Literatura artistica universala la sf. Epocii moderne.

Literatura artistica universala la sf. Epocii moderne. Realizat de C. V.Secolul al XIX-lea n Europa poate fi considerat un secol al revolutiilor. Fie ca au fost revolutii sociale sau nationale, industriale sau culturale ele au ca rezultat modernizarea statelor europene. n acelasi timp, secolul al XIX-lea a fost secolul n care s-au cristalizat noi ideologii cu o contributie marcanta la schimbarile majore pe care le cunoaste Europa n secolul al XIX-lea, cu prelungire si n secolul urmator. Societatea europeana a cunoscut n secolul al XIX-lea transformari fundamentale n domeniile cultural, economic, politic si social prin comparatie cu Vechiul Regim. Aceste transformari poarta generic numele de modernizare. literaturaFormarea societatii moderne a impus conditii favorabile nfloririi literaturii.Mai multi factori au facut ca realizarile culturale, pna atunci accesibile unui numar restrns de oameni, sa poata fi apreciate de cercuri din ce n ce mai largi de cetateni: dezvoltarea presei si a tiparului, deschiderea saloanelor de expozitie n care erau expuse publicului larg productiile artistilor plastici, cresterea procentului de populatie instruita n urma extinderii retelei de nvatamntromantismuln domeniile literaturii si artei, secolul al XIX-lea a debutat prin afirmarea romantismului, curent cultural care respingea canoanele impuse deacademism. Exprimarea libera a sentimentelor si trairilor, cautarea modelelor eroice n istorie, valorizarea idealurilor nationale si democratice au reprezentat trasaturi definitorii ale operelor artistice si literare romantice, manifestndu-se n proza lui Victor Hugo si Walter Scott, n poezia lordului Byron, a lui Heinrich Heine sau Aleksandr Puskin, n creatia muzicala a lui Schubert, Schumann sau Chopin, n pictura lui Eugene Delacroix.

Caracteristicile generale ale literaturii romantice:prezena eului liric n textele literare, subiectivitatea tririlorexprimarea cu prioritate a sentimentului i sensibilitiilibertatea creaiei, absena oricror reguli sau constrngeri estetice (prezente la clasicism)ntoarcerea spre trecut i adoraia trecutului, n special al evului mediu i goticiimbogirea limbajului poetic cu regionalisme, neologisme i stilisticexprimarea specificului naional n literaturtendina de a prezenta istoria ntr-o lumin ideologizat, glorificarea eroilor i libertiiapar multe opere care au loc n peisaje, culturi, personaje si ri exotice care reflect dorina de evadare din viaa realdescoperirea folclorului naionalaspiraia spre absolut (iubirea perfect, libertatea deplin i cunoaterea total)apar culegerile de basme i folclor naional i includerea limbajului popular n literaturteme romantice: viaa, moartea, iubirea, libertatea, exotismul

realismulRealismul este o ampl micare literar aprut in Frana, la mijlocul secolului al XlX-lea,ca o reacie antiromantic, avnd prelungiri i in secolulal XX-lea.Este o ideologie estetic, ncare se pune accentul pe relaia dintre art i realitate.Instrumentul indispensabil al artei autorului este observarea atent a realitii i reflectarea ei veridic,obiectivn creaie.Realismul sedefinete prin grija de a descoperi, de a revela o realitate pe care romantismul a evitat-o sau a travestit-o" (G.Picon).Scriitorii realisti considera ca trebuie sa dea o reprezentare verosimila realitatii, sa prezinte cu obiectivitate adevarul, sa observe existenta reala si sa adopte un stil sobru, impersonal. Acestia se indreapta spre viata sociala, prezentand personajul in stransa legatura cu aceasta, ca un produs al mediului in care traieste. Proza realista foloseste in special analiza psihologica si reflectia morala ca mijloace de caracterizare a personajului. Honore de Balzac este exponentul realismului, iar opera sa a avut un rol extrem de important in literatura europeana.

Reprezentantii curentului realist in liretarura europeana sunt: Charles Dickens - "Marile sperante", "Casa umbrelor", Stendhal - "Rosu si Negru", "Manastirea din Parma", Gustave Flaubert - " Doamne Bovary", Tolstoi - "Razboi si pace", "Ana Karenina", Thacheray "Balciul desertaciunilor", Dostoievsky - "Crima si pedeapsa", "Fratii Karamazov".Trasaturile realismului:Perspectiva narativa caracterizata prin obiectivitateNaratorul omniscientStil impersonal si sobruVerosimilitatePersonajele sunt caractere umane eterneTipizarea ca mijloc de generalizare a fenomenelor vietii intr-o formaconcretaInteresul pentru descrierea mediului, stabilindu-se o legatura directa intreacestea si individSpecii narative preferate(drama si comedia)

naturalismulNaturalismuleste o ramur arealismului, o micare literar proeminent la sfritulsecolului XIXnFrana i n restulEuropei.Scriitorii naturaliti au fost influenai de ctreteoria evoluionista luiCharles Darwin. Acetia credeau cereditateaunei persoane i mediul decid caracterul acesteia. n timp ce realismul ncearc doar s descrie subiecii aa cum sunt ei n realitate, naturalismul radicalizeaz principiile estetice alerealismului n direcia reprezentrii aspectelor dure, brutale ale realitii.Ambele sunt opuseRomantismului, n care subiecii au o simbolistic profund, sunt idealistici i cu puteri supranaturale. Naturalismul considera c mediul socio-cultural exercit o influen absolut covritoare n apariia i dezvoltarea personalitii umane. De asemenea studiau elemente umane tarai, alcoolici, criminali, sau persoane alterate genetic de un mediu social viciat.Observaiile lor n materie depsihologie erau totui rudimentare avnd n vedere c psihologia se dezvolt abia dup apariia teoriilor luiSigmund Freud. Naturalitii au adoptat de asemenea tehnica descrierii detaliate de la predecesorii lor imediai, realitii.Principalul susintor al naturalismului a fostmile Zola, care a scris un tratat despre subiect ("Le roman experimental") i a folosit stilul n multele sale romane. Ali autori francezi influenai de Zola suntGuy de Maupassant,Joris-Karl Huysmansifraii Goncourt.TRASATURI:scriitorul naturalist se substituie omului de stiinta copiind fotografic realitatea fara a remarca ceea ce este semnificativ;personajele sunt caractere netipice, careactioneaza in imprejurari intamplatoare;scriitorul inlocuieste "caracterele" cu temperamantele care sunt rezultatele a doi factori:ereditatea si presiunea mediului social;naturalismul reduce fiinta uman exclusiv la datelesale biologice;

simbolosmulSimbolismuleste o miscare artistica si literara de la sfrsitulsecolului al XIX-lea - nceputul secolului XX, care se opuneanaturalismului siparnasianismului ; potrivit simbolismului, valoarea fiecarui obiect si fenomen din lumea nconjuratoare poate fi exprimata si descifrata cu ajutorul simbolurilor.Adesea se consider c poei caCharles Baudelaire,Arthur RimbaudiPaul Verlaine fac parte din acest curent, darStephane Mallarm e cel care l ncarneaz cel mai bine n poezie.Definit n sens strict, simbolismul reprezint un cerc literar restrns din care fceau parte poei cum ar fi Stuart Merrill,Albert SamainiJean Moras. Ultimul a publicat manifestul micrii n 1886, n ziarulLe Figaro.

Trasaturi:

preferinta pentru imagini vagi, fluide, fara contur;cultivarea sugestiei cu ajutorul careia sunt scoase la iveala stari sufletesti confuze (melancolie, plictiseala, spaima, disperare etc.);motivul singuratatii, al evadarii, al ploii, al orasului, al bolii (tuberculoza);utilizarea simbolurilor cu functie sugestiva;relevarea corespondentelor care se stabilesc intre obiecte si oameni, natura si sentimente etc;sinestezia (perceperea simultana a unui ansamblu de senzatii - auditive, vizuale, olfactive etc.: "melodie parfumata");muzicalitatea, sonoritatile verbale, repetitia, refrenul;versul liber.

Reprezentanti: Ch. Baudelaire (considerat precursor),Arthur Rimbaud,Paul Verlaine,Stphane Mallarm,Jean Moras,Paul Valry.

sarcina