenței din partea
Eurojust.
Danemarca În general, membrul național al
Eurojust nu participă în efectuarea
livrărilor supravegheate. Membrul
național facilitează și inițiază
contacte atunci când este necesar.
Estonia În livrările supravegheate organizate
până în prezent nu a existat nicio
implicare a Eurojust.
Finlanda Nu a existat nici un caz coordonat de
către Eurojust.
Franța Până în prezent, membrul național
francez nu a autorizat sau coordonat
livrări supravegheate.
Germania Membrul național nu este îndreptățit
să autorizeze sau să coordoneze
livrări supravegheate. Totuși,
membrul național poate înainta
propuneri în această privință
autorităților naționale competente.
Grecia Membrul național nu este îndreptățit
să autorizeze sau să coordoneze
livrări supravegheate.
Ungaria Până în prezent, membrul național
nu a autorizat sau coordonat livrări
supravegheate.
Irlanda Membrul național nu este îndreptățit
să autorizeze sau să coordoneze
livrări supravegheate.
Italia Membrul național nu este îndreptățit
să autorizeze sau să coordoneze
livrări supravegheate.
Letonia Membrul național nu este îndreptățit
să autorizeze livrări supravegheate.
194
Până în prezent, membrul național a
facilitat numai livrările
supravegheate în unele cazuri.
Lituania Membrul național (procurorul) nu
este îndreptățit să autorizeze livrări
supravegheate. Prin ordinul
Procurorului General din decembrie
2009, membrul național poate
acționa în calitate de autoritate
națională competentă de comunicare
în coordonarea livrărilor
supravegheate.
Luxembourg Până în prezent, membrul național
nu a autorizat sau coordonat livrări
supravegheate.
Malta Membrul național nu este îndreptățit
să autorizeze livrări supravegheate.
Olanda Până în prezent, membrul național
nu a autorizat sau coordonat livrări
supravegheate.
Polonia Eurojust nu este implicată în cazurile
de livrare supravegheate, deoarece în
Polonia livrarea supravegheată nu
este considerată a fi o măsură
judiciară.
Portugalia Conform Legii nr. 20/2014,
membrul național are dreptul de a
autoriza și coordona livrările
supravegheate în concordanță cu
autoritatea națională competentă.
România Conform legii nr. 35/2012, în cazuri
de urgență, membrul național are
dreptul de a autoriza livrările
supravegheate.
Slovacia Membrul național nu a coordonat
nicio livrare supravegheată în
195
Slovacia. Totuși, autoritățile
judiciare din Slovacia l-au contactat
în legătură cu solicitările de livrare
supravegheată din partea altor State
Membre.
Slovenia În cazuri urgente și în măsura în care
nu este posibilă identificarea sau
contactarea autorității naționale
competente, membrul național poate
avea dreptul să autorizeze și să
coordoneze livrările supravegheate
și să execute sau să propusă
executarea unei solicitări pentru
cooperare judiciară, fără acordul
autorității competente. Membrul
național nu a utilizat această
posibilitate până în prezent.
Spania De fiecare dată când membrii
naționali au fost implicați în livrările
supravegheate, această competență a
fost întotdeauna exercitată în
concordanță cu autoritatea
competentă.
Suedia Biroului Național Suedez i s-a
solicitat în trecut să faciliteze mai
multe livrări supravegheate.
Regatul Unit Biroul Național din Marea Britanie
nu este implicat în autorizarea sau
coordonarea cazurilor de livrări
supravegheate.
Tabel adaptat analizei tuturor rapoartelor de evaluare ale
Statelor Membre104
104 Raportul de evaluare privind cea de-a șasea rundă de evaluări reciproce:
”Implementarea și aplicarea practică a Deciziei Consiliului 2002/187/JAI
din data de 28 februarie 2002, care înființează Eurojust în vederea
196
Suplimentar posibilelor competențe care pot fi
exercitate de către membri naționali, Eurojust a oferit asistență
în materie de livrări supravegheate în ultimii ani, în principal
cu privire la clarificarea cerințelor legale din domeniu, oferind
recomandări Statelor Membre în cauză, facilitând executarea la
timp și în mod eficient a solicitărilor de asistență judiciară.
Raportul Anual Eurojust pe 2014 analizează într-o
secțiune distinctă componenta livrărilor supravegheate pentru a
identifica cele mai eficiente metode de gestionare a
provocărilor și bunelor practici în domeniu. După cum se arată
în conținutul raportului, „soluțiile pentru abordarea acestor
probleme au inclus comunicarea sporită și încrederea
reciprocă dintre autoritățile competente ale Statelor Membre;
armonizarea legislației privind livrările supravegheate;
identificarea autorităților competente și clarificarea cerințelor
legale privind livrările supravegheate în toate Statele Membre;
colectarea reflexiilor cu privire la un set unificat de cerințe
pentru livrările supravegheate; implicarea sporită a Eurojust
și Europol în operațiuni transfrontaliere în special în
organizarea ședințelor operaționale și a ședințelor de
coordonare; identificarea punctelor de contact pentru livrări
supravegheate în Statele Membre; analiza informațiilor; și
suportul juridic, tactic și tehnic”105
.
În septembrie 2014, Eurojust a organizat o „Adunare
strategică privind traficul de droguri” care a implicat procurori,
autorități de aplicare a legii și experți în domeniul traficului de
droguri. Participanții au fost selectați din Statele Membre UE,
precum și din Brazilia, SUA și instituții internaționale precum
Consiliul Europei (Grupul Pompidou), Europol, Centrul
consolidării luptei împotriva infracțiunilor grave și a Deciziei Consiliului
2008/976/JAI privind Rețeaua Judiciară Europeană în materie penală". 105 Raportul Anual Eurojust pe 2014, p. 50.
197
European de Monitorizare a Drogurilor și Dependenței de
Droguri (EMCDDA) și Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri
și Criminalitate (UNODC). Această adunare strategică a urmat
seminarului Eurojust privind traficul de droguri, care a avut loc
la Cracovia în octombrie 2011, fiind organizat împreună cu
Președinția poloneză a UE.
În cadrul adunării strategice din 2014, unul dintre
domeniile cheie de discuție l-a reprezentat livrările
supravegheate. Un atelier denumit „Aspecte judiciare ale
livrărilor supravegheate și rolul Eurojust și Europol”, punctul
de plecare pentru care a existat un chestionar Eurojust privind
aspectele judiciare ale livrărilor supravegheate. Acest
chestionar a clarificat un număr de obstacole care împiedicau
eficiența acestei tehnici investigative, cum ar fi complexitatea
cazului; implicarea mai multor jurisdicții; o reticență de
executare a solicitărilor pentru instalarea dispozitivelor de
localizare a vehiculelor; și cooperarea cu terțe state.
Participanții la acest atelier au considerat că Eurojust și
Europol puteau contribui la valoarea adăugată în acest domeniu
prin organizarea de ședințe operaționale și de coordonare
pentru a asigura eficiența livrărilor supravegheate, în special în
cazurile în care erau implicate terțe state.
198
Asistența Eurojust într-un caz de livrare supravegheată
Sursa: Raportul Anual Eurojust pe 2011, p. 29.
“Mai multe State Membre din Europa Centrală au
investigat un grup de crimă organizată care furniza unor
asociați din Turcia anhidridă acetică, un precursor
esențial pentru producția de heroină. Investigația a stabilit
că peste 30 tone de precursor au fost implicate.
(Aproximativ 400-600 kg de heroină poate fi produsă dintr-
o tonă de anhidră acetică). Heroina produsă a fost apoi
distribuită spre vânzare în Uniunea Europeană. Încercări
anterioare de organizare a livrării supravegheate a
precursorului în Turcia nu au fost încununate de succes.
Atunci când autoritățile slovace au primit
informații legate de un nou plan de transport a 10 tone de
anhidridă acetică în Turci și de a face o livrare retur de
300 kg de heroină prin Italia, Bulgaria, România, Ungaria,
Slovacia și Austria, acestea au contactat Eurojust pentru a
aranja o livrare supravegheată transfrontalieră în baza
supravegherii judiciare. Eurojust a implicat Europol în
furnizarea de analiză încrucișată a informațiilor cu
rezultatul care are legătură cu investigațiile în alte țări. În
noiembrie 2011, toate țările afectate (inclusiv Turcia) au
participat la o ședință de coordonare la Eurojust pentru a
stabili un plan de acțiune. Livrarea supravegheată a
anhidridei acetice în Statele Membre s-a desfășurat după
cum se convenise, dar odată ajuns în Turcia, transportul a
fost confiscat și șoferul inocent de camion a fost arestat
contrar acordurilor stabilite în ședința de coordonare.
Eurojust a jucat un rol crucial și activ în eliberarea
șoferului de camion. Deși operațiunea nu a putut continua
în Turci, opt lideri de grupuri au fost arestați în Uniunea
Europeană și un total de 32 tone de anhidridă acetică,
împreună cu droguri, arme ilegale și documente false, au
fost confiscate.”
199
Unii dintre participanții la atelierul care a avut loc la
Tallinn a menționat că valoarea adăugată a Eurojust în
contextul livrărilor supravegheate este în special benefic în
cazurile care implică mai multe State Membre cu privire la
asigurarea și accelerarea cooperării judiciare dintre AAL.
6.2. Rețeaua Judiciară Europeană în materie penală
Rețeaua Judiciară Europeană (RJE) este o rețea de
puncte naționale de contact având ca obiectiv facilitarea
cooperării judiciare în materie penală. Rețeaua a fost creată
prin Acțiunea Comună 98/428 JAI din 29 iunie 1998 pentru a
îndeplini recomandarea nr. 21 din Planul de Acțiune pentru
Combaterea Crimei Organizate adoptat de către Consiliu la 28
aprilie 1997. RJE a fost primul mecanism practic structurat al
cooperării judiciare pentru a deveni cu adevărat operațională.
RJE este compusă din puncte de contact ale Statelor
Membre și ale Comisiei Europene, iar secretariatul său este
stabilit la Haga. Punctele de contact naționale sunt stabilite de
către fiecare Stat Membru dintre autoritățile centrale
responsabile pentru cooperarea judiciară internațională,
autoritățile judiciare și alte autorități competente cu îndatoriri
specifice în domeniul cooperării judiciare internaționale.
Punctele de contact sunt stabilite din toate domeniile de
infracțiuni grave, inclusiv corupție, trafic de droguri și
terorism. Rezultatul constă în existența a peste 300 puncte
naționale de contact în 28 State Membre.
Unul dintre cele mai utile instrumente RJE sunt “Fiches
Belges”. Acestea cuprind informații foarte practice referitoare
la cadrul legal care guvernează regulile privind procedura
penală în fiecare Stat Membru. În special, acestea conțin
informații legate de operațiunile transfrontaliere, inclusiv
200
supraveghere, urmăriri, localizări (prin instalarea unui
dispozitiv pe un vehicul sau o persoană), livrări supravegheate
și echipe comune de anchetă.
RJE facilitează cooperarea judiciară internațională în
materie penală, în special prin contact direct între punctele sale
de contact, care asigură coordonarea din perspectivă judiciară
în implementarea tehnicilor de investigație, cum ar fi livrările
supravegheate. De aceea, atunci când livrare supravegheată
necesită doar coordonarea dintre autoritățile relevante, punctele
de contact RJE devin un instrument foarte eficient în asigurarea
schimbului de informații și îndeplinirea cerințelor legale.
6.3. Europol
Crearea Europol a fost stabilită cu adoptarea Tratatului
de la Maastricht privind UE la data de 7 februarie 1992. Inițial,
măsurile sale au fost limitate la cooperarea privind combaterea
infracțiunilor legate de droguri sub egida Unității Droguri a
Europol (EDU). Ulterior, competența Europol s-a extins către
alte domenii infracționale importante. În prezent, activitatea
Europol este reglementată de Decizia Consiliului
2009/371/JAI privind înființarea Biroului European de Poliție
(Europol).
Europol poate acorda suport operațional prin ședințe
operaționale și poate facilita coordonarea activităților
operaționale. Mai mult, Europol oferă suport analitic și asigură
schimbul de informații operaționale prin sistemul SIENA.
Suportul operațional al Europol în cazurile de trafic de
droguri poate include coordonarea și inițierea cercetărilor
penale, dar și asistența pe loc acordată AAL națională în cursul
201
dezmembrării unităților ilegale de producție a drogurilor și a
colectării probelor106
.
În categoria instrumentelor puse la dispoziție de către
Europol pentru coordonarea operațiunilor în scopul traficului
de droguri se află echipele de investigații comune, Sistemul
Europol de Comparare a Laboratoarelor Ilicite (EILCS) și
Sistemul Europol privind Drogurile Sintetice (ESDS).
Conform unui studiu recent107
, suportul și asistența
oferite de către Europol în cazurile de livrări supravegheate de
droguri sunt următoarele:
Identificarea și stabilirea contactului între poliția
națională și autoritățile vamale.
Suport pentru schimbul de informații, procesare
și analiză a informațiilor obținute în timpul
efectuării livrării supravegheate,
Suport pentru partea operativă a livrării
supravegheate și coordonarea acțiunilor comune
ale poliției,
Suportul în timp real, în special în situații de
schimbare neașteptată a rutei de transport, atunci
când este urgent necesară implicarea altui stat în
operațiune,
Coordonarea livrărilor supravegheate prin
ofițerii de legătură.
Mai mult, conform practicienilor din Statele Membre
ale SANALD, în ultimii ani, Manualul Europol privind livrările
supravegheate a constituit un instrument util și practic cu
106 Analiza Europol. Raportul General privind activitățile Europol, Biroul
European de Poliție, 2011, p. 30. 107 Chestiunea numărul 1 “Livrări transfrontaliere supravegheate dintr-o
perspectivă judiciară”, Eurojust, 2015, p. 11.
202
privire la legislație și punctele naționale de contact care pot
facilita aceste operațiuni.
Asistența Europol într-un caz de livrare supravegheată
Sursă: Analiza Europol. Raportul General privind activitățile
Europol, Biroul European de Poliție, 2011, p. 32.
“La data de 22 septembrie 2010, un transport aerian de
marfă, care conținea 217,3 kilograme cafea a sosit în
Estonia din Venezuela prin Germania. Vama germane
aflase că marfa a fost testată pozitiv pentru cocaine și, în
colaborare cu departamentul de investigații din cadrul
Consiliului Estonian Fiscal și Vamal, s-a organizat o livrare
supravegheată.
Europol a furnizat în mod prompt două rapoarte
foarte cuprinzătoare cu privire la laboratoarele de
conversie a cocainei, extracția cocainei și procedurile de
conversie, substanțele chimice și echipamentele utilizate și
detalii legate de riscurile implicate pe parcursul extragerii
cocainei și a procesului de conversie. Suplimentar
contactului zilnic, informații suplimentare au fost furnizate
cu privire la laboratoarele descoperite în alte țări UE unde
mărfuri similar fuseseră procesate.
Pe baza acestor rapoarte și a consilierii asociate și
în timpul perchezițiilor ulterioare de domicilii, investigatorii
au găsit și au identificat o listă de substanțe chimice
utilizate pentru conversia și purificarea cocainei.
În total, 48 kilograme de cocaină au fost confiscate
în timp ce doi cetățeni estonieni și alți doi cetățeni sunt
suspectați de infracțiuni ce implică droguri. Alți trei
suspecți se află în custodie la solicitarea procurorului.”
203
6.4. SELEC
SELEC are ca scop susținerea activităților Statelor sale
membre prin prevenirea și combaterea crimei organizate în
regiune. Cu efect din 7 octombrie 2011, împreună cu semnarea
Convenției SELEC, Centrul SECI a fost transformat în noul
SELEC.
SELEC este o organizație internațională care aduce
laolaltă reprezentanți ai poliției și autorităților vamale din 12
state, atât State Membre UE (Bulgaria, Croația, Grecia,
Ungaria, România), cât și țări non-UE (Albania, Bosnia și
Herțegovina, FYROM, Moldova, Muntenegru, Serbia, Turcia).
Printre multiplele facilități ale cooperării oferite celor
12 State Membre, cea mai eficientă s-a dovedit a fi rețeaua de
ofițeri de legătură și grupurile comune de lucru (grupuri de
acțiune) cu caracter operativ destinate anihilării rețelelor
principale de infracțiuni transfrontaliere.
În ultimii ani, SELEC a susținut mai multe operațiuni
de livrări supravegheate de droguri între Statele Membre. De
asemenea, suplimentar suportului operațional oferit
autorităților naționale din Statele Membre, SELEC a elaborat
un manual privind livrările supravegheate efectuate de către
Statele Membre. Manualul este de natură practică și aplicativă
și este menit să faciliteze personalul însărcinat cu aplicarea
legii în Statele Membre.
6.5. Rețelele practicienilor
Din cauza naturii tranzitorii a crimei organizate, este
esențială dezvoltarea cooperării internaționale și a
mecanismelor de schimb de experiență în investigarea și
urmărirea penală a unor infracțiuni grave legate de crima
organizată la nivel regional. Există o nevoie stringentă de o
abordare comună și eficientă în vederea combaterii grupurilor
204
infracționale răspândite în America de Sud și extinse dincolo
de acea regiune.
Importanța rețelelor regionale este susținută prin
Hotărârile Comisiei privind Prevenirea Infracțiunilor și Justiția
Penală (CCPCJ) și ale Conferinței Părților la Convenția Penală
Organizată în 2010 și 2012.108
Aceste hotărâri au necesitat
UNODC în colaborare cu Statele Membre să promoveze
dezvoltarea rețelelor regionale și a altor mecanisme de
facilitare a cooperării formale și informale, cum ar fi adunările
regionale și interregionale și schimburile de experiență între
practicieni și facilitarea cooperării între toate rețelele de acest
fel.
În prezent, există platforme diferite de practicieni care
promovează schimbul de informații și care construiesc
încrederea, elemente cheie în domeniul livrărilor supravegheate
în special cu terțe țări.
Aceste platforme includ:
Rețeaua procurorilor specializați împotriva
crimei organizate din Balcani.
Rețeaua Iberico-Americană a Procurorilor
Antidrog concentrată pe lupta împotriva
traficului de droguri. Această rețea, cu puncte de
contact în 17 țări diferite (inclusiv Spania și
Portugalia), promovează în mod specific
schimbul de informații referitoare la cazurile de
trafic de droguri în care se utilizează containere
printr-un formular comun standard.
108 Vezi Hotărârea 19/7 Comisiei privind Prevenirea Infracțiunilor și Justiția
Penală și Hotărârile 5/8 și 6/1 ale COP.
205
CAPITOLUL IV: CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
După cum se prevede în Caietul de sarcini al
proiectului, „obiectivul proiectului este stimularea activităţii
AAL UE în a se focaliza pe traficul de droguri și a-şi întări
cooperarea prin crearea unei liste de contacte naţionale în
domeniul livrărilor supravegheate de droguri (…) Obiectivul
principal al proiectului este de a facilita comunicarea dintre
AAL al SM UE prin crearea unei liste cu persoanele
responsabile de autorizarea livrărilor supravegheate, precum
și stabilirea unui set de reguli comune de
transmitere/executare a unor astfel de solicitări”.
În consecință, proiectul identifică un obiectiv dublu:
Crearea unei liste cu punctele de contact pentru
a asigura și facilita comunicarea dintre AAL în
implementarea eficientă a LS; și
Identificarea regulilor comune pentru
transmiterea/executarea solicitărilor LS.
Una dintre constatările acestui manual este aceea că
livrarea supravegheată a drogurilor este unul dintre
instrumentele principale și cele mai eficiente cu privire la
investigarea activităților penale cu componentă internațională.
Un element esențial privind succesul operațiunilor de
livrare supravegheată este reprezentat de cooperarea și
coordonarea AAL din Statele Membre. În ultimii ani, pe baza
experienței acumulate la nivel european, s-au dezvoltat
contacte la nivel formal, dar și la nivel informal între AAL.
Cooperarea la nivel formal este obținută cu ajutorul
instrumentelor puse la dispoziție de către Eurojust, Europol,
206
RJE, Interpol, SELEC, și, de asemenea, prin ofițerii de
legătură. Cooperarea la nivel informal se bazează în special pe
schimbul de informații între personalul agențiilor de aplicare a
legii. Unul dintre participanții la primul atelier a observat că, în
livrările supravegheate, încrederea reciprocă dintre AAL din
diferite state este un factor foarte important în obținerea unor
rezultate de succes. Conform altui participant, “cu cât sunt mai
multe țări implicate în LS, cu atât mai dificil este să se obțină
succesul.” Același aspect de încredere reciprocă a fost subliniat
în cadrul celui de-al doilea atelier al proiectului. Conform
unuia dintre participanți, „trebuie să facem schimb de
informații confidențiale între noi. Trebuie să avem încredere
unul în celălalt în procesul de cooperare și să facem schimb de
date sensibile cu privire la numele suspecților, identitatea sub
acoperire, rutele drogurilor etc.”.
Rapiditatea de efectuare a activităților penale referitoare
la traficul de droguri implică o reacție extrem de operativă din
partea personalului AAL. Adesea, decizia de confiscare a unui
transport de droguri sau de efectuare a unei livrări
supravegheate a acestora trebuie să fie luată foarte rapid,
întrucât înțelegerile formale și birocratice pot duce la eșuarea
operațiunii. Această chestiune afectează reacția AAL. Pentru a
simplifica operațiunile și a iniția și implementa rapid livrările
supravegheate, este necesară identificarea celor mai bune
practici și recomandări.
Practicienii care au participat în cadrul atelierului
care a avut loc la Tallinn au identificat următoarele
recomandări:
Asigurarea unei coordonări permanente între
autoritățile competente;
207
Creșterea gradului de conștientizare între
practicieni prin promovarea instruirii
specializate cu privire la LS, în vederea
eliminării îngrijorărilor referitoare la pierderea
drogurilor și diseminarea informațiilor privind
instrumentele juridice UE;
Identificarea punctelor de contact
(bune/durabile);
Deținerea unei autorități centrale care să poată
autoriza LS (conform unuia dintre participanți,
„un singur punct de contact nu este suficient,
deoarece timpul de reacție al autorității este, de
asemenea, foarte important. Practic, este
imposibil de obținut o LS de succes, dacă este
nevoie de autorizație din partea mai multor
birouri ale procurorilor regionali”);
Consolidarea coordonării în terțe țări (non-UE);
Sublinierea importanței planificării comune a
LS pentru asigurarea eficienței.
Suplimentar recomandărilor mai sus menționate,
participanții la cel de-al doilea atelier au identificat
următoarele propuneri:
Asigurarea schimbului rapid de date între AAL
urmat de o cercetare penală rapidă;
Elaborarea unui ghid practic/manual cu cele mai
bune practici privind implementarea LS;
Organizarea unor ședințe comune cu practicienii
implicați în LS (procurori, poliție, vamă, poliție
de frontieră etc.);
Armonizarea cadrului legal național; și
208
Implementarea unei proceduri comune la nivel
practic și stabilirea unor puncte naționale de
contact.
În cadrul ultimei Adunări Regionale care a avut loc
la Druskininkai, participanții au subliniat următoarele
propuneri și recomandări:
Utilizarea tuturor instrumentelor investigative
disponibile (interceptări telefonice, GPS, căutări
pe internet, verificarea corespondenței,
informatori etc.);
Planificarea meticuloasă a tuturor etapelor LS;
Menținerea unui contact permanent cu omologii
din alte state implicaţi în operațiunea de LS.
Conform unuia dintre practicieni, „pentru LS de
succes este importantă deținerea unor puncte de
contact în alte țări”; și
Armonizarea cadrelor și procedurilor legale
naționale.
Concluziile și recomandările vor fi prezentate prin
diferențierea între cele legate de îndeplinirea obiectivelor
proiectului și cele care vor susține eficacitatea LS la nivelul
UE. Pe baza acestei analize și a discuțiilor cu practicienii în
timpul atelierelor, pot fi identificate următoarele recomandări:
1. Recomandări pentru a îndeplini obiectivele proiectului
1.1. Puncte de contact
În primul rând, trebuie clarificate două chestiuni cheie:
(1) ce tip de punct de contact căutăm? (2) care este de preferat:
întocmirea unei liste cu puncte de contact sau stabilirea unei
rețele de experți în LS în fiecare SM?
209
În ceea ce privește tipul de punct de contact pe care îl
căutăm pentru a asigura și facilita comunicarea dintre AAL în
implementarea eficientă a LS, discuțiile cu practicienii au
arătat că există două opțiuni principale.
puncte de contact drept autorități competente
pentru a autoriza eficient implementarea LS
atunci când este primită o solicitare străină; sau
puncte de contact drept ”canal” prin care
solicitări sunt primite și transmise autorității
competente din țară, asigurând urmărire
îndeaproape a implementării acestora și
furnizarea de consiliere tehnică în orice
problemă juridică sau practică care poate apărea
la nivel transnațional.
Având în vedere discuțiile cu practicienii din timpul
atelierelor și cercetarea efectuată în acest manual, cea de-a
doua opțiune este preferabilă (puncte de contact drept
canal prin care solicitări sunt primite și transmise
autorităților competente). Motivele din spatele acestei
recomandări sunt că, în multe țări, autoritatea cu competență să
autorizeze LS nu poate fi cunoscută în avans, întrucât nu există
o singură autoritate competentă și, în cele din urmă, autoritatea
competentă depinde pe teritoriul prin care trece sau își are
destinația LS.
Cu privire la faptul că ar trebui să se acorde prioritate
întocmirii unei liste cu puncte de contact sau stabilirii unei
rețele flexibile și informale de experți în LS în fiecare SM,
discuțiile cu practicienii ne determină să recomandăm cea
de-a doua opțiune.
Acești experți ar acționa ca un punct de contact central
(în țările în care nu există astfel de puncte de contact) pentru
210
livrările supravegheate și ar asigura un schimb de informații
fără probleme, precum și eficiența acestei tehnici speciale de
investigare. Un alt avantaj al unei rețele de acest tip ar fi că
poate comunica cu alte platforme existente în țările non-UE în
care LS implică o terță țară. Rețeaua, prin punctele sale de
contact, ar fi bine poziționată pentru:
identificarea celor mai bune practici și
furnizarea de consultanță tehnică la nivel
național și transnațional unde este necesar.
Asigurarea evaluării durabile a manualului în
ceea ce privește implementarea și actualizarea,
modificându-l unde este necesar în baza
modificărilor din legislația națională sau
instrumentele internaționale cu impact asupra
implementării LS.
Construirea unei baze de date cu cazuri de LS
pentru a obține o imagine clară a importanței
tehnicii de investigație.
1.2. Identificarea regulilor comune pentru transmiterea /
executarea solicitărilor LS.
Discuțiile cu practicienii au demonstrat valoarea
adăugată a unui formular standard comun pentru transmiterea
de informații.
Înainte de a decide dacă este corect sau eficient să se
propună o inițiativă legislativă care să solicite modificări în
legislația națională, un limbaj comun trebuie stabilit între
practicienii implicați în livrările supravegheate. O astfel de
posibilitate implică stabilirea unui formular standard tradus în
toate limbile UE (cum ar fi cel utilizat în contextul EAW)
pentru transmiterea informațiilor necesare referitoare la
211
livrările supravegheate dintre autoritățile de aplicare a
legii/judiciare din Statele Membre UE.
Acest formular ar putea conține informații practice
legate de autoritățile relevante (ex. date de contact), precum și
domenii standard referitoare la, de exemplu, rută, identificarea
transportului, suspecți, destinațiile intenționate și utilizarea
agenților sub acoperire. Formularul standard ar putea fi însoțit
de linii directoare sau de un protocol privind modul în care
acesta să fie cel mai bine utilizat.
Un proiect de formular standard (Anexa II) a fost
discutat cu practicienii care au participat la cele trei ateliere.
Este important să se sublinieze că obiectivul acestui formular
standard nu îl reprezintă înlocuirea solicitărilor comune de
asistență judiciară pentru implementarea LS la nivel
internațional, ci schimbul de informații într-o manieră rapidă și
informală pentru a iniția planificarea acestei tehnici de
investigație. În plus, unii dintre participanți au menționat că
acest formular standard ar putea fi foarte util la începutul
investigației sau în cazuri urgente.
2. Măsuri complementare pentru a asigura eficiența LS
2.1. Bază de date statistică privind livrările
supravegheate.
Pentru a determina magnitudinea oricăror probleme
legate de livrările supravegheate care împiedică investigarea
traficului de droguri la nivel UE, este necesară colectarea și
analizarea ulterioară a statisticilor privind numărul de livrări
transnaționale supravegheate de UE care au loc în UE într-o
numită perioadă de timp. Existența unei rețele de experți în
livrări supravegheate ar facilita colectarea de statistici în acest
scop.
212
2.2. Creșterea gradului de conștientizare
Cu alte cuvinte, creșterea gradului de conștientizare a
cerințelor practice și juridice pentru implementarea LS la nivel
internațional printre practicienii UE prin realizarea unui
program de pregătire specializată la nivelul UE. Pregătirea va
construi încrederea reciprocă între practicieni și va disemina
rezultatele manualului, inclusiv identificarea punctelor de
contact pentru implementarea eficientă a LS.
Pregătirea ar putea fi dezvoltată sub forma unor ateliere
diferite în Statele Membre pentru a disemina manualul, a
îmbunătăți cooperarea dintre practicieni, precum și pentru a
determina familiarizarea cu această tehnică specială de
investigare.
213
ANEXA I: LISTA PUNCTELOR NAȚIONALE DE
CONTACT ÎN DOMENIUL LS
NOTĂ – informațiile de mai jos sunt colectate din surse diferite:
Directorul Autorităților Naționale Competente în baza Convenției ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale și Protocoalele la
aceasta și Articole 6, 7 și 17 din Convenția ONU împotriva
Traficului Ilegal de Narcotice și Substanțe Psihotrope din 1988;
Manualul Uniunii Europene privind livrările supravegheate, Haga,
Europol, 2004;
Chestiunea Eurojust nr. 1 “Livrări supravegheate transfrontaliere
dintr-o perspectivă judiciară”, 2015, p. 13-25;
Manual pentru cea de-a Doua Convenție de la Naples privind
asistența reciprocă și cooperarea dintre administrațiile vamale –
Partea II: Fișe informative naționale, Consiliul Uniunii Europene,
Bruxelles, 5 octombrie 2015;
Manual privind operațiunile transfrontaliere – fișe naționale,
Secretariatul General, Consiliul Europei, Bruxelles, 26 octombrie
2012;
https://www.RJE-crimjust.europa.eu/RJE/RJE_FichesBelges.aspx.;
https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list/-
/conventions/treaty/182/declarations?p_auth=bilU27aN.
A se nota faptul că, în cazuri urgente, Eurojust, Punctul de Contact
Unic (SPOC) din cadrul autorităților SM de aplicare a legii și
diferitele birouri naționale (Unitatea Națională Europol, Biroul
Național Central Interpol, Biroul SIRENE, ofițerii de legătură
naționali detașați în străinătate etc.)
reprezintă întotdeauna canale corespunzătoare de cooperare.
214
Stat
Membru
Puncte de Contact Naționale
Punct de Contact
Central responsabil
pentru autorizarea
LS
Puncte de Contact
responsabile pentru
schimbul de
informații/transmiterea unei
cereri de AJM în LS
Austria LS trebuie autorizată
de către Biroul
Procurorului Public cu
competență în districtul
în a cărui jurisdicție se
așteaptă să se treacă granița sau districtul
din a cărui jurisdicție
pornește ruta LS. Dacă
aceste locuri nu au
putut fi stabilite,
Procurorul din Viena
va avea competența.
Biroul Procurorului Public din
Viena Landesgerichtsstraße 11
Postfach 400
A-1082 Viena
Telefon: +43 (1) 40127
Fax: +43 (1) 4027911
Ministerul Federal al Afacerilor Interne Direcția
Generală pentru Securitatea
Publică
Serviciul de Informații din
Domeniul Judiciar
Josef Holaubek-Platz 1
1090 Viena
Telefon: +43 1 24836 85025,
+43 1 24836 85026, +43 1
24836 85027
Fax: +43 1 24836 85190, +43
1 24836 85191 E-mail: BMI-II-BK-
Belgia Procurorul public din
locul din care pornește
transportul și
procurorul public al
locului planificat de
intervenție sunt
responsabili pentru
autorizarea LS.
Poliția Judiciară Federală –
DGJ/DJO/Perm
Rue Fritz Toussaint 8
B-1050 Ixelles
Telefon: +32 2 642 78 09 -
+32 2 642 78 10 - +32 2 642
78 11
Fax: +32 2 642 69 53
E-mail:
Bulgaria În proceduri penale: instanța competentă
Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Casație
Palatul de Justiție, 2 Vitosha
Blvd. 1061 Sofia
Telefon: +359 2 9370 337
Fax: +359 2 988 5895
215
E-mail: [email protected]
În contextul cooperării
internaționale a
poliției: Parchetul de pe
lângă Curtea Supremă
de Casație.
Direcția pentru Combaterea
Crimei Organizate
Telefon: +359 982 85 93
E-mail: [email protected]
Croația LS și transportul sunt
autorizate printr-o decizie a instanței
competente.
Direcția de Poliție Judiciară,
Divizia Droguri Telefon: +385 1 3788 188
Fax: +385 1 3788 979
E-mail: [email protected],
Cipru Deciziile privind LS
sunt luate în funcție de
caz de către Șeful
Poliției sau
reprezentantul acestuia,
cu notificarea deciziei
sale Administratorului
Departamentului Vamal; de către
Administratorul
Departamentului
Vamal, cu notificare
deciziei sale Șefului
Poliției; sau de către
ambii oficiali acționând
în mod colectiv.
Procurorul General al
Ciprului trebuie să fie
informat cu privire la
orice decizie referitoare la LS, ia acesta poate
oferi îndrumările pe
care le consideră
necesare și
corespunzătoare.
Unitatea de Aplicare a Legii în
domeniul Drogurilor
Biroul pentru Cooperare
Internațională și la nivelul UE
Sediul Poliției din Cipru, 1478
Nicosia
Telefon: +357 22 607378
(orar 07.15 – 14.30 luni - vineri);
+357 22 607361
(24 ore/7 zile)
Fax: +357 22 607377 /
22 607368
E-mail.: [email protected]
Republica
Cehă
Biroul Procurorului
Regional din Praga
Husova 11
110 01 Praga 1
Telefon: +420/222 111
700
Biroul Procurorului Regional
din Praga Husova 11
110 01 Praha 1
Telefon: +420/222 111 700
Fax: +420/222 220 075
E-mail:
216
Fax: +420/222 220 075
E-mail:
ice.cz
Prezidiul Poliției Republicii
Cehe
Serviciul de Investigații al
Poliției Judiciare
Unitatea Națională Europol
C.P. 62/MPS 170 89 Praga 7
Telefon: +420 974 834 210
(24/7)
Fax: +420 974 834 716 (24/7)
E-mail: [email protected]
(orar)
Direcția Generală a Secțiunii
Vămilor de Investigare și
Supraveghere (pe baza
Convenției II de la Naples)
Budějovická 7
140 96 Praga Telefon: +420 261 333 333,
+420 261 333 853, +420 261
333 854
Fax: +420 261 333 800
E-mail: [email protected]
Danemarca Autorizația trebuie
obținută de la șeful
regional de poliție a
cărui jurisdicție se
așteaptă să fie
implicată în caz.
Centrul Național al Poliției
Naționale Daneze pentru
Investigații
Anker
Heegaards Gade 5
DK-1577 Copenhaga V
Telefon: +45 4515 4200
Fax: +45 3332 2771 E-mail: [email protected]
Estonia Parchetul General
(Riigiprokuratuur)
Wismari 7, 15188
Tallinn
E-mail:
piret.paukstys@prokur
atuur.ee
Consiliul Fiscal și Vamal
(pe baza Convenției II de la
Naples)
Narva mnt 9j, 15176 Tallinn
Telefon: +372 613 9440
+372 676 2998
Fax: +372 676 2833
E-mail:
Finlanda Șeful Biroului Național Biroul Național de
217
de Investigații, Șeful
Serviciului de
Informații pentru
Securitate, șefii de
poliție și funcționarii
pregătiți special în
colectarea de informații
sub acoperire au
competența de a lua
decizii referitoare la
livrările supravegheate efectuate de către
poliție.
Investigații, Sirene
Box 285, 01301 Vantaa
Telefon: +358 71 878 6910
Fax: +358 71 878 6911
E-mail: [email protected]
Franța Nu există nicio
autoritate judiciară
unică în Franța cu
jurisdicție la nivel
național în această
zonă.
Direction Centrale de la Police
judiciaire
101 rue des Trois Fontanot
92000 Nanterre
Telefon: +33 1 409788-00
Fax: +33 1 409788-11
Germania Poliția și biroul
procurorului public în
al cărui district se va
efectua transportul.
Bundeskriminalamt
[Biroul Federal al Poliției
Judiciare]
(Interpol NCB)
65173 Wiesbaden Telefon: +49 611.55-13101
(24h),
Fax: +49 611.55-12141 (24h),
E-mail: [email protected]
Grecia Procurorul General din
cadrul Parchetului de
pe lângă Curtea de
Apel din Atena
Unitatea Centrală
Coordonatoare Antidrog
(UCCA)
Telefon: +30 2106977113
Fax: +30 2106917910
E-mail:
minocp.gov.gr [email protected]
Ungaria Regula generală este ca
fiecare LS să fie
autorizată de către un
procuror.
Centrul pentru Cooperare
Internațională în Materie
Penală (NEBEK)
1903 Budapest, Pf.: 314/22.
Telefon: +36-1 443-838
(non-stop)
218
Fax: +36-1 443-5815
E-mail:
Irlanda Autoritățile competente
să autorizeze sau să
coordoneze LS sunt An
Garda Síochána și
Departamentul Venituri
(pentru infracțiuni
aflate sub jurisdicția
acestora).
Autoritatea Centrală pentru
Asistență Reciprocă
Divizia pentru Asistență
Reciprocă și Extrădare
Departamentul de Justiție și
Egalitate
51 St. Stephen’s Green
Dublin 2 Telefon: +353 87 254-5235
(24 ore)
Fax: +353 1 476-8665
E-mail: [email protected]
Italia Ministerul de
Justiție/Afacerilor
Interne, Direzione
Centrale per i Servizi
Antidroga D.C.S.A.
[Direcția Centrală
pentru Servicii de
Combatere a
Drogurilor III Unitatea “Operazione
Antidroga”
direzione.antidroga@in
terno.it
Telefon:
+390646523000
Procura Nazionale
Antimafia e
Antiterrorismo]
Letonia În cazuri obișnuite,
utilizarea LS este
aprobată de către judecătorul de
instrucție. În cazuri
urgente, utilizarea LS
poate fi aprobată de
către procurorul
desemnat, cu aprobarea
ulterioară din partea
Biroul Internațional de
Cooperare din cadrul
Departamentului Central de Poliție Judiciară al Poliției
Statale
Ciekurkalna 1.linija 1 K-4,
Riga
Telefon: +371 67829535;
+371 67829407
Fax: +371 67829532
219
judecătorului de
instrucție.
E-mail: [email protected]
Departamentul de Poliție
Vamală
Serviciul Venituri ale Statului
(pe baza Convenției II de la
Naples)
Talejas str.1, Riga, LV-1978 Telefon: +371 67120687
Fax: +371 67120780
E-mail: [email protected]
Biroul General al Procurorului
Kalpaka Boulevard 6
Riga, LV-1801
Telefon: +371 6 704 4400
Fax: +371 6 704 4449
E-mail: [email protected]
Lituania Biroul General al
Procurorului Republicii
Lituania
Rinktinės str. 5A, LT-01515, Vilnius
Telefon: + 370 5 266
2305
Fax: + 370 5 266 2317
E-mail:
generaline.prokuratura
@prokuraturos.lt
Al Treilea Consiliu pentru
Investigarea Crimei
Organizate
Poliţia Judiciară Saltoniskiu str. 19
LT-08105, Vilnius
Telefon: +370 5 271 9905,
+370 5 271 9912
Fax: +370 5 271 7917
E-mail: [email protected]
Luxembourg LS sunt autorizate și
coordonate în
conformitate cu
progresul procedurilor
(investigației) de către Procurorul General,
Procuror sau
judecătorul de
instrucție.
Procurorul Public Șef,
Cité judiciaire, Bâtiment CR,
L-2080 Luxembourg
Poliția Marelui Ducat
Direction Service de Police
Judiciaire 2957 Luxembourg
Telefon: +352 4997 6000
Fax: +352 4997 6099
Malta Biroul Procurorului
General
Triq ir-Repubblika,
Valletta, VLT 2000
Telefon: +356 2122
5841
Fax: +356 2124 0738
Biroul Procurorului General
Triq ir-Repubblika,
Valletta, VLT 2000
Telefon: +356 2122 5841
Fax: +356 2124 0738
E-mail: [email protected]
Unitatea de Relații
220
E-mail: [email protected] Internaționale din cadrul
Forțelor de Poliție din Malta
Sediul de Poliție
Floriana, Malta
Telefon: +356 2122 4001
Fax: +356 2122 3376
E-mail: [email protected]
Olanda Procurorul public
desemnat din cadrul
Biroului Național al
Procurorului Public acordă permisiunea sau
refuză.
Lșielijke Coordinatie
Grensoverschrijdende
Observatie, Procurorul
Național prin Agenția Națională pentru Observare
Transfrontalieră
Polonia Comandantul Șef al
Poliției
(Komendant Glówny
Policji)
ul. Puławska 148/150,
02-624 Warszawa
NIP: 521-31-72-762
Telefon:
(22) 60 148 79
Fax: (22) 60 129 21
E-mail: kancelaria.gabinetkgp
@policja.gov.pl
Comandantul Șef al Poliției
(Komendant Glówny Policji)
ul. Puławska 148/150,
02-624 Warszawa
NIP: 521-31-72-762
Telefon: (22) 60 148 79
Fax: (22) 60 129 21
E-mail:
kancelaria.gabinetkgp@policj
a.gov.pl
Portugalia Această primă secțiune
a Parchetului din
Lisabona
Polícia Judiciária prin biroul
central național al Interpol
Telefon mobil:
+351 966020055/
+351 962500577
Fax: +351 213304254
România Direcția de Investigare
a Infracţiunilor de
Criminalitate
Organizată și Terorism
(DIICOT) Structura Centrală
Calea Griviței nr. 24,
Sector 1, București
Telefon:
+40 (0) 21.319.38.67
Fax:
Direcția de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism
(DIICOT)
Biroul de cooperare, reprezentare și asistență
judiciară internațională
Telefon: +40 21 4123132,
+40 21 4123133,
+40 21 4123207,
+40 21 4123208,
221
+40 (0) 21.319.38.58
E-mail:
+40 21 4123271
Fax: +40 21 3193905,
+40 21 3193920
E-mail:
diicot_cooperation@mpublic.
ro
Slovacia LS poate fi autorizată
de către președintele
instanței sau de către
procuror (în acest caz,
numai după începerea
urmăririi penale și în
fazele incipiente ale
investigației).
Solicitările pentru LS vor fi
adresate direct Biroului
Procurorului Districtual pentru
districtul în care asistența
solicitată va fi oferită și o
copie a acestora va fi
transmisă Biroului
Procurorului General.
Prezidiul Biroului Forțelor de
Poliție pentru Cooperarea Internațională a Poliției SPOC
(Punct de Contact Unic)
Pribinova 2
812 72 Bratislava
Telefon: +421 9610 564 50
Fax: +421 9610 564 59
E-mail: [email protected]
Slovenia LS va fi autorizată de
către procurorul
districtual din regiunea
în care va fi executată
livrarea sau din regiunea în care va fi
inițiată livrarea sau de
către un procuror din
cadrul Biroului
Procurorului Statal
specializat.
Divizia Internațională de
Cooperare a Poliției din cadrul
Direcției de Poliție Judiciară
(din cadrul Direcției Generale
de Poliție) Štefanova 2, 1501 Ljubljana
Telefon: +386 1 4284 835,
+386 41713699
Fax: +386 1 2517 516,
+386 1 4284 790
E-mail:
(24/7)
Spania În practică, Parchetul
Special Antidrog, care
deține jurisdicția peste toată Spania,
funcționează ca un
punct central de contact
Unidad Central de
Estupefacientes (Unitatea
Centrală pentru Narcotice). Departamento de Aduanas e
Impuestos Especiales
(Departamentul Special Vamal
222
în implementarea
solicitărilor comune de
asistență juridică în
legătură cu această
tehnică specială de
investigare.
și pentru Accize) of the
Servicio de
VigilanciaAduanera (Serviciul
de Supraveghere Vamală).
Parchetul Special Antidrog
Fiscalia Especial Antidroga
calle Garcia Gutierrez,
Audiencia Nacional 28004
Madrid
Fiscalia.antidroga.sfj@fiscal.
es Telefon: (34) 91 709 6704
Suedia Cererile pentru LS sunt
decise împreună de
către poliție, vamă și
procurori. Dacă unul
dintre aceștia nu este
pentru, atunci LS nu va
fi efectuată.
NBI, IPO (Biroul Național de
Investigații, Divizia
Internațională de Cooperare a
Poliției)
POB 122 56
10226 Stockholm
Telefon: + 46 10 56 37 000
Fax: + 46 10 56 41 239
E-mail: [email protected]
Centrul Suedez de Informații
și Comunicare Vamală
(pe baza Convenției II de la Naples)
PO Box 12854 SE-112 98
Stockholm Telefon:
+46-8-4050570
Fax: +46-8-6540611
E-mail: [email protected]
Regatul Unit Toate cazurile care
implică LS de mărfuri
interzise sau
restricționate (inclusiv
toate drogurile și
armele de foc) fie în sau din Regatul Unit
trebuie să aibă aprobare
prealabilă din partea
Direcției UKBA pentru
Aplicare și
Criminalitate, în mod
specific, Investigații
Agenția Națională de
Combatere a Criminalității
organizate (ANCC), Biroul
Internațional de Combatere a
Criminalității organizate (ICB)
și Comanda Poliției Vamale ANCC
Telefon: +44 370 496 7622
(24 ore)
E-mail:
gov.uk
223
Penale și Financiare –
Granițe (CFI).
Pentru Scoția
Șeful Agenției Scoțiene de
Informații și Luptă Împotriva
Criminalității și Drogurilor
(SCDEA)
Telefon: +44 141 302 1000
(orar) sau prin Prezentarea
Generală a Forțelor de Poliție
Strathclyde
+44 141 800 4880 (În afara
orelor de lucru, Contact Ofițerul de Serviciu Principal
SCDEA)
224
ANEXA II: PROIECT DE FORMULAR STANDARD ÎN
SCOPURILE LS
Autorități
Autoritate solicitantă Autoritate solicitată
Informații legate de dată și rută
Data LS
Zi / Lună / An
Rută inițială și destinație
Loc de origine / tranzit / destinație
Tip de transport
Identificarea tipului de vehicul / zbor / vas
Identificarea persoanei /
societății care transportă pachetul
Destinație: Identificarea
persoanei / companiei
Tip de mărfuri / Înlocuirea drogurilor
Tip de substanțe ilegale Greutate
Solicitare de utilizare a TSI
Măsuri de supraveghere
Interceptare telecomunicații
GPS
Agenți sub acoperire
225
ANEXA III: SCENARII (CAZURI IPOTETICE)
PREZENTATE ÎN CADRUL ATELIERELOR
Filippo este un traficant de droguri bine cunoscut
investigat în țara dumneavoastră. Informatorii dumneavoastră a
raportat că acesta încearcă să găsească un șofer pentru a trimite
50 kg heroină în Spania.
Ulterior investigațieI efectuate de către dumneavoastră,
ofițerii de poliție din țara dumneavoastră vor efectua
supravegherea unei întâlniri dintre Filippo și alți suspecți într-
un restaurant.
Cu ajutorul supravegherii/înregistrării video și
schimbului de informații cu Poliția spaniolă, unul dintre
suspecți este identificat.
Acesta este Dante/Brazilia cu caziere în diferite țări,
stabilit în Marbella (Spania).
Se parte că Dante a efectua o primă plată / 40% ca
garanție, iar cea de-a doua plată va fie efectuată la primirea
drogului în Spania.
După mai multe întâlniri, un ofițer de poliție sub
acoperire este recrutat de către Filippo pentru a conduce
camionul cu heroină. Filippo nu are prea multă încredere în el,
așa că spune că este important ca unul dintre oamenii săi să
meargă în camion pentru a proteja drogul.
Filippo oferă agentului sub acoperire unele informații
legate de rută și dată, dar este foarte precaut și schimbă planul
în ultimul minut: aceștia vor călători duminica viitoare și vor
traversa două țări europene înainte de a ajunge în Spania.
Scenariul nr. 1
226
Întrebări
1. Ați implementa o livrare supravegheată ?
a) Obiectiv,
b) Cum o planificați ?
2. Identificați problemele principale:
a) Juridic,
b) Practic.
3. Cum/cui i-ați trimite o solicitare de livrare
supravegheată ?
4. Cum ați asigura supravegherea?
5. Ați înlocui substanța ?
Ofițerii vamali din Statul A găsesc 2 kg cocaină în
bagajul unui pasager care călătorește cu avionul în Statul C, cu
escală într-un aeroport din Statul B. Cocaina este ascunsă
printre lucrurile ce aparțin pasagerului din bagajul verificat.
Participanții vor fi împărțiți în trei grupuri de lucru
reprezentând Statele A, B și C.
1. Întrebări pentru grupul A (Statul de origine):
a) Care sunt opțiunile investigative ?
b) Ce stat veți contacta pentru inițierea LS în acest caz ?
c) Cum veți identifica autoritățile din acele State ?
d) Ce veți face cu bagajul care conține droguri ?
e) Ce veți face cu pasagerul (curierul) ?
2. Întrebări pentru grupul B (Statul de tranzit):
a) În cazul în care primiți o solicitare din partea Statului
A pentru LS, ce informații veți solicita?
Scenariul nr. 2
227
b) Care este canalul utilizat pentru primirea
informațiilor ?
c) Veți deschide un dosar penal în acest caz ?
3. Întrebări pentru grupul C (Statul de destinație):
a) În acest caz, sunteți interesat să implementați o LS?
Ce fel de LS va fi implementată în acest caz (cu/fără
înlocuirea drogurilor, cu/fără cooperarea
curierului)?
b) Există probleme sau obstacole în ceea ce privește LS?
c) Care autorități trebuie să trimită solicitarea AJM în
acest caz?
d) Ce date veți schimba cu alte state?
e) Este posibil să implementați LS fără statul de tranzit?
4. Întrebări comune
a) Care autorități ale statului vor executa procedura
penală cu privire la curier și destinatarul final al
drogurilor?
b) Vă rugăm să menționați rolul poliției, ofițerilor
vamali și organismelor judiciare în fiecare stat.
a) Lucrătorii vamali din Statul B au depistat un vehicul în
care sunt ascunse 5 kg heroină. Șoferul este dus la secția de
poliție. Ofițerii de poliție întocmesc un raport inițial și
informează procurorul care decide audierea suspectului.
Scenariul nr. 3
228
Întrebare comună
Care vor fi întrebările adresate în timpul interogării
șoferului ?
b) Ulterior audierii preliminare, șoferul recunoaște
infracțiunea și este de acord să coopereze cu investigatorii din
Statul B pentru a identifica ceilalți membri ai grupului de crimă
organizată. În timpul interogării suspectului, a rezultat că
acesta a fost plătit de către traficanții de droguri din Statul C
pentru a transporta droguri din Statul A prin tranzitarea Statului
B.
Procurorul din Statul B decide să extindă investigația și
contactează autoritățile din Statul C.
Întrebări pentru grupul 1 (Statul B)
Cum veți identifica autoritățile din Statul C ?
Care este canalul utilizat pentru schimbul de informații ?
Ce veți face cu drogurile ?
Ce alte tipuri de tehnici investigative ați putea utiliza în
LS ?
Veți deschide un dosar penal în acest caz ?
Este necesar să mai contactați autoritățile din Statul A
? De ce?
Întrebări pentru grupul 2 (Statul C)
În acest caz, sunteți interesat să implementați o LS? Ce
fel de LS va fi implementată în acest caz (cu/fără
înlocuirea drogurilor, cu/fără cooperarea curierului)?
Există probleme sau obstacole în ceea ce privește LS?
Ce date veți solicita Statului B pentru trimiterea cererii
de AJM?
229
Este necesar să mai contactați autoritățile din Statul A
? De ce?
Ce alte tipuri de tehnici investigative ați putea utiliza în
LS ?
Vă rugăm să menționați rolul agențiilor de aplicare a
legii în acest caz.
Care sunt măsurile ce trebuie luate de către agenția de
aplicare a legii după ce șoferul se va întâlni cu
destinatarul drogurilor?
Întrebare comună
Care autorități ale statului vor executa procedura penală
cu privire la șofer și destinatarul final al drogurilor ?
230
ANEXA IV: BIBLIOGRAFIE
INSTRUMENTE INTERNAȚIONALE ȘI
EUROPENE
Convenția Națiunilor Unite împotriva Traficului Ilegal
de Narcotice și Substanțe Psihotrope, Viena, 20 Decembrie
1988.
Convenția Națiunilor Unite împotriva Crimei
Organizate Transnaționale, New York, 15 noiembrie 2000.
Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției, Merida
2003.
Comisia ONU privind Hotărârile referitoare la
Narcotice (CND) 45/4 (2002) și 47/6 (2004).
Cel de-al Doilea Protocol Suplimentar la Convenția
Europeană privind Asistența Reciprocă în Materie Penală,
Strasbourg, 8.XI.2001.
Legea Consiliului din 29 mai 2000, care stabilește, în
conformitate cu Articolul 34 din Tratatul privind Uniunea
Europeană, Convenția privind Asistența Reciprocă în Materie
Penală dintre Statele Membre ale Uniunii Europene.
Convenția care implementează Acordul Schengen din
data de 14 iunie 1985 dintre Guvernele Statelor din Uniunea
Economică Benelux, Republicii Federale Germania și
Republicii Franceze cu privire la eliminarea treptată a
verificărilor la granițele comune ale acestora.
Strategia UE privind drogurile (2013-20).
Convenția Europeană privind Asistența Reciprocă în
Materie Penală din 20 aprilie 1959.
Convenția Europeană privind Transferul de Proceduri
în materie penală din 15 mai 1972.
231
Hotărârea Cadru a Consiliului nr. 2009/948/JAI din 30
noiembrie 2009 privind prevenirea și soluționarea conflictelor
de exercitare a jurisdicției în procedurile penale.
Hotărârea Consiliului nr. 2009/426/JAI din 16
decembrie 2008 privind consolidarea Eurojust și modificarea
Deciziei nr. 2002/187/JAI, care înființează Eurojust în vederea
consolidării luptei împotriva infracțiunilor grave.
Hotărârea Cadru a Consiliului nr. 2008/841/JAI din 24
octombrie 2008 privind lupta împotriva cimei organizate.
COM (2011) 689: Comunicare din partea Comisiei
către Parlamentul European și Consiliu. Pentru un răspuns
european mai puternic în ceea ce privește drogurile.
COM (2015) 584: Raportul din partea Comisiei către
Parlamentul European și Consiliu cu privire la progresul
Strategiei Drogurilor 2013-2020 și a Planului de Acțiune
privind Drogurile 2013-2016 aparținând Uniunii Europene.
Hotărârea Cadru a Consiliului nr. 6678/3/07 privind
simplificarea desfășurării transfrontaliere a ofițerilor sub
acoperire pentru a grăbi cooperarea Statelor Membre în lupta
împotriva infracțiunilor transfrontaliere grave, Consiliul UE,
Bruxelles, 25 mai 2007.
Recomandarea Rec(2005)10 Comitetului Ministerelor
Statelor Membre privind „tehnici speciale de investigare” în
legătură cu infracțiuni grave, inclusiv acte de terorism.
LEGISLAȚIE NAȚIONALĂ
Legea federală austriacă privind cooperarea judiciară în
materie penală cu Statele Membre ale Uniunii Europene (UE-
JZG), Consiliul Național: GP XXII RV 370 AB 439, 2004.
Decizia Regală Belgiană din data de 28 martie 2003.
Legea belgiană din data de 6 ianuarie 2003 privind
metodele speciale de investigare.
232
Codul Bulgar de Procedură Penală.
Legea bulgară privind mijloacele speciale de informații
(1997, modificată în 2015).
Codul Croat de Procedură Penală (2009).
Legea cipriotă privind combaterea infracțiunilor nr. 3
(1)/1995.
Codul Ceh de Procedură Penală, Legea nr. 141/1961
Coll.
Legea daneză privind administrarea justiției, Legea
consolidată nr. 69 din 6 noiembrie 2008.
Linii directoare daneze privind livrările supravegheate
transfrontaliere emise de către Ministerul de Justiție la data de
31 iulie 2002.
Legea daneză de executare a deciziilor în materie
penală în UE, Legea nr. 1434 din 22 decembrie 2004.
Codul Olandez de Procedură Penală (Wetboek van
Strafvordering).
Codul Estonian de Procedură Penală.
Legea estoniană privind supravegherea, 1994
(modificată în 2000).
Legea finlandeză privind poliția nr. 439/1994;
modificări până la 315/2001 incluse.
Raportul finlandez de informații și investigații vamale,
2009.
Codul Francez de Procedură Penală.
Codul German de Procedură Penală.
Directive privind liniile directoare administrative
germane care reglementează cercetarea penală și amenzile.
Codul Grec de Procedură Penală.
Legea greacă nr. 2145/1993.
Legea ungară nr. XXXIV din 1994 privind poliția
(legea poliției Republicii Ungare),
233
Legea ungară nr. LIV din 2002 privind cooperarea
internațională a agențiilor de aplicare a legii, Republica
Ungară.
Legea ungară nr. CLXXX din 2012 privind cooperarea
cu Statele Membre ale Uniunii Europene în materie penală,
Republica Ungară .
Legea irlandeză privind justiția în materie penală
(asistență reciprocă) din 2008.
Legea irlandeză privind Garda Siochana, 2005.
DPR italian nr. 309/90, art. 98.
DL italian, 31 decembrie 1991, Nr. 419.
Linii directoare italiene pentru Guardia di Finanza
privind livrările supravegheate.
Legea letonă privind activitățile operaționale, 2009.
Legea lituaniană nr. XI-2234/2012 privind informațiile
în materie penală.
Codul Lituanian de Procedură Penală.
Codul Penal Maltez (1854, modificat în 2014).
Legea poloneză din 6 aprilie 1990 privind poliția, cu
modificările și amendamentele ulterioare. Legea
portugheză nr. 144/99 din 31 august 1999, modificată
prin legea nr. 104/2001.
Codul Român de Procedură Penală (Legea nr.
135/2010, modificată în 2016).
Legea română nr. 302/2004 privind cooperarea
judiciară internațională în materie penală, cu modificările și
completările ulterioare.
Codul Sloven de Procedură Penală (2006).
Legea slovacă privind procedura penală nr. 301/2005.
Codul Spaniol de Procedură Penală.
Legea privind asistența juridică Internațională suedeză
în materie penală (2000:562).
234
Legea suedeză privind echipele comune de investigație
în investigații penale (2003:1174).
ALTE SURSE
Cutting, P.D., Tehnica de livrare supravegheată ca
armă în gestionarea traficului ilegal de narcotice și substanțe
psihotrope, Bull Narc. 1983 Oct-Dec;35(4):15-22.
Di Nicola, Șirea, Gounev, Philip, Levi, Michael,
(coordonatori proiect), et al., Studiu referitor la asigurarea căii
inițiativelor de politici viitoare în domeniul luptei împotriva
crimei organizate: eficiența măsurilor specifice de drept penal
țintite asupra crimei organizate (raport final), Evaluare
finanțată de către Comisia Europeană, 2015.
Fitzgerald, Dennis G., Informatori, martori cooperanți
și investigații sub acoperire. Ghid practic privind legile,
politicile și procedurile. A doua ediție, CRC Press, Taylor &
Francis Group, 2015.
Franchimont, Michel, Jacobs, Ann, și Masset, Adrien,
Manuel de procedure penale, Ediția Larcier, Bruxelles, 2006.
Kathrein, Ulrike, Miron, Cătălina-Gabriela, Ploscă,
Ana, et al., Cooperarea judiciară internațională în materie
penală. Manual elaborat în cadrul Proiectului de înfrățire
dintre România și Austria PHARE RO 2005/IB/JH 03, intitulat
"Consolidarea cadrului instituțional și legislativ în domeniul
cooperării judiciare internaționale", Centrul de Competență
Juridică, Viena, 2007.
Ligeti, Katalin, Un procuror pentru Uniunea
Europeană, Volumul 1: O analiză comparativă, Hart
Publishing Ltd, 2013.
Lyman, Michael D., Practical drug enforcement, Ediția
3, CRC Press, Taylor & Francis Group, 2007.
235
Manual pentru Instruirea de Bază cu privire la
investigarea și cercetarea contrabandei cu imigranți, UNODC,
2010.
CITCO (Centro de Inteligencia contra el terrorismo y el
crimen organizado) Raportul „Traficul maritim de cocaină cu
utilizarea containerelor”, 2014.
Comentariu privind Convenția Națiunilor Unite
împotriva traficului ilegal de narcotice și substanțe psihotrope,
ONU, New York, 1998.
Manual privind livrarea supravegheată pentru Statele
Membre SELEC, SELEC, 2014.
Desfășurarea de mijloace investigative speciale,
Consiliul Europei, 2013.
Director al Autorităților Naționale Competente în baza
Convenției ONU împotriva Crimei Organizate Transnaționale
și Protocoalele acesteia și Articole 6,7 și 17 din Convenția
ONU împotriva Traficului Ilegal de Narcotice și Substanțe
Psihotrope din 1988.
Raportul european privind drogurile, 2016: EMCDDA,
Lisabona, martie 2016.
Raportul anual Eurojust pe 2014.
Raportul adunării strategice Eurojust privind traficul de
droguri, 2014.
Raportul anual Eurojust pe 2011.
Chestiunea Eurojust nr 1 “ Livrări supravegheate
transfrontaliere dintr-o perspectivă judiciară”, 2015.
Manualul Uniunii Europene privind livrările
supravegheate, Haga, Europol, 2004.
Raportul european privind drogurile, 2015: Tendințe și
evoluții, EMCDDA, Lisabona, iunie 2015.
Analiza Europol. Raport general privind activitățile
Europol, Biroul European de Poliție, 2011.
236
Raportul de evaluare privind cea de-a șasea rundă de
evaluări reciproce: ”Implementarea și aplicarea practică a
Deciziei Consiliului 2002/187/JAI din data de 28 februarie
2002, care înființează Eurojust în vederea consolidării luptei
împotriva infracțiunilor grave și a Deciziei Consiliului
2008/976/JAI privind Rețeaua Judiciară Europeană în materie
penală"
Manual pentru cea de-a Doua Convenție de la Naples
privind asistența reciprocă și cooperarea dintre administrațiile
vamale – Partea II: Fișe informative naționale, Consiliul
Uniunii Europene, Bruxelles, 5 octombrie 2015.
Manual privind operațiunile transfrontaliere – fișe
naționale, Secretariatul General, Consiliul UE, Bruxelles, 26
octombrie 2012.
Prezentare generală a răspunsurilor la chestionarul
privind ofițerii sub acoperire, Consiliul UE, Bruxelles, 1
octombrie 2008.
Raportul Grupului de Lucru format din Experți în
Pactul de la Paris, 21-22 iunie 2011, Islamabad.
Programul de lucru al Grupului Pompidou 2015-2018
“Politica drogurilor și drepturile umane: tendințe noi într-un
context globalizat”.
Raportul celei de-a noua adunări a conducerii
Agențiilor Naționale de Aplicare a Legii Drogurilor, Europa,
care a avut loc la Viena în perioada 28 iunie 2011 – 1 iulie
2011.
Raportul celei de-a șaptea adunări a conducerii
Agențiilor Naționale de Aplicare a Legii Drogurilor, Europa,
care a avut loc la Viena în perioada 19 iunie 2011 – 22 iunie
2007.
Raportul mondial UNODC privind drogurile 2016.
Raportul mondial UNODC privind drogurile 2015.
237
Raportul mondial UNODC privind drogurile 2010.
Raportul mondial UNODC–WCO privind analiza
containerelor, 2008.
Raportul anual UNODC-WCO privind Programul de
Control al Containerelor (CPC), 2014.
Cartea Albă privind Crima Organizată Transnațională.
Consiliul Europei, 2013.
http://www.RJE-crimjust.europa.eu
http://www.emcdda.europa.eu/html.cfm/index44352EN
.html
http://www.emcdda.europa.eu/system/files/publications
/2095/TDAX16001ENN_.pdf
https://www.unodc.org/pdf/india/publications/training_
Guidelines/18_controlleddelivery.pdf
http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52015DC0584
