Gandirea literara 15.10.10LITERATURA LATINACaracterizarea generala. Periodizarea ei.Trasatura a literaturii latine este simtul innascut al frumosului, simtul practic, organizatoric, cultivarea valorilor obshteshti.Literatura latina s-a dezvoltat relativ tarziu, dupa intemeierea Romei, si la inceputurile ei s-a aflat sub influentsa literaturii greceshti. Influentsa care s-a produs de-a lungul timpului in mod diferentiat. In epoca de aur ( de culminatsie) a literaturii latine tendintsa de a egala modelul grecesc a oferit opere de reala valoare artistica. S-a dezvoltat sub influentsa literaturii populare din cele mai vechi timpuri ( mituri, legende, poezie populara de munca etc.)Literatura latina este legata de evenimentele politice din viata statului de spiritul cetatsenesc shi in legatura de acestera se face si periodizarea ei:1.Perioada arhaica. Se cinsidera a fi pana la inceputul literaturii masive greceshti asupra literaturii latine (literatura populara)2.Perioada elenistica (greaca) sau republicana, deoarece acum incepe influentsa literaturii eline. Republicana deoarece in aceasta perioada este REPUBLICA ca forma de stat. Un reper cronologic care ar marca inceputul acestei perioade este anul 240 i.Hr. Titus Andronicus – prezinta o tragedie care se joaca la roma, tradusa din literatura greaca.3.Perioada clasica, literatura ajunge la maturizarea ei, cu doua epoci: epoca lui Caesare [Cezar] si Cicero, se termina aceasta perioada in 29 i.Hr; epoca lui August, se mai numeshte Epoca de Aur, Vremea cand Virgiliu, Horatsiu ishi scriu marele opere (21 i. Hr. - 14 d. Hr).4.Perioada imperiala, incepe in anul 14 d. Hr, anul mortsii lui August si urcariii pe tron a lui Tiberiu, se imparte in doua epoci: epoca de argin; epoca de decadere (Ovidiu).Genuri literare ale literaturii latine:Caracterizare:–genul epic. Prima specie a genului epic practicata pana la Virgiliu este epopeea istorica, inspirata din evenimentele cruciale din destinul Romei shi anume razboaiele romane. Reprezentanti: Naewius [Nevius] – Razboiul cu Punii; Enius; Annales; Lucretsiu – Poemul naturii, sub influentsa filosofiei lui Epicur. In lucrarea lui Lucretsiu se discuta problema cunoashterii. Noi cunoashtem lumea nu prin senzatsie, daca vrem sa shtim ca lamaia este acra, trebuie s-o gustam, sa vedem ceva dur, trebuie sa pipaim, o floare roshie trebuie s-o vedem. Ovidiu – Metamorfoze, un emestec de fantastic shi real, poem in care autorul vorbeshte despre transformarea animalelor in alte vetsuitoare. De rand cu acestea se dezvolta shi Poemul didactic sau cartea de invatsatura. Georgicele de Virgiliu este un poem didactic in care se contin sfaturi pentru agricultori, dar in care se abordeaza shi tema gloriei Romei, datorita vechilor virtutsi ale poporului. Eneida lui Virgiliu este epopeea reprezentativa a poporului roman. Tot la genul epic se mai dezvolta ROMANUL satiric. Petronius cu „Satiricon”; Apuleu cu „Magarul de aur”.

–Genul dramatic. La inceputuri se dezvolta teatrul popular influentsat de teatrul grecesc. Spectacolele de circ aveau intaietate, de rand cu acestea se dezvolta shi reprezentatsii teatrale, care aveau loc initsial doar in zilele de sarbatori. Culesul viilor, consumul mustului etc. prilejuia un schimb de replici care se inchegau in dialog. Erau forme primitive de teatru popular. Pe parcurs la aceste forme de teatru popular se adauga cantece fesceniene (de la localitatea Fescenia). Pe parcurs s-au mai adaugat shi satirele sau saturnalele, shi contactul cu comedia greaca a adus la comedia palatia (comedie cu subiecte greceshti care ishi numele de la imbracamintea specifica greceasca a actorilor in timpul reprezentatiei numita Pallium). Uterior apare comedia togata (Toga imbracaminte romana). Etapa de glorie in ceea ce priveshte genul dramatic tsine de cateva nume, shi in primul rand de Plaut, primul comediograf latin, in teatrul caruia domina caracterul popular, ele este cel care a inventat scena ca unitate e piesei de teatru. Tot Plaut a inventat prologul, care avea ca scop sa introduca publicul in atmosfera piesei shi sa faca limpezime ca piesa sa fie reprezentata mai ushor. La prolog se mai adauga argumentum – rezumatul piesei. Plaut apeleaza la procedeul contaminarii in piesele sale – actiuni combinate intre ele, sau personaje care pot participa in 2-3 actiuni combinate. A scris 21 de comedii si trasatura specifica a teatrului lui Plaut – introducerea tipului uman (zgarcitului, soldatului, famfaronului etc.) Terentsiu – comediograf shi el, practica tipul Comedia stataria, in care nu mai este actiune, dar o analiza psihologica a personajelor. Din piesele lui Terentsiu pot fi extrase foarte multe maxime: sunt un om de nimic shi nimic din ceea ce este omenesc ne este strain. Seneca este reprezentatul de baza al tragediei, filosof. Trasaturi a lui Seneca sursa de inspiratsie – 1. tragedia greaca; 2. filosofia lui Seneca; 3. personajele tragediilor sunt construite conform filosifiei stoice, deshi apartsin lumii eline, personajele se comporta ca unele romane; 4. tragediile lui Seneca sunt destimate mai mult lecturii decat montarii pe scena. Hercule furios, Medeea.–Genul liric: 1. se dezvolta relativ timpuriu; 2. poezia este influentsata de lirica greaca; 3. inceputurile liricii latine trebuie cautate in carnina (cantece de triumf sau cantece de ospats). Elegia (cantec de doliu) este una dintre speciile lirice care se dezvolta, shi prima este Catul . Catul (87-54 i. Hr) are 16 elegii, in care se spune despre femeia nestatornica in iubire, femeia care l-a inspirat, care se numea . Tibul (52-19 i. Hr): tema dominanta deasemenea este iubirea. Muza lui este Delia, sentimente mai molcolme decat decat cele care le gasim in elegiile predecesorului sau.–Pastorala (egloga). Poezia bucolica. Virgiliu cu „Bucolice”, in care sentimentul naturii fuzioneaza cu sentimentul iubirii.–Oda (cantec de slava). Horatsiu (56-8 i. Hr), este reprezentantul epocii de aur, odele se impart in: ode romane; ode privind viatsa particulara a poetului; ode cu continut filosofic. Odele romane sun ode cu continut patriotic. In aceste ode ale sale face si un elogiu lui Augustus, care a restaurat pacea in urma razboaielor civile, tot vorbeshte despre odele erotice, frumusetsea Corinei; ode bahice (proslavirea vinului).

–Satira si epigrama. Horatsiu, Juvenal si Martsial. Ei sunt cei care dezvolta satira si epigrama. Juvenal s-a remarcat ca satir cu 16 satire. Martsial este mai mult un epigramist.–Filosofia si teoria literata. Cicero, Seneca (reprezentant al stoicismului), Horatsiu cu „Arta poetica”, poezia care are menirea sa instruiasca, sa delectaze probleme ce tsin de teoria literara. „Eneida” lui Virgiliu de citit obligatoriu. (pentru mai sus de nota 7)