J* vtL M I I

LITfRivK

H O R A Ţ I U D I M I T R I ü : DESEN

In acest n u m ă r : MIHAIL DRAGOMIRESCU, MIHAIL C E L A R I A N ü , ARTÚR E N A Ş E S CU, MIRCEA ŞTEFANESCU, SYLVIUS ROLANDO, ION OJO G, A N D R E A S LATZKO, M. GR INDEA, EUG. VICTOR, ELEN A PROTOPOPESCU C I Ş b CLOVANU, V. MILITARU, T. P A U N E S C U ULMU, B. CECRO PIDE, ION BAILA, AL.-SADI IONESCU, N. N. TONITZA şi

P E R P E S S I C I U S

An. XLII, Nr. 38. 19 Septembrie 1926-

UNIVERSUL LITERAR

F l o r i l e Despre i lor i aşi v r e a să scr iu acum, cu t eamă ,

Doamne , ca să n u Te-n t ing c u m v a în e le Şi să n u t r e s a r ă 'n s t eaua l o r suavă Gându-Ţ i , iscodit de g â n d u r i l e me le —

Flor i le , din b r a z d a lor , m ă u r m ă r e s c , Merg . d a r m ă î n t o r c şi m ă opresc , Ochiu ' -n r r â d e , d a r p r iveş t e t r is t , zâmbind , .Mâna s ' a r în t inde , pa rc ' a ş i v rea să le cupr ind , D a r se u i tă t r ecă to r i i ; a tunc i p o r n e s c —•

Inimi negre , s â n g e r a bujor i i , Şi se va r să 'n i a r b a ' n a l t ă - a t â t a toc, Stol de înfieri s'a. l ă sa t pe b r a z d e ; ir işi D o r u r i g r e l e : mac i i -npr inş i d in loc în loc —

Vin cu gu r i l e ' n î o c a t e t r andaf i r i i , Pân ' l a vâr fu l m lăd i a t de c r e a n g ă 'n soa re ,

Va ra ' n t r e a g ă cu p a r f u m a p r i n s în f loare, T o a m n a , cu p a r f u m u - a d â n c al amin t i r i i .

Vânli i ' ncepe -a tunc i să b a t ă 'licet — şi g reu . C a d e sfânta f loare , obosi tă , Ra te câ t eoda t ă şue rând , când e u T r e c a p r o a p e s i n g u r p r in g r ă d i n a ves te j i tă , Cu răscoa la suf le tu lu i m e u .

T o a m n a smulge 'n c reng i l e d e pom G e m e t e - a i u r i t e , de secure , U r l a vi je l ia ca 'n p ă d u r e , Zilnic, D o a m n e , p e n t r u - u n s ingu r om. —

MIHAIL CELARIANU

F a r d D o m n u l u i CAMIL PETRESCU

Ape s u b p ă m â n t e n e goni te p r i n pe ş t e r i — G â n d b l e s t ema t d e l umină , Linişt i în t inse , d u h u r i a l ină — M a r e e s p r e l u n ă î n r i tm ice c r e ş t e r i .

C ineva s tă î n t r ' u n colţ de cafenea şi p lânge , La o masă de m a r m o r ă b r ă z d a t ă cu) şuvi ţe de s ânge . Stafii pe Ia geamur i , p l âns în funda t — A ş t iu t că n u v ine ş i to tuş a aş tepta t . . . a aşteptat . . . .

I n imă laşe s u b su te de sul i t i , O a s e dogi te în ş u b r e d e s c â n d u r i —

P r i n or ice o r a ş e , p e o r i şi ce ul i ţ i , P r e t u t i n d e n i t ă r ă s c ace leaş i obosel i şi g â n d u r i .

C I Ş ICLOVANU

UNIVERSUL LITERAR 3

M I N U N E A Şimon b e n loua , î n c r e d i n ţ a t cu n u m e l e

de Çhifa sau P e t r o s şi Torna, c ă r u i a îi гісеа Didymos , cobo rau în p u t e r e a nopţ i i dealul ce d u c e c ă t r e Macha l K id ron , u r -

; mând po teca s t r e c u r a t ă p r i n t r e l e s p e d e i insémina te cu e m b l e m e f u n e r a r e , mono­

liţi în felul m o r m i n t e l o r lu i Abşa lom, cu pilaştri, frize şi c a p i t e l u r i greceşt i , p i r a ­mide de bo lovani ciopliţ i , s p r i j i n i t e pe table d e p i a t r ă şi v iz iun i m o r t u a r e s t ro ­pite cu v a r şi p l ine de osemin te .

Nu c r e z u s e r ă în cuv in te l e lu i M y r i a m din Magdala ; b u c u r i a su f le tu lu i ei nu fu­sese şi b u c u r i a suf le te lor lor, i a r î n spu­sele femeii nu p u t u s e r ă c u n o a ş t e s e m n dc întărire a ş e z ă m â n t u l u i lu i Iacob ş i î n d u r e ­rarea lui D u m n e z e u p e n t r u fiii oamen i lo r . De aceea u r c a s e r ă în m a r e t a i n ă p â n ă în grădina A r i m a t e i a n u l u i , ca acolo , ochii să le rostiasoă a d e v ă r u l şi m i n t e a să-i î m p u ­ternicească cu h a r u l m ă r t u r i e i v r edn i ce de c redin ţă .

Dar a ş t e p t a r e a le fu :n deşe r t ! Piatra fusese î n d e p ă r t a t ă , m a r a m a ;

giulgiul şi fesele de p â n z ă r ăvăş i t e , mor ­mântul golit ! EI însă n ' a b inevo i t c u su­fletele lor p â n g ă r i t e de ispi tă şi l esne u i -tătoare de l e g ă m â n t .

Osteniţi, cu min ţ i l e s t r iv i te de p u t e r e a tainei, cu suf le te le - î m p ă r t ă ş i t e de t e a m ă şi amar , fugăr i ţ i de oamen i şi n e a j u t a ţ i de cer, ei c e r c a u să găs iască în g r ă d i n a îGhetsemani d u h nou în s ta to rn ic ia păci i si pildă a d e v ă r a t ă vieţi i l o r ce va veni. . . De aceea , p ă r ă s i n d g r ă d i n a lu i Iosif d in Arimateia,-ei ocol iseră cu g r i j ă a s c u n z ă ­toarea r ege lu i Zidkia şi p e ş t e r a d u r e r i l o r

-lui I e remia , t ă i n d d r u m u r i p iez işe p r i n văile ponoa re lo r , che i le m u n ţ i l o r şi u lu ­cul pâra ie lo r , c e r c e t â n d .văgăuni le f i a re lo r $i ferind l umin i l e col ibe lor , as t fe l .că du­pa mul tă r ă t ă c i r e , tocmai c ă t r e v e g h e a de mijloc, ei c o b o r a u t ăcu ţ i d e a l u l ce du ­ce către N a c h a l Kidron , î n f r u n t â n d groa­za, nopţii în a d â n c u l ei şi n ă l u c i r e a m o r ­mintelor p r i n s e de vân t în u r l e t e p r e ­lungi de şofare b l e s t e m a t e ş i 'n jocu r i ne ­curate de v â r t e j u r i vră j i te . . .

Puţine J n t â m p l ă r i c u m p ă n i a u v e g h e a simţurilor ! C â t e u n p â l p â i t ca o p a r ă d e jar, le a r ă t a d r u m u l în s g u r a î n t u n e r i c u ­lui, petele de v a r şi a l b u l m o r m i n t e l o r le feriau paş i i d e a t i n g e r e a necura tă . . . şi numai sbo ru l spe r i a t a l unu i l i l iac , ca sbaterea p o r u m b u l u i p e j e r t f e ln ic , sau ţipătul s in i s t ru , ca un g e m ă t de cobe a l unui val de vân t , le t ă lmăc i a f iorul vieţ i i în t rupur i l e ce î n c e r c a u să moară . . . D a r ieşind d in locaşul b l e s t e m a t a l mor ţ i i , zăvoarele suf le tu lu i căzu ră , p u t e r e a sim­ţurilor se i rosi cu to tu l şi d e la p o r ţ i l e cerului p â n ă ' n a d â n c u l f i inţei lor , s e p r e ­sără doar î n t u n e r i c şi p u s t i u !...

Merseră câ tva t imp, s torş i d e o r i ce pu ­bere, r espr i j in i ţ i de s imţur i , n e c e r c e t a ţ i de gând — u m b r e de î n t u n e r i c , în în tu ­nericul nopţi i !... D a r a j u n ş i în va lea Ki-dronului, l â n g ă p â r â u l cu s u n e t e de p i e ­tricele cura te , ca o p e d e a p s ă ho t ă r î t ă , Cocoşul c ân t ă î n t â i a o a r ă , şi 'n suf le tu l iBemernic a l Iui P e t r a s , t r e s ă r i p u t e r e a vieţii odată cu a m i n t i r e a păca tu lu i . . .

Marama g roasă a î n t u n e r i c u l u i se des ­trămare, iar l u n a a p ă r u î n t r e f a ldu r i l e .die mătase a l e nor i lo r , me ta l i că , c a u n cep de idol mor t , p r i n s î n t r ' o c o r o a n ă d e suliţe prăfui te şi p o d o a b e î n g h e ţ a t e de ceară, a rg in t şi sidef....

Cocoşul cân tă î ncă o d a t ă şi n o u a c a s n a răscolind a d â n c rana î n s â n g e r a t ă a lui P e ­tros, dete drumul la cuv in te pline de amar.

— F r a t e Didymos, î n grea strâmtare a

de SYLVIUS ROLANDO suf le tu lu i m ă af lu şi c r u n t ă e p e d e a p s a nemern i c i e i mele.. . T o a t e l ac r imi le ochi­lor mei , eu l e - am p l âns şi 'n t r u p u l m e u uscat, ca smochinu l f ă ră rod, simt o t r a v a f iecăre i p i că tu r i de sânge... . E u L 'am t r ă ­dat , f ra te D i d y m o s şi de I e h u d a n u m ă d e s p a r t decâ t argint i i . . . D e a c e e a să n e b u c u r ă m cu s m e r e n i e şi să-L r u g ă m cu credinţă. . . . In î n v i e r e a lu i s tă m â n t u i r e a m e a şi a n o a s t r ă a t u t u r o r . El as tăz i va cunoa,şte tot ceeace noi z ă v o r i m c u gr i jă , i a r l a m i n e va vedea şi c rucea pe c a r e eu o po r t şi cuie le pe ca r e eu s ingur m i le înf ing a d â n c înl c a r n e a suf le tu lu i meu .

— Şimon ben lonà , m a i v â r t o s d u r e r e a m e a m'apasă . . . T u a ş t e p ţ i c e e a c e e u n u po t a ş t ep ta şi gândeş t i a d e v ă r u r i , p e ca r i eu nu le po t gândi. . . In cuge tu l m e u s'a î m p l â n t a t , ca o sul i ţă de o t r a v ă fe rmeca­tă, îndoiala. . . . D e mul t Ii nesocotesc pu­t e r e a şi î n v i e r e a Lui e p e n t r u mine , azi o povară . . .

C u v i n t e l e n imic i toa re a le lu i Torna, su­n a r ă în suf le tul lui Pe t ro s ma i de casnă ch ia r decâ t t s t r i gă tu l cocoşului . P r ă p ă d u l de m o a r t e a l nec red inc iosu lu i înfiriipă p e buze le lui , cuv in te p l i n e de v i r tu t e .

— F r a t e D idymos , g re le sun t vo rbe l e t a l e şi de uc igă to r păca t p l ine . . . Os t eneş t e cuge tu l t ău cu m a r e l e a d e v ă r , ca moş t e ­n i r e a Lui — p e ca re noi, az i deab ia , a m pr imi t -o , să n e găsească p l in i de c r e d i n ţ ă ş i vrednicie . . . F i e ca m o r m â n t u l gol •— ipildă a D u m n e z e i r i i Lu i — să s lu jească l a m â n t u i r e a ta ş i a mea.. .

•— Şimon ben lonà , sp re a găsi d u h u l c red in ţe i , î n m a r e g r a b ă a m u r c a t p â n ă 'n g r ă d i n a Ar ima te i anu lu i . . . Şi n u l-am găsit , Uchi Chifa , căc i c r e d i n ţ a d in sufle­tu l nos t ru p u r c e d e , i a r a d e v ă r u l d in a fa ră şi suflletul m e u !e mis tu i t de v â n t u l de foc a l a d e v ă r u l u i , ca g r ă d i n a p l i n ă d e a n e ­mone , d e f iorosul Zilofah...

— Ia seama, m o r m â n t u l e r a gol ! — Da , m o r m â n t u l e r a gol !... E tot

ce -am văzut. . . •— Nu, noi t r e b u e să v e d e m m a i a d â n c ,

în p i lde le semnelor . . . M o r m â n t u l gol e r ă s p l a t a D u m n e z e i r i i Lui...

— Şi e u p r i v e s c în a d â n c u l fapte lor , Si­

mon b e n lonà , în in ima adevăru lu i . . . Mor­m â n t u l gol e p e d e a p s a omen i r i i Lui . . L 'au desgropa t , f ra te Chifa, d â n d u - L p r a ­dă câ ini lor şi f ia re lor sălbat ice. . . L ' au desg ropa t , f i indcă sun t u r i , p e c a r e mor­m â n t u l le înteţeşte . . . şi r ă z b u n ă r i nepo to­lite, nici de t r u p u l ucis în casne.. .

— M y r i a m L'a văzut. . . — Nu, M y r i a m Га iubi t şi i ub i r ea în­

t r u c h i p e a z ă a d e v ă r u r i d in p ă r e r i şi t ru ­p u r i omeneş t i d in u m b r e l e zi lelor şi lu­min i l e nop ţ i lo r !...

— Amin teş te - ţ i de vorbe le , de p roo ro ­c i r i l e Lui. .

— Atâ ţ i a al ţ i i , ma i î n a i n t e de El, le-a spus !...

— Gândeş te - t e la m i n u n i l e Lui... — Nu, El n ' a făcut minuni. . . , căci nu

se ch i amă m i n u n e , î n făp tu i r ea , pe ca r e ochi i o văd şi m i n t e a o înp3lege...

— Şi ce vre i t u r ă z v r ă t i t u l e ? Ce înc re ­d i n ţ a r e va feri t i n e r e ţ e a t a î nch ipu i t ă de m o a r t e a g rea a nec r ed in ţ e i ? Cu ce t e voi păz i eu, a c u m a pocă i tu l , d e p ă c a t u l uci ­gă to r a l lu i I e h u d a ?

— Uchi Pe t ros , eu v r e a u m i n u n e a ade­v ă r a t ă ! V r e a u acea în făp tu i r e , pe ca r e ochii t rez i s'o v a d ă ; m i n t e a î n ţ e l e a p t ă s'o a d e v e r e a s c ă , d a r cuge tu l sănă tos să n 'o (poată crede. . .

D e o d a t ă se opriră . . . In d e p ă r t a r e , l â n g ă p u n t e a a r u n c a t ă pes te a lb ia K id ronu lu i , p e u n d e ducea d r u m u l în g r ă d i n a Ghe t -seman i , u n om îi a ş t ep t a .

— Este El, f r a t e Didymos. . . l i cunosc a d e r e t u l Lui de l â n ă neagră . .

— Liniş teş te - te , Şimon b e n lonà , e t a -mar i scu l , c a r e î n s e a m n ă d r u m u l grădinii . . . E p o m u l , p e oa r e aşa de b i n e îl cunoşt i , î nvă lu i t în m a n t a u a f i ravă a î n t u n e r i c u ­lui...

— lo tă - i şi coroana de spini, p r e f ăcu t ă în n imb de argint . . .

— Sunt r aze l e luni i , c a r e a u s p a r t o-b rocu l norilor. . . .

— P r i v e ş t e — Pe adee t , o p i c ă t u r ă de sânge ş i apă , s t r ă luceş te sub coasta din d r e a p t a !....

— E l u m i n a unu i v i e r m e de noap te , a n i n a t de f runz işu l pomului . . .

— Să-L u r m ă m cu c red in ţ ă , f ra te Torna, căc i î n d u r a r e a Lui se î n v e d e r e a z ă a c u m ! El ne r ă sp lă t e ş t t e , nu d u p ă m ă r i m e a fă ră ­de leg i lo r noas t r e , ci d u p ă gându l cel bun zemisl i t în po t i ru l suf le tului , d in d u h u l l ac r imi lo r şi c u v â n t u l cel b u n al r e m u ş -

H R A N D T AVACHIAN : LA F A N T A N A (Balcic).

Scrisoare Din toa t e p r i m ă v e r i l e de e r i S'a s c u t u r a t de muH a m u r g u l în l u m i n ă Şi'n f e rmeca ta m e a de vis g r ă d i n ă Sunt n u m a i flori şi n u m a i c â n t u r i m â n g â e r i .

C a ' n t r ' o c o m o a r ă suf le teş te -am s t r â n s N u m a i sen inu l b u c u r i i l o r sen ine , In a p e l impezi t e - am cup r in s p e t i n e Şi a m u i t a t că u n d a a p e l o r e p l â n s —

Şi a m u i t a t tot ce c r e d e a m să 'mi a m i n t e s t Din sufe r in ţe le c-e'ini p r e s ă i a r ă d r u m u l : — T r ă e ş t e în g r ăd ina mea n u m a i pa r fumul A tot ee-am v r u t si n ' am p u t u t să i m p l i nesc .

Sânt a l tu l azi ş i -acelaş sân t ca 'n v r e m i t r e c u t e — Mai gând i to r , poate , m a i b l ând şi to tuş i e u — — Din d rum cotit m'aiii r e î n to r s sp re D u m n e z e u Şi su î le tu l nii-1 por t p c căi necunoscu te .

C u m nu mai a m în z a r e s tea c a r e să-mi min t ă , S t i nghe r acum la toa te s te le le colind, C u r aze reci t â r z i u v isăr i le-mi a u r i n d Şi r ă t ăcesc în l umea l a rgă fă ră ţ in tă . —

EUGEN VICTOR

L u m i n i ş L u m i n ă grea de au r , s'n r e v ă r s a t în n o a p t e . Acope r i şu r i eân tă b r u m a t e ca în vis . D e - a t â t fiiibr de lună , sub g reu ta te -uc i s , Se p r ă v ă l e ş t e f ructul î i : i e r b u r i l e coapte. . .

P e u l i ţe le unde ini-a r â s copi lă r ia , M'am r e î n t o r s şi n o a p t e a s'a 'n t ins a t â t de a lbă D e p a r c ă s u b cupola o u r i a ş ă n a l b ă îşi fulgue ' i i f lorirea, spo r indu -mi pr ibegia . . .

Şi c reş te lumin i şu l cu v ră j i în p lasă fină... I zvoa re a r g i n t a t e se l impezesc sub l u n ă ; P e g h i s d u r i de f ân t ână a t â t senin se -adună , Că sufletul se f rânge s u b b u l g ă r i de lumină. . . .

...Şi n o a p t e a d in a d â n c u r i se c a ţ ă r ă ' n r u i n ă !...

T. PAUNESCU ULMU

• .жЬѵ. <р^*ч Е Г \ Ф^О^. C ~

că r i lo r . Să-L u r m ă m , f ra te Torna, căci El ne va a r ă t a şi azi, ca şi a l t ă da tă , d ru ­mul vieţi i adevăra te . . .

Şi t r e c â n d ma i d e p a r t e de m u n t e l e I l a r haze i t im şi d e g r ă d i n a G h e ţ s e m a u i , din­colo de m o r m â n t u l lui Ahşuloui şi Tos-uf-ui, a r ă t a r e a se găsea tot î na in t e şi nici pc d r u m u l cunoscut al Ofelului , ea nu pu r ­cese , ab ia în d r e p t u l f ân t âne i Gihon, o v ă z u r ă u r c â n d p e un dea l pă răs i t , c a r e nu e r a lor obişnui t nici p e n t r u veghe , nici p e n t r u des fă ta re . L u n a şi s te le le a-l u n g a s e r ă cu. d e s ă v â r ş i r e nori i , dincolo de p u t i n ţ a veder i i şi po le iau cu o p u l b e r e de a r g i n t f iecare f runză, f iecare fir de i a rbă , d â n d v e s t m â n t de n e p r i h a n ă mu­şuroa ie lo r de furnici şi p i e t r i şu lu i dc pe d r u m , s t r ă luc i r e de n e s t e m a t e .

Sub un smochin zăcea un t r u p do om mort . Fa ţa - i e r a a lbă , ca cea a s t a tue lo r p ă g â n e , f ă r ă nici o cu tă de sbuc ium, cu uu uşor zâmbe t împie t r i t [pe ch ipu l lini­ştit, z â m b e t u l r e s e m n ă r i i şi al împăcă r i i d in u r m ă .

Un ş a n ţ a d â n c , cu marg in i l e î n sânge ra ­te, îi î nce rcu ia gâ tu l ; doa r dege tea l c în­fipte în p u m n i şi mâ in i l e sgârc i te a r ă t a u su fe r ine ţa t r u p u l u i ; n pofida suf le tului .

— E t r u p u l Iui I ehuda , f ra te Torna !...

In c rud bles tem şi-a ispăşi t păcatul . . . — Adevă r , Uchi Simon, c t r u p u l ne în -

g r o p a t u l u i ! P loa ia a pu t r ez i t f rânghia , vân tu l a rupt -o , da r p e gâ tu l lui, ca o grea ocară , a r ămas , cercul a d â n c al pe­depsii. . .

— Ce-o fi v r â n d El ?... F r a t e D i d y m o s ! p re s imt a c u m o m a r e minune . . .

.Şi la l u m i n a nopţi i , a p r i n s e r ă ipa reăd in toi 'tc de safir, amet i s t , topaz şi a r g i n t , discipolii v ă z u r ă pe l ehoşua î n g e n u n ­chind.. .

E ra s ch imba t la faţă ! D a r nici s t ră lu­c i rea soare lu i , nici a l b u l lumine i , nici glas din cer, nici cor de înger i , nu- i slu-j i au Lui, ca altădată, . . . . ci n u m a i ochii pi­cura ţ i cu două lacr imi .prinse în aceeaş p r i v i r e , de pe p ă m â n t , d in cer íji din tru> pul n c î n g r o p a t u l u i .

S tă tu mul t fără ca să se roage !... Apoi încet , ca p e n t r u o faptă sfântă, El îşi p le ­că smer i t capul şi la lumina nopţi i , a-p i i n s ă p a r c ă clin to r ţe de safir, amet i s t , topaz şi a rg in t , discipolii v ă z u r ă p e l e ­hoşua s ă r u t â n d şan ţu l adânc , cu marg i ­ni le î n s â n g e r a t e , de pe gâtul lui Iehuda. . .

Augus t 1926, C l u j .

SYLV1US K O L A N D O

UNIVERSUL LITERAR

Portrete străine

Pierre Mac Orlan Vâsla lui a t inge nosta lgia şi sarcasmul, Epoca, şi d i s t r a t ă , şi p ros tu ţ ă , Га eti

che ta t a v e n t u r i e r şi o lecu ţă american. Nu-i decât s e d e n t a r şi l a t in obosi t . Ur­mând, a p a r e n t , mişcă r i l e corăbie i şi răsu­f la rea e x o t i s m u l u i cău ta t , îşi multiplică, de là volum la volum, de là e p i g r a m ă la epi­g ramă , sat isfacţ i i le de a convinge pt p ros t să ră tăcească . î n t r e n a p a verzuii şi bol ta Sfân tu lu i Ilie, cu nava , să urle pe va lu r i a l b a s t r e şi, la u r m a u rmei , sâ sombreze . R ă m â n e să se ştie de nu-i ecoul că r ţ i lo r lui, mai mul t r i c a n a r e dc cât si­r e n ă de bas t imen t .

Cur iosu l n u m e cu accen te clovneşti p r i n t r e s i labe, ag i t ă clopoţei la scufiţă, î nvâ r t e ş t e acele une i capr i c ioase busole şi, cu zece dege te , sch i ţează o tiflă. Ii c iuda zisei e t i che te , r euşeş t e să se ii-s t r ă ineze , a v â n d a e r u l că îi cau tă , de po-pomposul D u m a s , de Scoot, troniturantul D i n t r e ai lui , dc s igur Loti îl necăjeşte ou C ' b i l ca ra tu l pe isagiului , şi F a r r è r e « moftul şi ges t icula ţ ia . El s u p o r t ă flaimm şi faldul de veac a l douăzeci lea , dar le a d m i t e cu obrăzn ic ie , si le î n l ă tu ră , când vrea , a co rdându - l c i ndu lgen ţ a de a faa să se c r eadă în b r a v u r a lor, în final di e ro i sme ; le î n c r u s t e a z ă în zodia mistre­ţu lu i şi a măce lă r i e i .

O greşea la de ap rec i e r i s'a comis pani ? i 'n ţ a r a lui. ţ a r ă de r e îno i t e cadre , à v r e m e ce şi acolo ş t r e n g a r u l melancolii a fost să fie socotit e x p l o r a t o r de bambţ Ciiorap de P ie le a l mode rn i lo r Fenimeri

In faţa spec tacolu lu i post -bel ic şi para­doxa l bu rghez , el cau tă , însă p e lângă l i t e r a t u r i l e să lba t ice şi c ă l ă t o a r e , o di­ve r s iune , a d a p t a t ă aces to ra la suprafaţă, dar necunoscu tă lor în p r o f u n d a ci tra­m ă , - î n paiaţei-iu ei de t r ag ice grimase.

D e Ia o a v â u t a r c ' n la rg , cu orizont, ji iasă lit, şi apus , şi D o a m n e a ju tă , ajunge pe nes imţ i te , la Rober t P u t r i d e şi vai Claès . Sunt cei ce, as tăz i , fac să cugek cu mal i ţ ie şi să g ră i a scă cu r â s galbei p e pu rce i şi p e Mac Grogmi tch , şi cu e odată , mora l a noas t r ă dc is ter i i şi de gro tesc.

D i n t r e senior i i sus nota ţ i , nu ţ ine ai torul să ne s p u n ă de-s uni i ma i degrab d e cât a l ţ i i r e p r e z e n t a t i v i a i nebuniile '. d e a c u m , concluzia a, totuşi , firească, a n imalo le cuce r i t oa re u r c â n d u - s e până! e x e g e z ă şi d i sce rnând cauze le mardi : r ăzboi din anu l 300(1, cu greu . Titulatui unu i cap i to l este găs i tă : „La gue r re dl ' gore t s" .

, .Malice" nu e scamotează n ic iunul di t i c aces te s t ran i i efecte de comic, dare o foar te fină e s tompă t rece pes te pre d i rec te l e înv inu i r i , ca să r ă m â n ă la s i şit d e s n ă d e j d e , specu la tă de heta i re tj c o n d a m n a t ă cu ş t r e angu l dc cămătari Eno rmi t ă ţ i l e de ton şi de si tuaţ i i , des cinci, aici , în şoapte şi l u m i n i cu aial jour .

E r o a r e a e ro i smulu i nos t ru de timpi: tâ rz i i , duce, p r e c u m se vede din cronii spec tacolu lu i , la o d i s i r ă m a r e totală, ia la b u c ă t ă r i a zilei „ a l e a r g ă toţi în calital de comest ib i le , d u p ă cum la circ, alţii, ii ca l i t a t e de m a r t i r i " . |

Cu en igma t i cu l guignol , g reu ne vii să pac t i zăm, a t â t a v r e m e cât se va inel p i i ţâna să reve leze în p a r c u l lui Putrid! un mora l i za to r si un profet , suficient aul t o r i t a r i , unu l şi a l tu l , p e n t r u a nu ne faa să u i tăm a l ă t u r i ele t recu t , „la peti te chaiF son venge re s se d a n s les écur ies de m j ou r s " .

ELENA PROTOPOPESCU

UNIVERSUL LITERAR 6

F r ă m â n t ă r i }

— Trei acte.— Fragment. — de MIRCEA ŞTEFANESCU

A C T U L II . Scena III .

IONICA (cl. A. Pop M a r t i a n ) — A N D R E I d. N. Bă l ţ ă ţ eanu) — La u r m ă : A N C A c (tl-no Lilli Ropovici ) .

(NOTA. — A n d r e i , p r i e t e n b u n cu Io­nică e ile o l u n ă a m a n t u l Ancă i , sofia lu i Ionică. In u r m a une i d iscuţ i i a v u t ă cu Anca în scena p r e c e d e n t ă , A n d r e i e con vins că s i ngu ra lui condu i t ă şi u t i lă , şi cinstită, e să p rovoace u r m ă t o a r e a scenă cu Ionică, scenă c a r e se p e t r e c e î n t r ' u n fumoar din casa lui Ionică :)

(Anca a ieşi t) . IONICA. ( A r ă t â n d d u p ă ea) I ţ i p lace I

(Cu tonul lui g lumeţ) Văzuşi t u ce-i fe­rocea ? ( P a r obse rvă ag i t a ţ i a lui Andre i ) Ce te zba ţ i ca u n u r s în cuşcă ?

ANDREI (Mai m u l t p e n t r u el)__ A ! Un capriciu al ne rv i lo r . O să-i t r e a c ă .

IONICA. Şi Barbu. . . de ce n a i b a n u m a i vine pe aici I (Rezonând) Bine , bea omul , dar când se t r ezeş te , se r e p e d e să-şi ma i vadă p r ie ten i i .

ANDREI. (Inclus) Se în ţ e l egea b ine cu el.

IONICA. Da, d a r în u l t imu l t i m p nici nu mai î n t r e b a de e l . (P r i e teneş te , cu un ;чт ş t rengăresc) L-ai scos d in pâ ine , ho­ţiile !

ANDREI. ( T r e s ă r i n d ) E u ? IONICA. (Kâzând cu r â s u l lu i plin) D a r

cine... eu ? ( O b s e r v â n d o s c h i m b a r e în fata lui Andre i ) . Ei lasă , lasă , n u t e face ! Acum tu- i ţii de u râ t . S I f i reş te , î n p r i e -tenie, ca şi în d ragos te , ochii ca r i n u se văd, se ui ta . Mai m u l t de -a ia m'a s u r p r i n s nervozitatea ei... i

ANDREI. (Care s'a lup ta t în el, în t im­pul ul t imei repl ic i a lui Ionică , î n t r e r u -pându-1 h o i ă r î t :) Ionică, t r e b u e să- ţ i vor­besc ceva.

IONICA. (Cu tonu l lui , c a r e ia H\ uşor orice). D a c ă t r e b u e n e a p ă r a t , zi .

ANDREI. (Cu emoţie) Ciliar, în p r iv in ţ a asta.

IONICA. O leo ! Dă - i d r u m u l ! ADREI. ( Int imidat) Adică.. . Iasă. D u p ă

masă. A c u m n 'o să a v e m des tu l ă v r e m e . IONICA. (Conc luden t ) A ! E cu in t ro ­

ducere. Hai , încep i ş i , dacă n ' om t e r m i n a , ii mai zici şi d u p ă m a s ă . (Se a şează în­tr'un fotoliu) D o a r n ' a i să pleci cu ca-feaua'n guşe ?

ANDREI. ( înce rcând o a p ă r a r e deşa r tă ) Nu. Vreau să m ă î n ţ e l e g i b i n e . Sun t lu ­cruri car i n u pot i i spuse decâ t d in t r 'o singură bucată . . .

IONICA. C e spui , m ă ? , ANDREI. ...sunt i n t r o d u c e r i fa ta le car i ,

oricât de inu t i l e a r p ă r e a , s imţ i nevoea sjă le spui cu glas ta re . . . să te desv inovă-ţeşti p r in e le .

IONICA. Să t e desv inovă ţeş t i ? (Afec­tând) Va să zică : e caz g r a v . (Dându-ş i un aer serios) . Ui te , ia c re ion şi h â r t i e şi, înainte de a î n ţ e p e , f ixează- ţ i p u n c t e l e principale. (Acum râde ) .

ANDREI. (Depl in ho tă r î t , condus d e \oibe) . Nu, Ionică . P u n c t u l p r i nc ipa l a l celor ce v r e a u să- ţ i spun , n ' a m nevoe să mi-1 însemn, ca să nu-1 ui t . ( O pauză . Foarte emoţionat , da r r e ţ i n â n d u - ş i emo-

* Această p iesă se r e p e t ă a c t u a l m e n t e la Teatrul Na ţ iona l , sub d i rec ţ i a de sce­nă n d-lui Pau l Guş t i şi va fi p r i m a p r e ­mieră or ig ina lă a aces te i s tag iuni , (ia într'iMi a ccen t energic) O iubesc pe Anca.

I O N I C A . (Brusc su rpr ins ) C u m ? (Dur rcpl ica- i urmează* inconş t ien t cu t onu ! g lume ţ a l f irei lui) . Şi i a t ă că a i u i t a t in­t r o d u c e r e a . (Acum r ă m â n e din nou sur-I - ins . li vine să râdă) O iubeş t i pe Anca? Şi as ta mi-o spui mie ? Spune- i -o ei !

A N D R E I . (Ciu ton convingător ) Eu nu g lumesc , Ionică . E o s i tua ţ ie pe ca r e sun t obl iga t să ţi-o des t ă inuese .

IONICA. (Devine ser ios , se scoală, face câţ iva paşi, apoi se o p r e ş t e cu mâin i l e ?n b u z u n a r e şi, r id icând umer i i :) Şi... ce vrei să-ţ i fac e u ?

ANDREI . Să* decizi . I O N I C A . Să decid.. . ce ? (O clipă) Ia

ascul tă , m ă băe t e , tu a i căp ia t ? A N D R E I . M ă r t u r i s i r e a p e ca r e ţi-o fac

a c u m e r e z u l t a t u l une i l up t e sufleteşt i •>» o lună .

IONICA. (Se a şează d in nou, da r a c u ^ în a l t fotoliu. D u p ă o cl ipă c o n c e n t r a t ă : D e o l u n ă o iubeş t i ?

ANDREI . O iubesc de a p r o a p e un an, d a r (cu tonu l scăzut) de o lună. , i-am spus-o.. .

I O N I C A . ( D u p ă o pauză , cu tonul scă­zut ; s i labisi t :) Va-să-zi-că : i-ai spu-s-o...

A N D R E I . (Acum volubil) Ionică, s imt t o a t ă g r e u t a t e a m ă r t u r i s i r i i . D a r nu se p u t e a a l t fe l . J u d e c ă - m ă . Un an de zile a m tăcut . O l u n ă m - a u ţ in tu i t pe loc re -m u ş c ă r i l e .

ЮіМСА. (Al c ă ru i ton se aspreş te ) As-ta-i i n t r o d u c e r e a .

ANDREI . ( Încurcat) Nici n ' a m p u t e r e a să m ă expl ic . Aş v rea să m ă înţelegi . . . să m ă condamni . . .

I O N I C A . (Gând i to r şi ag i ta t , s-c scoală iar şi face paşi) . O r i cat... n u e u şo r să-ţ i s ch imbi viaţa. . . a şa , î n t r ' o secundă . ( P a u z ă încorda tă ) Nu t e c o n d a m n . Ai fost c ins t i t .

A N D R E I (Cu o s t ângăc ie c a r e t r ă d e a z ă b u c u r i a p r i m u l u i p a s făcut) Trebuia . . . n u c aşa 'f Nici n u m ă aş teptam. . . să m ă în­ţe legi a t â t de repede . . .

I O N I C A . (Se. a şează d in nou, a c u m p e sofa) Sun t s i tua ţ i i ca r i se p r icep i r e m e ­d iab i l d i n t r ' o s i n g u r ă fu lge r a r e d e gând . (Mai m u l t p e n t r u el, r ezonând) A ta e c l a r ă . O iubeş t i p e n e v a s t a mea . C ine t e op re ş t e ? B ă r b a t u l ei ? Nu. Dimpot r ivă . . . e l ţi-o a r u n c ă în b r a ţ e . Ai, p r i n u r m a r e , tot d r e p t u l s'o iubeş t i . Şi ea — vezi b ine — a r e ş i ea d r e p t u l să-şi a l e a g ă fe r ic i rea aşa c u m o în ţ e l ege . (O pauză ) Numai . . . ea t e i ubeş t e ?

A N D R E I . (Delicat) C r e d că da . I O N I C A . ( C u î n d e m n b lând , d a r ene r ­

gic) Ha i Andre i , ha i A n d r e i , n u sun t em copii . N u p u t e a i să faci d e m e r s u l ăs ta , da­că nu e r a i s igur .

A N D R E I . (Vădit j e n a t , cu tonu l scăzut) Mă iubeş t e .

I O N I C A (Trece în p a u z ă un m o m e n t de viz ibi lă emo(ie ; apoi : ) Te Jubeşte... (Pauză) Ţi-a spus-o ?

(Aproape tot r e s tu l scenei cere mul tă d i scre ţ ie în i n t e r p r e t a r e şi чі ton).

ANDREI . D a . IONICA. C â n d ? ANDREI . De o l ună . I O N I C A . (Cu ton af i rmat iv) C â n d i-ai

spus şi tu . A N D R E I . D a .

I O N I C A . Va să zică... te iub ia şi e a în t a ină de m a i m u l t ă vreme. . . poa te de u n an... ca şi t i ne .

ANDREI . E r a m a t r a ş i u n u l s p r e celă­lal t . Dar . . .

I O N I C A , ( ln t rerupându-1) Ştiu... a ţ i t ă ­cut... p e n t r u c ă a m â n d o i v ' a ţ i gând i t Ia

MIRCEA Ş T E F A N E S C U Cl işeu R a m p a

mine . Aţ i fost cinstai ţ i . . . amândoi . . . a s ta reţin. . . şi p e n t r u asta.... vă m u l ţ u m e s c . (La a m b e l e a c c e n t u ă r i a l e lui Ionică, j e ­na lui A n d r e i t r e b u e b ine e x t e r i o r i z a t ă . T ă c e r e lungă , a p ă s ă t o a r e . Apoi :) T e iu­beş te m u l t ?

A N D R E I . (Foa r t e j ena t ) Crede-mă. . . mi-e greu. . .

I O N I C A . Nu. Nu. C e a fost g r e u p e n t r u fine, a t r ecu t . Acum, g reu l î ncepe p e n t r u mine . Nu e aşa : t r e b u e să i au imed ia t o h o t ă r î r e ? Voi a ş t e p t a ţ i u n r ă s p u n s . (Pauză scur tă) V r e a u să ş t iu : te i ubeş t e m u l t ?

A N D R E I Mă b izui m u l t p e i u b i r e a ei. IONICA. (Autor i ta r ) Nu , n u A n d r e i ,

v r e a u să fiu s igur . (Pauză . T r e c e r e de ton) Vezi t u ? Eu m ' a m însura t . . . aşa.. . ca să a m şi eu „o casă" . N ' a m iub i t n ic ioda­tă... pe nimeni . . . ad ică pe nic i o f emee . Le-am socotit t o t d e a u n a ca pe n i ş te tova­r ă şe p lăcu te , cele m a i p l ăcu t e fă ră îndoia­lă în viaţă. . . t o v a r ă ş e b u n e de tachinat . . . născu te să mobi leze casa, să n e a p r i n d ă cheful şi să n e a s t â m p e r e poftele : atât! . , , încolo, fă ră să te p r ă p ă d e ş t i cu f irea d u p ă ele . Des igur , sun t v inova t fa ţă d e A n c a ; ea a ş t e p t a poa t e m a i m u l t de là mine . Ce vre i ? Aşa a m în ţ e l e s e u viaţa.. . d a r n ' am fost n ic ioda tă rău. . . nu , n ' a m fost... şi m a i a les cu Anca .

A N D R E I . Nu s'a p l â n s n ic ioda tă de t i ne .

I O N I C A . Ştiu... c red . In căsnic ia noa­s t ră , n e - a m to le ra t mu l t e , m a i a les ea mie d a r şi eu ei . A m fost bun i , a m fost d r ă ­guţi ; poa te , (emoţionat) poa te , f ă r ă să ş t im, n e - a m iubi t n i ţe l , niţel . . .

ANDREI . Ionica.. . IONICA. Nu... nu . Bine a i făcut că mi -

ai spus . E ra i d a t o r şi faţă de tine.. . şi fa ţă de mine.. . şi, ma i ales , fa ţă d e ea . ( O p a u ­ză) Eşti s igu r că t e iubeş te î n t r ' a t â t a , în­cât n ' a r e să r e g r e t e u n m o m e n t că a ve ­ni t l â n g ă t i ne ?

A N D R E I . Da . IONICA. Te î n t r e b , p e n t r u c ă acum,

când vâd că t r e b u e să-mi p lece t o v a r ă ş a din via ţă , n t i -amintesc că a fost o tova­r ă şă bunii , pe ca r e n ' a m iubit-o. . . n ' am iu-bit-o aşa cum se s p u n e că e iubirea. . . d a r c a r e îmi lasă r eg re tu l de spă r ţ i r i i . Vezi, e iubirea . . . d a r c a r e îmi l a să r e g r e t u l des-p ă r | i r i i . Vezi, e g r e u totuşi sa te desparfit

6 UNIVERSUL LITERAR

B A L C I C U L — PEISAJ ŞI OAMENI

Nu n u m a i „Coas ta de Argin t" , ci coasta de a r a m ă , de fer, coas ta de aur.. . Dacă pes te p r ive l i ş t e le b ibl ice cu ce ru r i p a t r i a r ­ha le , a r r ă s ă r i cirprii d r a m a t i c i şi măsl i ­n i i c u n e g r u l lor s u m b r u şi t ragic , ai spu­n e găd ina lui Academos. . .

In spa ţ iu a r d focur i d c v i t rou , — şi î n cor idoare le zăr i lor , moschei le însu l i ţ ând t ăce rea a l b a s t r ă , a p r i n d l impez imi de cr ini . Veşnic a l ta , şi n o u ă şi veche , Marea , îşi m â n ă p u r u r i , s ingură t ă ţ i l e a m b u l a n t e şi e t e r n e . Coas te le a s p r e şi t umu l toa se iile ba lc i cu lu i scl ipesc în b i n e c u v â n t a r e a c u n u n i l o r de soare , ia r casele s t r â m b e şi a r h a i c e , din p o r n i r e a lor, au poposi t la ţ ă rm , — acolo unde , de veacur i , va lu r i n e a d o r m i t e se logodesc cu p ă m â n t u l , în­c u n u n a t e în s t eme a lbe şi zadarnice . . . La mij loc e z m a r a g d l ichid, i a r în fund — n u ştii să p r i cep i unde s fârşeş te saf i rul ei că lă tor , şi u n d e încape saf irul bo l tn i ţe i or izontului . . .

Vis t ier i i le suf le tului descă tuşa te de ză­voa re l e şi l acă te le lui g re le , î n t e m n i ţ e a z ă t e z a u r e de m i n u n i şi în o sânda l ăcomie i lu i stă greu , şi gata să se rupă . C a p u l e bu imac , .şi se c la t ină , i a r v remeln ic i a noa­s t r ă ş u b r e d ă se c u t r e m u r ă de a t â t a în ţe ­legere. . . Nică i r i ca aici, nu-1 poţi s imţi p e D u m n e z e u , ma i l eeund , ma i viu. şi m a i actual . . . .

P r i n t r e d r u m u r i l e de calcar , bo lovănoa­se şi r u p t e ; u m b r i t e de smochini i în p â r g şi de migdal i , a s in i i T e s t a m e n t u l u i Nou, p a s c p ă ş u n e a u m e d ă şi grasă , sau în r e ­s e m n a r e a lor somno len t ă c l a t ină şi lea­gănă p o v a r a la fel a fesur i lor co lora te .

l îalcicul , în d imine ţ i l e l impezi şi inso ' r i t e , se l u m i n e a z ă ca o m â n ă d e m o n e d e vechi, s ă n i ă n a t c p e p r i p o a r e viforoase.. . F i e c a r e p isc sau cu lme e un p r i d v o r de noui n e a ş t e p t ă r i . p r i d v o a r e de l iniş te de ­s ă v â r ş i t ă ' s i reculegere. . . Balcicu! a ţ ipeş te

F ă r ă să- ţ i fi a l ip i t suf le tu l de o f i inţa, ţ i -o rup i to tuş i d in suflet . Ai s'o faci fe­r ic i tă ? Nu p r e a cunosc suf le tul la femei , d a r s imt în cl ipa as ta că suf le tu l une i femei , poa te fi ceva delicat. . . că decep ţ ia îl poa te omor î .

A N D R E I . Al Ancă i e bo lnav şi eu m 'am j u r a t să-1 v indec .

I O N I C A . (Se scoală) . Atunc i ? (Zâmbe­tul lui for ţa t a p a r e t r i s t ) .

A N D R E I . N ' a ş v r e a să sufer i din p r i ­c ina mea .

I O N I C A . Nu. Nu. Sunt o a m e n i car i u i t ă r epede , car i nu ş t iu să sufere. . . şi eu sun t d i n t r e ei . (Cu o d u r e r e d iscre tă) Să vă despă r ţ i ţ i de m i n e încet , să m ă ob işnu i ţ i . (S t rânge m â n a lui A n d r e i . D a r deoda tă , îl p r iveş t e fix) A n d r e i !

A N D 4 E I . D a ? IONICA (Rcculegându-se) Nu . N i m i c . ( In t ră Anca Ionică o p r iveş te s t r â m t o -

ra t . Atmosfe ra g rea e v iz ibi lă) . A N C A . ('Cu t o n de b u n ă c a m a r a d ă )

Băcţi , masa e ga ta . (Simţind a tmosfe ra ) D a r ce-i cu v o i ? V'aţ i l u a t de p ă r ?

I O N I C A . (Se ; n d r e a p t ă sp re ieşire) Anca î (Andre i îl p r i v e ş t e lung . Ionică a r e g lasu l î n t r e t ă i a t de emoţie) A n d r e i a r e să- ţ i vo rbească ceva . (Anca îi p r i ­veşte n e d u m e r i t ă pe amândo i ) C e v a se ­r ios . (Iese).

MIRCEA ŞTEFANESCU

şi a d o a r m e p r e o c u p ă r i l e şi p a t i m i l e v re ­meln ice , ia r p e s t e r a n e l e p ro funde şi vechi , t o a r n ă b a l s a m de ui tare . . . Act ivea­ză şi mul t ip l ică , a t r i b u t u l teologal c a r e a p r o p i e pc o m de D u m n e z e u : C r e a ţ i a .

I a t ă : p r i n t r e n i ahoane le î n t â r z i a t e şi b ă t r â n e , S te r i ade , p r a . ^ co l ţu r i o r i en t a l e de mi t a r a b , şi t â lhă re ş t e l umina ce ru r i ­lor de ametist . . . Pe-acolo, de p e râp i în­c r u n t a t e şi severe , d e u n d e M a r e a se v e d e ca un colţ d e i h e b a i d ă c a l m ă şi pioasă, p ă r i n t e l e C a l a îşi p l imbă s i lue ta t r u d n i c ă şi îşi f l u tu ră s u t a n a apos to l ică , î n c u n u n a t de ch ipu l tols toian, a s p r u şi auster . . . Ală­tur i , c u r b a t pc p i a t r a une i năde jd i na ţ io ­na le s tă î n tuneca t Mugur .

P e acolo, p e u n d e p i scur i l e dezolante , în nop ţ i l e de s f r âna t e de lună , î na in t ează fan tomat ic şi spec t ra le , ca* niş te pen in su l e î n c h e i e t o a r e de golfuri a e r i e n e , şi-a legă­na t capu l demonic , şi de poseda t de a r t ă , Maniu.. .

D e p e o cu lme s i r i ană şi p l e şuvă , s i lu­eta mas ivă a lui Storin, d o m i n ă c a î n t r ' u n cad ru de t r aged ie e lenă . Se p i p ă e , şi r ă s ­colind în sc r inu l pirăfuit şi vechi a l amin­tir i i , vag, îi mai d ă i n u e în min te , şi r eca-tă în el, din v remi , pe I lo lofern-u l lui lu . di th. . . D a r It idith, p r i n t r ' o s t run ie şi capr i ­c ioasă me temps ihoză , ca o b i j u t e r i e veche şi r a r ă , c ăzu t ă d in b r a ţ u l u n e i icezar ine în v r e m u r i l e a c tua l e , s'a p i t i t în ce rdacu l zăbre l i t a l une i case deşe l a t e şi spânzu­r a t e pe s t e ape. . . î ş i a m i n t e ş t e de ea, şi poa te , de Holofern ?

Şt Mar ioa ra Voiculescu cu. va lu r i l e de sen t imen t de m a r e t en ipes tuoasă , rezo­n a n ţ a p ro fundă şi va r i a t ă , s e n z u a l u l şi so lemnul , foşnetul a d o r m i t o r şi calm, a-dâncu l n e b ă n u i t şi înfr icoşător a l Mări i îşi sporeş te t a ina m a r d şi r a r ă a spusulu i , ia r v e r b u l înfr icoşat d e foc şi-1 colorează c u orgia ei der cu lo r i si nuanţe . . . Şi n u m a i Storck, cu t r u d a lui Sisif, a r u n c ă inu t i lu l cu da l t a şi î ndumneze i e ş t e Jinia, înv i ind în pur i f i ca re forme...

Dc.scălicător, ee t i to ru le frate , de-ţ i vei a n c o r a sufletul cândva , p r i n m e l e a g u r i l e aces t ea ce s 'au b u c u r a t de g ra ţ i a şi c le­m e n ţ a Domnulu i , ( d a r pe ca re l e n l t r ag i e

sângeros indo len ţa somnoroasă şi groso­l an n e î n ţ e l e g ă t o a r e a ba lcanic i lor ) o, no vei p u t e a s t ăpân i ispi ta , de a cânta in •dkninefile a lbe ş i l impezi , g lor ia răsări­tu lu i de Soare , ia r în dec l inul lui, viile d e a u r , şi c i rez i le de a r g i n t p e ca re le î neacă în va lu r i l e Zeni tu lu i negru , ne­m ă r g i n i t şi sacru. . .

I a r dacă t rudn ic i a ochi lor , va osteni pes te a d â n c u r i l e şi l a r g u r i l e Pontului Euxi i i ce fumegă m ă g u r i a l b e , de parcă în soa re a r a r d e s c h i t u r i spo i te — acolo, în naosul depă r t ă r i l o r , a b i a ghicit — etile de 8 o r e de aici — och iu l se va ve. seli de b u c u r i a a r ă t ă r i i co l ie ru lu i siniliii al mun ţ i l o r I s lamulu i , feroce şi atotpu­t e r n i c od in ioară , a S t a m b u l u l u i ce-şi în­fipse şi î n in ima noas t ră , b i ru i toa re , fla­m u r a v e r d e î n c r u s t a t ă d e semi lună .

Cum sch imbă D u h u l v r e m u r i l o r l uc ru r i lo r , şi 'n clăt inairea lor, cum împrii-

. m u t ă nes t a to rn i c i a ape lor , h o t a r e l e I I a r p r o m o n t o r i u l A l io tmanu lu i , doarme

în t ins î n t r e z ă r i şi a p e , ca u n b r a ţ albas-t r u şi nep rec i s de femeie a q u a t i c ă ce-şi l a s ă sâni i ş i t r u p u l în t o rop i r ea lubrocă a valur i lor , a s ă r u t ă r i l o r fecunde, de soare.. . .

Nici unde , f r a t e cet i tor , ca aici , nu va fi s imţi t b u c u r i a r a r ă de a t ră i , şi inirm t a nu-i va înă l ţ a i m n u l sfânt de nemţi-n a r e !... D e acolo de la C a p i d CaiLacra, c a r e s t r iveş te cu f r u m u s e ţ e a lui sălbatică şi în f r icoşă toare , de acolo d e la capul Ca-l iac r i i l e a g ă n u l focelor şi p o a r t a binecu­v â n t a t ă de m o r m â n t u l s fân tu lu i Nicöläe, p o a r t ă ce l eb ră a ce lo r 40 d e fecioare ghiau.re car i a u cău ta t ma i b ine morâmân-tul fugar al Mări i , decâ t s i lu i rea musulma­ni lor păgân i—ş i p â n ă la l u m i n a r e a inima E c r e n é , în o r e l e de l u n ă p l ină , cad nop|i d e o t r a v ă şi a lbe , c a d nopţ i a z i a n e şi vra-j i t e ca ace le d i n 1001.

O m u l se d e s t r a m ă şi se r i s ipeş te d e po­v a r a lor, i a r f l u tu ră r i l e veş tmin te lo r o-r i en t a l e p r i n t r e l ămâ i şi rodi i , p a r arătări de vis...

Fan t ez i a cea ma i des f râna tă , şi haosul c a r e se î n t i nde de acolo de u n d e înce­p e dezech i l ib ru şi d e z o r g a n i z a r e a min­ţ i i u m a n e , nu poa t e iscodi, nopţ i mai b l e s t ema t de d e s ă v â r ş i t e , ca nop ţ i l e Bal­c iculu i ,

Vin preo ţ i , î nvă ţă to r i , profesor i , sfu-

PE COASTA D E ARGINT (De là d r e a p t a la s t ânga : G. D . Mugur, Oct. Moşescu, Ion Ojog, I. Al.

Adrian Maniu). Steriade,

1

T r ă d ă t o r u l UNÎVERSUE LI ÎF .RAR

denpL. Şi t ăcu tă , cu h ă r n i c i a une i s tup ine , Univers i ta tea p o p u l a r ă a „Coas t e i de Ar­gint 4 ' î n f i r ipa tă cu a t â t a obosea lă de p r i ­ceperea pub l i c i s tu lu i Oct. Moşescu, des­chide în aces t e locur i minuna te , ' un e r e / nou şi a d e v ă r a t , t a c b r a z d e vi i de ca r t e . Univers i ta tea „Coas te i de A r g i n t " eş i tă

OCT. MOŞESCU

d i n t r u d a d-lui Moşescu, pe s t e r ea l i t ă ţ i l e d u r e r o a s e a l e aces te i provinc i i , şi p e s t e ag i t a ţ i i l e d e s t r adă , a n o n i m e şi s t e rpe , v ă t ă m ă t o a r e , a r d e facla a d e v ă r a t ă şi lu­minoasă a u n u i na ţ iona l i sm p r o f u n d u-man , în ţe legă to r , ac t iv şi a m p l u , a ş a cum a fost c o n t u r a t în ca t eh i smu l na ţ iona l i s ­mulu i m a r e l u i Eminescu .

ION O J O C

S o n e t De-ai suferit Isuse peste fire, Atâta slavă-ţi dăm. şi adorare ! Dar, numai tu ! pe lumea asta mare, Te-ai stins cu'n zâmbet pentru omenire ?

Ce ? numai ţie-ţi ridicăm altare, Şi-ţi punem nimbul de dumnezeire, Când mii şi mii, cădeau fără de ştire, Aţâţi martiri, sub lăncile barbare !

Când, pier în umbră, neştiuţi de nime, I'iămânzi şi goi, cu inima bolnavă Atâţia zei, căzuţi din înălţ ime !

Tu le-ai răpit şi partea l or -de slavă, O ! Crist şi mult va răsuna supt boltă, Un strigăt surd, de jale şi revoltă.

I A R T U R ENĂŞESCU

Vie, a r z ă t o a r e , l u m i n a soare lu i venia în r aze a t â t de . luc i toa re , încâ t dădea s cân t ee r i de a u r sfeşnicelor de la a l t a r şi si lea pe sfinţii zugrăv i ţ i p e pă re ţ i , să i a s ă d in u m b r a lor, dându - l e î n l ă ţ i ş a r e a u n o r ac to r i vopsi t ' , i n t imida ţ i şi r u ş ina ţ i de n e v i n o v a t a lor î m p e s t r i ţ a s e .

Ceeace p a t u r i l e a ş e z a t e l â n g ă z idur i şi cu lcuşur i l e de pa ie în t inse p r i n t r e s tâ lpi nu p u t u s e r ă face, i zbu t i să Iacă u n obuz : r ăp i se biser ici i b ă t r â n e , c a r a c t e r u l ci. cu­cernic .

Pus t iu ca o p r ă v ă l i e goli iă, în t insu l spa ţ iu se s u r p a ; ceeace a t â ţ i a c reş t in i a-d u s e s e r ă a ic i ca d a r u r i , t imp dc veacur i , toa te ace s t ea « b u r a s e r ă p e f e re s t r e l e c r ă p a t e şi p r i n pe re ţ i i nă ru i ţ i , ca pai ti nişLe r ăn i descinse. C o r u r i l e c a r i răsu­n a r ă suib bol tă , a s p r e l e cuv in te ros t i t e din îna l tu l a m v o n u l u i , toa te aces tea dis­p ă r u s e r ă , i a r m ă r e ţ e l e v i t ra l i i nu ma i e i a u a c u m a decâ t o g r ă m a d ă de st iclă as-vâ r l i t ă î n s p r e c imi t i r .

Agale , doi i n f i rmie r i f rancezi , scoto-ciau cu ba s toane l e lor p r i n g r ă m e j o a r a d e r ă m ă ş i ţ e , desc i f rau d in când în când câte-o inscr ip ţ ie , a d u n a u s f ă r â m ă t u r i de ch ipu r i , făceau câte-o suguben ie mesurată şi i s b u c n e a u apo i î n r â s e t e . D i n cauza soare lu i , î nde l e tn i c i r ea a s t a sfârşi priit, a-i pl ict is i , a ş a că se r e t r a s e r ă la -umbra z idu lu i biser ici i .

l a tă - i , din nou, a şeza ţ i p e h a l a t u r i cu capul r e z e m a t de r a n i ţ ă , în aceiaş i pozi­ţie, în ace laş loc, exac t î n ace l a ş loc ca şi e r i , ca şi a l a l t ă c r i ; a scu l t ă bâzâiitul a l ­b ine lo r cască, s e culcă o l eacă şi-şi r e ­iau discuţ ia , d in p u n c t u l undc-o lăsase­ră c 'un c e a s ma i îna in te .

— Nu-i p a r c ă o n e b u n i e spunea cel ma i m a r e , un o m d i n Nord , voinic şi lat în spa te , cu o b a r b ă m a r e , bă la ie . Pc front, ii gonesc, îi h ă r ţ u i e s c ca pe n i ş te epur i , îi t a c bucă ţe l e , a d u c â n d u - i î n t r ' o aşa s ta re , încâ t în z iua j u d e c ă ţ i i v i i toa re vor t r e b u i să se înfăţ işeze fără m ă d u l a r e , şi a ic i înapo ia câmpu lu i de lup tă , ne in-sá r c inează să t r a g e m şi no i un zav rac , p e n t r u ca domni i Jioşi 1). să p o a t e m u r i li­niş t i ţ i în t r ' o b i se r ică . C â t de sp re mine , n ' am n imic împo t r ivă . Aici, sun tem la a-dăpost . O b u z u l p i e rdu t e r i s e a r ă a fost u l t imu l lo r sa lu t . Acuma, a u a juins, se vede la Rh in .

Ce lă l a l t r id ică d i sp re ţu i to r din u m e r i şi a r u n c ă o p r i v i r e p l i n ă d e n e î n c r e d e r e a s u p r a t o v a r ă ş u l u i său..

— Ţi-e frică aşa da r dc obuze le lor ? Mie, cel p u ţ i n mi -a r p l ăcea mad b ine or i ­c a r e a l t b o m b a r d a m e n t , decât b i se r i ca a s t a . Ei s t au p r i n a p r o p i e r e , p r i v m d u - n e cu ochi i boldi ţ i , ca n i ş t e p e ş t i şi se pră~ pădesc . T r e a b ă de soldat e a s t a , s 'aş tepţ i ca să a i p e c ineva de î n g r o p a t ? P a r ' c ă a m fi скм corbi ce-şi p â n d e s c hoitul . . .

P r i m u l r â se gă lăgios şi grosolan . — A s e m u i r e a nu- i r ea . E drupit s 'ar pu ­

tea s p u n e n i ş te a lb i şoa re c ă r o r a l i is'a smuls m o m e a l a şi ca r i sun t lăsaţ i să for­fote, p l in i de sânge , în fundul bărc i i . C a m ce-ar p u t e a să ne spună ? Sora ş t ie tot a t â t a n e m ţ e a s c ă cât şi noi . In sfârş i t câţ i m a i r ă m â n ?

C o n v o r b i r e a a s t a vese lă îl i r i t a însă g rozav p e cel ma i mic. Făcu o m u t r ă os­t e n i t ă şi r ă s p u n s e cu s t r â n g e r e de in imă :

— Ala l t ă c r i e r a u douăzec i şi unu , de-a t u n c i a m î n g r o p a t şase, ţ i -ani inteş t i ? C â t e doi p e zi. Dacă-o m e r g e tot aşa , a-poi o s ă p t ă m â n ă o să tot fim cioclii..

Scuipă şi tăcu . P r i v i r e a i se p i e rdu în za re , p e d e a s u p r a ru ine lo r sa tu lu i d in a-

1) Po rec l ă d a t ă Nemţ i lo r .

de ANDREAS LA1ZKO

p r o p i e r c , unde , înapo ia copaci lor des­pu ia ţ i , d r u m u l î n c h i d e a o r izon tu l ca p r i n ­t r ' un . văl de fum. Colo jos , t r eceau , iura î nce t a r e , t r ă s u r i , zi şi n o a p t e , din când în când, t recea în goană un au tomobi l , r i d i când un v â r t e j ele p ra f n e g r u . Solda­tu l suspină . îşi l ă s ă b r a ţ u l p e r a n i ţ ă şi r e p e t ă : „Ca niş ta corbi , D o a m n e î a r t â -mă.. ."

A p r o b a r e a p c c a r e o aş tep ta , iui veni . T o v a r ă ş u l său e r a cu lca t şi d o r m e a , uu g u r a deschisă . Începu să^i e x a m i n e z e ch i ­p u l i n e x p r e s i v : bo tu l aces ta căscat îi amin t i c a d a v r e l e p e car i le a d u n a r e în u l t imele zile, şi iu mai ga t a să-şi- t r e ­zească tova răşu l p r i n . r ' u n ghiont in coa­ste. D a r se opri , ma i p r i v i o d a t ă t ab lou l aces ta despera t , î n c e p â n d cu z idul diu fund p â n ă Ia cele d in u r m ă f ă r â m e şi la micu l cimit i r , cu g r ă m a d a sia d c ru in i lu­c i toa re , i o t u l e ra cenuş iu , deşe r t , a cope ­r i t de o b a l t ă de fum, î ng ropa t î n t r ' o tă­ce re de m o a r t e .

O in su l ă p ă r ă s i t ă în mi j locul oceanulu i , gând i soldaniul. Apoi, furio-s, se a svâ r l i l â n g ă t ova ră şu l său d e su fe r in ţ ă ; d u p ă câ teva clipe, a m â n d o i sforăiau, p e în­t r e c u t e .

P e t r e a p t a de sus , d i n a i n t e a p o r t a l u l u i deschis , cu coa te le pe g e n u n c h i cu b ă r b i a r ă z i m a t ă în p a l m e , s t ă t ea sora Mar ia . C â n d auz i d in nou p e cei doi oamen i vo rb ind , ch ipu l e i t r i s t se î n s e n i n ă o -cli­pă. I i i t r ' adevăr , e r a c a r a g h i o a s ă a c e a s t ă i nepu izab i l ă p u t e r e de-a d o r m i la or ice o r ă din zi şi d in n o a p t e . Ea n u înch i sese ochi i de t r e i zile ! P a r ' c ă - i l ipsea m ă c a r şi t ă r i a de a se ţ ine p e p ic ioare le - i ápr i l i ­sé ; spe r ia tă , dânsa p r i v e a sub p l e o a p e -le- i în roş i te , l u m i n a ce se î n t i ndea din-na in t ea biser ici i .

Nu. mat şlia ce să facă. Iu d o u ă s p r e z e c e r â n d u r i , ea t r imise soldaţ i i l a d r u m cu î n s ă r c i n a r e a de-a da comandan ţ i l o r , ci­cl iş t i lor şi că l ă re ţ i l o r c a r i t r e ceau , u n mesagiu u r g e n t . San i t a r i i n u se m a i p u ­teau găsi în aceas t ă î n v ă l m ă ş e a l ă sau îşi u i t a se ră f ăgădu in ţa ? In tot cazul , e r a die pr isos să-i t r ezească p e oameni i ăş t ia doi, şi să mai facă o - înce rca re , p e n t r u a t r e i ­sp rezecea c a r ă . De-al t fe l , e r a foa r te cu pu t in ţ ă ca să mu v r e a să m e a r g ă , m a i a les că cel t â n ă r , î n c u m e n t â n d u - s e să o p r e a s ­că un au tomobi l de s ta t major , a r t i fost -— a ş a s p u n e a el, cel p u ţ i n — o m o r â t de i-ătre o f i ţ e ru l cane n'air p u t e a p r i c e p e cum în mij locul unui mer s victorios^ tocmai pe când a d u c e a veşt i m i n u n a t e , să fie o-p r i t de u n o a r e c a r e î nd răzne ţ , p e mbt iv că n u ma i e r a u doctori i , ca şi c u m el a r fi fost sp i ţer . N u ! N u se p u t e a a ş t e p t a la n imic de la aceş t i o a m e n i a t â t de gră­biţi . Veneau din p a r t e a u n d e se 'ng răn iă -d i a u cadav re l e , t r e ceau pirin fa ţa u n o r o a m e n i car i p ă r e a u sculp ta ţ i în p ă m â n t , d ina in t ea u n o r r ă n i ţ i , c a r i se t â r a u p e l â n g ă dânşi i , imp ja r ându - i . I a r c â n d a-j u n g e a u de cea l a l t ă p a r t e , li se s p u n e a să-şi a d u c ă a m i n t e de i s to r ia biser ici i şi de bo lnavi i ei în p r i m e j d i e .

Atunc i , ce a l t ă n ă d e j d e ? Nu t r e b u i a să se b i zue p e noroc . T r e b u i a u de re 'no i t p a n s a m e t e l e ; toţ i e r a u î n s â n g e r a ţ i , r ăn i ­le c ica t r i za te se redesch. ideau d e - a t â t a f r eca re şi s l abe le a j u t o a r e l ă sa t e de că­t r e nemţ i îu sacr i s t ie , la r e t r a g e r e , de mul t se i sp răv i se ră . S ingur , a p a r a t u l te­lefonic ш-ні r ă m ă s e s e nea t ins , c a o sfi­d a r e .

F i r u l rupt , se c lă t ina , i ren ic , d ina in t ea fe res t re i .

Och i i sorei se u m p l u r ă de l ac r imi . Tre­b u i a d a r ă să p r ivească î n a i n t e cum ră­ni le t u t u r o r c a n g r e n a u , şi cum, r â n d p c

UNIVERSUL LITERAR

ROMUL LADEA (Arad) : Semănătorul

t il nd, se p r ä p ä d i a un a l t u l ? To t tirupu-i t r e m u r a de r e v o l t ă împo t r i va aces to r oa­men i ca r t n ' au făcut a l t ceva decâ t a-ceas ta că au ui ta t . De t r e i zile încoace, înda tă ce a u z e a u n au tomobi l sosind p e d r u m , ea îş i a ţ i n t e a p r i v i r i l e sp re noru t de praf, ca şi c u m p i r v i r e a ei a r fi p u t u t a t r a g e vehicu lu l . A c u m însă, se înfur ia împo t r i va p rop r i e i sale î n c r e d e r i şi se oaia de a fi l ua t p a r t e la a c e a s t ă n e n o r o ­c i re . N 'a fost e a d o a r m a r t o r ă la n e b u n i a p r o d u s ă a t u n c i c â n d t r ă s u r i l e de a m b u ­lan ţă se o p r i r ă şi când c ineva se năpus t i d e a l u n g u l săl i lor , ţ i p â n d „ î m p a c h e t a ţ i totul . A r m a t e l e î n a i n t e a z ă ! î na in t ează . Nem{ii sunt b ă t u ţ i ! I z b â n d a e a noas t r ă ! ' ' î n t r e g sp i t a lu l se l ă să dus de o goană nebună. . . şi ea însăş i , b ă t r â n ă a ş a cum e ra , fusese ca a m e ţ i t ă de aces t s i ngu r c u v â n t : Vic tor ie ! Aşa se face că t imp de t r e i zile n 'a suflat o vo rbă .

D e un an, d in z iua p r i m e i l up te a a v a n t pos tu r i lo r , ea e r a ca a s i s t en t ă la o p e r a ţ i ­unii ; şt ia dânsa ce se p e t r e c e în spi ta le , a doua zi d u p ă vre -o lup tă , când sos iau tot m e r e u noi t r a n s p o r t u r i şi săl i le e r a u p l ine de t ă r g i s â n g e r â n d e . Doctor i i asu­dau, cum s'ar fi găsi t în fa ţa u n u i cazan şi s p r e a p u t e a fi o p e r a t c h i a r î n ziua sosirii , t r ebu ia să fii cel p u ţ i n of i ţer su­p e r i o r or i de n u spr i j in i t de c ă t r e c ineva . Nu n u m a i boş i da r c h i a r şi f rancezi , b i e ţ i o a m e n i gemânz i , car i i m p l o r a u ca o f a v o a r e ^ c h i n u l de-a li se r e î m p r o s p ă ­ta p a n s a m e n t u l , e r a u resp inş i cu a s p r i m e A d u c e a u t a rga lor s â n g e r â n d ă sub ochi i doc toru lu i , dai aces ta , d u p ă douăsp rezece o rc de luc ru ne înce t a t , î n t r ' o c ă l d u r ă nă-buş i t oa r c , î n mi ros d e sânge şi d e c loro­form, üti mal avea шіШ decât pentru dân­

sul şt p e n t r u os t enea la sa. Nu e r a d o a r foar te n a t u r a l şi n ' a r fi t r e b u i t ca s ă p r e v a d ă că doctorul-şef, cu toa te făgădu­iel i le sale, va u i ta de biser ică şi de cei d o u ă z e a de r ă n i ţ i g e r m a n i ui еі^ în a-vântu l victorios a l î na in t ă r i i ?...

Nun ta ' dânsa eira v inova tă . I a r dacă cei douăzec i de inşi, p e n t r u ca r i p l â n g a t â t e a m a m e şi soţii, s 'ar p r ă p ă d i a icea , n u m a i d in v ina ei s 'ar î n t âmpla aceas t a . E r a o ticigaşă...

Cu pumni i s t r ânş i , ou capu l a t â r n â n d sgudu i t ă de suspine , sora Mar ia se s t r ân ­gea din ce în ce m a i t a r e . D u p ă obice iu l el de a' se ch inu i s i ngu ră p e n t r u a-şi m ă r i p ă c a t e l e făp tu i te , ea îşi smulse m ă r t u r i s i ­r ea ca în faţa unu i p r e o t la î m p ă r t ă ş a n i e : Dacă s 'ar fi a şeza t în b i se r ică r ăn i ţ i f ran­cezi, ea a r fi... D a nu... nu... Ei, da, desi­gur că a r fi c e ru t a j u t o r ma i iu te ; Nu s 'ar fi j u c a t a şa de u şo r e u v ie ţ i le com-pa t r io ţ i i o r ei. Soră a l u i Isus , ea d e s p ă r ţ i рэ f raţ i i ei u m a n i î n p r i e t en i şi duşman i , la fel cum şi m a j o r u l î i r e conducea pc răn i ţ i i f rancezi ou au tomobi lu l , în t i m p ce nemţ i i , dacă e r a u ab ia în s t a r e să mea rgă , t r e b u i a u să facă pe jos cei doi­sprezece k i l o m e t r i car i- i d e s p ă r ţ i a u de spi ta lul a p r o p i a t .

C u m de-a avu t d â n s a a t â t a î n c r e d e r e în a j u t o r u l ce va să v ină , c u m de-a aş ­t ep t a t ea a t â t de r ă b d ă t o r d u p ă ce-a vă­zut t r e când convoiul cel j a l n i c ? Vedea încă p r i v i r e a p e care-o a v u s e acel n e a m ţ pal id , c â n d a u z i p o r u n c a şi-şi încolăc i p ic io ru l în j u r u l une i câ r j e , po rn ind , şch iopă tând , p e d r u m u l cel de cruce. . . A-ciim însă. Acum o m u l aces ta scăpase , fu­sese o p e r a t şi p a n s a t cu î n g r i j i r e î n t r ' u n fcpita] din urmă, tn timp ce acei pe cari

dânsa - i „ scăpase" s t ă t e a u încă în t inş i în b iser ică , c u r ă n i l e lor p u r u l e n t e , chinui ţ i de f r igur i , p r a d ă unei mor ţ i s igure . Ea e r a deci v inova ta ? Va ispăşi o a r e în t r 'o zi tot ce păeă' iuise

Nu Se r id ică greoiu , cu mâin i l e pe ge­

nunch i , şi î na in ta , ame ţ i t ă de os tenea lă , î n sp re soldaţ i . Cu o e loc in ţă p l ină de d e s p e r a r e , ea le exp l i că p r i m e j d i a , se ru­gă, a m e n i n ţ ă , m ă r t u r i s i însfârş i t că-şi tăias.': t oa tă iruifăria în bande. . . . ia r chipul uscar, b r ă z d a t de a t â t e a sbâ rc i tu r i , nu­mite de so ldaţ i „ga ra r e g u l a t o a r e " s'aco p e r i de-o roşea ţă (feciorească î n a i n t e a a-cestor o a m e n i car i ş t iau a c u m a că sub sf intele ves tmin te , t r u p u l e i e r a gol de tot. ^ O m u l cel d in Nord, r ă m a s e nemişca t .

Ce lă la l t , se a r ă t ă ga ta să ma i iese o d a t ă la d r u m , f ă r ă a m e r g e însă şi ,'după a j u ­tor. J a n d a r m i i p ă z i a u toa t e d r u m u r i l e , ca nişte p ă i a n j e n i murdari-, z icea el, şi sol­d a t u l p e care- l vor p r i n d e s ingur p e d r u m , f ă ră v r e - u n o rd in scr i s de supe­r io ru l său, e r a p i e r d u t .

P r imul deven i n e r ă b d ă t o r . î ncepu să l u l g e i e împo t r iva „bune i pa t r ioa ' te" ga ta să t r i m i t ă pe u n voinic la moa r t e , p e n t r u o m â n ă d a boşi, p e j u m ă t a t e .

Înfur ia t , t r a s e î n s p r e s ine p e t ova ră şu l său; s p u n â n d că totul se sfârşise şi /că nn va mai r id ica nici dege tu l cel mic p e n t r u a c e a s t ă b u n ă femeie ş i b i se r ica ei.

Pa l idă , sora se r e î n t o a r s e cu g reu Ia locul ei şi se c u t r e m u r ă v ă z â n d in te r io ­rul b iser ic i i în c a r e p ă r e a că d iavo lu l pu­sese d e - a c u m a s t ă p â n i r e p e ce le cinci-sprezece p răz i , r ân j ind . N imic a l t ceva de făcut. Nu-i ma i r ă m â n e a decâ t să-şi pună mâ in i l e p e genunch i şi să a ş t e p t e ven i r ea mor ţ i i . Se spr i j in i de -un s tâ lp , negăs ind u u r a j u l de-a ma i m e r g e de là pa t la pa t . D e dimineaţă* încă, ace i car i c e r u r ă tui doctor , se r evo l t a ră , a r ă t â n d u - ş i ochii a r ­ză tor i , a l ţ i i îş i deslegiau l imba , p e n t r u a t ă lmăc i d o r i n ţ a a c e a s t a p e f r an ţuzeş t e şi. s c â n t e i e r e a de s p e r a n ţ ă ce t r e c e a pe chi­p u r i l e lor gă lbe j i t e d e f iecare d a t ă ce izbut iau să se facă înţeleşii, găs ind vorba po t r iv i t ă , e r a încă. ma i g rea de î n d u r a t decâ t c e e r i l e lor .

S 'auzia d in c â n d în când o c h e m a r e , o v o r b i r e iu t e ca r i a j u n g e a p l i nă d e a s p r i ­m e la auzu l sorei , ca şi c u m f iecare v o r b ă c u p r i n d e a u n b l e s t em împo t r i va ei. T r e ­b u i a oa r e să-şi c e a r ă i e r t a r e ? Să le spu ie p o a t e a d e v ă r i d ?... D a r a r fi fost s ă l e if. u l t ima n ă d e j d e !...

D e oda tă , îi ven i o n o u ă î n t ă r i r e : se s imţi t a r e ş i a r u n c ă s p r e cer o рг іѵігь r ecunoscă toa re . Ştia acum, care- i es te d a t o r i a . Va lua a sup ră - ş i u r a i svor î t ă din toa te p a t u r i l e ! P o a t e oă a ş a îşi vor pu ­tea p ă s t r a b ie ţ i i c o n d a m n a ţ i s p e r a n ţ a în­t r ' u n a j u t o r medica l ce va să v ină .

Se s t r e c u r ă íncetdinel în b iser ică , în pantof i i ei d e pâs lă , m e r s e p â n ă în m i j ­loc far ' a se ma i u i ta în a l t t ă p a r t e şi s'a-p r o p i e de p a t u l ca re , p r i n t r e a t â t e a cul­cuşur i de pa ie , se găsia s inguru l a şeza t ma i Ja o p a r t e . Se s imţ i m a i u ş u r a t ă în locul acesta , a t â t de m a r e îi e r a s impa t i a p e n L ii of i ţerul ace la t ână r , cu o r a n ă g roazn ică î n v i n t r e şi c a r e se l up t a de zece zile cu m o a r t e a . E r a deoseb i t de to­varăş i i săi . Ea îl îngr i j i a f ă ră a s imţi că îng r i j e ş t e u n d u ş m a n . U n om ca re avea p e cuget . D-zeu ştie câ te vieţ i de fran­cezi, î n d a t o r i t o a r e şi fa ţă de cei lal ţ i , ea se si lea să n u se gândească la a c e a s t a , dusese ch i a r t oa t e un i fo rme le s t r ă i n e în col ţul cel m a i a scuns a l b iser ic i i , p e n t r u a n u a v e a în faţă decâ t o a m e n i car i su­feră. Nu e r a deloc p l ă c u t ă s i tua ţ i a acea ­sta. Vorbe le p e c a r e le ros t i r ă in f i rmier i i în faţa biser ici i , cu pu ţ i n ma i îna in te , fă­c â n d p a r ' c ă u n zid î n t r e d â n s a şi r ăn i ţ i „Tăcuţi ca ni? te peşti", Şi-aţa era... Bol-

U N I V E R S U L L I T E R A R

c ă ! D in nou furca ţ epoasă îi sgândă r i a m ă r u n t a i e l e , d a r m a m ă - s a n u m a i e r a l â n g ă dânsu l , a s c u n z â n d cu t rupu- i l imba s t r â m t ă şi roş ie de foc. In zadar, c ă u t a el m â n a m â n g â i e t o a r e .

Mur ise , a ş a d a r ă . E r a deci a d e v ă r a t că n u va avea cui s ă i se d e s t ă i n u e a s c ă ? S imţea c u m p l a n ş e t e l e i se u r c a u î n ' gât şi ca să n u p l â n g ă îşi m u ş c ă b u z a de jos . I a r ă ş i îl c u p r i n d e a spa ima , căci vedea p e c o m a n d a n t u l şcolii de r e c r u ţ i a şeza t î napo ia mese i sa le de lucru , c u te legra­ma în m â n ă şi el ştia ce se va p e t r e c e a-cuma.. .

Nu, el nu voia să fie numi t „fată" , a-n.eţi t , ba t jocor i t , d ispre ţui t . . . Decâ t să r e î n c e a p ă an i i a ceş t i a de t o r t u r ă p r e f e r a să-şi urmeze m a m a . Bâjbâ ind , el c ă u t a pe f run te , a r fi v r u t s'o c h e m e , s'o s t r ige t a r e ca od in ioa ră , când n u cunoş tea fer i­c i re m a i m a r e decâ t a c e e a de-a fi b o l n a v şi îngr i j i t de dânsa . O d o r i n ţ ă nepoto­l i tă ele a fi m â n g â i a t , p l âns , î m b ă r b ă t a t îi venea m e r e u , f ă r ă a-şi da s eama că f iecare g â n d a l său e r a rost i t în mi j lo ­cul b iser ic i i sonore .

I n g e n u n e i a t ă , î n a i n t e a a l t a ru lu i , sora Mar i a se ruga . î n s p ă i m â n t a t ă , ea se r i ­dică a t u n c i c â n d m u r m u r u l mono ton a l m u r i b u n d u l u i se p r e f ăcu î n t r ' u n ţ ipă t s t r i den t , î n t r ' o c h e m a r e în t r ' a ju to r , ce s fâ rş ia priiKÍr'o ş o a p t ă p l â n g ă t o a r e şi p l i ­n ă de m u s t r a r e . Ea se ap lecă d e a s u p r a lui , îl a t i n se înee t ine l cu m â n a şi-i şopti : „Suferiţ i , nu- i a ş a ? R ă b d a r e !... O să vă m e a r g ă m a i bine. . ."

Egas von Krü lov nu p r i c e p e a ceeace i se spunea . Nu s imţea decât m â n a ră ­cor i tă şi sune tu l vocii p e care-1 a ş t e p t a , p e c a r e n u 1-a ma i a u z i t de la m o a r t e a m a m e i sale. . . E r a ca o muzică.. . R ă s u n e ­tul mes teca t cu mii ele vo rbe d e car i el dusese l ipsă a t â t a v reme !... I se p ă r e a că toţi p o r i i p ie l i i i se desch ideau p e n ­t r u a l ăsa să t r eacă melod ia aceas t a p e c a r e n ' avu n ic ioda tă voie s'o cânte . Cu un z â m b e t ce-1 t r ans f igu ra , s t r ă luc ind de fer ic i re , el r id ică b r a ţ e l e , a t r a s e sp re dânsu l vocea aceea s c u m p ă ş i i se p l ânse , o r u g ă f ie rb in te c a u n copil ce p l â n g e şi a r e frică.

C ă l u g ă r i ţ a r e sp inse clwpul î m p u r p u r a t a l r ăn i t u lu i , în t imp c e v ine le- i bă t eau p u t e r n i c ca şi c u m i s 'ar fi deschis in ima- i d e 60 d e a n i , d i n a i n t e a b r a ţ e l o r aces tea b ă r b a t e ce se î n t i n d e a u sp re dânsa . P r iv i cu t e a m ă î m p r e j u r , r u ş i n a t ă şi scoa te un s t r i g ă t uşor c â n d văzu p r i v i r e a ch ipu lu i s t r ă i n a ţ i n t indu- se sp re dânsa .

E r a o f i ţ e ru l d in p a t u l vec in oa re se r i ­d icase c'o m a r e s for ţa re , c iu l ind u r e c h e a sp re p a t u l v o l u n t a r u l u i , c u n i ş te ochi s sân tee to r i de mânie^»Era înf r icoşă tor Ir. vedere , c u buze l e sa le ga lben -v ine t e şi cu m u s t a ţ a sa sbâ r l i t ă ca n iş te pa i e îm­p ă n a t e î n fa ţa l u i d e spec t ru , î m b u f n a t se a p l e c ă p e câ t p u t u şi s t r igă : „Ei ! D a r m a i t a că -vă g u r a ! Ce , v r e ţ i să n e faceţ i d c r â s cu bocci i le dv. ?..."

Uimită, c ă l u g ă r i ţ a a s c u l t ă vorbele , vă­zu ridicându-se p u ţ i n cape te l e bolnavi lor , u n foc înc ruc i şa t de p r iv i r i fur ioase în-d r e p t â n d u - s e î r î tpre p a t u l m a i r e t r a s şi în ţe lesese d u p ă m l ă d i e r e a vo rbe lo r is­ca te că o cauză mis t e r ioasă le u m p l e a ini­mi le de m â n i e împo t r iva m u r i b u n d u l u i .

Egas von K r ü l o w se r id ică şi dânsu l p e p a i , cu ch ipu l descompus de m â n i e , cu p i e p t u l ag i t a t . Mâna - i d r e a p t ă î n t in să iz­b e a a e r u l , a p o i se r e înch i se ' n p u m n . Nu v ă z u ch ipu l g a l b e n care-1 p r ivea ţ i n t ă , cehii săi orbi ţ i de f r igur i r ă t ă c i a u deasu­p r a p a t u l u i vecin. Nu v e d e a decâ t prof i ­lu r i şi p r i v e a spec t ru l a r ă t a t de m â n i a lu i . Nu un om rost i vo rbe le aces tea . E r a b a l a u r u l , m i n o t a u r u l car i - i d i s t ru se co­p i l ă r i a , d u ş m a n u l la c a r e n ic ioda tă nu găsi h a r şi- c a r e n ' a v u v r e - o d a t ă u n cu­vân t d e b l â n d e ţ e . E r a ş l eah t a c a r e J chi-

9

nuise , ba t jocor i se , u r m ă r i s e , care- i smul ­sese t oa t ă v ia ţa a t â t de dor i t ă d e dânsu l .

A c u m însă p u t e a să însfaoe mons t ru l . E r a aici l â n g ă el... P i e p t u l i se să l t a şi g u r a - i e r a l a r g deschisă . Se va n ă p u s t i pe s t e dânsu l . D a r a c e a s t ă m u l ţ u m i r e su­p r e m ă ii e r a şi d â n s a op r i t ă . Va lu r i l e de ură n u u r a u decâ t p â n ă Ia buze , p u t e r i -le-1 s l ă b i a u şi în loc d e vo rbe l e r ă z b u n ă ­t o a r e ce-ar fi v r u t să le ros tească , nu- i i e ş i r ă din g u r ă decâ t o g reoa ie ţ â ş n i t u r ă d e s înge n e g r u . D i n nou cău t ă u n a j u t o r îu j u r u - i deschise ochi i mar i , îngrozi ţ i , uşor ca o p a s ă r e r ă n i t ă .

O t ăce re ele m o a r t e se p r o d u s e î n bi­serică, a tunc i când cei doi i n f i rmie r i ve­n i r ă seara , să cau te c a d a v r u l . F ă r ă t a rga , acoper i t n u m a i cu m a n t a n a - i s â n g e r â n d ă , e i t r e c u r ă cu d â n s u l p e d ina in t ea cama­razilor săi cari nemişcaţi şi neînduraţi

ndvii f r ancez i p e cariei îngr i j i se , p lân­geau, ţ i pau , gemeau ; a s e m e n e a u n o r co­pii parás i j i , ce pmtcau fi î n să p l ânş i o r i mângâiaţi f ă r ă v r e - u n g â n d ascuns .

Dar s t r ă in i i cu lca ţ i , a i cea nu e r a u co­pii părăs i ţ i şi î n d u r a u ch inu l lor î n g r o ­zitor f ă r ă a se mişca m ă c a r , r ă m â n â n d soldaţi p â n ă în u l t i m a lor c l ipă ? O m â n ­drie o b r a z n i c ă le scân te ia î n ochi , r es ­pingeau cu d i sp re ţ o r i ce mi los t iv i re şi erau a t â t de a s p r i cu e i înşişi , î ncâ t e r a cu n e p u t i n ţ ă să te gândeş t i câ t d e a s p r i şi c ruz i t r e b u i a u să f ie faţă de duşmani ) lor !

N u m a i nucu l răn i t , cu ch ipu l bă ie ţesc , avea o a l t fe l de p r i v i r e deşi vorb ia mul t mai p ros t f r an ţuzeş t e decâ t camaraz i i săi—şi-i a m i n t e a de răn i ţ i i ei. N u m e l e său, c iudat , imposibi l c h i a r ele rost i t , e r a înscris cu liteire f rumoase p e d e a s u p r a pa tu lu i său :

Fähnrich Egas von Kriilow Sora Mar ia nu- i p u t e a des luş i g r a d u l

ca ce lor la l ţ i ofi ţeri : loco tenen t or i ma^,. ior. El se l ă sa to tuş i să fie pilâns câte­odată ; când ea îi s p u n e a c â t e - v a vorbe-m â n g â i e t o a r e el o p r ivea p l in de recii-neş t i in ţă b a u n e o r i şi gemea .

î m p i n s ă de s impa t i c , c ă lugă r i ţ a s 'aple-ca d e a s u p r a p a t u l u i său şi, înee t ine l , îi mângâ ia f run tea î n f i e rbân t a t ă .

D o r m i a c 'un somn ce m a i d e g r a b ă se­m ă n a a m o a r t e , î n t r ' u n fel d e be ţ i e în ca re a m i n t i r i l e su iau ea niş te bu lbuca , ca şi cum f i ru l vieţ i i salle a r m a i fi t r e ­buit o d a t ă t r a s în sens con t r a r iu , ma l îna in t e de-a f r ânge p e n t r u . to tdeauna . Degete le- i c ă t au s ă p r i n d ă fo rma ce t r e ­cea p e l â n g ă dânsu l d in buze - i ieş ia u n m u r m u r , m â n i a şi vesel ia se succedau p e bietu-i chip veşte j i t , î m b ă t r â n i t , sfrijit , ca şi cum şi-ar fi t r ă i t a ş a de iu te cei cincizeci de ani , la care- i mai d ă d e a d rep tu l t i n e r e ţ e a sa. D o a r co rpu l r ă m â ­nea î n nemişca r e , mic d e tot, a s c u n s sub p ă t u r ă .

P e buze-i apărea/ un s u r â s du ios , o mul ­ţ u m i r e p e n t r u m â n a aceas t a a t â t de p r o a s p ă t ă car i - i a t i ngea f run tea . La fel era , od in ioa ră , c â n d f lăcăr i le i -amenin-ţau p a t u l , p ă t u ţ u l său a l b . C e a s u r i în ­t regi se căzn ia să p r i c e a p ă de u n d e ve-n iau l imb i l e ce l ea d e foc, car i , b a î l în -căilziau d r e p t n iş te vech i cunoş t in ţe , ba se î n t e ţ i a u fur ioase a t i n g â n d u - i p l eoa ­pe le şi v â r â n d u - i l avă topi tă î n créer . . . Slavă D o m n u l u i , e r a acasă , cu lca t î n o-dă i ţa sa şi n u în t r ' o b i se r ică m a r e u n d e , veşnic e r a fugăr i t de un diavol . î ş i a-min tea de-a fi ţ i nu t furca cu t r e i ţepi p e c a r e m o n s t r u l i-o v â r â s e în vint re . . . Acum, d i a v o l u l ş e d e a p e b r a z d ă p r i n t r e j u c ă ­riile s a l e . t r ăgând c u s ine o p â n z ă roş ia ­tică şi ţ â şn ind f lăcăr i d in f r u n t e a sa. Ta­t a va sosi î n d a t ă c u b ic iu l c e l a c a r e l ă sa u r m e a t â t d e d u r e r o a s e , o va î m b r â n c i p e m a m a , îl va s coa t e p e el d in p a t şi-o să-1 bată . . . D a , o să-1 'bată.

In b i se r i că r ă s u n ă u n s t r igă t de g roază a t â t d e sfâş ie tor încâ t toţ i r ăn i ţ i i t r e s ă -r i r ă şi p r i v i r ă c u g roază p e K r ü l o v c a r e .se î n t o r c e a î n pa t , c a u n n e b u n . A c u m a că e r a m a r e , n u m a i vo ia s ă se las© b ă ­tut şi se a p ă r a d in r ă s p u t e r i î m p o t r i v a a c e s t e i n e d r e p t ă ţ i n e m a i auz i t e . I n n o a p ­tea a c e a s t a el î n v ă ţ ă p e n t r u a n u m a i uita n ic ioda tă că u n om n u t r ebu ie să a i b ă frică. C ă ace la ca re , t r e b u i e să îm­b r a c e î n t r ' o zi t un i ca î m p ă r a t u l u i t r ebu io s ă se m u l ţ u m e a s c ă d o a r în a-.şi s t r â n g e fălqile şi a muri . maiii d e g r a b ă decâ t să-şi cheme m a m a , fie el şi un b ă i e ţ a ş d e ş a p t e an i . C o n ş t i i n ţ a de s t r i g ă t u l s ă u k a c o p e r i f run tea de-o s u d o a r e de groază .

I.-a a u z i t c i n e v a o a r e ? Desch i se ochii p e fur i ş , şi-i re încl i ise i u t e gemând , — atâ t de p u t e r n i c ă e r a c ă l d u r a ce i n t r a p e fereas t ră , ca şi cum soa re l e s ' a r fi l iche-făcut... Se regăsia dară, iarăşi în biseri­

B A L A D A Lumină şi miros de floare E'n codrul cu rece isvoare, Cu vrajă de privighitoare Şi'n codru, sub lună, sub soare Haiducii ţin tainic sobor.

E dajdie mare. pe sate Şi moare românu'n nevoi: Cicoiul îl scuipă şi'l bate Şi nimeni nu'i tace dreptate, Că ţâre e'n mâini de ciocoi...

Dar i'auzi: o doină răsună, Prin codrii de fag şi de brad Şi nu ştiu ce fac împreună Haiducii cu inimă bună, — Că'n sate ciocoii tot scad...

Şi iată: cu fruntea brăzdată, Cu grele pistoale 'n şerpar. Stă Gruia pe gânduri şi cată Cum cetina'n foc aruncată Sporeşte mormanul de jar...

Tovarăşii lui, în poiană. Spun glume şi snoave, de zor, Şi rîde'ntre ei o Ileana Cu negru de pacuri sub geană, Ce are şi 'mprăştie dor!

Ileana e viaţa lui Gruia Şl cine-ar privi-o cu foc. — Şi-ar zice pe veci: „aleluia", Căci Gruia n'ar vrea nimăruia Să dea din vrăjitu-i noroc!

Dar vajnic un şuer ferbinte S'aude'n adâncuri de brad: Haiducii pun mâna pe flinte, Şi'n negre le nopţn vestminte Ei pier ca pe-o gură de iad.

Poiana rămâne uitată Şi focul se stinge pe loc, Se stinge şi luna deodată, D e p a r c a haiducilor ceată A tras şi-a ucis-o c'un foc!

O clipă... şi codrul vueşte D e poteri pe cai în galop Şi lupta se'ncinge, orbeşte, Şi geme şi urlă, şi creşte, De-ai crede că vine potop!

Şi 'n zoii , pe când potera moare. In chinuri grozave, d e iad, — Haiducii sunt toţi în picioare Şi râd, că nimica nu-i doare Şi râde tot codrul de brad!

V. MILITARU

1(1

IN E M P I R E U Al patrulea dialog

LOGICA SIMŢIRII ŞI ESTETICA

Maiorescu, Vasile Conta, Grigore Ale xandrescu, Caragiale, Delavrancea, Dui-liu Zamfirescu, Vlahuţă, Trivale.

Grigore Alexandrescu. — Şi i acă a m veni t şi eu p r i n t r e d-voastră . P e acolo p r i n p r e a j m a S tyxu lu i , am fost p r i m i t cu b ine de m a i m a r i i an t ich i tă ţ i i . N u e p u ţ i n luc ru să vobeş t i de la egali la e g a l — s a u cum a m zice pe g receasca nouă : ena mu che ena su — cu Pericles şi c u .Sccrate, cu Platon şi Aristotel. D a r să s p u n d rep t : sunt doi pe-acolo , c a r e mi -au î năc r i t su­fletul .

Vasile Conta.— î n t r ' o a s e m e n e a s t ră lu­c i tă a d u n a r e , c ine p u t e a să t e a m ă r a s c ă a t â t ?

Grigore Alexandrescu. — U n u l ca re p lesneş te d e inv id ie şi a l tu l , de v a n i t a t e :

Tersit şi cu Timon. Titu Maiorescu. — P e aceia i-am p ă s ­

cut şi eu ; d a r p e v r e m e a m e a n u e r a u aşa de ră i . Se vede că i-a p e r v e r t i t a m b i ­ţ ia seacă .

Duil iu Zamfirescu. — D o m n u l Grigore Alexandrescu în a d e v ă r v ine d in p r e a j m a S tyxu lu i . Aci s u n t e m în E m p i r e u , u n d e nu domneş te decâ t i n t e l i gen ţ a p u r ă . Şi pa r ' c ă — să m ă e r t a ţ i că o s p u n — a m începu t să s imţ im m i r o s u l păpmrişului üe-acolo, c r i t i când pe unu l şi p e a l tu l .

Grigore Alexandrescu. — T â n ă r u l Dui­l iu a r e d r e p t a t e . O r i c â t t e -a i desmaiteria-liza, v e n i n d în înă l ţ imi le aces tea , tot m a i r ă m â n e o fă r i m ă de m a t e r i e . Să-i l ă s ă m cljjr în p la ta D o m n u l u i p e Tersit şi ipe Ti­mon, şi să m ă p u n e ţ i ş i p e minei în cu ren t cu ce vă înde le tn ic i ţ i în p l a iu r i l e aces tea cereş t i .

Vlahuţă. — O să fie cam greu . S u n t e m la a p a t r a a d u n a r e .

Grigore Alexandrescu. — Am auz i t că e vorba de o filosofie nouă, românească , c l eve t i t ă de mul ţ i , oare a r p u t e a - o în ţe­lege, d a r c a r e n u vor.

Vasile Conta. — E v o r b a d e filosofia integralismului. T â n ă r u l Trivale, c a r e a cunoscu t -o m a i de a p r o a p e , a r p u t e a să ne facă u n r e z u m a t . C e zici, d o m n u l e Ma­iorescu ?

Maiorescu. — D e s p r e p a r t e a mea , eu c r e d că u n t â n ă r p o a t e face m a i de g r a b ă

p r i v e a u ţ i n t ă bol ta . A j u n ş i a fa ră , infir­mie r i i l ă sa ră b r u t a l c a d a v r u l jos , pe pă­m â n t u l gol, la un loc eu o g r ă m a d ă iscân-t e i n d ă de v i t ra l i i f ă r â m i ţ a t e .

— la- i o d a t ă m ă s u r a ! m o r m ă i cel m a i b ă t r â n d in t r ' înş i i , c 'o r i d i c ă t u r ă r ă u t ă ­c ioasă din umer i . Ce lă l a l t a scu l t ă , f ă r ă a spune o vo rbă , l uă m ă s u r a cu h â r l e ţ u l c a r e t r a s e încon ju ru l t r e b u i t o r de la c a p şi p â n ă - la p i c ioa re l e c a d a v r u l u i , în mo­m e n t u l acesta , t o v a r ă ş u l său i -a t inse u-m ă r u l :

— Pr iveş te , rogu- t e mâin i l e aces tea . Ai zice că-s do p r încesă . Inii î nch ipu i că n ' a m u r i t de b u n ă voie. A r m a i fi p u t u t să facă ceva) î n v ia ţă .

Ce l t â n ă r se s u p ă r ă : — D a m a i lasă o d a t ă pros t i i le . P a r ' c ă

a r e c ineva pof tă să m o a r ă . F i e boga t or i s ă r a c . r

Şi u i te , ca şi cum s ' a r m a i fi t e m u t de a l t e ob se rva ţi uni , se a p u c ă să sape g roa­pa , în f igând furios c a s m a u a în p ă m â n t

P r i m u l s t ă tea în p ic ioare , a b s o r b i t în

o expozi ţ iume exce len tă , decâ t u n r e z u ­ma t bun . Cei b ă t r â n i a u m i n t e a m a i sin- ' t e t ică . I ' ; іч «jjfci

Vasile Conta. — Ave ţ i pe r f ec t ă d r e p ­t a t e ; da r Trivale a a r ă t a t că e t â n ă r la ani , d a r b ă t r â n la m in t e .

Maiorescu. —• D i n aces t p u n c t de ve­dere , m ă râ l iez şi e u l a op in ia dumi t a l e Ei, Trivale, ia să vedem, cât de t a r e eşti în r e z u m a t e . C a u t ă în c â t m a i puţsine cu­v in te , să n e faci să î n ţ e l egem cât ma i m u l t e idei./ l i iJ «âb!

Vlahuţă. — Să s p u n d rep t , r e z u m a t u l a ce s t a v a fi b i n e ven i t şi p e n t r u noi...

Caragiale. — P e n t r u t ine p o a t e v re i să zici, Alecu le ! Şi cu t o a t e a s t ea , î n saiiL-sori ie t a l e d in „ U n i v e r s u l " a i făcut des­tu l ă filosofie şi cu m a r e î n d e m â n a r e şi căldură. . . . '

Vlahuţă, -r- Filosofie mora l ă , da ; da r a ceas t a t eore t ică , de ! e g rea ci l iar pen ­t r u Barbu, caire a s tud ia t l i te r i le .

Duil iu Zamfirescu. — I a r a m uitat că s u n t e m în E m p i r e u . Cu voia m a i b ă t r â n i ­lor noş t r i , Trivale a r p u t e a începe .

Maiorescu. — F i r e ş t e . Trivale. — Iacă ce e. Filosofia aceas t a

n o u ă c rede că a găsi t e s en ţ a f rumuse ţ i i . F r u m u s e ţ e a n u s 'ar găsi cu a d e v ă r a t de c â t în capodopere , c a r e şi e le a r fi cu to tu l deosebi te de o p e r e l e de t a len t şi de v i r tuozi ta te . . .

Caragiale. — Ai lua t -o b ine , d a r o spui p ros t . Vorbeş te , o m u l e , î n pozitiv : c ă o p u n e m noi în dubitativ, E m u l t m a i g r e u să t r ec i c u m v r e i s ă n e faci d u m n e a t a , dela dub i t a t iv la pozi t iv .

Trivale. — Aveţ i d r e p t a t e . U n s ingu r F r u m o s e : cel din c a p o d o p e r e l e l i t e r a r e şi a r t i s t i ce . C a p o d o p e r e l e n u s ' a r p u t e a n u m i astfel dacă n ' a r fi f r u m o a s e . Capo­d o p e r a însă r e p r e z i n t ă o f i inţă c a r e e deosebi tă p u n n a t u r ă , şi de fenomene le fizice, şi de cele sufleteşt i , ca une le ce se mani fes tă , toa te î n a fa ră , şi a n u m e în spaţ iu , t i m p şi cauza l i t a t e .

Delavrancea. — Ai începu t s'o încarc i

c o n t e m p l a r e a c a d a v r u l u i : „Dacă l - a r vedea mamă-sa , în h a l u l aces ta" , spuse e l c 'un r â n j e t îngroz i to r . „ C u s igu ran ţ ă , că ea şade a c u m î n t r ' u n fotoliu p l u ş a t şi e p e ca le să t r ico teze un caşneu de m ă ­t a se p e n t r u c a să nu-i r ăcească feciorul !''

AI doi lea î ncepu s ă m o r m ă i e şi, a r ă -t â n d u - i o a doua ca sma de l â n g ă dânş i i , spuse c a m a r a d u l u i său*:

— N ' a i de gând să înce tez i o d a t ă cu poveş t i l e t a l e . Apucă- te , m a i b i n e d e lucru .

Acesta d in u r m ă făcu un gest ca pen ­t r u a-şi sufleca mânec i l e , ce rce tă u n e l t a dezgus ta t , m a i a r u n c ă o p r i v i r e soa re lu i c e a p u n e a îşi s e a p u c ă d e lucru , of tând.

U l t ime le raze d e soa re seân te iau p r in vă lu l praf os al şoselei , a s c u n s e p a r ' c ă d e fum. In t ă c e r e a d e pr impre jur , nu s ' auz ia idecât gâfâi tul d in g reu al g ropa r i lo r şi s c r â ş n i t u l h â r l e ţ e l o r în p ă m â n t .

T r a d . de M. G R I N D E A

UNIVERSUL LITERAR

fr ivale . Lasă la o p a r t e spaţ iu l , t impul şi cauza l i t a t ea , că se spe r i e Alecu Í

Dui l iu Zamfirescu. — Barbule, suntem în E m p i r e u .

Trivale. — D. Delavrancea a r e d rep­t a t e : d a r pe ce vre ţ i să se cunoască tine­reţea ? — Şi a ş a da r , capodopera e s te o fiinţă d e s ine s t ă t ă t o a r e , c a ro , es te fizică şi sufletească în ace laş t imp şi nu e nici una nici alita : e o fiinţă psihofizică sau, şi m a i b ine , u n concret psihofizic. Ea mu e nici ca conc re t e l e fizice, cum sun t mi ­ne ra l e l e , vege ta le le s a u an ima le l e . Nu e ca un om, u n pom, o p i a t r ă . — In ace ­laş t imp n u e nici ca c o n c r e t e l e ps ih ice . Nu è c a u n gând , o pa s iune , o concepţ iu-ue, o h o t ă r î re, un obioeiu. C a p o d o p e r a e astfel cons t i tu i tă că, fi ind v o r b a de o ca-rodopciră l i t e r a ră , n i c iun cnv in ţ e l d in-i r ' însa nu p o a t e t r ă i f ă r ă în ţe lesu l ce-1 tratge de la î n t r e g u l ei , nici o imag ine nu poa t e fi în ţe leasă , — dacă nu- i expr i ­m a t ă p r i n t r ' u n a n u m e cuvân t .

Grigore Alexandrescu. — Va să zică) d in fabula m e a „Gâscă, lişiţa şi "'

Trivale. — Mă e r t a ţ i , d a r aceea n u e capodope ră .

Delavrancea. — C u c o a n e Grigore, dum­nea ta , n 'a i decât t r e i fabule capodopere - . „Boul şi Vi ţe lu l" , „Câ ine l e ş i C ă ţ e l u l şi „Toporu l şi P ă d u r e a 1 ' . Ce l e l a l t e sân t d o a r o p e r e dc t a l en t o r i d e v i r tuoz i t a t e şi ші t r ăe sc decâ t f i indcă sân t t î r î t e la v i a ţ ă d e celelal te . . . Să nu te superi. . . . Ştii doa r ce-am scris d e s p r e d u m n e a t a şi cât t e ad­mir .

Grigore Alexandrescu. —• C u m o să mă supă r ? S u n t e m în E m p i r e u !

Trivale. — Să-mi i a u ş i ru l . C â n d în „Boul şi Vi ţe lu l " d u m n e a t a a i sc r i s „Un bou ca to ţ i boii ' ' , a i a ccen tua t p a r ' c ă , pen­t ru cit i tor, că n u î n t r e b u i n ţ e z i c u v â n t u l „bou" decât în înţelesul din dicţionar. C u toa te aces t ea , tocmai p r i n e x p r e s i a „ca toţ i boii ' ' a i a c c e n t u a t că „ b o u l " d e s p r e ca r e vorbeş t i e cel ma i „bou" d in toţi „boii ' ' . Acest „ b o u " unic î n felul său , îşi d o b â n d e ş t e n u a n ţ a d e l a î n t r e g u l d in c a r e face p a r t e . C u v â n t u l aces ta , p r i n aceas t ă reilaţiuna. es te i m p r e g n a t de .substanţa suf le tească, oe face d in e l o imagine u n i ­că ; i a r a c e a s t ă imagine , cu aces t în ţe les , n u poa t e siă-şi p ă s t r e z e f i inţa, fă ră felul în c a r e d u m n e a t a a i e x p r i m a t - o .

Titu Maiorescu. — C u a l t e cuv in te , nu m i m a i f iecare e l e m e n t suf le tesc este p ă ­t r u n s d e m a t e r i e , d a r f iecare e l e m e n t m a ­t e r i a l es te p ă t r u n s de suflet... Scuză-mă, că t e -am î n t r e r u p t c u aceas t ă p rec iz iune .

Trivale. — Mi-aţ i făcut u n serviciu. . . Şi, astfel, 1 filosofia i n t e g r a l ă se m â n d r e ş t e cu d e s c o p e r i r e a a c e s t e i de a t r e i a l umi : lu­mea psihofizică, l u m e a capodopere lo r , c a r e a u a l t ă v i a ţ ă a l t ă n a t u r ă şi t r e b u e s tud ia t e d u p ă a l t ă m e t o d ă de cât fenome­ne le d i n l u m e a fizică şi ps ih ică .

Vasile Conta. — Eii zic, că atât cât a spus Trivale e suficient , p e n t r u ca să în­ţ e l e a g ă o r i c i n e ches t iun i l e care n e preo-aupă . Şi m a i în tâ i : ches t iunea dacă „Es te t i ca" e „Logica s imţ i r i i " , a l doi lea , dacă Es te t ica i n t e g r a l ă e tot u n a c u Es te ­t ica cunoscută ,

Trivale. — C r e d că m a i e necesa r ceva , şi a n u m e c lua r e x p l i c a r e a t e r m e n i l o r ce î n t r e b u i n ţ a ţ i acum.

Vasile Conta. — Ai d r e p t a t e , u i t a sem că a v e m p r i n t r e noi un nou aud i t o r .

Trivale. — \ îmi d a ţ i voe, da r să m a i a d a o g ceva. C a p o d o p e r e l e , ce fo rmează l umea psihofizică, s u n t cons t i tu i t e d in suflete de sine stătătoare şi integrale, ad i ­că sunt un o rgan i sm în ca r e i n t r ă e le­m e n t e l e in t e l ec tua le , afect ive şi vo lun ta r e , c o n ş t i e n t e şi ana l i zab i l e , c u m şi e lemen­te le mis t ice , c a r e le leagă , conş t ien te , da r inana l i zab i l e .

UNIVERSUL LtTÈRÀft i l

Maiorescu. — I n t r i p r e a m u l t în a m ă ­n u n t e a b s t r a c t e . Ai p u t e a z ice m a i s t r â n s şi m a i expl ic i t : c a p o d o p e r a a r e un suflet întreg c a r e a eşit d in suf le tu l poe tu lu i sau a r t i s t u l u i c r e a t o r şi a deven i t o fiinţă de s ine stătătoare, încorporându-se în materie fizică. C a p o d o p e r a e u n suflet î n . treg objectivât....

Delavrancea . — Mi se p a r e că d o m n u l Maiorescu a a v u t d r e p t a t e şi a d i n e a u r i şi acum.. . Dacă I-am ruga p e domnia sa să r e z u m e z e m a i d e p a r t e ?

Maiorescu. — A r fi p r e a t â rz iu , f i indcă Trivale şi-.a i sp r ăv i t a p r o a p e r e z u m a t u l , p e c a r e 1-a făcut foa r te b ine . C o n t i n u ă Trivale! i

Trivale. — Vă m u l ţ u m e s c . C a p o d o p e r a , c u m p r e a b i n e a zis d o m n u l Maio rescu e s t e u n suflet î n t r e g c u toa t e a d â n c u r i l e lu i , c a r e a eş i t d in conş t i in ţa gen iu lu i , şi s'a ob iec t iva t . D a r t r e b u e s ă s p u n că a-cest suflet ob iec t iva t n u e decâ t s i m ţ i r e a ob i ec t i va t ă c a r e nu-ş i poate! dobândi i nde ­p e n d e n ţ a obiectivă» decâ t l uând c u ea tot su f le tu l !

Caragiale.— Aci ai a d u s - o b ine t i n e r e ! Trivale. — In t e l i gen ţa se ob iec t ivează

în ş t i in ţă , s ingură şi d e p e n d e n t ă de obiec t , f ă r ă p a s i u n e şi f ă r ă vo in ţă .

Voin ţa se ob iec t ivează c u p a s i u n e şi cu in te l igen ţă , d a r s ingură d e p e n d e n t ă ' de scop. N u m a i s imţ i r ea n o a s t r ă n u se p o a t e ob iec t iva f ă r ă să scoa tă d i n a d â n c u r i mis ­t ic i smul , i a r de l a sup ra fa ţ ă , i n t e l igen ţa şi e n e r g i a n o a s t r ă suf le tească .

Ş i -acum vede ţ i c u m se l u m i n e a z ă luc ru l . P e n t r u ca să deoseb im gânduri le obiecti­vate — în ţ e l e se d e to ţ i — d e gândiri le subiect ive — în ţ e l e se n u m a i d e ^ i o i — n o i a v e m ca i n s t r u m e n t „Logica in te l igen ţe i " , „Logica" p r o p r i u zisă cunoscu tă .

P e n t r u ca s ă d e o s e b i m voinţa obiecti­vată, faptele istorice, f ap te le r e cunoscu t e de conş t i in ţa u m a n ă d e fap te le ego is te , sub iec t ive , c e p r i v e s c n u m a i i n t e r e se l e noas t r e , noi t r e b u e să a v e m o „Logică a voinţe i" , pe ca r e n u o p o a t e în locu i „Eti­ca" sau „ M o r a l a " obişnui tă . . . Tot aşa;, p e n ­t r u ca să deoseb im s imţiri le obiectivate — c a p o d o p e r e l e a r t i s t i ce şi l i t e r a r e — de simţirile subiect ive t r e b u e să a v e m o „Lo­gică a s imţ i r i i " , c a r e n u p o a t e fi d e cât Estetica.

Delavrancea. — B r a v a Trivale ! C u m văd, tu, n u n u m a i a i r e z u m a t , d a r a i r e ­zolvat u n a d i n ches t iun i l e , c a r e n e p r e o ­cupă. . . N u m a i s ă v e d e m c e zic© ,'cuconul Grigore ?

Titu Maiorescu. — C u a c e a s t ă r e z e r v ă , o d a o g şi e u fe l ic i tă r i le m e l e l a ce le a l e d o m n u l u i Delavrancea. N u m a i să v e d e m ce zice şi d o m n u l Grigorie Alexandrescu.

Grigore Alexandrescu. — F r a t e d r a g ă , voi c a r e a ţ i t r ă i t în v r emi l e m a i noi , sun­te ţ i m a i t a r i decâ t m i n e î n t r e b u r i l e filo­sof iceşt i .

Caragiale. — In t r eabă -1 p e A lecu ! Dui l iu Zamfirescu.—Caragiale dragă! . . . Caragiale. — Ei da... S u n t e m în Empi ­

reu . D a r î n E m p i r e u n i m e n i n u se p o a t e s u p ă r a .

Al. Vlahuţă. — Lasă-1 Dui l iu . P a r ' c ă n u m a i a t â t e a a m îngh i ţ i t e u de l a e l ? D a r dacă mi-e d r a g u l suf le tu lu i m e u — n'am ce să-i fac !

Caragiale . — Alecu le , m ă a r z i cu b u n ă ­t a t e a ta , m a i r ă u decâ t c u şfichiul !— D a r s ă l ă săm p e cuconu Grigore să con t inue .

Grigore Alexandrescu. — Şi, c u m zic, d u m n e a v o a s t r ă a ţ i făcut m a i m u l t ă filo-isofie d e cât m i n e ; d a r p a r ' c ă tot a m în­ţe les şi eu ceva . D i n î n v ă l m ă ş a l a sufle­tu lu i f iecăru ia , e s e la faţă , a n u m e gân­d i r i , a n u m e t e n d i n ţ e , a n u m e s imţ i r i c a r e po t fi $i a le tuturor.

Maiorescu. — Noi le z icem universal o-biective.

Grigore Alexandrescu. — Adică, s lobo-

T h e o d o r e d e Banv i l l e — Cu prilejul reprezentării lui „Esop" —

E m a i b ine de u n decen iu de-a tunci . î n ­t r ' u n d e c o r de-o s imp l i t a t e somptuoasă , î n t r ' u n j i l ţ a d â n c c u s p e t e a z a în f lor i tă în casa p o s t ă v a r u l u i S imon F o u r n i e z d in Tours , r ege l e Loys al F r a n ţ e i se od ihne ­şte, s c h i m b â n d c u v i n t e p r i e t e n e ş t i şi glu­m i n d cu p â r g a r u l său şi cu so ra sa, f ru­m o a s a Nicola A n d r y . A l ă t u r i e o m a s ă î n c ă r c a t ă d e b u n ă t ă ţ i şi v inu r i m i n u n a t e . D e o d a t ă , ca fugăr i t d in u r m ă , n ă u c , j igă ­rit , cenuş iu , d e - u n c e n u ş i u aşa de t r a g i c în c o n t r a s t cu t ips i i le de a r g i n t de p e m a s ă ş i cu t o a t ă r u m e n a voe b u n ă a celor d e faţă, sbucneş te î n l ă u n t r u şi se o p r e ş t e a iu r i t , Gr ingo i r e , t r u b a d u r u l r ă t ă c i t o r şi f l ămând , p o e t u l h r ă n i t cu e t e r ca 'n u t o ­p i i l e a s t ronomi lo r . „Un poe t f l ă m â n d a d u ce m u l t cu u n f l u tu re spe r i a t " , e u n a d in vo rbe l e lu i şi iată-1 p r i n s în p l a s a p e c a r e i-o î n t i n d e b ă r b i e r u l rege lu i , azi nobi lu l O l iv i e r - l e -Da im : neş t i ind c ă a r e în fa ţa sa pe rege , d e c l a m ă (e s i n g u r u l chip de-a se a p r o p i a de m i n u n i l e ace l e i m e s e în­că rca t e ) Balada Spânzuraţilor în ca r e do ina d i sc re tă v o r b e ş t e de p ă d u r e a cu s p â n z u r a ţ i de la Pless is ca de-o l ivadă ve ­se lă a r e g e l u i Loys ;

Totl spânzuraţii aceia, de diavol ascultaţi, Cer alti şi alti tovarăşi pentru spânzurătoare-

Cei d e fa ţă se î n t r i s t e a z ă . Mai c u sea­m ă p r e a - b u n a şi p r e a - f r u m o a s a Nicola . Rege le s ' a r p u t e a s u p ă r a . El j o a c ă însă , p e s u p ă r a t u l . G r i n g o i r e va fi s p â n z u r a t d u p ă ce v a fi p r â n z i t î m p ă r ă t e ş t e . înv io ­ra t de o s p ă ţ u l mi racu los , G r i n g o i r e se

k . să fura t de v ise f rumoase , a l u n e c ă în j i l ţ u l r ege lu i şi î na l ţ ă i m n u r i f rumoase i p e c a r e a zăr i t -o î n t r ' u n a m u r g , la fe rea­s t ră , şi c a r e nu- i a l t a decâ t r o m a n t i c a Loysaj însăşi fa ta lu i Simon F o u r n i e z J cu suflet de v i s ă t o a r e şi c a r e n u v r e a să se m ă r i t e , d u p ă p l acu l t a t ă lu i . Rege le —sun­tem în t e a t r u şi 'n u r m ă cu cinci v e a c u r i — se des fă tează : i a r t ă p e G r i n g o i r e cu o condi ţ ie . Să cuce rească in ima Loyse i .

G r i n g o i r e e u r â t , s lab , f an toma t i c ; fru­moase le a u r â s de el cu hoho te sau mi lă c â n d a î nce rca t să le s l ăvească , d a r G r i n ­goi re s'a ospă ta t din „ m i e r e a d iv ină" , el e poe t şi c u v i n t e l e lu i vor î n d u p l e c a p e Loysa . Regele a a v u t d r e p t a t e : „ f lacăra sub t i l ă a poezie i a j u n g e oa să t r ezească a m o r u l " . Şi to tu l se s fâ rşeş te c u b ine .

E m a i b ine de-un decen iu de -a tunc i şi u r m a p e c a r e mi-a lăsa t -o în suflet e lo­giul poez ie i din „ G r i n g o i r e " e tot aşa de p u t e r n i c ă . „Un senior p o a t e s luj i p e u n p o e t " (ce v r e m u r i !) r e c o m a n d ă Rege le lui O l iv i e r - l e -Da im ca re va se rv i p r â n z u l l ihn i tu lu i G r i n g o i r e ; „ O p a s ă r e d i n pă ­d u r e sau u n poe t c a r e cân t ă s lu jesc cel p u ţ i n să spue că zor i le s ' a r a t ă şi că p r i ­m ă v a r a va să v ie" , m ă r t u r i s e ş t e suf le tul î nge re sc <Ц Loysei ; şi tot a t â t e a a l t e , n e ­n u m ă r a t e c o m p l i m e n t e pen t ru -aceş t i „ im-p u ş c ă - l u n ă ' ' cuce resc suf le tu l şi t e fac să-1 iubeş t i p e Banvi l le .

E a p r o a p e u l u i t o a r e u n a n i m i t a t e a d is ­p r e ţ u l u i ' c u ca r e cr i t ica oficială î n v ă l u e p e Banvi l le . D a c ă un i i nu-1 p o m e n e s c d e loc, a l ţ i i c a r i î m p a r t p e poe ţ i d u p ă p r e d o -

de de noi , şi ale tuturor... Şi, a c e s t e gân­dir i , t e n d i n ţ e şi s imţ i r i pot fi a lese d in no i anu l ce lor la l te , p r i n „Logică" sau „Lo-ghică", cum a m învă ţ a t -o eu, p r i n „Logi­c a vo in ţ e i " şi p r i n „Logica s imţ i r i i " . E u ş t i am că a d e v ă r u l e u n u l : a c e l a pe ca r e ni-1 a r a t ă Logica. D a r văd că i n t e g r a l i s -n iu l d u m n e a v o a s t r ă m a i ' s c o a t e încă două .

Maiorescu. — E a d e v ă r a t In t eg rá l i s a iu l zice ; A d e v ă r u l a r e t r e i fo rme : forma intelectuală — a „Loghice i" d u m i t a l e şi a „Logice i" mole ; fo rma volitivă, volunta­ră s au practică, o a r e însă nu e binele, o-b i ec tu l „Et ice i" ci fapta istorică şi forma afect ivă , fo rma s imţi r i i , c a r e nu e f rumo­su l , aşa cum îl î n ţ e l ege „Es te t i ca" cu­r en t ă , ci capodopera. C u a l te cuv in te , In-

V t eg r a l i smu l v r e a să i n t r o d u c ă d o u ă r e ­forme, în con t r a lu i Kant.

î n t â i a r e fo rmă e sa recunoască univer­salitatea obiectivă n u n u m a i a adevărului ştiinţific, i n t e l ec tua l , p e care-1 r e g u l e a z ă „Logica", d a r şi adevărului practic şi ade­vărului simţirii. A d o u a r e f o r m ă e că p r i n a d e v ă r p rac t i c , el n u în ţ e l ege fap­te le c a r e în v e c h e a Et ică s e n u m i a u bine, ci ace le fap te c a r e p r o v o a c ă a d m i r a ţ i u -n e a p e r m a n e n t ă a t u t u r o r oamen i lo r , f ap ­te le is tor ice , d e ca r e omen i r ea , î n desfă­ş u r a r e a ei t r e b u e să ţ ină seama . P e n t r u a l e deosebi d e ce l e l a l t e fap te fă ră in t e ­r e s is tor ic , i n t e g r a l i s m u l a r e h e v o e de o logică a voinţei . Şi tot a şa p r i n adevărul simţirii, n u în ţ e l ege — c u m se p a r e c ă crede Trivale — ce c r e d e a vechea Es te t i ­că, c a r e a r e î n v e d e r e m a i î n t â i de t oa t e frumosul în natură, ci „Logica s im ţ i r i i " care nu r e c u n o a ş t e a l t f rumos d e c â t cel c u p r i n s în c apodope re .

Vasile Conta. — C i u d a t e m a i sunt con­

secven ţe le u n u i p r i c ip iu ! D a r şi i n t e r e ­san te . Va să zică, d u p ă i n t e g r a l i s m b ine le şi f rumosu l sun t î n g r o p a t e f ă ră doar şi p o a t e ; şi î n Jocul lor, vin fap ta i s tor ică şi capodope ra . C u m r ă m â n e însă ches t i a b ine lu i şi f rumosu lu i ? c u m poa te t r ă i fi-losofia f ă ră aces te c o n c e p t e ?

T i tu Maiorescu . —- D u m n e a t a , C1! a d e ­văr , r id ic i două p u t e r n i c e obiecţ i i . D a r c r e d că nic i b ine le nici f rumosu l n u sun t exc luse d in sfera filosofici i n t e g r a l e ; nu ­m a i sunt m a i s incer şi m a i p rec i s c i r cum­scr ise de c u m se face de obiceiu. O vom vedea a c e a s t a î n t r ' o a d u n a r e v i i toare . — D e o c a m d a t ă , să -mi d a ţ i voe, mie să con­chid cu p r i v i r e la p r o b l e m e l e oe a m cer­c e t a t as tăz i .

Logica s imţir i i , c a r e n e a r a t ă condi ţ i i l e s u b ca r e se ob iec t ivează s imţ i rea , n e a-r a t ă în ace laş t imp condi ţ i i le capodopere i în c a r e se concre t i zează f rumosul . Dec i Logica s imţ i r i i es te o Es te t ică . In ace la ş t imp , însă , a c e a s t ă Es te t i că n u e Es te t ica veche, c a r e n ' a p u t u t să s tab i lească în a-t â t e a secole *»™fi44nos p rec i s şi p ipă i t , c u m face Es te t ica i n t e g r a l ă cu f rumosu l ei psihofizic, r e p r e z e n t a t p r i n capodope ră . Dec i este o Es te t i că nouă .

Vas i le C o n t a . — Va fi n o u ă ea, d a r nici n u ini se p a r e a ş a d e p r e c i s ă şi de p i ­p ă i t ă ; n ic i m a i cu seamă, ver id ică . Ea, c u m a m spus, nu e x p l i c ă f rumosu l în n a ­t u r ă , i a r c apodope re l e sun t l u c r u r i d i scu­tab i le .

T i t u Maiorescu . — Se p r e a p o a t e să ţ i s e p a r ă astfel . D a r se p r e a p o a t e să t e şi înşe l i .

D a r a s t a vom vedea -o a l t ă da tă .

MIHAIL D R A G O M I R E S C U

12 UNIVERSUL LITERAR

m i n a n ţ a sensaţ i i lor , negăs indu-1 în reg is ­t r u l lor d e d is t inc ţ iuni , îl mi lueso cu o b n c a t ă de p â i n e şi a s m u t câini i d u p ă dân ­sul . Nu ѳ spec tacol m a i i n t e r e s a n t ca ace ­la a l i s tor ic i lor l i t e r a r i t e ro r i za ţ i d e „ m a e ş t r i " şi c ă r o r a f r e c v e n t a r e a m a r i l o r genii l e t o a r n ă în v ine o î n f u m u r a r e şi o l ipsă de î n ţ e l e g e r e tot p e a t â t de r id iculă .

P e n t r u toţi Banvi l le e c lovnul d in cir­cu l de là sfârş i tu l r o m a n t i s m u l u i c a r e a-p a r e în u r m a n u m e r e l o r t a r i şi desc re ţe ­ş te f run ţ i l e spec ta to r i lo r , î n s p ă i m â n t a ţ i d e a c r o b a ţ i a fecioarei delà t r apez , cu t um­be d e ş ă n ţ a t e gi cu schimonosel i c a r a ­ghioase . P e n t r u m a i toţi el e un m ă r g e l a r de r ime , un comedian t , u n so i ta r iu , un fel d e p e h l i v a n de cei ce j oacă p r e funii, c u m se a d u c e a u , s p r e d e s f ă t a r e a p o p o r u ­lui , la logodnele şi n u n ţ i l e domneş t i , p e v r e m u r i şi cum p o m e n e s c cronici le .

Nu e de -a juns să fi spus s ingur de sp re sine, n u m ă p r i cep decâ t în me t r i că , ca să fi fost nesocot i t p â n ă ' n t r a t â t a . Şi dacă a p r e z e n t a t p e poet ca p e u n e r o u sub l im sau grotesc , u m b l â n d p e acoper i şu r i , p e culmi sau p e funii, să nu se u i t e c ă i-a p l ă c u t să înscr ie ace l ve r s final c a r e p r e -ţueş te câ t u n ve r i t ab i l a t e s t a t de o n o a r e :

Tribun, profet sau măscărar Fugind de colbul greu al glebei, In care 'noată pasul plebei To(i merg pe culmi, cu pasul rar Sau pe-o soioasă funie, dar Deasupra capetelor plebei.

Poeţ i i se ghicesc m a i uşor î n t r e e i . D e a c e e a ce n ' a p u t u t face cr i t ica oficială a u făcut co ru r i l e de poeţ i : c o n t e m p o r a n i ca Hugo, Gau th i e r , V igny ch ia r , a u asocia t g la su r i l e lor de î n c u r a j a r e sau de l a u d a . Baude l a i r e îi înch ină , î n 1842, la a p a r i ţ i a p r i m u l u i vo lum a l lu i Banvi l le , u n Sonet , în c a r e l a u d a e r a def in i t ivă şi i m a g i n e a vioaie : Banvi l l e a a p u c a t poez ia de coa­dă , cu h o t ă r î r e , ca u n ibovnic pe -o ibov­nică. V e r l a i n e m a i t â rz iu , o l imp ianu l Mal­l a r m é ch ia r şi as tăzi , fanteziş t i i , ca r i a-t â t a î i da to resc , p r i n p a n a lu i D e r e m é , î n t r e al ţ i i , îş i p l ă t e sc a d m i r a ţ i a . D e b u n ă s e a m ă o m e r i t ă : poezia lui , e, d u p ă spusa unu i c ron icar , poe t e l însuş i , nu a t â t sa­t i ră , deşi îi p l ace să-şi a m i n t e a s c ă d e Aris tofan , cât g lumă, n u a t â t umor , c â t vesel ie . Poezia lu i e i m a g i n e a cea m a i r ă u ş i t ă şi m a i nob i lă a gaze te i r i m a t e , a ş a c u m francezi i a u p rac t i ca t -o de là P l e i a d ă şi p â n ă la Ponchon . Ce-i a l t ceva deal tfel , a t â t a din p o e z i a lu i Hora ţ iu , de cât tot gaze tă r i m a t ă în ca r e e v e n i m e n ­te le ce le m a i locale p a r t r a n s f i g u r a t e sub b a g h e t a l i r icu lu i gen ia l ? L i r i smu l lu i Banv i l l e e r e f l exu l s u r â z ă t o r a l une i epoci p l i nă de f r ă m â n t ă r i c a r e a r e m u l t e a s e m ă n ă r i cu v r e m u r i l e de a s t ăz i şi c i ne n ' a r sipune că de a s t ăz i sun t v e r s u r i l e ur -m ă t c a r e c a r e închee o p o e m ă a p r i m ă ­ver i i :

E vremea când conducem o tânără amantă S'adune violete de degetele-1 demne Când orişice fiinţă tresare exultantă Afară de hapsânii ce-s negustori de lemne.

D a c ă a fost iub i t de (poeţi n u i-a iub i t m a i pu ţ in . Şi v i a ţ a lu i e m a i a les o p i l dă de cul tu l î n t r e g pe c a r e 1-a a v u t î n t r e a l ţ i i p e n t r u Hugo . Să ne a m i n t i m de sce­na poves t i t ă de Leon Bocquet c â n d debu­t a n t u l S a m a i n se p r e z i n t ă la Banvi l le . I se fac observa ţ i i , sunt r e m i n i s c e n ţ e d in Hugo . S a m a i n se a p ă r ă : nu-1 a r e p e H u g o î n bibl io tecă , nici n u 1-a ceti t . Şi Banvi l le e x a s p e r â n d u - s e : „ C u m ! C u m ? Nu-1 ai p e H u g o în b ib l io tecă , şi m a i v re i să scri i ?... La vâ r s t a d- ta le mi-aş i fi v â n d u t şi cămaşa d e p e m i n e ca să c u m p ă r căr ţ i 1

PERPESSICIUS

F L O A R E A D E C I C O A R E (Din psihologia a r t i s t u lu i con t imporan )

IV

O, pe in ture . . . . O, p e r l e oii j o u e n t tou te la m e r et l ' immense c ie l d r a m a t i q u e , et la t r a g é d i e é t e rne l l e du m o u v e m e n t et d e la couleur , et les fr issons les p lu s f iers et les p lus mys t é ­r i e u x de l'âme,.... les p o r c s déci-

# den t d e ton sor t !...

Colas de Ponto i se u r m e a z ă as t fe l în sc r i sor i le sale :

Nu ştiu a n u m e c â t e s ă p t ă m â n i voi fi s ta t in p a t şi nici cât a m fost d e bo lnav , îm i a d u c însă l ă m u r i t a m i n t e de zi le le conva lescen ţe i me le . Zile a lbe şi ca lme, în car i c l ipele t r e c e a u domol ca u n d e l e u şoa re pes te l a n u l de g r â u copt, c u în-gflnări molcome de m ă t a s e şi m i roden i i a d o r m i t o a r e — de fa rmac ie .

P r i n f e reas t r a odă i ţe i me le , — la c a r e m a m a a t â r n a s e a c u m p e r d e l u ţ e a lbe cu b o a b e de c i reşe — soa re l e v e n e a la m i n e vesel, cu nu ş t iu ce p â l p â i r e de s m a r a l -d u r i şi a r o m e a l ă d e r o a d e p â r g u i t e .

N ' a v e a m voe să m ă scobor d in pa t . Doc­to ru l u r â t d ă d u s e p o r u n c a as ta manie i — şi m a m a îl a scu l t a în c iuda r u g ă m i n ţ e l o r mele .

St a m aşa , c u m i n t e şi uşor t r i s t şi p r i ­v e a m în c a d r u l fe res t re i p e u n d e soare le , p r i e t e n , venea la m i n e în f iecare zi.

Aşi fi v ru t să m ă ca ţ ă r acolo, p e p r i -chic iul îna l t şi, cu mâ in i l e înc leş t a t e de gra t i i , să p r i v e s c în g r ă d i n ă şi să sorb m i r e a z m a adâncă , u m e d ă şi ve rde , c a r e m ă ce rea t im idă în p r e a j m a p a t u l u i m e u .

M a m a venea deseor i în o d ă i ţ a m e a să îmi p u n ă t e r m o m e t r u l şi să 'mi dea s i ro­p u l cu gust de a r a m ă cocli tă şi dulce .

F a ţ a ei nu mai e r a a c u m a s p r ă ş i ochii e i n u m ă mai p r i v e a u tăios . C â n d m â n a ei se s t r e c u r a sub cămaşa m e a p â n ă sub­ţ ioa ră , c a l d şi bun , ca să s imt apo i f iorul r ece al t u b u l u i d e st iclă, c a r n e a m e a se c u t r e m u r a de o p l ă c e r e sfântă , apo i o li­n i ş te m a r e se aşeza p e s t e î n t r e a g a m e a fiinţă, o p i r o t e a l ă vo lup toasă şi p u r ă mă în făşură , ca o bae , înc rop i tă , de l a p t e . în­c h i d e a m înce t ochi i — şi f i indcă, s u b p l eoape , s i m ţ e a m năvă l ind , de fer ic i re , i zvoru l l a c r imi lo r ca lde , — p e c a r i n u vo iam să mi le ş t ie m a m a — s t r â n g e a m d i n toa te p u t e r i l e me le p l eoape l e şi în­c r u n t a m , în s for ţa re , sp r ineene le , car i , în m i n t e a mea , se în fă ţoşau ca d o u ă odgoa­n e răsuc i te , ce 'mi ş t r a n g u l a u f run tea .

î n t r ' o d u p ă amează , c â n d p i r o t e a m în t ă c e r e şi l umină , uşa se desch ise încet , c a uşa d in a l t a r u l b iser ic i i — şi a r g a t u l b ă t r â n i n t r ă l a m i n e p a r ' c ă m a i încovoia t şi m a i sup t ca t o t d e a u n a .

l a t a , m a m a şi b u n i c a — îmi spuse e l— a u p leca t cu „ g a b r î o l e t a " la moş ia u n u i vecin, u n d e e n u n t ă . Nu se vor î n t o a r c e de cât po imâ ine . El a r ă m a s , b ă t r â n u l , să m ă îng r i j ea scă şi să 'mi ţ ină d e u râ t .

Avea în m â n ă două p iers ic i ca t i fe la te , cele d in t â i coapte , cu le se a n u m e p e n t r u m i n e , „ d e s u s " de là vie — fă ră ş t i r e a v ie­ru lu i .

«— „Ţi l e - am a d u s a ş a , d e frumuseţe. . . d a r să nu muş t i d in ele , domnişo ru le , ca i a r te î n t o a r c e boala, . ."

C u r a m e a usca tă de f r igur i se î n r o u r a deoda tă la g â n d u l suculu i ac r iu şi r ăco­r i to r a l f ruc tu lu i .

B ă t r â n u l îmi p u s e b in i şor roade le ver i i ipe m ă s u ţ a de n o a p t e , l â n g ă ş ipul C u si" ropu l gre ţos ş i 'mi spuse , a şezându- se a-l ă t u r i de p a t u l meu , p e fotoliul de pa i e :

— „ D o m n u l mi-a zis că d a c ă te-oi ve­dea l inişt i t şi f ă ră f i e rb in ţea lă , să ' ţ i a-duc d e dincolo cut ia cu vopsele" . .

Am închis o c h i i . ş i a m s ta t a ş a câ t e -va clipe, în mine , s ă r u t â n d ochii ta te i , pe ca re - i s imţeam, d in d e p ă r t a r e , învă lu in -du-mă în v ăp a i a lor m a r e şi b u n ă .

.Lămurit nu -mi a d u c a m i n t e ce a n u m e « I ' a î n t â m p l a t c u mine în d u p ă amiaza a-iceea şi nici a doua zi p â n ă seara .

Ştiu a t â t a că a t r e i a z i d iminea ţ ă , fui t rez i t din somn de sune t e l e unici o rches ­t r e , de r â s e t e a scu ţ i t e şi g roase , de t ro­p o t e d e paş i mu l ţ i şi grei....

Apoi uşa c a m e r e i me le so căscă deo­d a t ă în l ă t u r i şi n ă v ă l i r ă ma i m u l ţ i domni şi m a i m u l t e cocoane, foa r te vesel i apo i m a m a , tare. îmbu jo ra t ă , la b r a ţ u l unu i ofi ţer cu f i r e tu r i a u r i t e şi ch ip iu l p e u r e c h e .

Domni i , doamne le , m a m a şi of i ţe ru l m ă s ă r u t a r ă p e r â n d sgomotos şi b r u t a l , vor-b i n d u - m i toţ i deoda tă .

U n mi ros ames t eca t şi cur ios năvă l i se o d a t ă cu ei în odae : mi ros de h a m u r i de cai..., mi ros de b u c a t e grele,. . . de câmp,.. . d e t u t u n şi de vin.

M a m a le dădu l ă m u r i r i a m ă n u n ţ i t e des­p r e boa la mea, inv i t ându- i să se aşeze p e scaune .

A v e a în glas n u ş t iu ce t r e m u r a r e t ine­rească şi în mi şcă r i o î n f r i g u r a r e vioaie p e c a r e n u i-o cunoscusem încă.

Of i ţ e ru l se a ş e z ă p e m a r g i n e a pa tu lu i meu , şi p a t u l se zgudui p u t e r n i c sub el. Zise manie i „merci" şi-i s ă r u t ă m â n a în­de lung , m a i sus d e î n c h e e t u r ă . M a m a îl p r i vea , în c l ipa aceea d r e p t în ochi , cu o p r i v i r e de s p u m ă , apo i ne tez i f r izura of i ţe ru lu i , z icându- i :

— „Mă duc dincolo să-l î ng r i j e sc pe François . . . . ah ! ce om imposibil . . ."

Apoi adaogă : — „Aojică, ce, m ' a m m ă r i t a t să fiu slu­

ga, u n u i b e ţ i v - r ă u crescut !..." M u r m u r e d e a p r o b a r e se a u z i r ă p r in ­

t r e cocoane le şi domni i de p e scaune , ca r i fumau.

Of i ţ e ru l îmi p r i n s e obra j i i s lăbi ţ i î n t r e două dege te ş i ap l ecându - se sp re mine , îmi răcn i ;n u r ech i :

— „Pic iu le d r a g ă , t a r e se ' m b a t ă repe­de tatu-tău. . . . ha , ha... ha-, ha... ! !

— „Ca un porc. . ." adaogă mama. . . — „Hi, hi, hi... ha... ha , ha... ' ' f ăcu ră

d o a m n e l e ş i domni i ca r i f umau p e s caune . F r i c a şi scârba , c a r e m ă copr insese la

î ncepu t se sch imbă a c u m în nu ştiu ce l in iş te a lbă , c a r e m ă ima te r i a l i za .

Nour i i groşi de fum d ă d e a u oamen i lo r şi l u c r u r i l o r d in o d a i a m e a o î n fă ţ i şa re s t r an i e .

P r i v e a m cu a t e n ţ i e c o n c e n t r a t ă şi se­n i n ă p e . s t ră in i i a ceş t i a şi p e m a m a , t r a n s f igura ţ i fan tomat ic , şi p e m ă s u r ă oe-i pr i ­veam, c reş t ea în m i n e c r ed in ţ a că visez. Mă r u g a m n u m a i iu i D u m n e z e u să nû -mi p r e l u n g e a s c ă v isu l aces t a — ci să -mi facă a l tu l .

M a m a veni cu o t avă m a r e p e ca r e se a f lau cea iu r i şi b iscui ţ i . S e r v i ' p e domni i şi d o a m n e l e d e p e scaune , în p a r t e , în­t inse o ceaşcă o f i ţ e ru lu i , î n t r cbându - l c a ld : — „ T u s ta i comod aici apo i a şezându- se p e m a r g i n e a p ă t u c u l u i meu ,

UNIVERSUL LITERAR 13

î n t r e m i n e şi ofi ţer , l u ă , o fa r fur ie ci biscuiţ i , cu lese clin e a cu g r i j ă unu l m a i frumos, şi n iu indu- l în ceaşca musa f i ru ­lu i i - l ,duse la g u r ă cu g ra ţ i e de fe t i ţă fe­l ic i tă . Of i ţe ru l , cu g u r a (plină, zise i a răş i „merci" şi î n g â n ă u n compl iment , p r o b a ­bil a s u p r a cea iu lu i . M â n a of i ţ e ru lu i se în­d r e p t ă a t u n c i sp re g u r ă , să-şi s t ă p â n e a ­scă o tuşă . M a m a îi de sp r in se m â n a de là g u r ă o t r a s e b l a j i n sp re ea , o a p r o p i e de och i şi spuse c ă t r e d o a m n e l e şi domni i ele pe s caune :

— „Vai, ce f r u m u s e ţ e de inel,... ah , cât e de f rumos !... Ce p i a t r ă e a s t a ?..."

Scoase de pie dege tu l of i ţe ru lu i ine lu l , c a r e eejda g reu , ş i . îl a r ă t ă p e r ând , înso-ţ iudu-I de l aude , la f iecare din domni i şi d o a m n e l e de p e scaune .

Of i ţ e ru l sta înfipt pe m a r g i n e a pa tu lu i eu ceaşca în m â n ă şi capu l lui — (un c a p ine r t ca un „vo lum" din sala de desen,. . . cu doi ochi de p a s ă r e de b a l t ă şi g u r a ca o c ica t r ice veche) — se mi şca d u p ă s i lue­ta mame i , mecan ic .

D e o d a t ă u n a d in cocoane ţ ipă, ca u t r â m b i ţ ă :

— „Ia te uită ... ia to uită,... ce m a i de a l e a p e pe r e ţ i ! CY's a lea M-nie de Pon-toise, ce's a lea

Mama, of i ţerul , domni i şi d o a m n e l e de ipie s caune se r id ica ră şi se î n g h e s u i m pe­ste p a t u l meu , să p r ivească , d e a p r o a p c , c a r t o n a ş e l e mele zug răv i t e în cele d o u ă zile şi cu ca r i a r g a t u l b ă t r â n , îmi împodo­b i se zidul,... „aşa de f rumuseţe . . . "

— „Bine, m ă t ipii le — ţ ipă la mine ofi­ţ e r u l cu o voca de clopot m a r e — te ţii n u m a i de drăcii . . . şi el cioă-i bolnav. . . !"

— „Ia p r i v e ş t e — zise o cocoană g r a s ă şi du lce — una , ,două, trei . p a t r u , cinci ch ipu r i de d u d u i cu ochi a lbaş t r i . . . . "

— „Şi un copac ca r e a rde . . . " — a d a u s e un d o m n cu p ă r u l a lb , ş t i rb şi ţ i g a r e t ă tle ch ih l imba r .

— „.... ă la , c a r o s tă pe scaun, ca u n t âmpi t — ăla e nostim.. . făcu of i ţe ru l smu lgând c a r t o n a ş u l d in p e r e t e — ...ha, ha,... ha,., pe o n o a r e a m e a că-i nos t im !... Am avu t c u unu l aşa, în companie. . . m e r ­gea in front de -audoase l ea şi p r i n d e a muş te cu o a r t ă e x t r a o r d i n a r ă . . . Ţi-1 iau eu pe ăs ta , să-1 a r ă t colonelului . . . O să facă un haz... pe o n o a r e a mea.. . . !"

Toa tă lumea râse cu pof tă d e sp i r i tu l of i ţe ru lu i — şi m a m a î i zise :

— „Mai b ine spune- i t u să-şi c au t e de î n v ă ţ ă t u r ă şi să nu m a i u m b l e de-acum î n a i n t e d e r b e d e u , p r i n vie , taoa.tă z iua şi toa tă noap tea ' ' .

— ...după inspira ţ i i . . . " — a d a u g ă ofiţe­rul p r iv ind cu în ţe les la m a m a .

— „IIa, ha. h a !"... făcu as i s t en ţa , sub­l ini ind cu r â se t e fe lur i te şi s incere a luz ia in te l igen t înconde ia tă , a ofi ţerului . . .

LA R E G I N A MARIA : Negus to r i i d e g lo r i e

T e a t r u l „Regina M a r i a " a î n l ă t u r a t t i ­n e r e a s c a î n c e r c a r e cu e x o t i s m u l „Li­vezii cu v iş in i" şi cu m o n t a r e a d u p ă n u şt iu cc. fel de indicaţ i i , r e p r e z e n t â n d „Negus to r i i de g lo r ie" .

P ie sa e foar te • b u n ă . P u n e r e a în scenă şi m o n t a r e a sun t p i ldn ice . T r a d u c e r e a e î n t r a d e v ă r a d m i r a b i l t e a t r a l ă . Ar t i s tu l Ionel Manolescu a dovedi t comple te în­suşir i de „om d e t e a t r u " , d â n d în ©ea m a i b u n ă l i m b ă românească , f ru­moasa p iesă a t i ne r i l o r scr i i tor i P a g n o l şi Ni voix.

• TntVun o răşe l din. F r a n ţ a , în 1915, fa­

milia Bache le t — ta tă l , m a m a , G e r m a i n s (norăl şi l v o n n e (nepoată) — t r ă e ş t e în a ş t e p t a r e a veş t i lor de la H e n r i , ca re - i p e front.

Ta tă ] a făcut pol i t ică social is tă , H e n r i a fost şi el socialist . D a r a c u m în faţa p r i m e j d i e i , H e n r i l u p t ă v i t e j e ş t e p e n t r u ţ a r ă şi famil ia a ş t e a p t ă cu ev lav ie ş t i r i de l à v i teaz . (E vi teaz , f i indcă deş i r ă n i t de m a i m u l t e or i , s'a dus to tuş i în l inia în tâ i a focului) . C â n d famil ia a ş t e a p t ă sc r i soarea , v ine u n soldat de p e front şi a-lu in ţă că H e n r i a mur i t . Scena e îngrozi ­t oa r e . E de un d r a m a t i s m sfâşie tor . To­tuşi ce a d m i r a b i l a înfă ţ işa t t oa t ă g a m a d r a m a t i c ă , î n t r ' o ser ie de c r i spă r i şi m a ­n i fe s t ă r i a p r o a p e mute , m a m a , d -na Lu­d a B u l a n d r a . D a c ă a c e a s t ă a r t i s t ă , c a r e e des igur o m a r e dăscă l i ţ ă p e scenă, n ' a r fi m ă s u r a t cu ş t i in ţă de p s i h i a t r u m o m e n ­te le a ş a d e g r a d a t e , a şa de n u a n ţ a t e *n v â l t o a r e a lor d u r e r o a s ă , scena a r fi de ­g e n e r a i î n t r ' o b a n a l ă m e l o d r a m ă .

D u p ă câ ţ i va ani , când a începu t să se înf i in ţeze socie tă ţ i p e n t r u inval iz i , p e n t r u o r fan i şi p e n t r u p ă r i n ţ i i ca r i şi-au pier­du t copiii în răsboi , s i tua ţ ia b i e tu lu i şi p r i că j i t u lu i func ţ ionar Bache le t se sch im­b ă . Şi m o r a l şi m a t e r i a l . î n a i n t e a z ă în g rad şi e a les p e n t r u v i te j ia f iului s ă u de­funct, p r e ş e d i n t e a l u n e i socie tă ţ i a p ă ­r in ţ i lo r eroi lor .

G e r m a i n e , nevas t a lu i H e n r i s'a r e m ă ­r i ta t şi are. şi un copil .

S tăm împie t r i t şi m ă r u g a m lu i Dumi i e zeu f ie rb in te , să 'mi t e r m i n e visul aces t a şi să-mi dea altul . . .

Uşa se deschise î n să şi în p r a g u l ei a-păi-u bun ica , cu b o n e t a si şor ţu l ei a lb . cu d a n t e l e s t r i g â n d vese lă :

— „ D o a m n e l o r şi Domni lo r , poftiţ i la masă.... Avem u n peş t e ou maioneză , ideal.... !" 1 u

Perech i , pe rech i , domn doamnă , pă­ş i r ă p e s t e p r a g îu r a sp le sgomotoase şl g lume î n t r e r u p t e .

M a m a r ă m a s e în u r m ă să î m p a c h e t e z e in t ro hâ r t i e , o f i ţe ru lu i , c a r t onaşu l smuls de pe p e r e t e , desch i se apoi f e r ea s t r a l a r g mu învel i cu p ă t u r a , şi, d e r e t i c â n d pe mă­su ţa mea d e noap te , ză r i ce le două piers ic i a l e a r g a t u l u i :

— „Ai m â n c a t piers ic i ?..." — „Nu mamă,. . . mi Ie-a adus omul din

cu r t e , să s tea f rumos pe masă. . ." — „Bine... ."

M a m a luă cele două piersici , Ie ş t e r se a t e n t cu un şe rve ţe l de ceai şi le s t r e c u r ă u n a d u p ă a l t a , r âzând , în g u r a deschisă l a rg , ca o g u r ă de tun , a o f i ţ e ru lu i .

Apoi ieş i ră din odaie , m a m a c i r ip ind m e r e u n u ş t i u c e şi of i ţe ru l , în f iecare o b r a z cu o umf lă tu ră , l u p t â n d pen ib i l d in fălci...

Aşa se t e r m i n ă u l t ima sc r i soa re d in p r i m u l pache t cu epis tolele , î n g ă l b en i t e d e y r e m e şi cu p a r f u m u l t r is t , a le b ie tu ­lu i m e u p r i e t e n Colas d e Pon to i se .

C â n d t r e b u r i l e îmi vor m a i da r ă g a z — voi încerca să cont inuu cu t r a n s c r i e r e a aces tor scr isor i , î n l i m b a n o a s t r ă de toa­te zi lele — p l a t ă şi vu lga ră .

E a c u m în a t m o s f e r a f ami l i a r ă o înc ru ­c i şa re de c u r e n t e : g lor ia m o r t u l u i do­mină , da r şi i sp i te le ce r ă s a r d in ea, p e n ­t r u m a i b u n ă s t a r e şi p e n t r u sa t is facţ ia d e a m b i ţ i i a l e u n u i umi l i t de mic func­ţ ionar , rân jesc . .

A r ă t a r e a l a t u r i l o r aces tor s t ă r i sufle­teşti a l e p ă r i n t e l u i , c a r e ş i-a p e r d u t un fiu v i teaz , d a r c a r e e t â r â t să p rof i t e de gloria mor tu lu i ,—ta tă l sus ţ ine că şi el a r e o glor ie că a da t F r a n ţ e i u n e rou — a fost î n c r e d i n ţ a t ă d-lui Max imi l i an ,

G r e u rol , da r foar te f rumos. Şi d. M a x i ­mi l i an cu o in t e l igen ţă , p e c a r e a m dor i -o t u t u r o r a r t i ş t i lo r , ca r i vor să muncească , Га s u s ţ i n u t nu n u m a i jus t , ci ega l şi u -n i t a r .

Specu lează i sbânz i le o ra to r i ce a l e lui Bachele t , ca şi simpatia p e c a r e o inspi ră aces t b ă t r â n , o h i e n ă — îi z icem noi — uit speculan t , sau u n î n v â r t i t c u m li se ice î ndeobş t e — B e r l u r e a n (d. Ta l i anu ) . I sbu tcş t e aces t ins an t ipa t i c , prof i tor , f ă r ă ru ş ine şi fă ră in imă, şi convinge p e b ă ­t r â n să cand ideze pe o l is tă p e n t r u p a r l a ­men t . G r a ţ i e glori i , p e c a r e o r e p r e z i n t ă b ă t r â n u l , e a l ea să l is ta şi i a t ă d e p u t a ţ i pe a m b u s c a t , p e u n fost c ăp i t an găgău ţă , p e uu z ia r i s t dc subu rb i e . Aceş t ia în f run­te cu h i e n a sun t „negus to r i i d e g lor ie" .

D a r când şi b ă t r â n u l u i t a se de fiul său mor t , a p a r e H e n r i .

Ce scenă. Al doi lea m o m e n t m a r e pen-t r . i d-nal B u l a n d r a . Şi a l t ă m a r e î nce r ca r e , d in ca r e a ieşit onorab i l d. Max imi l i an , căci d r u m u l e r a pe o m u c h e de cuţ i t In­t r e deşe r t ăc iun i l e de a fi a juns şi de a m a i a j u n g e şi s e n t i m e n t u l de păr inte , -care-ş i vede fiul.

Ce-i de făcut ? H iena dă solu ţ ia . Ca b ă t r â n u l să a,

j u n g ă m i n i s t r u şi la adăpos tu l glorios al b â t l a n u l u i şi h iena , p r o p u n e ca H e n r i Bache le t să-şi s ch imbe nume le , să fie a l ­tu l şi g lor iosul mor t , m o r t să r ă m â n ă .

E c in i smul sub fo rma cea m a i m i z e r a ­b i l ă . Şi a şa a fost.

• Am făcut aces t l u n g r ezuma t , ca c i t i to­

ru l să p o a t ă a p r e c i a i n t e n s i t a t e a m o m e n ­te lor d r a m a t i c e . D e s p r e d-na B u l a n d r a , in ro lu l m a m e i , a t â t la a f l a r e a ş t i re i des­p r e m o a r t e a f iului , cât şi la v e d e r e a lu i , ca şi m a i apo i când b ă t r â n u l e r a t â r â t în c u r e n t u l „ n e g u s t o r i l o r de g lor ie" , n u se poa t e s p u n e de cât că a fost cea ma i b u n ă . cea m a i p ioasă m a m ă .

D. Max imi l i an în ro lu l b ă t r â n u l u i a o b ţ i n u t î n t r a d e v ă r u n m a r e succes. U n succes cu a t â t ma i r e m a r c a b i l , cu cât ro­lu l e o î m p l e t i t u r ă d e d r a m a t i s m s implu şi bonomie a r iv i s t ă . E în rol şi r evo l t ă de î n f r ân t .şi i n d i g n a r e de p a m f l e t a r şi r is ipă d e s en t imen ta l i t a t e—să m i se i e r t e c u v â n t u l — m e r c a n t i l ă .

In ro lu l lu i H e n r i , a fost d. T o n y Bu­l a n d r a .

F r u m o s ro l p e n t r u d-sa. D a r i n e g a l sus­ţ inut . Ce deoseb i re î n t r e m â n d r i a des lăn-ţu i t ă v i je los c â n d s'a î n t â ln i t cu h i e n a şi î n f r â n g e r e a t e a t r a l r eda tă ,— p r e a t e a t r a l — c â n d a p r imi t p r o p u n e r e a să-şi schim­be n u m e l e . M o m e n t u l î n t â ln i r i i cu fosta sa soţ ie a fost r eda t însă de a r t i s t u l T o n y B u l a n d r a .

D- re i M a r i o a r a Mohor i s'a d a t p r i l e ­j u l să se a f i rme . Şi s a a f i rmat . A făcut p e soţ ia lui H e n r i . A fost du ioasă , d a r şt supusă nevoi lor de a-şi duce v i a ţ a m a i d e p a r t e . A fost umi l i tă , c â n d şi-a r e v ă z u t soţul , da r a t r e b u i t să a r a t e , că e s tăpâ­n i t ă de s e n t i m e n t u l d e m a m ă a l cop i lu lu i celui de -a l doi lea soţ.

In ro lu l î n v â r t i t u l u i , a l p ro f i to ru lu i d e răsbo iu , a fost d. T a l i a n u . P e n t r u aces t ac to r t â n ă r , r o lu l ce i s'a î nc red in ţ a t , a fost fă ră îndoia lă , cel m a i b u n p r i l e j de

14 UNIVERSUL LITERAR

a a r ă t a în suş i r i l e r ea l e a l e unu i t a l e n t î n desvo l t a re . In ro lu r i s ecunda re , d-nii G r o n e r (des­tu l de comic) Enescu (măsura t ) Anas t a s i ad ( foa r te în rol) . D a r ce b ine , ce t i n e r e s c a şt iut să se p r e z i n t e d-ra L i a n a Cons t an -t iueseu.

LA TEATRUL MIC; D-na şi d-nul Cutare Pr ive sc desch iderea aces tu i t e a t r u ca o

i sbândă a une i î ndâ r j i t e s t ă ru in ţ i d e p u s ă de un g r u p de ac to r i t i ne r i de t a l en t şi c a a t a r e nedisc ip l ina ţ i . Ş i se a d a o g ă l a aceas. ta , b u c u r i a r evede r i i lu i Miha lescu p e scena românească , î n i r ' o p iesă c o m u n ă ca subiect , d a r p l i n ă d e sub t i l i t a t e şi g r a d a r e •emoţională.

Nu- i v o r b ă nic i să fac une le conces i i companie i t e a t r u l u i Mic, da r nici să t r e c uşor p e s t e une l e l ipsur i , E ippate p r e a t i ­ne r ea scă asocia ţ ia de ac to r i şi e p o a t e p r e a a c c e n t u a t ă d i fe ren ţa de — cum să zic ?,— stil. de ţ i nu tă î n t r e pro tagoniş t i i scenei şi ce i la l ţ i en tuz ia ş t i emul i .

Miha lescu a ve :ú t cu o u r i a ş ă e x p e r i e n ­ţ ă d i n F r a n ţ a .

D-na T a n z i Barozz i -Cu tava a r e o p r i ­c e p e r e scenică u i m i t o a r e şi cei lal ţ i o m a r e dispozi ţ ie t e a t r a l ă . Şi ma i e c e v a : e p r i m a piesă j u c a t ă , des tu l de grea , ca să rvui apese r â v n a t i ne rească a ac tor i lo r şi să n u se b a g e da s e a m ă fâlfâini le u n e i l ipse de omogen i t a t e . , /

D a r încă oda tă , t e a t r u l aces t a i n s p i r ă nă le jd i d e h o t ă r â t o a r e iebânzi .

R e p r e z e n t a ţ i a D-i iei şi d-lui C u t a r e a p l ăcu t . Şi e r a firesc să p l acă .

î n t r ' o căsnic ie , i n t r ă a l t r e i l ea . A m a n ­tul se i n t r o d u c e cu m ă e s t r i e şi cuce reş t e cu calcul . F e m e e a c o m p a r ă şi se a n a l i ­zează . E i n t e r e s a n t ă î n să de u r m ă r i t rep l ică d u p ă repl ică, î n a i n t a r e a cucer i r i i . In scenele aces tea , constă o p a r t e d in f răgez imea piesii , su s ţ i nu t ă p e o t e m a comună , d a r r e a l i z a t ă deosebi t , c u gri jă , cu o g r a d a r e î n t r ' a d e v ă r a l ea să .

Şi-apoi f emeea p l e a c ă eu a m a n t u l Ei , p l e c a r e a aceas t a e în p iesa Iui Amie l des­tu l d e iscusit r eda t ă . F e m e e a e s t ăpân i ­t ă de p o r u n c a t r u p u l u i ei t â n ă r şi b ă r ­b a t u l îşi dă seama, că n u se poa t e împo­t r i v i Comun , nu ? D a r în D - n a şi D . Cu­t a re , scenele sun t r â n d u i t e p e n t r u s tă r i sufleteşt i , c a r e se sba t î n t r e susp inu l d r a ­m a t i c şi p o r n i r e a g l u m e a ţ ă a comedie i . E o ţ e s ă t u r ă d e î n ţ e l ege re gi i e r t a r e , d e dor de ducă şi r eg re t , că n ' a fost a l t fe l .

B ă r b a t u l , c a r e apoi a i e r t a t a v e n t u r a neves t i i sale, a fost d. Mihalescu .

A fost d. Mihalescu pe scenă, d a r n 'a fost în rolul , oare să-i convină dep l in . Se s imţea g r e u t a t e a une i a c o m o d ă r i . D a r ce cons ide rab i l ă e x p e r i e n ţ ă a adus pe s c e n ă d. Miha lescu . Ce g r i j ă d e mişcăr i !

D-na Ba rozi C u t a va în ro lu l d-nei c u a v e n t u r a , a vădi t şi d e a s t ă da tă , ce s tă­p â n ă e p ë cele m a i s imple mi j loace sceni­ce ş i ce v e r v ă s impa t i că şi a n t r e n a n t ă a r e . 1

A m a n t u l a fost d. V. P ro topopescu , des­tul d e t a l en ta t , ca să impres ioneze .

LA TEATRUL N A Ţ I O N A L : Visul unui amurg de iubire şi Esop. A m â n d o u ă p iese le în v e r s u r i şi a m â n ­

două a l c ă t u i n d u n spec tacol căzu t . S'au m u n c i t a r t i ş t i i . Şi-au p u s la con t r i ­

b u ţ i e şi r â v n a şi n u m e l e . D a r z a d a r n i c . C e păca t d e m u n c a m a r e i a r t i s t e Mar i a

Fi lort i . Ce p ă c a t de t a l e n t e l e aşa d e i m p u n ă ­

t o a r e a l e d- lor P o p M a r ţ i a n şi C a l b o r e a -nu !'Piesele* n u rez is tă . Poa t e j că şi t r a d u -oerea- i d e vină. Da, în i 'o m a r e m ă s u r ă şi t r a d u c e r e a . ; !

S'a folosit aşa de m u l t şi de nepo t r iv i t i nve r s iunea , încâ t a c to ru l se s i lea să în-

Congresul „Astrei" „Asoc ia ţ iunea p e n t r u l i t e r a t u r a r o m â ­

n ă şi cu l tu ra p o p o r u l u i român ' ' , cea m a i veche soc ie ta te c u l t u r a l ă d in ţ a r ă , î n t e ­meia tă la 1 8 6 1 , c u n o s c u t ă azi sub n u m i r e a de „As t ra" , ş i -a b a z a t a c t i v i t a t ea c h i a r de là î ncepu t p ë l e g ă t u r i l e e i c â t m a i s t r â n s e cu masse le p o p o r u l u i a r d e l e a n . Aceste l egă tu r i s 'au fo rmat p r i n con t ac ­tul nemi j loc i t î n t r e conducă to r i i in te lec­tua l i şi p ă t u r a ţ ă r ă n e a s c ă , c a r e se făcea în zile d e s ă r b ă t o a r e p r i n confer in ţe şt p r e l ege r i popu la r e , ţ i nu te l a sa te p r i n desc inder i în mij locul poporu lu i . Confe ­r in ţ e l e aces tea , modes te ca fo rmă şi con ţ inu t , a v e a u d a r u l de -a t rez i Ia popor i n t e r e su l fa ţă de p r o b l e m e l e zi lei m a i a-p r o p i a i e de v i a ţ a lui şi de-a î n t ă r i î n c r e ­d e r e a în c lasa de in te lec tua l i . P â n ă la război şi în cursu l lu i in te lec tua l i i r o m â n i din A r d e a l n u e r a u de loc compromiş i sub r a p o r t pol i t ic şi c u v â n t u l lor e r a a scu l t a t . Acum r a p o r t u l d i n t r e ţ ă r ă n i m e şi in te lec­tua l i s'a s ch imba t m u l t şi în de favoru l celor d in u r m ă .

Ac t iv i t a tea „ A s t r e i " d i n a i n t e de război t r e b u i e cons ide ra t ă d in d o u ă p u n c t e de v e d e r e : l i t e r a r sil c u l t u r a l , a ş a c u m e r a f ixat ş i scopul ei c h i a r î n t i t lu l da t la în ­t e m e i e r e a societăţ i i .

D i n p a r t e a p r i m ă a p r o g r a m u l u i n u s'a r ea l i za t a p r o a p e nimic , deoarece , „ A s t r a " n ' a pu tu i ' nici să formeze u n c u r e n t l i t e ­r a r n i c i să d e a în cei 6 5 de ani de exis-

• t en ţă cel p u ţ i n o r ev i s t ă be le t r i s t i că p e n ­t r u neces i tă ţ i l e l i t e r a r e a le A r d e a l u l u i . O r g a n u l ei de pub l i c i t a t e r ev i s t a l u n a r ă „ T r a n s i l v a n i a " a d ibu i t p e t oa t e d r u m u ­r i le fă ră să p o a t ă găsi p â n ă a c u m p e cel d r ep t . '

In sch imb însă p e t e r e n u l cu l t u r a l „As­t r a " şi-a găsi t ch i a r de là î ncepu t mi j loa ­ce le ce le m a i po t r i v i t e p e n t r u a t i n g e r e a scopulni f ixat şi c a r e era p o p u l a r i z a r e a o p e r e i c u l t u r a l e gene ra l e . î n c e p u t u r i l e a-cestei munci de p o p u l a r i z a r e , a n e v o i o a s e prim însăşi n a t u r a ei d a r şi m a i m u l t p r i n l ipsa de e x p e r i e n ţ ă a celor î n să rc ina ţ i s'o s ăvâ r şea scă , a u fost b ine î n d r u m a t e , căci s'a p r o c e d a t în mod foar te logic d â n d u - s e ţ ă r ă n i m e i , c ă t r e ca r e se a d r e s a în p r imu l t â n d , n u m a i a t â t câ t ea p u t e a s ă prim^<v scă şi să as imi leze cu s l abe l e e i p u t e r i i u t e i e c l u a l e d e p e ace l e v r e m u r i . Astfel se p o a t e spune , c ă m a r e a en igmă a suc­cesului cii a d e v ă r a t e x t r a o r d i n a r o b ţ i n u i d e „ A s t r a " p e t e r e n u l p o p u l a r i z ă r e i cui-t u r e i g e n e r a l e î n m a s s e l e ţ ă r ă n e ş t i d in Ardea l , stă în fap tu l că p i lu l e l e c u l t u r a l e

t e leagă ce spune , i a r spec t a to ru l a ş t ep ta sa răsuf le , c â n d se t e r m i n a t i r a d a l u n g ă şi dificilă.

D e ce a s t ă r u i t d i r ec to ru l t e a t r u l u i să dea un spectacol greoiu cu aces te p iese ?

D . Minulescu e ipoet d e m a r e t a l en t : e o m de gust , c u m n u se î n t â lnesc p r e a mul ţ i ; e o m d e t e a t r u — şi f i indcă-i di­rec to r şi f i indcă a făcut ingen ioase p iese de t e a t ru .

Şi tot i tş d. Minu lescu s*a l ă s a t convine să dea r e p r e z e n t a ţ i i cu p iese , c a r e p o a t e să a ibă ros t a c u m d o a r d in p u n c t de ve ­d e r e a l i s tor ie i l i t e r a t u r i i d r a m a t i c e un i ­ve r sa le .

Ce m u z ă v i t r egă îl i n sp i ră o a r e ? II ştiu p e d. Minulescu , ce l u c r u r i b u n e

p o a t e să facă, a tunc i când nu c a d e p r a d ă ispi te lor . D e ce n u se h o t ă r ă ş t e să-şi m a ­ni fes te pe r sona l i t a t ea şi c a d i r ec to r de t e a t ru ?

B. C E C R O P I D E

n u s'au da t ţ ă r a n u l u i d e c â t In m o d meto-die şi p e m ă s u r ă încâ t e l e să p o a t ă bi'lb.i-n e d ige ra t e .

S fâ r ş i tu l r ăzbo iu lu i cu î n f ă p t u i r e a Ro-m â n i e i M a r i a p u s şi „ A s t r a " і п і а ф а u n o r n o u i p r o b l e m e . Mai î n t â i u d e " t o a t e s e p u n e a î n t r e b a r e a , d a c ă soc ie t a t ea t r e b u i e să-şi î n t i n d ă a c t i v i t a t e a î n noi le p r o v i n ­c i i şi în deosebi î n vechiul rega t , cu cair© se unise , sau să s e m ă r g i n e a s c ă l a vechiu l e i t e r i lo r d e ac ţ i une . P r o b l e m a aceas t a a fost r e p e d e r ezo lva t ă de d. prof. N. Iorga , c a r e în congresu l d in I a n u a r i e 1919, ţ i nu t la Sibiu, îşi e x p r i m a s e d o r i n ţ a ca „As t r a ' 1

să r ă m â n ă şi ma i d e p a r t e ; n A r d e a l , lă-sându- se r e s t u l ţ ă r e i ca t e r e n d e o p e r a ­ţ iun i c u l t u r a l e p e s e a m a „Ligei Cul tu­ra le" . Evidenţ i c ă „As t ra 1 ' t r e b u i a s ă ac­c e p t e o fe r t a a c e a s t a d e c o l a b o r a r e m a i tiu s e a m ă că „Liga e r a ceva sfânt p e n t r u a r d e l e n i , c a r i vedeau î n p e r s o a n a d-lui prof. N . Io rga o g a r a n ţ i e că o p e r a cu l tu ­r a l ă de p o p u l a r i z a r e nu va sufe r i n i m i c . „As t r a ' ' s'a ţ i nu t d e c u v â n t ş i n ' a t r e c u t C a r p a ţ i i , c u toa t e i n s i s t en ţ e l e d e p u s e d in-t r ' o a n u m i t ă p a r t e , c a r e i -ar fi p u t u t d a toa t e mi j loace le de-a desvo l t a ş i î n vte-c h i u l r ega t o ac t iv i t a t e to t a t â t d é rodn i că ca şi în A r d e a l .

C â t ă v r e m e pol i t ica a abso rb i t t o a t ă a-t e n ţ i u n e a op in ie i pub l i ce d in A r d e a l s t a ­rea a ceas t a de p r o m i s c u i t a t e I n t r e „ A s t r a " şi „Liga C u l t u r a l ă ' 1 m'a fost p r e a m u l t l u a t ă î n seamă . A c u m l u m e a i n t e l e c t u a l ă din A r d e a l s'a scâ rb i t p â n ă î n a d â n c u l suf le tu lu i de pol i t ica, în n u m e l e c ă r e i a se o r d o n ă î m p u ş c a r e a ţ ă r a n i l o r c ins t i ţ i , şi c a u t ă să r e v i n ă l a vech i le e i p r e o c u p ă r i d i n a i n t e de r ăzbo i . R a p o a r t e l e d e s p ă r ţ ă -m i n t e l o r „ A s t r e i " d e s p r e ac t i v i t a t ea cu l ­t u r a l ă , d e s f ă ş u r a t ă în ' u l t i m u l t imp , a r a t ă că l u m e a a î n c e p u t să s e i n t e r e s e z e din n o u d e m e r s u l t r e b u r i l o r c u l t u r a l e a l e „As t re i " . P a r t i c i p a r e a d e l e g a ţ i l o r d i n B a -s a r a b i a la congresu l d in Za lău a fost v iu a p l a u d a t ă de a r d e l e n i ş i ca u n efect ne ­mi j loc i t a l a ce s t e i în f ră ţ i r i c u l t u r a l e a f o s t c e r e r e a făcu tă cong re su lu i ca „ A s t r a " s ă t r e a c ă şi C a r p a ţ i i , d u p ă ce a I r e c u t P r u ­tul , şi să î nce rce o î m p ă c a r e a A r d e a l u l u i e u vechiu l Rega t p r i n mi j loace le cu l tu re l , d u p ă ce t ică loş i i le pol i t ice a u p r o d u s o d e s b i n a r e a t â t d e d u r e r o a s ă ş i r e g r e t a ­bi lă . Să n ă d ă j d u i m , c ă v e n i r e a „ A s t r e i " în vechiu l r e g a t va fi î n t â m p i n a t ă c u d ra -

. goste f ră ţească .

I O N BÄILA

19 Septembrie , 1882 : S'a n ă s c u t î n sa­tul Cenade (judeţul Alba de jos) scrii­torul Ioan Agîrbiceanu.

1S88 : Apare în Bucureş t i , în edi tura t ipografiei „Universul" de s u b direcţia lui Luigi Cazzavi l lan, pr imul n u m ă r d in „Universu l literar".

1904 : Apare în Bucureş t i rev is ta u m o ­rist ică „Fern iea" ec-ndusu de G. Ranett i şii N. D. Ţăranu.

1909 : A m u r i t i s toricul b u c o v i n e a n Nico lae Hurmuzach i .

20 Septembrie , 1850 : Apare In P a r i s „România v i i toare" sub conducerea lu i C. Bălăcesc u, N. Bă lcescu , X>, Brăt ianu , S. şi N. Golescu, C. A. Rosett i , I. Voi-nescu , e t c . .

1883 : A m u r i t f i lologul A l e x a n d r u Lambrior.

23 Septembrie , 1860 : S'a n ă s c u t în Brăi la publ ic i s tu l Teodor M. S toenescu .

1876*. S'a n ă s c u t î n Tasi scri i torul A-l e x a n d r u Cazaban.

25 Septembrie , 1853*. S'a n ă s c u t i n Fă l t i cen i j u n i m i s t u l Vas i le Ionescu .

UNIVERSUL LITERAR Î S

Buletin bibliografic săptămânal* de AL.-SADI IONESCU

33 ECONOMIE P O L I T I C Ă . Gide (Char les ) şi C h a r l e s R i s t — Is to ­

r i a D o c t r i n e l o r E c o n o m i c e de l a fi-z i o c r a ţ i p â n ă az i . T r a d u c e r e c u a-p r o b a r e a a u t o r i l o r d u p ă e d i ţ i a a c incea r e v ă z u t ă şi c o r e c t a t ă d e George A l e x i a n u . B u c u r e ş t i , Cassa Şcoale lor , 1926, 7 + 942 p . Let 220.

Buhar in (N.). — C a l e a s p r e s o c i a l i s m şi B l o c u l M u n c i t o r e s c - T ă r ă n e s c I n u -n i u n e a R e p u b l i c e l o r Sov ie t i ce Soc ia ­l i s t e . Cu o p r e f a ţ ă d e P . M u ş o i u . B u c u r e ş t i i E d i t u r a Rev i s te i Ideei, [1926], 96 p . Lei 20.

34 D R E P T . L E G I S L A Ţ I E . Constant inescu (Mi t i ţă ) . — C o n t r a c t e l e

d e v â n z a r e p e n t r u e x p l o a t a r e a p ă ­d u r i l o r f a ţ ă de l e g i s l a ţ i a a g r a r ă şi s i lv ică . B u c u r e ş t i , (Tip . Cultura Na­ţ ională) , 1926, 56 p . Lei 90. 37 Î N V Ă Ţ Ă M Â N T . P E D A G O G I E .

Rózsa József Dr . — „Jo B a r á t " - n a p t a r az 1926—27 i s k o l a i év re . C lu j , A „Jó Barát" s z e r k e s z t ő s é g e k i a d j a , 1926, 158 p . F ig . , h ă r ţ i . Lei 34.

a) M a n u a l e d idact ice pentru învăţă­m â n t u l pr imar .

Brósz (E l ena ) . — Ş t i i n ţ e l e f i z i co-na tu -r a l e p e n t r u c l a s a I H - a şi a IV-a [a] şco l i lo r p r i m a r e d u p ă p r o g r a m a c e a m a i n o u ă . F i z i k a i é s e g y é b t e r m é ­sze t i i s m e r e t e k elemii i skolák . . . Clui , K i a d j a a Minerva n y o m , 1925, 80 p . E ig .

Ienescu-Fnlger (M. C ) . — Colecţ iume d e c â n t e c e n a ţ i o n a l e de v i t e j i e şi p o p u ­l a r e p e n t r u u z u l ş c o a l e l o r şi R e u ­n i u n i l o r co ra l e . Gala ţ i , . (Tip . Cultura Popora lu l ) , [1926], 95 p . Le i 15.

b) M a n u a l e d idact ice pentru învăţă­m â n t u l s ecundar .

Geoxgescu ( E c o n o m u l D i m i t r i e ) . — Mo­r a l a c r e ş t i n ă p e n t r u C l a s a I l I - a a Ş c o a l e l o r s e c u n d a r e d e b ă e ţ i ş i fete şi. C l a s a V-a a Ş c o a l e l o r n o r m a l e de î n v ă ţ ă t o r i şi î n v ă ţ ă t o a r e . E d i ţ i a I l I - a R e v ă z u t ă . B u c u r e ş t i , Universa la , Al ­c a l a y & Co., 1926, 151 p . L e i 38,75.

Mihălcescu ( P r e o t u l I o a n ) . — I s t o r i a B i s e r i c e a s c ă p e n t r u c l a s a V-a l i ­cea lă . E d i ţ i a a V-a A m e l i o r a t ă şi r s a p r o b a t ă . Bucureş t i ' , P a v e l S u r a , 1926, 104 p . Lei 32.

Candrea (J. A.). — C o u r e d e l a n g u e f r an ­ça i se . XX-e é d i t i o n . B u c a r e s t , Un i ­versala , A l c a l a y & Co., 1926, 2 v. 144 p. F ig . (I l iv re ) Lei 49,50.; 210 p . F i g . Lei 64,50 (II l i v re ) .

Ciupagea (E.). e t Lévêque . — L a p r e ­m i è r e a n n é e de f r a n ç a i s à l ' u s a g e des c l a s s e s s e c o n d a i r e s . V-e éd i t i on . B u c a r e s t , Universa la , A l c a l a y & Co.. 192Ö, 146 p. F ig . Lei 51,75.

H a n e ş ( P e t r e V.). — C a r t e de l i m b a ro ­m â n ă p e n t r u c l a s a I-a s e c u n d a r ă (bă ie ţ i şi fete) l icee , g i m n a z i i , şcol i c o m e r c i a l e , m e d i i şi c iv i le . Editjiu-n e a XI . B u c u r e ş t i , Universa la , A lca ­l ay & Comp. , 1926, 278 p . F ig . Lei 76,50.

Corneli NepotEs. — De e x c e l l e n t i b u s d u -c ibus e x t e r a r u m g e n t i u m l ibe r . T e x t l a t i n a d n o t a t p r i n î n g r i j i r e a l u i An-g h e l M a r i n e s c u . B u c u r e ş t i , Casa Şcoalelor, 1925, 128 p . Lei 24. (Bibl io­t eca a u t o r i l o r c l a s i c i l a t i n i No. 12).

D l m i t i e s c u - A l d e m ( L u c r e ţ i a ) . — C u r s de g o s p o d ă r i e î n c o n f o r m i t a t e c u p r o ­g r a m e l e î n v i g o a r e a ş c o a l e l o r se ­c u n d a r e , p ro f e s iona l e , n o r m a l e p e n ­t r u c l a s a I-a. E d i ţ i a I . B u c u r e ş t i , (Tip . Naf lonala , J e a n I o n e s c u ) , [1926], 62 -f I I p . Lei 20.

*). A se v e d e a t a b l o u l c l a s i i i c a ţ i u n i i z ec ima le î n n u m ă r u l 1.

H a u s h a l t u n g s k u n d e u n d E r z i e h u n g s ­l e h r e . H i l f s b ü c h l e i n für M i t t e l s c h u ­len . H e r m a n n s t a d t , ( B u c h d r u c k . G. Haiser) , 1926, 59 p .

Ive la (A. L.). — M a n u a l de m u z i c ă vo­ca l ă c u p r i n z â n d solfegii si c â n t e c e p e n t r u c l a s a H - a s e c u n d a r ă de a m ­bele sexe, E d i ţ i u n e a IX-a R e v ă z u t ă şi a d ă o g i t ă . B u c u r e ş t i , Universa la , A l c a l a y & Co., 1926, 64 p. Lei 25.

Constant inescu (N. A.). — E l e m e n t e de i s t o r i e u n i v e r s a l ă p e n t r u c l a s a I-a n o r m a l ă . B u c u r e ş t i , P a v e l Suru , [1926], 176 p . mg., h ă r ţ i . Lei 58.

c) M a n u a l e d idact ice pentru Învăţă­m â n t u l speclaL

Lacea (Dr. C o n s t a n t i n ) . — D e u t s c h e s L e s e b u c h fü r h ö h e r e H a n d e l s c h u l e n u n d v e r w a n d t e A n s t a l t e n . I—II Tei l . Clu j , Im Se lbs tver läge des Verfas­sers , 1926, 233 + I I I p .

Sorescu . (Al.) . — Ş t i i n ţ e c o m e r c i a l e cu b i r o u c o m e r c i a l , o p e r a ţ i u n i l e u n e i caise de d e t a l i u pe c o n t p r o p r i u [pen­t r u ] şcoa le le c o m e r c i a l e c u r s s e r a l a n u l L B u c u r e ş t i , Ancora, S. B e n -v e n i ş t i , 1926—1927, 131 p . Lei 48. (Bi­b l io t eca c o n t a b i l ă Nr . 3).

Trancu-Iaş i (Gr igore L.). — C u r s de co­m e r ţ şi c o n t a b i l i t a t e . E d i ţ i a V-a. Vol. I. B u c u r e ş t i . Universa la , A lca ­l a y & Co.. 1926, XI I I + 260 p. Lei ' 80.

4 F I L O L O G I E . Morariu (Leca) . — De v o r b ă cu s t i l fe tu l

I. G o r u n . C e r n ă u ţ i , (Tip. Glasul B u ­covinei) , 1926, 18 p. -f- e r r a t a . Lei 20.

5 Ş T I I N Ţ E PURE. ' Coriolan (G.). — E n e r g i a fizică, e n e r g i a

su f l e t ea scă . C â t e v a orr 'entăr i d e d u s e d i n u n e l e c o n s i d e r a ţ i u n i ş t i in ţ i f ice a s u p r a m a n i f e s t ă r i i energieli cos­m i c e . C o n f e r i n ţ ă . C o n s t a n ţ a , (Tip . Comerciala , L u c r ă t o r i i a soc ia ţ i ) , 1926, 27 p .

Balogh E r n ö Dr. — A föld k ö p e n y e g e a l evegő sajá tságát : és t ü n e m é n y e i . Clu j , (Nyom Minerva) , 1926, 112 p. F ig . Lei 15. (A m a g y a r n e p k ö n y v ­t a r a . 14.).

Gârniţeanu (M.). — O n o u ă R e g u l ă des ­c o p e r i t ă p e n t r u c a l e n d a r v a l a b i l ă 172.800 a n i ! So roca , (Tip. P . Ш ѵ а с ) , 1926, 14 p .

7 A R T E . Drăghiceanu (Virgilcu N.). — Curtea , de

A r g e ş . C ă l ă u z a v i z i t a t o r u l u i m o n u ­m e n t e l o r o r a ş u l u i . B u c u r e ş t i , (Tip . Cultura Naţ iona lă) , [1926] 19 p . + 2 pi . F ig . Leii 12.

8 L I T E R A T U R Ă . I L I T E R A T U R Ă ROMANĂ.

b) T e a t r u . Rîuleţ (Cons tan t fn ) . — P r i m e j d i o ş i i .

D r a m ă î n t r ' u n ac t . S lobozia , L u m i n a Ponorulu i , 1926, 32 p . Le i 10. (Tea­t r u l de m â i n e No . 5).

c) Proză . ( R o m a n . N u v e l ă . Etc.) .

Şireagu ( O c t a v i a n ) . — P e a r i p a su f l e tu ­l u i . P o e m e în p r o z ă . C lu j , Prov iden­tia, 1926, 80 p .

Reluis ( E u g e n ) . — MelodiMle t ă c e r e i . B u c u r e ş t i , Cultura Universa lă , [1926], 96 p . Lei 40.

F u r t u n ă (Hor ia ) . — S p r e f r u m u s e ţ e . Slo­bozia , L u m i n a Ponorulu i , 1926, 16 p. Lei 10. ( T e a t r u l de m â i n e No. ' 2).

I I . L I T E R A T U R Ă S T R Ă I N Ă . Glixeli (Ş te fan) . — S c u r t ă r 's torie a l i t e ­

r a t u r i i po lone . C u r s f ă c u t l a U n i ­v e r s i t a t e a p o p u l a r ă d i n Vă len i i -de -M u n t e . T r a d u c e r e d e ТЧ. I. H e r e s c u . V ă l e n i i - d e - M u n t e , Casa Şcoale lor , 1925. 99 p . Le i 15.

Szabó M a r i a . — A p p a s s i o n a t a . R e g é n y .

Cluj , A Pastortttz k i a d á s a , 1926 220 p .

Szalrtcsy-Rácz I m r e . — K e t j e g e n y e ­n y á r f a . R e g é n y . Clui, Az Erdélyi , m a g y a r l á n y o k k i a d á s a , 1926, 133 p.

I I I . L I T E R A T U R Ă S T R Ă I N Ă T R A D U S Ă .

Calderon de l a Barca (Don P e d r o ) . — A n u l s f ân t l a R o m a . T r a d u c e r e d u p ă o r i g i n a l u l s p a n i o l de Dr. Z o l t á n Ma-to lay . T i m i ş o a r a . (Tip. H u s y é t h & Hoffer, Lugoj) , 1926, 47 p. Lei 30.

DELA U N I V E R S I T A T E A POPULARA „COASTA DE ARGINT"

PRELEGERILE D-LOR PROFESORI UNIVER­SITARI I. SIMIONESCU, G. VALSAN ŞI EM.

PANA1TESCU

„Conştiinţa Naţională". — Prelegerea d-lui I. Simionescu. — Cu verbul dulce de răzeş moldovan şi cu daru! neîntrecut de povestitor, d-J profesor Simionescu a încălzit auditoriul numeros printr'o suculentă expunere. Fără a recurge la frazele de efect pe cari le-ar fi pri­lejuit subiectul, d-I profesor Simionescu s'a mărginit să ne poarte cu sinceritate prin tre-ciitu/l neamului românesc, să scoată în evi­dentă momentele impresionante de conştiinţă românească şi să tragă concluzii de bun augur pientru viitor.

S'a oprit cu părintească bunătate asupra scă-. derilor mai mari sau mai mici pe cari fără în­voială le avem în viata de stat. A reliefat ou înţeles primejdia'' reală ce o prezintă numărul prea mare de străini veniţi din Galitia şi Ucraina, dar a terminat arătând încrederea în viitorul poporului român, dacă el va şti să-şi desvolte conştiinţa naţională prin cultură şi muncă.

„Valoarea Dobrogei pentru statul român". — Prelegerea d-lui G. Vâlsan. — Făcând o des­criere pitorească a Dobrogei, conferenţiarul caracterizează din punct de vedere geografic şi etnic regiunile cari alcătuiesc această pro­vincie, şi anume : Delta Dunării, munţii Nor­dici, Stapa Centrală, Deliormanul şi Coasta de Argint. Insistă în deosebi asupra vechimii ele­mentului românesc în Dobrogea, aducând multe date originale, din cari rezultă că delta a fost colonizată de pescari români până la Mare, nor­dul Dobrogei de agricultori moldoveni şi mun­teni, iar sudul de păstori, în deosebi transilvă­neni, din timpul mult mai vechiu, decât s'a ad­mis până acum. Astfel, spre a se da un singur exemplu, gura de comunicaţie cu Marea, a la­cului Razelm, Portiţa, se află menţionată pe o hartă rusă dedicată lui Petru cel Mare, înainte de 250 ani. »

Bulgarii dobrogeni sunt o populaţie recentă, de abia 100 de ani, şi menţionările mai vechi nu pot privi decât pe bulgarii aşezaţi în oraşe. O populaţie bulgară de păstori sau agricultori nu s e poate admite, căci între Balcani, în ju­rul cărora locuiau bulgarii, şi Dobrogea propriu zisă, se aflau colonizaţi turcii şi tătarii, în masă compactă, dela Dunăre până Ia Mare, în toată Bulgaria orientală. Aceasta forma o stavilă pu­ternică de care se izbea orice curent de emi­grare bulgară din sud.

Dobrogea e poarta României spre Mare ; ea pune în contact statuii Român cu Marea şi a devenit nepreţuită mai ales după întregirea Statului actual. Pe cât de indispensabilă este pentru România, pe atât de puţin necesară este pentru Bulgaria, care posedă ţărm marin sufi­cient cu porturi mai bune ca cele dobrogene, ale cărei aspiraţii tind către Mediterană, şi fată de care Dobrogea se prezintă ca o peninsulă Nordică fără legături prea strânse cu statul bulgar.

Conferenţiarul încheie îndemnând la cunoa­şterea acestei provincii.

16 UNIVERSUL LITERAR

E C O U R I REDACŢIONALE

ZJ In numărul viitor vom publica tradu­ceri din opera celebrului scriitor cehoslo­vac Alois Jirasek, de curând sărbătorit de întreg poporul în republica aliată.

• ín numeri le viitoare, d. N. Davidescu va întreprinde publicarea impresii lor prin Iugoslavia.

• „Mic tratat de estetică literară sau Lumea văzută estetic" e titlul unei lu­crări de estetică, cu aplicaţii Ia literatura roniânească, pe care o vn publica în pagi­nile noastre d. F. Aderca,

• Dela numărul viitor, redactorul nos­tru îşi reia rubrica de „Menţiuni cri­tice".

VASILE BOGREA

• S'a s t ins, i u iiriiia une i nefer ic i te o-pera j i i , Ia Viena u n a d in p u ţ i n e l e somi­tăţi,, pe c a r e le-a cunoscut c las ic ismul la noi în fără. Profesor la U n i v e r s i t a t e a d in Cluj în t impu l d in u r m ă , v ia ţa lui Vasiie Bogrea t r e b u i a să ţie cât ma i mul t : seva c las ică c d i n ce in pe mai m a i f i r avă şi Va-frile . Bogrea e r a d i n t r e pu ţ in i i sor t i ţ i s'o vivifieze.

Urs i t a a voit (altfel. Vom încerca î n nu­mer i l e v i i toare , să . spicuim- d in vas ta lui ac t iv i t a t e modes tă .

P â n ă a tunc i r e p r o d u c e m sobre le da r sgudu i toa re l e r â n d u r i p e car i , î n imensa lui durere , - le -a scris , în „ N e a m u l Româ­nesc" , d. profesor N. Io rga :

S'á stins un om cum poate nieiodată nu vom mai avea unul.

A dona zi după o operaţie desperata, Vnsilc Bogrea a dispărut dintre noi.

Naţia noastră a pierdut o comoară. • Era cel mai învăţat dintre Români.

Era un neîntrecut, vorbitor şi un profe­sor fără păreche.

Era un caracter vrednic de vremile an­tice. . , - . ' ! . . ' . -

Era, în suferinţa lui de atâţia ani de zile, un sfânt, i .

Şi cei cari I'au urât şi prigonit se vor descoperi mişcaţi în faţa unei asemenea pierderi.

NEDUMERIRI

TEATRUL PENTRU SOLDAŢI

L>. Romulus DiaUu, ne t r imi t e u rmă toa -rea s c r i soare :

Scumpe Perpessicius,

Vei fi -auzit şi d-ta că e. vorba ca, în actuala stagiune, Teatrul Popular să ne ofere o serie­dé reprezentaţii „pentru soldaţi".

Mărturisesc că nu ştiam de existenta, în lite­ratura universală, a vreunui gen dramatic, pen­tru uzul soldaţilor. E vorba de un gen uşor pesemne, şi în acest caz trebuie să regretăm că direcţia teatrului a uitat să întocmească spec­tacole pentru doici sau bărbieri.

Sunt oare soldaţii o categorie socială aparte, diferenţiată de societate prin acele incomensu­rabile distante de mentalitate cari disting pe copii de oamenii maturi ? Fireşte că nu. Sol­daţii pot fi oameni culţi, aşa cum pot fi, în a-ceeaş haină militară, ciobani cu inima bună. Ei sunt în situaţii provizorii cari n'au nevoie de a fi consolidate de o cultură specială, la teatru.

Atunci de ce spectacole pentru soldaţi ? Nu cumva -prin această destinaţie se va fi înţele­gând un pejorativ ?... După cum s.e vede, e destul de grav.

Am fi fericiţi dacă direcţia teatrului Popu­

lar ne-ar oieri vreo explicaţie. Altfel, privim „teatrul pentru soldaţi" ca pe o bombă dc re­pertoriu fără conţinut.

O caldă strângere de mână Romulus Olanu

CONGRESUL INTERNAŢIONAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SE­

CUNDAR... . . .care se ţ i n u la Geneva , c ă t r e sfârşii-

tu l lu i A u g u s t , şi-a î n c h e i a t l u c r ă r i l e la Grenob le . O r i g i n e a c o n g r e s e l o r d i d a c ­t ice i n t e r n a ţ i o n a l e ţ i ne d e a n u l 1912. Scopu l lo r es te î n t r u t o t u l pac i f i s t şi de v u l g a r i z a r e a m e t o d e l o r p e d a g o g i c e şi ş t i in ţ i f ice la t oa t e n a ţ i u n i l e . C o n g r e s u l d i n a n u l a c e s t a a g r u p a t î n t r ' u n o rga ­n i s m i n t e r n a ţ i o n a l pe s t e 40.000 p ro feso r i a p a r ţ i n â n d la p e s t e 20 de n a ţ i u n i .

C h e s t i u n e a p r i n c i p a l ă p u s ă a n u l ace­s t a în s t u d i u l c o n g r e s u l u i a fost : „ C u m a r puf ea î n v ă ţ ă m â n t u l i s tor ie i şi geo­graf ie i , s ă insuf le cop i l u lu i s e n t i m e n t u l s o l i d a r i t ă ţ i i . u m a n e , î n t i m p şi spa­ţ iu ?". Cu a l te c u v i n t e t r e b u i a s ă se gă­s ea scă mi j loace l e de a î m p ă c a s p i r i t u l n a ţ i o n a l cu cel i n t e r n a t i o n a l .

S'a a d m i s , cu u n a n i m i t a t e , u r m ă t o a ­rea o r d i n e de zi : .

1). Studiul Istoriei in învăţământul secundar nii-şi.dă ca scop esenţial nici edificarea morală a. elevilor, nici chiar exolusiv formarea -spiri­tului prin studiarea. evoluţiei umanităţii ; ea . îşi propune mai cu seamă să înţeleagă şi să facă să se înţeleagă evenimentele şi oamenii, pentru a îngădui să fie judecaţi'*cu toată impar­ţialitatea.

2)~. învăţământul Istoriei poate şi trebuie să fie în ţe l e s - în - toa te ţările ca -mijlocul cel mai eticace pentru formarea viitorului, cetăţean şi, în scopul acesta, istoria naţională trebuie să fie luată ca centru al învăţământului mai ales în clasele inferioare, dar cu condiţie, formală de a nu tinde, conştient sau nu, la glorificarea sistematică a tării şi mai ales de a nu micşora, metodic, celelalte tari ;

3). Studiul Istoriei în învăţământul secundar trebuie, mai ales în clasele superioare, să in­siste asupra -fenomenelor de ordin economic şi asupra interdependenţelor ce se impun tuturor, naţiunilor civi l : zate ; ea trebuie să puie dea-

• potrivă in lumină mişcarea dc solidaritate u-mană- şi rolul organismelor internaţionale, oe o manifestă şi între toate : organismul Socie­tăţii Naţiunilor care trebuie să- ocupe, în acest slu-diu, locul ce se cuvine importanţei şi acti­vităţii -ei. -

Vii tor u i c o n g r e s i n t e r n a ţ i o n a l , din 1927, se v a ţ i n e l a B u c u r e ş t i .

P E N T R U C U C E R I R E A MĂRII „ P a g i n a c u l t u r a l ă " a U n i v e r s u l - u i a-

d u c e u n a d m i r a b i l foiileton .^Coasta de a r g i n t " a l d.-!ui E m a n o i I B u c u ţ a . E vor­ba, de, c u c e r i r e a m ă r i i Tomânaşti şi de n e v o i a u n u i pod pes te D u n ă r e c a r e s ă lege B u c u r e ş t i i de Ba lc ic , p r i n T u r t u -c a i a :

Podul acela trebuie să se afle cât mai a-proape de Bucureşti, care să fie astfel, cu pu­terea lui de atragere şi cu câtă putere e în stare să reverse, pus deadreptui! în slujba Do-brogiii şi a Mării. Să ne gândim că, fără urca­rea pc şlepuri şi proptite acolo zdravăn în pie­dici, automobilele plecate Ia şase dimineaţa din­tr'o piaţă a Capitalei ar fi înainte de unspre­zece în piaţa strânsă în rama dc argint cu sa­fire a Balcicuilui, atunci când boarea sărată a amiezei începe să mişte migdalii şi smochinii. Să cerem podul, care leagă Bucureştiul cu Bal-cicul, dela Turtucaia.

De câte ori s'a vorbit .de o asemenea legă­tură, punctul de vedere strategic a dat năvală, ca s'o zădărnicească, fie deocamdată şi numai ca plan şi ca pregătire de atmosferă. Turtucaia

ar fi la nu ştiu câţi kilometri de graiiită si în­tr'un război cu Bulgaria, sau podul ar fi dis­trus neputând folosi şi pierzâiudu-se cât s'a cheltuit cu Ы, sau ar fi chiar ocupat prin sur­prindere şi întrebuinţat la o trecere duşmană. Nanorocit punct de vedere strategic şi primej­die a războiului care var să ne oprească să îngrijim şi să desăvârşim lucrările păcii ! Trec ani după ani şi acest punct de vedere speră sau dă un teniei de alte amânări aniânătorilor veşnici.

Uităm că, pe lângă alte foloase, acest pod, împreună cu calea ferată care ,1-ar unna, ar fi o chezăşie mai sigură decât o armată, a drep­tului nostru dobrogean. N'am făcut până azi nimic liotăritor, care să fie nu numai în ochii localnicilor, dar şi în ai noştri, o dovadă vădită că înţelegem să - rămânem pentru totdeauna unde suntem. Vreau să zic dovada unei fapte şi mai ales în Cadrilater. Sângele trage intr'u singură noapte hotarele unui drept, dar abia aurul, care e muncă înceată, îngrămădită, îl în­lănţuie în verigi nestricate. Aurul românesc s'a ferit să se îndrepte spre acele plaiuri. Să-1 împlântăm în sfârşit, şi cu îndrăzneală, ca sa lupte şi el pentru noi acolo !

Pe drumul acesta insă. noi. nc-am coborî la Mare, iar valului pornit de aici s'ar adăoga mulţimea dintre Dunăre şi ţărm oprită în miş­carea ei din spre Kotel şi poalele Bailcanului în voia văilor şi şesului care au a«lus-o nu de mult în căile noastre. Marea, dela Cetatea Albă până sub Balcic, e ţărmul minim care ne tre­buie, într'o proiecţie matematică a massei din-dărătul Iui, a României. Fire nenumărate se vor lega dela Apus la Răsărit intre aceasta massă forfăind dc o populaţie de multe şi nîuilte milioane şi tntré ţărm; Vechea direcţie dela Miazăzi la Miazănoapte a localnicilor, se va abate. Ei se vor trezi alături de noi, lucrând la cucerirea Mării. Trecutul; cu aspiraţiile lui. va fi'atunci o erezie, nu- numai economică. Să cerem de aceea podul, care leagă Bucureştiul cu Balciciil, dela Turtucaia.

Dacă Statul, Bucureştiiil, Balcicul şi cele trei judeţe interesate, n'au să poată descoperi banii trebuitori, cei zece mii1, cari vor să ajungă la Mare, au să se scoale de undeva şi să zidească ei ceeace l ipseşte. Cei zece roii merg şi astăzi către zarea' albastră a apei. Strigătul lor dc bucurie se va auzi curând şi ve deştepta ecou­rile celuilalt de odinioară.

i PUBLICAŢII • D-I E. Lovinescu va scoiaite î n c u r â n d

(în e d i t u r ă ! p r i m e l e vo lume d in Is tor ia l i t e r a t u r e i r o m â n e contemgiowine şi anu­me : '

•Vol. I. .Evoluţ ia ideologiei l i t e r a r e . Vol. II Evoluţ ia cr i t icei l i t e r a r e .

• Revis ta „Ţara Voevozilor 4' d e sub di­rec ţ ia d-lui Petru Bănescu, va r e a p a r e la 5 O c t o m b r i e .complet r e o r g a n i z a t ă şi cu co­l a b o r a r e a scritoriilor : N. I. Herescu, Al. T. Stamatiad, Paul I. Papadopol, Const. Rhileţ, Adrian Pnscu, Serbau Cioculescu, Const. Goran, Const. P. Niculescu, etc. s

etc.

CĂRŢI PRIMITE I. GRECULESCU: Domnişoara Celina,

r o m a n ; t ip . „Un ive r su l ' ' ; Lei 40. I. PELTZ : Fantoşe vopsite, ed. II „An­

c o r a " (1926) ; Lei 40. D A N I SIMONESCU : Viea ţa l i t e ra ră

şii c u l t u r a l ă a m ă n ă s t i r i i C â m p u l u n g (Mus­cel) în t r ecu t ; ed. l ib r . loan N. Staicu, C â m p u l u n g , 1926 ; Lei 20.

Redaoter P E R P E S S I C I U S

ATELIERELE SOC. ANONIME „UNIVERSUL". STR. BREZOIANU No. 11, BUCUREŞT/