literatura realismului socialist

8/19/2019 Literatura Realismului Socialist

1/16

LITERATURA REALISMULUI SOCIALISTŞI INIŢIATIVELE GRUPULUI „STEAUA”

Asist. univ. drd. DIANA CÂMPANUniv. ! D"#"$%ri" !&!'( A)%* Iu)i*

"Corolarul conformismului e oficializarea. Sau, adeseori, oficializarea e, dimpotrivă, unstimulent al conformismului. Scriitorul e absorbit de maşina administrativă şi astfel capătă, treptat,un sentiment al privilegiatului - fie şi la nivelul mai mult decât modest, al standardului nostru deviaţă. Şi acest sentiment ncepe să-i g!ideze scrisul, asemenea ciudatului radar ce orientează zborulliliecilor. otul se petrece imperceptibil şi se consumă la un orizont obscur. #ar leziunea eireversibilă şi cu o evoluţie fatală. $rice iluzie se refuză. %ntr-o măsură mai mică sau mai maresuntem cu toţii pândiţi de această rugină&" notează, ntr-un interviu din '()*, +..acons/'.Cuvintele ascund n subsidiar decantările acelor mecanisme ale conştiinţei poetice care l-au a0utatsă traverseze spaţiile unei culturi totalitare, căreia i rămâne străină multă vreme dialectica sacrului.1entru că intrarea n teritoriul literaturii se face ntr-un moment infirm din punctul de vedere alvalidării esteticului ca normă, prestaţia bacons/ană va sta sub semnul remodelării unei creativităţide grup.

ste ndeobşte cunoscut că divorţul dintre cultură şi societatea de tip totalitar lic!idează

posibilitatea de supravieţuire a rostirilor intelectuale decisive n oricare sferă geografică şi puţineau fost pe continentul nostru şansele de a feri cultura de efectul coroziv al politicului. Cu atât maimult cu cât demersul cultural poartă stigmatele comunismului ca ideologie şi ale realismului-socialist ca metodă de creaţie. 2iteratura română a anilor 345, până târziu spre anii 365, estedegradată până aproape de starea de maculatură prin mezalianţa, devenită comandă socială, dintrecreaţie şi ideologia de partid.

#intr-o literatură perfect racordată cutezanţelor estetice europene n perioada interbelică,literatura română este brutal subsumată, la nceputul anilor 345, doctrinei proletcultiste şi,implicit, vor fi suspendate legic toate contactele cu mişcarea literară a continentului. 7zolarealiteraturii române se produce ntr-un moment de două ori nefast8 terminarea războiului ar fi pututredesc!ide cultura română 9fremătând de personalităţi cărora războiul le impusese starea de latenţă:

către tămăduirea prin artă şi solidaritate intelectuală n timp şi spaţiu; n altă ordine de idei, pentrua-şi putea activa potenţialul creator, scriitorii români aveau nevoie de libertatea de creaţie şi de orealitate viabilă, cu refle


2/16

ş. a.:, s-au abătut de la normă8 . @aiorescu, ?. 7orga, $. Aoga, .2ovinescu, 7. @inulescu,>.>oiculescu, 7.1illat, A.acovia, .+rg!ezi, 2.laga, 7.arbu, 2.Bebreanu, +ron Cotruş, Badu A/r,

?.Crainic, @.liade, A.Călinescu, .Cioran, .7onescu ş.a. . 1uţini au fost scriitorii care au reuşit sărămână verticali - ca statut şi ca moralitate - fără a-şi mutila opera, de cele mai multe ori

dedicându-se altor cariere 9cazul lui >.>oiculescu, spre e


3/16

terenul minat al literaturii timpului, mecanismele multă vreme amorţite ale creaţiei ncep să seactiveze şi apar, alături de scriitorii interbelici, tineri intelectuali de talent eficient intraţi n sistemulde valori n formare şi ncercând să devină prezenţe permanente n paginile ziarelor şi ncenaclurile clu0ene. >iaţa culturală a Clu0ului este pigmentată favorabil cu activitatea a două

cenacluri literare, unul condus de 7oanic!ie $lteanu pe lângă "2upta +rdealului", celălalt nfiinţat pe lângă ribuna nouă", sub ndrumarea lui Baul Şerban; ambele i-au reunit n şedinţele lor pe+..acons/, +urel Bău, >ictor Eelea, @ircea Haciu, 7on rad, +l. +ndriţoiu, +urel Aurg!ianu,#umitru @ircea, Aeorge @unteanu ş.a. Catalizatorul atitudinilor estetice pare să fi fost tocmai tentaţia ieşirii din starea de alienare,apetenţa sporită a tinerilor intelectuali pentru transgresarea graniţelor impuse creatorilor şi ieşireadin anonimat. Strategiile de pătrundere n epicentrul fenomenului cultural capătă o finalitate parţialăn '(=I, când se reuşeşte editarea unui supliment literar al ziarului de partid "2upta +rdealului", lacare şi ncepe colaborarea şi @iron Badu 1arasc!ivescu, viitorul redactor-şef al "+lmana!uluiliterar". +precierile de care se bucură publicaţia n rândul cititorilor slăbesc treptat rezistenţaforurilor superioare n faţa ideii de a se tipări o revistă de literatură la Clu0, astfel că n decembrie

'(=( va ieşi la lumină primul număr al "+lmana!ului literar". Se ve!iculează pe bună dreptate opinia că apariţia celor două mari reviste clu0ene aledeceniului al şaselea 9"+lmana!ul literar" şi urmaşa lui, revista "Steaua": sunt rezultatul afirmăriiunei conştiinţe estetice colective, autentice, sfidătoare la adresa sistemului, dincolo de care sedescifra o evidentă lipsă de obedienţă faţă de direcţionările socio-culturale şi politice impuse dine.Eelea, #.@ircea:intuind că obligativitatea etic!etării ca "+lmana!" fusese o măsură de precauţie a sistemului careintenţiona ngrădirea potenţialului creator şi limitarea la o simplă activitate de "ndosariere" a unor materiale care nu ar fi putut e


4/16

publica n paginile "+lmana!ului" puncte de vedere poetice partinice despre 2enin 9 Pe Lenin am să-l pot vedea), despre Bevoluţia din $ctombrie 9Scriind în Octombrie:, despre munca minerilor sau a celor de la Canalul #unăre - @area ?eagră 9Cântec despre odihnă despre mineri !i despremare celebrul de"a poem #aladă despre #arta $osi% !i ortacii săi După două mii de ani :, despre

lupta pentru pace 9&rei dele'a(i Despre Pace: sau despre omul nou, prins n activitatea lui defăuritor de lume *n poiana partizanilor #alada ale'erilor din +erentarii de altădată !i de azi $nscrip(ie pe un dosar :

"+lmana!ul literar" ncearcă să-şi respecte totuşi, n subsidiar, nclinaţia spre aprofundarea şi propulsarea elementelor real-valoroase ale literaturii române. ?u poate fi trecut cu vederea faptul cănumerele D-* 9ianuarie-februarie '(45: şi nr.'' 9ianuarie '(4D: sunt numere omagiale la centenerulnaşterii lui minescu şi, respectiv, al lui 7.2.Caragiale, sau faptul că 2.laga nsuşi, deşi se număran opinia politrucilor ntre numele devenite "scandaloase" ale timpului, este curtat de "+lmana!",fără rezerve ,să publice fragmente din traducerea lui +aust 9ceea ce va şi face n nr.'' din '(4*:.>om aprofunda n paginile următoare raţiunile pentru care, scos din rândurile academicienilor şi dela Catedra de Eilozofie a Gniversităţii şi sortit unei derizorii activităţi de bibliotecar, laga va fi

constant dorit, dincolo de oprelişti, drept colaborator al revistei "Steaua" .1rintre iniţiativele cu efecte prelungite n timp ale grupului de scriitori de la "+lmana!ul

literar" trebuie accentuat tonusul şi spiritul de ec!ipă, fructificarea la unison a numitorului comun ndirecţia revigorării esteticului ca normă, dar şi nfiriparea unei atitudini critice reflectate n pânzaculturală ţesută de scriitorii n discuţie la numeroasele consfătuiri, dezbateri sau şezători literareorganizate n diverse medii culturale. +titudinile sunt oarecum similare celor 0unimiste ce vizausedimentarea culturii ca !abitat pentru mase.

Gn stimul greu de neutralizat s-a dovedit a fi +..acons/ ncă din perioada colaborării salela "+lmana!ul literar", când figurează de0a pe "lista neagră", la capitolul "personalităţi incomode".%n principal asupra lui cade vina orientării nesănătoase a scriitorilor clu0eni, alunecarea pe pantaapolitismului, reverenţele făcute n poezie formalismului şi cultului sinelui, abaterea prime0dioasă amultora dintre articolele publicate n revistă de la linia ideologică.

%nţelegerea aspră a ceea ce alţii glorifică, ispita sincerităţii totale , nasc tot acum şi teribiladispută dintre ">iaţa Bomânească" şi "+lmana!ul literar", care va ntreţine, la modul benefic,spiritul critic iniţiat şi acceptarea tacită a noului stil poetic conturat de acons/ nsuşi. Besimţindacut ndepărtarea poeziei de făgaşul ei firesc şi vulnerabilitatea scriitorului comun n faţa unei falsegrile de valori, +..acons/ şi colaboratorii săi pledează instinctiv, prin atitudine e


5/16

prăbuşeşte bietul spre marea tristeţe a criticilor..., = +utorul articolului va conc!ide că efectul multor teoltaire potrivit căreia toate genurile de poezie sunt bune ,n afară de cel plictisitor...

?emulţumite şi oarecum frustrate, unele voci se vor grăbi să ta


6/16


7/16

receptorul de artă, ferite de pre0udecăţi şi ncorsetări, non-tangente la starea de compromisideologic. 2a capitolul "iniţiative", revista "Steaua" lansează, sub bag!eta bacons/ană, arpegiimoderne, modele de creaţie şi de trăire; şcoală de viaţă ntru literatură, cu alte cuvinte Arila deatitudini culturale, dinamica disocierilor dintre caracterul "normat" , standardizat al creaţiei şi

libertatea necesară creatorului vor incomoda indiscutabil forurile superioare, care văd pretutindeniacţiuni sfidătoare de răsturnare a canoanelor. Se poate vorbi c!iar de câteva scenarii revuistice care, prin spontaneitate şi acumulare lentă, vor conferi o nouă identitate colaboratorilor, un fel de misticăa intrării ntr-un 0oc considerat de alte reviste un lu


8/16

lui 2ucian laga, de pildă, şi-au dat ntâlnire mai toate curentele decadente apusene filozofice şiliterare. Ce s-ar putea găsi "bun", "pozitiv" n teatrul lui laga - mbinarea celui mai obscur misticism cu drame patologice freudiste - sau n poezia sa ceţoasă, plină de senzaţii morbide, deaspiraţia pierderii n neant, poezie n care omul e doborât n regnurile inferioare, e transformat n

plantă sau mineralP *ntrea'a operă a lui #la'a 9s.n.: este e .e.n." 9n nr. ( din dec.'(4=:.

2a moartea lui laga, redacţia publică un emoţionant necrolog 9nr. 4 din '(6': iar cei )5 deani de la naşterea poetului sunt consemnaţi şi ei printr-o "?otă" 9nr.4 din '(64:. 1e măsură cecreaţia blagiană este redată circuitului literar, diverşii critici ai redacţiei clu0ene vor surprinde narticole ample pagini inedite, recenzii, e.Eelea, nsăstudiul bacons/an 9+..acons/ #acovia n "Steaua", nr.', '(46, p.)=-(D: ţinteşte preponderentşansa criticului avizat, lucid, de a remodele orizontul perceptiv al cititorului de poezie bacoviană.#acă până acum acovia fusese privit cu infinite precauţii, ca reprezentant notoriu aldecadentismului - şi repudiat, implicit, de promotorii realismului-socialist, - studiul lui +natolacons/ nu mai este tributar analizei unidirecţionale, ci implică activ toţi centrii de greutate şi

toate instrumentele necesare criticului pentru conturarea unui profil scriitoricesc. 1entru prima datăn anii "gloriosului deceniu" , "decadentul" acovia este smuls ncorsetărilor, aşezat n vecinătateaunor minescu, @acedonsi, 1oe, audelaire, Bollinat. +..acons/ preferă descifrarea loculuide intersecţie a vieţii poetului, privită n datele ei fundamentale, cu universul creaţiei, constatând că"poema ftiziei", " amărăciunea accentuată, străbătută de nelinişti", atmosfera depresivă pigmentatăcu un umor amar, tonul sarcastic faţă de morala descompusă a societăţii burg!eze l plasează peacovia n epicentrul celeilalte genealogii, aceleia a "poeţilor nclinaţi spre meditaţie şiinteriorizare, ntotdeauna sensibili la infle


9/16


10/16

un persona0 totalmente incomod pentru presa centrală a vremii. +natol acons/ propune, nsistemul de lucru din redacţia revistei, o nouă atitudine critică, o altă percepere a raportului scriitor -operă - cititor, depolitizarea treptată şi constantă a teitner, şi el suferind decameleonismul criticului nregimentat, şi manifesta ntr-un stil urlător-pseudocult opiniile despreminescu 9decretându-l inferior cvasi-necunoscutului poet eodor ?eculuţă:, la "Steaua", nrubricile permanente "Cronica literară", "?ote şi comentarii" şi "Becenzii", criticii şi poeţiideopotrivă 9+. . acons/, A. @unteanu, #an Costa, 7on $arcăşu, @. omuş ş.a.: ncercau sădeplaseze demersul eiaţă a datelor esenţiale ale lumii, pe carecreatorul de orice fel trebuie să le topească n creuzetul cunoaşterii prin artă. #escifrăm printrerânduri gesturile unui @agister ludi deprins cu mira0ul trecerii prin vămile cărţii , până la

purificarea rostirii de sine libere8" %n paginile "Stelei" , prin articolele sau prin menţiunile şiopiniile nesemnate, se spunea că rebutul literar nu poate fi salvat prin etic!ete de soiul vigoareepică ori lirism militant, contestându-se ierar!ii care păreau de neclintit. Sugestiile de lectură -

primite prin intermediul citatelor, al cărţilor şi al autorilor c!emaţi cu subteoiculescu, liade, Aib @i!ăescu, @aiorescu, 2ovinescu, >ianu, Călinescu ş.a.."D5

DD


11/16

+..acons/ nsuşi, ntr-un te


12/16

forme lirice străină realismului - socialist 9 ceea ce se numeşte n epocă "poezie de notaţie": şi aleunui imaginar poetic deparazitat de tabuuri , cu acces la intelectualizare şi "intimism", mergând

până la !egemonia oniricului şi la eidul ideatic şi alienarea stilistică, formulele - şablon, clişeele poetice revendicau luareade poziţie printr-o strategie solidă n vederea distanţării de comenzile partinice. 1oezia trebuia să-şi recapete statutul ei de limba0 primordial, refuzând să mai fie o comandă socială. +..acons/ nsuşi teoretizează, n numeroase studii şi articole apărute n paginile revistei

pe care o conduce, fundamentarea noului discurs liric. %ntr-un număr din '(4=, vorbeşte n termenitranşanţi despre diferenţele ma0ore dintre libertatea de creaţie n statele capitaliste şi ceea ce se vrea

a fi act creator liber n societatea socialistă. e


13/16

fisura periculoasă n monolitul liricii anga0ate şi alternativa la cronica rimatăQritmată8 o poezieintelectualizată, care marşează pe emoţie şi pe dez-limitarea imaginarului poetic. $ breşă n discursul poetic standardizat va crea acons/ şi n '(6' prin studiul său despre"declinul metaforei", studiu apărut n contratimp cu gesturile creatoare ale momentului, când

metafora câştigase teren ca suport preferat pentru desfăşurările ideatice. %nsă autorul constată cătocmai folosirea abuzivă a metaforei crease degringolada estetică şi contribuise la demonetizareafigurii de stil, transformând-o ntr-un !ibrid tropic obositor. %n plus - spune acons/ - stilului nu-i

poate fi conferită picătura de eternitate prin metaforă, cum creadea 1roust, ci mai degrabă prin"flueronica 1orumbacu, #umitru Corbea şi +urel Bău. Sunt copleşit de importanţa

sarcinii acordate, pentru că veţi recunoaşte şi dumneavoastră, nu e uşor să fii n fruntea unor asemenea proletcultişti nrăiţi&"D6.Ceea ce-l dezamăgeşte cel mai profund pe poetul clu0ean - şi nu ezită să afirme acest lucru -

este degradarea liricii circumscrise invariabil realismului-socialist. eoreticianul vorbeşte ndeplină cunoştinţă de cauză despre prime0dia poeziei "de a degenera sub false auspicii realiste, nversificare pedestră a faptului cotidian, luat n totalitatea lui."D)1oezia golită de perspectivafrumosului şi a absolutului, cu alte cuvinte. @ărturiseşte poetul, n aceeaşi ordine de idei, greşealade a fi făcut concesii sau c!iar reverenţe "anecdotei povestite cu c!icoteli şi n modul cel maişugubăţ cu putinţă", mergând până la afirmarea publică a regretului pentru&nscrierea n normă8"#in această categorie fac parte şi #alada despre #arta, şi cea despre lăptari şi alte câteva penibileeşecuri ale nceputurilor mele ntru realism. 2e recunosc cu mâ!nire şi 0enă şi le regret" DI.

?egarea de sine, breşa creată prin e


14/16

Bămâne nsă n urma lui conduita nobilă a unui grup de poeţi care şi-au cizelat pornirile iniţial!aotice acceptând tacit marea provocare bacons/ană8 tentaţia reabilitării lirismului şi accesul lafiloanele modernităţii. +minteam, n desc!iderea acestor consideraţii că, dacă literatura română a anilor 345 - 365

suferă de metastazele dislocării din scenariul evolutiv al trecerii fireşti de la o perioadă la alta, nuscapă nici de plutirea n derivă pe fondul literaturii europene şi universale. ra lesne de nţeles că,atâta timp cât se cerea la modul imperativ limitarea la un nivel mediocru de creaţie şi la omitologie de partid ţinând loc de suport tematic, discursul literar trebuia cu obligativitate smuls dinrădăcinile sale puternic nfipte n solul fertil al literaturii universale. %n consecinţă, una dintre liniileteoretice şi metodologice directoare ale creaţiei scriitorilor şi ale activităţii revuistice a timpuluiviza limitarea nrudirii literaturii române la orizontul literaturii sovietice, singura care putea oferidatele esenţiale n planul tematic şi al te!nicilor de creaţie. 2a "Steaua" interdicţia este ruptă n baza necesităţii afirmate fără rezerve ca scriitorul să intrentr-un sistem de determinări ce ţin de fondul ar!etipal al lumii. 1oezia nsăşi, spune mentorulec!ipei clu0ene, este limba0 originar, o recompunere n planul imaginar şi spiritual a realităţii, o

"realitate suprapusă". udecata de gust este şi ea, n aceeaşi ordine de idei, un fapt de cunoaştere şi,aşa cum creaţia presupune naştere şi tălmăcire a nenumăratelor acumulări culturale, tot aşaemiterea ludecăţilor de valoare presupune o bună aşezare n cultură, o fiinţă plurală a criticului.Către acest tip de personalitate care să se mişte le0er n toate domeniile spiritualităţii şi pe toate

palierele intelectului tinde +. . acons/ atunci când instaurează n redacţia "Stelei" atmosfera de permanentă şlefuire intelectuală.

%şi vor găsi loc n paginile revistei toate segmentele culturii române şi universale, +..acons/ nsuşi desc!izându-se către lectori cu articole numeroase despre filosofi, istorici, pictori,sculptori, muzicieni 9câteva dintre articolele semnate8 uzeul de artă din Clu" n nr.(, '(4(,4ri'orescu - articol publicat n '(4) la 45 de ani de la moartea pictorului, Pictura la 1.S.P.L./. -notă elogioasă publicată n '(44 pe marginea unor reproduceri din ?. onitza şi Şt. #imitrescu,4eor'e 1nescu - medalion publicat n '(65, la moartea artistului etc.:. #ar , indiscutabil, marilesatisfacţii le are acons/ atunci când şi poate propune ca suport pentru discuţii propriile punctede vedere despre evoluţia literaturii universale. @ultora dintre apropiaţii de la "Steaua" le sunt

puse n mână fără reticenţe cărţile e


15/16

fatalul coeficient de trădare8 poţi trăda cuvintele, rimele, frazele, ritmul sau virgulele poetului, cuvoie sau fără voie&9&:. +stăzi, când maşina electronică poate opera oricând 0uatra", nr.4, '()(, p.)D. @.?iţescu, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Rumanitas, ucureşti, '((4, p. '6=*. Cornel Begman, La ,/lmanahul literar n "Steaua", TTT,'DQ9*(':, dec.'()(, p.''=. +..acons/ Pe scurt , n "+lmana!ul literar", 7>, nr. 4, '(4*, p.'D5-'D)4. @i!ai Aafiţa 4re!eli vechi în %orme noi 9n ">iaţa românească", nr.6, mai'(4*: apud. +na Sele0an, Literatura în

totalitarism.:;


16/16

'(.idem.,ibidem.D5. @ircea raga, Cuvânt la ,otonda :>, din :> martie :;@A n "@anuscriptum",

T>777, nr.*96I:, '(I), p.'D4D'. +..acons/, Despre opinii n "Steaua", >7, nr.', ian.'(44, p.''*-''6DD +..acons/ Critica literară - 'en beletristic în ,Steaua, 8$ nr.

literatura realismului socialist

Documents