listă de acronime - guvernul romaniei · web viewreţeaua este formată din 143 de staţii de...

Acord privind servicii de

Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării pe criterii de performanță(P156889)

Livrabil nr. 5Plan Strategic Instituțional 2018-2021 pentru Ministerul Mediului

Iulie 2018

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

Acest raport este livrat în cadrul Acordului privind servicii de asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare şi bugetare şi sprijinirea bugetării pe criterii de performanță, încheiat între Secretariatul General al Guvernului şi Banca Internațională pentru Reconstrucție şi Dezvoltare în data de 8 iunie 2016. Acesta corespunde Livrabilului nr. 5 din cadrul acordului menționat.

Declinarea responsabilităţii

Acest raport este un produs al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție şi Dezvoltare / Băncii Mondiale. Constatările, interpretările şi concluziile exprimate în prezenta lucrare nu reflectă în mod necesar opiniile Directorilor Executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care le reprezintă. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor incluse în acest document.

Raportul de față nu reprezintă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Drepturi de autor

Materialul inclus în prezenta publicație este protejat de legea drepturilor de autor. Copierea şi/sau transmiterea fără permisiune a unor porțiuni sau a conținutului integral al acestei lucrări poate constitui o încălcare a legislației în vigoare.

Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări o parte din lucrare, vă rugăm să transmiteți o cerere cu toate informațiile la oricare dintre cele două instituții: (i) Secretariatul General al Guvernului (Piața Victoriei nr. 1, Bucureşti, România) sau (ii) Grupul Băncii Mondiale în România (Strada Vasile Lascăr nr. 31, etaj 6, Sector 2, Bucureşti, România).

i

Cuprins

Listă de acronime..........................................................................................................................ivListă de figuri.................................................................................................................................viListă de tabele...............................................................................................................................viPreambul.......................................................................................................................................1Rezumat executiv...........................................................................................................................3I. Misiune, mandat și viziune..........................................................................................................5II. Obiective strategice, progame, măsuri și indicatori.....................................................................7

Obiectivul Strategic 1: Protejarea și refacerea biodiversităţii, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversităţii.......................................7

Programul 1.1: Managementul ariilor protejate, conservarea biodiversității, securitate biologică.....................................................................................................................................................10

Obiectivul Strategic 2: Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanţelor periculoase și promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătăţii umane și a mediului.......................................................................16

Programul 2.1: Îmbunătățirea procesului de elaborare şi coordonare a politicii în domeniul managementului deşeurilor.........................................................................................................21Programul 2.2: Protejarea sănătății umane şi a mediului prin reglementarea măsurilor şi acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate....................................................................23Programul 2.3: Protejarea mediului şi a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substanțelor periculoase..............................................................................26

Obiectivul Strategic 3: Dezvoltarea sistemului naţional de meteorologie...................................28Programul 3.1: Programul național de meteorologie...................................................................30

Obiectivul Strategic 4: Îmbunătăţirea evaluării și gestionării calităţii aerului, emisiilor atmosferice, zgomotului ambiant și a radioactivităţii mediului..................................................35

Programul 4.1: Calitatea aerului şi emisii atmosferice.................................................................40Programul 4.2: Zgomot ambiant...................................................................................................43Programul 4.3: Radioactivitatea mediului....................................................................................44

Obiectivul Strategic 5: Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente industriale.................................................................................................46

Programul 5.1: Controlul poluării industriale...............................................................................50Programul 5.2: Managementul accidentelor industriale..............................................................51

Obiectivul Strategic 6: Legislaţie orizontală și infrastructura pentru informaţii spaţiale..............53Programul 6.1: Răspunderea de mediu........................................................................................57Programul 6.2: Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA...............................................................58Programul 6.3: Infrastructura pentru Informații Spațiale.............................................................59

Obiectivul Strategic 7: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activităţile economice în conformitate cu ţintele UE și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare..........................................................................61

Programul 7.1: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră......................................................64

ii

Obiectivul Strategic 8: Consolidarea capacităţii instituţionale....................................................67Program 8.1: Consolidarea capacității administrative de management şi implementare a politicilor în domeniul protecției mediului...................................................................................71

III. Aranjamente privind implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI......................................74IV. Resurse financiare...................................................................................................................77Anexa 1a: Obiective și programe bugetare pentru perioada 2018-2021........................................79Anexa 1b: Programe, măsuri și bugete aferente pentru perioada 2018-2021................................79Anexa 2: Planul Strategic Instituţional (tabel rezumativ).............................................................112Anexa 3: Programe și Măsuri conexe, Indicatori de rezultat (tabel rezumativ)............................125Anexa 4: Profil Instituţional; Analiza mediului intern și extern....................................................180

iii

Listă de acronime

AM POS Mediu Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial MediuANANP Agenția Națională pentru Arii Naturale ProtejateANPM Agenția Națională pentru Protecția MediuluiAP Arii protejateAPM Agenția pentru Protecția MediuluiAR5 Al Cincilea Raport Global de Evaluare CAgM Comisia pentru Agrometeorologie CANDU CANDU este un reactor nuclear cu Apă Grea sub PresiuneCAS Comisia pentru Științele Atmosferei CBS Comisia pentru Sisteme de Bază CCI Comisia pentru Climatologie CE Comisia EuropeanăCIMO Comisia pentru Instrumente şi Metode de Observații CITES CITES este Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei şi florei

sălbatice pe cale de dispariție.CLRTAP Convenția din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi.CNCAN Comisia Națională pentru Controlul Activităților NucleareCNCSIS Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul SuperiorCNE Centrala NuclearelectricaCO2 Dioxid de carbonCOMM Comisia pentru Oceanografie şi Meteorologie MarinăCRESC Strategia națională privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe

emisii reduse de carbon DAISIE Inventarul Distribuției Speciilor Invazive din Europa ECMWF Centrul European pentru Prognoze de Vreme pe Durată MedieECOMET Grup de interes economic, creat de serviciile meteorologice ale țărilor din Uniunea

Europeană, care se supune prevederilor acordurilor economice ale Comisiei Europene

EIA Procedura de evaluare a impactului asupra mediuluiEMAS Sistemul European de Management de Mediu şi de Audit al Uniunii EuropeneEMMA Programul European de alarmare meteoalarmER Energie RegenerabilaETS Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul

Uniunii Europene EUMETNET Programul Operațional pentru Schimbul Informațiilor de la Radarele Meteorologice

din cadrul Serviciilor Meteorologice Europene EUMETSAT Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților MeteorologiciEURATOM Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei AtomiceEURDEP Platforma europeană de schimb de date radiologiceGES Gaze cu efect de seră GMES Comisia Europeana - Supravegherea Globala a Mediului si Securitate GTS Sistemul global de telecomunicații meteorologice HG Hotărârea GuvernuluiIEEP Institutul European pentru Politici de MediuIGSU Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

iv

INEGES Inventarul Național al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră INSPIRE Infrastructura de date spațiale în EuropaIPCC Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice IT Tehnologia informației JASPERS JASPERS este un parteneriat de asistență tehnică între trei membri (Comisia

Europeană, BEI şi BERD)MAI Ministerul Afacerilor InterneMFP Ministerul Finanțelor Publice MM Ministerul MediuluiNATO Organizația Tratatului Atlanticului de NordNH3 AmoniacNox Oxizi de azot OMD Organizații de management al destinațieiOMM Organizația Meteorologica Mondiale OS Obiectiv Specific OUG Ordonanță de urgențăPIB Produsul Intern BrutPM Plan de ManagementPM10 Particule in suspensie PM10PM2,5 Particule in suspensie PM2,5POIM Programul Operațional Infrastructură Mare PSI Plan Strategic Instituțional Ramsar Convenția Ramsar este un tratat interguvernamental asupra zonelor umede ca

habitat al păsărilor acvatice la nivel internațional.REACH Regulamentul 1907/2006 (CE) al Parlamentului European si al Consiliului din 18

decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, restricționarea si autorizarea substantelor chimice

RIM Raport de evaluare a impactului asupra mediuluiRNMCA Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului RNSRM Rețeaua Națională de Supraveghere a Radioactivității Mediului S.A. Societate pe acțiuniS.C. Societate comercialăSCR Servicii de Asistență Tehnică SEA Evaluare de mediu (Strategic Environmental Assessment)SEVESO Directivă europeană care vizează prevenirea şi controlul accidentelor în industria

chimicăSGG Secretariatul General al Guvernului SIM Modul de Identificare a AbonatuluiSMID Sistem de management integrat al deşeurilorSNSC Sistemul Național de Securitate CiberneticăSO2 Dioxid de sulfSTS Serviciul de Telecomunicații SpecialeUE Uniunea EuropeanăVPN Rețea privată virtuală

v

Listă de figuri

Figura 1. Tratarea deşeurilor municipale..............................................................................................18

Figura 2. Rata de reciclare a deşeurilor municipale..............................................................................18

Figura 3. Ciclul de monitorizare pentru Planul Strategic al MM...........................................................75

Figura 4. Evoluția finanțării obiectivelor strategice în perioada 2018-2021.........................................77

Figura 5. Ponderile finanțării obiectivelor strategice în totalul crediteleor bugetare aprobate prin Lege, în anul 2018................................................................................................................................78

Figura 6. Evoluția cheltuielilor finanțate de la bugetul de stat...........................................................181

Figura 7. Ponderea cheltuielilor finanțate din bugetul de stat în totalul bugetului de stat................182

Figura 8. Ponderea cheltuielilor totale (finanțate din bugetul de stat, venituri proprii, fonduri europene nerambursabile şi împrumuturi) în Produsul Intern Brut (PIB)..........................................182

Listă de tabele

Tabelul 1. Obiectiv strategic 1: Defalcarea fondurilor pentru programele bugetare (mii Lei)..............10


Tabelul 3. Obiectiv strategic 3: Defalcarea fondurilor pentru programele bugetare (mii Lei ).............30






Tabelul 9. Alocări financiare din partea UE pentru perioada de programare 2014-2020.....................77

Tabelul 10. Cheltuieli bugetare anuale pentru Planul Strategic Instituțional 2018-2021.....................77

Tabelul 11. Indicatori economici şi financiari.....................................................................................181

vi

Mulţumiri

Acest raport a fost realizat de echipa Băncii Mondiale a fost formată din Cătălin Păuna (Task Team Leader, Sr. Economist), Cesar Niculescu (Sr. Environmental Specialist), Adina Făgărăşan, Mircea Tulea şi Cosmin Buteică (experți ai Băncii Mondiale).

Raportul a primit comentarii din partea domnilor Costel Todor (expert al Băncii Mondiale), Gary Reid (Specialist în Planificare Strategică) şi a doamnei Corina Grigore (Ofițer de operațiuni) în numele echipei de portofoliu, precum şi îndrumare generală din partea doamnelor Lalita Moorty (Director de practică, Macro-economie şi Management financiar) şi Tatiana Proskuryakova (Director de țară pentru România). Echipa transmite mulțumiri şi dnei Brigita Orzan (expertă a Băncii Mondiale) pentru sprijinul constant oferit.

Echipa doreşte să mulțumească personalului Secretariatului General al Guvernului (SGG) pentru sprijinul şi colaborarea excelentă asigurate pe durata elaborării acestui raport şi în special secretarului de stat Oana-Elena Pintilei şi directorului general Dragoş Negoiță, precum şi consilierului Radu Iacob şi echipei de proiect, care au furnizat recomandări utile şi au realizat un management de proiect adecvat).

Echipa doreşte, de asemenea, să mulțumească personalului Unității de Politici Publice şi membrilor grupurilor de lucru de la Ministerul Mediului pentru sprijinul şi excelenta colaborare în vederea redactării acestui document.

vii

Preambul

Justificare

Secretariatul General al Guvernului (SGG) şi Banca Mondială au încheiat un acord privind asistența tehnică în vederea consolidării capacității de planificare, bugetare şi monitorizare de politici la centrul Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) şi ministerele de resort selectate. Cu scopul de a consolida eficiența cheltuielilor publice, asistența tehnică pune accentul pe i) consolidarea pe mai departe a procesului de dezvoltare a Planului Strategic Instituțional (PSI) existent, sub îndrumarea SGG; consolidarea capacității guvernului de a monitoriza actualizarea PSI şi implementarea acestuia cu ajutorul unui instrument IT comun, dezvoltat cu sprijinul Băncii Mondiale; iii) dezvoltarea unui panou de bord central la nivelul SGG pentru a raporta implementarea priorităților PSI de nivel înalt ale ministerelor selectate.

Activitățile definite în cadrul asistenței derivă din analiza funcțională a administrației publice, care a arătat că sectorul public este afectat de o discrepanță între planificare şi bugetare, ceea ce duce la un decalaj între resursele folosite şi rezultate. Ca atare, guvernul a solicitat Băncii Mondiale să ajute la instituționalizarea unui proces de monitorizare a implementării de politici, cu roluri şi responsabilități clare pentru SGG, MFP şi ministerele de resort, folosind metodologiile, instrumentele şi procesele dezvoltate în cadrul acestor servicii de asistență tehnică. Acesta va fi o parte integrală a reformelor promovate de către guvern în domeniul bugetării. Pornind de la obiectivul de a face procesul de planificare strategică obligatoriu pentru toate ministerele din România, SGG îşi propune ca PSI să devină un produs dezvoltat în mod regulat de către fiecare minister.

Fiind unul dintre ministerele de resort selectate, Ministerul Mediului s-a angajat în direcția unui program de reforme substanțiale, ce acoperă atât aspectele legate de politici, cât şi de administrație publică. Consolidarea funcției de planificare strategică în sectorul mediului este o componentă importantă a acestei reforme.

Elaborarea unui Plan Strategic Instituțional pentru ciclul de bugetare 2017-2020 a avut loc într-un moment oportun al ciclului de politici 2014-2020. Procesul de revizuire şi elaborare a unui PSI 2018-2021 este conform cu metodologia aplicată pentru elaborarea şi revizuirea planului straetgic instituțional.

Metodologie

Pregătirea proiectului de PSI 2018-2021 al Ministerului Mediului a fost realizată, în mare parte, între ianuarie 2018 şi aprilie 2018. Acest proces s-a bucurat de participarea largă, constantă şi de substanță a tuturor membrilor managementului superior şi personalului operațional al Ministerului Mediului, precum şi al experților de înalt nivel ai SGG.

Banca Mondială a oferit sprijin tehnic pe parcursul întregului proces, Unitatea de Politici Publice având un rol de facilitare şi mediere. Din dorința de a avea o abordare incluzivă, informativă şi participativă, Banca Mondială a organizat o sesiune de formare pentru membrii grupurilor de lucru (inclusiv personalul care se ocupă de buget şi de resurse umane) la data de 23 ianuarie 2018, pentru a-i ajuta să se familiarizeze cu principalele elemente privind actualizarea PSI.

1

MINISTRU

COMITET DE COORDONARE GRUP DE COORDONARE TEHNICĂ

5 GRUPURIDE LUCRUTEMATICE

SECRETARI DE STATSECRETAR GENERAL

DIRECTORI GENERALI

UNITATEA DE POLITICI PUBLICE, CU SPRIJINUL BĂNCII MONDIALE

Grupurile de lucru s-au întrunit atunci când a fost necesar, în perioada ianuarie 2018 – aprilie 2018. Produsul final va fi prezentat Comitetului de Coordonare, şi se estimează că PSI va fi ulterior aprobat de către ministru.

2

Rezumat executiv

SGG s-a angajat în direcția eficientizării cheltuielilor publice. Prin elaborarea unui Plan Strategic Instituțional (PSI) pentru ciclul de bugetare 2017-2020 pentru treisprezece ministere de resort selectate, SGG vizează consolidarea capacității de bugetare, planificare şi monitorizare a guvernului României.

PSI 2018-2021 reprezintă o revizuire a planului elaborat pentru perioada 2017-2020 şi continuă obiectivele strategice aferente sectorului de mediu, ale priorităților instituționale urmărite de Ministerul Mediului; de asemenea, prezintă programe şi măsuri clare (inclusiv bugete) care sunt necesare pentru a atinge aceste obiective pe termen mediu, şi un cadru solid de evaluare a performanței, pentru a măsura progresul în urmărirea acestor ținte.

PSI este structurat pe cei 8 pilon strategici al sectorului de mediu, după cum urmează:

Obiectivul Strategic 1 – Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversității.

Acest obiectiv strategic se sprijină pe 1 programe

(i) Programul 1.1 - Managementul ariilor protejate şi conservarea biodiversității.

Obiectivul Strategic 2 – Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanțelor periculoase și promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătății umane și a mediului.

Cele 3 programe principale ce sprijină acest obiectiv strategic sunt:

(i) Programul 2.1 - Îmbunătățirea procesului de elaborare şi coordonare a politicii în domeniul managementului deşeurilor.

(ii) Programul 2.2 - Protejarea sănătății umane şi a mediului prin reglementarea măsurilor şi acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate.

(iii) Programul 2.3 - Protejarea mediului şi a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substantelor periculoase

Obiectivul Strategic 3 – Dezvoltarea sistemului național de meteorologie.

Acest obiectiv strategic se sprijină pe un program:

(i) Programul 3.1 - Programul național de meteorologie.

Obiectivul Strategic 4 – Îmbunătățirea evaluării și gestionării calității aerului, emisiilor atmosferice, zomotului ambiant și a radioactivității mediului.

Cele trei programe ce sprijină acest obiectiv strategic sunt:

(i) Programul 4.1 - Calitatea aerului şi emisii atmosferice.

(ii) Programul 4.2 – Zgomot ambiant.

3

(iii) Programul 4.3 – Radioactivitatea mediului.

Obiectivul Strategic 5 – Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente industriale.

Acest obiectiv strategic se sprijină pe două programe:

(i) Programul 5.1 - Controlul poluării industriale.

(ii) Programul 5.2 – Managementul accidentelor industriale.

Obiectivul Strategic 6 – Legislație orizontală și infrastructura pentru informații spațiale.

Cele trei programe ce sprijină acest obiectiv strategic sunt:

(i) Programul 6.1 – Răspunderea de mediu.

(ii) Programul 6.2 – Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA.

(iii) Programul 6.3 – Infrastructura pentru informații spațiale.

Obiectivul Strategic 7 – Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele UE și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare.

Acest obiectiv strategic se sprijină pe următorul program:

(i) Programul 7.1 - Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Obiectivul Strategic 8 – Consolidarea capacității instituționale.

Acest obiectiv strategic se sprijină pe un program:

(i) Programul 8.1 - Consolidarea capacității administrative de management şi implementare a politicilor în domeniul protecției mediului.

4

I. Misiune, mandat i viziuneș

Misiunea si mandatul Ministerului Mediului (MM)

Misiunea Ministerul Mediului este de a proteja mediul si resursele naturale, cu scopul de a garanta generatiei actuale si celor viitoare un mediu curat si sănătos, care sa asigure protejarea naturii, cresterea calitatii vietii, in corelare cu o dezvoltare economică verde si competitivă, cu emisii reduse de dioxid de carbon si eficienta din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Rolul principal al Ministerul Mediului este acela de reglementare si promovare a politicilor publice in domeniul mediului si schimbărilor climatice. Ministerul Mediului realizează politica națională în domeniile mediului, îndeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteză, coordonare şi control în aceste domeniu, direct sau prin organisme tehnice specializate, autorități sau instituții publice aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerului.

Conform legislatiei in vigoare, Ministerul Mediului este organizat si functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului.

Misiunea ministerului nu poate fi atinsă fără a elabora şi a implementa politici publice adecvate, coerente şi stabile, care să întrunească consensul cât mai multor părți interesate din domeniul protecției mediului.

Ministerul Mediului trebuie să dezvolte şi să implementeze politici publice în sectorul de mediu, în cadrul delimitat de politicile europene. Acesta nu reprezintă un gest simplu, de adoptare pasivă a politicilor europene; este, din contră, un proces activ, ce promovează propriile soluții ale României în domeniu, care să corespundă nevoilor țării şi care să fie agreate cu partenerii ministerului.

Sprijinirea domeniului protecției mediului în România este benefică pentru țară şi pentru regiune. Cuantificarea acestor beneficii arată că valoarea lor o depăşeşte pe cea a costurilor pe termen scurt şi lung, ceea ce confirmă responsabilitatea de a elabora strategii şi politici publice consistente şi durabile.

Viziunea Ministerului Mediului

Sa fie o instituţie transparentă, de incredere si responsabilă, să servească intereselor societăţii si sa urmarească activ problematica protecţiei mediului in România, pe baza evoluţiilor europene si globale. Ministerul Mediului acţionează pentru a proteja mediul și resursele naturale, pentru a garanta generaţiei actuale și celor viitoare un mediu curat, în armonie cu dezvoltarea economică și progresul social.

Ministerul Mediului este principala instituție publică responsabilă pentru politicile privind protecția mediului din Romania1.

1 Iar Ministerul Apelor şi Pădurilor este principala instituție publică responsabilă pentru politicile privind protecția apelor şi pădurilor.

5

MM îşi asumă această responsabilitate, cu respectarea celor mai înalte standarde de transparență, răspundere şi integritate, în colaborare cu alte instituții publice, sectorul privat şi organizații ale societății civile.

MM face eforturi pentru a-şi consolida capacitatea de management şi performanțele organizaționale, cu scopul de a-şi putea duce la îndeplinire responsabilitățile importante ce i-au fost încredințate de către cetățenii României.

MM răspunde nevoilor cetățenilor. Este interesat de problemele şi opiniile acestora şi de dialogul cu cetățenii şi îşi evaluează în mod constant rezultatele acțiunilor întreprinse, pentru a-şi ajusta activitățile în funcție de cerințe.

6

II. Obiective strategice, progame, măsuri i indicatoriș

Obiectivul Strategic 1: Protejarea și refacerea biodiversităţii, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversităţii

Structurile de administrare pentru parcurile naționale şi naturale au fost create începând cu anul 2004. Din cele 29 de parcuri naționale şi naturale, trei parcuri nu beneficiază de o astfel de structură (Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior, Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, Parcul Natural Defileul Mureşului Superior). În ceea ce priveşte administrarea acestora, situația se prezintă în felul următor: RNP Romsilva - 22 de parcuri, Consiliul Județean Neamț - 1 parc, Consiliul Județean Mehedinți - 1 parc, Asociația Pescarilor Sportivi „Aqua Crisius,” - 1 parc, Asociația Parcul Natural Văcăreşti - 1 parc, pentru un număr de 3 parcuri (Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior şi Parcul Natural Defileul Mureşului Superior) nefiind desemnat un administrator. Alături de acestea, la nivel național un număr de 320 de arii naturale protejate de mai mici dimensiuni (rezervații naturale, rezervații ştiințifice, monumente ale naturii etc.) au fost atribuite în custodie conform procedurii specifice aprobată prin ordin de ministru. De menționat este faptul că singura arie naturală protejată aflată în subordinea Ministerului Mediului şi finanțată de la bugetul de stat este Rezervația Biosferei Delta Dunării. O atenție deosebită este acordată protecției resurselor genetice din ariile naturale protejate şi în mod special celor strict protejate în conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Se impune în acest context dezvoltarea procedurilor de monitorizare a stării de conservare a speciilor precum şi aplicarea corespunzătoare la nivel național a procedurilor privind comerțul cu specii protejate CITES, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) 338/97. Se impune aplicarea corespunzătoare a principiului precauției în procesul de autorizare a introducerii pe piață a organismelor modificate genetic şi respectiv în procesul de autorizare a laboratoarelor care au ca preocupări principale obținerea de organisme modificate genetic. În acest fel este urmărită aplicarea corespunzătoare a prevederilor legislației comunitare în vigoare precum şi a prevederilor Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenția privind diversitatea biologică şi anume de protecție a resurselor genetice naturale.

În aplicarea corespunzătoare a procedurilor de conservare a resurselor naturale este importantă alocarea de resurse bugetare pentru următoarele subiecte:

continuarea elaborării şi adoptării planurilor de management (PM) pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) şi pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioare;

realizarea hărților de distribuție a habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de interes conservativ realizate;

analiza coerenței rețelei de arii naturale protejate, inclusiv a coridoarelor ecologice;

crearea şi implementarea sistemelor de monitorizare a ariilor naturale protejate;

7

plata compensațiilor către utilizatorii de terenuri ce respectă condițiile restrictive impuse de statutul de sit Natura 2000;

desemnarea de noi arii naturale protejate de importanță internațională (situri Ramsar, rezervații ale biosferei, situri ale patrimoniului mondial natural şi cultural);

armonizarea măsurilor de management ale ariilor protejate (AP) transfrontaliere cu cele ale țărilor vecine;

clasificarea tuturor peşterilor şi stabilirea statutului legal, prin lege;

actualizarea anexelor referitoare la speciile de interes național din Ordonanța de urgență a Guvernului 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.49/2011, cu modificările ulterioare;

realizarea PNAC-urilor pentru speciile identificate ca fiind prioritare;

implementarea PNAC-urilor pentru 1 5 din speciile prioritare;

îmbunătățirea cadrului legal pentru respectarea tuturor prevederilor legale referitoare la conservarea biodiversității;

evaluarea şi stabilirea valorii economice a componentelor biodiversității şi a serviciilor oferite de ecosisteme;

elaborarea şi adoptarea metodologiilor care să ia în considerare valoarea biodiversității în analizele cost/beneficiu din studiile de fezabilitate şi planurile de afaceri (previzionat - 2016);

actualizarea anexelor I şi II din Legea nr.5/2000 privind amenajarea teritoriului, secțiunea a III-a;

stabilirea unui mecanism de raportare sau/şi a unei linii de supraveghere pentru taxonii sau speciile utilizate ca animale de companie cu cel mai mare potențial invaziv, pentru semnalizarea pătrunderii accidentale sau deliberate în sălbăticie;

- dezvoltarea de baze de date accesibile publicului cu informații referitoare la riscul asociat specii introduse intenționat pentru diferite scopuri (previzionat 2020);

- Monitorizarea strictă a speciilor alohtone introduse pentru acvacultura şi care se pot răzpândi şi naturaliza în ecosistemele acvatice;

Implementarea planurilor pentru managementul căilor de pătrundere cu risc maxim;

- evaluarea riscurilor pe care speciile invazive le au asupra celor autohtone în vederea identificării şi prioritizării operațiunilor de management a acestora;

- elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea impactului speciilor invazive;

elaborarea metodelor/metodologiilor delimitare, control şi eradicare a speciilor invazive (previzionat 2020);

8

9

Obiectiv Strategic 1: Protejarea și refacerea biodiversităţii, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversităţii

Program 1.1: Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversităţii

Măsuri Program 1.1:Măsura 1.1.1. Continuarea elaborării şi adoptării planurilor de management (PM ) pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) şi pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioareMăsura 1.1.2: Realizarea hărţilor de distribuţie a habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de interes conservativ realizateMăsura 1.1.3: Analiza coerenţei reţelei de arii naturale protejate, inclusiv a coridoarelor ecologiceMăsura 1.1.4: Crearea şi implementarea sistemelor de monitorizare a ariilor naturale protejateMăsura 1.1.5. Plata compensaţiilor către utilizatorii de terenuri ce respectă condiţiile restrictive impuse de statutul de sit Natura 2000Măsura 1.1.6. Desemnarea de noi arii naturale protejate de importanţă internaţională (situri Ramsar, rezervaţii ale biosferei, situri ale patrimoniului mondial natural şi cultural)Măsura 1.1.7. Armonizarea măsurilor de management ale ariilor protejate (AP) transfrontaliere cu cele ale ţărilor vecineMăsura 1.1.8. Clasificarea tuturor peşterilor şi stabilirea statutului legal, prin legeMăsura 1.1.9. Actualizarea anexelor referitoare la speciile de interes naţional din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioareMăsura 1.1.10. Realizarea PNAC-urilor pentru speciile identificate ca fiind prioritareMăsura 1.1.11. Implementarea PNAC-urilor pentru 15 din speciile prioritareMăsura 1.1.12. Organizarea, funcționarea si infiintarea structurilor din subordinea ANANP Măsura 1.1.13. Îmbunătăţirea cadrului legal pentru respectarea tuturor prevederilor legale referitoare la conservarea biodiversităţiiMăsura 1.1.14. Evaluarea şi stabilirea valorii economice a componentelor biodiversităţii şi a serviciilor oferite de ecosistemeMăsura 1.1.15. Elaborarea şi adoptarea metodologiilor care să ia în considerare valoarea biodiversităţii în analizele cost/beneficiu din studiile de fezabilitate şi planurile de afaceriMăsura 1.1.16. Actualizarea anexelor I şi II din Legea nr.5/2000 privind amenajarea teritoriului, secțiunea a III-aMăsura 1.1.17. Stabilirea unui mecanism de raportare sau/şi a unei linii de supraveghere pentru taxonii sau speciile utilizate ca animale de companie cu cel mai mare potențial invaziv, pentru semnalizarea pătrunderii accidentale sau deliberate în sălbăticieMăsura 1.1.18. Dezvoltarea de baze de date accesibile publicului cu informaţii referitoare la riscul asociat specii introduse intenţionat pentru diferite scopuriMăsura 1.1.19. Monitorizarea strictă a speciilor alohtone introduse pentru acvacultura şi care se pot raspândi şi naturaliza în ecosistemele acvaticeMăsura 1.1.20. Implementarea planurilor pentru managementul căilor de pătrundere cu risc maximMăsura 1.1.21. Evaluarea riscurilor pe care speciile invazive le au asupra celor autohtone în vederea identificării şi prioritizării opţiunilor de management a acestoraMăsura 1.1.22. Elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea impactului speciilor invaziveMăsura 1.1.23. Elaborarea metodelor/metodologiilor de limitare, control şi eradicare a speciilor invazive

Resursele bugetare pentru implementarea măsurilor şi atingerea rezultatelor şi impacturilor pentru perioada 2018-2021 sunt de 116,818(000 Lei).

Tabelul 1. Obiectiv strategic 1: Defalcarea fondurilor pentru programele bugetare (mii Lei)

Programe bugetare pentruTOTAL mii Lei

Valoare/ani mii Lei

Obiectivul Strategic 1. Protejarea și refacerea biodiversităţii, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversităţii

2018 2019 2020 2021

116.818 26.186 27.775 27.639 35.217

1.1.

Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversităţii 116.818 26.186 27.775 27.639 35.217

Programul 1.1: Managementul ariilor protejate, conservarea biodiversităţii, securitate biologică

Justificare

Protecția, conservarea şi utilizarea durabilă a patrimoniului natural sunt obiective de interes public major şi totodată obiective fundamentale ale politicii pentru protecția mediului şi ale strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă. Principala preocupare a programului este de a contribui la elaborarea politicilor şi strategiilor pentru conservarea resurselor naturale care cuprind resursele regenerabile şi neregenerabile respectiv resursele genetice ale biodiversității şi resursele neregenerabile ale solului şi subsolului. În această conjunctură, România ca stat membru al Uniunii Europene îşi aliniază propriul cadru legislativ la legislația comunitară de mediu, motiv pentru care până în prezent au fost transpuse o serie de acte comunitare şi au fost elaborate o serie de acte de reglementare pentru implementarea procedurilor specifice domeniului. Activitățile de elaborare de strategii sau de

10

Suprafața ecosistemelor degradate refăcute (Unitate: ha / Valoare referință: - / Țintă 2021: 1000)

Impacturi

Protejarea și refacerea biodiversităţii, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversităţii Indicator rezultat: stare de conservare menținută favorabilă pentru specii/habitate monitorizate (Valoare de referință: 43% / țintă 2021: 50 %) Indicator rezultat: planuri de management/set de măsuri de conservare/Planuri de acțiune aprobate (Valoare de referință: 250 / țintă 2021: in discutie)

Rezultate ale Programelor

implementare de proceduri foarte specifice nu pot fi realizate fără derularea corespunzătoare de proiecte finanțate de la bugetul de stat sau de la nivel comunitar sau de alte organisme internaționale care prin propria strategie de finanțare au identificat deja aceste subiecte ca fiind deosebit de importante pentru a fi implementate în domeniul conservării resurselor naturale.

Obiective

Obiectiv propus: Protejarea şi refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme şi utilizarea durabilă a componentelor biodiversității

o Indicator rezultat: stare de conservare menținută favorabilă pentru specii/habitate monitorizate (țintă 2020: 50%)

o Indicator rezultat: % de implementare al planurilor de management/set de măsuri de conservare/Planuri de acțiune aprobate.

Descriere

Programul 1.1 Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversității vizează mai multe direcții principale:

Asigurarea unei stări de conservare favorabilă pentru speciile sălbatice protejate

Se urmăreşte înregistrarea unei creşteri cu 100 % a numărului evaluărilor de habitate (de la 16% la 33%) şi o creştere cu 50 % a numărului evaluărilor de specii (de la 22% la 33.5%), efectuate conform Directivei Habitate, care indică o îmbunătățire a stării de conservare; să se înregistreze o creştere cu 50 % a numărului evaluărilor de specii (de la 52% la 78%) efectuate conform Directivei Păsări care indică o stare favorabilă sau îmbunătățită.

Dezvoltarea cadrului legislativ și instituțional

În domeniul conservării biodiversității şi utilizării durabile a componentelor sale cadrul legislativ este unul consolidat, însa mai există unele lacune la nivelul legislației secundare şi unele inadvertențe, neconcordanțe şi lacune în legislația sectorială.

Reglementarea de bază în domeniul conservării biodiversității o constituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările si completările ulterioare ce asigură transpunerea în totalitate a legislației comunitare din domeniu, reprezentată de Directiva Consiliului nr. 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice modificată prin Directiva 2009/147/EEC (numită pe scurt Directiva „Păsări”) şi Directiva Consiliului nr. 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice (numită pe scurt Directiva „Habitate”). La aceasta se adaugă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

La nivel general, principala problemă legată de cadrul legislativ existent o constituie modificarea foarte frecventă a acestuia, în principal datorată faptului că procesul de adoptare a fost întotdeauna unul rapid, timpul alocat dezbaterilor fiind nesemnificativ, iar factorii interesați nu au fost în general informați şi conştientizați cu privire la importanța şi necesitatea conservării biodiversității naționale. Modificările

11

în regim de urgență au făcut ca în momentul de față să fie omise o serie de sancțiuni pentru nerespectarea unor prevederi legale deja stabilite.

Utilizarea durabilă a componentelor biodiversității

În lipsa unor reglementări specifice şi a cadrului instituțional adecvat pentru asigurarea unei stări de conservare favorabilă a speciilor strict protejate de interes comunitar şi național în afara ariilor naturale protejate, conservarea acestora se face în momentul de față efectiv doar în ariile naturale protejate, în afara acestora aplicarea prevederilor legale ce stabilesc măsurile generale de protecție fiind destul de dificilă. Acest fapt determină şi lipsa unor Planuri de acțiune pentru conservarea speciilor protejate. Dintre toate speciile protejate până în prezent PACSP au fost realizate pentru: urs (Ursus arctos), lup (Canis lupus), pelicanul creț (Pelecanus crispus), rața roşie (Aythya nyroca), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina). În ceea ce priveşte coridoarele de migrație pentru speciile strict protejate, acestea sunt încă insuficient identificate şi delimitate.

Amenajarea teritoriului

Ordonanță de Urgență pentru modificarea şi completarea Legii nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate.

Având în vedere prevederile anexei V din Regulamentul (UE) nr. 1089/2010 al Comisiei modificat prin Regulamentul (UE) 1312/2014 al Comisiei din 10 decembrie 2014 referitor la interoperabilitatea serviciilor de date spațiale, în scopul reglementării acestei situații este absolut necesară modificarea şi completarea legislației în vigoare, prin corelarea prevederilor Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate, cu cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi legislația subsecventă, Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare şi Ordonanței nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România, republicată; luând în considerare Memorandumul din 12 februarie 2016 privind aprobarea planurilor de management pentru arii naturale protejate, condiționalitate pentru finalizarea implementării proiectelor finanțate în cadrul Axei Prioritare 4 “Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecția Naturii” a Programului Operațional Sectorial Mediu 2007-2013; în considerarea faptului că în lipsa reglementării limitelor ariilor naturale protejate, se generează riscuri în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, acest lucru putând genera dezangajări de sume alocate României, acest fapt vizând interesul public şi constituind situație de urgență şi extraordinară a căror reglementare nu poate fi amânată; având în vedere că procesul de desemnare a ariilor naturale protejate este unul continuu, iar delimitarea acestora s-a făcut în conformitate cu prevederile Ghidului tehnic privind specificațiile tehnice ale datelor spațiale aferente temei Zone Protejate - D2.8.I.9, aprobate conform prevederilor Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Uniunea Europeană (INSPIRE) şi prevederile din Regulamentului (UE) nr. 1089/2010 din 23 noiembrie 2010 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte interoperabilitatea seturilor şi serviciilor de date spațiale; având în vedere că în absența actului normativ, beneficiarii proiectelor finațate în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, Axa Prioritară 4 - Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric, obiective specific 4.1 Creşterea gradului de protecție şi conservare a biodiversității şi refacerea

12

ecosistemelor degradate nu pot implementa acțiunile propuse, fapt de natură să determine blocarea şi/sau întârzierea efectivă a proiectelor şi implicit să determine dezangajarea sumelor alocate anual.

Controlul speciilor invazive

Speciile alohtone reprezintă speciile introduse/răspândite, accidental sau intenționat, din altă regiune geografică, ca urmare directă sau indirectă a activității umane, lipsind în mod natural dintr-o anumită regiune, cu o evoluție istorică cunoscută într-o arie de răspândire naturală, alta decât zona de interes, care pot fi în competiție, pot domina, pot avea un impact negativ asupra speciilor native, putând chiar să le înlocuiască.

Pentru a deveni invazivă, o specie alohtonă trebuie să se naturalizeze, adică odată pătrunsă pe teritoriul național în ecosisteme naturale reuşeşte să se reproducă şi prin creşterea efectivelor populaționale în sistem concurențial poate elimina anumite specii autohtone (native) şi poate produce diferite pagube economice. Nu reprezintă pericol de a deveni invazivi, indivizii care s-au aclimatizat (au reuşit să supraviețuiască în noile condiții de biotop), dar care nu au capacitatea de a se reproduce pe cale naturală.

La nivel național nu există o evidență clară a numărului de specii alohtone, invazive, singura centralizare a datelor şi informațiilor legate de acestea realizându-se in baza de date europeană Inventarul Distribuției Speciilor Invazive din Europa (Delivering Alien Invasive Species Inventories for Europe – DAISIE), de către cercetători, în mod benevol. Conform datelor din această bază de date numărul speciilor invazive pe diferite grupe taxonomice este următorul: (18 specii de fungi, 3 chromista, 2 specii de briofite, 275 specii de plante vasculare, 7 specii de aranee, 2 specii de artropode, 132 specii de insecte, 2 specii de păsări, 7 specii de mamifere şi 1 specie de reptile). În 2006 a fost elaborată lista celor mai invazive specii alohtone ce amenință biodiversitatea Europei. Ea cuprinde 165 de specii, cele mai multe fiind plante vasculare (39), peşti (20), crustacee (14) şi moluşte (13). Este necesară evaluarea numărului de specii cuprinse în această listă prezente în diferitele ecosisteme din România.

La nivel național au fost realizate o serie de programe de cercetare dintre care amintim Sistemul de Monitorizare şi Detectare Rapidă a Speciilor Invazive (Proiect CNCSIS 33379/2004) şi Identificarea plantelor străine invazive şi potențial invazive din România şi evaluarea impactului asupra habitatelor naturale şi seminaturale în vederea inițierii măsurilor de prevenire şi control (Proiect CNCSIS 1107/33379/2004). În 2007 existau pe teritoriul României un număr de 435 specii de plante dintre care 96 au fost introduse deliberat ca specii decorative (Anastasiu & al., 2004). Numărul este subestimat deoarece la nivel național nu s-a realizat un studiu exhaustiv.Deşi la nivel european Institutul European pentru Politici de Mediu (Institute for European Environmental Policy – IEEP) asigură suportul tehnic pentru Strategia Europeană în ceea ce priveşte speciile invazive, în raportul elaborat în august 2009 România nu şi-a actualizat datele, iar în tabelul legat de informațiile despre evoluția speciilor cu impact demonstrat (asupra mediului, social şi economic) lipsesc datele.

Nu există o strategie la nivel național pentru speciile invazive, iar în ceea ce priveşte deținerea şi comercializarea speciilor cu caracter invaziv la nivel național nu există un cadru legislativ şi politici pentru a controla deținerea şi comercializarea.

În România, cu puține excepții fenomenul de invazie a speciilor alohtone a fost de cele mai multe ori ignorat atât de comunitatea ştiințifică în ansamblu, cât şi de factorii cu putere de decizie. În literatura de specialitate au fost menționate sporadic unele specii noi apărute în biota autohtonă, dar aceste articole nu au fost urmate, decât în puține cazuri, de studii ecologice ample care să arate cum s-a realizat aclimatizarea şi naturalizarea acestor specii.

În privința speciilor alohtone, legislația românească este încă la început. Există, totuşi bazele pentru includerea acestui fenomen într-un cadru legislativ adecvat, baze create prin ratificarea unor tratate sau acorduri internaționale, dar şi prin unele reglementări interne. În anul 2009 a fost adoptat Ordinul

13

ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare, pe teritoriul național.

Factori de succes

Realizarea țintelor asumate în conformitate cu Anexa 2 privind obiectivele strategice şi programele.

Programul 1.1. este compus din următoarele măsuri, prin care se urmăreşte atingerea obiectivului propus:

14

15

Program 1.1: Managementul ariilor protejate şi conservarea biodiversității

Măsura 1.1.1. Continuarea elaborării şi adoptării planurilor de management (PM ) pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) şi pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioare.

Măsura 1.1.2. Realizarea hărţilor de distribuţie a habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de interes conservativ realizate.

Măsura 1.1.3: Analiza coerenţei reţelei de arii naturale protejate, inclusiv a coridoarelor ecologice.

Măsura 1.1.4: Crearea şi implementarea sistemelor de monitorizare a ariilor naturale protejate.

Măsura 1.1.5. Plata compensaţiilor către utilizatorii de terenuri ce respectă condiţiile restrictive impuse de statutul de sit Natura 2000.Măsura 1.1.6. Desemnarea de noi arii naturale protejate de importanţă internaţională (situri Ramsar, rezervaţii ale biosferei, situri ale patrimoniului mondial natural şi cultural)Măsura 1.1.7. Armonizarea măsurilor de management ale ariilor protejate (AP) transfrontaliere cu cele ale ţărilor vecine

Măsura 1.1.8. Clasificarea tuturor peşterilor şi stabilirea statutului legal, prin lege

Măsura 1.1.9. Actualizarea anexelor referitoare la speciile de interes naţional din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare

Măsura 1.1.10. Realizarea PNAC-urilor pentru speciile identificate ca fiind prioritare

Măsura 1.1.11. Implementarea PNAC-urilor pentru 15 din speciile prioritare

Măsura 1.1.12. Organizarea, funcționarea si infiintarea structurilor din subordinea ANANP

Măsura 1.1.13. Îmbunătăţirea cadrului legal pentru respectarea tuturor prevederilor legale referitoare la conservarea biodiversităţiiMăsura 1.1.14. Evaluarea şi stabilirea valorii economice a componentelor biodiversităţii şi a serviciilor oferite de ecosistemeMăsura 1.1.15. Elaborarea şi adoptarea metodologiilor care să ia în considerare valoarea biodiversităţii în analizele cost/beneficiu din studiile de fezabilitate şi planurile de afaceri

Măsura 1.1.16. Actualizarea anexelor I şi II din Legea nr.5/2000 privind amenajarea teritoriului, secțiunea a III-a

Măsura 1.1.17. Stabilirea unui mecanism de raportaresau/şi a unei linii de supraveghere pentru taxonii sau speciile utilizate ca animale de companie cu cel mai mare potențial invaziv, pentru semnalizarea pătrunderii accidentale sau deliberate în sălbăticie

Măsura 1.1.18. Dezvoltarea de baze de date accesibile publicului cu informaţii referitoare la riscul asociat specii introduse intenţionat pentru diferite scopuriMăsura 1.1.19. Monitorizarea strictă a speciilor alohtone introduse pentru acvacultura şi care se pot raspândi şi naturaliza în ecosistemele acvatice

Măsura 1.1.20. Implementarea planurilor pentru managementul căilor de pătrundere cu risc maxim

Măsura 1.1.21. Evaluarea riscurilor pe care speciile invazive le au asupra celor autohtone în vederea identificării şi prioritizării opţiunilor de management a acestora

Măsura 1.1.22. Elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea impactului speciilor invazive

Măsura 1.1.23. Elaborarea metodelor/metodologiilor de limitare, control şi eradicare a speciilor invazive

Obiectivul Strategic 2: Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanţelor periculoase și promovarea economiei circulare cu respectarea principiului

dezvoltării durabile în vederea protejării sănătăţii umane și a mediului

Obiective și ţinte la nivel naţional

Conform Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, este necesar ca România să atingă următoarele obiective:

până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităților de deşeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere şi, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din deşeurile menajere;

până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităților de deşeuri nepericuloase provenite din activități de construcție şi demolări;

60% valorificare anuală a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piața națională; din 01 ianuarie 2016 un obiectiv de colectare de 40%, din 01 ianuarie 2017 de 45% şi din 01 ianuarie

2021 de 65% deşeuri electrice şi electronice din total echipamente electrice şi electronice introduse pe piața națională;

să colecteze separat biodeşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.

Politici și strategii

În anul 2013, Guvernul României a adoptat a doua Strategie Națională de Gestionare a Deşeurilor 2014-2020 prin care îşi propune, următoarele direcții de acțiune principale:

prioritizarea eforturilor în domeniul gestionării deşeurilor în linie cu ierarhia deşeurilor; dezvoltarea de măsuri care să încurajeze prevenirea generării de deşeuri şi reutilizarea, promovând

utilizarea durabilă a resurselor; creşterea ratei de reciclare şi îmbunătățirea calității materialelor reciclate, lucrând aproape cu

sectorul de afaceri şi cu unitățile şi întreprinderile care valorifică deşeurile; promovarea valorificării deşeurilor din ambalaje; încurajarea producerii de energie din deşeuri pentru deşeurile care nu pot fi reciclate.

În ceea ce priveşte Planul Național de Gestionare a Deşeurilor acesta se află în curs de elaborare.

Generarea și gestionarea deșeurilor municipale

Cantitatea de deşeuri municipale generate - 4956075 tone în anul 2014; La nivel național, colectarea deşeurilor municipale nu este generalizată, iar pentru populația care nu

este deservită de servicii de salubritate se calculează utilizând următorii indici de generare: 0,9 kg/loc/zi pentru mediul urban şi 0,4 kg/loc/zi pentru mediul rural.

Gradul de reciclare realizat pentru deşeurile municipale în anul 2014 – 13,07 %; valoarea a fost calculată prin însumarea cantităților reciclate pentru următoarele tipuri de deşeuri:

o deşeuri menajere şi asimilabile şi din servicii municipale colectate de operatorii de salubritate

16

o deşeuri menajere generate şi necolectate de operatorii de salubritateo deşeuri reciclabile provenite de la populație, colectate prin intermediul operatorilor

economici autorizați, alții decât operatorii de salubritate (hârtie şi carton, metale, plastic, sticla, lemn, biodegradabil, textile, DEEE, deşeuri de baterii şi acumulatori)

Eliminarea deşeurilor municipale se realizează exclusiv prin depozitare. Până în prezent, în România nu au fost puse în funcțiune instalații pentru incinerarea deşeurilor municipale.

In anul 2014, depozitarea deşeurilor municipale s-a realizat pe 34 depozite conforme şi 25 depozite neconforme. La sfârşitul anului 2014, erau autorizate şi în operare 34 de depozite conforme pentru deşeuri municipale, 133 instalații de sortare şi/sau transfer şi 26 de instalații şi platforme pentru compostarea deşeurilor biodegradabile municipale.

Având în vedere faptul că cea mai mare parte a deşeurilor de ambalaje se regăseşte în deşeurile menajere, atingerea obiectivului de valorificare de minim 50%, stabilit prin Directiva nr. 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, trebuie să se bazeze pe o evoluție foarte importantă a colectării selective a deşeurilor de ambalaje de la populație. Conform Planului de Implementare a directivei, România trebuie să implementeze etapizat un sistem de colectare separată/selectivă a deşeurilor de ambalaje.

Sisteme Integrate de Management a Deșeurilor

În scopul atingerii țintelor şi alinierii tării noastre la o societate a reciclării, în România există, în diferite grade de finalizare, la nivelul județelor, Sisteme Integrate de Management al Deşeurilor (SMID). În momentul în care acestea for fi finalizate, va fi asigurată baza pentru implementarea politicilor şi acțiunilor în domeniul managementul deşeurilor şi, în mod firesc, gradul de colectare selectivă şi de reciclare al deşeurilor va creşte. Prin implementarea integrală a sistemelor de management al deşeurilor (SMID), finanțate din fonduri europene:

vor fi construite 18 depozite noi conforme, 3 depozite existente vor fi extinse vor fi închise 117 depozite neconforme existente. aproximativ 11.613.000 persoane vor beneficia de rezultatele acestor proiecte.

Uniunea Europeană intenționează reducerea utilizării depozitării pentru eliminarea deşeurilor, propunând un obiectiv de creştere a ponderii energiei Abordarea Uniunii Europene în ceea ce priveşte energia şi clima din ultimii 10 15 ani a fost direcționată spre reducerea emisiilor de gaze cu efect de‐ seră, creşterea ponderii energiei regenerabile şi reducerea dependenței de importurile de energie. Aceste trei obiective merg în paralel atunci când energia este recuperată din deşeuri. În prezent, România are o capacitate neglijabilă de a recupera energie din deşeuri comparativ cu procente de 35‐50% în stațiile de procesare a deşeurilor în energie din țări precum Olanda, Germania, Austria, Belgia, Danemarca şi Suedia. Cu toate acestea, necesitatea de investiții noi/sporite în sectorul procesării deşeurilor în energie în vederea îndeplinirii obiectivelor directivelor privind depozitele deşeuri se va baza pe studii suplimentare.

17

Figura 1. Tratarea deșeurilor municipale

Figura 2. Rata de reciclare a deșeurilor municipale

Sursa: Eurostat

18

19

Obiectiv Strategic 2: Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanţelor periculoase și promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătăţii umane și a mediului

Program 2.1: Îmbunătăţirea procesului de elaborare și

coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor

Măsuri Program 2.1:Măsura 2.1.1.1. Prevenirea generării deşeurilor şi pregătirea pentru reutilizareMăsura 2.1.1.2. Colectarea deseurilor in vederea asigurarii unui grad inalt de reciclareMăsura 2.1.1.3. Reciclarea si alte actiuni de valorificare a deşeurilorMăsura 2.1.1.4. Eliminarea finală în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri care nu pot fi valorificateMăsura 2.1.2.1. Clarificarea prevederilor legislative cu privire la obligaţiile de raportareMăsura 2.1.2.2. Asigurarea actualizării aplicaţiilor softwareMăsura 2.1.2.3. Asigurarea instruirii personalului în vederea validării corespunzătoare a datelorMăsura 2.1.3.1. Achiziția de echipamente de laborator şi de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic şi moral din cadrul laboratoarelor ANPM şi APMMăsura 2.1.3.2. Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM şi APM pentru operarea echipamentelor şi monitorizarea mediuluiMăsura 2.1.3.3. Elaborarea de ghiduri şi proceduri privind analiza, caracterizarea şi încadrarea deşeurilor

Program 2.2: Protejarea sănătăţii umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și

acţiunilor privind gestionarea siturilor contaminate

Măsuri Program 2.2:Măsura 2.2.1.1: Sprijin pentru dezvoltarea cadrului legislativ pentru gestionarea siturilor contaminateMăsura 2.2.1.2: Realizarea de sesiuni de instruire şi campanii de conştientizare pentru punerea în aplicare a metodologiilor privind investigarea, evaluarea şi remedierea poluării solului şi subsolului

Program 2.3: Protejarea mediului și a sănătăţii umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea

unitară substantelor periculoase

Măsuri Program 2.3:Măsura 2.3.1.1. Revizuirea / inbunătățirea cadrului legislativMăsura 2.3.1.2: Pregatirea expertilor din cadrul structurilor proprii, in coordonare sau subordonare pentru aplicarea practiva a prevederilor legislative in domeniul managementul chimicalelor Măsura 2.3.1.3. Asigurarea reprezentarii ministerului si a Romaniei la Conventiile din domeniul chimicale pentru care exista stabilite sarcini si responsabilitati in ROF Măsura 2.3.2.1. Coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru implementare, promovarea unei platforme pentru schimbul de informatii pe domeniu, activitatea de HDMăsura 2.3.2.2. Coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru inspectie si controlMăsura 2.3.2.3. Preluarea celor mai bune practici din cadrul UE pentru domeniul chimicale

20

Indicator de Impact 2.1: Deșeuri – Procentul de conformare cu angajamentele asumate la nivel naţional (Valoare referință 13.8% / Ținta 2021: 50%) până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităţilor de deşeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere şi, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din deşeurile menajere; până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări; 60% valorificare anuală a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională;din 01 ianuarie 2016 un obiectiv de colectare de 40%, din 01 ianuarie 2017 de 45% şi din 01 ianuarie 2021 de 65% deşeuri electrice şi electronice din total echipamente electrice şi electronice introduse pe piaţa naţională;reducerea cantității depozitate de biodeşeuri cu 35 % față de valoarea de referință (4,80 mil. tone în 1995, țintă 2020: 35 %)conformarea depozitelor de deseuri conform Trataulul de Aderare (valori de referință, 20 municipale, 39 industriale, țintă 100 % în 2020)Indicator impact 2.2: Situri contaminate – eliminarea suprafețelor contaminate până în 2050 Indicator impact 2.3: Substanțe periculoase – reducerea efectelor negative asupra mediului si sanatatii umane prin managementul in conditii de siguranta a activitatilor de producere, comercializare si utilizare a substantelor periculoase (Tinte cf. programului stabilit de UE)

Impacturi

Rezultat 2.1.2. Întărirea capacităţii de monitorizare a modului de îndeplinire a obligaţiilor stabilite prin legislaţia specifică europeană şi naţională (inclusiv Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor) Indicator de Rezultat: îmbunătăţirea sistemelor de raportare a datelor şi informaţiilor (Valoare referință 0 / Ținta 2021: 0) Indicator de Rezultat: creşterea numărului de raportori şi a calităţii datelor (Valoare referință 0 / Ținta 2021: 0) Rezultat 2.1.3. Dezvoltarea și optimizarea laboratoarelor din cadrul ANPM și Agenţiilor pentru Protecţia Mediului (APM) teritoriale, în scopul efectuării de determinări specifice, respectiv caracterizarea și încadrarea deșeurilor. Indicator de Rezultat: Gradul de adecvare a echipamentelor de laborator și de teren pentru activități de analiză a deșeurilor în cadrul laboratoarelor ANPM și APM (Valoare referință 30 / Ținta 2021: 50) Indicator de Rezultat: Gradul de instruire a personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor, monitorizarea mediului, respectiv caracterizarea și încadrarea deșeurilor (Valoare referință 65 / Ținta 2021: 90) Indicator de Rezultat: Gradul de documentare prin ghiduri și proceduri a activității de analiză, respectiv caracterizare și încadrare a deșeurilor în cadrul laboratoarelor ANPM și APM (Valoare referință 75 / Ținta 2021: 90)Rezultat 2.2.1. Îmbunătăţirea gestionării și evaluării siturilor contaminate în vederea reducerii suprafetelor ocupate de situri contaminate Indicator rezultat: întărirea capacității administrative a MM de a dezvolta și implementa politica de gestionare a siturilor contaminate, prin dezvoltarea metodologiilor privind investigarea și evaluarea poluării și remedierea solului și subsolului, precum și documentelor necesare pentru punerea în aplicare a regulilor şi a surselor de finanţare stabilite/identificate pentru aplicarea principiului „poluatorul plăteşte”.Indicator rezultat: numar situri investigate/numar de situri remediate (Valoare referință 0 / Ținta 2021: 100%) Rezultat 2.3.1. Îmbunătăţirea gestionării și evaluării substantelor periculoase în vederea reducerii efectelor asupra mediului si sanatatii umane Indicator rezultat: cresterea efectivitatii masurilor de control si o mai buna aplicare a cadrului legislativ (% conformare in urma măsurilor de control) (Valoare referință 0 / Ținta 2021: 0) Rezultat 2.3.2. Reducerea utilizarii substantelor periculoase si adoptarea de solutii alternative pentru utilizarea substantelor periculoase Indicator rezultat: Efectivitatea masurilor de control si o mai buna aplicare a cadrului legislativ (Valoare referință 0 / Ținta 2021: 0) Indicator rezultat: Indicator de rezultat numar de substante/dosare conform Anexa XV la REACH, la care a fost participare RO (Valoare referință 0 / Ținta 2021: 0)

Rezultate ale

Programelor

Țintele marcate cu albastru sunt orientative, pentru exemplificare, fiind necesare în această etapă pentru testarea aplicației informatice privind managementul strategic la nivelul instituțiilor din administratia publică centrală. Valorile vor fi stabilite de MM în etapele următoare ale proiectului.

Resursele bugetare pentru implementarea măsurilor şi atingere rezultatelor şi impacturilor pentru perioada 2018-2021 sunt de 307,675(000 Lei).


Programe bugetare pentru TOTAL mii Lei

Valoare/ani mii Lei

Obiectivul Strategic 2. Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanţelor periculoase și promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătăţii umane și a mediului

2018 2019 2020 2021

307.675 76.375 75.157 77.009 79.134

2.1.

Îmbunătăţirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor 187.258 46.562 45.927 46.880 47.888

2.2.

Protejarea sănătăţii umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acţiunilor privind gestionarea siturilor contaminate 5.105 1.246 1.221 1.286 1.352

2.3.

Protejarea mediului și a sănătăţii umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substantelor periculoase 115.312 28.567 28.008 28.843 29.894

Programul 2.1: Îmbunătăţirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor

Justificare

Prevenirea generării deşeurilor şi pregătirea pentru reutilizare duce la scăderea cantității de deşeuri eliminate, la conservarea resurselor naturale prin utilizarea redusă de materii prime, la reducerea impactului asupra mediului atât a activităților generatoare de deşeuri cât şi a celor de gestionare a deşeurilor.

Colectarea separată a deşeurilor asigură un grad mai inalt de valorificare şi reciclare, ducând la scăderea cantității de deşeuri eliminate, la conservarea resurselor naturale prin utilizarea redusă de materii prime, la reducerea impactului asupra mediului atât a activităților generatoare de deşeuri cât şi a celor de gestionare a deşeurilor.

Reciclarea deşeurilor duce la scăderea cantității de deşeuri eliminate, la conservarea resurselor naturale prin utilizarea redusă de materii prime, la reducerea impactului asupra mediului atât a activităților generatoare de deşeuri cât şi a celor de gestionare a deşeurilor.

Eliminarea finală în condiții de siguranță pentru mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri care nu pot fi valorificate contribuie la reducerea impactului asupra mediului şi protejarea sănătății populației.

21

De asemenea, întărirea capacității de monitorizare a modului de îndeplinire a obligațiilor stabilite prin legislația specifică europeană şi națională va contribui la îmbunătățirea procesului de elaborare şi coordonare a politicii în domeniul managementului deşeurilor.

Obiective

În condițiile urmăririi îndeplinirii obiectivelor şi țintelor ambițioase stabilte la nivel național, este necesar ca MM să întreprindă o serie de acțiuni menite în principal să consolideze cadrul legislativ, să promoveze dezvoltarea cercetării şi dezvoltarea de parteneriate şi să urmărească implementarea eficace a politicii la nivel național în domeniul managementul deşeurilor. Programul 2.1 urmăreşte îmbunătățirea procesului de elaborare şi coordonare a politicii în domeniul managementului deşeurilor.

Indicator rezultat: Eficacitatea măsurilor de reglementare şi control (%)

Descriere

Printre acțiunile vizate de program se numără: - Elaborarea de documente strategice în domeniul managementului deşeurilor, respectiv PNPGD.

Dezvoltarea cadrului metodologic pentru elaborarea Planurilor Județene de Gestionare a Deşeurilor, constând în revizuirea / elaborarea metodologiei-cadru şi etapizarea elaborării PJGD pe baza unei analize privind stadiul implementării / monitorizării / evaluării acestora;

- Elaborarea/modificarea de documente strategice şi acte normative, privind:o Elaborarea de ghiduri de bune practici pentru autoritățile publice locale, ce vor viza

următoarele aspecte: prevenirea generării deşeurilor; gestionarea datelor şi modul de introducere a datelor;

o Realizare de parteneriate cu ONG, factori interesați pentru realizarea de campanii de conştientizare;

o Controale tematice în domeniul colectării separate a deşeurilor;o Susținerea valorificării energetice a deşeurilor;o Susținerea şi dezvoltarea acțiunilor privind compostarea individuală a biodeşeurilor;o Utilizarea instrumentelor economice pentru stimularea reciclării / valorificării deşeurilor.

Programul complet include măsuri specifice pe fiecare palier din ierarhia deşeurilor, care sunt prezentate pe larg în anexă.

Factori de succes


22

Programul 2.2: Protejarea sănătăţii umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acţiunilor privind gestionarea siturilor contaminate

Justificare

Gestionarea siturilor contaminate poate conduce la minimizarea efectelor negative prin reducerea numărului de situri contaminate din România, contribuind astfel la protejarea sănătății umane şi mediului de efectele contaminanților rezultați din activitățile antropice, cu respectarea principiilor privind dezvoltarea durabilă.

Remedierea siturilor contaminate este una dintre principalele componente ale dezvoltării durabile a comunităților la fiecare nivel administrativ. Ea poate sta la baza îmbunătățirii condițiilor de mediu, coeziunii sociale şi creşterii economice. În acest sens, se are în vedere introducerea de reglementări funcționale privind prioritizarea remedierii terenurilor ce ar putea prezenta un risc inacceptabil pentru

23

Program 2.1: Îmbunătățirea procesului de elaborare şi coordonare a politicii în domeniul managementului deşeurilor.

Măsura 2.1.1.1. Prevenirea generării deşeurilor şi pregătirea pentru reutilizare.

Măsura 2.1.1.2. Colectarea deseurilor in vederea asigurarii unui grad inalt de reciclare.

Măsura 2.1.1.3: Reciclarea si alte actiuni de valorificare a deşeurilor.

Măsura 2.1.1.4: Eliminarea finală în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri care nu pot fi valorificate.

Măsură 2.1.2.1. Clarificarea prevederilor legislative cu privire la obligaţiile de raportare

Măsură 2.1.2.2. Asigurarea actualizării aplicaţiilor software

Măsură 2.1.2.3. Asigurarea instruirii personalului în vederea validării corespunzătoare a datelor

Măsură 2.1.3.1. Achiziția de echipamente de laborator şi de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic şi moral din cadrul laboratoarelor ANPM şi APM

Măsură 2.1.3.2. Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM şi APM pentru operarea echipamentelor şi monitorizarea mediului.

Măsură 2.1.3.3. Elaborarea de ghiduri şi proceduri privind analiza, caracterizarea şi încadrarea deşeurilor.

sănătatea umană şi mediu din cauza moştenirii contaminării ca urmare a activităților industriale trecute. Aceste terenuri pot fi în proprietate publică sau privată, încă în exploatare (activitate curentă) sau scoase din uz (activitate trecută), suspecte de a fi „contaminate”. De asemenea, domeniul siturilor contaminate este guvernat de principiul ”poluatorul plăteşte”. Ca urmare, rezultatul acestei metodologii este constituirea unor instrumente legislative, tehnice şi economice în domeniul siturilor contaminate care să stabilească criteriile în baza cărora cineva trebuie să îşi asume responsabilitatea unor acțiuni de îndreptare/remediere privind contaminările, conform principiului „poluatorul plăteşte”. Realizarea acestor documente va asigura premisele pentru întărirea capacitații instituționale a structurilor responsabile din domeniul protecției mediului din România pentru punerea în aplicare a legislației în domeniul gestionării siturilor contaminate.

Obiective

Obiectiv Program: Protejarea sănătății umane şi a mediului prin reglementarea măsurilor şi acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate

Indicator rezultat: Eficacitatea măsurilor de reglementare şi control (%)

În cadrul Programul Operațional ”Capacitate Administrativă” 2014-2020, a fost aprobată cererea de finanțare cu titlul“ Dezvoltarea capacității administrative a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor de a implementa politica în domeniul managementului deşeurilor şi al siturilor contaminate – C.A.D.S.”, cod SIPOCA 21, proiect care îşi propune ca principal obiectiv întărirea capacității administrative a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor de a dezvolta şi implementa politica de gestionare a deşeurilor şi siturilor contaminate, prin elaborarea:

Metodologiei şi conținutului raportului geologic de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, criteriile şi indicatorii de evaluare a poluării mediului geologic;

Metodologiei de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate, precum şi a criteriilor clare de intervenție pentru acțiunile de remediere (criterii de prioritizare a intervenției asupra siturilor contaminate);

Metodologiei privind regulile şi sursele de finanțare stabilite/identificate pentru aplicarea principiului „poluatorul plăteşte”, dar şi pentru stabilirea datei până la care statul este responsabil pentru poluarea solului, subsolului şi a apei subterane, pentru stabilirea procentului de acoperire de către stat a costurilor privind remedierea siturilor contaminate, respectiv pentru decontarea activităților de remediere a siturilor contaminate.

Realizarea acestor obiective va asigura dezvoltarea sistemelor şi standardelor menite să optimizeze procesul decizional la nivelul MM privind politica în sectorul de situri contaminate. Gestionarea siturilor contaminate poate conduce la minimizarea efectelor negative prin reducerea numărului de situri contaminate din România, contribuind astfel la protejarea sănătății umane şi mediului de efectele contaminanților rezultați din activitățile antropice, cu respectarea principiilor privind dezvoltarea durabilă.

Descriere

Documentele vor fi elaborate în cadrul Programul Operațional ”Capacitate Administrativă” 2014-2020, prin proiectul “Dezvoltarea capacității administrative a Ministerului Mediului de a implementa politica în domeniul managementului deşeurilor şi al siturilor contaminate – C.A.D.S.”, cod SIPOCA 21. Acest proiect care îşi propune ca principal obiectiv întărirea capacității administrative a Ministerului Mediului de a dezvolta şi implementa politica de gestionare a deşeurilor şi siturilor contaminate, prin elaborarea

24

metodologiilor care vor conduce la atingerea obiectivelor strategice pe termen scurt, mediu şi lung a procesului necesar pentru dezvoltarea pieței serviciilor cu impact pozitiv în domeniul investigării şi remedierii siturilor contaminate.

Realizarea acestor metodologii în domeniul siturilor contaminate va sprijini şi completa cadrul legislativ existent în acest domeniu constituind acte subsecvente de aplicare a legislației in vigoare şi vor contribui la realizarea pe termen scurt, mediu şi lung a procesului necesar pentru dezvoltarea pieței serviciilor cu impact pozitiv în domeniul investigării şi remedierii siturilor contaminate, prin dezvoltarea şi aplicarea celor mai bune tehnici disponibile pentru investigarea şi remedierea siturilor contaminate. Necesitatea elaborării unor criterii clare de prioritizare (intervenție) pentru acțiunile de remediere, care să țină cont de condițiile tehnice şi fizico-chimice concrete, vor sprijini autoritatea de reglementare competentă să poată lua decizia de introducere a amplasamentului contaminat într-o etapă de remediere.

Realizarea acestor metodologii va asigura premisele pentru întărirea capacitații instituționale a structurilor responsabile din domeniul protecției mediului din România pentru punerea în aplicare a legislației în domeniul gestionării siturilor contaminate.

Campaniile de conştientizare, informare şi instruire vor conduce la dezvoltarea abilităților şi cunoştințelor personalului din autoritățile şi instituțiile publice centrale (inclusiv a factorilor de decizie la nivel politic), dar şi a personalului din cadrul autorităților publice locale în domeniul situri contaminate.

Factori de succes

MM, prin implementarea proiectului, contribuie la creşterea gradului de responsabilizare a instituțiilor publice din sistemul național de protecție a mediului fără a afecta dreptul generațiilor viitoare de a beneficia de resursele economice, sociale şi de mediu. Mai mult, activitatea de instruire are în vedere organizarea campaniilor de conştientizare, informare şi instruire cu privire la tematica siturilor contaminate. Persoanele instruite vor putea utiliza abilitățile şi cunoştințele dobândite prin intermediul metodologiilor elaborate în cadrul acestui proiect atât la direcționarea, dirijarea şi administrarea eforturilor angajaților pentru a atinge obiectivele stabilite, cât şi la abordarea problemelor de mediu în complexitatea lor, la adoptarea unor politici integrate de soluționare a problemelor de mediu, sociale şi economice, la promovarea ecosistemelor sănătoase, la utilizarea eficientă a resurselor.

25

Program 2.2: Protejarea sănătății umane şi a mediului prin reglementarea măsurilor şi acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate

Măsura 2.2.1.1. Sprijin pentru dezvoltarea cadrului legislativ pentru gestionarea siturilor contaminate.

Măsura 2.2.1.2. Realizarea de sesiuni de instruire şi campanii de conştientizare pentru punerea în aplicare a metodologiilor privind investigarea, evaluarea şi remedierea poluării solului şi subsolului.

Programul 2.3: Protejarea mediului și a sănătăţii umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substanţelor periculoase

Justificare

Programul propus urmăreşte realizarea atribuțiilor MM conform H.G. 19/2017 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Mediului şi pentru modificarea unor acte normative, anume o relansare a cooperării interministeriale, o simplificare a cadrului legislativ, îmbunătățirea expertizei specialiştilor implicați în aceste activități.

Obiective

Protejarea mediului şi a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substantelor periculoase.

Indicator de rezultat: Eficacitatea măsurilor de reglementare şi aplicare a cadrului legislativ

Descriere

Referitor la modificarea cadrului legislativ se vor urmări în principal:

modificarea Legii nr.360/2003privind regimul substanțelor şi preparatelor chimice periculoase – implementarea prevederilor Regulamentelor UE pe domeniul chimicale;

modificarea HG nr.658/ 2007 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene privind detergenții – implementare regulament UE;

Modificarea Hotărârii Guvernului nr. 477/2009 privind stabilirea dispozițiilor referitoare la sancțiunile aplicabile pentru încălcarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei.

Prin intermediul Mecanismului financiar SEE 2014 au fost asigurate o prima pregatire specifică a personalului implicat în domeniu din cadrul instituțiilor din coordonarea/subordonarea MM, alte ministere pe domeniul muncă şi sănătate şi inspectie pe domeniile menționate.

Factori de succes

Bugetul alocat şi mărirea numărului de experți în procedurile stabilite.

Comunicarea fluentă şi eficientă între autorități în format electronic şi nu numai. Schimbul de informații în mediu organizat în cadrul unei platforme desemnate (de exemplu, Forumul chimicalelor din România).

26

27

Program 2.3: Protejarea mediului şi a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substantelor periculoase.

Rezultat 2.3.1. Îmbunătățirea gestionării şi evaluării substantelor periculoase în vederea reducerii efectelor asupra mediului si sanatatii umane

Măsura 2.3.1.1. Revizuirea / inbunătățirea cadrului legislativ

Măsura 2.3.1.2. Pregatirea expertilor din cadrul structurilor proprii, in coordonare sau subordonare pentru aplicarea practica a prevederilor legislative in domeniul managementul chimicalelor

Măsura 2.3.1.3. Promovarea de instrumente pentru luarea deciziei pe baza celor mai bune informatii

Măsura 2.3.1.4. Asigurarea reprezentarii ministerului si a Romaniei la Conventiile din domeniul chimicale pentru care exista stabilite sarcini si responsabilitati in ROF

Rezultat 2.3.2. Reducerea utilizării substanțelor periculoase şi adoptarea de soluții alternative pentru utilizarea substanțelor periculoase

Măsura 2.3.2.1. Coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru implementare, promovarea unei platforme pentru schimbul de informatii pe domeniu, activitatea de HD Măsura 2.3.2.2.Coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru inspectie si control

Măsura 2.3.2.3. Preluarea celor mai bune practici din cadrul UE (COM, CONS, ECHA) pentru domeniul chimicale

Obiectivul Strategic 3: Dezvoltarea sistemului naţional de meteorologie

Administrația Națională de Meteorologie, funcționează în baza Legii 139/2000 privind activitatea de meteorologie, cu modificările şi completările ulterioare, fiind autoritatea tehnică națională în domeniul meteorologiei şi climatologiei, aflată sub autoritatea Ministerului Mediului.În conformitate cu Legea 216/2004 privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, cu modificările şi completările ulterioare, Administrația Națională de Meteorologie desfăşoară activități de interes public național şi activități de securitate națională, în concordanță cu recomandările Organizației Meteorologice Mondiale, având ca scop asigurarea protecției meteorologice a vieții şi a bunurilor. Administrația Natională de Meteorologie este finanțată de la Bugetul de Stat pentru realizarea următoarelor activități de interes național:

Realizarea programului de observații si măsurători meteorologice la suprafată şi în altitudine; Realizarea schimbului de informații meteorologice în timp real şi integrarea în sistemul international de

veghe meteorologica; Realizarea prognozelor şi avertizărilor meteorologice în vederea reducerii impactului fenomenelor

meteorologice periculoase asupra populației şi a mediului. Administrația Națională de Meteorologie desfăşoară de asemenea, conform art. 1 din Legea 216/2004, cu modificările şi completările ulterioare, următoarele activitați cu specific pentru apărare si securitate națională:

realizează studii şi cercetări privind identificarea şi evoluția zonelor vulnerabile la diverse fenomene meteorologice severe, precum secetă, deşertificare, inundații şi altele asemenea, absolut necesare la elaborarea strategiei naționale de prevenire şi diminuare a efectelor schimbărilor climatice;

identifică, monitorizează şi analizează situațiile şi zonele în care este posibil să se intervină activ în atmosferă în vederea modificării regimului precipitațiilor atmosferice;

elaborează prognoze ale câmpului de poluant în cazul unui accident chimic sau nuclear pentru asigurarea protecției populației.Astfel, prin obiectul de activitate, Administrația Națională de Meteorologie asigură la nivel național şi internațional următoarele:

supravegherea permanentă a mediului aerian prin observații şi măsurători specifice privind parametri de stare şi fenomenele asociate, precum şi compoziția chimică a atmosferei;

elaborarea si difuzarea de avertizări în situația producerii de fenomene meteorologice periculoase, potențial provocatoare de pagube, în vederea reducerii şi limitării impactului socio-economic al acestora la nivel național;

realizarea Fondului național de date meteorologice şi administrarea băncii naționale de date meteorologice (în România sunt 20 de stații meteorologice cu şiruri de măsurători şi observații zilnice de peste 100 de ani şi 160 de stații cu măsurători şi observații zilnice de peste 50 de ani);

realizarea de studii climatice şi de monitorizare a climei în scopul identificării schimbărilor observate şi scenarii de evoluție a climei;

realizarea schimbului internațional de date şi infomații către organismele internaționale: Organizația Meteorologică Mondială, Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT) şi Centrul European pentru Prognoze de Vreme pe Durată Medie (ECMWF), Programul Operațional pentru Schimbul Informațiilor de la Radarele Meteorologice din cadrul Serviciilor Meteorologice Europene (EUMETNET).

28

29

Obiectivul Strategic 3: Dezvoltarea sistemului naţional de meteorologie

Program 3.1: Programul naţional de meteorologie

Măsuri Program 3.1:Măsura 3.1.1.1. Elaborarea de prognoze meteorologiceMăsura 3.1.1.2. Realizarea de observații şi măsurători meteorologice in reteaua naționalăMăsura 3.1.1.3. Elaborarea de avertizări de fenomene meteorologice periculoaseMăsura 3.1.1.4. Realizarea de prognoze agrometeorologiceMăsura 3.1.1.5. Asigurarea datelor meteorologice/climatologice suport în domeniul cercetării schimbărilor climaticeMăsura 3.1.1.6. Asigurarea schimburilor internaționale de date, în conformitate cu obligațiile asumate în cadrul OMM, EUMETSAT, ECMWF, EUMETNET şi GMESMăsura 3.1.1.7. Dezvoltarea de produse şi servicii climatice în conformitate cu cadrul GFCS al OMMMăsura 3.1.1.8. Diseminarea informațiilor meteorologice în vederea fundamentării deciziilor organizațiilor guvernamentale de la nivel central, regional şi local privind managementul situațiilor în caz de producere a dezastrelor naturale


Tabelul 3. Obiectiv strategic 3: Defalcarea fondurilor pentru programele bugetare (mii Lei )


Valoare/ani mii Lei

Obiectivul Strategic 3 Dezvoltarea sistemului naţional de meteorologie

2018 2019 2020 2021

492.357 126.539 119.435 120.688 125.693

3.1. Programul naţional de meteorologie 492.357 126.539 119.435 120.688 125.693

Programul 3.1: Programul naţional de meteorologie

Justificare

Programul Meteorologic National cu finanțare de la Bugetul de Stat contribuie la:

Asigurarea veghei meteorologice – contribuind astfel la susținerea deciziilor organizațiilor guvernamentale de la nivel central (Preşedinția României, Secretariatul General al Guvernului României, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Ministerul Mediului, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, etc), regional şi local (prefecturi, primării, etc) privind managementul situațiilor în caz de producere a dezastrelor naturale (secetă, inundații, alunecări de teren, etc).

30

Gradul de realizare a programului meteorologic national (%) (Unitate: % / Valoare referință: nu este cazul / Țintă 2018: 100 / Țintă 2021: 100)

Impacturi

Rezultat 3.1.1. Realizarea programului naţional de meteorologie Indicator de rezultat: gradul de realizare a prognozelor meteorologice in 24 h (Unitate: % / Valoare referință: 86,75 / Țintă 2018: 86,76 / Țintă 2021: 86,76) Indicator de rezultat: Gradul de realizare a avertizarilor meteorologice in 24 h (Unitate: % / Valoare referință: 92,61 / Țintă 2018: 92,62 / Țintă 2021: 92,62) Indicator rezultat: Mesaje transmise/receptionate in sistemul mondial de veghe meteorologica (Unitate: Nr. / Valoare referință: 5.480.360 / Țintă 2018: 5.490.000 / Țintă 2021: 5.550.000) Indicator rezultat: Observatii si masuratori meteorologice in reteaua nationala (Unitate: Nr. / Valoare referință: 23.939.855 / Țintă 2018: 23.940.000 / Țintă 2021: 24.000.000) Indicator rezultat: Sinteze, cercetari si studii de fundamentare climatologica (Unitate: Nr. / Valoare referință: 60 / Țintă 2018: 61 / Țintă 2021: 62)


Realizarea schimbului internațional de date și integrarea în sistemul internațional de veghe meteorologică – prin datele şi informațiile furnizate de Administrația Națională de Meteorologie, este asigurată îndeplinirea de către România a obligațiilor internaționale în calitate de stat membru cu drepturi depline în cadrul Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), al Organizației Europene pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT), al ECOMET, stat membru cooperant la ECMWF precum şi participarea la realizarea obiectivelor de cercetare-dezvoltare din cadrul diverselor grupuri de lucru internaționale, în scopul îmbunătățirii prognozei numerice a vremii. Totodată, Administrația Națională de Meteorologie asigură participarea la programul prioritar al Comisiei Europene - Supravegherea Globala a Mediului si Securitate (GMES) şi furnizează în timp real, către Cartierul General NATO date meteorologice de pe teritoriul României.

Obiective

Obiectivul strategic este reprezentat de dezvoltarea sistemului național de meteorologie, conform Anexa 2, privind obiectivele strategice si programele.

Descriere

Programul Meteorologic National cu finanțare de la Bugetul de Stat constă în:

Asigurarea veghei meteorologice prin:

Exploatarea şi întreținerea sistemului național de observații meteorologice; Exploatarea şi întreținerea sistemului național de prognoze şi avertizări meteorologice; Fundamentarea metodologică a activităților meteorologice operaționale; Exploatarea şi întreținerea sistemului național de comunicații şi informatică.

Administrația Națională de Meteorologie furnizează organizațiilor guvernamentale de la nivel central, local şi regional, informații legate de evoluția vremii (prognoze meteorologice la scară națională şi regională), cât şi atenționări/avertizări meteorologice pentru fenomene meteo periculoase (ploi torențiale generatoare de viituri rapide şi inundații la scară regională şi locală, valuri de frig şi de caniculă, viscol, etc., precum şi informări privind evoluția fenomenului de secetă în România la nivel național/regional) utilizate în scopul gestionării situațiilor de urgență sau pentru măsuri de prevenire şi diminuare a efectelor pe termen scurt, mediu şi lung.

Programul Meteorologic Național derulat de Administrația Națională de Meteorologie asigură de asemenea, datele suport în domeniul schimbărilor climatice şi agrometeorologiei pentru Grupul tehnic de Lucru al Ministerului Mediului, conform obiectivelor Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice (2013-2020) în România (HG 529/2013) şi a Programului privind schimbările climatice şi o creştere economică verde, cu emisii reduse de carbon (2015), Strategia națională privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon (CRESC) şi Planul național de acțiune 2016-2020 privind schimbările climatice.

În conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcționare al Comitetului Național pentru Combaterea Secetei, Degradării Terenului şi Deşertificării din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Programul național de veghe meteorologică furnizează date meteorologice şi agrometeorologice în scopul transmiterii de informații de specialitate necesare elaborării de măsuri pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt şi mediu.

31

Realizarea schimbului internațional de date și integrarea în sistemul internațional de veghe meteorologică, prin:

îndeplinirea obligațiilor internaționale în calitate de stat membru cu drepturi depline, în conformitate cu Deciziunea Nr. 1041/ 3 iulie 1948 privind aderarea Romaniei la Conventiunea Organizatiei Mondiale Meteorologice (OMM):

o transmiterea gratuită în sistemul global de telecomunicații meteorologice (GTS) a observațiilor şi măsurătorilor de la 23 de stații meteorologice din România, precum şi a datelor de aerosondaj de la stația meteorologică Bucureşti-Băneasa. Participarea României la Convenția Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) este obligatorie având în vedere necesitatea asigurării schimbului internațional de date şi informații meteorologice efectuat între țările membre OMM, fără de care nu se poate realiza corespunzător activitatea de prognoză şi avertizare meteorologică de către Serviciile Meteorologice Naționale;

o participarea la conferințe tehnice privind intocmirea planului strategic al Regiunii a VI-a (Europa) a OMM;

o participarea experților din Administrația Națională de Meteorologie în Comisiile tehnice de specialitate ale OMM în scopul asigurării dezvoltării domeniului de activitate, după cum urmează:

- Comisia pentru Sisteme de Baza (CBS);

- Comisia pentru Instrumente si Metode de Observatii (CIMO);

- Comisia pentru Stiintele Atmosferei (CAS);

- Comisia pentru Agrometeorologie (CAgM);

- Comisia pentru Climatologie (CCI);

- Comisia pentru Oceanografie si Meteorologie Marina (COMM).

îndeplinirea sarcinilor în calitate de stat membru cu drepturi depline, in baza Legii 164/2010 pentru aderarea României la Convenția privind crearea unei Organizații Europene pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT) şi în conformitate cu rezoluția Consiliului nr. EUM/C/67/09/Res privind aderarea României la Conventia EUMETSAT:

o Administrația Natională de Meteorologie are acces la toate produsele EUMETSAT care sunt folosite atât în activitățile operaționale de prognoza vremii şi avertizarea fenomenelor meteo periculoase, agrometeorologie, cât şi în elaborarea de studii şi cercetări de climatologie, teledetecție şi sisteme geografice informaționale etc.

o Utilizarea datelor satelitare este esențială pentru îmbunatățirea prognozelor meteorologice şi agrometeorologice printr-o monitorizare superioară a sistemelor noroase, precum şi realizarea de studii şi cercetări privind impactul schimbării climei în România;

o De asemenea, datele şi produsele satelitare permit monitorizarea zonelor potențial afectate de precipitațiile abundente generatoare de inundații, poluări atmosferice accidentale, secetă, incendii de pădure, toate acestea acestea fiind folosite la luarea deciziilor în situații de urgență generate de fenomenele meteo periculoase;

o Importanța datelor meteo satelitare este esentiala şi pentru activitatea de asistență meteorologică aeronautică (civila si militară) având în vedere accesibilitatea lor in timp quasi-real şi utilizarea acestora

32

în prognoza aeronautică, fără de care nu se pot desfăşura în siguranță operațiunile de zbor în spațiul aerian al României şi întreaga rută de zbor.

îndeplinirea sarcinilor în calitate de stat membru cooperant la ECMWF, în conformitate cu Legea 549/decembrie 2003 pentru ratificarea Acordului de cooperare dintre Romania si Centrul European de Prognoze Meteorologice pe Durata Medie (ECMWF):

o Administrația Natională de Meteorologie are acces la rezultatele modelelor numerice ECMWF utilizate în activitatea de prognoză şi avertizare meteorologică din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, precum şi la realizarea de studii şi cercetări privind impactul schimbărilor climatice în agricultură şi alte sectoare economice (turism, energie, sănătate, etc).

o Pe baza prognozelor şi avertizărilor de tip nowcasting elaborate cu ajutorul modelelelor numerice de la ECMWF se transmit informații foarte utile pentru gestionarea situațiilor de urgență provocate de fenomenele meteorologice sau hidrologice periculoase (precipitații abundente generatoare de viituri rapide şi inundatii la scară regional şi locală, valuri de căldur şi frig, etc).

o Estimările meteorologice sezoniere furnizate de ECMWF se folosesc în realizarea estimărilor privind evoluția fenomenului de secetă pedologică la nivelul regiunilor de interes agricol din România, aceste informații fiind importante atât pentru factorii decizionali, cât şi pentru fermieri în vederea reducerii efectelor asupra producției agricole.

alte obligații şi angajamente internaționale

o Participarea la realizarea obiectivelor de cercetare-dezvoltare din consorțiile ALADIN şi COSMO, în scopul îmbunătățirii prognozei numerice a vremii;

o Participarea cu date radar din rețeaua națională în programul OPERA (OPErational Radar) din cadrul EUMETNET;

o Participarea cu avertizări meteorologice emise la nivel național în Programul European de alarmare EMMA (Meteoalarm) al EUMETNET;

o Participarea, de la 1 ianuarie 2008, in calitate de membru cu drepturi depline in cadrul ECOMET (grup de interes economic, creat de serviciile meteorologice ale tarilor din Uniunea Europeana, care se supune prevederilor acordurilor economice ale Comisiei Europene);

o Cooperarea in cadrul programului prioritar al Comisiei Europene denumit Supravegherea Globala a Mediului si Securitate (GMES);

o Cooperarea cu serviciile meteorologice din Austria, Franța, Germania, Republica Cehă şi Ungaria;

o Furnizarea în timp real, la solicitarea primită de la Cartierul General NATO din Germania, a datelor meteorologice de pe teritoriul României.

Factori de succes


33

34

Program 3.1: Programul național de meteorologie

Rezultat 3.1.1. Realizarea programului național de meteorologie

Măsura 3.1.1.1. Elaborarea de prognoze meteorologice.

Măsura 3.1.1.2. Realizarea de observatii si masuratori meteorologice in reteaua nationala.

Măsura 3.1.1.3. Elaborarea de avertizari de fenomene meteorologice periculoase.

Măsura 3.1.1.4. Realizarea de prognoze agrometeorologice.

Măsura 3.1.1.5. Asigurarea datelor meteorologice/climatologice suport în domeniul cercetarii schimbărilor climatice, conform obiectivelor Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice şi creşterea economică bazata pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 şi a Planului naţional de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Schimbările 2016-2020.

Măsura 3.1.1.6. Asigurarea schimburilor internationale de date, in conformitate cu obligațiile asumate in cadrul OMM, EUMETSAT, ECMWF, EUMETNET si GMES.

Măsura 3.1.1.7. Dezvoltarea de produse si servicii climatice in conformitate cu cadrul GFCS al OMM.

Măsura 3.1.1.8. Diseminarea informatiilor meteorologice in vederea fundamentarii deciziilor organizațiilor guvernamentale de la nivel central, regional şi local privind managementul situațiilor în caz de producere a dezastrelor naturale sau pentru măsuri de prevenire şi diminuare a efectelor pe termen scurt, mediu şi lung.

Obiectivul Strategic 4: Îmbunătăţirea evaluării și gestionării calităţii aerului, emisiilor atmosferice, zgomotului ambiant și a radioactivităţii mediului

a) Calitatea aerului

În România, calitatea aerului este reglementată, în prezent prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune prevederile Directivei 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa şi ale Directivei 2004/107/CE privind arseniul, cadmiul, nichelul şi hidrocarburile policiclice aromatice în aerul înconjurător. Prin Legea nr. 104/2011 au fost stabilite la nivel național: 13 aglomerări (definite ca zone care reprezintă o conurbație cu o populație de peste 250.000 de locuitori sau, acolo unde populația este mai mică decât sau egală cu 250.000 de locuitori, având o densitate a populației pe km2 mai mare de 3.000 locuitori) şi 41 zone de evaluare şi gestionare a calității aerului (respectiv delimitările administrative ale județelor).

Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) a fost proiectată şi echipată în perioada 2004-2009, respectând criteriile comune stabilite la nivel european, prevăzute de directivele europene din domeniul calității aerului, în scopul asigurării monitorizării calității aerului înconjurător, în mod unitar, pe întreg teritoriul țării. Rețeaua este formată din 143 de stații de monitorizare, 41 de laboratoare de analize şi 41 de centre de colectare şi prelucrare a datelor care funcționează, la nivel de județ şi al municipiului Bucureşti, în cadrul agențiilor pentru protecția mediului, precum şi cele două structuri înființate la nivel național, Laboratorul Național de Referință pentru Calitatea Aerului şi respectiv Centrul de Evaluare a Calității Aerului, care funcționează în cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. Totodată, rețeaua integrează şi 110 panouri pentru afişarea datelor privind calitatea aerului înconjurător în scopul informării publicului.

RNMCA este obiectiv de interes public național şi se află în administrarea Ministerului Mediului. Echipamentele care compun RNMCA sunt înscrise în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, sunt date în administrarea Ministerului Mediului şi, prin contracte de comodat, sunt date spre folosință către agențiile pentru protecția mediului.

Legislația în vigoare privind calitatea aerului, acolo unde se înregistrează depăşiri ale valorilor limită, impune elaborarea de planuri de calitate a aerului, iar conform prevederilor art. 21 şi art. 22 din Legea 104/2011, responsabilitatea pentru elaborarea şi implementarea măsurilor incluse în plan revine primarilor. Autoritățile locale trebuie să elaboreze planuri de calitate a aerului astfel încât perioada de depăşire să fie cât mai scurtă cu putință. Conform legislației în domeniul calității aerului înconjurător, autoritatea de mediu este responsabilă cu evaluarea calității aerului, iar autoritățile administrației publice (primării, consilii județene), precum şi titularii de activitate sunt responsabili pentru elaborarea şi implementarea măsurilor incluse în planul de calitate a aerului şi/sau planul de menținere a calității aerului. Datele de calitate a aerului constituie obligație de raportare la Comisia Europeană.

35

b) Emisii atmosferice

Monitorizarea evoluției emisiilor în vederea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor stabilite prin HG 1856/2005 si respectiv Legea 271/2003, se realizează prin elaborarea şi actualizarea anuală a inventarelor naționale de emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili, amoniac şi particule în suspensie, precum şi a prognozelor naționale de emisii. Inventarele şi prognozele de emisii constituie obligație de raportare la Comisia Europeană si organismele internaționale.

c) Zgomot

Punerea în aplicare a directivei se realizează cu succes moderat dar organizarea implementării în viitor a acesteia va necesita schimbări majore legislative din urmatoarele motive:

până la data de 31.12.2018 trebuie transpusă în legislația națională Directiva 2015/996/UE de stabilire a unor metode comune de evaluare a zgomotului;

începând cu data de 01.01.2019 trebuie abrogată toată legislația națională care face referire la ghiduri de realizare a zgomotulu şi metode interimare de evaluare a zgomotului;

începând cu data de 01.01.2019 trebuie să asigurăm cadrul legislativ pentru implementarea directivei 2015/996/UE, prin elaborarea unor noi ghiduri.

De asemenea, la nivelul Ministerului Mediului trebuie achiziționat un software de cartare a zgomotului care să conțină metodele comune de evaluare a zgomotului astfel încât acesta să poată fi utilizat inclusiv la realizarea unor aspecte de detaliu în noile ghiduri care trebuie elaborate.

d) Radioactivitatea mediului

Țară membră UE începând cu 01.01.2007, România a optat pentru producerea de energie electrică cu ajutorul centralelor nucleare. Varianta aleasă a fost reactorul de tip CANDU – 6, de 700 MW. În prezent sunt operaționale reactoarele nr. 1 şi nr. 2, urmând a ca în viitor să devină operațional şi reactorul nr. 3.

De asemenea ciclul combustibilului nuclear în România acoperă mai multe ramuri industriale, precum: extracția şi procesarea minereului de uraniu, fabricarea combustibilului nuclear, depozitarea deşeurilor radioactive şi purificarea apei grele.

Totodată, în țara noastră există două institute de cercetare în domeniul nuclear, care au sau au avut reactoare nucleare de cercetare: la Măgurele (aflat în proces de dezafectare) şi Colibaşi (operațional).

Alături de activitatea specifică domeniului nuclear, la nivel național există şi alte domenii de activitate pentru care trebuie luat în considerare şi riscul de contaminare a mediului şi populației datorat materialelor radioactive naturale îmbogățite tehnologic, precum producerea de îngrăşăminte fosfatice, încălzirea populației prin intermediul termocentralor care folosesc cărbune, prin extracția de gaze naturale şi petrol etc.

Atât țările vecine, cât şi cele mai îndepărtate, dețin şi operează o serie de reactoare nucleare care, în cazul unor eliberări de efluenți gazoşi şi/sau lichizi, contaminați radioactiv, pot afecta teritoriul României. Cele mai apropiate fiind centrala nuclearo – electrică de la Kozlodui - Bulgaria, amplasată la granița cu România (jumătate din teritoriul cuprins în zona de influență a CNE Kozlodui aflându-se în

36

România) şi centrala nuclearo – electrică de la Paks din Ungaria, ale căror deversări gazoase şi/sau lichide pot afecta direct şi țara noastră.

De asemenea, trebuie ținut cont de faptul că depărtarea față de o centrală nuclearo-electrică care suferă un accident nuclear nu înseamnă neapărat că norul de poluant nu poate atinge şi teritoriul țării noastre, cele mai recente exemple în acest sens fiind accidentul de la CNE Cernobîl din 1986, respectiv CNE Fukushima-Daiichi din 2011. În ambele cazuri, condițiile meteo au favorizat dispersia poluanților atmosferici în întreaga Emisferă Nordică.

Problemele de monitorizare a radioactivității mediului, precum şi cele de avertizare/alarmare timpurie a factorilor de decizie şi a populației au căpătat o prioritate deosebită la nivel european şi mondial şi implicit în România. Astfel, conform OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 111/1996 privind privind desfăşurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea şi controlul activităților nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, OM nr. 1978/2010 privind regulamentul de organizare şi funcționare al Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului şi HG nr. 600/2014 privind aprobarea Strategiei naționale de securitate şi siguranță nucleară, RNSRM asigură monitorizarea radioactivității mediului pe teritoriul României, fiind furnizorul național de date pe acest domeniu, atât în situații normale, cât şi în situații de urgență.

37

38

Obiectivul Strategic 4: Îmbunătăţirea evaluării și gestionării calităţii aerului, emisiilor atmosferice, zomotului ambiant și a radioactivităţii mediului

Program 4.1: Calitatea aerului și emisii atmosferice

Măsuri Program 4.1:Măsura 4.1.1.1. Asigurarea funcționării Rețelei naționale de monitorizare a calității aerului (RNMCA), inclusiv pentru extinderea rețelei prin dotarea cu stații fixe noiMăsura 4.1.1.2. Elaborarea şi depunerea cererii de finanțare pentru Dezvoltarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) prin dotare cu echipamente de monitorizare a poluanților şi instalarea lor în amplasamente noi şi cu echipamente de monitorizare a unor poluanți noi pentru care până în acest moment nu există determinăriMăsura 4.1.2.1. Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor în scopul elaborării de studii privind modelarea dispersiei poluanților în atmosferăMăsura 4.1.3.1. Elaborarea şi depunerea cererilor de finanțare pentru crearea unui sistem de prognoză a calității aerului pe baza datelor provenite din RNMCAMăsura 4.1.4.1. Elaborarea şi depunerea cererii de finanțare pentru dezvoltarea unei baze de date în conformitate cu cerințele Directivei INSPIRE, privind inventarierea poluanților emişi în aerMăsura 4.1.5.1. Derularea Contractului nr. 84/19.12.2017 pentru prestarea de serviciil de achiziție a serviciilor în scopul elaborării de studii privind prognozelor naționale de emisii de poluanți atmosferici Măsura 4.1.6.1. Dotarea cu licenta anuale pentru utilizarea softului AQISv3.0, realizat de Institutul pentru Sănătate Publică şi Mediu din Olanda (RIVM)Măsura 4.1.6.2. Dezvoltarea unui instrument de raportare a datelor de calitatea aerului, planurilor şi programelor şi atingerea obiectivelor de mediu conform Deciziei 2011/850/EU- IPR care sa automatizeze fluxurile de date de la Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului catre Comisia EuropeanaMăsura 4.1.7.1. Achiziția de echipamente de laborator şi de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic şi moral din cadrul laboratoarelor ANPM şi APMMăsura 4.1.7.2. Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM şi APM pentru operarea echipamentelor şi monitorizarea mediuluiMăsura 4.1.7.3. Elaborarea de proceduri privind monitorizarea factorilor de mediu din aerul înconjurător şi emisii în cadrul laboratoarelor ANPM şi APMMăsura 4.1.8.1. Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru elaborarea studiului privind reactualizarea Planului National de Implementare a prevederilor Conventiei privind poluantii organici persistenti, adoptata la Stockholm la 22 mai 2001.Măsura 4.1.9.1 Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru calcularea bugetului național de azot, determinarea eficienței utilizării azotului şi surplusurilor de azot, şi stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniacMasura 4.1.10.1. Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea studiului privind determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP)Măsura 4.1.11.1. Transpunerea şi preluarea la termen în legislaţie naţională a legislaţiei UE Măsura 4.1.11.2. Crearea cadrului legislativ pentru aplicarea acordurilor internaţionale din domeniul calităţii aerului şi emisiilor atmosferice

Program 4.2: Zgomot ambiant

Măsuri Program 4.2:Măsura 4.2.1.1. Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor pentru dotarea cu software de cartare a zgomotului, inclusiv software GIS aferentMăsura 4.2.1.2. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizarea hărților strategice de zgomot prin utilizare de software de cartare (evaluare) a zgomotuluiMăsura 4.2.1.3. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizare prognoze de reducere a zgomotului în funcție de tipul de măsură propusă pentru reducerea zgomotului şi de tipul sursei de zgomot

Program 4.3: Radioactivitatea mediului

Măsuri Program 4.3:Măsura 4.3.1.1. Pregătirea continuă a RNSRM pentru asigurarea răspunsului prompt în situații de urgență Măsura 4.3.1.2. Îmbunătățirea continuă a securității cibernetice la nivelul RNSRM

39

Număr de zone și aglomerări încadrate în regimul I și în regimul II de gestionare conform Legii nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare (Unitate: Nr / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 0) Număr de aglomerări, drumuri, căi ferate, aeroporturi și porturi pentru care se elaborează hărţi strategice de zgomot și planuri de acţiune pentru gestionarea zgomotului. (Unitate: Nr / Țintă 2018 / 2021: 20 aglomerări, 3326 Km de drumuri,. 482 Km de cai ferate, 11 aeroporturi și 3 porturi) Număr de judeţe cu capacitate de avertizare/alarmare în timp real privind nivelul de radioactivitate al mediului (Unitate: Nr / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 0)

Impacturi Rezultat 4.1.1. Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului (RNMCA) funcțională conform noilor cerințe din legislația europeană. Indicator rezultat: Gradul de monitorizare îmbunătățită a calității aerului la nivelul autorităților publice responsabile, inclusiv prin extinderea rețelei prin dotarea cu noi stații fixe (Unitate: Nr / Valoare referință: 86 / Țintă 2018: 86 / Țintă 2021: 100) Rezultat 4.1.2. Studii privind dispersia poluanților în atmosferă, în scopul evaluării calității aerului în zonele şi aglomerările de la nivel național Indicator rezultat: Gradul de realizare a reevaluarea încadrării zonelor și aglomerărilor în regimuri de evaluare a calității aerului. (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 0) Rezultat 4.1.3. Sistem de prognoză a calității aerului în vederea creşterii capacității de luare a deciziilor de către autoritățile publice de mediu şi pentru creşterea gradului de cunoaştere a nivelului calității aerului care se va realiza pe baza datelor privind calitatea aerului din RNMCA Indicator rezultat: Gradul de realizare al prognozelor pe termen scurt și mediu (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 0) Rezultat 4.1.4. Bază de date privind inventarierea poluanților emişi în aer conformă cu cerințele Directivei INSPIRE Indicator rezultat: Gradul de integrare într-o singură bază națională de date, a informațiilor furnizate/colectate pe diferite categorii de instalații și operatori economici (așa cum prevăd directivele specifice în vederea realizării raportărilor către CE) (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 0) Rezultat 4.1.5. Monitorizarea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici stabilite prin Directiva 2001/81/CE şi Directiva 2016/2284/CE precum şi prin Protocolul Gothenburg Indicator rezultat: Gradul de realizare a prognozelor naționale de emisii de poluanți atmosferici având ca an țintă, anul 2030 și pe cât posibil 2050 (Unitate: % / Valoare referință: - / Țintă 2018: 50 / Țintă 2021: 100)Rezultat 4.1.6. Monitorizarea respectării prevederilor referitoare la încadrarea în valorile-limită stabilite prin Directiva 2008/50/CE Indicator rezultat: Determinarea concentrațiilor medii zilnice pentru PM10 la stațiile de monitorizare a calității aerului (Unitate: Nr. / Valoare referință: 1 raport anual / Țintă 2018: 1 raport anual / Țintă 2021: 1 raport anual)Indicator rezultat: Determinarea concentrațiilor medii anuale pentru particule în suspensie (PM10) și dioxid de azot (NO2) (Unitate: Nr. / Valoare referință: 1 raport anual / Țintă 2018: 1 raport anual / Țintă 2021: 1 raport anual) Rezultat 4.1.7. Dezvoltarea şi optimizarea laboratoarelor de protecție a mediului din cadrul ANPM şi Agențiilor pentru Protecția Mediului (APM) teritoriale, în scopul efectuării şi derulării de către acestea a programelor de monitorizare a calității aerului înconjurător la nivel teritorial, prin operarea echipamentelor, colectarea şi validarea datelor privind calitatea aerului înconjurător.Indicator rezultat: Gradul de adecvare a echipamentelor de laborator și de teren pentru activități de monitorizare a factorilor de mediu din aerul înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor ANPM și APM (Unitate: % / Valoare referință: 30 / Țintă 2018: 30 / Țintă 2021: 50)Indicator rezultat: Gradul de instruire a personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor și monitorizarea mediului (Unitate: % / Valoare referință: 65 / Țintă 2018: 65 / Țintă 2021: 90)Indicator rezultat: Gradul de documentare prin proceduri a activității de monitorizare a factorilor de mediu din aerul înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor ANPM și APM (Unitate: % / Valoare referință: 75 / Țintă 2018: 75 / Țintă 2021: 90) Rezultat 4.1.8. Identificarea şi/sau reactualizarea principalelor măsuri şi acțiuni care trebuie puse în aplicare pentru conformarea cu prevederile Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 şi a Regulamentului (CE) nr. 850/2004 privind poluanții organici persistențiIndicator rezultat: Gradul de realizare al Planului Național de Implementare a prevederilor Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 și a Regulamentului (CE) nr. 850/2004 privind poluanții organici persistenți și îndeplinirea obligațiilor de raportare (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 0)Rezultat 4.1.9. Calcularea bugetului național de azot, determinarea eficienței utilizării azotului şi surplusurilor de azot, şi stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniacIndicator rezultat: Gradul de realizare al bugetului național de azot și identificarea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac la nivel național (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 0)Rezultat 4.1.10. Determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP)Indicator rezultat: Gradul de determinare al încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP) (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 0)Rezultat 4.1.11. Crearea/actualizarea cadrului legislativ în domeniul calităţii aerului şi emisiilor atmosferice Indicator rezultat: Gradul de adoptare a actelor normative la termenele impuse (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 0) Rezultat 4.2.1. Îmbunătăţirea gestionării și evaluării zgomotului ambiant Indicatori rezultat: Gradul de îmbunătățire a reglementării măsurilor de gestionare și evaluare a zgomotului (Unitate: % / Valoare referință: nu este cazul / Țintă 2018: 20 / Țintă 2021: 50)Rezultat 4.3.1. : Imbunătăţirea capacităţii de monitorizare a Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului în situaţii normale și de accident nuclear sau urgenţă radiologică Indicatori rezultat: Circa 20 milioane de oameni (populația României) informați / avertizați / alarmați cu privire la nivelele radioactivității mediului ambient de pe teritoriul României (Unitate: Nr / Valoare referință: 4 / Țintă 2018: 4 / Țintă 2021: 10)

Rezultate ale

Programelor


Resursele bugetare pentru implementarea măsurilor şi atingerea rezultatelor şi impacturilor pentru perioada 2018-2021sunt de 184,672(000 Lei).



Valoare/ani mii Lei

Obiectivul Strategic 4. Îmbunătăţirea evaluării și gestionării calităţii aerului, emisiilor atmosferice, zgomotului ambiant și a radioactivităţii mediului

2018 2019 2020 2021

184.672 45.887 45.665 46.259 46.860

4.1. Calitatea aerului și emisii atmosferice 141.089 35.058 34.889 35.342 35.800

4.2. Zgomot ambiant 39.132 9.743 9.711 9.796 9.882

4.3. Radioactivitatea mediului 4.452 1.086 1.065 1.122 1.179

Programul 4.1: Calitatea aerului și emisii atmosferice

Justificare

Conform art. 4, alin.(4) din Legea nr. 104/2011, Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) este obiectiv de interes public național, aflată în administrarea Ministerului Mediului. RNMCA include instrumentele de prelevare şi măsurare amplasate în punctele fixe şi echipamentele de laborator aferente acestora, precum şi echipamentele necesare colectării, prelucrării, transmiterii datelor şi informării publicului privind calitatea aerului înconjurător, pentru care trebuie asigurată funcționarea acestora şi achiziționarea de echipamente noi prin măsurile aferente programului propus în PSI.

Conform art. 7 lit. f) din Legea nr. 104/2011, Ministerul Mediului organizează şi coordonează la nivel național evaluarea şi gestionarea calității aerului înconjurător, inclusiv prin asigurarea elaborării de studii privind dispersia poluanților în atmosferă, în scopul stabilirii regimurilor de evaluare, a regimurilor de gestionare şi contribuțiilor surselor naturale la depăşirea valorilor-limită, prin urmare sunt necesare elaborarea de studii asigurate prin măsurile aferente programului propus în PSI.

De asemnea conform cerințelor art. 53 din Legea nr. 104/2011 este necesară dezvoltarea unui sistem de previzionare a calității aerului pe termen scurt şi mediu în vederea creşterii capacității de luare a deciziilor de către autoritățile publice de mediu şi pentru creşterea gradului de cunoaştere a nivelului calității aerului.

Îndeplinirea obiectivelor de mediu, cum ar fi standardele de calitate a aerului necesită punerea în aplicare a mai multor opțiuni stricte de reducere a emisiilor cu un impact economic mai mare. În acest context, raportul cost-eficență a măsurilor şi atingerea obiectivelor de mediu sunt criterii majore de evaluare a strategiilor de reducere. Elementele cheie în dezvoltarea oricărei strategii de reducere a

40

emisiilor sunt pe lângă aspectele de cost, disponibilitatea datelor fiabile şi coerente privind inventarele şi prognozele de emisii de poluanți atmosferici.

Prognozele de emisii sunt importante pentru politica de mediu, atât pentru a evalua eficacitatea strategiilor de reducere cât şi pentru a determina respectarea în viitor a legislației de mediu.

Se crează condițiile îndeplinirii obligațiilor de raportare asumate la nivel internațional şi european şi o sursă de informații corecte necesare elaborării unor documente şi stabilirii unor măsuri strategice în vederea protecției mediului şi a sănătății umane împotriva efectelor dăunătoare ale poluării aerului.

Obiective

Îmbunătățirea reglementării si monitorizării realizării măsurilor pentru asigurarea îndeplinirii obiectivelor de calitate a aerului si a celor pentru limitarea si controlul emisiilor de poluanți atmosferici, precum şi creşterea nivelului de evaluare şi monitorizare a calității aerului la nivel național, avănd ca an tinta anul 2018, respectiv 2021.

Descriere

Prin măsurile aferente îndeplinirii obiectivului de program se urmăresc atingerea următoarelor rezultate:

Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului (RNMCA) funcțională conform noilor cerințe din legislația europeană

Studii privind dispersia poluanților în atmosferă, în scopul evaluării calității aerului în zonele şi aglomerările de la nivel național

Sistem de prognoză a calității aerului în vederea creşterii capacității de luare a deciziilor de către autoritățile publice de mediu şi pentru creşterea gradului de cunoaştere a nivelului calității aerului care se va realiza pe baza datelor privind calitatea aerului din RNMCA

Bază de date privind inventarierea poluanților emişi în aer conformă cu cerințele Directivei INSPIRE

Monitorizarea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici stabilite prin Directiva 2001/81/CE şi Directiva 2016/2284/CE precum şi prin Protocolul Gothenburg

Monitorizarea respectării prevederilor referitoare la încadrarea în valorile-limită stabilite prin Directiva 2008/50/CE.

Factori de succes

Ministerul Mediului si Agenția Națională pentru Protecția Mediului prin realizarea măsurilor care conduc la îndeplinirea obiectivului de program.

Pentru îndeplinirea cu succes a programului este necesară asigurarea implementării proiectului finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), Axa Prioritară 4 - Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric - Obiectivului Specific (OS) 4.2 Creşterea nivelului de evaluare şi monitorizare a calității aerului la nivel național si asigurarea realizarii de studii în domeniu.

41

42

Program 4.1: Calitatea aerului şi emisii atmosferice

Rezultat 4.1.1. Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului (RNMCA) funcțională conform noilor cerințe din legislația europeană

Măsura 4.1.1.1. Asigurarea funcționării Rețelei naționale de monitorizare a calității aerului (RNMCA), inclusiv pentru extinderea rețelei prin dotarea cu stații fixe noi.

Măsura 4.1.1.2. Elaborarea şi depunerea cererii de finanțare pentru Dezvoltarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) prin dotare cu echipamente de monitorizare a poluanților şi instalarea lor în amplasamente noi şi cu echipamente de monitorizare a unor poluanți noi pentru care până în acest moment nu există determinări

Rezultat 4.1.2. Studii privind dispersia poluanților în atmosferă, în scopul evaluării calității aerului în zonele şi aglomerările de la nivel național

Măsura 4.1.2.1. Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor în scopul elaborării de studii privind modelarea dispersiei poluanților în atmosferă

Rezultat 4.1.3. Sistem de prognoză a calității aerului în vederea creşterii capacității de luare a deciziilor de către autoritățile publice de mediu şi pentru creşterea gradului de cunoaştere a nivelului calității aerului care se va realiza pe baza datelor privind calitatea aerului din RNMCA

Măsura 4.1.3.1. Elaborarea şi depunerea cererilor de finanțare pentru crearea unui sistem de prognoză a calității aerului pe baza datelor provenite din RNMCA

Rezultat 4.1.4. Bază de date privind inventarierea poluanților emişi în aer conformă cu cerințele Directivei INSPIRE

Măsura 4.1.4.1. Elaborarea şi depunerea cererii de finanțare pentru dezvoltarea unei baze de date în conformitate cu cerințele Directivei INSPIRE, privind inventarierea poluanților emişi în aer.

Rezultat 4.1.5 Monitorizarea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici stabilite prin Directiva 2001/81/CE şi Directiva 2016/2284/CE precum şi prin Protocolul Gothenburg

Măsura 4.1.5.1. Derularea Contractului nr. 84/19.12.2017 pentru prestarea de serviciilor de achiziție a serviciilor în scopul elaborării de studii privind prognozelor naționale de emisii de poluanți atmosferici

Rezultat 1.1.6. Monitorizarea respectării prevederilor referitoare la încadrarea în valorile-limită stabilite prin Directiva 2008/50/CE

Măsura 4.1.6.1. Dotarea cu licenta anuale pentru utilizarea softului AQISv3.0, realizat de Institutul pentru Sănătate Publică şi Mediu din Olanda (RIVM).

Măsura 4.1.6.2. Dezvoltarea unui instrument de raportare a datelor de calitatea aerului, planurilor şi programelor şi atingerea obiectivelor de mediu conform Deciziei 2011/850/EU- IPR care sa automatizeze fluxurile de date de la Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului catre Comisia Europeana

Rezultat 4.1.7.1. Dezvoltarea şi optimizarea laboratoarelor de protecție a mediului din cadrul ANPM şi Agențiilor pentru Protecția Mediului (APM) teritoriale, în scopul efectuării şi derulării de către acestea a programelor de monitorizare a calității aerului înconjurător la nivel teritorial.

Măsura 4.1.7.1. Achiziția de echipamente de laborator şi de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic şi moral din cadrul laboratoarelor ANPM şi APM.

Măsura 4.1.7.2. Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM şi APM pentru operarea echipamentelor şi monitorizarea mediului.

Măsura 4.1.7.3. Elaborarea de proceduri privind monitorizarea factorilor de mediu din aerul înconjurător şi emisii în cadrul laboratoarelor ANPM şi APM.

Rezultat 4.1.8. Identificarea şi/sau reactualizarea principalelor măsuri şi acțiuni care trebuie puse în aplicare pentru conformarea cu prevederile Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 şi a Regulamentului (CE) nr. 850/2004 privind poluanții organici persistenți

Măsura 4.1.8.1. Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru elaborarea studiului privind reactualizarea Planului National de Implementare a prevederilor Conventiei privind poluantii organici persistenti, adoptata la Stockholm la 22 mai 2001.

Rezultat 4.1.9. Calcularea bugetului național de azot, determinarea eficienței utilizării azotului şi surplusurilor de azot, şi stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac

Măsura 4.1.9.1. Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru calcularea bugetului național de azot, determinarea eficienței utilizării azotului şi surplusurilor de azot, şi stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac

Rezultat 4.1.10. Determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP)

Masura 4.1.10.1. Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea studiului privind determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP)

Rezultat 4.1.11. Crearea/actualizarea cadrului legislativ în domeniul calităţii aerului şi emisiilor atmosferice

Măsură 4.1.11.1. Transpunerea şi preluarea la termen în legislaţie naţională a legislaţiei UE

Măsura 4.1.11.2. Crearea cadrului legislativ pentru aplicarea acordurilor internaţionale din domeniul calităţii aerului şi emisiilor atmosferice

Programul 4.2: Zgomot ambiant

Justificare

Directiva 2002/49/CE privind evaluare şi gestionarea zgomotului ambiant, transpusă în legislația națională prin HG 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte cadrul general pentru punerea în aplicare a Directivei 2002/49/CE în România.

Odată cu transpunerea în legislația națională şi a Dircetivei 2015/996/UE, va creşte calitatea datelor rezultate ca urmare a rezultatelor hărților strategice e zgomot precum şi gradul de comprabilitate a acestora la nivelul statelor membre UE, dar pregătirea noului cadru legislativ necesar punerii în aplicare a Directivei 2015/996/UE va necesita un efort tehnic şi adminsitrativ din partea Ministerului Mediului pe o perioadă comprimată de timp în 2017-2018. Astfel, pentru a elimina obstacolele care pot conduce la o întărziere a aplicării directivei 2015/996/UE în România, la nivelul MM este necesar să:

să achiziționeze software de cartare zgomot care să conțină metode comune de evaluare a zgomotului;

să realizeze Ghiduri de realizare a hărților strategice de zgomot utilizând software de cartare (evaluare) a zgomotului;

să realizeze un model de evaluare conformitate a hărților strategice de zgomot cu prevederile directivei 2015/996/EU

Obiective

Îmbunătățirea reglementării măsurilor de gestionare şi evaluare a zgomotului ambiant.

Descriere

Elaborarea documentației pentru achiziționarea software de cartare zgomot şi elaborarea ghidurilor de realizare a hărților strategice de zgomot utilizând software de cartare (evaluare) a zgomotului.

Etapele pentru realizarea programului propus sunt:

1. armonizarea lingvistică a termenilor tehnici care sunt în contradicție în versiunea în limba română față de versiune în limba engleză a Directivei 2015/996/EU;

2. achiziționarea software de cartare zgomot;3. realizarea modelului de evaluare conformitate a hărților strategice de zgomot cu prevederile directivei

2015/996/EU;4. elaborare Ghiduri de realizare a hărților strategice de zgomot utilizând software de cartare (evaluare) a

zgomotului.

Factori de succes


43

Programul 4.3: Radioactivitatea mediului

JustificareAsigurarea unei informări prompte şi adecvate a factorilor de decizie naționali şi internaționali (Comisia Europeană, Agenția Internațională de Energie Atomică), precum şi a populației cu privire la radioactivitatea factorilor de mediu, permite autorităților competente luarea deciziilor optime, în timp util, contribuind totodată la asigurarea / garantarea unui mediu curat şi a unui mod de viață sănătos pentru populația României.

ObiectiveDezvoltarea şi optimizarea Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului în scopul susținerii răspunsului adecvat în situații de accident nuclear sau urgență radiologică, care are ca țintă finală protejarea populației expuse la radiații:

16,71% din populația României locuieşte în județele cu risc crescut de contaminare în cazul unui accident nuclear la CNE Cernavoda sau CNE Kozlodui

100 % din populația României locuieşte în zone care pot fi afectate de accidente nucleare transforntaliere (ex. accidentul de la CNE Cernobîl sau cel de la CNE Fukushima-Daiichi) şi/ sau urgențe radiologice, inclusiv atacuri teroriste.DescriereProgramul îşi propune asigurarea echipamentelor necesare operării RNSRM, a instruirii personalului din cadrul rețelei în vederea monitorizării radioactivității mediului în situații normale şi de urgență, precum şi conectarea sistemului informatic aferent RNSRM la Sistemul Național de Securitate Cibernetică (SNSC).

44

Program 4.2: Zgomot ambiant

Rezultat 4.2.1. Îmbunătățirea gestionării şi evaluării zgomotului ambiant

Măsura 4.2.1.1. Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor pentru dotarea cu software de cartare a zgomotului, inclusiv software GIS aferent.

Măsura 4.2.1.2. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizarea hărților strategice de zgomot prin utilizare de software de cartare (evaluare) a zgomotului.

Măsura 4.2.1.3. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizare prognoze de reducere a zgomotului în funcție de tipul de măsură propusă pentru reducerea zgomotului şi de tipul sursei de zgomot

În acest sens sunt necesare efectuarea următoareleor etape: Modernizarea RNSRM prin reparare, up-gradare şi achiziționare de echipamente noi, necesare

monitorizării:o up-grade / înlocuire hardware şi software pentru stațiile automate;

o up-grade-ul sistemului de comunicații aferent stațiilor automate de monitorizare a radioactivității mediului (aer, apă) prin asigurarea unei comunicații prin VPN securizat, respectiv comunicație satelitare prin STS;

o up-grade / înlocuire hardware şi software a sistemului de management a stațiilor automate de monitorizare;

o up-grade / înlocuire hardware şi software pentru echipamentele de laborator şi autolaborator;

o achiziția de echipamente de laborator şi de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic şi moral din cadrul RNSRM;

Extinderea RNSRM în alte locații, prin achiziționarea şi amplasarea de stații automate de monitorizare a radioactivității mediului

Instruirea personalului din cadrul RNSRM pentru operarea echipamentelor şi monitorizarea mediului

Elaborarea de proceduri privind monitorizarea radioactivității factorilor de mediu în cadrul RNSRM conectarea sistemului informatic aferent RNSRM la Sistemul Național de Securitate Cibernetică (SNSC)

Factori de succes Optimizarea calității informației publice pusă la dispoziție de către RNSRM prin afişarea în timp real a

informațiilor privind radioactivitatea mediului Creşterea securității sistemului – 110 rețele VPN securizat prin STS şi rețele securizate de transmisii de

date satelitare pentru stații automate de monitorizare (apă şi aer) Creşterea capacității administrative – 420 utilizatori instruiți

Creşterea interoperabilitatii sistemelor informatice – minum 10 servicii web de interoprabilitate cu următoarele sisteme: SIM, data.gov.ro, geportal.gov.ro, CNCAN, IGSU-MAI, MapN, EURDEP.

Optimizarea răspunsului la sitații de urgență - 38 laboratoare (1 laborator național de referință şi 37 laboratoare locale) capabile să participe la monitorizarea radioactivității factorilor.

45

Program 4.3: Radioactivitatea mediului

Rezultat 4.3.1. Asigurarea echipamentelor necesare şi a personalului instruit în vederea monitorizării radioactivității mediului în situații normale şi de urgență

Măsura 4.3.1.1. Pregătirea continuă a RNSRM pentru asigurarea răspunsului prompt în situații de urgență

Măsura 4.3.1.2. Îmbunătățirea continuă a securității cibernetice la nivelul RNSRM

Obiectivul Strategic 5: Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente industriale

a) Emisii industriale

Directiva 2010/75/UE acordă autorităților competente pentru protecția mediului responsabile cu emiterea autorizației integrate de mediu suficientă flexibilitate în ceea ce priveşte stabilirea valorilor limită de emisie, însă valorile limită de emisie stabilite trebuie să garanteze că, în condiții normale de funcționare, emisiile nu depăşesc nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile. În acest scop, autoritatea competentă pentru protecția mediului responsabilă cu emiterea autorizației integrate de mediu poate stabili valori limită de emisie care sunt diferite de nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile în ceea ce priveşte valorile, perioadele de timp şi condițiile de referință aplicate, atât timp cât, prin rezultatele monitorizării emisiilor, se poate demonstra, că emisiile nu depăşesc nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile.

Pentru a ține cont, de anumite circumstanțe specifice în care aplicarea nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile ar conduce la costuri disproporționat de mari față de beneficiile aduse mediului, autoritățile competente pentru protecția mediului responsabile cu emiterea autorizației integrate de mediu, conform art. 15 alin. (5) din Legea nr. 278/2013 ar trebui să fie în măsură să stabilească valorile limită de emisie mai puțin stricte, care se abat de la nivelurile respective. Astfel de măsuri trebuie să fie pe deplin justificate şi să se bazeze pe o evaluare care să țină seama de criterii suficiente, clare şi bine definite. Valorile limită de emisie stabilite în Legea nr. 278/2013 nu trebuie să fie depăşite, nu trebuie să se producă nicio poluare semnificativă şi trebuie atins un nivel ridicat de protecție a mediului în întregul său.

În acest sens, la nivelul Statelor Membre este oportun să se elaboreze „politici şi ghiduri”, măsuri de punere în aplicare a prevederilor Directivei 2010/75/UE, care vor contribui la argumentarea deciziilor de aplicare a derogărilor privind stabilirea valorilor limită de emisie în anumite circumstanțe.

b) Instrumente UE de performanţă de mediu: EMAS și Eticheta UE Ecologică

In conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1221/2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la sistemul comunitar de management de mediu şi audit (EMAS) (denumit Regulamentul EMAS III) şi ale Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 66/2010 privind eticheta UE ecologică, Statele Membre trebuie să asigure promovarea sistemului UE de management de mediu şi audit (EMAS), precum şi a sistemului de acordare a etichetei UE ecologice.

Abordarea credibilă şi riguroasă a îmbunătățirii performanței de mediu a organizațiilor prin participarea voluntară la EMAS se realizează prin implementarea la nivelul organizației a unui sistem de management de mediu operațional bazat pe performanta, transparența şi credibilitate, principii care pot fi realizate de orice tip de organizație din toate sectoarele de activitate, publice sau private.

Eticheta ecologică se acordă în baza unui set de criterii, care analizează impactul produsului sau al serviciului asupra mediului pe tot parcursul ciclului sau de viață. Prin aplicarea etichetei UE ecologice pe produse/servicii, operatorii economici vor putea oferi consumatorilor un indiciu fiabil pentru a identifica

46

cu uşurință produsele cu o bunǎ performanțǎ ecologicǎ disponibile pe piațǎ. Produsele etichetate ecologic pot avea un impact semnificativ în orientarea pieței către o dezvoltare durabilă.

Pentru a preveni accidentele majore care ar putea rezulta din anumite activități industriale în care sunt implicate substanțe periculoase sau amestecuri ale acestoraşi de a limita consecințele unor astfel de accidente, pentru sănătatea umană şi pentru mediu, printr-o abordare secvențială a nivelului de control, respectiv cu cât cantitatea de substanță este mai mare, cu atât regulile sunt mai stricte, operatorul are obligația să ia toate măsurile necesare, potrivit prevederilor legislației în vigoare, pentru a preveni accidentele majore şi pentru a limita consecințele acestora asupra sănătății umane şi asupra mediului.

Pentru a se asigura o mai bună protecție a zonelor rezidențiale, a zonelor de utilitate publică considerabilă şi a mediului, inclusiv a zonelor de interes natural deosebit sau deosebit de vulnerabile, este necesar ca, în cadrul politicilor de amenajare a teritoriului sau în cadrul altor politici relevante puse în aplicare în statele membre, să se asigure distanțe adecvate între asemenea zone şi amplasamente care prezintă astfel de pericole, iar, acolo unde sunt vizate amplasamente deja existente, să se pună în aplicare, dacă este necesar, măsuri tehnice suplimentare, astfel încât riscul pentru persoane sau pentru mediu să fie menținut la un nivel acceptabil. La luarea deciziilor ar trebui să se țină seama de suficiente informații despre riscuri şi de recomandările tehnice privind aceste riscuri.

47

48

Obiectivul Strategic 5: Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente industriale

Program 5.1: Controlul poluării industriale

Măsuri Program 5.1:Măsura 5.1.1.1. Actualizarea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru cel de-al doilea studiu privind orientări/ghiduri pentru implementarea unitară a legislației UE din domeniul emisiilor industriale IEDMăsura 5.1.2.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru organizare evenimente privind diseminarea la nivel național a etichetei UE ecologice pe diferite produse/servicii, respectiv a cerințelor sistemului UE de management de mediu si audit (EMAS)

Program 5.2: Managementul accidentelor industriale

Măsuri Program 5.2:Măsura 5.2.1.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studii pentru elaborarea ghidurilor privind distanţele de securitate adecvate şi efectul domino şi ghid privind aplicarea Directivei Seveso III pentru sectorul deşeuri





Valoare/ani mii Lei

Obiectivul Strategic 5. Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente industriale

2018 2019 2020 2021

6.677 1.629 1.597 1.682 1.768

5.1. Controlul poluării industriale 4.452 1.086 1.065 1.122 1.179

5.2. Managementul accidentelor industriale 2.226 543 532 561 589

49

Consolidarea capacităţii administrative a autorităţilor pentru protecţia mediului de reglementare a activităţilor din domeniul privind prevenirea și controlul poluării industriale și prevenirea accidentelor industriale majore. (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 20)

Impacturi

Rezultat 5.1.1. Gradul de realizare a îmbunătăţirea capacităţii administrative a autorităţilor pentru protecţia mediului și asigurarea implementării eficiente a legislaţiei UE în domeniul privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. Indicator rezultat: Elaborarea de studii privind orientări/ghiduri pentru implementarea unitară a legislației UE din domeniul emisiilor industriale IED (Unitate: Nr. / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 2 / Țintă 2021: 2) Rezultat 5.1.2. Gradul de promovare a instrumentelor UE de performanţă de mediu în rândul organizaţiilor, producătorilor si consumatorilor. Indicator rezultat: organizarea de campanii de informare si conștientizare. (Unitate: Nr. / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 2 / Țintă 2021: 4) Rezultat 5.2.1. Gradul de realizare a îmbunătăţirii capacităţii administrative a autorităţilor pentru protecţia mediului în domeniul SEVESO. Indicator rezultat: Ghid privind distanţele de securitate adecvate şi efectul domino şi ghid privind aplicarea Directivei Seveso III pentru sectorul deşeuri (Unitate: Nr. / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 1 / Țintă 2021: 1)


Programul 5.1: Controlul poluării industriale

Justificare

Prin programului propus în PSI pentru domeniul privind controlul poluării se urmăreşte îmbunătățirea reglementărilor privind aplicarea unitară a măsurilor de prevenire şi control integrat al poluării, precum şi promovarea instrumentelor UE privind performanța de mediu în rândul organizațiilor, producătorilor si consumatorilor.

Incurajarea participării voluntare a organizațiilor la EMAS şi Eticheta UE Ecologică reprezintă un element al strategiei pentru protecția mediului la nivel european.

Obiective

Îmbunătățirea reglementărilor privind aplicarea unitară a măsurilor de prevenire şi control integrat al poluării şi promovarea instrumentelor UE privind performanța de mediu în rândul organizațiilor, producătorilor si consumatorilor, având ca ani țintă anul 2018.

Descriere

Se estimează că rezultatele de program să contribuie la atingerea obiectivului programului din domeniul controlul poluării, concretizate prin realizarea de studii privind orientări/ghiduri pentru implementarea unitară a legislației UE din domeniul emisiilor industriale IED, precum si organizarea de campanii de promovare a instrumentelor UE de performanță de mediu.

Factori de succes


50

Programul 5.2: Managementul accidentelor industriale

Justificare

Prin programului propus în PSI pentru domeniul privind managementul accidentelor industriale se urmăreşte îmbunătățirea reglementărilor privind aplicarea unitară a măsurilor de prevenire a accidentelor majore care ar putea rezulta din anumite activități industriale în care sunt implicate substanțe periculoase sau amestecuri ale acestora, prin elaborarea de ghiduri. Scopul principal al elaborarii ghidurilor îl constituie o amenajare eficientă a teritoriului, armonizarea la nivelul întregului teritoriu a politicilor economice, sociale si de protecția mediului stabilite la nivel national şi local pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale tãrii, urmãrindu-se cresterea coeziunii si eficienței relatiilor economice şi sociale dintre acestea. Toate acestea trebuiesc privite în contextul prevenirii accidentele majore în care sunt implicate substanțe periculoase sau amestecuri ale acestora specificate în anexa I a Legii 59/2016, şi de limitare a consecințelor unor astfel de accidente pentru sănătatea umană şi mediu.

Obiective

Îmbunătățirea reglementării măsurilor pentru prevenirea accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase, precum şi pentru limitarea consecințelor acestora asupra sănătății umane şi asupra mediului, prin realizarea de ghiduri necesare implementării unitare a legislației UE în domeniul SEVESO, având ca ani țintă de realizare anul 2018, respectiv 2021.

51

Program 5.1: Controlul poluării industriale

Rezultat:. 5.1.1. Gradul de realizare a îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului şi asigurarea implementării eficiente a legislației UE în domeniul privind prevenirea şi controlul integrat al poluării

Măsura 5.1.1.1. Actualizarea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru cel de-al doilea studiu privind orientări/ghiduri pentru implementarea unitară a legislației UE din domeniul emisiilor industriale IED

Rezultat 5.1.2. Gradul de promovare a instrumentelor UE de performanță de mediu în rândul organizațiilor, producătorilor si consumatorilor

Măsura 5.1.2.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru organizare evenimente privind diseminarea la nivel național a etichetei UE ecologice pe diferite produse/servicii, respectiv a cerințelor sistemului UE de management de mediu si audit (EMAS).

Descriere

Se estimează că rezultatele de program să contribuie la atingerea obiectivului programului din domeniul privind managementul accidentelor industriale, concretizate prin realizarea de studii pentru elaborarea ghidurilor privind distanțele de securitate adecvate şi efectul domino în contextul implementării eficientă a legislației UE din domeniul SEVESO III.

Factori de succes


52


Rezultat 5.2.1. Gradul de realizare a îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului în domeniul SEVESO

Măsura 5.2.1.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studii privind distanţele de securitate adecvate şi efectul domino şi ghid privind aplicarea Directivei Seveso III pentru sectorul deşeuri

Obiectivul Strategic 6: Legislaţie orizontală și infrastructura pentru informaţii spaţiale

a) Răspunderea de mediu

Prevenirea şi repararea, în cea mai mare măsură posibilă, a prejudiciilor aduse mediului contribuie la realizarea obiectivelor şi la aplicarea principiilor politicii comunitare în domeniul mediului. Directiva 2004/35 a Parlamentului European şi Consiliului privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului a fost transpusă de România prin OUG nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19 din 2008, cu modificările şi completările ulterioare.. Prevenirea şi repararea prejudiciilor aduse mediului trebuie corelat pentru aplicare în conformitate cu principiul „poluatorul plăteşte” prevăzut de OUG nr. 195 din 2005 privind protecția mediului, cu modificările şi completările ulterioare.

Principiul fundamental este cel potrivit căruia operatorul a cărui activitate a cauzat un prejudiciu asupra mediului sau o amenințare iminentă de producere a unui asemenea prejudiciu trebuie să răspundă financiar. Astfel, operatorii sunt determinați să adopte măsuri şi să dezvolte practici menite să diminueze riscurile de producere a unor asemenea evenimente, astfel încât să se reducă expunerea la riscurile financiare asociate dezvoltării unor activități cu impact asupra mediului. Drept urmare este necesară dezvoltarea ofertei de instrumente financiare privind raspunderea de mediu.

b) Aplicarea legislaţiei EIA/SEA

În contextul adoptării Acordului de Parteneriat între Comisia Europeană (CE) şi România, şi a îndeplinirii condiționalităților orizontale ex-ante, CE a evidențiat calitatea nesatisfăcătoare şi lipsa abordării unitare a evaluării rapoartelor privind evaluarea impactului asupra mediului (RIM) din cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului (EIA) derulate de către Autoritățile Competente pentru Protecția Mediului.

Planul de acțiune anexă la Acordul de Parteneriat este proiectat pentru a răspunde la neîndeplinirea criteriului "Măsuri de formare profesională şi difuzare de informații pentru personalul care participă la punerea în aplicare a directivelor privind EIA şi SEA" a condiționalității ex-ante orizontale Legislația de mediu privind evaluarea impactului asupra mediului (Environmental Impact Assessment - EIA) şi evaluarea strategică de mediu (Strategic Environmental Assessment - SEA) - Existența unor măsuri de aplicare eficace a legislației Uniunii din domeniul mediului referitoare la EIA şi SEA.

Planul de acțiune privind condiționalitatea generală ex-ante EIA/SEA se află într-o etapă avansată de implementare, dar nu este finalizat, fiind nevoie de încheierea implementării celor două proiecte de asistență tehnică al căror obiectiv este formarea autorităților competente şi implicate în punerea în aplicare a Directivelor EIA/SEA şi elaborarea a 7 ghiduri privind implementarea legislației EIA.

c) Infrastructura pentru informaţii spaţiale

Cu toate că au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte punerea în aplicare a directivei până în prezent, niciunul dintre termenele prevăzute de aceasta nu au fost respectat. Legăturile dintre diferitele etape fac ca acest lucru să aibă un impact cumulativ, deoarece, chiar şi în cazurile în care progresele

53

înregistrate într-o etapă ulterioară sunt promițătoare, acestea vizează un număr de seturi de date spațiale mai scăzut decât cel preconizat.

Domeniul de aplicare al directivei include o gamă largă de date spațiale, care sunt gestionate de un număr mare de autorități publice de la nivel național, regional şi local.

Politica naționala în domeniul datelor referitoare la schimbul de date este foarte variată şi eterogene, continuând să avem probleme în acest domeniu. Politicile reflectă flexibilitatea amplă a abordărilor prevăzute în directivă, variind de la accesul şi utilizarea libere şi deschise, la recuperarea integrală a costurilor, la creşterea veniturilor şi la diverse tipuri de parteneriate public-privat.

Toate seturile de date spațiale care se încadrează în cele 34 de teme de date spațiale ar fi trebuit să fie identificate, documentate şi puse la dispoziție online prin intermediul serviciilor până în decembrie 2013.

În ceea ce priveşte furnizarea de date, datele cele mai relevante din punctul de vedere al mediului (în special datele care fac obiectul anexei III) nu sunt încă accesibile (termen-limită 2013). Din acest motiv, realizarea etapei de transformare a acestor date în date interoperabile (termen-limită 2020) este mult îngreunată.

Până în decembrie 2013, MM ar fi trebuit să dispună de servicii online pentru căutarea, vizualizarea şi descărcarea tuturor seturilor de date spațiale documentate pe care le deține.

Accesibilitatea generală a seturilor de date spațiale prin servicii de vizualizare şi de descărcare este foarte scăzută(1 singur set de date are serviciu de vizualizare şi descărcare).

Transformarea datelor spațiale pentru a respecta modelele de date comune este cea mai dificilă sarcină, termenul de finalizare fiind până în 2020 astfel ca în prezent există 1 singur set de conform.

Alte motive pentru deficiențele de punere în aplicare:

întârzierile referitoare la transpunerea şi crearea unei structuri de coordonare fară personalitate juridică.

criza economică şi presiunea asupra bugetului național au avut, de asemenea, un impact asupra alocării investițiilor inițiale necesare (în domeniul dezvoltării infrastructurii informatice şi al competențelor tehnice din administrații)

coordonarea, clarificarea şi stabilirea priorităților insuficiente la nivel național între autoritățile relevante, în special între cele responsabile pentru datele privind mediul (de exemplu, identificarea seturilor de date minime necesare);

complexitatea tehnică a interoperabilității normelor şi ghidurilor de punere în aplicare care impun aplicarea unor instrumente şi competențe informatice adesea absente.

54

55

Obiectiv Strategic 6: Legislaţie orizontală și realizarea infrastructurii pentru informaţii spaţiale

Program 6.1:Răspunderea de mediu

Măsuri Program 6.1:Măsura 6.1.1.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studiului necesar identificarii formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului

Program 6.2: Aplicarea eficientă a legislaţiei EIA/SEA

Măsuri Program 6.2:Măsura 6.2.1.1. Formarea autorităților competente de mediu şi a celor implicate în punerea în aplicare a Directivelor EIA/SEA la toate nivelurile relevante, pe baza Strategiei şi planului elaborate prin asistența JASPERS în anul 2013 şi cu sprijinul Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT), în două cicluri (2014-2016 şi 2017-2020) - proiectul ”Formarea profesională a personalului autorităților competente pentru protecția mediului privind evaluarea impactului asupra mediului şi evaluarea de mediu pentru perioada 2014-2020”Măsura 6.2.1.2. Aprobarea ghidurilor EIA elaborate de JASPERS prin ordin de ministruMăsura 6.2.1.3. Elaborarea de noi ghiduri pentru aplicarea legislației EIA proiectul ”Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului în scopul derulării unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EGEIA)”, cod SIPOCA 19

Program 6.3: Infrastructura pentru

informaţii spaţiale

Măsuri Program 6.3:Măsura 6.3.1.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii şi produse pentru realizarea serviciilor şi a seturilor de date spațiale, precum şi a metadatelor aferente în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE


Resursele bugetare pentru implementarea măsurilor şi atingerea rezultatelor şi impacturilor pentru perioada 2018-2021 sunt 105,685(000 Lei).



Valoare/ani mii Lei

Obiectivul Strategic 6 Legislaţie orizontală și realizarea infrastructurii pentru informaţii spaţiale.

2018 2019 2020 2021

105.685 21.490 24.580 23.547 36.068

6.1. Răspunderea de mediu 2.226 543 532 561 589

6.2. Aplicarea eficientă a legislaţiei EIA/SEA 101.234 20.404 23.515 22.425 34.890

6.3. Infrastructura pentru informaţii spaţiale 2.226 543 532 561 589

56

Legislaţie orizontală - Răspunderea de mediu; aplicarea unitară și eficientă a legislaţiei EIA/SEANumăr de servicii și seturi de date spaţiale realizate în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 21)

Impacturi

Rezultat 6.1.1. Elaborarea unui studiu privind identificarea formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanţiei financiare și revizuirea garanţiei. Indicator rezultat: Existenta formelor de garantie financiara si a Metodologiei de calcul și revizuire a acesteia privind raspunderea de mediu. Rezultat 6.2.1. Îmbunătăţirea capacităţii administrative a autorităţilor pentru protecţia mediului prin implementarea eficientă a legislaţiei UE din domeniul mediului referitoare la EIA și SEA. Indicator rezultat: Persoane instruite din autorități pentru protecția mediului, Autorități de Management (AM), Organisme Intermediare (OI) (Unitate: Nr / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 401 / Țintă 2021: Total personal) Rezultat 6.3.1. Infrastructura ministerului mediului pentru informaţii spaţiale realizată în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE Indicator rezultat: Servicii și seturi de date spațiale realizate în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE (Unitate: % / Valoare referință: - / Țintă 2018: 10 / Țintă 2021: 100)


Programul 6.1: Răspunderea de mediu

Justificare

Elaborarea studiului privind identificarea formelor de garanție financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare şi revizuirea garanției va contribui la respectarea cerințelor prevazute de art. 33 din OUG nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19 din 2008, cu modificările şi completările ulterioare . Prevenirea şi repararea, în cea mai mare măsură posibilă, a prejudiciilor aduse mediului contribuie la realizarea obiectivelor şi la aplicarea principiilor politicii comunitare în domeniul mediului.

Obiective

Identificarea formelor de garanție financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, în scopul garantării obligațiilor operatorilor, prevăzute de O.U.G. nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului.

Descriere

Elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica, contractarea realizării studiului privind identificarea formelor de garanție financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare şi revizuirea garanției şi urmărirea derulării acestuia.

Factori de succes

Realizarea Studiului privind identificarea formelor de garanție financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare şi revizuirea garanției va contribui la aplicarea legislației din domeniul protecției mediului cu privire la răspunderea de mediu.

57

Program 6.1: Răspunderea de mediu

Rezultat 6.1.1. Elaborarea unui studiu privind identificarea formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare şi revizuirea garanției.

Măsura 6.1.1.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studiului necesar identificarii formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului.

Programul 6.2: Aplicarea eficientă a legislaţiei EIA/SEA

Justificare

Programul contribuie la soluționarea problemelor semnalate anterior prin următoarele măsuri:

Măsura 1: Formarea autorităților competente de mediu şi a celor implicate în punerea în aplicare a Directivelor EIA/SEA;

Măsura 2: Aprobarea ghidurilor EIA elaborate de JASPERS prin ordin de ministru (acțiune finalizată în 2016)

Măsura 3: Elaborarea de noi ghiduri pentru aplicarea legislației EIA

Obiectiv

Aplicarea legislației EIA/SEA Număr persoane instruite (etapa a II-a) din autorități pentru protecția mediului, Autorități de

Management (AM), Organisme Intermediare (OI): 392 Ordinul MMAP nr. 1825/21.09.2016 publicat în Monitorul Oficial nr. 821/18.10.2016) Elaborarea a 7 ghiduri EIA noi, instruirea a 135 de persoane din autorități de mediu, informare

prin diseminare a 425 de persoane din alte autorități.

Descriere

Îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului prin implementarea eficientă a legislației UE din domeniul mediului referitoare la EIA şi SEA se realizează printr-un pachet de 3 acțiuni care asigură îndeplinirea condiționalității ex-ante 6 din planul de acțiune anexă la Acordul de parteneriat Comisia Europeana-Romania:

Proiectul ”Formarea profesională a personalului autorităților competente pentru protecția mediului privind evaluarea impactului asupra mediului şi evaluarea de mediu pentru perioada 2014-2020”, cod 3.1.011

Aprobarea ghidurilor EIA elaborate de JASPERS prin ordin de ministru (îndeplinit)

Proiectul ”Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului în scopul derulării unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EGEIA)”, cod SIPOCA 19

Factori de succes

Pentru îndeplinirea cu succes a programului, în ceea ce priveşte măsurile de aplicare eficace a legislației Uniunii din domeniul mediului referitoare la EIA şi SEA, este necesară asigurarea implementării celor două proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, cod 3.1.011 şi cod SIPOCA 19. Pentru realizarea acțiunilor şi îndeplinirea indicatorilor de program/proiect, este necesară urgentarea acțiunilor care conduc la realizarea în integralitate a planului de acțiune privind condiționalitatea generală ex-ante EIA/SEA.

58

Programul 6.3: Infrastructura pentru Informaţii Spaţiale

Justificare

Directiva INSPIRE, transpusă în legisalție națională prin Ordonanța Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România, republicată, stabileşte acțiuni de înlăturare a obstacolelor din calea partajării datelor spațiale între toate nivelurile de guvernare în interiorul statelor membre şi între acestea.

Astfel, pentru a elimina obstacolele privind partajarea datelor spațiale, MM, conform Hotărârii Guvernului nr. 579/2015 privind stabilirea responsabilităților specifice ale autorităților publice, precum şi a structurilor tehnice pentru realizarea temelor de date spațiale şi aprobarea măsurilor necesare pentru punerea în comun a acestora, are obligația să:

să pună în aplicare servicii online interoperabile care să permită căutarea, vizualizarea şi descărcarea datelor spațiale;

să organizeze şi să publice treptat date spațiale în conformitate cu modelele de date comune pentru o mai mare interoperabilitate şi o productivitate îmbunătățită.

59

Program 6.2: Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA

Rezultat 6.2.1. Îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului prin implementarea eficientă a legislației UE din domeniul mediului referitoare la EIA şi SEA.

Măsura 6.2.1.1. Formarea autorităților competente de mediu şi a celor implicate în punerea în aplicare a Directivelor EIA/SEA la toate nivelurile relevante, pe baza Strategiei şi planului elaborate prin asistența JASPERS în anul 2013 şi cu sprijinul Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT), în două cicluri (2014-2016 şi 2017-2020) - proiectul ”Formarea profesională a personalului autorităților competente pentru protecția mediului privind evaluarea impactului asupra mediului şi evaluarea de mediu pentru perioada 2014-2020”

Măsura 6.2.1.2. Aprobarea ghidurilor EIA elaborate de JASPERS prin ordin de ministru

Măsura 6.2.1.3 Elaborarea de noi ghiduri pentru aplicarea legislației EIA- proiectul ”Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului în scopul derulării unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EGEIA)”, cod SIPOCA 19

ObiectiveRealizarea Infrastructurii ministerului mediului pentru informații spațiale realizată în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE, seturi de date spațiale şi servicii interoperabile până în 2020.

DescriereElaborare documentație pentru achiziționarea echipamentelor informatice necesare în vederea realizării arhitecturii pentru infrastructura de date spațiale, a realizării şi stocării seturilor de date spațiale şi a aplicațiilor informatice care asigură funcționalitatea serviciilor facilitate de rețea şi a serviciilor de date spațiale, precum şi asigurarea întreținerii acestora.

Etapele pentru realizarea programului propus sunt:1. identificarea datelelor spațiale relevante pentru politicile de mediu şi politicile şi acțiunile care au un

impact asupra mediului, în conformitate cu temele enumerate în anexele laOG nr.4/2010, republicată;2. documentarea datelor spațiale, astfel încât acestea să poată fi accesate pe internet, împreună cu

informații despre aspecte precum sursa lor, acoperirea geografică, calitatea şi condițiile de utilizare, în conformitate cu specificațiile privind metadatele;

3. punerea în serviciilor online interoperabile care să permită căutarea, vizualizarea şi descărcarea datelor spațiale, în conformitate cu specificațiile privind serviciile de rețea

4. organizarea şi publicarea pâna în 2020 a datelor spațiale în conformitate cu modelele de date comune pentru o mai mare interoperabilitate şi o productivitate îmbunătățită.

Factori de succesMM, prin realizarea infrastructurii de date spațiale, contribuie la realizarea infrastructurii naționale pentru informații spațiale şi implicit la nivel european. Accesul mai eficient la informații va duce la servicii de guvernare electronică mai ieftine şi de mai bună calitate pentru cetățeni şi autorități, îmbunătățind astfel transparența prin utilizarea datelor privind mediul. Aceasta contribuie la crearea unei baze de cunoştințe îmbunătățite pentru elaborarea de politici, luarea de decizii şi punerea în aplicare, reducerea costurilor şi îmbunătățirea calității evaluărilor (de exemplu, în domeniul evaluărilor impactului de mediu şi al gestionării riscurilor).Totodată, se va realiza şi o mai bună cooperare între autoritățile publice şi între diferite sectoare (de exemplu, amenajarea teritoriului, transportul, agricultura şi mediul), reducerea costurilor.

60

Program 6.3. Infrastructura pentru Informații Spațiale

Rezultat 6.3.1. Infrastructura Ministerului Mediului pentru informații spațiale realizată in conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE.

Măsura 6.3.1.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii şi produse pentru realizarea serviciilor şi a seturilor de date spațiale, precum şi a metadatelor aferente în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE.

Obiectivul Strategic 7: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activităţile economice în conformitate cu ţintele UE și adaptarea la impactul schimbărilor

climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare

Schimbările climatice se manifestă în sine prin procese lente şi evenimente extreme, de multe ori localizate, care pot afecta toate aspectele vieții oamenilor. Sprijinirea unei economii aflate în schimbare implică un nivel mai bun de pregătire, a societății. Prevenirea efectelor adverse într-un mod eficient ar putea să fie obținută printr-o comunicare îmbunătățită, printr-o alertă timpurie şi prin diseminarea informațiilor. Trebuie să fie dezvoltate metode adecvate de comunicare, în mod continuu, pentru a asigura faptul că se interacționează cu toți actorii relevanți într-un mod eficient. Un astfel de proces necesită îmbunătățirea capacității tuturor părților interesate de a trata aspectele legate de schimbările climatice şi creşterea gradului de conştientizare la toate nivelurile administrative naționale şi locale şi ale sectorului privat. Un astfel de proces necesită de asemenea identificarea grupurilor vulnerabile şi proiectarea mijloacelor de comunicare adecvată pentru gestionarea acestora.

Al cincilea raport al IPCC publicat în anul 2014 a scos în evidență influența factorului uman în modularea regimului climatic, punctând faptul că încălzirea accelerată a climatului este datorată îndeosebi creşterii concentrației gazelor cu efect de seră în atmosferă, generată de activitatea umană. Schimbările climatice recente au un impact pe scară largă asupra sistemelor naturale şi umane. Perioada 1986-2005 a fost cu aproximativ 0,61°C mai caldă decât perioada 1850-1900. Încălzirea sistemului climatic este fără echivoc, iar din 1950, multe dintre schimbările observate sunt fără precedent a lungul deceniilor. Emisiile totale de gaze cu efect de seră au continuat să crească în perioada 1970-2010, cu creşteri absolute mai mari între 2000 şi 2010, în ciuda unui număr tot mai mare de politici de atenuare a efectelor schimbărilor climatice. În anul 2010 emisiile totale de GES au ajuns la aproximativ 49 Gt de CO2 echivalent. Datorită efectelor secundare asociate schimbărilor climatice, apar o serie de riscuri: riscuri privind sănătatea şi mijloacele de trai ale oamenilor, evenimentele meteorologice extreme, insecuritatea alimentară şi apă, pierderea ecosistemelor şi a biodi-versității. Raportul este prezentat ca o sinteză a celor mai noi date şi metodologii în domeniu, fiind elaborat de către 259 autori proveniți din 39 de țări. De menționat este faptul că, față de raportul anterior elaborat în anul 2007, rezoluția modelelor climatice utilizate este mult mai bună, de 50 km, comparativ cu rezoluția grosieră utilizată în raportul din 2007 (110 km). Acest aspect determină o mai bună estimare a evoluției globale a climatului atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung. Al Cincilea Raport Global de Evaluare (AR5) publicat de IPCC oferă o actualizare a cunoştințelor cu privire la aspectele ştiințifice, tehnice şi socio-economice ale schimbărilor climatice. Raportul este compus din trei rapoarte ale grupului de lucru şi un raport de sinteză (SYR), care au fost adoptate şi aprobate până la sfârşitul lunii octombrie 2014, traducerea şi distribuirea lor fiind finalizate în luna martie 2015. Printre cele mai recente lucrări elaborate de Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) se numără: Raportul special privind gestionarea riscului de catastrofe şi evenimente extreme în sensul adaptării la schimbările climatice şi Surse de energie regenerabilă şi diminuarea schimbărilor climatice.

Aşa cum rezultă din analizele realizate de Direcția Generală Schimbări Climatice a Comisiei Europene, evenimentele meteorologice extreme vor fi tot mai frecvente, cu intensitate crescută şi, prin urmare, va creşte riscul asociat al producerii unor daune semnificative. Evenimentele meteorologice şi hidrologice extreme, cum ar fi valurile de căldură, seceta şi inundațiile devin tot mai frecvente sau mai intense.

61

La nivel european, adaptarea la schimbările climatice a fost deja integrată generalizat în legislația UE în sectoare precum apele maritime, silvicultură şi transport; şi în importante instrumente de politică, precum apele interioare, biodiversitatea , migrația şi mobilitatea.

Sub imperiul unor fenomene naturale extreme înregistrate în România în primul deceniu al acestui secol (ex. inundații, secetă, temperaturi extreme şi altele asemenea), Guvernul României a adoptat în 2008 Ghidul privind Adaptarea la Schimbările Climatice, pentru a spori gradul de conştientizare şi pentru a recomanda măsuri de adaptare la schimbările climatice în diverse sectoare.

Totodată, pentru îndeplinirea obiectivelor în materie de schimbări climatice, actuala Strategie este supusă unui triplu proces de extindere, consolidare ,şi operaționalizare ca urmare a necesității de reconsiderare a provocărilor actuale ale impactului schimbărilor climatice. În contextul extinderii provocărilor pentru mediu, România şi-a asumat angajamentul tranziției la o creştere economică verde, bazată pe emisii reduse de carbon, care împreună cu măsurile de reducere a gazelor cu efect de seră şi cu cele de adaptare la efectele schimbărilor climatice, au devenit o prioritate națională.

62

63

Obiectiv Strategic 7: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activităţile economice în conformitate cu ţintele UE și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare

Program 7.1: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Măsuri Program 7.1:Măsura 7.1.1. Consolidarea sistemului național de estimare şi prognoză GES privind sectorul folosinței terenurilor şi silviculturăMăsura 7.1.2. Consolidarea capacităţii administrative în domeniul schimbărilor climatice la nivelul ANPMMăsura 7.1.3. Remunerarea suficientă salarială a personalului din cadrul ANPM, cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu schimbărilor climaticeMăsura 7.1.4. Implementarea studiilor specifice subdomeniului INEGES al domeniului schimbări climaticeMăsura 7.1.5. Avizarea proiectului de Lege pentru stabilirea cadrului legal, instituțional şi procedural necesar aplicării Deciziei nr. 406/2009/CE privind partajarea efortului statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, astfel încât să respecte angajamentele Comunității prin limitarea creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020Măsura 7.1.6. Avizarea proiectului de Hotărâre a Guvernului privind înfiinţarea Sistemului Naţional pentru raportarea politicilor şi măsurilor şi pentru raportarea prognozelor emisiilor şi reţinerilor de gaze cu efect de seră




Valoare/ani mii Lei

Obiectivul Strategic 7. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activităţile economice în conformitate cu ţintele UE și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare

2018 2019 2020 2021

42.754 10.369 10.218 10.727 11.440

7.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră 42.754 10.369 10.218 10.727 11.440

Programul 7.1: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Justificare

Politicile şi planurile de acțiune naționale pentru reducerea emisiilor de GES reprezintă un element principal în limitarea efectelor schimbărilor climatice asupra mediului, economiei şi societății.

Pentru România, o oportunitate majoră de a sprijini o evoluție cu emisii reduse de dioxid de carbon şi mai rezilientă la efectele schimbările climatice pentru economia sa este noua regulă legată de fondurile UE, care încurajează proiectele şi investițiile compatibile cu politicile schimbărilor climatice.

Deoarece multe politici şi măsuri referitoare la reducerea emisiilor GES implică unele costuri economice mai mari şi necesită schimbarea numeroaselor aspecte legate de sistemele existente de producție şi consum, există multe dificultăți în adoptarea obiectivelor de reducere reale. În acelaşi timp, există şi avantaje economice majore pentru adoptarea imediată a acțiunilor necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi pentru introducerea elementelor caracteristice unei economii cu un consum redus de carbon. Un aspect important, reducerea emisiilor GES, contribuie la îmbunătățirea calității

64

Gradul de îndeplinire a obligaţiilor asumate prin pachetul energie – schimbări climatice (%)

Impacturi

Rezultat 7.1.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de serăIndicator rezultat 1: Nivelul emisiilor GES (ținta : reducerea cu 20% fata de 1990 în 2020) – valoare estimată pentru România in 2021;Indicator rezultat 2: Ponderea contributiei surselor ER în consumul final de energie (ținta 24% în 2020) - valoare estimată pentru România in 2021: 24%Indicator rezultat 3: Nivelul consumului de energie primară față de valoarea de referință (ținta : scădere cu 19 % în 2020) - valoare estimată pentru România in 2021: 19 %


aerului, a sănătății oamenilor, securității energetice şi altele asemenea şi oferă diferite oportunități legate de piețele energiei.

Accentul principal al strategiei de reducere a GES din următorii 5-10 ani ar trebui să fie pus pe eficiența energetică. Energia regenerabilă ar putea să joace un rol mai important pe termen lung, pe măsură ce costurile măsurilor de implementare scad şi pe măsură ce sunt implementate şi acțiunile necesare pentru echilibrarea sistemului electroenergetic. Ar trebui observat că investițiile, odată implementate, vor aduce de asemenea beneficii pe termen mediu şi lung, precum:

Crearea de locuri de muncă în economie;

Creşterea încasărilor la buget din taxe;

Scăderea balanței de cont curent prin reducerea importurilor de resurse de energie ca urmare a producerii de energie regenerabilă la un nivel superior; şi

Reducerea aşteptată a emisiilor GES are costuri dar care contribuie la o economie durabilă.

Obiective

o Indicator rezultat 1: Nivelul emisiilor GES (ținta : reducerea cu 20% fata de 1990 în 2020) – valoare estimată pentru România 16 %

o Indicator rezultat 2: Ponderea contributiei surselor ER în consumul final de energie

o (ținta 24% în 2020) - valoare estimată pentru România 24%

o Indicator rezultat 3: Nivelul consumului de energie primară față de valoarea de referință (ținta : scădere cu 19 % în 2020) - valoare estimată pentru România 19 %

Descriere

Programul include o serie de măsuri care includ:

Imbunătățirea capacității autorităților centrale şi locale de mediu în vederea evaluării calității procesului de elaborare şi implementare a planurilor de management a ariilor protejate, inclusiv în administrarea situațiilor cauzate de perturbări naturale şi antropice.

Consolidarea capacității administrative în domeniul schimbărilor climatice la nivelul ANPM, precum si remunerarea suficientă salarială a personalului cu atribuții şi responsabilități în domeniu.

Implementarea studiilor specifice subdomeniului INEGES al domeniului schimbări climatice.

Furnizarea de cunoştințe tehnice si de sprijin economic pentru noile instrumente pentru a stimula industria să reducă emisiile GES.

Cercetari pentru utilizarea proiecțiilor la scară regională şi locală ale modelelor climatice globale, în copul furnizării unor evaluări mai localizate a efectelor climatice în diferite regiuni, permițând operatorilor instalațiilor de gestionare a deşeurilor să analizeze vulnerabilitatea activității lor la socurile climatice viitoare.

Realizarea de studii privind instrumentele economice în scopul evaluării gradului în care acestea susțin cu succes principiul “poluatorul plateste”.

Organizarea, la nivelul României, de conferințe/ programe de calificare privind „bunele practici” în strategiile de gestionare a deşeurilor adresate operatorilor sistemelor de gestionare a deşeurilor şi funcționarilor din cadrul autorităților locale.

65

Factori de succes

Implicarea instituțiilor la toate nivelurile şi a actorilor privați în activițățile de reducere a emisiilor GES, precum şi creşterea gradului de conştientizare în rândul reprezentanților acestor instituții cu privire la efectele schimbărilor climatice şi responsabilitatea acestora în combaterea lor sunt de cea mai mare importanță pentru succesul programului.

Măsuri

66


Rezultat 7.1.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Măsura 7.1.1 Consolidarea sistemului național de estimare şi prognoză GES privind sectorul folosinței terenurilor şi silvicultură

Măsura 7.1.2. Consolidarea capacităţii administrative în domeniul schimbărilor climatice la nivelul ANPM.

Măsura 7.1.3. Remunerarea suficientă salarială a personalului din cadrul ANPM, cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu schimbărilor climatice

Măsura 7.1.4. Implementarea studiilor specifice subdomeniului INEGES al domeniului schimbări climatice

Măsura 7.1.5. Avizarea proiectului de Lege pentru stabilirea cadrului legal, instituțional şi procedural necesar aplicării Deciziei nr. 406/2009/CE privind partajarea efortului statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, astfel încât să respecte angajamentele Comunității prin limitarea creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020

Măsura 7.1.6. Avizarea proiectului de Hotărâre a Guvernului privind înfiinţarea Sistemului Naţional pentru raportarea politicilor şi măsurilor şi pentru raportarea prognozelor emisiilor şi reţinerilor de gaze cu efect de seră

Obiectivul Strategic 8: Consolidarea capacităţii instituţionale

Ministerul Mediului este organizat şi funcționeză în baza HG nr. 19/2017 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Mediului şi pentru modificarea unor acte normative. Rolul principal al Ministerul Mediului este de reglementare şi promovare a politicilor publice în domeniul mediului. Principalele probleme care trebuie rezolvate în vederea întăririi capacității instituționale a MM sunt următoarele:

Dificultăți în atragerea şi reținerea personalului de valoare în minister din cauza insuficientei motivări (salariații nu se simt apreciați şi stimulați în mod adecvat în activitatea complexă pe care o desfăşoară, fapt care se leagă în mod strâns de slaba motivare a muncii, respectiv cu cât aprecierea de care se bucură salariații este mai scăzută cu atât aceştia se simt mai puțin motivați; discrepanțe între salariile acordate în sistemul public, astfel încât de anumite facilități beneficiază doar o parte dintre angajații din instituțiile publice (tichete de masă, indemnizații de dispozitiv, alocații pentru hrană, stimulente, bufet de incintă, abonamente transport, etc.);

Salarizarea personalului este inegală la nivelul instituțiilor domeniului (MM şi instituții afiliate): diferență mare de salarizare pentru acelaşi volum şi complexitate a muncii);

Insuficiente programe de pregătire profesională a personalului MM şi instituțiilor afiliate.

Domeniul de activitate al MM este foarte complex din punct de vedere al terminologiei de specialitate, de natura tehnică (terminologia diferă chiar de la sector la sector: apa, deşeuri, aer, etc). Volumul mare de activități derulate la nivel european şi internațional presupune elaborarea majorității documentelor bilingv, ceea ce implică, uneori, sprijin autorizat prin încheierea de contracte cu firme de specialitate;

Personal insuficient la nivelul unor direcții din minister; volumul de muncă este mare şi personalul este suprasolicitat (fiecare funcționar fiind nevoit să rezolve mai multe probleme în acelaşi timp, cu termene foarte scurte);

Schimbările frecvente în cadrul MM şi a instituțiilor afiliate (schimbari interne – separarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, sau externe – revenirea Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării –ARBDD în subordinea MM)

Termenele foarte scurte în care este necesară realizarea şi finalizarea unor documente, precum şi suprapunerea cu alte activități, conduce la necesitatea efectuării de ore suplimentare, în special pentru direcții care centralizează date şi documente din toate direcțiile de specialitate ale MM.

Studiul Academiei Române2 relevă numărul relativ redus de programe bugetare care au primit finanțare prin Legea bugetului de stat (perioada 2004-2015). S-a constatat că la începutul perioadei analizate, la nivelul MM-MAP erau finanțate doar 2 programe bugetare. Treptat numărul acestora a crescut, ajungând la 6 programe în anii 2014 si 2015. Sumele alocate finanțării acestor progame au fost egale, de cele mai multe ori cu bugetul total al ministerului. Gradul de bugetare pe programe a înregistrat valori foarte ridicate, în cei mai mulți ani fiind egal cu 100%.

2 Studiul privind gradul de implementare a PSI şi a bugetării pe programe, Academia Română, 2017. Date cumulate pentru MM şi MAP.

67

Studiul Acamiei Române indică şi faptul că bugetul de stat şi-a crescut ponderea în finantarea MM-MAP de la 81,4% în anul 2004 la 98,2% în anul 2015, concomitent cu eliminarea creditelor exteme dintre sursele de finanțare, începând cu anul 2010. Fondurile exteme nerambursabile au finanțat circa 8,57% din bugetul MM-MAP în anii 2008 si 2009, însă au scăzut la doar 0,8% în anul 2015. Veniturile proprii au început să finanțeze o parte din activitatea MM_MAP începând cu anul 2010, însă ponderea lor în totalul bugetului ministerului este modestă, atingând valoarea maximă de 13% în anul 2013.

Gradul de realizare a bugetului definitiv aferent alocărilor de la bugetul de stat pentru MM MAP a fost ridicat la începutul perioadei analizate (2004-2015), cu un maxim de 99,6% în anul 2004, după care a avut tendința de scădere, valoarea sa oscilând, după anul 2009, în jurul pragului de 90% +- 5%. Reducerea nivelului acestui indicator se apreciază nefavorabil, semnificând existența unor rezerve pe linia utilizării eficiente a resurselor alocate.

68

69

Obiectiv Strategic 8: Consolidarea capacităţii instituţionale

Program 8.1: Consolidarea capacităţii administrative de management și implementare a politicilor în domeniul protecţiei mediului

Măsuri Program 8.1:Măsura 8.1.1.1. Amendarea procedurilor MM pentru a reflecta nevoile privind procesul de formulare de politici şi nevoile de implementare a PSIMăsura 8.1.1.2. Dezvoltarea infrastructurii informaticeMăsura 8.1.1.3. Sistem de evaluare a performanței operațional.Măsura 8.1.1.4. Elaborarea de programe anuale şi multi-anuale pentru toate categoriile de fonduri alocateMăsura 8.1.1.5. Îmbunătățirea managementului resurselor umane şi adaptarea la organizație; selectarea, angajarea şi menținerea de personal specializat, conform nevoilor organizațieiMăsura 8.1.1.6. Dezvoltarea de programe de instruire a personaluluiMăsura 8.1.1.7. Informarea publicului cu privire la programele în domeniul protecției mediuluiMăsura 8.1.2.1. Implementarea metodologiei de formulare si analiză de impact a de politicilor publice in domeniul protectiei mediuluiMăsura 8.1.2.2. Operaționalizarea Planului Strategic Instituțional şi imbunătățirea capacității de evaluare şi planificare a politicilor de mediu prin utilizarea aplicației informatice pentru evaluarea progreselor înregistrate prin PSIMăsura 8.1.2.3. Creşterea transparenței procesului decizional privind elaborarea de politici/inițierea de acte normative Măsura 8.1.3.1. Dezvoltarea capacității MM de analiză, audit, control şi management al risculuiMăsura 8.1.3.2. Atragerea şi utilizarea de fonduri externe şi extra-bugetare pentru cheltuieli administrative şi dezvoltarea capactății instituționaleMăsura 8.1.3.3. Îmbunătățirea serviciilor furnizate de minister prin structurile saleMăsura 8.1.3.4. Îmbunătățirea serviciilor furnizate de minister prin instituțiile afiliateMăsura 8.1.4.1. Desemnarea persoanelor implicate şi constituirea Grupurilor de LucruMăsura 8.1.4.2. Asigurarea participării la instuiri pentru persoanele ce vor fi implicate- cursuri de limbi străine, cunoaşterea experienței țărilor ce au exercitat anterior Preşedinția consiliului EUMăsura 8.1.4.3. Asigurarea participării şi conducerii la Grupurile de LucruMăsura 8.1.4.4. Organizarea evenimentelor, reuniunilor interne şi externe- aspectele logistice


70

Încrederea (internă și externă) în instituţiile și acţiunile MM (Unitate: % / Valoare referință: n.a. / Țintă 2018: 60 / Țintă 2021: 60) Gradul de realizare a bugetului ministerului (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 0) Diferenţa între bugetul aprobat la 1 ianuarie și bugetul rectificat la 31 decembrie (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 0)

Impacturi

Rezultat 8.1.1: Stabilitate funcţională și structurală a MM și a instituţiilor afiliate înbunătăţită Indicator rezultat: Nr. de schimbări anuale în structura funcțională (Unitate de măsură: nr. / Valoare de referință: max. 2 / Țintă 2018: max. 1 / Țintă 2021: max.1) % index angajați din sectorul public, angajați în MM și instituțiile afiliate (Unitate de măsură: % / Valoare de referință: 0.93 / Țintă 2018: 0.93 / Țintă 2021: 0.93) % plecări (transferuri, detașări, încetari ale raportului de serviciu) ale angajaților MM din totalul angajaților (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 0) Rezultat 8.1.2: Creșterea capacităţii de formulare și implementare a politicilor de mediu Indicator rezultat: Nr. de schimbări la nivel de capitole și rectificări negative ale bugetului de stat (Unitate: Nr./an / Valoare referință: 30 / Țintă 2018: 25 / Țintă 2021: 25) procent de inițiative legislative aprobate din totalul inițiativelor legislative ale MM/an (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2020: 0) Rezultat 8.1.3: Creșterea eficienţei utilizării bugetului administrativ al MM Indicator rezultat: Procentul de cheltuieli operaționale din totalul bugetului anual al MM (Unitate: % / Valoare referință: 20 / Țintă 2018: 17 / Țintă 2021: 15) Indicator rezultat: Cheltuieli operaționale per angajat al MM (Unitate: Lei / Valoare referință: 113 / Țintă 2018: 135 / Țintă 2021: 139)Rezultat 8.1.4: Pregătirea si exercitarea Președintiei României la Consiliul Uniunii Europene în Semestrul 1 al anului 2019 pe domeniul specific de activitate al Ministerului MediuluiIndicator rezultat:% personal MM care a participat la pregătirea şi exercitarea Preşedintiei României la Consiliul Uniunii Europene

Rezultatele programelor




Valoare/ani mii Lei

Obiectivul Strategic 8 Consolidarea capacităţii instituţionale

2018 2019 2020 2021

427.522 104.331 101.378 105.746 116.068

8.1.

Consolidarea capacităţii administrative de management și implementare a politicilor în domeniul protecţiei mediului

427.522 104.331 101.378 105.746 116.068


Justificare

Programul îşi propune să contribuie la rezolvarea problemelor mai sus identificate printr-o serie de măsuri care vizează consolidarea capacității instituționale a MM şi instituțiilor afiliate.

Obiectiv

Programul 8.1 vizează Consolidarea capacității administrative de management şi implementare a politicilor în domeniul protecției mediului a MM şi a instituțiilor afiliate.

Descriere

Programul 8.1 este dedicat MM şi instituțiilor afiliate şi include măsuri care vizează:

Îmbunătățirea stabilității funcționale şi structurale a MM şi a instituțiilor afiliate Creşterea capacității de formulare şi implementare a politicilor de mediu Creşterea eficienței utilizării bugetului administrativ al MM

Rezultat 8.1.1 Stabilitate funcțională şi structurală a MM şi a instituțiilor afiliate îmbunătățită

Indicatori rezultat:

Nr. de schimbări anuale în structura funcțională

% index angajați din sectorul public, angajați în MM și instituțiile afiliate (valoare de referință = 2014)

Rezultat 8.1.2: Creşterea capaciății de formulare şi implementare a politicilor de mediu

Indicator rezultat:

Nr. de schimbări la nivel de capitole și rectificări negative ale bugetului de stat

Rezultat 8.1.3: Creşterea eficienței utilizării bugetului administrativ al MM

71


Procentul de cheltuieli operaționale din totalul bugetului anual al MM

Indicator rezultat: Cheltuieli operaționale per angajat al MM

Rezultat 8.1.4: Pregătirea si exercitarea Preşedintiei României la Consiliul Uniunii Europene în Semestrul 1 al anului 2019 pe domeniul specific de activitate al Ministerului Mediului


% personal MM care a participat la pregătirea şi exercitarea Preşedintiei României la Consiliul Uniunii Europene Factori de succes

Succesul implementării programului depinde într-o măsură semnificativă de stabilitatea adminitrației în ansamblu şi la nivelul MM şi de stadiul îndeplinirii reformelor la nivelul administrației publice centrale. Implementarea de succes a programului va genera alături de alte beneficii îmbunătățirea procesului de elaborare şi urmărire a politicilor publice din domeniul protecției mediului şi utilizarea mai eficace a fondurilor de la bugetul de stat.

72

73

Program 8.1: Consolidarea capacității administrative de management şi implementare a politicilor în domeniul protecției mediului

Rezultat 8.1.1. Stabilitate funcțională şi structurală a MM şi a instituțiilor afiliate îmbunătățită

Măsura 8.1.1.1. Amendarea procedurilor MM pentru a reflecta nevoile privind procesul de formulare de politici şi nevoile de implementare a PSI.

Măsura 8.1.1.2. Dezvoltarea infrastructurii informatice.

Măsura 8.1.1.3. Sistem de evaluare a performanței operaționale

Măsura 8.1.1.4. Elaborarea de programe anuale şi multi-anuale pentru toate categoriile de fonduri alocate.

Măsura 8.1.1.5. Îmbunătățirea managementului resurselor umane şi adaptarea la organizație.

Măsura 8.1.1.6. Dezvoltarea si implementarea de programe de instruire a personalului.

Măsura 8.1.1.7. Informarea publicului cu privire la programele în domeniul protecției mediului

Rezultat 8.1.2. Creşterea eficacității de formulare şi implementare a politicilor de mediu.

Măsura 8.1.2.1. Implementarea metodologiei de formulare si analiză de impact a de politicilor publice in domeniul protectiei mediului.

Măsura 8.1.2.2. Operaționalizarea Planului Strategic Instituțional şi imbunătățirea capacității de evaluare şi planificare a politicilor de mediu prin utilizarea aplicației informatice pentru evaluarea progreselor înregistrate prin PSI

Măsura 8.1.2.3. Creşterea transparenței procesului decizional privind elaborarea de politici/inițierea de acte normative ;raportarea în conformitate cu reglementările în vigoare.

Rezultat 8.1.3. Creşterea eficienței utilizării bugetului administrativ al MM.

Măsura 8.1.3.1. Dezvoltarea capacității MM de analiză, audit, control şi management al riscului.

Măsura 8.1.3.2. Atragerea şi utilizarea de fonduri externe şi extra-bugetare pentru cheltuieli administrative şi dezvoltarea capactății instituționale.

Măsura 8.1.3.3. Îmbunătățirea serviciilor furnizate de minister prin structurile sale.

Măsura 8.1.3.4. Îmbunătățirea serviciilor furnizate de minister prin instituțiile afiliate.

Rezultat 8.1.4. Pregătirea si exercitarea Preşedintiei României la Consiliul Uniunii Europene în Semestrul 1 al anului 2019 pe domeniul specific de activitate al Ministerului Mediului

Măsura 8.1.4.1. Desemnarea persoanelor implicate şi constituirea Grupurilor de Lucru

Măsura 8.1.4.2. Asigurarea participării la instuiri pentru persoanele ce vor fi implicate- cursuri de limbi străine, cunoaşterea experienței țărilor ce au exercitat anterior Preşedinția consiliului EU

Măsura 8.1.4.3. Asigurarea participării şi conducerii la Grupurile de Lucru.

Măsura 8.1.4.4. Organizarea evenimentelor, reuniunilor interne şi externe- aspectele logistice.

III. Aranjamente privind implementarea, monitorizarea i evaluarea PSIș

Pentru a fi relevant, un plan strategic instituțional trebuie să fie corelat cu politicile prioritare şi procesele de planificare financiară ale guvernului. Astfel, PSI al MM pentru 2018-2021 trebuie să includă prevederi pentru pregătirea cererii de buget din acest an, care va fi pregătită în 2018 pentru 2018-2021. Se observă că, deşi bugetul include proiecții ale cheltuielilor pentru trei ani, oferă detalii legate de activități şi cheltuieli doar pentru un an. Totuşi, se anticipează că în timp se va acorda o mai mare atenție celui de-al doilea şi celui de-al treilea an.

Responsabilitate: Implementarea planului strategic începe după aprobarea bugetului de stat în Parlament. Prin intermediul Unității de Politici Publice şi cu ajutorul direcțiilor tehnice, MM va pregăti planurile operaționale anuale pentru implementarea PSI. Această activitate este extrem de importantă, întrucât permite managementului superior să identifice şi să rezolve în avans eventualele provocări.

Cadrul de monitorizare și evaluare: Cadrul de monitorizare şi evaluare este cuprins în Anexele 1 şi 2; acesta prevede indicatori pentru diverse niveluri de planificare).

Colectarea și gestionarea datelor: A fost dezvoltat un sistem IT de planificare strategică şi evaluare a performanțelor, urmând formatul structurii propuse a PSI. Aplicația va ilustra funcții cheie ale PSI. Aplicația IT este conectată cu SGG şi MFP, iar progresul implementării PSI se poate urmări la toate nivelurile de execuție şi management. Progresul față de indicatori poate fi urmărit de toate părțile interesate, inclusiv de către cetățeni, printr-o interfață disponibilă pentru publicul larg.

Raportare: Când se decide ce trebuie monitorizat şi cu ce frecvență, este important să nu se supraaglomereze direcțiile operaționale ale MM. În general, calendarul de raportare variază în funcție de indicatorii de performanță. Astfel:

- Indicatorii de intrare şi de proces/produs se vor măsura lunar, sau cel puțin trimestrial

- Indicatorii de rezultat imediat se vor măsura trimestrial

- Indicatorii de rezultat se vor măsura bi-anual

- Indicatorii de impact se vor urmări anual

Mai jos se află o diagramă a ciclului de monitorizare pentru PSI al MM.

74

Ian. Apr. Iul. Oct.

ANALIZĂ ANUALĂ A REZULTATELOR: TOȚI INDICATORII

Analiză trimestrială: Indicatori de Proces/ Produs și indicatori de intrareAnaliză trimestrială: Indicatori de Proces/ Produs și indicatori de intrareAnaliză trimestrială: Indicatori de Proces/ Produs și indicatori de intrareAnaliză trimestrială: Indicatori de Proces/ Produs și indicatori de intrare

ANALIZĂ BI-ANUALĂ A REZULTATELOR: INDICATORI DE REZULTAT IMEDIAT, PRODUS ȘI INTRARE

Figura 3. Ciclul de monitorizare pentru Planul Strategic al MM

Este important ca progresele realizate în direcția îndeplinirii rezultatelor planificate, conform indicatorilor de performanță şi țintelor stabilite, să fie raportate guvernului, parlamentului, părților interesate şi publicului larg. Deşi în prezent nu se întocmesc rapoarte de progres anuale, pe viitor va fi foarte important ca aceste rapoarte să fie redactate şi făcute publice de MM.

Evaluare: MM nu a dezvoltat o abordare formală asupra evaluărilor ex-post a celorlalte programe şi politici. În viitor, această activitate va oferi informații importante pentru a face schimbări în ceea ce priveşte livrarea programelor şi a politicilor. Aceste schimbări nu vor afecta planul strategic în mod semnificativ.

Va fi de dorit să se consolideze evaluarea periodică a întregului portofoliu de programe pe care MM le gestionează şi care sunt incluse în PSI.

Actualizarea PSI: Un exercițiu complet de planificare strategică va fi efectuat la fiecare patru ani. În intervalul respectiv, MM va pregăti o actualizare anuală, pentru a vedea dacă sunt necesare schimbări ale planului strategic. Această actualizare va presupune trei activități:

- Compararea rezultatelor anului anterior cu cele planificate; această comparație se va face pe baza țintelor stabilite în planurile strategice şi operaționale;

- Efectuarea unei analize a mediului, pentru a vedea dacă trebuie operate schimbări semnificative la nivelul ipotezelor care stau la baza planului curent; şi

- Adăugarea unui an în plus la plan.

75

Asigurându-se că planul acoperă cel puțin trei ani după anul în care se face planificarea, planul strategic actualizat poate continua să reprezinte o bază pentru cererile de buget anuale care necesită, de asemenea, o proiecție pe trei ani. Cel mai adesea, viziunea, obiectivele strategice şi obiectivele de program rămân neschimbate, cu excepția apariției unui eveniment major, precum o criză economică neprevăzută. Exercițiul de actualizare ar trebui finalizat până la finele lunii mai a fiecărui an, ceea ce ar lăsa timp pentru colectarea şi analiza rezultatelor obținute în anul anterior.

76

An Stabilirea de noi ţinte

2017 pentru 2021

2018 pentru 2022

2019 pentru 2023

IV. Resurse financiare

Planificarea strategică instituțională reprezintă un demers care, în mod necesar, se fundamentează pe trei piloni de bază: (i) politicile publice, incluzând obiectivele strategice, programele şi măsurile prioritare, (ii) bugetarea pe programe şi (iii) măsurarea performanței.

Implementarea politicilor publice şi atingerea obiectivelor strategice la nivelele de performață dorite sunt condiționate de existența (alocarea bugetară) şi disponibilizarea la timp a resursei financiare, cu precădere a celei având ca sursă bugetul de stat.

Este important de menționat că aderarea României la Uniunea Europeană a deschis calea şi către resurse financiare suplimentare, a căror accesare şi utilizare contribuie la viabilizarea planurilor strategice instituționale. In acest sens, pentru perioada de programare bugetară 2014-20120, României i s-au alocat fonduri europene de peste 32,7 miliarde Euro, prin intermediul programelor din tabelul de mai jos.

Tabelul 9. Alocări financiare din partea UE pentru perioada de programare 2014-2020

Sursa FEDR FC FSE

Politica Agricolă Comună (pilon II)

Fondul Europea

n de Pescuit

Fondul European pentru Ajutorarea

Persoanelor Defavorizate

TOTAL

Alocări – mild. Euro 11,2 8,1 4,7 8,13 0,17 0,41

32,707

Chiar şi în condițiile existenței acestui pachet de programe europene, asigurarea finanțării adecvate rămâne o permanentă provocare. Domeniului extrem de complex al mediului i s-au alocat prin Legea bugetară pentru anul 2018, circa 0,23% din totalul cheltuielilor de la bugetul de stat

In tabelul de mai jos sunt prezentate cheltuielile bugetare anuale pentru operaționalizarea Planului Strategic Instituțional pentru perioada 2018-2021, cu sursă de finanțare bugetul de stat.

Tabelul 10. Cheltuieli bugetare anuale pentru Planul Strategic Instituţional 2018-2021

Specificație 2018 2019 2020 2021

Cheltuiala bugetara totală, finanțată de la bugetul de stat – mii lei 412,807 405,806 413,298 452,249

Cu referire la evoluția creditelor bugetare cu finanțare de la bugetul de stat, anul 2019 marchează o scădere de 1,7% față de anul 2018. În anul 2020 se previzionează o creştere de numai 1,8% față de anul 2019, pentru ca in anul 2021 creşterea previzionată să fie semnificativă, de 9,4% față de anul 2020.

Atât pentru domeniile specifice de politici publice, cât şi pentru urmărirea priorităților reformelor instituționale, bugetarea pe programe va asigura o mai consecventă, eficace, eficientă alocare a resurselor disponibile.

În graficul de mai jos este prezentată finanțarea celor opt obiective ale Planului Strategic Instituțional în perioada 2018 - 2021.

77

Figura 4. Evoluţia finanţării obiectivelor strategice în perioada 2018-2021

Obiectivul strategic

1


2


3


4


5


6


7


8

0

20,000

40,000

60,000

80,000

100,000

120,000

140,000

Evoluția finanțării obiectivelor strategice în perioada 2018 -2021

2018 2019 2020 2021

Pentru anul 2018, ponderile finanțării obiectivelor strategice în totalul creditelor bugetare aprobate prin Lege, sunt prezentate în graficul următor.

Figura 5. Ponderile finanţării obiectivelor strategice în totalul crediteleor bugetare aprobate prin Lege, în anul 2018

Obiectivul strategic 16%

Obiectivul strategic 2

19%


31%Obiectivul strategic 4

11%


0%


5%


3%


25%

pONDERILE FINANȚĂRII OBIECTIVELOR STRATEGICE IN TOTALUL CREDITELOR BUGETARE DE STAT PENTRU ANUL 2018

O schiță a bugetului structurat pe (i) obiective strategice, (ii) programe dedicate atingerii fiecărui obiectiv strategic şi (iii) măsuri individualizate în cadrul fiecărui program este prezentată în Anexa nr. 1.

78

Anexa 1a: Obiective i programe bugetare pentru perioada 2018-2021ș

Cod Obiectiv/program/masura TOTAL (mii lei)

Credite bugetare totale (mii lei) Buget de stat (mii lei)

2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

BUGET TOTAL 1.684.160 412.807 405.806 413.298 452.249

1.464.784

369.309

354.894

365.058

375.523

1.

Protejarea şi refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme şi utilizarea durabilă a componentelor biodiversității 116.818 26.186 27.775 27.639 35.217 62.494 15.375 15.179 15.704 16.235

1.1.Managementul ariilor protejate şi conservarea biodiversității 116.818 26.186 27.775 27.639 35.217 62.494 15.375 15.179 15.704 16.235

2.

Managementul eficient al deşeurilor, siturilor contaminate, substanțelor periculoase şi promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătății umane şi a mediului 307.675 76.375 75.157 77.009 79.134 304.062 75.656 74.319 76.215 77.871

2.1.

Îmbunătățirea procesului de elaborare şi coordonare a politicii în domeniul managementului deşeurilor 187.258 46.562 45.927 46.880 47.888 186.017 46.315 45.640 46.607 47.455

2.2.

Protejarea sănătății umane şi a mediului prin reglementarea măsurilor şi acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate 5.105 1.246 1.221 1.286 1.352 5.105 1.246 1.221 1.286 1.352

2.3.

Protejarea mediului şi a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substantelor periculoase 115.312 28.567 28.008 28.843 29.894 112.940 28.095 27.458 28.322 29.065

79



2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

3. Dezvoltarea sistemului național de meteorologie 492.357 126.539 119.435 120.688 125.693 469.395

122.130

114.065

115.600

117.600

3.1. Programul național de meteorologie 492.357 126.539 119.435 120.688 125.693 469.395122.13

0114.06

5115.60

0117.60

0

4.

Îmbunătățirea evaluării şi gestionării calității aerului, emisiilor atmosferice, zgomotului ambiant şi a radioactivității mediului 184.672 45.887 45.665 46.259 46.860 184.672 45.887 45.665 46.259 46.860

4.1. Calitatea aerului şi emisii atmosferice 141.089 35.058 34.889 35.342 35.800 141.089 35.058 34.889 35.342 35.800

4.2. Zgomot ambiant 39.132 9.743 9.711 9.796 9.882 39.132 9.743 9.711 9.796 9.882

4.3. Radioactivitatea mediului 4.452 1.086 1.065 1.122 1.179 4.452 1.086 1.065 1.122 1.179

5.

Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente industriale 6.677 1.629 1.597 1.682 1.768 6.677 1.629 1.597 1.682 1.768

5.1. Controlul poluării industriale 4.452 1.086 1.065 1.122 1.179 4.452 1.086 1.065 1.122 1.179

80



2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

5.2. Managementul accidentelor industriale 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

6.Legislație orizontală şi realizarea infrastructurii pentru informații spațiale. 105.685 21.490 24.580 23.547 36.068 10.175 2.483 2.434 2.564 2.694

6.1. Răspunderea de mediu 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

6.2. Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA 101.234 20.404 23.515 22.425 34.890 5.723 1.396 1.369 1.442 1.516

6.3. Infrastructura pentru informații spațiale 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

7.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele UE şi adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât şi cele viitoare 42.754 10.369 10.218 10.727 11.440 41.355 10.090 9.894 10.420 10.951

7.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră 42.754 10.369 10.218 10.727 11.440 41.355 10.090 9.894 10.420 10.951

8. Consolidarea capacității instituționale 427.522 104.331 101.378 105.746 116.068 385.954 96.058 91.739 96.614101.54

3

81



2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

8.1.

Consolidarea capacității administrative de management şi implementare a politicilor în domeniul protecției mediului 427.522 104.331 101.378 105.746 116.068 385.954 96.058 91.739 96.614

101.543


Co-finantare de la bugetul de stat pentru proiecte FEN(mii lei) Co-finantare de la bugetul UE (mii lei)

TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

BUGET TOTAL1.684.160 32.906 6.525 7.637 7.236 11.509

186.470 36.973 43.275 41.004 65.217

1.

Protejarea şi refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme şi utilizarea durabilă a componentelor biodiversității 116.818 8.149 1.622 1.889 1.790 2.847 46.175 9.189 10.706 10.144 16.135

1.1.Managementul ariilor protejate şi conservarea biodiversității 116.818 8.149 1.622 1.889 1.790 2.847 46.175 9.189 10.706 10.144 16.135

2.

Managementul eficient al deşeurilor, siturilor contaminate, substanțelor periculoase şi promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătății umane şi a mediului 307.675 542 108 126 119 189 3.072 611 712 675 1.073

2.1.

Îmbunătățirea procesului de elaborare şi coordonare a politicii în domeniul managementului deşeurilor 187.258 186 37 43 41 65 1.055 210 245 232 369

2.2.

Protejarea sănătății umane şi a mediului prin reglementarea măsurilor şi acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate 5.105 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

82



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

2.3.

Protejarea mediului şi a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substantelor periculoase 115.312 356 71 83 78 124 2.017 401 468 443 705

3. Dezvoltarea sistemului național de meteorologie 492.357 3.444 661 806 763 1.214 19.517 3.748 4.565 4.325 6.879

3.1. Programul național de meteorologie 492.357 3.444 661 806 763 1.214 19.517 3.748 4.565 4.325 6.879

4.

Îmbunătățirea evaluării şi gestionării calității aerului, emisiilor atmosferice, zgomotului ambiant şi a radioactivității mediului 184.672 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1. Calitatea aerului şi emisii atmosferice 141.089 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.2. Zgomot ambiant 39.132 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.3. Radioactivitatea mediului 4.452 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5.

Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente industriale 6.677 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

83



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

5.1. Controlul poluării industriale 4.452 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5.2. Managementul accidentelor industriale 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6.Legislație orizontală şi realizarea infrastructurii pentru informații spațiale. 105.685 14.327 2.851 3.322 3.147 5.006 81.184 16.156 18.824 17.836 28.368

6.1. Răspunderea de mediu 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6.2. Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA 101.234 14.327 2.851 3.322 3.147 5.006 81.184 16.156 18.824 17.836 28.368

6.3. Infrastructura pentru informații spațiale 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

7.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele UE şi adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât şi cele viitoare 42.754 210 42 49 46 73 1.189 237 276 261 415

7.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră 42.754 210 42 49 46 73 1.189 237 276 261 415

84



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

8. Consolidarea capacității instituționale 427.522 6.235 1.241 1.446 1.370 2.179 35.333 7.032 8.193 7.763 12.346

8.1.

Consolidarea capacității administrative de management şi implementare a politicilor în domeniul protecției mediului 427.522 6.235 1.241 1.446 1.370 2.179 35.333 7.032 8.193 7.763 12.346

85

Anexa 1b: Programe, măsuri i bugete aferente pentru perioada 2018-2021ș



2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

BUGET TOTAL 1.684.160 412.807 405.806 413.298 452.249 1.464.784 369.309 354.894 365.058375.52

3

1.

Protejarea și refacerea biodiversităţii, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversităţii 116.818 26.186 27.775 27.639 35.217 62.494 15.375 15.179 15.704 16.235

1.1.Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversităţii 116.818 26.186 27.775 27.639 35.217 62.494 15.375 15.179 15.704 16.235

1.1.1.

Continuarea elaborării şi adoptării planurilor de management (PM ) pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) şi pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioare 34.276 7.011 7.997 7.655 11.612 3.973 981 971 997 1.024

1.1.2.

Realizarea hărților de distribuție a habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de interes conservativ realizate 13.405 2.858 3.158 3.070 4.320 3.973 981 971 997 1.024

1.1.3. Analiza coerenței rețelei de arii naturale protejate, inclusiv a coridoarelor ecologice 3.560 880 872 893 914 3.560 880 872 893 914

1.1.4.Crearea şi implementarea sistemelor de monitorizare a ariilor naturale protejate 15.232 3.211 3.578 3.464 4.979 3.761 928 918 944 971

1.1.5.

Plata compensațiilor către utilizatorii de terenuri ce respectă condițiile restrictive impuse de statutul de sit Natura 2000 1.908 477 477 477 477 1.908 477 477 477 477

1.1.6.

Desemnarea de noi arii naturale protejate de importanță internațională (situri Ramsar, rezervații ale biosferei, situri ale patrimoniului mondial natural şi cultural) 3.348 827 819 840 861 3.348 827 819 840 861

1.1.7.

Armonizarea măsurilor de management ale ariilor protejate (AP) transfrontaliere cu cele ale țărilor vecine 3.761 928 918 944 971 3.761 928 918 944 971

86



2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

1.1.8.Clasificarea tuturor peşterilor şi stabilirea statutului legal, prin lege 3.761 928 918 944 971 3.761 928 918 944 971

1.1.9.

Actualizarea anexelor referitoare la speciile de interes național din Ordonanța de urgență a Guvernului 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare 6.878 1.548 1.641 1.629 2.060 3.761 928 918 944 971

1.1.10.Realizarea PNAC-urilor pentru speciile identificate ca fiind prioritare 3.761 928 918 944 971 3.761 928 918 944 971

1.1.11.Implementarea PNAC-urilor pentru 15 din speciile prioritare 3.761 928 918 944 971 3.761 928 918 944 971

1.1.12. Organizarea şi funcționarea ANANP 1.696 424 424 424 424 1.696 424 424 424 424

1.1.13.

Îmbunătățirea cadrului legal pentru respectarea tuturor prevederilor legale referitoare la conservarea biodiversității 2.065 504 494 520 547 2.065 504 494 520 547

1.1.14.

Evaluarea şi stabilirea valorii economice a componentelor biodiversității şi a serviciilor oferite de ecosisteme 2.065 504 494 520 547 2.065 504 494 520 547

1.1.15.

Elaborarea şi adoptarea metodologiilor care să ia în considerare valoarea biodiversității în analizele cost/beneficiu din studiile de fezabilitate şi planurile de afaceri (previzionat - 2016) 2.065 504 494 520 547 2.065 504 494 520 547

1.1.16.

Actualizarea anexelor I şi II din Legea nr.5/2000 privind amenajarea teritoriului, secțiunea a III-a 2.065 504 494 520 547 2.065 504 494 520 547

1.1.17.

Stabilirea unui mecanism de raportaresau/şi a unei linii de supraveghere pentru taxonii sau speciile utilizate ca animale de companie cu cel mai mare potențial invaziv, pentru semnalizarea pătrunderii accidentale sau deliberate în sălbăticie 2.065 504 494 520 547 2.065 504 494 520 547

1.1.18. Dezvoltarea de baze de date accesibile publicului cu informații referitoare la riscul asociat specii introduse intenționat pentru

2.065 504 494 520 547 2.065 504 494 520 547

87



2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

diferite scopuri (2016?)

1.1.19.

Monitorizarea strictă a speciilor alohtone introduse pentru acvacultura şi care se pot raspândi şi naturaliza în ecosistemele acvatice 2.065 504 494 520 547 2.065 504 494 520 547

1.1.20.

Implementarea planurilor pentru managementul căilor de pătrundere cu risc maxim 2.065 504 494 520 547 2.065 504 494 520 547

1.1.21.

Evaluarea riscurilor pe care speciile invazive le au asupra celor autohtone în vederea identificării şi prioritizării opțiunilor de management a acestora 1.652 403 395 416 437 1.652 403 395 416 437

1.1.22.. Elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea impactului speciilor invazive 1.652 403 395 416 437 1.652 403 395 416 437

1.1.23.

Elaborarea metodelor/metodologiilor de limitare, control şi eradicare a speciilor invazive (2016) 1.652 403 395 416 437 1.652 403 395 416 437

2.

Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanţelor periculoase și promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătăţii umane și a mediului 307.675 76.375 75.157 77.009 79.134 304.062 75.656 74.319 76.215 77.871

2.1.

Îmbunătăţirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor 187.258 46.562 45.927 46.880 47.888 186.017 46.315 45.640 46.607 47.455

2.1.1.1.Prevenirea generării deşeurilor şi pregătirea pentru reutilizare 4.084 996 977 1.029 1.082 4.084 996 977 1.029 1.082

2.1.1.2Colectarea deseurilor in vederea asigurarii unui grad inalt de reciclare 4.084 996 977 1.029 1.082 4.084 996 977 1.029 1.082

2.1.1.3.Reciclarea si alte actiuni de valorificare a deşeurilor 4.084 996 977 1.029 1.082 4.084 996 977 1.029 1.082

2.1.1.4.

Eliminarea finală în condiții de siguranță pentru mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri care nu pot fi valorificate 98.135 24.483 23.916 24.592 25.144 98.135 24.483 23.916 24.592 25.144

88



2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

2.1.2.1.Clarificarea prevederilor legislative cu privire la obligațiile de raportare 4.084 996 977 1.029 1.082 4.084 996 977 1.029 1.082

2.1.2.2. Asigurarea actualizării aplicațiilor software 4.084 996 977 1.029 1.082 4.084 996 977 1.029 1.082

2.1.2.3.Asigurarea instruirii personalului în vederea validării corespunzătoare a datelor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.3.1.

Achiziția de echipamente de laborator şi de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic şi moral din cadrul laboratoarelor ANPM şi APM.Justificare: Dezvoltarea capacității instituționale a ANPM şi APM în scopul asigurării unei informări prompte şi adecvate a factorilor de decizie naționali, cu privire la compoziția deşeurilor, respectiv caracterizarea şi încadrarea acestora. Acest fapt va permite autorităților competente luarea deciziilor optime, în timp util, contribuind totodată la asigurarea / garantarea unui mediu curat şi a unui mod de viață sănătos pentru populația României. 33.696 8.361 8.401 8.386 8.547 32.454 8.114 8.114 8.114 8.114

2.1.3.2.

Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM şi APM pentru operarea echipamentelor şi monitorizarea mediului. 32.454 8.114 8.114 8.114 8.114 32.454 8.114 8.114 8.114 8.114

2.1.3.3.Elaborarea de ghiduri şi proceduri privind analiza, caracterizarea şi încadrarea deşeurilor 2.553 623 611 643 676 2.553 623 611 643 676

2.2.

Protejarea sănătăţii umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acţiunilor privind gestionarea siturilor contaminate 5.105 1.246 1.221 1.286 1.352 5.105 1.246 1.221 1.286 1.352

2.2.1.1.Dezvoltarea cadrului legislativ pentru gestionarea siturilor contaminate 2.553 623 611 643 676 2.553 623 611 643 676

2.2.1.2.

Realizarea de sesiuni de instruire şi campanii de conştientizare pentru punerea în aplicare a metodologiilor privind investigarea, evaluarea şi remedierea poluării solului şi subsolului 2.553 623 611 643 676 2.553 623 611 643 676

89



2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

2.3.

Protejarea mediului și a sănătăţii umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substantelor periculoase 115.312 28.567 28.008 28.843 29.894 112.940 28.095 27.458 28.322 29.065

2.3.1.1. Revizuirea / îmbunătățirea cadrului legislativ 2.553 623 611 643 676 2.553 623 611 643 676

2.3.1.2.

Pregatirea expertilor din cadrul structurilor proprii, in coordonare sau subordonare pentru aplicarea practiva a prevederilor legislative in domeniul managementul chimicalelor 2.553 623 611 643 676 2.553 623 611 643 676

2.3.1.3.Promovarea de instrumente pentru luarea deciziei pe baza celor mai bune informatii 2.553 623 611 643 676 2.553 623 611 643 676

2.3.1.4.

Asigurarea reprezentarii ministerului si a Romaniei la Conventiile din domeniul chimicale pentru care exista stabilite sarcini si responsabilitati in ROF 3.574 872 855 900 946 3.574 872 855 900 946

2.3.2.1.

Coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru implementare, promovarea unei platforme pentru schimbul de informatii pe domeniu, activitatea de HD 96.603 24.109 23.550 24.206 24.738 96.603 24.109 23.550 24.206 24.738

2.3.2.2.

Coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru inspectie si control 2.553 623 611 643 676 2.553 623 611 643 676

2.3.2.3.Preluarea celor mai bune practici din cadrul UE pentru domeniul chimicale 4.925 1.095 1.161 1.164 1.505 2.553 623 611 643 676

3. Dezvoltarea sistemului naţional de meteorologie 492.357 126.539 119.435 120.688 125.693 469.395 122.130 114.065 115.600

117.600

3.1. Programul naţional de meteorologie 492.357 126.539 119.435 120.688 125.693 469.395 122.130 114.065 115.600117.60

0

3.1.1.1. Elaborarea de prognoze meteorologice 70.409 18.320 17.110 17.340 17.640 70.409 18.320 17.110 17.340 17.640

3.1.1.2.Realizarea de observații si măsurători meteorologice in rețeaua națională 70.409 18.320 17.110 17.340 17.640 70.409 18.320 17.110 17.340 17.640

3.1.1.3.Elaborarea de avertizări de fenomene meteorologice periculoase 93.371 22.729 22.480 22.428 25.733 70.409 18.320 17.110 17.340 17.640

90



2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

3.1.1.4. Realizarea de prognoze agrometeorologice 70.409 18.320 17.110 17.340 17.640 70.409 18.320 17.110 17.340 17.640

3.1.1.5.

Asigurarea datelor meteorologice/climatologice suport în domeniul cercetarii schimbărilor climatice, conform obiectivelor Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice şi creşterea economică bazata pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 şi a Planului național de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice şi creşterea economică bazata pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 (HG 739/2016 46.940 12.213 11.407 11.560 11.760 46.940 12.213 11.407 11.560 11.760

3.1.1.6.

Asigurarea schimburilor internaționale de date, in conformitate cu obligațiile asumate in cadrul OMM, EUMETSAT, ECMWF, EUMETNET si GMES 46.940 12.213 11.407 11.560 11.760 46.940 12.213 11.407 11.560 11.760

3.1.1.7.Dezvoltarea de produse si servicii climatice in conformitate cu cadrul GFCS al OMM 46.940 12.213 11.407 11.560 11.760 46.940 12.213 11.407 11.560 11.760

3.1.1.8.

Diseminarea informatiilor meteorologice in vederea fundamentarii deciziilor organizațiilor guvernamentale de la nivel central, regional şi local privind managementul situațiilor în caz de producere a dezastrelor naturale (ploi torențiale generatoare de viituri rapide şi inundații la scară regională şi locală, valuri de frig şi de caniculă, viscol, seceta, etc) sau pentru măsuri de prevenire şi diminuare a efectelor pe termen scurt, mediu şi lung 46.940 12.213 11.407 11.560 11.760 46.940 12.213 11.407 11.560 11.760

4.

Îmbunătăţirea evaluării și gestionării calităţii aerului, emisiilor atmosferice, zgomotului ambiant și a radioactivităţii mediului 184.672 45.887 45.665 46.259 46.860 184.672 45.887 45.665 46.259 46.860

4.1. Calitatea aerului și emisii atmosferice 141.089 35.058 34.889 35.342 35.800 141.089 35.058 34.889 35.342 35.800

4.1.1.1. Asigurarea funcționării Rețelei naționale de 34.680 8.657 8.646 8.674 8.703 34.680 8.657 8.646 8.674 8.703

91



2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

monitorizare a calității aerului (RNMCA), inclusiv pentru extinderea rețelei prin dotarea cu stații fixe noi.

4.1.1.2.

Elaborarea şi depunerea cererii de finanțare pentru Dezvoltarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) prin dotare cu echipamente de monitorizare a poluanților şi instalarea lor în amplasamente noi şi cu echipamente de monitorizare a unor poluanți noi pentru care până în acest moment nu există determinări 34.680 8.657 8.646 8.674 8.703 34.680 8.657 8.646 8.674 8.703

4.1.2.1.

Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor în scopul elaborării de studii privind modelarea dispersiei poluanților în atmosferă 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.1.3.1.

Elaborarea şi depunerea cererilor de finanțare pentru crearea unui sistem de prognoză a calității aerului pe baza datelor provenite din RNMCA 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.1.4.1.

Elaborarea şi depunerea cererii de finanțare pentru dezvoltarea unei baze de date în conformitate cu cerințele Directivei INSPIRE, privind inventarierea poluanților emişi în aer. 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.1.5.1.

Derularea Contractului nr. 84/19.12.2017 pentru prestarea de servicii în scopul elaborării de studii privind prognozelor naționale de emisii de poluanți atmosferici 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.1.6.1.

Dotarea cu licenta anuale pentru utilizarea softului AQISv3.0, realizat de Institutul pentru Sănătate Publică şi Mediu din Olanda (RIVM). 42.794 10.685 10.674 10.703 10.731 42.794 10.685 10.674 10.703 10.731

4.1.6.2.

Dezvoltarea unui instrument de raportare a datelor de calitatea aerului, planurilor şi programelor şi atingerea obiectivelor de mediu conform Deciziei 2011/850/EU- IPR care sa automatizeze fluxurile de date de la Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului catre Comisia Europeana 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

92



2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

4.1.7.1.

Achiziția de echipamente de laborator şi de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic şi moral din cadrul laboratoarelor ANPM şi APM. 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.1.7.2.

Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM şi APM pentru operarea echipamentelor şi monitorizarea mediului 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.1.7.3.

Elaborarea de proceduri privind monitorizarea factorilor de mediu din aerul înconjurător şi emisii în cadrul laboratoarelor ANPM şi APM 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.1.8.1.

Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru elaborarea studiului privind reactualizarea Planului National de Implementare a prevederilor Conventiei privind poluantii organici persistenti, adoptata la Stockholm la 22 mai 2001 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.1.9.1.

Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru calcularea bugetului național de azot, determinarea eficienței utilizării azotului şi surplusurilor de azot, şi stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.1.10.1.

Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea studiului privind determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP) 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.1.11.1.Transpunerea şi preluarea la termen în legislație națională a legislației UE 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.1.11.2.Crearea cadrului legislativ pentru aplicarea acordurilor internaționale din domeniul calității 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

93



2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

aerului şi emisiilor atmosferice

4.2. Zgomot ambiant 39.132 9.743 9.711 9.796 9.882 39.132 9.743 9.711 9.796 9.882

4.2.1.1.

Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor pentru dotarea cu software de cartare a zgomotului, inclusiv software GIS aferent. 34.680 8.657 8.646 8.674 8.703 34.680 8.657 8.646 8.674 8.703

4.2.1.2.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizarea hărților strategice de zgomot prin utilizare de software de cartare (evaluare) a zgomotului. 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.2.1.3.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizare prognoze de reducere a zgomotului în funcție de tipul de măsură propusă pentru reducerea zgomotului şi de tipul sursei de zgomot 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.3. Radioactivitatea mediului 4.452 1.086 1.065 1.122 1.179 4.452 1.086 1.065 1.122 1.179

4.3.1.1.

Pregătirea continuă a RNSRM pentru asigurarea răspunsului prompt în situații de urgență 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.3.1.2.Îmbunătățirea continuă a securității cibernetice la nivelul RNSRM5.1.1. 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

5.

Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente industriale 6.677 1.629 1.597 1.682 1.768 6.677 1.629 1.597 1.682 1.768

5.1. Controlul poluării industriale 4.452 1.086 1.065 1.122 1.179 4.452 1.086 1.065 1.122 1.179

5.1.1.1.

Actualizarea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea celui de-al doilea studiu privind orientări/ghiduri pentru implementarea unitară a legislației UE din domeniul emisiilor industriale IED 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

94



2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

5.1.1.2.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru organizare evenimente privind diseminarea la nivel național a etichetei UE ecologice pe diferite produse/servicii, respectiv a cerințelor sistemului UE de management de mediu si audit (EMAS). 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

5.2. Managementul accidentelor industriale 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

5.2.1.1.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studii pentru elaborarea ghidurilor privind distanțele de securitate adecvate şi efectul domino şi ghid privind aplicarea Directivei Seveso III pentru sectorul deşeuri 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

6.Legislaţie orizontală și realizarea infrastructurii pentru informaţii spaţiale. 105.685 21.490 24.580 23.547 36.068 10.175 2.483 2.434 2.564 2.694

6.1. Răspunderea de mediu 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

6.1.1.1.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studiului necesar identificarii formelor de garanție financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare şi revizuirea garanției, în conformitate cu cerințele prevăzute de Ordonanța de Guvern a Guvernului nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19/2008 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

6.2. Aplicarea eficientă a legislaţiei EIA/SEA 101.234 20.404 23.515 22.425 34.890 5.723 1.396 1.369 1.442 1.516

95



2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

6.2.1.1.

Formarea autorităților competente de mediu şi a celor implicate în punerea în aplicare a Directivelor EIA/SEA la toate nivelurile relevante, pe baza Strategiei şi planului elaborate prin asistența JASPERS în anul 2013 şi cu sprijinul Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT), în două cicluri (2014-2016 şi 2017-2020) - proiectul ”Formarea profesională a personalului autorităților competente pentru protecția mediului privind evaluarea impactului asupra mediului şi evaluarea de mediu pentru perioada 2014-2020” 6.894 1.472 1.615 1.586 2.221 2.226 543 532 561 589

6.2.1.2.

Aprobarea ghidurilor EIA elaborate de JASPERS prin ordin de ministru(Cele 7 ghiduri EIA elaborate de Jaspers au fost aprobate prin Ordinul MMAP nr. 1825/21.09.2016 care a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 821/18.10.2016) 1.272 310 304 320 337 1.272 310 304 320 337

6.2.1.3.

Elaborarea de noi ghiduri pentru aplicarea legislației EIA- proiectul ”Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului în scopul derulării unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EGEIA)”, cod SIPOCA 19 93.067 18.622 21.595 20.518 32.332 2.226 543 532 561 589

6.3. Infrastructura pentru informaţii spaţiale 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

6.3.1.1.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii şi produse pentru realizarea serviciilor şi a seturilor de date spațiale, precum şi a metadatelor aferente în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE. 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

7. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activităţile economice în conformitate cu ţintele UE și adaptarea la

42.754 10.369 10.218 10.727 11.440 41.355 10.090 9.894 10.420 10.951

96



2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare

7.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră 42.754 10.369 10.218 10.727 11.440 41.355 10.090 9.894 10.420 10.951

7.1.1.

Consolidarea sistemului național de estimare şi prognoză GES privind sectorul folosinței terenurilor şi silviculta 6.617 1.614 1.583 1.667 1.752 6.617 1.614 1.583 1.667 1.752

7.1.2.

Consolidarea capacității administrative în domeniul schimbărilor climatice la nivelul ANPM 6.617 1.614 1.583 1.667 1.752 6.617 1.614 1.583 1.667 1.752

7.1.3.

Remunerarea suficientă salarială a personalului din cadrul ANPM, cu atribuții şi responsabilități în domeniu schimbărilor climatice 6.617 1.614 1.583 1.667 1.752 6.617 1.614 1.583 1.667 1.752

7.1.4.

Implementarea studiilor specifice subdomeniului INEGES al domeniului schimbări climatice

8.016 1.893 1.907 1.974 2.241 6.617 1.614 1.583 1.667 1.752

7.1.5.

Avizarea proiectului de Lege pentru stabilirea cadrului legal, instituțional şi procedural necesar aplicării Deciziei nr. 406/2009/CE privind partajarea efortului statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, astfel încât să respecte angajamentele Comunității prin limitarea creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020 6.617 1.614 1.583 1.667 1.752 6.617 1.614 1.583 1.667 1.752

7.1.6.

Avizarea proiectului de Hotărâre a Guvernului privind înființarea Sistemului Național pentru raportarea politicilor şi măsurilor şi pentru raportarea prognozelor emisiilor şi reținerilor de gaze cu efect de seră. 8.271 2.018 1.979 2.084 2.190 8.271 2.018 1.979 2.084 2.190

8. Consolidarea capacităţii instituţionale 427.522 104.331 101.378 105.746 116.068 385.954 96.058 91.739 96.614101.54

3

8.1.

Consolidarea capacităţii administrative de management și implementare a politicilor în domeniul protecţiei mediului 427.522 104.331 101.378 105.746 116.068 385.954 96.058 91.739 96.614

101.543

8.1.1.1. Amendarea procedurilor MM pentru a reflecta 50.612 10.935 11.877 11.738 16.063 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

97



2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

nevoile privind procesul de formulare de politici şi nevoile de implementare a PSI

8.1.1.2. Dezvoltarea infrastructurii informatice 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

8.1.1.3. Sistem de evaluare a performanței operațional 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

8.1.1.4.Elaborarea de programe anuale şi multi-anuale pentru toate categoriile de fonduri alocate 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

8.1.1.5

Îmbunătățirea managementului resurselor umane şi adaptarea la organizație; selectarea, angajarea şi menținerea de personal specializat, conform nevoilor organizației 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

8.1.1.6Dezvoltarea si implementarea de programe de instruire a personalului 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

8.1.1.7.Informarea publicului cu privire la programele în domeniul protecției mediului 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

8.1.2.1.

Implementarea metodologiei de formulare si analiză de impact a de politicilor publice in domeniul protectiei mediului 19.650 4.773 4.698 4.936 5.244 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

8.1.2.2.

Operaționalizarea Planului Strategic Instituțional şi imbunătățirea capacității de evaluare şi planificare a politicilor de mediu prin utilizarea aplicației informatice pentru evaluarea progreselor înregistrate prin PSI 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

8.1.2.3.

Creşterea transparenței procesului decizional privind elaborarea de politici/inițierea de acte normative;raportarea în conformitate cu reglementările în vigoare privind transparența 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

8.1.3.1.Dezvoltarea capacității MM de analiză, audit, control şi management al riscului 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

8.1.3.2.

Atragerea şi utilizarea de fonduri externe şi extra-bugetare pentru cheltuieli administrative şi dezvoltarea capactății instituționale 24.529 5.744 5.829 6.007 6.949 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

8.1.3.3.Îmbunătățirea a serviciilor furnizate de minister prin structurile sale 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

98



2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

8.1.3.4.Îmbunătățirea a serviciilor furnizate de minister prin instituțiile afiliate 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

8.1.4.1.Desemnarea persoanelor implicate şi constituirea Grupurilor de Lucru 19.773 5.278 4.587 4.831 5.077 19.773 5.278 4.587 4.831 5.077

8.1.4.2

Asigurarea participării la instuiri pentru persoanele ce vor fi implicate- cursuri de limbi străine, cunoaşterea experienței țărilor ce au exercitat anterior Preşedinția consiliului EU. 19.873 5.378 4.587 4.831 5.077 19.873 5.378 4.587 4.831 5.077

8.1.4.3.Asigurarea participării şi conducerii la Grupurile de Lucru. 19.773 5.278 4.587 4.831 5.077 19.773 5.278 4.587 4.831 5.077

8.1.4.4.Organizarea evenimentelor, reuniunilor interne şi externe- aspectele logistice. 62.414 15.489 14.757 15.436 16.733 58.118 14.634 13.761 14.492 15.231

99



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

BUGET TOTAL1.684.16

032.90

66.52

57.63

77.23

611.50

9186.47

036.97

343.27

541.00

465.21

7

1.

Protejarea și refacerea biodiversităţii, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversităţii 116.818 8.149

1.622

1.889

1.790 2.847 46.175 9.189

10.706

10.144

16.135

1.1.Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversităţii 116.818 8.149

1.622

1.889

1.790 2.847 46.175 9.189

10.706

10.144

16.135

1.1.1.

Continuarea elaborării şi adoptării planurilor de management (PM ) pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) şi pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioare 34.276 4.545 905

1.054 999 1.588 25.757 5.126 5.972 5.659 9.000

1.1.2.

Realizarea hărților de distribuție a habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de interes conservativ realizate 13.405 1.415 282 328 311 494 8.018 1.596 1.859 1.761 2.802

1.1.3. Analiza coerenței rețelei de arii naturale protejate, inclusiv a coridoarelor ecologice 3.560 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.4.Crearea şi implementarea sistemelor de monitorizare a ariilor naturale protejate 15.232 1.721 342 399 378 601 9.750 1.940 2.261 2.142 3.407

1.1.5.

Plata compensațiilor către utilizatorii de terenuri ce respectă condițiile restrictive impuse de statutul de sit Natura 2000 1.908 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.6.

Desemnarea de noi arii naturale protejate de importanță internațională (situri Ramsar, rezervații ale biosferei, situri ale patrimoniului mondial natural şi cultural) 3.348 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.7.Armonizarea măsurilor de management ale ariilor protejate (AP) transfrontaliere cu cele ale țărilor vecine 3.761 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.8.Clasificarea tuturor peşterilor şi stabilirea statutului legal, prin lege 3.761 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.9.

Actualizarea anexelor referitoare la speciile de interes național din Ordonanța de urgență a Guvernului 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare 6.878 468 93 108 103 163 2.650 527 614 582 926

100



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

1.1.10.Realizarea PNAC-urilor pentru speciile identificate ca fiind prioritare 3.761 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.11.Implementarea PNAC-urilor pentru 15 din speciile prioritare 3.761 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.12. Organizarea şi funcționarea ANANP 1.696 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.13.

Îmbunătățirea cadrului legal pentru respectarea tuturor prevederilor legale referitoare la conservarea biodiversității 2.065 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.14.

Evaluarea şi stabilirea valorii economice a componentelor biodiversității şi a serviciilor oferite de ecosisteme 2.065 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.15.

Elaborarea şi adoptarea metodologiilor care să ia în considerare valoarea biodiversității în analizele cost/beneficiu din studiile de fezabilitate şi planurile de afaceri (previzionat - 2016) 2.065 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.16.Actualizarea anexelor I şi II din Legea nr.5/2000 privind amenajarea teritoriului, secțiunea a III-a 2.065 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.17.

Stabilirea unui mecanism de raportaresau/şi a unei linii de supraveghere pentru taxonii sau speciile utilizate ca animale de companie cu cel mai mare potențial invaziv, pentru semnalizarea pătrunderii accidentale sau deliberate în sălbăticie 2.065 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.18.

Dezvoltarea de baze de date accesibile publicului cu informații referitoare la riscul asociat specii introduse intenționat pentru diferite scopuri (2016?) 2.065 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.19.

Monitorizarea strictă a speciilor alohtone introduse pentru acvacultura şi care se pot raspândi şi naturaliza în ecosistemele acvatice 2.065 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.20.Implementarea planurilor pentru managementul căilor de pătrundere cu risc maxim 2.065 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.21.

Evaluarea riscurilor pe care speciile invazive le au asupra celor autohtone în vederea identificării şi prioritizării opțiunilor de management a acestora 1.652 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

101



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

1.1.22.. Elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea impactului speciilor invazive 1.652 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.23.Elaborarea metodelor/metodologiilor de limitare, control şi eradicare a speciilor invazive (2016) 1.652 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.

Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanţelor periculoase și promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătăţii umane și a mediului 307.675 542 108 126 119 189 3.072 611 712 675 1.073

2.1.Îmbunătăţirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor 187.258 186 37 43 41 65 1.055 210 245 232 369

2.1.1.1.Prevenirea generării deşeurilor şi pregătirea pentru reutilizare 4.084 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.1.2Colectarea deseurilor in vederea asigurarii unui grad inalt de reciclare 4.084 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.1.3. Reciclarea si alte actiuni de valorificare a deşeurilor 4.084 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.1.4.

Eliminarea finală în condiții de siguranță pentru mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri care nu pot fi valorificate 98.135 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.2.1.Clarificarea prevederilor legislative cu privire la obligațiile de raportare 4.084 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.2.2. Asigurarea actualizării aplicațiilor software 4.084 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.2.3.Asigurarea instruirii personalului în vederea validării corespunzătoare a datelor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.3.1. Achiziția de echipamente de laborator şi de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic şi moral din cadrul laboratoarelor ANPM şi APM.Justificare: Dezvoltarea capacității instituționale a ANPM şi APM în scopul asigurării unei informări prompte şi adecvate a factorilor de decizie naționali, cu privire la compoziția deşeurilor, respectiv

33.696 186 37 43 41 65 1.055 210 245 232 369

102



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

caracterizarea şi încadrarea acestora. Acest fapt va permite autorităților competente luarea deciziilor optime, în timp util, contribuind totodată la asigurarea / garantarea unui mediu curat şi a unui mod de viață sănătos pentru populația României.

2.1.3.2.

Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM şi APM pentru operarea echipamentelor şi monitorizarea mediului. 32.454 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.3.3.Elaborarea de ghiduri şi proceduri privind analiza, caracterizarea şi încadrarea deşeurilor 2.553 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.2.

Protejarea sănătăţii umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acţiunilor privind gestionarea siturilor contaminate 5.105 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.2.1.1.Dezvoltarea cadrului legislativ pentru gestionarea siturilor contaminate 2.553 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.2.1.2.

Realizarea de sesiuni de instruire şi campanii de conştientizare pentru punerea în aplicare a metodologiilor privind investigarea, evaluarea şi remedierea poluării solului şi subsolului 2.553 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.3.

Protejarea mediului și a sănătăţii umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substantelor periculoase 115.312 356 71 83 78 124 2.017 401 468 443 705

2.3.1.1. Revizuirea / îmbunătățirea cadrului legislativ 2.553 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.3.1.2.

Pregatirea expertilor din cadrul structurilor proprii, in coordonare sau subordonare pentru aplicarea practiva a prevederilor legislative in domeniul managementul chimicalelor 2.553 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.3.1.3.Promovarea de instrumente pentru luarea deciziei pe baza celor mai bune informatii 2.553 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.3.1.4.

Asigurarea reprezentarii ministerului si a Romaniei la Conventiile din domeniul chimicale pentru care exista stabilite sarcini si responsabilitati in ROF 3.574 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.3.2.1. Coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru implementare, promovarea unei platforme pentru

96.603 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

103



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

schimbul de informatii pe domeniu, activitatea de HD

2.3.2.2.

Coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru inspectie si control 2.553 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.3.2.3.Preluarea celor mai bune practici din cadrul UE pentru domeniul chimicale 4.925 356 71 83 78 124 2.017 401 468 443 705

3. Dezvoltarea sistemului naţional de meteorologie 492.357 3.444 661 806 763 1.214 19.517 3.748 4.565 4.325 6.879

3.1. Programul naţional de meteorologie 492.357 3.444 661 806 763 1.214 19.517 3.748 4.565 4.325 6.879

3.1.1.1. Elaborarea de prognoze meteorologice 70.409 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.1.1.2.Realizarea de observații si măsurători meteorologice in rețeaua națională 70.409 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.1.1.3.Elaborarea de avertizări de fenomene meteorologice periculoase 93.371 3.444 661 806 763 1.214 19.517 3.748 4.565 4.325 6.879

3.1.1.4. Realizarea de prognoze agrometeorologice 70.409 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.1.1.5.

Asigurarea datelor meteorologice/climatologice suport în domeniul cercetarii schimbărilor climatice, conform obiectivelor Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice şi creşterea economică bazata pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 şi a Planului național de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice şi creşterea economică bazata pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 (HG 739/2016 46.940 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.1.1.6.

Asigurarea schimburilor internaționale de date, in conformitate cu obligațiile asumate in cadrul OMM, EUMETSAT, ECMWF, EUMETNET si GMES 46.940 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.1.1.7.Dezvoltarea de produse si servicii climatice in conformitate cu cadrul GFCS al OMM 46.940 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.1.1.8.Diseminarea informatiilor meteorologice in vederea fundamentarii deciziilor organizațiilor guvernamentale 46.940 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

104



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

de la nivel central, regional şi local privind managementul situațiilor în caz de producere a dezastrelor naturale (ploi torențiale generatoare de viituri rapide şi inundații la scară regională şi locală, valuri de frig şi de caniculă, viscol, seceta, etc) sau pentru măsuri de prevenire şi diminuare a efectelor pe termen scurt, mediu şi lung

4.

Îmbunătăţirea evaluării și gestionării calităţii aerului, emisiilor atmosferice, zgomotului ambiant și a radioactivităţii mediului 184.672 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1. Calitatea aerului și emisii atmosferice 141.089 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.1.1.

Asigurarea funcționării Rețelei naționale de monitorizare a calității aerului (RNMCA), inclusiv pentru extinderea rețelei prin dotarea cu stații fixe noi. 34.680 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.1.2.

Elaborarea şi depunerea cererii de finanțare pentru Dezvoltarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) prin dotare cu echipamente de monitorizare a poluanților şi instalarea lor în amplasamente noi şi cu echipamente de monitorizare a unor poluanți noi pentru care până în acest moment nu există determinări 34.680 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.2.1.

Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor în scopul elaborării de studii privind modelarea dispersiei poluanților în atmosferă 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.3.1.

Elaborarea şi depunerea cererilor de finanțare pentru crearea unui sistem de prognoză a calității aerului pe baza datelor provenite din RNMCA 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.4.1.

Elaborarea şi depunerea cererii de finanțare pentru dezvoltarea unei baze de date în conformitate cu cerințele Directivei INSPIRE, privind inventarierea poluanților emişi în aer. 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.5.1. Derularea Contractului nr. 84/19.12.2017 pentru prestarea de servicii în scopul elaborării de studii privind prognozelor naționale de emisii de poluanți

2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

105



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

atmosferici

4.1.6.1.

Dotarea cu licenta anuale pentru utilizarea softului AQISv3.0, realizat de Institutul pentru Sănătate Publică şi Mediu din Olanda (RIVM). 42.794 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.6.2.

Dezvoltarea unui instrument de raportare a datelor de calitatea aerului, planurilor şi programelor şi atingerea obiectivelor de mediu conform Deciziei 2011/850/EU- IPR care sa automatizeze fluxurile de date de la Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului catre Comisia Europeana 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.7.1.

Achiziția de echipamente de laborator şi de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic şi moral din cadrul laboratoarelor ANPM şi APM. 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.7.2.

Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM şi APM pentru operarea echipamentelor şi monitorizarea mediului 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.7.3.

Elaborarea de proceduri privind monitorizarea factorilor de mediu din aerul înconjurător şi emisii în cadrul laboratoarelor ANPM şi APM 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.8.1.

Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru elaborarea studiului privind reactualizarea Planului National de Implementare a prevederilor Conventiei privind poluantii organici persistenti, adoptata la Stockholm la 22 mai 2001 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.9.1.

Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru calcularea bugetului național de azot, determinarea eficienței utilizării azotului şi surplusurilor de azot, şi stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.10.1.

Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea studiului privind determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP) 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

106



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

4.1.11.1.

Transpunerea şi preluarea la termen în legislație națională a legislației UE 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.11.2.

Crearea cadrului legislativ pentru aplicarea acordurilor internaționale din domeniul calității aerului şi emisiilor atmosferice 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.2. Zgomot ambiant 39.132 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.2.1.1.

Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor pentru dotarea cu software de cartare a zgomotului, inclusiv software GIS aferent. 34.680 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.2.1.2.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizarea hărților strategice de zgomot prin utilizare de software de cartare (evaluare) a zgomotului. 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.2.1.3.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizare prognoze de reducere a zgomotului în funcție de tipul de măsură propusă pentru reducerea zgomotului şi de tipul sursei de zgomot 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.3. Radioactivitatea mediului 4.452 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.3.1.1.Pregătirea continuă a RNSRM pentru asigurarea răspunsului prompt în situații de urgență 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.3.1.2.Îmbunătățirea continuă a securității cibernetice la nivelul RNSRM5.1.1. 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5.

Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente industriale 6.677 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5.1. Controlul poluării industriale 4.452 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5.1.1.1.Actualizarea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

107



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

celui de-al doilea studiu privind orientări/ghiduri pentru implementarea unitară a legislației UE din domeniul emisiilor industriale IED

5.1.1.2.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru organizare evenimente privind diseminarea la nivel național a etichetei UE ecologice pe diferite produse/servicii, respectiv a cerințelor sistemului UE de management de mediu si audit (EMAS). 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5.2. Managementul accidentelor industriale 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5.2.1.1.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studii pentru elaborarea ghidurilor privind distanțele de securitate adecvate şi efectul domino şi ghid privind aplicarea Directivei Seveso III pentru sectorul deşeuri 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6.Legislaţie orizontală și realizarea infrastructurii pentru informaţii spaţiale. 105.685

14.327

2.851

3.322

3.147 5.006 81.184

16.156

18.824

17.836

28.368

6.1. Răspunderea de mediu 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6.1.1.1.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studiului necesar identificarii formelor de garanție financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare şi revizuirea garanției, în conformitate cu cerințele prevăzute de Ordonanța de Guvern a Guvernului nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19/2008 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6.2. Aplicarea eficientă a legislaţiei EIA/SEA 101.23414.32

72.85

13.32

23.14

7 5.006 81.18416.15

618.82

417.83

628.36

8

6.2.1.1.Formarea autorităților competente de mediu şi a celor implicate în punerea în aplicare a Directivelor EIA/SEA 6.894 700 139 162 154 245 3.968 790 920 872 1.387

108



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

la toate nivelurile relevante, pe baza Strategiei şi planului elaborate prin asistența JASPERS în anul 2013 şi cu sprijinul Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT), în două cicluri (2014-2016 şi 2017-2020) - proiectul ”Formarea profesională a personalului autorităților competente pentru protecția mediului privind evaluarea impactului asupra mediului şi evaluarea de mediu pentru perioada 2014-2020”

6.2.1.2.

Aprobarea ghidurilor EIA elaborate de JASPERS prin ordin de ministru(Cele 7 ghiduri EIA elaborate de Jaspers au fost aprobate prin Ordinul MMAP nr. 1825/21.09.2016 care a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 821/18.10.2016) 1.272 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6.2.1.3.

Elaborarea de noi ghiduri pentru aplicarea legislației EIA- proiectul ”Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului în scopul derulării unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EGEIA)”, cod SIPOCA 19 93.067

13.626

2.712

3.159

2.994 4.761 77.215

15.367

17.904

16.964

26.981

6.3. Infrastructura pentru informaţii spaţiale 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6.3.1.1.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii şi produse pentru realizarea serviciilor şi a seturilor de date spațiale, precum şi a metadatelor aferente în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE. 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

7.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activităţile economice în conformitate cu ţintele UE și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare 42.754 210 42 49 46 73 1.189 237 276 261 415

7.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră 42.754 210 42 49 46 73 1.189 237 276 261 415

7.1.1.

Consolidarea sistemului național de estimare şi prognoză GES privind sectorul folosinței terenurilor şi silviculta 6.617 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

109



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

7.1.2.Consolidarea capacității administrative în domeniul schimbărilor climatice la nivelul ANPM 6.617 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

7.1.3.

Remunerarea suficientă salarială a personalului din cadrul ANPM, cu atribuții şi responsabilități în domeniu schimbărilor climatice 6.617 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

7.1.4.

Implementarea studiilor specifice subdomeniului INEGES al domeniului schimbări climatice

8.016 210 42 49 46 73 1.189 237 276 261 415

7.1.5.

Avizarea proiectului de Lege pentru stabilirea cadrului legal, instituțional şi procedural necesar aplicării Deciziei nr. 406/2009/CE privind partajarea efortului statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, astfel încât să respecte angajamentele Comunității prin limitarea creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020 6.617 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

7.1.6.

Avizarea proiectului de Hotărâre a Guvernului privind înființarea Sistemului Național pentru raportarea politicilor şi măsurilor şi pentru raportarea prognozelor emisiilor şi reținerilor de gaze cu efect de seră. 8.271 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8. Consolidarea capacităţii instituţionale 427.522 6.2351.24

11.44

61.37

0 2.179 35.333 7.032 8.193 7.76312.34

6

8.1.

Consolidarea capacităţii administrative de management și implementare a politicilor în domeniul protecţiei mediului 427.522 6.235

1.241

1.446

1.370 2.179 35.333 7.032 8.193 7.763

12.346

8.1.1.1.

Amendarea procedurilor MM pentru a reflecta nevoile privind procesul de formulare de politici şi nevoile de implementare a PSI 50.612 4.716 939

1.093

1.036 1.648 26.723 5.318 6.196 5.871 9.338

8.1.1.2. Dezvoltarea infrastructurii informatice 19.173 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.1.3. Sistem de evaluare a performanței operațional 19.173 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.1.4.Elaborarea de programe anuale şi multi-anuale pentru toate categoriile de fonduri alocate 19.173 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.1.5Îmbunătățirea managementului resurselor umane şi adaptarea la organizație; selectarea, angajarea şi 19.173 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

110



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

menținerea de personal specializat, conform nevoilor organizației

8.1.1.6Dezvoltarea si implementarea de programe de instruire a personalului 19.173 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.1.7.Informarea publicului cu privire la programele în domeniul protecției mediului 19.173 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.2.1.

Implementarea metodologiei de formulare si analiză de impact a de politicilor publice in domeniul protectiei mediului 19.650 72 14 17 16 25 406 81 94 89 142

8.1.2.2.

Operaționalizarea Planului Strategic Instituțional şi imbunătățirea capacității de evaluare şi planificare a politicilor de mediu prin utilizarea aplicației informatice pentru evaluarea progreselor înregistrate prin PSI 19.173 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.2.3.

Creşterea transparenței procesului decizional privind elaborarea de politici/inițierea de acte normative;raportarea în conformitate cu reglementările în vigoare privind transparența 19.173 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.3.1.Dezvoltarea capacității MM de analiză, audit, control şi management al riscului 19.173 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.3.2.

Atragerea şi utilizarea de fonduri externe şi extra-bugetare pentru cheltuieli administrative şi dezvoltarea capactății instituționale 24.529 803 160 186 177 281 4.553 906 1.056 1.000 1.591

8.1.3.3.Îmbunătățirea a serviciilor furnizate de minister prin structurile sale 19.173 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.3.4.Îmbunătățirea a serviciilor furnizate de minister prin instituțiile afiliate 19.173 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.4.1.Desemnarea persoanelor implicate şi constituirea Grupurilor de Lucru 19.773 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.4.2

Asigurarea participării la instuiri pentru persoanele ce vor fi implicate- cursuri de limbi străine, cunoaşterea experienței țărilor ce au exercitat anterior Preşedinția consiliului EU. 19.873 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.4.3.Asigurarea participării şi conducerii la Grupurile de Lucru. 19.773 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

111



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

8.1.4.4.Organizarea evenimentelor, reuniunilor interne şi externe- aspectele logistice. 62.414 644 128 149 142 225 3.652 727 847 802 1.276

112

Anexa 2: Planul Strategic Institu ional (tabel rezumativ)ț

Descrierea obiectivelor și indicatorilor Unitate Valoare de referinţă Țintă 2018 Țintă 2021

Obiectiv Strategic Nr. 1: Protejarea și refacerea biodiversităţii, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversităţii

Indicator de Impact: suprafața ecosistemelor degradate refăcute ha 0 0 1000

Programul 1.1: Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversităţii

Protejarea și refacerea biodiversităţii, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversităţii

Indicator de Rezultat: stare de conservare menținută favorabilă pentru specii/habitate monitorizateIndicator de Rezultat: planuri de management/set de măsuri de conservare/Planuri de acțiune aprobate

%

Nr.

43

250

-

-

50

în discuție

Obiectiv Strategic Nr. 2: Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanţelor periculoase și promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătăţii umane și a mediului

Indicator de Impact: Deşeuri – Procentul de conformare cu angajamentele asumate la nivel național

• până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităților de deşeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere şi, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din deşeurile menajere;

• până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităților de

% 13.8% 13.8% 50%

113


deşeuri nepericuloase provenite din activități de construcție şi demolări;• 60% valorificare anuală a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe

piața națională;• din 01 ianuarie 2016 un obiectiv de colectare de 40%, din 01 ianuarie 2017 de

45% şi din 01 ianuarie 2021 de 65% deşeuri electrice şi electronice din total echipamente electrice şi electronice introduse pe piața națională;

• reducerea cantității depozitate de biodeşeuri cu 35 % față de valoarea de referință (4,80 mil. tone în 1995, țintă 2020: 35 %)

• conformarea depozitelor de deseuri conform Trataulul de Aderare (valori de referință, 20 municipale, 39 industriale, țintă 100 % în 2020)

Indicator de Impact: Situri contaminate – eliminarea suprafețelor contaminate până în 2050 %/ha 0

va fi stabilita in exercitiul

urmator in functie de

numarul de proiecte depuse in cadrul POIM

2014-2020

va fi stabilita in exercitiul urmator

in functie de numarul de

proiecte depuse in cadrul POIM

2014-2020

Indicator de Impact: Substanțe periculoase – reducerea efectelor negative asupra mediului si sanatatii umane prin managementul in conditii de siguranta a activitatilor de producere, comercializare si utilizare a substantelor periculoase

Modificarea anexelor XIV si XVII la REACH,

modificarea anexei VI la CLP -Nr restrictii si

identificari SVHC

Anexele asa cum sunt la

acest moment

Conform program stabilit

de UE

Conform program stabilit de UE

Program nr. 2.1: Îmbunătăţirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor

Rezultat 2.1.2. Întărirea capacității de monitorizare a modului de îndeplinire a obligațiilor stabilite prin legislația specifică europeană şi națională (inclusiv Strategia Națională de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Național de Gestionare a Deşeurilor)

Indicator de Rezultat: îmbunătățirea sistemelor de raportare a datelor şi informațiilor % 0 0 0

Indicator de Rezultat: creşterea numărului de raportori şi a calității datelor nr. - 0 0

114


Rezultat 2.1.3. Dezvoltarea şi optimizarea laboratoarelor din cadrul ANPM şi Agențiilor pentru Protecția Mediului (APM) teritoriale, în scopul efectuării de determinări specifice, respectiv caracterizarea şi încadrarea deşeurilor.

Indicator de Rezultat: Gradul de adecvare a echipamentelor de laborator şi de teren pentru activități de analiză a deşeurilor în cadrul laboratoarelor ANPM şi APM

% echipamente sub 10 ani din totalul echipamentelor

30 30 50

Indicator de Rezultat: Gradul de instruire a personalului din cadrul laboratoarelor ANPM şi APM pentru operarea echipamentelor, monitorizarea mediului, respectiv caracterizarea şi încadrarea deşeurilor

% personal instruit din total

personalului65 65 90

Indicator de Rezultat: Gradul de documentare prin ghiduri şi proceduri a activității de analiză, respectiv caracterizare şi încadrare a deşeurilor în cadrul laboratoarelor ANPM şi APM

% ghiduri şi proceduri documentate,

metode validate din totalul metodelor

utilizate

75 75 90

Program 2.2: Protejarea sănătăţii umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acţiunilor privind gestionarea siturilor contaminate

Rezultat 2.2.1. Îmbunătățirea gestionării şi evaluării siturilor contaminate în vederea reducerii suprafetelor ocupate de situri contaminate

Indicator de rezultat: întărirea capacității administrative a MM de a dezvolta şi implementa politica de gestionare a siturilor contaminate, prin dezvoltarea metodologiilor privind investigarea şi evaluarea poluării şi remedierea solului şi subsolului, precum şi documentelor necesare pentru punerea în aplicare a regulilor şi a surselor de finanțare stabilite/identificate pentru aplicarea principiului „poluatorul plăteşte”.

% acte normative adoptate 0 0

100 % (OM privind

investigarea siturilor

contaminate,OM privind remedierea

siturilor contaminate)

Indicator de rezultat: Eficacitatea măsurilor de reglementare şi control % personal instruit din total personalului

De stabilit in exercitiul urmator

De stabilitin exercitiul

urmator

De stabilit inexercitiul urmator

Program 2.3: Protejarea mediului și a sănătăţii umane prin reglementarea măsurilor privind

115


gestionarea unitară substantelor periculoase.

Rezultat 2.3.1.: îmbunătățirea gestionării şi evaluării substantelor periculoase în vederea reducerii efectelor asupra mediului si sanatatii umane

Indicator de rezultat: cresterea efectivitatii masurilor de control si o mai buna aplicare a cadrului legislativ (% conformare in urma măsurilor de control)

Nr. de inspectiiDe stabilit in

exercitiul urmator

0 0

Rezultat 2.3.2: reducerea utilizarii substantelor periculoase si adoptarea de solutii alternative pentru utilizarea substantelor periculoase

Indicator de Rezultat: Efectivitatea masurilor de control si o mai buna aplicare a cadrului legislativ

Nr. rapoarte de control specifice

De stabilit in exercitiul urmator

0 0

Indicator de Rezultat: % de substante/dosare conform Anexa XV la REACH, la care a fost participare RO din total

Nr. participari/opinii

dezvoltate RO0 0 0

Obiectiv Strategic Nr. 3: Dezvoltarea sistemului naţional de meteorologie

Indicator de Impact: Gradul de realizare a programului meteorologic național % Nu este cazul 100 100

Programul 3.1: Programul naţional de meteorologie

Rezultat 3.1.1. Realizarea programului naţional de meteorologie

Indicator de Rezultat: Gradul de realizare a prognozelor meteorologice in 24 h

Indicator de Rezultat: Gradul de realizare a avertizărilor meteorologice in 24 h

Indicator de Rezultat: Mesaje transmise/recepționate în sistemul mondial de veghe meteorologica

Indicator de Rezultat: Observații şi măsurători meteorologice in rețeaua națională

%

%

Nr.

Nr.

86,75

92,61

5.480.360

23.939.855

86,76

92,62

5.490.000

23.940.000

86,76

92,62

5.550.000

24.000.000

116


Indicator de Rezultat: Sinteze, cercetări şi studii de fundamentare climatologicăNr. 60 61 62

Obiectivul Strategic Nr. 4: Îmbunătăţirea evaluării și gestionării calităţii aerului, emisiilor atmosferice, zgomotului ambiant și a radioactivităţii mediului

Indicator de Impact: Număr de zone şi aglomerări încadrate în regimul I şi în regimul II de gestionare conform Legii nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare

Notă: în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1) din Legea nr. 104/2011 în ariile din zonele și aglomerările clasificate în regim de gestionare I se elaborează planuri de calitate a aerului pentru a se atinge valorile-limită corespunzătoare sau, respectiv, valorile-țintă iar conform prevederilor art. 22 responsabilitatea privind elaborarea planurilor de calitatea aerului revine primarilor. Prin planul de calitate a aerului se stabilește setul de măsuri cuantificabile din punctul de vedere al eficienței lor, pe care titularul/titularii de activitate trebuie să le ia, astfel încât să fie atinse valorile-limită sau valorile-țintă, astfel cum sunt ele stabilite în anexa nr. 3 la lege

Nr.

OM nr. 1206/2015

pentru aprobarea listelor cu unitățile

administrativ-teritoriale

întocmite în urma

încadrării în regimuri de gestionare a

ariilor din zonele şi

aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la

Legea nr. 104/2011

privind calitatea aerului

înconjurător

0 0

Indicator de Impact: Număr de aglomerări, drumuri, căi ferate, aeroporturi şi porturi pentru care se elaborează hărți strategice de zgomot şi planuri de acțiune pentru gestionarea zgomotului

Nr.20 aglomerări,

3326 Km de drumuri, 482

20 aglomerări, 3326 Km de

drumuri,. 482

117


Notă:responsabilitatea realizării hărților strategice de zgomot și planurilor de acțiune pentru gestionarea zgomotului revine autorităților publice locale, CNAIR SA, CFR SA, Compania de Aeroporturi București, C.N. "Administrația Porturilor Maritime" S.A. Constanța, Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați

Km de cai ferate, 11

aeroporturi şi 3 porturi

Km de cai ferate, 11

aeroporturi şi 3 porturi

Indicator de Impact: Număr de județe cu capacitate de avertizare/alarmare în timp real privind nivelul de radioactivitate al mediului

Nr. 0 0 0

Program 4.1: Calitatea aerului și emisii atmosferice

Rezultat 4.1.1: Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului (RNMCA) funcțională conform noilor cerințe din legislația europeană.

Indicator de Rezultat: Gradul de monitorizare îmbunătățită a calității aerului la nivelul autorităților publice responsabile, inclusiv prin extinderea rețelei prin dotarea cu noi stații fixe

Nr stații de monitorizare a calității aerului

funcționale pentru toti indicatorii/Nr.

total stații de monitorizare a

calității aerului (%)

86 stații de monitorizare



Rezultat 4.1.2: Studii privind dispersia poluanților în atmosferă, în scopul evaluării calității aerului în zonele şi aglomerările de la nivel național

Indicator de Rezultat: Gradul de realizare a reevaluării încadrării zonelor şi aglomerărilor în regimuri de evaluare a calității aerului.

% 0 0 0

Rezultat 4.1.3. Sistem de prognoză a calității aerului în vederea creşterii capacității de luare a deciziilor de către autoritățile publice de mediu şi pentru creşterea gradului de cunoaştere a nivelului calității aerului care se va realiza pe baza datelor privind calitatea aerului din RNMCA

Indicator de Rezultat: Gradul de realizare al prognozelor pe termen scurt şi mediu % 0 0 0


118


Indicator de Rezultat: Gradul de integrare într-o singură bază națională de date, a informațiilor furnizate/colectate pe diferite categorii de instalații şi operatori economici (aşa cum prevăd directivele specifice în vederea realizării raportărilor către CE)

% 0 0 0

Rezultat 4.1.5. Monitorizarea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici stabilite prin Directiva 2001/81/CE şi Directiva 2016/2284/CE precum şi prin Protocolul Gothenburg

Indicator de Rezultat: Gradul de realizare a prognozelor naționale de emisii de poluanți atmosferici având ca an țintă, anul 2030 şi pe cât posibil 2050

% - 50 100


Indicator de Rezultat: Determinarea concentrațiilor medii zilnice pentru PM10 la stațiile de monitorizare a calității aerului

1 raport anual 1 raport anual 1 raport anual 1 raport anual

Indicator de Rezultat: Determinarea concentrațiilor medii anuale pentru particule în suspensie (PM10) şi dioxid de azot (NO2)

1 raport anual 1 raport anual 1 raport anual 1 raport anual

Rezultat 4.1.7. Dezvoltarea şi optimizarea laboratoarelor de protecție a mediului din cadrul ANPM şi Agențiilor pentru Protecția Mediului (APM) teritoriale, în scopul efectuării şi derulării de către acestea a programelor de monitorizare a calității aerului înconjurător la nivel teritorial, prin operarea echipamentelor, colectarea şi validarea datelor privind calitatea aerului înconjurător.

Indicator de Rezultat: Gradul de adecvare a echipamentelor de laborator şi de teren pentru activități de monitorizare a factorilor de mediu din aerul înconjurător şi emisii în cadrul laboratoarelor ANPM şi APM

% echipamente sub 10 ani din total echipamente

30 30 50

Indicator de Rezultat: Gradul de instruire a personalului din cadrul laboratoarelor ANPM şi APM pentru operarea echipamentelor şi monitorizarea mediului

% personal instruit din total personalului 65 65 90

Indicator de Rezultat: Gradul de documentare prin proceduri a activității de monitorizare a factorilor de mediu din aerul înconjurător şi emisii în cadrul laboratoarelor ANPM şi APM

% determinări documentate 75 75 90

119


Rezultat 4.1.8. Identificarea şi/sau reactualizarea principalelor măsuri şi acțiuni care trebuie puse în aplicare pentru conformarea cu prevederile Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 şi a Regulamentului (CE) nr. 850/2004 privind poluanții organici persistenți

Indicator de Rezultat: Gradul de realizare al Planului Național de Implementare a prevederilor Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 şi a Regulamentului (CE) nr. 850/2004 privind poluanții organici persistenți şi îndeplinirea obligațiilor de raportare

% 0 0 0


Indicator de Rezultat: Gradul de realizare al bugetului național de azot şi identificarea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac la nivel național

% 0 0 0

Indicator de Rezultat: Dezvoltarea unui set de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac la nivel național.


Indicator de Rezultat: Gradul de determinare al încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP)

% 0 0 0

Rezultat 4.1.11. Crearea/actualizarea cadrului legislativ în domeniul calității aerului şi emisiilor atmosferice

Indicator de Rezultat: Gradul de adoptare a actelor normative la termenele impuse 0 0 0

Programul 4.2: Zgomot ambiant


Indicator de Rezultat: Gradul de îmbunătățire a reglementării măsurilor de gestionare % Nu este cazul 20 50

120


şi evaluare a zgomotului

Programul 4.3: Radioactivitatea mediului

Rezultat 4.3.1. Îmbunătățirea capacității de monitorizare a Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului în situații normale şi de accident nuclear sau urgență radiologică

Indicator de Rezultat: Circa 20 milioane de oameni (populația României) informați / avertizați / alarmați cu privire la nivelele radioactivității mediului ambient de pe teritoriul României

Nr. indicatori vizualizati on-line pe site-ul ANPM

4 4 10

Obiectivul Strategic Nr. 5: Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente industriale.

Indicator de Impact: Consolidarea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului de reglementare a activităților din domeniul privind prevenirea şi controlul poluării industriale şi prevenirea accidentelor industriale majore

Notă: Conform prevederilor art.. 14 alin. (3) din OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006 funcționarea fără autorizație integrată de mediu este interzisă pentru activitățile supuse legislației privind prevenirea și controlul integrat al poluării, iar potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) din OM 818/2013 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizației integrate de mediu autoritatea competentă pentru protecția mediului căreia îi revine responsabilitatea emiterii autorizației integrate de mediu este autoritatea județeană pentru protecția mediului.

% APM care au aplicat ghidurile

dezvoltate pentru implementarea

unitară a legislației UE

0 0 20%

Programul 5.1: Controlul poluării industriale

Rezultat 5.1.1. Gradul de realizare a îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului şi asigurarea implementării eficiente a legislației UE în domeniul privind prevenirea şi controlul integrat al poluării

Indicator de Rezultat: Studii privind orientări/ghiduri pentru implementarea unitară a legislației UE din domeniul emisiilor industriale IED

Nr. buc 0 2

Rezultat 5.1.2 Gradul de promovare a instrumentelor UE de performanță de mediu în rândul organizațiilor, producătorilor si consumatorilor

121


Indicator de Rezultat: Campanii de informare si conştientizare Nr. evenimente/an 0 2 4



Indicator de Rezultat: Ghid privind distanțele de securitate adecvate şi efectul domino şi ghid privind aplicarea Directivei Seveso III pentru sectorul deşeuri.

Nr. 0 1 1

Obiectivul Strategic Nr. 6: Legislaţie orizontală și realizarea infrastructurii pentru informaţii spaţiale.

Indicator de Impact: Legislație orizontală - Răspunderea de mediu; aplicarea unitară şi eficientă a legislației EIA/SEA

Indicator de Impact: Număr de servicii şi seturi de date spațiale realizate în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE

Nr. 0 0

21 de seturi de date spațiale cu

metadate aferente, 21

servicii de vizualizare şi 21

servicii descărcare

Program 6.1. Răspunderea de mediu

Rezultat 6.1.1. Elaborarea unui studiu privind identificarea formelor de garanție financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare şi revizuirea garanției.

Indicator de Rezultat: Existenta formelor de garanție financiara si a Metodologiei de calcul şi revizuire a acesteia privind răspunderea de mediu.

Program 6.2. Aplicarea eficientă a legislaţiei EIA/SEA

122


Rezultat 6.2.1. Îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului prin implementarea eficientă a legislației UE din domeniul mediului referitoare la EIA şi SEA.

Indicator de Rezultat: Persoane instruite din autorități pentru protecția mediului, Autorități de Management (AM), Organisme Intermediare (OI).

Nr. Pers. Instruite 0Etapa 1-401

2017 Etapa 2 -392

Tot personalul implicat în

reglementări

Program 6.3. Infrastructura pentru informaţii spaţiale

Rezultat 6.3.1. Infrastructura Ministerului Mediului pentru informații spațiale realizată in conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE

Indicator de Rezultat: Servicii şi seturi de date spațiale realizate în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE

% - 10 100%

Obiectivul Strategic Nr. 7: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activităţile economice în conformitate cu ţintele UE și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare.

Indicator de Impact: Gradul de îndeplinire a obligațiilor asumate prin pachetul energie – schimbări climatice3 % - - 100

Program 7.1: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră4

Rezultat 7.1.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Indicator de Rezultat: Nivelul emisiilor GES (ținta : reducerea cu 20% fata de 1990 în 2020 – valoare estimată pentru România 19 % față de 2005)

% 1990

Evoluția emisiilor față

de 2005:Pt.2017- 46,19%;Pt.2018

19% (față de 2005)

3 Ministerul Mediului urmăreşte îndeplinirea la nivel național a indicatorilor şi țintelor asumate la nivel național, conform competențelor sale, având o slabă capacitate de coordonare. Realizarea efectivă a țintelor asumate de România depinde de o gamă largă de instituții de stat şi private 4 idem

123


45,81%

Indicator de Rezultat: Ponderea contributiei surselor ER în consumul final de energie (ținta 24%)

% - Ministerul Energiei 24%?

Indicator de Rezultat: Nivelul consumului de energie primară față de valoarea de referință (ținta : scădere cu 19 %)

% 1990

Autoritatea Națională de

Reglementare în Domeniul

Energie ANRE

19%

Obiectivul strategic Nr. 8: Consolidarea capacităţii instituţionale

Indicator de Impact: Încrederea (internă şi externă) în instituțiile şi acțiunile MM

Indicator de Impact: Gradul de realizare a bugetului ministerului

Indicator de Impact: Diferența între bugetul aprobat la 1 ianuarie şi bugetul rectificat la 31 decembrie

% n.a. 60 60


Rezultat 8.1.1: Stabilitate funcțională şi structurală a MM şi a instituțiilor afiliate îmbunătățită

Indicator de Rezultat: Nr. de schimbări anuale în structura funcțională Nr./an Max. 2 Max. 1 Max. 1

Indicator de Rezultat: % index angajați din sectorul public, angajați în MM şi instituțiile afiliate

% 0.93% 0.93% 0.93%

Indicator de Rezultat: % plecări (transferuri, detaşări, încetari ale raportului de serviciu) ale angajaților MM din totalul angajaților

%

Rezultat 8.1.2: Creşterea capacității de formulare şi implementare a politicilor de mediu

Indicator de Rezultat: Nr. de schimbări la nivel de capitole şi rectificări negative ale bugetului de stat

Nr./an 30/an 25/an 25/an

124


Indicator de Rezultat: procent de inițiative legislative aprobate din totalul inițiativelor legislative ale MM/an %

Rezultat 8.1.3: Creșterea eficienţei utilizării bugetului administrativ al MM

Indicator de Rezultat: Procentul de cheltuieli operaționale din totalul bugetului anual al MM

% 20 17 (2018) 15

Indicator de Rezultat: Cheltuieli operaționale per angajat al MM RON 113 135 (2018) 139

Rezultat 8.1.4. Pregătirea si exercitarea Președintiei României la Consiliul Uniunii Europene în Semestrul 1 al anului 2019 pe domeniul specific de activitate al Ministerului Mediului.

Indicator de Rezultat: % personal MM care a participat la pregătirea şi exercitarea Preşedintiei României la Consiliul Uniunii Europene % 0 N/A N/A

125

Anexa 3: Programe i Măsuri conexe, Indicatori de rezultat (tabel rezumativ)ș


MăsuriIndicator de realizare

imediată (outputs) /Unitate/Valori ţintă (Valoare de referinţă)

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

Program 1.1 Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversităţii

Asigurarea coerenţei și a managementului eficient al reţelei naţionale de arii naturale protejate

Măsura 1.1.1. Continuarea elaborării şi adoptării planurilor de management (PM ) pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) şi pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioare.

nr. PM aprobate (250) 250 300 350 400

Măsura 1.1.2. Realizarea hărților de distribuție a habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de interes conservativ realizate.

Nr. habitatelornaturale şi ale speciilor

sălbaticede interes conservativ

pentru care s-au realizathărțile de distribuție

- - - -

Măsura 1.1.3. Analiza coerenței rețelei de arii naturale protejate, inclusiv a coridoarelor ecologice

aprobarea metodologieistabilirea metodol

ogiein.a n.a.

aplicareametodol

ogiei

Măsura 1.1.4. Crearea şi implementarea sistemelor de monitorizare a ariilor naturale protejate

Măsura 1.1.5. Plata compensațiilor către utilizatorii de terenuri ce respectă condițiile % plătit utilizatorilor de 0 0 0 0

126



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

restrictive impuse de statutul de sit Natura 2000 terenuri din suma totală

Măsura 1.1.6. Desemnarea de noi arii naturale protejate de importanță internațională (situri Ramsar, rezervații ale biosferei, situri ale patrimoniului mondial natural şi cultural)

Nr. noi arii de importanță

internațională de semnate (620)

620 620 620 623

Măsura 1.1.7. Armonizarea măsurilor de management ale ariilor protejate (AP) transfrontaliere cu cele ale țărilor vecine

Nr. AP pentru carese stabilesc măsuri

comune de management (3)

3 3 3 4

Măsura 1.1.8. Clasificarea tuturor peşterilor şi stabilirea statutului legal, prin legeNr. peşteri

încadrate/reîncadrate în clase de protecție (138)

138 138 150 200

Asigurarea unei stări de conservare favorabilă pentru speciile sălbatice protejate

Măsura 1.1.9. Actualizarea anexelor referitoare la speciile de interes național din Ordonanța de urgență a Guvernului 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare

Nr. Anexe actualizate (2) 2 2 2 2

Măsura 1.1.10. Realizarea PNAC-urilor pentru speciile identificate ca fiind prioritare Nr. planuri de acțiune (6) 6 6 6 8

Măsura 1.1.11. Implementarea PNAC-urilor pentru 15 din speciile prioritare Nr. planuriImplementate (6) 6 6 6 8

Îmbunătăţirea cadrului legislativ și instituţional

Măsura 1.1.12. Organizarea, funcționarea si infiintarea structurilor din subordinea ANANP

HG 997/2016 privind înființarea ANANP

aprobat şi HG pusă în aplicare

-ANANP funcțională

n.a n.a n.a.ANANP

funcțională

Măsura 1.1.13. Îmbunătățirea cadrului legal pentru respectarea tuturor prevederilor Nr. acte normative (10) 10 10 10 10

127



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

legale referitoare la conservarea biodiversității

Utilizarea durabilă a componentelor biodiversităţii

Măsura 1.1.14. Evaluarea şi stabilirea valorii economice a componentelor biodiversității şi a serviciilor oferite de ecosisteme

% Componentebiodiversitate pentru

care s-au făcut estimările valorice (0)

0 0 50 100

Măsura 1.1.15. Elaborarea şi adoptarea metodologiilor care să ia în considerare valoarea biodiversității în analizele cost/beneficiu din studiile de fezabilitate şi planurile de afaceri (previzionat - 2018)

Nr. metodologii aprobate - - - -

Amenajarea teritoriului

Măsura 1.1.16. Actualizarea anexelor I şi II din Legea nr.5/2000 privind amenajarea teritoriului, secțiunea a III-a

Emitere HG (lege actuală 5/2000) n.a. n.a. n.a. realizat

Controlul speciilor invazive

Măsura 1.1.17. Stabilirea unui mecanism de raportaresau/şi a unei linii de supraveghere pentru taxonii sau speciile utilizate ca animale de companie cu cel mai mare potențial invaziv, pentru semnalizarea pătrunderii accidentale sau deliberate în sălbăticie

Mecanism funcțional implementat n.a. n.a. n.a.

Mecanism

funcțional

implementat

Măsura 1.1.18. Dezvoltarea de baze de date accesibile publicului cu informații referitoare la riscul asociat specii introduse intenționat pentru diferite scopuri (2020)

Realizat n.a. n.a. n.a. Realizat

Măsura 1.1.19. Monitorizarea strictă a speciilor alohtone introduse pentru acvacultura şi care se pot raspândi şi naturaliza în ecosistemele acvatice

Nr. specii şi locații monitorizate - - - -

Măsura 1.1.20. Implementarea planurilor pentru managementul căilor de pătrundere cu risc maxim

Nr. de planuriaplicate - - - -

128



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

Măsura 1.1.21. Evaluarea riscurilor pe care speciile invazive le au asupra celor autohtone în vederea identificării şi prioritizării opțiunilor de management a acestora

Realizat/nerealizat - - - -

Măsura 1.1.22. Elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea impactului speciilor invazive Nr.indicatoristabiliți - - - -

Măsura 1.1.23. Elaborarea metodelor/metodologiilor de limitare, control şi eradicare a speciilor invazive (2020)

Nr. metodologiielaborate n.a. n.a. n.a. Realizat

Program 2.1 Îmbunătăţirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor

Rezultat 2.1.1.

Măsura 2.1.1.1. Prevenirea generării deșeurilor și pregătirea pentru reutilizare Justificare: prevenirea generării deşeurilor şi pregătirea pentru reutilizare duce la scăderea cantității de deşeuri eliminate, la conservarea resurselor naturale prin utilizarea redusă de materii prime, la reducerea impactului asupra mediului atât a activităților generatoare de deşeuri cât şi a celor de gestionare a deşeurilor.Descriere: Elaborarea de documente strategice în domeniul managementului deşeurilor, respectiv PNPGD. Dezvoltarea cadrului metodologic pentru elaborarea Planurilor Județene de Gestionare a Deşeurilor, constând în revizuirea / elaborarea metodologiei-cadru şi etapizarea elaborării PJGD pe baza unei analize privind stadiul implementării/ monitorizării/ evaluării acestora.Elaborarea/modificare de acte normative:

- Elaborarea de ghiduri de bune practici pentru autoritățile publice locale vor viza următoarele aspecte: prevenirea generării deşeurilor; gestionarea datelor şi modul de introducere a datelor;

- Realizare de parteneriate cu ONG, factori intresati pentru realizarea de campanii de constientizare -

- Parteneriat cu M Invatamanului pentru includera in curicula scolara a unor teme specifice

Nr. Parteneriate

Nr. Campanii

Nr. Compostoare individuale utilizate in

gospodarii

Nr. Acte normativive adoptate

0

0

0

0

0

1

0

0

2

3

0

0

3

4

0

0

129



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

- Sustinerea si dezvoltarea actiunilor privind compostarea individuala a biodeseurilor

Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Strategia națională pentru Gestionarea deşeurilor şi Actele normative ce transpun Aquis-ul comunitar în domeniul gestionării deşeurilor.Sursa/sursele de finanţare: POCA

Măsura 2.1.1.2. Colectarea deseurilor in vederea asigurarii unui grad inalt de reciclareJustificare: colectarea separată a deşeurilor asigură un grad mai inalt de valorificare şi reciclare, ducând la scăderea cantității de deşeuri eliminate, la conservarea resurselor naturale prin utilizarea redusă de materii prime, la reducerea impactului asupra mediului atât a activităților generatoare de deşeuri cât şi a celor de gestionare a deşeurilor.Descriere: Elaborarea de documente strategice în domeniul managementului deşeurilor, respectiv a PNGD

- Dezvoltarea cadrului metodologic pentru elaborarea Planurilor Județene de Gestionare a Deşeurilor, constând în revizuirea / elaborarea metodologiei-cadru şi etapizarea elaborării PJGD pe baza unei analize privind stadiul implementării/ monitorizării/ evaluării acestora

- Elaborarea/modificare de acte normative- Elaborarea de ghiduri de bune practici pentru autoritățile publice locale vor viza

următoarele aspecte: colectarea deşeurilor; gestionarea datelor şi modul de introducere a datelor;

- Controale tematice in domeniul colectarii separate a deseurilor- Realizare de parteneriate cu ONG, factori intresati pentru realizarea) de campanii

de constientizare - - "Sustinerea /Extinderea sistemelor de colectare separată a deşeurilor reciclabile

din deşeurile municipale (hârtie/carton, plastic/metal şi sticlă)"Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Strategia națională pentru Gestionarea deşeurilor şi actele normative ce transpun Aquis-ul comunitar în domeniul gestionării deşeurilor

Nr. sisteme de colectare separată

Nr. controale efectuate

% măsuri implemenate de factorii responsabili

0

12

60

0

12

70

0

12

70

0

12

100

130



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

Sursa/sursele de finanţare: POCA

Măsura 2.1.1.3. Reciclarea si alte actiuni de valorificare a deșeurilorJustificare: reciclarea deşeurilor duce la scăderea cantității de deşeuri eliminate, la conservarea resurselor naturale prin utilizarea redusă de materii prime, la reducerea impactului asupra mediului atât a activităților generatoare de deşeuri cât şi a celor de gestionare a deşeurilor.

- Elaborarea de documente strategice în domeniul managementului deşeurilor, respectiv a PNGD



următoarele aspecte: reciclarea deşeurilor; gestionarea datelor şi modul de introducere a datelor;

- Controale tematice in domeniul reciclării/ valorificării deşeurilor- Utilizarea instrumentelor economice pentru stimularea reciclarii/ valorificarii

desurilor- Sustinerea valorificarii energetice a deseurilor

Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Strategia națională pentru gestionarea deşeurilor şi actele normative ce transpun Aquis-ul comunitar în domeniul gestionării deşeurilorSursa/sursele de finanţare: POCA

Nr. proiecte finantate

Nr. instrumente implementate


% masuri implemenate de factorii responsabili

Cantitate de deseuri procesata in instalatiile

de coincinerare (kg)

0

0

12

5

-

0

0

12

10

-

0

0

12

20

-

0

0

12

30

-

Măsura 2.1.1.4. Eliminarea finală în condiţii de siguranţă pentru mediu și sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare a deșeurilor, pentru acele deșeuri care nu pot fi valorificate Justificare: Eliminarea finală în condiții de siguranță pentru mediu şi sănătatea umană, cu

Nr. statii de tratare in functiune

Capacitate de tratare (kg)

0

0

0

0

0

0

0

0

131



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

un program strict de monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri care nu pot fi valorificate contribuie la reducerea impactului asupra mediului şi protejarea sănătății populației.Descriere:

- Elaborarea de documente strategice în domeniul managementului deşeurilor, respectiv a PNGD



următoarele aspecte: eliminarea deşeurilor; gestionarea datelor şi modul de introducere a datelor;

- Controale tematice in domeniul recilclarii/ valorificarii deseurilor- Utilizarea instrumentelor economice pentru a descuraja eliminarea deşeurilor - Utilizarea capacitătilor de tratare

Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Strategia națională pentru gestionarea deşeurilor şi actele normative ce transpun Aquis-ul comunitar în domeniul gestionării deşeurilorSursa/sursele de finanţare: POCA


% masuri implemenate de factorii responsabili

Nr. instrumente implementate

12

5

n.a

12

10

n.a.

12

20

n.a.

12

50

1

Rezultat 2.1.2. Întărirea capacităţii de monitorizare a modului de îndeplinire a obligaţiilor stabilite prin legislaţia specifică europeană și naţională (inclusiv Strategia Naţională de Gestionare a Deșeurilor și Planul Naţional de Gestionare a Deșeurilor)

Măsură 2.1.2.1. Clarificarea prevederilor legislative cu privire la obligațiile de raportare 0 0 0 1

Măsură 2.1.2.2. Asigurarea actualizării aplicațiilor software 0 0 10 20

Măsură 2.1.2.3. Asigurarea instruirii personalului în vederea validării 0 0 50 100

132



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

corespunzătoare a datelor

Rezultat 2.1.3. Dezvoltarea și optimizarea laboratoarelor din cadrul ANPM și Agenţiilor pentru Protecţia Mediului (APM) teritoriale, în scopul efectuării de determinări specifice, respectiv caracterizarea și încadrarea deșeurilor.

Măsura 2.1.3.1. Achiziția de echipamente de laborator şi de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic şi moral din cadrul laboratoarelor ANPM şi APM.Justificare: Dezvoltarea capacității instituționale a ANPM şi APM în scopul asigurării unei informări prompte şi adecvate a factorilor de decizie naționali, cu privire la compoziția deşeurilor, respectiv caracterizarea şi încadrarea acestora. Acest fapt va permite autorităților competente luarea deciziilor optime, în timp util, contribuind totodată la asigurarea / garantarea unui mediu curat şi a unui mod de viață sănătos pentru populația României.Descriere: Măsurile preconizate vor conduce la asigurarea funcționalității în parametri optimi a echipamentelor din cadrul laboratoarelor de mediu național şi teritoriale, a instruirii personalului din aceste laboratoare. În acest sens pentru modernizarea laboratoarelor din cadrul ANPM şi APM sunt necesare următoarele categorii de activități:- achiziția de servicii de mentenanță (service corectiv şi service preventiv), respectiv de up-grade al echipamentelor existente necesare prelevării, pregătirii şi analizei probelor de deşeuri;- achiziția de servicii de etalonare externă şi/sau verificare metrologică;- achiziția de echipamente de laborator şi de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic şi moral;- reabilitare/modernizarea laboratoarelor pentru desfăşurarea activității în condiții optime;- achiziția de servicii de instruire a personalului din cadrul laboratoarelor ANPM şi APM pentru operarea echipamentelor, validarea metodelor de analiză, estimarea bugetului de incertitudine a metodelor de analiză, monitorizarea mediului, respectiv caracterizarea şi încadrarea deşeurilor;

133



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

- achiziția de servicii de consultanță pentru elaborarea unui ghid privind caracterizarea şi încadrarea deşeurilor;- elaborarea de proceduri privind analiza deşeurilor.Surse de finantare: buget de stat şi Administrația Fondului pentru Mediu (venituri proprii)Propunere de alocare financiara: 55.000.000 lei fără TVA


Măsura 2.1.3.3. Elaborarea de ghiduri şi proceduri privind analiza, caracterizarea şi încadrarea deşeurilor.

Program 2.2 Protejarea sănătăţii umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acţiunilor privind gestionarea siturilor contaminate

Rezultat 2.2.1. Îmbunătăţirea gestionării și evaluării siturilor contaminate în vederea reducerii suprafetelor ocupate de situri contaminate

Măsura 2.2.1.1. Dezvoltarea cadrului legislativ pentru gestionarea siturilor contaminateCompletarea şi clarificarea cadrului legislativ privind gestionarea siturilor contaminate:

- Proiect de Lege privind gestionarea siturilor potențial contaminate şi contaminate- Metodologia privind conținutul raportului de investigare şi evaluare a poluării

solului şi subsolului, a criteriilor şi indicatorilor de evaluare a poluării siturilor contaminate

- Metodologia de remediere a siturilor contaminate, precum şi a criteriilor clare de intervenție pentru acțiunile de remediere (criterii de prioritizare a intervenției asupra siturilor contaminate)

- Metodologia privind aplicarea principiului „poluatorul plăteşte” pentru domeniul siturilor contaminate

Justificare: Realizarea acestor metodologii în domeniul siturilor contaminate va sprijini şi completa cadrul legislativ existent în acest domeniu constituind acte subsecvente de aplicare a legislației in vigoare şi vor contribui la realizarea pe termen scurt, mediu şi lung

Nr. Acte normative elaborate/adoptate

(1 Lege si 3 Ordine de Ministru pentru

aprobarea celor 3 metodologii)

0 Realizat Realizat Adoptat

134



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

a procesului necesar pentru dezvoltarea pieței serviciilor cu impact pozitiv în domeniul investigării şi remedierii siturilor contaminate, prin dezvoltarea şi aplicarea celor mai bune tehnici disponibile pentru investigarea şi remedierea siturilor contaminate. Necesitatea elaborării unor criterii clare de prioritizare (intervenție) pentru acțiunile de remediere, care să țină cont de condițiile tehnice şi fizico-chimice concrete, vor sprijini autoritatea de reglementare competentă să poată lua decizia de introducere a amplasamentului contaminat într-o etapă de remediere. Realizarea acestor metodologii va asigura premisele pentru întărirea capacitații instituționale a structurilor responsabile din domeniul protecției mediului din România pentru punerea în aplicare a legislației în domeniul gestionării siturilor contaminateAceste documente vor fi elaborate în cadrul Programul Operațional ”Capacitate Administrativă” 2014-2020, prin proiectul “Dezvoltarea capacității administrative a Ministerului Mediului de a implementa politica în domeniul managementului deşeurilor şi al siturilor contaminate – C.A.D.S.”, cod SIPOCA 21. Acest proiect care îşi propune ca principal obiectiv întărirea capacității administrative a Ministerului Mediului de a dezvolta şi implementa politica de gestionare a deşeurilor şi siturilor contaminate, prin elaborarea metodologiilor care vor conduce la atingerea obiectivelor strategice pe termen scurt, mediu şi lung a procesului necesar pentru dezvoltarea pieței serviciilor cu impact pozitiv în domeniul investigării şi remedierii siturilor contaminate. Totodată, aceste documente vor contribui la întărirea capacității instituționale în vederea remedierii siturilor contaminate în vederea protejării sănătății umane şi mediului prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM), Axa Prioritară 4 - Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric (stabilite prin Acordul de Parteneriat propus de România pentru perioada de programare 2014-2020)Sursa/sursele de finanţare: Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA)

Măsura 2.2.2 Realizarea de sesiuni de instruire și campanii de conștientizare pentru punerea în aplicare a metodologiilor privind investigarea, evaluarea și remedierea poluării solului și subsolului

Nr. personal instruit (0)Nr. personal instruit (0)Nr. personal instruit în

00

00

00

24*75*

135



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

Justificare: Campaniile de conştientizare, informare şi instruire vor conduce la dezvoltarea abilităților şi cunoştințelor personalului din autoritățile şi instituțiile publice centrale (inclusiv a factorilor de decizie la nivel politic), dar şi a personalului din cadrul autorităților publice locale în domeniul situri contaminate.Grup ţintă:Personalul de conducere şi de execuție din cadrul MM şi ANPM -24 de persoane;Personalul de conducere şi de execuție din APM responsabile cu monitorizarea şi evaluarea PJGD, precum şi cu managementul siturilor contaminat-75 persoane* (conform sectiunii 6.4 din cererea de finantare a proiectului POCA numărul personalul instruit include situri si deseuri)Rezultat: Personal instruit prin campaniile de conştientizare şi instruire pentru punerea în aplicare a metodologiilor privind investigarea, evaluarea şi remedierea poluării solului şi subsolului, precum si pentru aplicarea principiului „poluatorul plăteşte” pentru domeniul siturilor contaminateSursa/sursele de finanţare: Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) Cofinanțare bugetat stat (situri contaminate şi deşeuri) 2.256 970,78 Lei

campaniile de constientizare (0)

(reprezentanți ai CJ, APL/ADI responsabile cu elaborarea PJGD,

gestionarea domeniului siturilor contaminate și

implementarea serviciilor publice în sectorul deșeurilor)

Nr. personal instruit în campaniile de constientizar

e(reprezentanți ai MMAP, ANPM și APM-

uri)

0

0

0

0

0

0

151*

99*

Program 2.3: Protejarea mediului și a sănătăţii umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară a substantelor periculoase

Rezultat 2.3.1. Îmbunătăţirea gestionării și evaluării substantelor periculoase în vederea reducerii efectelor asupra mediului si sanatatii umane

Măsura 2.3.1.1. revizuirea / îmbunătățirea cadrului legislativDescriere: organizare grup de lucru pentru elaborarea noului act normativ care va inlocui aceasta lege, elaborarea primului draft, consultarea publica, preluarea comentariilor, lansarea celui de al doilea draft , consultarea publica, asumarea de catre autoritati, lansarea in avizare interinstitutionala.

Revizuirea legii 360/2003

HG 477/2009HG F-GASES –

implementarea Regulamentului nr. 517

din 2014 privind anumite gaze

fluorurate cu efect de

Grupuri de lucru activate

Elaborare

propunere

2 acte normati

ve promov

ate

Eficiență aplicare

136



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

seră (F-GASES) şi a regulamentelor sale

subsidiare

Măsura 2.3.1.2. pregatirea expertilor din cadrul structurilor proprii, in coordonare sau subordonare pentru aplicarea practiva a prevederilor legislative in domeniul managementul chimicalelor.Justificare: contribuie la luarea deciziilor in baza cunostintelor necesare (argumentarea modului in care contribuie la atingerea obiectivului)Descriere: este posibil sa se realizeze prin noul mecanism financiar SEE 2014-2020, prin parteneriat cu Norvegia, dar este posibil si prin trimiterea functionarilor la specializari pe domeniul strict al ecotoxicologiei si comportamentului in mediu, precum si pe domeniul aplicarii si implementarii actelor normative

Numar de experți care au urmat cursuri

specifice pe domeniile specificate din cadrul

ministerului si a institutiilor in

coordonare sau subordonare

Măsura 2.3.1.3. promovarea de instrumente pentru luarea deciziei pe baza celor mai bune informatii Nr. ghiduri, studii 1 studiu

mercur

Studiu mercur

Standarde conform REACH



Măsura 2.3.1.4. asigurarea reprezentarii ministerului si a Romaniei la Conventiile din domeniul chimicale pentru care exista stabilite sarcini si responsabilitati in ROF

Numar de reuniuni la care se participă

conform programarilor internationale

COP 8Roterdam

COP ozon martieCOP 1

Minamatamercur

Ian – febr regionaleIntersesio

nal 2martie

COP 9 Roterdam

SAICM intersesio

nale, reuniuni

regionaleOEWGOzon

ICCM 5

Rezultat 2.3.2. Reducerea utilizarii substantelor periculoase si adoptarea de solutii alternative pentru utilizarea substantelor periculoase

Măsura 2.3.2.1 - coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru implementare, promovarea unei platforme pentru

Exista grup de lucruReactivarea acestuia

2 reuniuni

2 2 2

137



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

schimbul de informatii pe domeniu, activitatea de HDVa promova modificarea

Legii 360/2003Raportari finalizate

Măsura 2.3.2.2 - coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru inspectie si control

Grupul existaVa promova modificarea

HG 477/2009

2 reuniuni 4 4 4

Măsura 2.3.2.3 – preluarea celor mai bune practici din cadrul UE pentru domeniul chimicale

Nr. Reuniuni la care RO a participat

Participarea la formele de schimb de informatii promovate prin cadrul legislativ comunitar –

comitete REACH, CARACAL, comitetele

ECHA , MB

Conform planificăril

or

Conform planificăr

ilor

Conform planificăr

ilor

Conform planificăril

or

Program 3.1 Programul naţional de meteorologie

Măsura 3.1.1.1. Elaborarea de prognoze meteorologice Justificare: Furnizarea de informații legate de evoluția vremii (prognoze meteorologice la scară națională şi regională).Descriere: Receptionarea, validarea si procesarea primara a datelor meteorologice din flux rapid; Utilizarea datelor meteorologice in analiza si interpretarea conceptuala a episoadelor de vreme; Prognoza operativa a difuziei si a transportului poluantilor in atmosfera la scara locala si regionala; Adaptarea statistica si verificarea prognozelor meteorologice; Utilizarea operationala si dezvoltarea modelului ALADIN pentru elaborarea prognozei numerice a vremii la mezoscara; Dezvoltarea, adaptarea si exploatarea operationala pentru Romania a modelului nehidrostatic de prognoza numerica a vremii la scara fina COSMO; Modelarea dinamico-statistica a evolutiei sistemului climatic si perfectionarea prognozei anomaliilor climatice regionale cu anticipatie mare; Estimari prognostice pe baza analizei rezultatelor modelului cuplat

Număr de prognoze meteorologice

17.655

17.660 17.670 17.680 17.690

138



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

ocean-atmosfera de la ECMWF.Raportarea la cadrul strategic și politicile publice existente: Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 216/2004 privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, cu modificările şi completările ulterioare.Sursa/sursele de finanţare: buget de statPropunere de alocare financiară multianuală: estimari anuale 2018 – 8.600.000 lei, 2019– 8.707.000 lei, 2020 – 9.948.000 lei, 2021 – 9.195.000 lei.

Măsura 3.1.1.2: Realizarea de observații si măsurători meteorologice in rețeaua națională Justificare: Monitorizarea situației meteorologice la nivel național.Descriere: Efectuarea observatiilor meteorologice in reteaua de statii meteorologice, agrometeorologice, nivologice, aerologice, radiometrice, de radare meteorologice si satelitare; Coordonarea retelei meteorologice nationale, elaborarea de documentatii de specialitate, coduri si ghiduri meteorologice conform cu recomandarile OMM si cerintele nationale; Asigurarea verificarii si intretinerii metrologice a mijloacelor de masurare la sol a parametrilor meteorologici din reteaua meteorologica nationala; Monitoringul climatic la diferite scari spatio-temporale, validarea bazei de date climatologice; Monitorizarea stratului de zapada si evaluarea riscului de producere a avalanselor; Produse satelitare utile in activitatea de meteorologiesi si elaborarea de indici de risc pentru incendii de padure; Reconstituirea metadatelor istorice pentru fundamentarea studiilor si cercetarilor climatologice. Raportarea la cadrul strategic şi politicile publice existente: Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 216/2004 privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, cu modificările şi completările ulterioare.Sursa/sursele de finanţare: buget de statPropunere de alocare financiară multianuală: estimari anuale 2018 – 33.434.000 lei, 2019– 33.850.000 lei, 2020 – 34.788.000 lei, 2021 – 35.753.000 lei.

Număr de observatii si masuratori in reteaua

națională23.939.855

23.940.00

0

23.960.000

23.980.000

24.000.000

139



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

Măsura 3.1.1.3: Elaborarea de avertizări de fenomene meteorologice periculoaseJustificare: Avertizari meteorologice pentru fenomene meteo periculoase, potențial provocatoare de pagube, în vederea reducerii şi limitării impactului socio-economic al acestora la nivel naționalDescriere: Coordonarea activitatii operationale de prognoza a vremii (prognoze si avertizari) pentru gestionarea situatiilor de vreme severa in Romania; Adaptarea algoritmilor radar WSR-98D pentru identificarea conditiilor de vreme severa in Romania Raportarea la cadrul strategic și politicile publice existente: Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 216/2004 privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, cu modificările şi completările ulterioare.Sursa/sursele de finanţare: buget de statPropunere de alocare financiară multianuală: estimari anuale 2018 – 881.000 lei, 2019– 892.000 lei, 2020 – 917.000 lei, 2021 – 942.000 lei.

Gradul de realizare a avertizarilor

meteorologice in 24 h (%)

86,75 %

86,76 86,76 86,76 86,76 %

Măsura 3.1.1.4: Realizarea de prognoze agrometeorologiceJustificare: Reducerea efectelor secetei pe termen scurt si mediuDescriere: Activitatile agrometeorologice operationale privind analiza dinamicii parametrilor meteorologici cu impact asupra agriculturiiRaportarea la cadrul strategic și politicile publice existente: Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 216/2004 privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, cu modificările şi completările ulterioare.Sursa/sursele de finanţare: buget de statPropunere de alocare financiară multianuală: estimari anuale 2018 – 991.000 lei, 2019– 1.003.000 lei, 2020 – 1.031.000 lei, 2021 – 1.059.000 lei.

Numar de prognoze agrometeorologice

938940 950 960 970

Măsura 3.1.1.5: Asigurarea datelor meteorologice/climatologice suport în domeniul cercetarii schimbărilor climatice, conform obiectivelor Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice şi creşterea economică bazata pe emisii reduse de carbon pentru

Nr. Sinteze, cercetari si studii de fundamentare

climatologica60

61 62 62 62

140



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

perioada 2016-2020 şi a Planului național de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice şi creşterea economică bazata pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 (HG 739/2016)Justificare: Asigurarea datelor suport în domeniul schimbărilor climatice şi agrometeorologieiDescriere: Date meteorologice şi agrometeorologice furnizate prin Programul național de veghe meteorologică în scopul transmiterii de informații de specialitate necesare elaborării de măsuri pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt şi mediu. Raportarea la cadrul strategic și politicile publice existente: Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 216/2004 privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, cu modificările şi completările ulterioare.Sursa/sursele de finanţare: buget de statPropunere de alocare financiară multianuală: estimari anuale 2018 – 1.831.000 lei, 2019– 1.854.000 lei, 2020 – 1.906.000 lei, 2021 – 1.959.000 lei.

Măsura 3.1.1.6: Asigurarea schimburilor internaționale de date, in conformitate cu obligațiile asumate in cadrul OMM, EUMETSAT, ECMWF, EUMETNET si GMESJustificare: Asigurarea schimbului internațional de date şi informații meteorologice efectuat între țările membre OMM, fără de care nu se poate realiza corespunzător activitatea de prognoză şi avertizare meteorologică de către Serviciile Meteorologice NaționaleDescriere: Cooperarea în activitatile comisiilor tehnice, în organismele OMM precum si în cadrul programelor operative si de cercetare prevazute în conventii, acorduri si protocoale nationale si internationale; Realizarea schimbului internațional de date şi informații către organismele internaționale.Raportarea la cadrul strategic și politicile publice existente: Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 216/2004 privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, cu modificările şi completările ulterioare.

Nr. Mesaje transmise/receptionate in sistemul mondial de

comunicatii meteorologice

5.480.360

5.490.000

5.510.000

5.530.000

5.550.000

141



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

Sursa/sursele de finanţare: buget de statPropunere de alocare financiară multianuală: estimari anuale 2017 – 2018 – 8.488.000 lei, 2019– 8.594.000 lei, 2020 – 8.832.000 lei, 2021 – 9.076.000 lei.

Măsura 3.1.1.7: Dezvoltarea de produse si servicii climatice in conformitate cu cadrul GFCS al OMMJustificare: Identificarea raspunsului regional al sistemelor fizice, ecosistemelor şi sistemelor socio-economice, la scara României, la semnalul global al schimbării climatice, din perspectiva adaptării; Estimarea prognostică cu anticipație mare a evoluției statisticii fenomenelor climatice, la scara României.Descriere: Proiecția semnalului global al schimbării climatice la nivelul regiunilor din România, impactul asupra proceselor hidrologice, agrometeorologice şi dinamicii ecosistemelor, pentru fundamentarea proiectarii de produse şi servicii climatice care să servească adaptării sistemelor socio-economice la această schimbare majoră. Elaborarea şi testarea de metodologii de predicție climatică sezonieră, interanuală şi decenală pentru fundamentarea serviciilor climatice de estimare prognostică a evoluției statisticii fenomenelor climatice (de tipul secetelor, valurilor de căldură şi inundațiilor) la scara României.Raportarea la cadrul strategic și politicile publice existente: Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 216/2004 privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, cu modificările şi completările ulterioare.Sursa/sursele de finanţare: buget de statPropunere de alocare financiară multianuală: estimari anuale 2018 – 683.000 lei, 2019– 692.000 lei, 2020 – 711.000 lei, 2021 – 730.000 lei.

Nr. produse specializate in

domeniul meteorologiei, climatologiei,

agrometeorologiei, poluarii aerului si a

variabilitatii climatice166

166 168 169 170

Măsura 3.1.1.8: Diseminarea informatiilor meteorologice in vederea fundamentarii deciziilor organizațiilor guvernamentale de la nivel central, regional şi local privind managementul situațiilor în caz de producere a dezastrelor naturale (ploi torențiale generatoare de viituri rapide şi inundații la scară regională şi locală, valuri de frig şi de

Nr. Sinteze, cercetari si studii de fundamentare

climatologica60

61 62 62 62

142



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

caniculă, viscol, seceta, etc) sau pentru măsuri de prevenire şi diminuare a efectelor pe termen scurt, mediu şi lungJustificare: Susținerea deciziilor organizațiilor guvernamentale de la nivel central regional şi local privind managementul situațiilor în caz de producere a dezastrelor naturale.Descriere: Furnizare informații legate de evoluția vremii (prognoze meteorologice la scară națională şi regională), atenționări/avertizări meteorologice pentru fenomene meteo periculoase (ploi torențiale generatoare de viituri rapide şi inundații la scară regională şi locală, valuri de frig şi de caniculă, viscol, etc., precum şi informări privind evoluția fenomenului de secetă în România la nivel național/regional) utilizate în scopul gestionării situațiilor de urgență sau pentru măsuri de prevenire şi diminuare a efectelor pe termen scurt, mediu şi lung.Raportarea la cadrul strategic și politicile publice existente: Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 216/2004 privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, cu modificările şi completările ulterioare.Sursa/sursele de finanţare: buget de statPropunere de alocare financiară multianuală: estimari anuale 2018 – 552.000 lei, 2019 – 558.000 lei, 2020 – 573.000 lei, 2021 – 590.000 lei.

Program 4.1 Calitatea aerului și emisii atmosferice

Rezultat 4.1.1 Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului (RNMCA) funcțională conform noilor cerințe din legislația europeană

Măsura 4.1.1.1. Asigurarea funcționării Rețelei naționale de monitorizare a calității aerului (RNMCA), inclusiv pentru extinderea rețelei prin dotarea cu stații fixe noi.Justificare: Conform art. 4, alin.(4) din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) este obiectiv de interes public național, aflată în administrarea autorității publice centrale pentru protecția mediului. RNMCA include instrumentele de prelevare şi măsurare amplasate în punctele fixe şi echipamentele de laborator aferente acestora, precum şi echipamentele

Nr. de stații de monitorizare a calității aerului operaționale

pentru toți indicatorii / Nr. Din stațiile de

monitorizare a calității aerului (%)

10 20 30 50

143



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

necesare colectării, prelucrării, transmiterii datelor şi informării publicului privind calitatea aerului înconjurător; Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica, contractarea realizării serviciilor necesare pentru asigurarea funcționării RNMCA, si furnizării de echipamente si urmărirea derulării acestora.Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător Sursele de finanţare: Buget AFM până în 2020, ca măsura ,,suport,,Propunere de alocare financiară: 100.000 mil lei

Măsura 4.1.1.2. Elaborarea şi depunerea cererii de finanțare pentru Dezvoltarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) prin dotare cu echipamente de monitorizare a poluanților şi instalarea lor în amplasamente noi şi cu echipamente de monitorizare a unor poluanți noi pentru care până în acest moment nu există determinăriJustificare: Conform art. 4, alin.(4) din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) este obiectiv de interes public național, aflată în administrarea autorității publice centrale pentru protecția mediului. RNMCA include instrumentele de prelevare şi măsurare amplasate în punctele fixe şi echipamentele de laborator aferente acestora, precum şi echipamentele necesare colectării, prelucrării, transmiterii datelor şi informării publicului privind calitatea aerului înconjurător; Descriere: completarea si depunerea cererii de finanțare conform ghidului solicitantului elaborat de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) pentru MM ca solicitant identificat prin program ca solicitant unic pentru obținerea de finanțare nerambursabilă pentru proiecte privind evaluarea şi monitorizarea calității aerului din cadrul Axei Prioritare 4 Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric, Obiectivului Specific (OS) 4.2 Creșterea nivelului de evaluare și monitorizare a calității aerului la nivel național.Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Legea nr. 104/2011 privind calitatea

144



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

aerului înconjurător Sursele de finanţare:

85% Fondul European de Dezvoltare Regională, 15% contribuția beneficiarului (buget de stat)

Buget limită contractare (euro) - 18.352.942 euro (total pentru rezultatele 4.1.1+4.1.3+4.1.4)Contribuţie MM – 3.058.824 euro

Rezultat 4.1.2.: Studii privind dispersia poluanților în atmosferă, în scopul evaluării calității aerului în zonele şi aglomerările de la nivel național

Măsura 4.1.2.1. Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor în scopul elaborării de studii privind modelarea dispersiei poluanților în atmosferăJustificare: Conform art. 7 lit. f) din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, MM organizează şi coordonează la nivel național evaluarea şi gestionarea calității aerului înconjurător, inclusiv prin asigurarea elaborării de studii privind dispersia poluanților în atmosferă, în scopul stabilirii regimurilor de evaluare, a regimurilor de gestionare şi contribuțiilor surselor naturale la depăşirea valorilor-limită;Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica pentru elaborarea de studii privind dispersia poluanților în atmosferă, în scopul evaluării calității aerului în zonele şi aglomerările de la nivel național, contractarea realizării serviciilor necesareRaportare la cadrul strategic și politicile publice: Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător Sursele de finanţare: Buget AFM până în 2018, ca măsura ,,suport,, Propunere de alocare financiară: 3.850.000 lei

Documentație elaborată n.a. n.a. n.a. Realizat

Rezultat 4.1.3. Sistem de prognoză a calității aerului în vederea creşterii capacității de luare a deciziilor de către autoritățile publice de mediu şi pentru creşterea gradului de cunoaştere a nivelului calității aerului care se va realiza pe baza datelor privind calitatea

145



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

aerului din RNMCA

Măsura 4.1.3.1. Elaborarea şi depunerea cererilor de finanțare pentru crearea unui sistem de prognoză a calității aerului pe baza datelor provenite din RNMCAJustificare: Conform cerințelor art. 53 din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, este necesară dezvoltarea unui sistem de previzionare a calității aerului pe termen scurt şi mediu în vederea creşterii capacității de luare a deciziilor de către autoritățile publice de mediu şi pentru creşterea gradului de cunoaştere a nivelului calității aerului;Descriere: completarea si transmiterea cererii de finanțare conform ghidului solicitantului elaborat de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) pentru MM ca solicitant identificat prin program ca solicitant unic pentru obținerea de finanțare nerambursabilă pentru proiecte privind evaluarea şi monitorizarea calității aerului din cadrul Axei Prioritare 4 Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric, Obiectivului Specific (OS) 4.2 Creșterea nivelului de evaluare și monitorizare a calității aerului la nivel național.Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător Sursele de finanţare:


Buget limită contractare (euro) - 18.352.942 euro / Contribuţie MM – 3.058.824 euro

Cerere de finanțare aprobată n.a. n.a. n.a Realizat


Măsura 4.1.4.1. Elaborarea şi depunerea cererii de finanțare pentru dezvoltarea unei baze de date în conformitate cu cerințele Directivei INSPIRE, privind inventarierea poluanților emişi în aer.Justificare: Directiva INSPIRE (http://inspire.jrc.ec.europa.eu/index.cfm) 2007/2/CE,

Cerere de finanțare aprobată

n.a. n.a. n.a Realizat

146

http://inspire.jrc.ec.europa.eu/index.cfm



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

transpusă în legislația națională prin Ordonanța Guvernului 4/2010 privind Instituirea Infrastructurii Naționale pentru informații spațiale (INIS) republicată, are scopul de a crea o infrastructură de date spațiale a UE. Aceasta va permite partajarea informațiilor spațiale de mediu printre organizațiile din sectorul public şi va facilita accesul publicului la informațiile spațiale din Europa. Directiva se referă la 34 de teme de date spațiale, necesare pentru aplicații de mediu, care impun crearea unei baze de date unice interactivă în format INSPIRE (o singură bază de date inventarul activităților şi inventarul emisiilor de poluanți în aer, realizate, fiecare în parte pe diferite categorii de instalații şi operatori economici aşa cum prevăd directivele specifice în vederea realizării raportărilor către CE .Descriere: completarea si transmiterea cererii de finanțare conform ghidului solicitantului elaborat de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) pentru MM ca solicitant identificat prin program ca solicitant unic pentru obținerea de finanțare nerambursabilă pentru proiecte privind evaluarea şi monitorizarea calității aerului din cadrul Axei Prioritare 4 Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric, Obiectivul Specific (OS) 4.2 Creșterea nivelului de evaluare și monitorizare a calității aerului la nivel național.Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător Ordonanța Guvernului 4/2010 privind Instituirea Infrastructurii Naționale pentru informații spațiale (INIS) republicatăSursele de finanţare:


Buget limită contractare (euro) - 18.352.942 euro (total pentru rezultatele 4.1.1+4.1.3+4.1.4) / Contribuţie MM – 3.058.824 euro

Rezultat 4.1.5 Monitorizarea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici stabilite prin Directiva 2001/81/CE şi Directiva 2016/2284/CE precum

147



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

şi prin Protocolul Gothenburg

Măsura 4.1.5.1. Derularea Contractului nr. 84/19.12.2017 pentru prestarea de servicii în scopul elaborării de studii privind prognozelor naționale de emisii de poluanți atmosferici Justificare: Considerând riscurile asupra sănătății umane şi mediului, la nivel internațional şi respectiv european s-a urmărit cu prioritate reducerea emisiilor de poluanți atmosferici cu efect de acidifiere şi eutrofizare şi a celor care contribuie la formarea ozonului troposferic.In acest scop, la nivel internațional a fost adoptat la Gothenburg, Protocolul din 1999 la Convenția din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (denumită CLRTAP) referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, (denumit Protocolul Gothenburg), iar în anul 2001, la nivel european a fost adoptată Directiva nr. 2001/81/CE privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici (denumită Directiva NEC), transpusă la nivel național prin Hotărârea Guvernului nr. 1856/2005 privind plafoanele naționale de emisii pentru anumiți poluanți atmosferici. Aceste reglementări stabilesc pentru fiecare Parte/Stat Membru (inclusiv pentru România) plafoane naționale de emisie (cantitatea maximă dintr-o substanță care poate fi emisă la nivel național în decursul unui an calendaristic, exprimată în kt emisii de poluant/an) pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), amoniac (NH3) şi compuşi organici volatili (COV), având ca an țintă-anul 2010La nivelul Comisiei Europene are loc procesul de revizuire a politicii UE în domeniul calității aerului. Astfel, în data de 14 decembrie 2016 a fost adoptata Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE şi de abrogare a Directivei 2001/81/CE),care trebuie transpusa pana la 1 iulie 2018.In anul 2012 a fost adoptat la nivel internațional Protocolul Gothenburg revizuit, prin care s-au extins obiectivele stabilite pentru anul 2010, cu stabilirea pentru fiecare Parte, de angajamente naționale de reducere suplimentară a emisiilor de SO2, NOx, NH3 şi COV

Documentație elaborată n.a. n.a. n.a Realizat

148



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

(exprimate ca % de reducere a emisiilor față de nivelul emisiilor aferent unui an de referință, considerat anul 2005), având ca an țintă-anul 2020 şi introducerea de angajamente de reducere a emisiilor şi pentru pulberi (exprimate ca PM 2,5), având în vedere efectul dăunător asupra sănătății umane şi mediului a poluării aerului cu pulberilor fine.Descriere: Derularea Contractului nr. 84/19.12.2017 pentru prestarea de servicii studii privind prognozele naționale de emisii, contractarea realizării serviciilor necesare. Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999.Legea nr. 263/2017 pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin deciziile 2012/1 şi 2012/2 cu ocazia celei de-a treizecea reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la 30 aprilie-4 mai 2012, la Protocolul Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999, şi pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin deciziile 2012/5 şi 2012/6 cu ocazia celei de-a treizeci şi una reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la 11 - 13 decembrie 2012, la Protocolul Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, referitor la metalele grele, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998 Sursele de finanţare: Buget AFM până în 2018, ca măsura ,,suport,, Propunere de alocare financiară: 450.000,00 lei


Măsura 4.1.6.1. Dotarea cu licenta anuale pentru utilizarea softului AQISv3.0, realizat de Institutul pentru Sănătate Publică şi Mediu din Olanda (RIVM).Justificare: Îndeplinirea obligației de raportare conform Deciziei 2011/850/EC,

- 1 licență anuală 1 licență anuală

1 licență anuală

1 licență anuală

1 licență anuală

149



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

achiziționarea licenței – cu condiția nesuprapunerii investiției în bugetul de investiții ANPM şi beneficiar juridic fiind ANPM, organul juridic care are obligația de raportare.Pe baza rezultatelor evaluării calității aerului înconjurător, în fiecare zonă sau aglomerare se delimitează arii care sunt clasificate în regimuri de gestionare. Ariile în care nivelurile de poluanți sunt mai mari sau egale decât valorile-limită sau valorile-țintă pentru poluanții reglementați de Legea 104/2011 sunt clasificate în regimul de gestionare I. Pentru acestea este necesară elaborarea Planurilor de calitate a aerului, în vederea încadrării în valorile-limită/valorile-țintă prevăzute. Pentru particule în suspensie (PM10) legea prevede valoare-limită zilnică şi număr maxim de depăşiri ale acesteia într-un an calendaristic şi valoare-limită anuală iar pentru dioxid de azot (NO2) legea prevede valoare-limită orară şi număr maxim de depăşiri ale acesteia într-un an calendaristic şi valoare-limită anuală. Planurile de calitate a aerului elaborate trebuie să cuprindă măsurile potrivite astfel încât perioada de depăşire a valorilor-limită să fie cât mai scurtă cu putință. Efectele aplicării măsurilor prin care se reduce nivelul poluanților sunt monitorizate la stațiile de monitorizare a calității aerului. Informațiile privind planurile de calitate a aerului sunt raportate conform prevederilor Deciziei 2011/850/CE privind schimbul reciproc de informații şi raportarea privind calitatea aerului înconjurător.Descriere: Elaborarea documentației necesară derulării pentru demararea procedurii de achiziție publică privind dotarea cu licență anuale pentru utilizarea softului AQISv3.0Raportare la cadrul strategic și politicile publice:Legea nr. 104 privind calitatea aerului înconjurător şi Decizia 2011/850/CESursa de finanţare: Buget ANPMPropunere de alocare financiară: 34 000 lei fără TVA

Măsura 4.1.6.2.: Dezvoltarea unui instrument de raportare a datelor de calitatea aerului, planurilor şi programelor şi atingerea obiectivelor de mediu conform Deciziei 2011/850/EU- IPR care sa automatizeze fluxurile de date de la Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului catre Comisia EuropeanaJustificare: În prezent, România este singura țară din Uniunea Europeană care nu are un sistem propriu ce poate asigura transferul automat de date din Rețeaua Națională de

- Realizare Trimestru III 2018

150



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

Monitorizare a Calității Aerului (cerință obligatorie de transmitere de date up-to-date) respectiv prelucrarea lor în noul format de raportare conform Deciziei 2011/850/EU; în anul 2018 se va utiliza o versiune actualizată a unui instrument software (AQIS), achiziționat de la Institutul de Sănătate Publică din Olanda – RIVM (prin măsura 4.1.6.1.). Acest instrument de raportare a fost dezvoltat de RIVM în cadrul unui proiect al Comisiei Europene, iar anul 2018 este ultimul în care se mai poate utiliza acest software. Cu ajutorul acestuia, se pot încarca doar manual datele provenite de la Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului şi ulterior prelucrate în formatul .xml şi shapefile solicitat prin 2011/850/EU.Descriere: Elaborarea documentației necesară derulării pentru demararea procedurii de achiziție publică privind dezvoltarea unui instrument de raportare a datelor de calitatea aerului, planurilor şi programelor şi atingerea obiectivelor de mediu conform Deciziei 2011/850/EU- IPRRaportare la cadrul strategic și politicile publice:Legea nr. 104 privind calitatea aerului înconjurător şi Decizia 2011/850/CESursa de finanţare: Buget ANPMPropunere de alocare financiară: 276.000 lei

Rezultat 4.1.7. Dezvoltarea şi optimizarea laboratoarelor de protecție a mediului din cadrul ANPM şi Agențiilor pentru Protecția Mediului (APM) teritoriale, în scopul efectuării şi derulării de către acestea a programelor de monitorizare a calității aerului înconjurător la nivel teritorial, prin operarea echipamentelor, colectarea şi validarea datelor privind calitatea aerului înconjurător.

Măsura 4.1.7.1. Achiziția de echipamente de laborator şi de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic şi moral din cadrul laboratoarelor ANPM şi APM.

Gradul de adecvare a echipamentelor de

laborator şi de teren pentru activități de monitorizare a

factorilor de mediu din aerul înconjurător şi emisii

în cadrul laboratoarelor ANPM şi APM (%

30 35 40 50

151



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

echipamente sub 10 ani din totalul echipamentelor)


Gradul de instruire a personalului din cadrul laboratoarelor ANPM şi APM pentru operarea

echipamentelor şi monitorizarea mediului (% personal instruit din totalul

personalului)% personal instruit din

totalul de personal

65 70 80 90

Măsura 4.1.7.3. Elaborarea de proceduri privind monitorizarea factorilor de mediu din aerul înconjurător şi emisii în cadrul laboratoarelor ANPM şi APM.

Gradul de documentare prin proceduri a activității

de monitorizarea factorilor de mediu din aerul

înconjurător şi emisii în cadrul laboratoarelor

ANPM şi APM (% determinări documentate, metode validate din total

metode utilizate)

75 75 80 90

Justificare Măsuri 4.1.7.1./4.1.7.2./4.1.7.3. Asigurarea unei informări prompte şi adecvate a factorilor de decizie naționali şi internaționali (Comisia Europeană), precum şi a populației cu privire la calitatea aerului înconjurător se poate realiza numai în condițiile existenței unor laboratoare cu capabilități ridicate de a furniza date şi rezultate credibile ca o primă condiție pentru caracterizarea stării medilui. Acest fapt va permite autorităților competente luarea deciziilor optime, în timp util, contribuind totodată la asigurarea / garantarea unui mediu curat şi a unui mod de viață sănătos pentru populația României.Descriere: Măsurile preconizate vor conduce la asigurarea funcționalității în parametri optimi a echipamentelor din cadrul laboratoarelor ANPM şi APM, a instruirii personalului din aceste laboratoare, în vederea monitorizării aerului înconjurător. În acest sens pentru

152



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

modernizarea laboratoarelor din cadrul ANPM şi APM sunt necesare următoarele categorii de activități:- achiziția de servicii de mentenanță (service corectiv şi service preventiv), respectiv de up-grade al echipamentelor existente necesare monitorizării;- achiziția de servicii de etalonare externă şi/sau verificare metrologică;- achiziția de echipamente de laborator şi de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic şi moral din cadrul laboratoarelor teritoriale;- reabilitare/modernizarea laboratoarelor pentru desfăşurarea activității în condiții optime;- achiziția de servicii de instruire a personalului din cadrul laboratoarelor ANPM şi APM pentru operarea echipamentelor, validarea metodelor de analiză, estimarea bugetului de incertitudine a metodelor de analiză, monitorizarea mediului;- achiziția de servicii de consultanță pentru elaborarea de proceduri privind monitorizarea factorilor de mediu din aerul înconjurător şi emisii în cadrul laboratoarelor APM.

Surse de finantare: bugetul de statPropunere de alocare financiară: 78.000.000 lei fără TVA

Rezultat 4.1.8. Identificarea şi/sau reactualizarea principalelor măsuri şi acțiuni care trebuie puse în aplicare pentru conformarea cu prevederile Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 şi a Regulamentului (CE) nr. 850/2004 privind poluanții organici persistenți.

Măsura 4.1.8.1.: Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru elaborarea studiului privind reactualizarea Planului National de Implementare a prevederilor Conventiei privind poluantii organici persistenti, adoptata la Stockholm la 22 mai 2001.Justificare: Lucrarea se înscrie în obiectivele prioritare ce decurg din obligațiile asumate prin prevederile Legii nr. 261/2004 pentru ratificarea Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 (denumită în continuare Convenția de

Plan de implementare

realizat

153



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

la Stockholm). În vederea respectării prevederilor art. 7 al Convenției de la Stockholm privind poluanții organici persistenți, care mentionează obligativitatea elaborării şi implementării unui plan pentru punerea în aplicare a obligațiilor stabilite în Convenția de la Stockholm, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a elaborat şi înaintat Secretariatului Convenției, în anul 2006, primul Plan Național de Implementare (PNI) privind poluanții organici persistenți în România (proiect GEF/UNIDO).În anul 2012 Planul Național de Implementare a fost reactualizat şi înaintat Secretariatului, ca urmare a adoptării unor amendamente la Anexele A, B şi C ale Convenției în cadrul celei de-a patra şi respectiv, celei de a cincea reuniuni a Conferinței Părților la Convenție, care s-au desfăşurat în anii 2009 şi 2011 la Geneva, în Elveția. La cea de-a şasea şi respectiv, la cea de-a şaptea reuniune a Conferinței Părților la Convenție, care au avut loc în anii 2013 şi 2015, la Geneva, în Elveția, au fost adoptate amendamentele aduse anexelor A şi C ale Convenției. În concordanță cu prevederile art. 22 al Convenției amendamentele aduse Convenției intră în vigoare la un an de la data comunicării de către depozitar (Secretarul General al Națiunilor Unite) a adoptării amendamentelor. Astfel, amendamentele adoptate în anul 2013 intră în vigoare în anul 2014 (exceptând Părțile care au optat pentru amânarea intrării în vigoare – inclusiv România în acest caz), iar amendamentele adoptate în anul 2015 intră în vigoare în anul 2016 (exceptând Părțile care au optat pentru amânarea intrării în vigoare).Decizia SC-1/12: Planurile Naționale de Implementare a Conferinței Părților la Convenția de la Stockholm menționează faptul că, în cazul unor factori externi, respectiv modificări ale obligațiilor care rezultă din amendamentele aduse Convenției sau anexelor acesteia, inclusiv adăugarea de noi substanțe în anexele A, B şi C, se impune reactualizarea/revizuirea Planului Național de Implementare în termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a amendamentelor.Descriere: Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru elaborarea studiului privind

154



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

reactualizarea Planului National de Implementare a prevederilor Conventiei privind poluantii organici persistenti, adoptata la Stockholm la 22 mai 2001Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Legea nr. 261/2004 pentru ratificarea Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001Legea nr. 227/2010 pentru ratificarea amendamentelor la anexele A, B şi C la Convenția privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001, adoptate prin deciziile SC-4/10, SC-4/11, SC-4/12, SC-4/13, SC-4/14, SC-4/15, SC-4/16, SC-4/17 şi SC-4/18 cu ocazia celei de-a patra reuniuni a Conferinței părților, care a avut loc la Geneva, 4 - 8 mai 2009Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 28/2013 privind publicarea Deciziei SC-5/3: Listarea endosulfanului tehnic şi a izomerilor aferenți acestuiaOrdinul ministrului afacerilor externe nr. 815/2016 privind publicarea Deciziei SC-6/13: Listarea hexabromociclododecanului, a Deciziei SC-7/12: Listarea hexaclorbutadienei, a Deciziei SC-7/13: Listarea pentaclorofenolului, a sărurilor şi a esterilor acestuia şi a Deciziei SC-7/14: Listarea naftalinelor policlorurateHotărârea Guvernului nr. 1497 din 19 noiembrie 2008 privind aprobarea Planului național de implementare a prevederilor Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001, aferent perioadei 2008 – 2029, cu modificările şi completările ulterioareSursele de finanţare: Buget AFM până în 2018 (cu propunere legislativă în curs de adoptare pentru prelungirea până în anul 2020), ca măsura ,,suport,, Propunere de alocare financiară: 600.000,00 lei


Măsuri 4.1.9.1.: Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru calcularea bugetului național de azot, determinarea eficienței utilizării azotului şi surplusurilor de azot, şi stabilirea de

1 buget național de azot

155



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniacJustificare: România a ratificat Convenția asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, prin Legea nr. 8/1991.Convenția asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (denumită CLRTAP) are opt protocoale, dintre care România a ratificat prin Legea nr. 271/2003 trei protocoale: -Protocolul privind poluanții organici persistenți (POPs); -Protocolul privind metalele grele, şi -Protocolul referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, denumit Protocolul Gothenburg.În conformitate cu prevederile art. 2 ale Protocolului Gothenburg, în vederea respectării angajamentului de reducere a emisiilor de amoniac stabilit în Anexa II a protocolului, Părțile la Protocol trebuie să controleze şi să reducă emisiile de amoniac rezultate din activitățile antropice, emisii care pot determina efecte adverse asupra sănătății umane şi a mediului. Potrivit prevederilor art. 6 lit. a) şi b) din Protocolul Gothenburg, Părțile trebuie să adopte strategii, politici şi programe, pe baza unor criterii ştiințifice şi economice solide, pentru a facilita implementarea obligațiilor prevăzute în protocol.Studiul propus stă la baza identificării şi fundamentării din punct de vedere ştiințific şi economic a punctelor de intervenție şi a măsurilor eficiente de reducere a emisiilor de amoniac pentru a fi incluse în cadrul programului național de control a poluării aerului necesar a fi elaborat de către România în cadrul Planului de Acțiuni pentru Aer Curat, adoptat la Batumi, în Georgia, în iunie 2016, precum şi pentru identificarea viitoarelor măsuri care vor fi considerate în implementarea Directivei (UE) nr. 2016/2284 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE şi de abrogare a Directivei 2001/81/CE.Descriere: Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru calcularea bugetului național de azot şi

1 set de măsuri pentru limitarea emisiilor de

amoniac la nivel național

156



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniacRaportare la cadrul strategic și politicile publice: Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999, Legea nr. 263/2017 pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin deciziile 2012/1 şi 2012/2 cu ocazia celei de-a treizecea reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la 30 aprilie-4 mai 2012, la Protocolul Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999, şi pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin deciziile 2012/5 şi 2012/6 cu ocazia celei de-a treizeci şi una reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la 11 - 13 decembrie 2012, la Protocolul Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, referitor la metalele grele, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998Directiva (UE) nr. 2016/2284 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE şi de abrogare a Directivei 2001/81/CE (în curs de transpunere în legislația națională)Sursele de finanţare: Buget AFM până în 2018 (cu propunere legislativă în curs de adoptare pentru prelungirea până în anul 2020), ca măsura ,,suport,, Propunere de alocare financiară: 350.000,00 lei


Masură 4.1.10.1.: Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea studiului privind determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra

157



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP)Justificare:Considerând efectele dăunătoare ale emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili asupra sănătății umane şi asupra ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor agricole datorită efectului de acidifiere şi eutrofizare sau formării ozonului troposferic, ca rezultat al transportului atmosferic pe distanțe lungi, la nivel internațional s-a încheiat Protocolul Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP) referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg în anul 1999 (denumit Protocolul Gothenburg), ratificat de România prin Legea nr. 271/2003. Protocolul Gothenburg este completat la nivel UE cu prevederile Directivei nr. 2001/81/CE privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici (denumită Directiva NEC), transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 1856/2005., precum şi ale Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE şi de abrogare a Directivei 2001/81/CE (denumită noua Directivă NEC).Obiectivul Protocolului Gothenburg şi al Directivelor NEC urmăresc ca, pe termen lung şi, ținând seama de progresele cunoaşterii stiințifice, să se limiteze emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac, compuşi organici volatili şi particule în suspensie astfel încât să se asigure că depunerile şi concentrațiile în aer ale acestor poluanți nu depăşesc încărcările şi nivelurile critice, stabilite pentru elementele sensibile de mediu.Nivelurile şi încărcările critice sunt definite ca fiind cel mai înalt nivel al concentrațiilor, respectiv al depunerilor pentru un anumit poluant despre care, pe baza cunoştințelor actuale, se presupune că nu produce efecte adverse pe termen lung asupra unui ecosistem dat. România în calitate de Parte la Protocolul Gothenburg şi Stat Membru are obligația de a raporta date şi informații privind monitorizarea poluării atmosferice asupra ecosistemelor în funcție de condițiile specifice naționale.Raportare la cadrul strategic și politicile publice:Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenției asupra poluării

158



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999,Legea nr. 263/2017 pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin deciziile 2012/1 şi 2012/2 cu ocazia celei de-a treizecea reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la 30 aprilie-4 mai 2012, la Protocolul Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999, şi pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin deciziile 2012/5 şi 2012/6 cu ocazia celei de-a treizeci şi una reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la 11 - 13 decembrie 2012, la Protocolul Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, referitor la metalele grele, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998Directiva (UE) nr. 2016/2284 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE şi de abrogare a Directivei 2001/81/CE (în curs de transpunere în legislația națională)Sursele de finanţare: Buget AFM până în 2018 (cu propunere legislativă în curs de adoptare pentru prelungirea până în anul 2020), ca măsura ,,suport,, Propunere de alocare financiară: 2.350.000 lei.

Rezultat 4.1.11. Crearea/actualizarea cadrului legislativ în domeniul calității aerului şi emisiilor atmosferice

Măsura 4.1.11.1.: Transpunerea şi preluarea la termen în legislație națională a legislației UE Justificare: Conform Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Titlul I Cap.2, Sectiunea 1, art.288, Statele Membre ale Uniunii au obligația de a transpune şi de a prelua în legislație națională actele juridice ale Uniunii EuropeneSurse de finanţare: bugetul de stat – resursa bugetară alocată salarizării personalului angajat din cadrul DGEICP

Nr. acte normative transpuse la

termenNr. acte normative

de modificare a legislației existente

159



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

Măsura 4.1.11.2.: Crearea cadrului legislativ pentru aplicarea acordurilor internaționale din domeniul calității aerului şi emisiilor atmosferice Justificare: Legea nr. 590/2003 privind tratatele, cu modificările şi completările ulterioare si Deciziile Comisiei/ Consiliului UE de aderare la acordurile internaționale din domeniul privind poluarea atmosfericăSurse de finanţare: bugetul de stat – resursa bugetară alocată salarizării personalului angajat din cadrul DGEICP

Nr. acte normative de ratificare/

acceptare/aderare la acordurile

internaționale la care UE si implicit

România este Parte.

Program 4.2 ZGOMOT AMBIANT


Măsura 4.2.1.1. Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor pentru dotarea cu software de cartare a zgomotului, inclusiv software GIS aferent.Justificare: În anul 2015 a intrat în vigoare Directiva 2015/996/EU care adoptă metode comune de evaluare a zgomotului care trebuie utilizate de toate statele membre ale UE începând cu 31.12.2018.Aceste metode comune, după 31.12.2018, trebuie să se regăsească în orice software de cartare a zgomotului consacrat de pe piață (deziderat încă nerealizat), în caz contrar nu se vor putea realiza hărțile strategice de zgomot în anul 2022 iar statele membre UE nu vor putea pregăti punerea în aplicare a prevederilor Directivei 2015/996/EU.Achiziționarea la nivelul Minsiterului Mediului (MM) a unui software de cartare a zgomotului, inclusiv software GIS aferent, care să poată utiliza metodele comune de evaluare a zgomotului adoptate prin Directiva 2015/996/EU şi asigurarea unei instruiri pentru utilizarea acestuia, este necesară pentru ca la nivelul MM să existe tehnica de calcul necesare şi pregătirea necesară pentru a se putea urmării implementarea acestei directive care conține metode de calcul deosebit de laborioase.Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica pentru achiziționarea la nivelul Ministerului Mediului (MM) a unui software de cartare a

Software de cartare (evaluare) a zgomotului

şi instruire0 bucăți

0 0 0 1 bucată

160



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

zgomotului, inclusiv software GIS aferent, care să poată utiliza metodele comune de evaluare a zgomotului adoptate prin Directiva 2015/996/EU şi asigurarea unei instruiri pentru utilizarea acestuiaRaportare la cadrul strategic și politicile publice: HG 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant şi Directiva 2015/996/EU care trebuie transpusă în legislația națională până la data de 31.12.2018.Sursele de finanţare: Buget MM în anul 2018, ca măsura ,,suport,, Propunere de alocare financiară: 225.000,00 lei fără TVA

Măsura 4.2.1.2. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizarea hărților strategice de zgomot prin utilizare de software de cartare (evaluare) a zgomotului. Justificare: În anul 2015 a intrat în vigoare Directiva 2015/996/EU care adoptă metode comune de evaluare a zgomotului care trebuie utilizate de toate statele membre ale UE începând cu 31.12.2018.Aceste metode comune sunt deosebit de laborioase, iar aplicarea lor necesită realizarea unor ghiduri care să asigure orientările necesare în vederea elaborării hărților strategice de zgomot cu aceste metode comune. Achiziționarea la nivelul Minsiterului Mediului (MM) a unor servicii de realizare a unor astfel de ghiduri, este necesară pentru ca la nivelul MM să se poată adopta prin acte normative respectivele ghiduri asigurându-se astfel că la nivel național, hărțile strategice de gomot se vor realiza în conformitate cu metodele de evaluare comune şi că acest lucru se va putea verifica. Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica pentru elaborarea de ghiduri pentru realizarea hărților strategice de zgomot prin utilizare de software de cartare (evaluare) a zgomotului.Raportare la cadrul strategic și politicile publice HG 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant şi Directiva 2015/996/EU care trebuie transpusă în legislația națională până la data de 31.12.2018.Sursele de finanţare: Buget MM în perioada 2019-2020, ca măsura ,,suport,,

Ghduri de realizare a hărților strategice de

zgomot utilizând software de cartare

(evaluare) a zgomotului şi armonizarea lingvistică a termenilor tehnici care

sunt în contradicție în versiunea în limba

română față de versiune în limba engleză a

Directivei 2015/996/EU ;0 buc

Model de evaluare conformitate a hărților strategice de zgomot cu

prevederile directivei (UE) 2015/996.

0 buc

0

0

0

0

0

0

1 buc

1 buc

161



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

Propunere de alocare financiară: 760.000,00 lei fără TVA

Măsura 4.2.1.3. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizare prognoze de reducere a zgomotului în funcție de tipul de măsură propusă pentru reducerea zgomotului şi de tipul sursei de zgomotJustificare: În anul 2015 a intrat în vigoare Directiva 2015/996/EU care adoptă metode comune de evaluare a zgomotului care trebuie utilizate de toate statele membre ale UE începând cu 31.12.2018.Aceste metode comune sunt deosebit de laborioase, iar aplicarea lor necesită realizarea unor ghiduri care să asigure orientările necesare în vederea utilizării acestora atunci când se adoptă măsuri de reducere şi gestionare a zgomotului în cadrul planurilor de acțiune, măsuri care pot fi predeterminate prin prognoze specifice, aplicate fiecărei surse de zgomot în parte în funcție de tipul de măsură propusă. Achiziționarea la nivelul Minsiterului Mediului (MM) a unor servicii de realizare a unor astfel de ghiduri, este necesară pentru ca la nivelul MM să se poată adopta prin acte normative respectivele ghiduri asigurându-se astfel că la nivel național, planurile de acțiune se vor realiza în conformitate cu prevederile Directivei 2002/49/CE şi ale Directivei 2015/996/EU.Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica pentru elaborarea ghiduri pentru elaborare prognoze de reducere a zgomotului în funcție de tipul de măsură propusă pentru reducerea zgomotului şi de tipul sursei de zgomotRaportare la cadrul strategic și politicile publice HG 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant şi Directiva 2015/996/EU care trebuie transpusă în legislația națională până la data de 31.12.2018.Sursele de finanţare: Buget MM în perioada 2019-2020, ca măsura ,,suport,, Propunere de alocare financiară: 600.000,00 lei fara TVA

Scenarii privind reducerea zgomotului utilizând software de cartare (evaluare) a

zgomotului;0 buc

0 0 0 1 buc

Program 4.3 Radioactivitatea mediului

Rezultat 4.3.1. Asigurarea echipamentelor necesare şi a personalului instruit în vederea

162



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

monitorizării radioactivității mediului în situații normale şi de urgență

Măsura 4.3.1.1. Pregătirea continuă a RNSRM pentru asigurarea răspunsului prompt în situații de urgențăJustificare: In contextul socio-economic şi geo-polictic actual, riscul expunerii populației la radiații este cu atât mai mare cu radioactivitatea îşi găseşte nu doar aplicații militare, ci din ce în ce mai multe aplicații paşnice. Monitorizarea radioactivității mediului ambiant în scopul protecției populației este o obligație a fiecărui stat membru UE.Descriere:

- Achiziția de servicii de audit tehnic cu privire la necesitățile de modernizare ale RNSRM

- Achizitia de servicii de mentenanță pentru stațiile automate- Achiziția de servicii de mentenață pentru echipamentele din cadrul laboratoarelor- Achiziția de sercicii de etalonare externă şi/sau verificare metrologică pentru

echipamentele din cadrul RNSRM (atat stații automate, cât şi echipamente de laborator/teren)

- Up-gradul stațiilor automate şi a Centrului national de coodonare a rețelei- Up-gradul echipamentelor de laborator- Înlocuirea echipamentelor uzate fizic şi moral, care nu mai îndeplinesc cerințele

tehnice ale RNSRM- Instruirea personalului din cadrul RNSRPM pentru asigurarea răspunsului la

urgență, în contextul modernizării RNSRM- Elaborarea de procedrurilor în concordanță cu dotarea RNSRM

Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Moniorizarea radioactivității mediului este o obligație de țară, asumată de România prin semnarea Tratatului EURATOM şi aderarea la UE.

Tratatul EURATOM OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările şi completările

ulterioare Legea nr. 111/1999 privind desfăşurarea în siguranță, reglementarea,

I1 – Raport privind situația tehnică a RNSRM

şi propuneri de modernizare

I2 - % echipamente reparate

I3 - % echipamente noi achiziționate

I4 - % de personal instruit

1 buc

30

5

65

n.a.

80

10

75

n.a.

90

35

85

1 buc

95

20

95

163



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

autorizarea şi controlul activităților nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

OM nr. 1978/2010 privind regulamentul de organizare şi funcționare al Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului

HG nr. 600/2014 privind aprobarea Strategiei naționale de securitate şi siguranță nucleară

Sursa/sursele de finanţare (buget stat, fonduri externe; in cazul FEN, inclusiv indicarea PO, măsurii, etc.): bugetul de stat şi AFM (venituri proprii)Propunere de alocare financiară multianuală: 25.400.000 euro fără TVA.

Măsuri 4.3.1.2. Îmbunătățirea continuă a securității cibernetice la nivelul RNSRMJustificare: Având în vedere faptul că RNSRM este furnizorul național de date privind radioactivitatea mediului, atât în situații normale, cât şi în situații de urgență, asigurarea corectitudinii datelor transmise către autorități şi public este absolut necesară. Protecția RNSRM împotriva atacurilor cibernetice are ca rezultate protecția populației şi implicit a mediului.Descriere:

- Conectarea RNSRM la Sistemul Național de Securitate Cibernetică (SNSC)Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Moniorizarea radioactivității mediului este o obligație de tară, asumată de România prin semnarea Tratatului EURATOM şi aderarea la UE. (Tratatul EURATOM / OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările şi completările ulterioare / Legea nr. 111/1999 privind desfăşurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea şi controlul activităților nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare / OM nr. 1978/2010 privind regulamentul de organizare şi funcționare al Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului / HG nr. 600/2014 privind aprobarea Strategiei naționale de securitate şi siguranță nucleară)Sursa/sursele de finanţare (buget stat, fonduri externe; in cazul FEN, inclusiv indicarea PO, măsurii, etc.): bugetul de stat şi AFM (venituri proprii)Propunere de alocare financiară multianuală (estimări anuale pentru 2018, 2019, 2020,

I1 - conectarea sistemului informatic

aferent RNSRM la Sistemul Național de

Securitate Cibernetică (SNSC)

n.a. 1 n.a. n.a.

164



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

2021) 100.000 euro fără TVA

Program 5.1 Controlul poluării industriale

Rezultat: 5.1.1 Gradul de realizare a îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului şi asigurarea implementării eficiente a legislației UE în domeniul privind prevenirea şi controlul integrat al poluării

Măsura 5.1.1.1. Actualizarea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea celui de-al doilea studiu privind orientări/ghiduri pentru implementarea unitară a legislației UE din domeniul emisiilor industriale IEDJustificare: Statele Membre trebuie să elaboreze „politici sau ghiduri”, măsuri de punere în aplicare a prevederilor Directivei IED, care vor contribui la argumentarea deciziilor de aplicare a anumitor prevederi a legislației UE Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica, contractarea realizării studiilor si urmărirea derulării acestora.Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Legea 278/2013 privind emisiile industriale Sursele de finanţare: Buget AFM până în 2018, (cu propunere legislativă în curs de adoptare pentru prelungirea până în anul 2020) ca măsura ,,support,,Propunere de alocare financiară: 450.000,00 lei (din care valoarea de 150.000 lei pentru anul 2018 )

Nr. studii0 0 0 0 2

Rezultat 5.1.2 Gradul de promovare a instrumentelor UE de performanță de mediu în rândul organizațiilor, producătorilor si consumatorilor

Măsura 5.1.2.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru organizare evenimente privind diseminarea la nivel național a etichetei UE ecologice pe diferite produse/servicii, respectiv a cerințelor sistemului UE de management de mediu si audit (EMAS).Justificare: In conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1221/2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la sistemul

Nr. evenimente organizate si persoane

instruite

6 eveniment / min 30 pers

4 evenim

ent / min 30

pers

4 evenim

ent / min 30

pers

6 eveniment / min 30 pers

165



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

comunitar de management de mediu şi audit (EMAS) (denumit Regulamentul EMAS III) şi ale Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 66/2010 privind eticheta UE ecologică, Statele Membre trebuie să asigure promovarea sistemului UE de management de mediu şi audit (EMAS), precum şi a sistemului de acordare a etichetei UE ecologice. Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica, contractarea realizării studiilor si urmărirea derulării acestora.Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Hotărârea Guvernului nr. 57/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu şi audit (EMAS)Hotărârea Guvernului nr. 661/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării la nivel național a Regulamentului (CE) nr. 66/2010 al Parlamentului European si al Consiliului privind eticheta UE ecologică,Sursele de finanţare: Buget AFM până în 2018, ca măsura ,,support,, (cu propunere legislativă în curs de adoptare pentru prelungirea până în anul 2020)Propunere de alocare financiară: 400.000 lei (2018)

Program 5.2 Managementul accidentelor industriale


Măsura 5.2.1.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studii pentru elaborarea ghidurilor privind distanțele de securitate adecvate şi efectul domino şi ghid privind aplicarea Directivei Seveso III pentru sectorul deşeuri. Justificare: În contextul implementării eficiente a legislației UE din domeniul Directivei 2012/18/UE - SEVESO III, transpusă în legislația națională prin Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe

-Ghid privind distanțele de securitate adecvate şi

efectul domino în contextul aplicării

Directivei Seveso III

- Ghid privind modul de abordare în aplicarea

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

Realizat

Realizat

166



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

periculoase, este necesară realizarea de studii pentru elaborarea ghidurilor privind distanțele de securitate adecvate şi efectul domino.şi aplicarea directivei în domeniul deşeurilor. În cadrul politicilor de amenajare a teritoriului şi urbanism stabilirea distanțelor de securitate adecvate şi indentificarea corectă a amplasamentelor din grupul domino contribuie la o mai bună protecție a zonelor rezidențiale, a zonelor de utilitate publică şi a mediului, inclusiv a zonelor de interes natural.De asemenea pentru a se permite luarea măsurilor necesare în vedrea preveniri și a reducerii riscului de accidente majore trebuie să avem o imagine exactă asupra cantităților/ capacităților de substanțe chimice periculoase, amestecuri şi chiar deşeuri care trebuie luate în considerare pentru aplicarea articolelor relevante ale directive UE.Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica, contractarea realizării studiilor si urmărirea derulării acestora.Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Legea 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoaseSursele de finanţare: buget MMValoare 800.000 lei fără TVAPropunere de alocare financiară: 2018-2019: 400.000 lei / 2019-2020 -400.000lei

Directivei Seveso III pentru sectorul deşeuri

Program 6.1. Răspunderea de mediu

Rezultat 6.1.1. Elaborarea unui studiu privind identificarea formelor de garanție financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare şi revizuirea garanției

Masura 6.1.1.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studiului necesar identificarii formelor de garanție financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare şi revizuirea garanției, în conformitate cu cerințele prevăzute de Ordonanța de Guvern a Guvernului nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu

Studiu privind identificarea formelor de

garanție financiară şi a măsurilor necesare

dezvoltării ofertei de instrumente financiare,

0 0 0 1 buc

167



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19/2008Justificare: Potrivit cerintelor art. 33 din OUG nr. 68/2007 este necesară definirea formelor de garanție financiară, inclusiv pentru cazurile de insolvență, şi măsurile pentru dezvoltarea ofertei de instrumente financiare privind răspunderea în domeniul mediului, care să permită operatorilor utilizarea acestora în scopul garantării obligațiilor ce le revin conform actului normativeDescriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica, contractarea realizării studiului si urmărirea derulării acestuia Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Ordonanța de Guvern a Guvernului nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19/2008Sursa de finanţare: buget MMPropunere de alocare financiară: 1.000.000 lei fără TVA- 2017

privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea

Metodologiei de calcul a garanției financiare şi revizuirea garanției

Program 6.2. Aplicarea eficientă a legislaţiei EIA/SEA

Rezultat 6.2.1. Îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului prin implementarea eficientă a legislației UE din domeniul mediului referitoare la EIA şi SEA

Măsura 6.2.1.1. Formarea autorităților competente de mediu şi a celor implicate în punerea în aplicare a Directivelor EIA/SEA la toate nivelurile relevante, pe baza Strategiei şi planului elaborate prin asistența JASPERS în anul 2013 şi cu sprijinul Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT), în două cicluri (2014-2016 şi 2017-2020) - proiectul ”Formarea profesională a personalului autorităților competente pentru protecția mediului privind evaluarea impactului asupra mediului şi evaluarea de mediu pentru perioada 2014-2020”Justificare: instruirea personalului autoritatilor implicate in aplicarea prevederilor Directivelor EIA si SEA conduce la imbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului prin implementarea eficientă a legislației UE din domeniu, în

Nr. Persoane instruite din autorități pentru protecția mediului,

Autorități de Management (AM),

Organisme Intermediare (OI)401

392 n.a. n.a. n.a.

168



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

vederea accesării şi implementării proiectelor din cadrul programelor operaționale cu finanțare din fonduri europene la nivelul României pentru perioada de programare 2014– 2020Descriere: derularea unei sesiuni de instruire initiala sustinuta de JASPERS pentru nucleul experților din autoritățile de mediu în aplicarea legislației europene privind evaluarea impactului asupra mediului şi evaluarea de mediu constituit în prima etapă a proiectului, derularea a 13 sesiuni de instrure regionale pentru un nr. total de 356 persoane si 2 reuniuni de lucru, initiala si finala, pentru formatorii care asigura instruirea. Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Acordul de parteneriat Comisia Europeana-Romania,si planul de acțiune aferent, aprobat de către Guvernul României prin Memorandumul 3680/19.03.2014.Sursa/sursele de finanţare: fonduri europene prin Programul Operational Asistenta Tehnica -84,695% si buget de stat -15,305%.Propunere de alocare financiară multianuală: Estimare pentru anul 2016 – 376.000 leiEstimare pentru anul 2017 – 2.005.000 lei

Măsura 6.2.1.2. Aprobarea ghidurilor EIA elaborate de JASPERS prin ordin de ministru(Cele 7 ghiduri EIA elaborate de Jaspers au fost aprobate prin Ordinul MMAP nr. 1825/21.09.2016 care a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 821/18.10.2016)

Ghiduri EIA aprobate(realizat) n.a. n.a. n.a. n.a.

Măsura 6.2.1.3. Elaborarea de noi ghiduri pentru aplicarea legislației EIA- proiectul ”Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului în scopul derulării unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EGEIA)”, cod SIPOCA 19Justificare: noile ghiduri EIA vor fi utilizate de autoritățile de mediu şi alte autorități implicate în procedurile EIA pentru aplicarea unitară şi eficientă a legislației europeneDescriere: principalele activități derulate în cadrul proiectului sunt: elaborarea a 7 ghiduri EIA noi, instruirea a 135 de persoane din autorități de mediu, informare prin diseminare a 425 de persoane din alte autorități.Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Programul Operațional

a) Autorități şi instituții publice centrale

sprijinite pentru a realiza studii, analize şi evaluări

ex ante a impactului pentru fundamentarea

politicilor publice - (studiu)

b) Nr. Metode, instrumente, proceduri

1 buc n.a. n.a. n.a.

169



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

Capacitate Administrativă 2014-2020; Planul de acțiune anexă la Acordul de Parteneriat CE-România; Legislația EIA: Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului; HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului; Ordin nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului; Ordin comun MMP/MADR/MAI/MDRT nr. 135/84/76/1284 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului pentru proiecte publice şi private.Sursa/sursele de finanţare: FSE prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, buget statPropunere de alocare financiară multianuală:Bugetul total al proiectului: 4.341.991,95 lei (3.648.662,68 lei din FSE; 693.329,27 lei cofinanțare MM) a) pentru anul 2017, valoarea estimată totală este de 3.735 mii lei; cofinanțarea de la buget este 3.735 x 15,98% = 597 mii lei c) pentru anul 2018, valoarea estimată totală este de 218 mii lei; cofinanțarea de la buget este 218 x 15,98% = 35 mii lei

dezvoltate de autoritățile publice

centrale pentru a sprijini dezvoltarea la nivel local

– (ghiduri)

c) Nr. Participanți la activități de formare

c.1 – Nr. personal instruit din autorități de

mediu

c.2 – Nr. personal informat prin sesiuni de

diseminare

7

135

425

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

Program 6.3 Infrastructura pentru Informații Spațiale

Rezultat 6.3.1. Infrastructura Ministerului Mediului pentru informații spațiale realizată în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE.

Măsura 6.3.1.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii şi produse pentru realizarea serviciilor şi a seturilor de date spațiale, precum şi a metadatelor aferente în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE.Justificare: Directiva INSPIRE, transpusă în legisalție națională prin Ordonanța Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România, republicată, stabileşte acțiuni de înlăturare a obstacolelor din calea partajării datelor spațiale între toate nivelurile de guvernare în interiorul statelor membre şi între

a) Servicii de cautare, vizualizare şi descarcare

realizate (%)

b) Seturi de date spațiale interoperabile aferente

anexelor 1 şi 3 din OG nr. 4/2010, republicată (%)

0

0

0

0

0

0

100%

100%

170



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

acestea. Astfel, pentru a elimina obstacolele privind partajarea datelor spațiale, MM, conform Hotărârii Guvernului nr. 579/2015 privind stabilirea responsabilităților specifice ale autorităților publice, precum şi a structurilor tehnice pentru realizarea temelor de date spațiale şi aprobarea măsurilor necesare pentru punerea în comun a acestora, are obligația să:(1) să pună în aplicare servicii online interoperabile care să permită căutarea,

vizualizarea şi descărcarea datelor spațiale;(2) să organizeze şi să publice treptat date spațiale în conformitate cu modelele de date

comune pentru o mai mare interoperabilitate şi o productivitate îmbunătățită.Descriere: Elaborare documentație pentru achiziționarea echipamentelor informatice necesare în vederea realizării arhitecturii pentru infrastructura de date spațiale, a realizării şi stocării seturilor de date spațiale şi a aplicațiilor informatice care asigură funcționalitatea serviciilor facilitate de rețea şi a serviciilor de date spațiale, precum şi asigurarea întreținerii acestora. Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Ordonanța Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România, republicată; Hotărârea Guvernului nr. 579/2015 privind stabilirea responsabilităților specifice ale autorităților publice, precum şi a structurilor tehnice pentru realizarea temelor de date spațiale şi aprobarea măsurilor necesare pentru punerea în comun a acestora şi Hotărârea Guvernului nr. 38/2016 privind aprobarea Planului de activități pentru realizarea şi actualizarea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România.Sursa/sursele de finanţare: buget MMPropunere de alocare financiară multianuală:a) 2018-2019 valoare estimată fără TVA 1,500,000.00 lei b) 2019-2021 valoare estimată fără TVA 1,500,000.00 lei

171



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021


Măsura 7.1.1. Consolidarea sistemului național de estimare şi prognoză GES privind sectorul folosinței terenurilor şi silviculta

-Rezultatele IFN ciclul 1 disponibile public

-Un sistem național funcțional de monitorizare,

inventariere şi prognoză a emisiilor de GES şi q

stocării carbonului pentru păduri, respectiv

inventarul sectorului folosinței terenurilor şi

silviculturii - LULUCF

n.a. n.a. n.a. Realizat

Măsura 7.1.2. Consolidarea capacității administrative în domeniul schimbărilor climatice la nivelul ANPM JustificareSNEEGES - Evaluarea capacității instituționale, structurale şi umane şi, subsecvent, creşterea numărului de persoane care administrează SNEEGES şi INEGES creează premizele îndeplinirii optime a obligațiilor la nivel internațional şi european asumate de România în domeniu. Capacitatea existentă la momentul curent este insuficientă, România nefiind în măsură să implementeze în acord cu cerințele asociate obligațiile privind SNEEGES şi INEGES, incluzându-le, spre exemplu, pe cele asociate Sectorului Folosința Terenurilor, Schimbarea Folosinței Terenurilor şi Silvicultură (LULUCF) al INEGES. Riscurile atașate cuprind:

- re-pierderea eligibilității României în a accesa mecanismele flexibile sub Protocolul de la Kyoto;

- declanşarea împotriva României a procedurii de încălcare a dreptului Uniunii

SNEEGES- indicator de rezultat (Număr de persoane dedicat administrarii SNEEGES şi INEGES).

- Valoare de referinta (8 persoane la momentul

curent 23.05.2017)

EU-ETS- indicator de rezultat (Număr de persoane

dedicat administrarii EU-ETS).

- valoare de referinta (6

16 pers.

12 pers.

16 pers.

12 pers.

16 pers.

12 pers.

16 pers.

12 pers.

172



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

Europene (procedura de „infringement”).

EU-ETSEvaluarea şi cresterea capacității instituționale în ce priveşte administrarea Schemei EU ETS creează premizele îndeplinirii în condiții corespunzătoare a obligațiilor care revin României la nivel european şi mai ales pentru implementarea legislației UE în condițiile de calitate specifice cerute tuturor Statelor Membre, pentru a se asigura o monitorizare şi raportare corespunzătoare a emisiilor de GES la nivelul României cât şi alocarea certificatelor de emisii de GES pentru activitățile acoperite de schemă.

RUEGES Evaluarea şi creşterea capacității instituționale în ceea ce priveşte administrarea şi operarea structurii bazei de date prin intermediul RUEGES, creează premizele îndeplinirii în condiții corespunzătoare administrării registrului, pentru asigurarea funcționării acestuia, conform specificațiilor tehnice şi legislative, la nivel european şi internațional

DescriereActivităţile parte a măsurii de evaluare a capacitatii institutionale cuprind:- evaluarea completă, minuțioasă şi riguroasă a capacității instituționale, structurale şi umane în domeniu şi furnizarea de recomandări calitative şi cantitative privind structura instituțională, substructurile şi numărul de persoane necesare îndeplinirii în mod optim a obiectivelor asociate domeniului schimbări climatice - administrarea SNEEGES şi INEGES, EU-ETS şi RUEGES, în mod asociat şi cu referențierea punctuală a obligațiilor la nivel international, european şi national asumate de către România;- actualizarea numarului de personal, care administrează SNEEGES şi INEGES, EU-ETS şi RUEGES in functie de rezultatele evaluarii mentioante mai sus .Finanţarea evaluării capacităţii institutionale menționată anterior poate fi făcută din mai multe surse, incluzând şi bugetul de stat. Creşterea numărului de persoane administrând SNEEGES şi INEGES, EU-ETS şi RUEGES

persoane la momentul curent 23.05.2017)

RUEGES- indicator de rezultat (Număr de persoane dedicat administrarii

RUEGES).- valoare de referinta (4 persoane la momentul

curent 23.05.2017)

6 pers. 6 pers. 6 pers. 6 pers.

173



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

este necesar a fi finanțată din bugetul de stat.Propunere de alocare financiară multianuală Propunerile de finanţare multianuală pot fi elaborate ulterior, astfel:- în cazul evaluării capacității institutionale, în mod coroborat cu alte necesități de analiză;- în mod asociat creşterii numărului de personal, după identificarea necesarului adițional.

Măsura 7.1.3. Remunerarea suficientă salarială a personalului din cadrul ANPM, cu atribuții şi responsabilități în domeniu schimbărilor climaticeJustificare Având în vedere că domeniul schimbărilor climatice este unul specific, unde expertiza tehnică necesară pentru a răspunde cerințelor europene în ce priveşte calitatea procesul de implementare nu poate fi obținută într-un timp scurt, remunerarea salarială corespunzătoare a personalului cu atribuții şi responsabilități în domeniul şi creşterea continua a capacității şi expertizei sunt relevante pentru mentinerea in cadrul autoritatii competente a personalului instruit si calificat asociat cu administrarea domeniului în conformitate cu cerințele legislative europene si internationale. Personal instruit, calificat, cu expertiză şi exercițiu semnificativ a părăsit echipa autorității competente urmare a remunerării financiare insuficiente, punându-se astfel în pericol îndeplinirea obiectivelor specifice. Riscurile atașate cuprind:- re-pierderea eligibilității României în a accesa mecanismele flexibile sub Protocolul de la Kyoto;- imposibilitatea participării operatorilor aflați sub incidența schemei EU ETS la mecanismul european de tranzacționare a emisiilor de CO2, imposibilitatea respectării obligațiilor care le revin sub schemă sub aspectul monitorizării şi raportării emisiilor conform cerințelor europene şi îndeplinirea condițiilor de calitate în ce priveşte procesul de implementare de către autoritatea de mediu;- declanşarea procedurii de încălcare a dreptului Uniunii Europene „infringement” împotriva României.Descriere

- indicator de rezultat ( Nivel adițional salarial

pentru persoanele administrând SNEEGES şi

INEGES, EU-ETS, RUEGES.

- Valoare de referinta (salariul existent la momentul curent

(23.05.2017) la nivelul echipei ANPM

administrând SNEEGES şi INEGES, EU-ETS,

RUEGES..

Pentru coerenta cu nivelul de salarizare aplicat la institutiile centrale,

este necesara

retribuirea personalului ANPM la nivelul de salarizare aplicabil in autoritatea

centrala pentru

protectia mediului

Pentru coerenta cu nivelul

de salarizare aplicat la institutiile centrale,

este necesara retribuire

a personalului ANPM la nivelul

de salarizare aplicabil in autoritatea centrala

pentru protectia mediului

Pentru coerenta cu nivelul

de salarizare aplicat la institutiile centrale,

este necesara retribuire

a personalului ANPM la nivelul

de salarizare aplicabil in autoritatea centrala

pentru protectia mediului

Pentru coerenta cu nivelul de salarizare aplicat la institutiile centrale,

este necesara

retribuirea personalului ANPM la nivelul de salarizare aplicabil in autoritatea

centrala pentru

protectia mediului

174



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

Activitatea asociată măsurii este cea de implementare de majorări salariale astfel încât să fie atins un nivel satisfăcător de motivare salarială. Remunerarea suficientă salarială a personalului cu atribuții şi responsabilități în domeniu se constituie ca premiză a păstrării şi creşterii capacității umane şi expertizei în administrarea SNEEGES şi INEGES, EU-ETS şi RUEGES. Finanţarea măsurii se va face în legătură cu bugetul de stat.

Măsura 7.1.4. Implementarea studiilor specifice subdomeniului INEGES al domeniului schimbări climaticeJustificare În contextul mai multor secțiuni din INEGES, nu există disponibile date şi informații naționale, existând necesitatea ca acestea să fie elaborate de către entități specializate, cu expertiză şi exercițiu în domeniu. Lipsa acestora echivalează cu neîndeplinirea obligațiilor asumate de România la nivel internațional şi european.Riscurile atașate cuprind:- re-pierderea eligibilității României în a accesa mecanismele flexibile sub Protocolul de la Kyoto;- declanşarea împotriva României a procedurii de încălcare a dreptului Uniunii Europene (procedura de „infringement”).Descriere - Pentru anul 2018 este planificată implementarea studiului asociat Sectorului Agricultură al INEGES „Cercetări privind determinarea valorilor naționale asociate paramentrilor relevanți Sectorului Agricultură al Inventarului Național al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră în conformitate cu metodologia IPCC 2006”.- Pentru anul 2018 este planificată implementarea studiului asociat Sectorului Folosința terenurilor, schimbarea folosinței terenurilor şi silvicultură (LULUCF) al INEGES “Studiu privind administrarea Sectorului Folosința terenurilor, schimbarea folosinței terenurilor și silvicultură al INEGES (CRF Sector 4) în acord cu obligațiile sub Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și cu cele sub Protocolul de la Kyoto”. Propunerea de finanţare multianuală constituie subiectul Hotărârii de Guvern nr.

- Indicatori de rezultat (Număr de studii

asociate SNEEGES şi INEGES.

-indicator de referinta (niciun studiu

implementat în cursul anul 2016 si 2017)

2 studii 2 studii Neaplicabil

Neaplicabil

175



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

616/2015 privind aprobarea finanţării din bugetul Fondului pentru mediu a acțiunilor multianuale necesare programului „Colectarea, prelucrarea şi crearea de mecanisme şi instrumente de promovare a datelor şi informațiilor necesare întocmirii rapoartelor către Comisia Europeană, Agenția Europeană de Mediu şi Secretariatele Convențiilor internaționale din domeniul protecției mediului"; Finanţarea măsurii se va face din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu.

Măsura 7.1.5. Avizarea proiectului de Lege pentru stabilirea cadrului legal, instituțional şi procedural necesar aplicării Deciziei nr. 406/2009/CE privind partajarea efortului statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, astfel încât să respecte angajamentele Comunității prin limitarea creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020

Măsura 7.1.6. Avizarea proiectului de Hotărâre a Guvernului privind înființarea Sistemului Național pentru raportarea politicilor şi măsurilor şi pentru raportarea prognozelor emisiilor şi reținerilor de gaze cu efect de seră.

Program 8.1. Consolidarea capacităţii administrative de management și implementare a politicilor în domeniul protecţiei mediului

Rezultat 8.1.1. Stabilitatea funcţională și structurală a MM și a instituţiilor afiliate îmbunătăţită

Măsura 8.1.1.1. Amendarea procedurilor MM pentru a reflecta nevoile privind procesul de formulare de politici şi nevoile de implementare a PSI

ROF modificat (DA/NU) - - - DA

Măsura 8.1.1.2. Dezvoltarea infrastructurii informatice % of proceduri şi procese computerizate la nivelul

MM

% angajați care folosesc programe informatice în

domeniul protecției

0

0

0

0

5

20

10

25

176



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

mediului

Măsura 8.1.1.3. Sistem de evaluare a performanței operațional

Măsura 8.1.1.4. Elaborarea de programe anuale şi multi-anuale pentru toate categoriile de fonduri alocate

% (gradul de) conformitate cu

programarea bugetară anuală - 100 %

100 % 100 % 100 % 100 %

Măsura 8.1.1.5. Îmbunătățirea managementului resurselor umane şi adaptarea la organizație; selectarea, angajarea şi menținerea de personal specializat, conform nevoilor organizației

% rotație personal în cadrul ministerului şi

instituțiilor afiliate

% angajați din totalul de posturi

20

-

20

-

20

-

10

100

Măsura 8.1.1.6. Dezvoltarea si implementarea de programe de instruire a personalului

% realizare a planului anual de instruire

% personal certificat din total personal instruit

100%

100%100%

100%

100%

100%

100%

100%

Măsura 8.1.1.7. Informarea publicului cu privire la programele în domeniul protecției mediului

Nr. de evenimente şi campanii de informare

realizate10 10 12 12

Rezultat 8.1.2. Capacitate crescută de formulare și implementare a politicilor de mediu

Măsura 8.1.2.1. Implementarea metodologiei de formulare si analiză de impact a de politicilor publice in domeniul protectiei mediului

% documente de polici publice în concordanță cu procedura aprobată

de minister

100% 100% 100% 100%

Măsura 8.1.2.2. Operaționalizarea Planului Strategic Instituțional şi imbunătățirea capacității de evaluare şi planificare a politicilor de mediu prin utilizarea aplicației informatice pentru evaluarea progreselor înregistrate prin PSI

177



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

Măsura 8.1.2.3. Creşterea transparenței procesului decizional privind elaborarea de politici/inițierea de acte normative;raportarea în conformitate cu reglementările în vigoare privind transparența

% concordanței cu procedurile legale (nr. de

neconcordanțe)

Rapoarte publicate cf. Legii 544/2001

Rapoarte publicate cf. Legii 52/2003

Average turnaround time to respond to

Freedom of Information requests

Rapoarte sectoriale publicate (online)

100%

1

1

Tbd

100%

1

1

Tbd

100%

1

1

Tbd

100%

1

1

Tbd

Rezultat 8.1.3. Eficienţă crescută a utilizării bugetului administrativ al MM

Măsura 8.1.3.1. Dezvoltarea capacității MM de analiză, audit, control şi management al riscului

% planuri de monitorizare conforme 100% 100% 100% 100%

Măsura 8.1.3.2. Atragerea şi utilizarea de fonduri externe şi extra-bugetare pentru cheltuieli administrative şi dezvoltarea capactății instituționale

% fonduri utilizate /fonduri alocate anual

% fonduri utilizate pentru dezvoltarea

capacității instituționale din fonduri externe şi

extra-bugetare

95%

0.62%

95%

0.67%

95%

0.70%

95%

0.75%

Măsura 8.1.3.3. Îmbunătățirea a serviciilor furnizate de minister prin structurile sale % planul operațional implementat 90 % 90% 90% 100%

178



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă2021

Măsura 8.1.3.4. Îmbunătățirea a serviciilor furnizate de minister prin instituțiile afiliate % planul operațional implementat 90% 95% 95% 100%

Rezultat 8.1.4. Pregătirea si exercitarea Președintiei României la Consiliul Uniunii Europene în Semestrul 1 al anului 2019 pe domeniul specific de activitate al Ministerului Mediului.

Măsura 8.1.4.1. Desemnarea persoanelor implicate şi constituirea Grupurilor de Lucru Peronalul Grupurilor de Lucru desemnat în timp util realizat N/A N/A N/A

Măsura 8.1.4.2. Asigurarea participării la instuiri pentru persoanele ce vor fi implicate- cursuri de limbi străine, cunoaşterea experienței țărilor ce au exercitat anterior Preşedinția consiliului EU.

% personal instruit (din total membri ai

Grupurilor de Lucru)N/A 100 % N/A N/A

Măsura 8.1.4.3. Asigurarea participării şi conducerii la Grupurile de Lucru.

% personal (din total membri ai Grupurilor de lucru) care au participat

la evenimente

N/A 100 % N/A N/A

Măsura 8.1.4.4. Organizarea evenimentelor, reuniunilor interne şi externe- aspectele logistice.

% aspecte logistice acoperite cu succes N/A 95 % N/A N/A

179

Anexa 4: Profil Institu ional; Analiza mediului intern i externț ș

Profil instituţionalMinisterul Mediului elaborează politica națională privind managementul de mediu, elaborează strategia şi reglementările specifice pentru elaborarea şi armonizarea acestor activități în cadrul politicii generale guvernamentale. Are responsabilitatea de coordonare a implementării strategiei guvernului în domeniul său de competență, şi serveşte în calitate de autoritate de inspecție şi control în aceste domenii. Procedează astfel prin intermediul unui număr de domenii funcționale: strategie; reglementare şi avizare; reprezentare; autoritatea statului; administrare; precum şi managementul creditelor externe; şi monitorizarea, inspecția şi controlul.Pentru aceste atribuții, MM este organizat şi operează în conformitate cu prevederile HG României Nr. 19/2017, privind organizarea şi funcționarea MM. Structura ministerului (organigrama detaliată este prezentată în Anexa 4) este alcătuită din: (i) cabinetul Ministrului; (ii) un Secretar General care gestionează administrația sectorului; (iii) trei Secretari de Stat pentru Mediu (SSM) care coordonează politica şi monitorizează implementarea în domeniile lor respective, în numele Ministrului; (iv) şase direcții/ unități cu atribuții administrative şi de reprezentare care acoperă buget şi finanțe; investiții, achiziții publice şi logistică; comunicare, transparență şi IT; juridic şi relația cu Parlamentul; resurse umane şi tehnologia informației; protecția informațiilor clasificate şi (v) patru direcții tehnice cu atribuții în ceea ce priveşte: evaluarea impactului controlul şi poluării; managementul deşeurilor, siturilor contaminate şi al substanțelor periculoase; economie verde, shimbări climatice şi dezvoltare durabilă; şi biodiversitate; o direcție de afaceri europene şi relații internaționale; o direcție de accesare fonduri externe.MM are un număr maxim de 290 de posturi aprobate pe ştatul de funcții (exclusiv demnitarii şi posturile aferente Cabinetul Ministrului). Unitățile afiliate MM (în subordine/sub autoritate/în coordonare) sunt prezentate în Anexa 4.

Secțiunea următoare prezintă evoluția cheltuielilor bugetare aferente domeniilor protecției mediului şi meteorologiei, ocazionate prin bugetul Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor în perioada 2014-2016.

Având în vedere că, începând cu anul 2017, Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor a fost reorganizat în două ministere distincte : Ministerul Mediului si Ministerul Apelor şi Pădurilor, pentru asigurarea comparabilității datelor şi realizarea analizei s-a procedat la separarea cheltuielilor bugetare între cele două ministere nou înființate, în conformitate cu execuțiile bugetare ale anilor 2014 şi 2015 şi preliminările acestora pentru anul 2016.Ca urmare atât a unor modificări în organizarea şi funcționarea ministerului (divizare sau comasare a unor funcțiuni, structuri organizatorice si bugete), cât şi în modul de gestionare a instrumentelor structurale (preluate la Ministerul Fondurilor Europene), bugetul Ministerului Mediului, a înregistrat majorări sau diminuări consistente de la un an la altul.Pe un orizont de analiză de şase ani, programele bugetare, aşa cum au fost aprobate prin anexele la legile anuale ale bugetului de stat, au fost limitate ca număr (in general patru – cinci, după caz), in concordanță cu funcțiunile îndeplinite de minister şi clasificația bugetară aprobată prin Ordinul ministrului Finanțelor publice.Deşi bugetele aprobate s-au situat sub necesarul optim de finanțare, datorită în special influenței unor factori exogeni (momentele suplimentării sau disponibilizării resurselor, prelungirea unor proceduri de achiziție, etc) nivelul execuției bugetare s-a situat în general sub nivelul de 90%.

180

Astfel, in anul 2012 execuția bugetară a atins nivelul de 90 % din bugetului de stat, pentru ca în anul 2013 acesta să scadă la 87,8%. Este însă de notat faptul că în acest ultim an, bugetul inițial de 2.084,3 mil lei a fost suplimentat la 2.195, 2 mil lei.Bugetul anului 2014 a înregistrat o majorare semnificativă, situându-se la nivelul de 2.364,4 mil lei, iar ca urmare a rectificărilor bugetare, disponibilizărilor si suplimentarilor s-a ajuns, la un buget final de an 2.522, 5 mil lei. In aceste condiții bugetul de stat a fost executat în proporție 89.8%.

Anul 2015 a marcat un maxim al creditelor bugetare aprobate prin legea bugetului de stat, ajungând inițial la valoarea de 2.826,8 mil lei, pentru ca ulterior, ca urmare a aplicării prevederilor OUG 85/2014 pentru aprobarea unor masuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale, Ministerul Fondurilor Europenele să preia creditele bugetare şi structurile administrative specializate, ajungându-şi la un buget de 1.918,3 mil lei la sfârşitul anului. Execuția bugetara s-a ridicat şi în aceste condiții la 89,6%

Anul 2016 a marcat reorganizarea ministerului si desprinderea Ministerului Apelor si Pădurilor cu impact direct asupra programelor bugetare şi a bugetului in sine. Astfel bugetul inițial de 759,9 mil lei a fost redus la 478,2 mil lei, executându-se în proporție de 83%.Față de execuția anului 2016, bugetul ministerului a crescut cu 18% ajungând la nivelul de 471,2 mil lei.

Următorii indicatori financiari au fost considerați relevanți pentru prezentarea evoluției cheltuielilor ocazionate prin bugetul Ministerului Mediului Apelor Pădurilor în vederea finanțării domeniului protecției mediului şi meteorologiei:

cheltuieli finanțate de la bugetul de stat; ponderea cheltuielilor (domeniului specific) finanțate de la bugetul de stat din totalul

cheltuielilor bugetului de stat; ponderea cheltuielilor totale (finanțate de la bugetul de stat, fonduri UE, venituri proprii,

împrumuturi, etc.) în Produsul Intern Brut.

In tabelul de mai jos sunt prezentați principalii indicatori economici şi financiari utilizați în analiză. Datele sunt preluate din raportările financiare anuale ale Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2017.

Tabelul 11. Indicatori economici și financiari

Realizat 2014

-mii lei-

Realizat 2015

-mii lei-

Prelim. 2016

-mii lei-

PIB 667.600.000 712.800.000 746.000.000

Buget de stat-cheltuieli totale 115.615.900 125.215.800 130.083.100

Cheltuieli finanțate de la bugetul de stat 2.027.635 368.795 349.690

Cheltuieli totale MM

3.638.43 2.734.648 852.212

După cum se remarcă din graficul de mai jos, în perioada de analiză, cheltuielile finanțate de la bugetul de stat au înregistrat o evoluție constant descrescătoare.

181

Figura 6. Evoluţia cheltuielilor finanţate de la bugetul de statIn anul 2015 cheltuielile finanțate de la bugetul de stat au scăzut la un nivel reprezentând 18.2% din cel înregistrat în anul anterior.Scăderea cuantumului cheltuielilor bugetare finanțate de la bugetul de stat a continuat şi în 2016, an în care nivelul acestui indicator a fost redus cu 5,2% față de anul 2015. Evoluția descrescătoare a cheltuielilor bugetare finanțate de la bugetul de stat se datorează în exclusivitate scăderii alocărilor destinate proiectelor cu finanțare europeană neramburabilă. Incepând cu luna Ianuarie 2015 AM POS Mediu a fost integrată Ministerului Fondurilor Europene.Figura 7. Ponderea cheltuielilor finanţate din bugetul de stat în totalul bugetului de stat

Pentru evidențierea efortului financiar al bugetului de stat pentru susținerea domeniului, exclusiv prin bugetul Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor, prezentăm mai jos ponderea cheltuielilor finanțate de la bugetul de stat în totalul bugetului de stat.Si în acest caz, indicatorul înregistrează o tendință constant descrescătoare.În anul 2015 cheltuielile finanțate de la bugetul de stat pentru protecția mediului şi meteorologi au reprezentat 1,75% din totalul cheltuielilor bugetului de stat, pentru ca în anul 2015 să reprezinte 0,29% si 0,27% in anul 2017.

Figura 8. Ponderea cheltuielilor totale (finanţate din bugetul de stat, venituri proprii, fonduri europene nerambursabile și împrumuturi) în Produsul Intern Brut (PIB)

În graficul alăturat se poate observa evoluția constant descrescătoare a ponderii cheltuielilor totale (finanțate din bugetul de stat, venituri proprii, fonduri europene nerambursabile şi împrumuturi) în Produsul Intern Brut (PIB).

În anul 2015 cheltuielile finanțate de la bugetul de stat pentru protecția mediului şi meteorologiei au reprezentat 0,55% din PIB, pentru ca în anul 2015 acestea să reprezinte 0,38% si 0,11% in anul 2017.

182

Realizat 2014 Realizat 2015 Preliminat 20160

500,000

1,000,000

1,500,000

2,000,000

2,500,000

2,027,635

368,795 349,690

Cheltuieli finanțate de la bugetul de stat (mii lei)

Realizat 2014 Realizat 2015 Preliminat 20160.00%0.20%0.40%0.60%0.80%1.00%1.20%1.40%1.60%1.80%2.00% 1.75%

0.29% 0.27%

Ponderea cheltuielilor finanțate de la bugetul de stat in totalul bugetului de stat

Realizat 2014 Realizat 2015 Preliminat 20160.00%

0.10%

0.20%

0.30%

0.40%

0.50%

0.60% 0.55%

0.38%

0.11%

Ponderea cheltuielilor totale in PIB

Structura organizatorică a Ministerului Mediului

183

Unităţi care funcţionează în subordinea Ministerului Mediului

I. Instituții publice cu personalitate juridică finanțate integral din bugetul de stat :

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

o Agenția Națională pentru Protecția Mediului este instituția de specialitate a administrației publice centrale, aflată în subordinea Ministerului Mediului cu competențe în implementarea politicilor şi legislației din domeniul protecției mediului, conform Hotărârii de Guvern nr. 459, din 2005 privind reorganizarea şi funcționarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. Rolul ANPM este acela de implementare a legislației specifice rezultată din acquis-ul comunitar de mediu, în scopul asigurării unui mediu sănătos, în armonie cu dezvoltarea economică şi cu progresul social. Atribuțiile exercitate de ANPM, pentru realizarea acestui deziderat, vizează: planificarea strategică de mediu; monitorizarea factorilor de mediu; autorizarea activităților cu impact asupra mediului; implementarea legislației şi politicilor de mediu la nivel național, regional şi local; raportări către Agenția Europeană de Mediu, pe următoarele domenii: calitatea aerului, schimbări climatice, arii protejate, contaminarea solului, apă. Responsabilitatile ANPM includ: asigurarea suportului tehnic pentru fundamentarea actelor cu caracter normativ, a strategiilor si politicilor sectoriale de mediu armonizate cu acquis-ul comunitar si bazate pe conceptul de dezvoltare durabila; implementarea legislatiei din domeniul protectiei mediului; coordonarea activitatilor de implementare a strategiilor si politicilor de mediu la nivel national, regional si local; reprezentarea in domeniul protectiei mediului in relatiile interne si externe, conform mandatului acordat de catre Ministerului Mediului; autorizarea activitatilor cu impact potential asupra mediului si asigurarea conformarii cu prevederile legale; asigurarea functionarii laboratoarelor nationale de referinta pentru aer, deseuri, zgomot si vibratii, precum si pentru radioactivitate; coordonarea realizarii planurilor de actiune sectoriale si a planului national de actiune pentru protectia mediului.

Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"

o Odatã cu declararea Rezervației Biosferei Delta Dunării (1990) (ARBDD) a fost înființatã şi instituția pentru administrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes național al Rezervației, precum şi pentru refacerea şi protecția unităților fizico-geografice de pe teritoriul RBDD - Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD). ARBDD reprezintă o instituție publicã în subordinea Ministerului Mediului, rolurile sale fiind de a evalua starea ecologică a patrimoniului natural, prin organizarea cercetării ştiințifice, de a elabora strategia de conservare şi, după aprobarea acesteia de către Consiliul Științific al Administrației Rezervației, de a asigura măsurile necesare pentru conservarea şi protecția biodiversității. Aşadar, ARBDD stabileşte şi aplică măsurile de reconstrucție ecologică a ecosistemelor deltaice şi dispune măsurile legale corespunzătoare pentru protecția, ameliorarea şi refacerea stării de calitate a mediului, acolo unde a fost deteriorat.

Garda Naţională de Mediu

o Garda Națională de Mediu este o instituție publică şi funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, finanțată integral de la bugetul de stat, în subordinea autorității publice centrale pentru protecția mediului. Garda Națională de Mediu este responsabilă de asigurarea controlului implementării profesioniste, uniforme şi integrate a politicii Guvernului de aplicare a legislației naționale armonizate cu cea comunitară în domeniul protecției

184

mediului. Pentru identificarea amenințărilor şi riscurilor la adresa securității ecologice, Garda Națională de Mediu dezvoltă cooperarea transfrontalieră la toate nivelurile, în scopul adoptării măsurilor comune privind prevenirea şi diminuarea impactului în cazul accidentelor majore şi al situațiilor excepționale, precum şi informarea şi atragerea publicului în rezolvarea problemelor ce țin de amenințările securității ecologice. Garda Națională de Mediu cooperează cu instituții cu atribuții similare din alte state, pe baza tratatelor/protocoalelor încheiate, precum şi cu organisme din cadrul UE în cauzele de interes comun sau în ceea ce priveşte derularea proiectelor şi programelor internaționale; totodată, Garda Națională de Mediu participă împreună cu celelalte autorități ale statului, după caz, la educarea populației pentru o protecție activă şi responsabilă a mediului, desfăşoară activități de informare, de consiliere şi educare a cetățenilor, editează publicații de specialitate în domeniul protecției mediului.

Nota : Numărul maxim de posturi finanțate de la bugetul de stat pentru instituțiile publice cu personalitate juridică este de 2.905, din care:

Garda Națională de Mediu - 809 de posturi;

Agenția Națională pentru Protecția Mediului şi instituțiile din subordine - 1.925 de posturi;

Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării" - 171 de posturi.

II. Instituții publice cu personalitate juridică finanțate din venituri proprii şi subvenții de la bugetul de stat :

Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate

o Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, denumită în continuare ANANP, este instituție publică cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii şi subvenții acordate de la bugetul de stat şi funcționează în subordinea autorității publice centrale pentru protecția mediului. ANANP are următoarele atribuții specifice: propune proiectul de plan strategic de acțiune privind managementul rețelei de arii naturale protejate conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului care se aprobă prin ordin al acestuia; propune metodologia de monitorizare privind implementarea planului strategic de acțiune privind managementul rețelei naționale de arii naturale protejate conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului care se aprobă prin ordin al acestuia; încheie contracte de administrare/custodie cu structurile de administrare special constituite/custozii ariilor naturale protejate, în conformitate cu prevederile legii; evaluează eficacitatea şi eficiența modului de administrare/custodie a ariilor naturale protejate pe baza criteriilor de performanță stabilite potrivit prevederilor art. 2 lit. d) din Legea nr. 95/2016; participă împreună cu autoritatea publică centrală pentru protecția mediului la elaborarea procedurii-cadru privind întocmirea şi monitorizarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate, precum şi a metodologiei de evaluare şi aprobare a acestora; elaborează ghiduri de bună practică şi proceduri în domeniul de competență pentru administratori şi custozi; completează şi actualizează bazele de date privind rețeaua națională de arii naturale protejate, regiunile biogeografice, arealul de distribuție a speciilor şi habitatelor protejate, la solicitarea autorității publice centrale pentru protecția mediului, apelor şi pădurilor; asigură accesul publicului la informații generale de interes public privind ariile naturale protejate, ecosistemele protejate şi serviciile oferite de acestea, speciile şi habitatele protejate, în condițiile legii; completează şi actualizează baza de date națională cu privire la starea de conservare a

185

habitatelor şi speciilor de interes comunitar şi național în scopul obținerii de rapoarte privitoare la această stare.

III. Instituții publice cu personalitate juridică

o Unități de management al proiectului (UMP)o Unități de implementare a proiectului (UIP)

Unităţi care funcţionează sub autoritatea Ministerului Mediului

Administraţia Naţională de Meteorologie

o Administratia Natională de Meteorologie are statut de regie, se organizează si functionează pe bază de gestiune economică si autonomie financiară, sub autoritatea Ministerului Mediului. Administratia Natională de Meteorologie reprezintă autoritatea tehnică națională în domeniul său de competență, ce vizează cunoaşterea, monitorizarea şi anticiparea proceselor atmosferice şi fenomenelor asociate; totodată, ANM este abilitată, în exercitarea atribuțiilor sale, să propună Ministerului Mediului reglementări tehnice în domeniul său de competență.

Unităţi care funcţionează în coordonarea Ministerului Mediului

Unități finanțate din venituri proprii: Administraţia Fondului pentru Mediu

o Administrația Fondului pentru Mediu este principala instituție care asigură suportul financiar pentru realizarea proiectelor şi programelor pentru protecția mediului, constituită conform principiilor europene „poluatorul plătește” şi„responsabilitatea producătorului”. Administrația Fondului pentru Mediu funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în coordonarea Ministerului Mediului.

186

Analiza mediului extern si intern Analiza SWOT

PUNCTE TARI (STRENGTHS) PUNCTE SLABE (WEAKNESSES)

• Ca stat membru UE, în România, strategia şi standardele de performanță ale domeniului de gestionare a mediului sunt clar definite de acquis-ul de mediu al UE.

• Autoritatea centrală pentru protecția mediului este o structură instituțională care acoperă corespunzător toate domeniile, pornind de la elaboarea politicilor până la implementare şi control.

• Adoptarea unei legislații naționale care transpune corespunzător aquis-ul comunitar în domeniul mediului.

• Nivelul general corespunzător de calificare şi profesionalismul personalului instituției, disponibilitatea pentru program prelungit, adaptabilitate şi atitudine pro-activă.

• Colaborarea bună dintre MM, în general, şi instituțiile afiliate.

• Gradul crescut de transparență şi de deschidere față de mass-media şi societatea civilă (furnizare de informații, consultări publice etc.).

• Colaborarea cu numeroşi parteneri interni şi externi (alte ministere, agenții, structuri asociative ale APL, ONG-uri etc.).

• Existența unor strategii aprobate în domeniul protectiei mediului pentru orizontul 2020

• Reprezentarea teritorială a instituțiilor afiliate MM.

• Realizarea de către MMP în mod frecvent de parteneriate în scopul popularizării activităților/proiectelor/ politicilor proprii

• Derularea de programe cu o largă susținere din partea populației, de exemplu: „casa verde”, Programul „Rabla”, etc.

• Existența de programme de finanțare şi subvenții disponibile pentru proiecte care adresează problematica de mediu;

• Capacitatea administrativă şi tehnică, precum şi resursele financiare dedicate domeniului protecției mediului rămân insuficiente.

• Schimbările frecvente ale managementului de vârf (miniştrii, secretari de stat).

• Cadru instituțional insuficient pentru a permite o capacitate eficientă de coordonare cu alte ministere şi organisme administrative locale pentru implementarea politicilor de mediu în politicile sectoriale (ex. schimbările climatice, alte domenii transversale).

• Absența unui rol instituțional definit (ca AM sau OI) al MM în managementul fondurilor europene generează disfuncționalități la nivelul urmăririi implementării politicilor de mediu care implică utilizarea de fonduri structurale UE.

• Personal de execuție insuficient în raport cu volumul de muncă în creştere şi a activitățile tot mai complexe (grad de încărcare de peste 100% la majoritatea direcțiilor, serviciilor şi compartimentelor); diferențe cu privire la gradul de încărcare şi performanță între angajații din aceeaşi direcție / serviciul / compartiment.

• Calitatea muncii - influențată de stres, volumul mare de muncă şi lipsa de motivare.

• Existența unor posturi neocupate din cele prevăzute în organigramă.

• Nivelul de salarizare/stimulare mai redus comparativ cu cel al MM, la nivelul unor instituții afiliate (ex. ANPM) îngreunează atragerea şi menținerea specialiştilor din domeniu.

• Diferențele mari de salarizare dintre diferitele structuri ale MMAP şi între angajați cu nivel similar de pregătire, experiență şi responsabilitate.

• Numărul mare de raportări de informații în interiorul şi exteriorul organizației şi dificultăți în a asigura un mod de lucru sinergic între diferite structuri interne ale MM, atât la nivel strategic, cât şi operațional (de ex. probleme în elaborarea unor documente comune).

• Funcționarea deficitară a sistemului informatic

187

integrat, a celui de arhivă electronică, de acces pe bază de semnătură electronică, a poştei electronice, dificultăți în a monitoriza on-line circuitul unor documente în interiorul instituției, deficit de personal IT.

• Subfinanțarea şi finanțarea intermitentă a programelor de investiții cu finanțare de la bugetul de stat, care conduce la întârzieri în implementare, lipsă de predictibilitate, probleme de cash-flow etc.

• Lipsa unor criterii clare şi stabile de prioritizare a proiectelor finanțate din fonduri de la bugetul de stat.

• Comunicare slabă la nivel intrainstituțional, formalizare excesivă.

• Durata foarte mare de avizare a documentelor la diferite niveluri decizionale (până la managementul de vârf pentru unele documente uzuale), circuitul intern lent al documentelor în format tipărit

• Autonomie financiară foarte limitată a direcțiilor, serviciilor şi compartimentelor din structura MM.

OPORTUNITĂȚI (OPPORTUNITIES) RISCURI (THREATS)

• Susținerea la nivel global a politicilor de mediu.

• Cadrul de politici UE privind clima si energie in perioada 2020-2030 şi mai departe până la orizontul 2050, ce cuprinde obiective de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera si de utilizare sporita a energiei din surse regenerabile, promovand ceşterea durabila şi combaterea schimbărilor climatice.

• Creşterea alocărilor finaciare pentru politicile de mediu prin fonduri europene.

• Gradul ridicat de coordonare a policilor de mediu la nivel european.

• Creşterea gradului de conştientizare în rândul publicului cu privire la problematica de mediu.

• Crearea unor instrumente fiscale pentru susținerea şi promovarea măsurilor de mediu.

• Atenția sporită a mass-media cu privire la aspectele de mediu, facilitând astfel comunicarea şi implementarea politicilor MM.

• Existența unui plan de acțiuni pentru implementarea etapizată a managementului calității în sectorul public precum şi de simplificare a procedurilor administrative aplicabile cetățenilor.

• Cheltuieli mari de investiții necesare pentru respectarea legislației de mediu, precum şi insuficiența structurilor administrative şi a competențelor conexe.

• Provocarea structurală drept consecință a faptului că mediul reprezintă o problematică transversală.

• Respectarea standardelor UE şi a cerințelor de raportare asociate acestora implică jucători diferiți de stat şi care nu sunt de stat (de exemplu, agenții guvernamentale, municipalități, utilități, industrie). Aceasta are implicații legate de costurile bugetare şi costurile de oportunitate semnificative, inclusiv legate de absorbția fondurilor structurale UE.

• Neadoptarea la nivelul tuturor politicilor a principiilor privind dezvoltarea durabilă şi protecția mediului.

• Insuficiența datelor şi a dialogului instituțional care să permită elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea unor strategii cu impact național-regional/local corelate între ele.

• Lipsa de viziune privind protecția mediului şi dezvoltarea durabilă pe termen lung a planurilor şi a deciziilor de la nivel local.

• Exploatarea excesivă şi intr-un mod ineficient a

188

• O legătură mai strânsă între politicile publice şi bugetarea pe programe.

• Colaborarea la nivel administrativ cu intituțiile europene - participarea la diferite grupuri de lucru, conferințe, seminarii de la nivelul Comisiei Europene, Consiliului Uniunii Europene sau organizații internaționale.

• Posibilitatea implementării corespunzătoare a sistemului planificării strategice şi a bugetării pe programe la nivel guvernamental.

• Implicarea activă a organizațiilor non-guvernamentale şi a sectorului privat în activități din domeniul mediului.

resurselor naturale.

• Întârzieri în circuitul extern de adoptare a actelor normative.

• Aplicarea insuficientă a noilor tehnologii care protejează mediul.

189

Context și analiza situaţiei actuale pe fiecare domeniu de activitate al MM

MANAGEMENTUL ARIILOR PROTEJATE, CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII, SECURITATE BIOLOGICĂ

Ministerul Mediului acționează pentru a proteja mediul şi resursele naturale, printre domeniile de competență numărându-se şi managementul ariilor naturale protejate, conservarea biodiversității şi securitatea biologică.

Conceptul de biodiversitate sau diversitate biologică a fost definit pentru prima dată în contextul adoptării unui nou instrument internațional de mediu, în cadrul Summit-ului Pământului UNCED din 1992 de la Rio de Janeiro. Acesta semnifică diversitatea vieții de pe pământ şi implică patru nivele de abordare: diversitatea ecosistemelor, diversitatea speciilor, diversitatea genetică şi diversitatea etnoculturală. Reprezentând condiția primordială a existenței civilizației umane, biodiversitatea asigură sistemul suport al vieții şi al dezvoltării sistemelor socio-economice. În cadrul ecosistemelor naturale şi seminaturale există stabilite conexiuni intra – şi interspecifice prin care se realizează schimburile materiale, energetice şi informaționale ce asigură productivitatea, adaptabilitatea şi reziliența acestora. Aceste interconexiuni sunt extrem de complexe, fiind greu de estimat importanța fiecărei specii în funcționarea acestor sisteme şi care pot fi consecințele diminuării efectivelor acestora sau a dispariției, pentru asigurarea supraviețuirii pe termen lung a sistemelor ecologice, principalul furnizor al resurselor de care depinde dezvoltarea şi bunăstarea umană. De aceea, menținerea biodiversității este esențială pentru asigurarea supraviețuirii oricăror forme de viață, inclusiv a oamenilor.

Legislația României are ca bază Constituția, care este legea fundamentală, cu forța juridică cea mai mare, constituind un izvor şi pentru dreptul mediului. Ca obligații corelative a drepturilor legate de protecția mediului, Constituția prevede obligația statului de a asigura exploatarea resurselor naturale în concordanță cu interesul național, refacerea şi conservarea mediului încojurător şi menținerea echilibrului ecologic.

Convenția privind diversitatea biologică, ratificată prin Legea nr. 58/1994, porneşte de la recunoaşterea valorii intrinseci a diversității biologice la toate cele patru nivele de abordare (diversitatea sistemelor ecologice, diversitatea speciilor şi a ierarhiei taxonomice, diversitatea genetică a speciilor şi diversitatea etnoculturală a populațiilor speciei umane), precum şi a valorilor economice, genetice, sociale, ştiințifice, educaționale, culturale, recreative şi estetice ale acesteia. Fiind o convenție cadru, CBD stabileşte doar măsurile generale de conservare şi utilizare durabilă, pentru implementarea acestor prevederi fiind necesară elaborarea de strategii, planuri sau programe naționale sau adaptarea celor deja existente, alături de integrarea conservării şi utilizării durabile a diversității biologice în planurile, programele şi politicile sectoriale sau intersectoriale pertinente.

Pentru asigurarea măsurilor speciale de protecție şi conservare „in situ” a bunurilor patrimoniului natural a fost instituit un regim diferențiat de protecție, conservare şi utilizare, potrivit următoarelor categorii de arii naturale protejate:

a) de interes național, desemnate pe baza criteriilor IUCN:

o rezervații ştiințifice – 32;

o parcuri naționale – 13;

o monumente ale naturii – 160;

o rezervații naturale – 723;

o parcuri naturale – 16.

190

b) de interes comunitar sau situri Natura 2000: situri de importanță comunitară, arii speciale de conservare, arii de protecție specială avifaunistică, desemnate conform obligațiilor comunitare:

o arii de protecție specială avifaunistică – 171;

o situri de importanță comunitară – 442, acceptate de către CE şi care urmează a fi desemnate ca arii speciale de conservare.

c) de interes internațional:

o rezervații ale biosferei, desemnate pe baza criteriilor stabilite de Comitetul MAB/UNESCO – 3: Delta Dunării (1991), Retezat (1979), Pietrosul Rodnei (1979);

o zone umede de importanță internațională, desemnate pe baza criteriilor stabilite de Secretariatul Convenției de la Ramsar – 19: Delta Dunării (1991), Balta Mică a Brăilei (2001), Lunca Mureşului (2006), Complexul Piscicol Dumbrăvița (2006), Lacul Techirghiol (2006), Parcul Natural Porțile de Fier (2011), Parcul Natural Comana (2011), Tinovul Poiana Stampei (2011), Confluența Olt-Dunăre (2012), Bistreț (2012), Iezeru-Călăraşi (2012) şi Suhaia (2012), Blahnița (2013), Confluența Jiu-Dunăre (2013), Ostroavele Dunării-Bugeac-Iortmac (2013), Canaralele de la Hârşova (2013), Calafat-Ciuperceni-Dunăre (2013), Brațul Borcea (2013), Dunărea Veche-Brațul Măcin (2013);

o situri ale patrimoniului mondial natural şi cultural, desemnate pe baza criteriilor stabilite de Convenția de la Paris – 1: Delta Dunării (1991);

o geoparcuri, statut atribuit conform reglementărilor stabilite de UNESCO şi de Carta Rețelei Europene a Geoparcurilor – 2: Geoparcul Dinozaurilor-Tara Hategului si Geoparcul Platoul Mehedinti.

d) de interes județean sau local: stabilite numai pe domeniul public/ privat al unităților adminstrativ-teritoriale, după caz, conform art. 5 alin. (1) lit. a) – c) din OUG 57/2007. Acestea includ zone cu valori semnificative şi reprezentative la nivel local sau județean.

Managementul ariilor naturale protejate se realizează diferențiat, în funcție de categoria în care au fost încadrate. Măsurile prevăzute în planurile de management ale ariilor naturale protejate se elaborează astfel încât să țină cont de exigențele economice, sociale şi culturale, precum şi de particularitățile regionale şi locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele care au dus la constituirea ariei naturale protejate.

Administrarea rezervațiilor biosferei, a parcurilor naționale, a parcurilor naturale, şi, după caz, a geoparcurilor, a siturilor de importanță comunitară, a ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecție specială avifaunistică se realizează de către structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică.

Rezervațiile ştiințifice, rezervațiille naturale, monumentele naturii şi, după caz, geoparcurile, siturile de importanță comunitară, ariile speciale de conservare şi ariile de protecție specială avifaunistică, care nu necesită sau care nu au structuri de administrare special constituite, se administrează prin preluare în custodie. O situație aparte o reprezintă Rezervația Biosferei Delta Dunării care are o administrație specială stabilită prin Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei "Delta Dunării" , cu modificările și completările ulterioare şi care se află în subordinea directă a autorității publice centrale pentru protecția mediului.

Biotehnologia modernă este un domeniu relativ nou la nivel global şi a fost promovată de rezultatele semnificative înregistrate în special în ultimii zece ani de cercetare fundamentală şi aplicativă.

191

În termeni largi, biotehnologia modernă are ca obiect de studiu modificarea genetică, respectiv organismele modificate genetic. Biosecuritatea este reprezentată de un spectru larg de măsuri (politici de biosecuritate, regim de reglementări, măsuri ştiințifice şi tehnice) aplicate într-un cadru organizat, necesar minimalizării riscurilor potențiale pe care biotehnologia modernă le poate aduce asupra echilibrului natural al mediului înconjurător şi sănătații umane. Domeniul biosecurității este indisolubil legat de cercetarea fundamentală şi aplicativă, impunându-se orientarea rapidă şi eficientă a politicii de cercetare spre dezvoltarea capacităților de cercetare în domeniul biotehnologiilor moderne (resurse umane, management performant, alocare de fonduri, sprijinirea prin programe guvernamentale).

În ceea ce priveşte securitatea biologică, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană s-a realizat armonizarea completă a sistemului legislativ corespunzător cadrului instituțional din domeniul biosecurității. România a ratificat, de asemenea, Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea prin Legea 59/2003. În prezent principalul act legislativ este reprezentat de OUG nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu și pe piață a organismelor modificate genetic, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 247/2009, care are ca obiectiv asigurarea cadrului legislativ şi instituțional astfel ca activitățile cu OMG să se desfăşoare cu respectarea principiului precauției, pentru asigurarea protecției sănătății umane şi a mediului.

DEȘEURI, SITURI CONTAMINATE ȘI SUBSTANȚE PERICULOASE

Legislația națională din domeniul gestionării deşeurilor este în concordanță şi transpune integral Aquis-ul comunitar din domeniul gestionării deşeurilor, iar România prin semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, şi-a asumat şi implementarea direcțiilor de acțiune în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor printre care:

reducerea treptată a cantității de deşeuri municipale ajunsă la depozitare precum şi închiderea depozitelor de deşeuri neconforme (perioadă de tranziție până la 16 iulie 2017);

reciclarea şi valorificarea deşeurilor municipale şi a fluxurilor de deşeuri (deşeuri de ambalaje, vehicule scoase din uz, deşeuri de baterii, deşeuri din echipamente electrice şi electronice etc.).

Prin legislația specifică sunt stabilite obligațiile şi responsabilitățile tuturor factorilor implicați din acest domeniu, precum şi țintele stabilite pe fiecare categorie de deşeuri în parte.

În anul 2013, Guvernul României a adoptat a treia Strategie Națională de Gestionare a Deşeurilor 2014-2020, aprobată prin HG nr. 870 din 06/11/2013 prin care îşi propune, printre altele, următoarele direcții de acțiune principale:


utilizarea durabilă a resurselor; creşterea ratei de reciclare şi îmbunătățirea calității materialelor reciclate, lucrând aproape cu sectorul

de afaceri şi cu unitățile şi întreprinderile care valorifică deşeurile; promovarea valorificării deşeurilor din ambalaje;

încurajarea producerii de energie din deşeuri pentru deşeurile care nu pot fi reciclate; implementarea conceptului de ”analiză a ciclului de viață” în politica/ de gestiune a deşeurilor.

Responsabilitatea factorilor implicați în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor în România este împărțită astfel:

a) Politica în ceea ce priveşte domeniul gestionării deşeurilor revine Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, ca autoritate publică centrală pentru protecția mediului care are, următoarele atribuții şi competențe:

192

realizează politica la nivel național cu rolul de autoritate de stat, de sinteză, coordonare, monitorizare, inspecție şi control.

asigură îndeplinirea condiționalităților ex-ante şi respectarea planurilor de măsuri asumate pentru îndeplinirea acestora, pentru sectorul deşeuri, în acord cu angajamentele asumate prin Acordul de parteneriat 2014 - 2020 şi Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 - 2020.

elaborează, actualizează şi coordonează aplicarea Strategiei Naționale şi a Planului Național de Gestionare a Deşeurilor;

coordonează şi supraveghează respectarea prevederilor legale privind prevenirea generării şi gestionării deşeurilor, în colaborare cu celelalte autorități competente, potrivit legii.

b) Conform principiului Poluatorul plătește coroborat cu principiul Responsabilitatea extinsă a producătorului, responsabilitatea în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor revine producătorului de deşeuri.

c) Pentru gestionarea deşeurilor municipale (colectare, transport, reciclare, depozitare), conform Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor dar şi Legii nr. 101/2006 Legea serviciului de salubrizare a localităților, responsabilitatea revine autorităților publice locale. Acestea îşi pot realiza aceste atribuții fie direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale), fie indirect (prin delegarea acestei responsabilități pe bază de contract, către firme specializate şi autorizate pentru desfăşurarea serviciilor de salubritate).

Creşterea gradului de reciclare depinde însă foarte mult de:

implementarea sistemului de colectare selectivă la nivel național; evoluția gradului de conectare la serviciul de salubritate; implementarea Sistemelor de Management Integrat al Deşeurilor la nivelul tuturor județelor; demararea unor acțiuni concrete şi susținute de conştientizare a populației asupra necesității de a

selecta la sursă, cu toate avantajele economice, sociale şi de mediu care decurg de aici.

Stimularea colectării selective şi a creşterii gradului de reciclare poate fi realizată prin implementarea unor instrumente economice de stimulare, atât la nivelul cetățenilor cât şi al operatorilor economici. Identificarea acestor instrumente economice va fi realizată, printr-un proiect derulat cu experți ai COM. Punerea în aplicare a acestora, alături de măsurile şi acțiunile ce vor fi cuprinse în Planul Național de Gestionare a Deşeurilor şi în Planul Național de Prevenire a Generării Deşeurilor precum şi de implementarea Sistemelor de Management Integrat al Deşeurilor în fiecare județ, va conduce în mod real la stimularea proceselor de colectare selectivă şi reciclare.

Obiective și ţinte la nivel naţional

Conform Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, este necesar ca România să atingă următoarele obiective:

• până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităților de deşeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere şi, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din deşeurile menajere;

• până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităților de deşeuri nepericuloase provenite din activități de construcție şi demolări;

193

• 60% valorificare anuală a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piața națională;

• din 01 ianuarie 2016 un obiectiv de colectare de 40%, din 01 ianuarie 2017 de 45% şi din 01 ianuarie 2021 de 65% deşeuri electrice şi electronice din total echipamente electrice şi electronice introduse pe piața națională;

• să colecteze separat biodeşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.

Politici și strategii

În anul 2013, Guvernul României a adoptat a doua Strategie Națională de Gestionare a Deşeurilor 2014-2020 prin care îşi propune, următoarele direcții de acțiune principale:


utilizarea durabilă a resurselor; creşterea ratei de reciclare şi îmbunătățirea calității materialelor reciclate, lucrând aproape cu sectorul

de afaceri şi cu unitățile şi întreprinderile care valorifică deşeurile; promovarea valorificării deşeurilor din ambalaje; încurajarea producerii de energie din deşeuri pentru deşeurile care nu pot fi reciclate;

În ceea ce priveşte Planul Național de Gestionare a Deşeurilor acesta se află în curs de elaborare.

Generarea și gestionarea deșeurilor municipale

Cantitatea de deşeuri municipale generate - 4956075 tone în anul 2014;

La nivel național, colectarea deşeurilor municipale nu este generalizată, iar pentru populația care nu este deservită de servicii de salubritate se calculează utilizând următorii indici de generare: 0,9 kg/loc/zi pentru mediul urban şi 0,4 kg/loc/zi pentru mediul rural.

Gradul de reciclare realizat pentru deşeurile municipale în anul 2014 – 13,07 %; valoarea a fost calculată prin însumarea cantităților reciclate pentru următoarele tipuri de deşeuri:

deşeuri menajere şi asimilabile şi din servicii municipale colectate de operatorii de salubritate

deşeuri menajere generate şi necolectate de operatorii de salubritate

deşeuri reciclabile provenite de la populație, colectate prin intermediul operatorilor economici autorizați, alții decât operatorii de salubritate (hârtie şi carton, metale, plastic, sticla, lemn, biodegradabil, textile, DEEE, deşeuri de baterii şi acumulatori)

Eliminarea deşeurilor municipale se realizează exclusiv prin depozitare. Până în prezent, în România nu au fost puse în funcțiune instalații pentru incinerarea deşeurilor municipale.

In anul 2014, depozitarea deşeurilor municipale s-a realizat pe 34 depozite conforme şi 25 depozite neconforme. La sfârşitul anului 2014, erau autorizate şi în operare 34 de depozite conforme pentru deşeuri municipale, 133 instalații de sortare şi/sau transfer şi 26 de instalații şi platforme pentru compostarea deşeurilor biodegradabile municipale.

Având în vedere faptul că cea mai mare parte a deşeurilor de ambalaje se regăseşte în deşeurile menajere, atingerea obiectivului de valorificare de minim 50%, stabilit prin Directiva nr. 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, trebuie să se bazeze pe o evoluție foarte importantă a colectării selective a deşeurilor de ambalaje de la populație. Conform Planului de Implementare a directivei, România trebuie să implementeze etapizat un sistem de colectare separată/selectivă a deşeurilor de ambalaje.

194

Sisteme Integrate de Management a Deșeurilor

În scopul atingerii țintelor şi alinierii tării noastre la o societate a reciclării, în România există, în diferite grade de finalizare, la nivelul județelor, Sisteme Integrate de Management al Deşeurilor (SMID). În momentul în care acestea for fi finalizate, va fi asigurată baza pentru implementarea politicilor şi acțiunilor în domeniul managementul deşeurilor şi, în mod firesc, gradul de colectare selectivă şi de reciclare al deşeurilor va creşte. Prin implementarea integrală a sistemelor de management al deşeurilor (SMID), finanțate din fonduri europene:

vor fi construite 18 depozite noi conforme,

3 depozite existente vor fi extinse

vor fi închise 117 depozite neconforme existente.

aproximativ 11.613.000 persoane vor beneficia de rezultatele acestor proiecte

În vederea atingerii ţintelor, MM își propune următoarele obiective:

Elaborarea/modificarea actelor normative din domeniul gestionării ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, DEEE, construcții şi demolări, baterii şi acumulatori, legea cadru 211/2011

Aplicarea de instrumente financiare

Responsabilizarea producătorului pentru fluxurile specifice de deşeuri (în special pentru ambalaje, DEEE, vehicule scoase din uz şi acumulatori şi baterii).

În scopul

Prevenirii generării deşeurilor şi pregătirii pentru reutilizare

Colectării separate a deşeurilor

Reciclării şi valorificării

Eliminării finale în condiții de siguranță pentru mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri care nu pot fi valorificate.

În 2013, în România s-a înregistrat o scădere a generării de deşeuri municipale față de 2012. Aceasta rămâne mult mai mică decât media UE (254 kg/an/locuitor în comparație cu circa 481 kg) [2], însă creşterea consumului va conduce, probabil, şi la creşterea cantității de deşeuri generate. Pentru prevenirea creşterii cantităților de deşeuri generate este necesară aplicarea unor măsuri cum ar fi:

aplicarea a principiului „pay as you throw” („plăteşte cât arunci”);

aplicarea deplină a principiului „poluatorul plăteşte”;

implementarea deplină a schemelor de Responsabilitate Extinsă a Producătorului;

determinarea consumatorilor să îşi modifice cererea privind produsele (orientarea către produse verzi) şi să abordeze un mod de viață din care să rezulte cantități reduse de deşeuri;

reducerea risipei alimentare;

creşterea duratei de viață a produselor prin sprijinirea implementării proiectării ecologice atât pentru produse cât şi pentru ambalaje etc

creşterea tarifelor/taxelor pentru depozitarea finală

195

https://outlook.office.com/owa/projection.aspx#x__ftn2

campanii de conştientizare şi informare a cetățenilor privitoare la importanța colectării selective, asigurarea facilităților pentru acest tip de colectare (tomberoane, pubele, saci individuali etc.)

Ca o concluzie colectarea selectivă trebuie să devină o obişnuință pentru fiecare cetățean al României iar respectarea principiului ”poluatorul plătește” să fie corect aplicată.

METEOROLOGIE

Obiectul principal de activitate al Administrației Naționale de Meteorologie îl constituie activitatea de meteorologie şi climatologie necesară dezvoltării durabile a României şi integrarea acestei activități în sistemul de convenții şi relații internaționale.

In ansamblul său, misiunea Administrației Naționale de Meteorologie de a asigura protecția vieții şi a bunurilor implică o abordare specializată din punct de vedere al strategiei de marketing şi anume stabilirea de măsuri specifice privind strategia de dezvoltare a infrastructurii tehnice, strategia de dezvoltare a resurselor umane si de formare profesională şi nu în ultimul rând, strategia de dezvoltare a produselor/serviciilor de meteorologie.

Prin activitatea sa specifică, Administratia Nationala de Meteorologie contribuie la susținerea deciziilor privind managementul situațiilor de urgență în condițiile producerii unor fenomene meteo periculoase, iar această responsabilitate majoră implică un proces decizional continuu de dezvoltare şi implemementare.

CALITATEA AERULUI, EMISII ATMOSFERICE, ZGOMOT AMBIANT ȘI RADIOACTIVITATEA MEDIULUI

a) Calitatea aerului

Monitorizarea calității aerului înconjurător este una dintre obligațiile asumate de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană şi se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările şi completările ulterioare. Scopul acestei legi este protejarea sănătății umane şi a mediului ca întreg prin reglementarea măsurilor destinate menținerii calității aerului înconjurător acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător şi îmbunătățirea acesteia în celelalte cazuri.

Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), obiectiv de interes public național aflată în administrarea Ministerului Mediului, a fost proiectată pe baza criteriilor comune stabilite la nivel european, prevăzute de directivele europene din domeniul calității aerului, în scopul asigurării monitorizării calității aerului înconjurător, în mod unitar, pe întreg teritoriul țării.

Poluanții atmosferici care sunt luați în considerare în evaluarea aerului înconjurător, cuprinşi în Anexa 1 a Legii nr. 104/2011 sunt: dioxidul de sulf, dioxidul de azot, oxizii de azot, particulele în suspensie (PM10 şi PM2,5) plumb, benzen, monoxid de carbon, ozon, arsen, cadmiu, nichel, hidrocarburi aromatice policiclice/benzo(a)piren şi mercur.

La art. 5 din Legea nr. 104/2011 sunt prevăzute autoritățile şi instituțiile publice cu atribuții şi responsabilități în domeniu, în scopul evaluării şi gestionării calității aerului înconjurător, în mod unitar, pe întreg teritoriul României, precum şi pentru informarea populației şi a organismelor europene şi internaționale privind calitatea aerului înconjurător.

b) Emisii atmosferice

Considerând riscurile asupra sănătății umane şi mediului, la nivel internațional şi respectiv european s-a urmărit cu prioritate reducerea emisiilor de poluanți atmosferici cu efect de acidifiere şi eutrofizare şi a celor care contribuie la formarea ozonului troposferic. In acest scop, la nivel internațional a fost adoptat

196

la Gothenburg, Protocolul din 1999 la Convenția din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (denumită CLRTAP) referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, (denumit Protocolul Gothenburg), iar în anul 2001, la nivel european a fost adoptată Directiva nr. 2001/81/CE privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici (denumită Directiva NEC), transpusă la nivel național prin Hotărârea Guvernului nr. 1856/2005 privind plafoanele naționale de emisii pentru anumiți poluanți atmosferici.

Aceste reglementări stabilesc pentru fiecare Parte/Stat Membru (inclusiv pentru România) plafoane naționale de emisie (cantitatea maximă dintr-o substanță care poate fi emisă la nivel național în decursul unui an calendaristic, exprimată în kt emisii de poluant/an) pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), amoniac (NH3) şi compuşi organici volatili (COV), având ca an țintă-anul 2010. In anul 2012 a fost adoptat la nivel internațional Protocolul Gothenburg revizuit, prin care s-au extins obiectivele stabilite pentru anul 2010, cu stabilirea pentru fiecare Parte, de angajamente naționale de reducere suplimentară a emisiilor de SO2, NOx, NH3 şi COV (exprimate ca % de reducere a emisiilor față de nivelul emisiilor aferent unui an de referință, considerat anul 2005), având ca an țintă-anul 2020 şi introducerea de angajamente de reducere a emisiilor şi pentru pulberi (exprimate ca PM 2,5), având în vedere efectul dăunător asupra sănătății umane şi mediului a poluării aerului cu pulberilor fine.

La nivelul Comisiei Europene are loc procesul de revizuire a politicii UE în domeniul calității aerului. Astfel, în data de 14 decembrie 2016 a fost adoptată Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE şi de abrogare a Directivei 2001/81/CE),care trebuie transpusa pana la 1 iulie 2018.

c) Zgomot

Zgomotul, deşi reprezintă al doilea factor de poluare in Uniunea Europeană după calitatea aerului, nu reprezintă un domeniu în care să existe un istoric îndelungat de acțiuni concrete de gestionare la nivelul UE cum e cazul domeniului calității aerului, fiind reglementat la nivelul UE deabia în anul 2002 când a fost adoptată Directiva 2002/49/CE privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, care a avut primul an de implementare 2007.

Astfel implementarea acestei directive la nivelul UE are un istoric de 10 ani, în care în special s-au concretizat acțiuni de evaluare a zgomotului prin realizara hărților strategice de zgomot pentru aglomerări, drumuri principale, căi ferate principale şi aeroporturi mari şi de gestionare a zgomotului prin elaborarea Planurilor de acțiune realizate în baza hărților strategice de zgomot.

Totuşi, directiva a fost implementată de fiecre stat membru UE utilizând metodele proprii de evaluare existente în legislația națională a acestora sau metodele interimare de evaluare în cazul statelor membre care nu aveau stabilite în legislația națională propriile metode de evaluare, aspect care a condus la o variație destul de importantă a comparabilității datelor rezultate din prisma diferențelor existente între metodele de evaluare utilizate.

Începând cu 01.01.2019 toate statele membru UE trebuie să realizeze evaluarea zgomotului utilizând numai metodele comune de evaluare stabilite prin Directiva 2015/996/UE de stabilire a unor metode comune de evaluare a zgomotului, abordare care va permite o comparabilitate ridicată a datelor rezultate din realizarea hărților strategice de zgomot de statele membre UE.

d) Radioactivitatea mediului

Odată cu descoperitea radioactivității, ca proprietate a elementelor chimice, acesteia i s-au găsit o multitudine de întrebuințări, plecând de la industria militară şi ajungând în toate ramurile industriale

197

civile, precum: industria energetică, construcții, medicină, alimentația, iluminat, îngrăşăminte chimice, artă şi multe altele. Utilizarea radionuclizilor în cadrul unor echipamente de uz caznic sau industrial nu mai reprezintă o noutate. Problema adusă însă de această răspândire largă a utilizării radionuclizilor în viața de zi cu zi a populației este apariția riscului inevitabil de contaminare a mediului şi implicit a omului, care se suprapune peste cea introdusă în incidentele/accidentele nucleare.

Conform art. 35 şi 36 din Tratatul EURATOM, la care România a aderat, respectiv art. 47 din OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările şi completările ulterioare, art. 37 din Legea nr. 111/1999 privind desfăşurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea şi controlul activităților nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, România, respectiv Ministerului Mediului, organizează şi asigură monitorizarea radioactivității mediului la nivel național, prin intermediul Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului (RNSRM).

CONTROLUL POLUĂRII INDUSTRIALE

a) Emisii industriale

În prezent, la nivelul Uniunii Europene, cadrul legal pentru domeniul privind emisiile industriale este asigurat prin Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale. Scopul Directivei 2010/75/UE se înscrie în cadrul inițiativei privind „o mai bună reglementare” (better regulation), inclusă în programul permanent al Comisiei Europene de simplificare a legislației, care să asigure îmbunătățirea punerii în aplicare şi controlul aplicării legislației de către autoritățile competente de la nivelul statelor membre, în vederea atingerii unui nivel ridicat de protecție a mediului, considerat în întregul său.

b) Instrumente UE de performanță de mediu

În contextul Dezvoltării Durabile, protecția mediului a devenit parte integrantă a managementului organizațiilor. Astfel, la nivel european s-a adoptat noul Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1221/2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la sistemul comunitar de management de mediu şi audit-EMAS şi de aborgare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 şi a Deciziilor nr. 2001/681/CE şi nr. 2006/193/CE ale Comisiei (denumit Regulamentul EMAS III), precum şi noul Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 66/2010 privind eticheta UE ecologică.

Obiectivul sistemului EMAS şi al sistemului privind etichetarea ecologică, ca instrumente importante ale Planului de acțiune privind consumul şi producția durabile şi politica industrială durabilă a UE, constă în promovarea îmbunătățirii continue a performanțelor de mediu ale organizațiilor, a produselor/serviciilor. Aceste instrumente reprezintă un model (pentru organizații) care conduce la optimizarea proceselor de producție, reducerea impactului asupra mediului şi utilizarea eficientă a resurselor.

În prezent, la nivelul Uniunii Europene domeniul privind managementul accidentelor industriale este reglementat prin Directiva 2012/18/UE privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE denumită Directiva Seveso III, care a fost transpusă în legislația națională prin Legea nr. 59/2016. Directiva stabileşte norme pentru prevenirea accidentelor majore care implică substanțe periculoase şi pentru limitarea consecințelor acestora asupra sănătății umane şi asupra mediului, în vederea asigurării unui nivel ridicat de protecție pe întreg teritoriul Uniunii, într-o manieră consecventă şi eficace.

LEGISLAȚIE ORIZONTALĂ ȘI INFRASTRUCTURA PENTRU INFORMAȚII SPAȚIALE

a) Răspunderea de mediu

198

Problematica definirii unor forme de garanție este una complexă. La nivelul Uniunii Europene nu există vreo recomandare sau obligație legală, modalitatea de implementare a Directivei 2004/35 CE fiind lăsată la latitudinea fiecărui stat membru. Potrivit cerințelor art. 33 din OUG nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr.19 din 2008, cu modificările şi completările ulterioare există cerința de a definii formele de garanție financiară, inclusiv pentru cazurile de insolvență, şi măsurile pentru dezvoltarea ofertei de instrumente financiare privind răspunderea în domeniul mediului, care să permită operatorilor utilizarea acestora în scopul garantării obligațiilor ce le revin conform actului normativ. Prin actul normativ menționat, România a transpus prevederile Directivei 2004/35 a Parlamentului European şi Consiliului privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului. Ministerul Mediului urmează să inițieze o nouă procedură de achiziție de servicii de cercetare pentru realizarea unui Studiu privind identificarea formelor de garanție financiară și a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare și revizuirea acesteia. In contextul actual la nivelul UE există în derulare un proiect (Irlanda şi Scoția) ale cărui rezultate vor fi diseminate Statelor Membre.

b) Aplicarea legislației EIA/SEA

MM este beneficiarul a două proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, respectiv Programul Operational Asistenta Tehnica 2014-2020 şi Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 de consolidare a capacității instituționale a MM în domeniul aplicării legislației EIA/SEA; Sesiuni de instruire: participanți la sesiunile de formare profesională/instruire/diseminare: Autorități de mediu (Ministerul Mediului, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, 42 de Agenții pentru Protecția Mediului, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării); Autorități de Management şi Organisme Intermediare aferente; Primării-prin Direcțiile Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, Inspectoratul Național de Sănătate Publică, Direcții de sănătate publică, inspectorate județene pentru situații de urgență şi Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Administrația Națională ”Apele Române” şi administrații bazinale de apă; consultanți/elaboratori ai rapoartelor privind impactul asupra mediului; autoritățile administrației publice locale (potențiali titulari/beneficiari de proiecte), respectiv: consilii județene, primării de municipii şi sectoare ale capitalei - prin direcțiile cu atribuții de realizare de investiții; administratori ai ariilor naturale protejate/custozi ai ariilor naturale protejate de interes național/internațional.

c) Infrastructura pentru informații spațiale

Problemele de mediu nu se opresc la frontiere. De cele mai multe ori, soluționarea acestora necesită cooperarea dintre țări, care dă rezultate mai bune atunci când este uşor să se facă schimb de date la nivel transfrontalier şi între organizații. Există beneficii legate de eficacitatea şi eficiența colectării şi a schimbului de date în legătură cu o anumită locație (date spațiale).

Directiva 2007/2/CE de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Directiva INSPIRE) sprijină aplicarea politicilor bazate pe cunoaştere şi monitorizarea activităților care au un impact asupra mediului. Ea stabileşte acțiuni de înlăturare a obstacolelor din calea partajării datelor spațiale între toate nivelurile de guvernare în interiorul statelor membre şi între acestea.

Înainte de 2007, datele spațiale erau dificil de găsit online la nivel național şi la nivelul UE, de cele mai multe ori fiind prost documentate . Acestea au fost adesea păstrate în formate incompatibile, astfel încât combinarea unor seturi de date spațiale diferite era dificil de realizat. Numeroase autorități publice

199

nu dispuneau de servicii online care să le ofere cetățenilor posibilitatea de a căuta, accesa, utiliza şi face schimb de date spațiale (în interiorul țărilor şi la nivel transfrontalier). În consecință, nu exista nicio infrastructură de date spațiale la nivelul UE şi nici național, ceea ce înseamnă că datele nu erau corelate.

Rolul MM şi al Direcției Generale Evaluare Impact şi Controlul Poluării – conform HG Nr. 19/2017 din 12 ianuarie 2017 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Mediului şi pentru modificarea unor acte normative

Rolul MM – conform HG 579/2015 privind stabilirea responsabilităților specifice ale autorităților publice, precum şi a structurilor tehnice pentru realizarea temelor de date spațiale şi aprobarea măsurilor necesare pentru punerea în comun a acestora.

SCHIMBĂRI CLIMATICE

Ministerul Mediului elaborează politica la nivel național în domeniul schimbărilor climatice şi coordonează la nivel național acțiunile în domeniu, conform HG nr. 739/2016 privind aprobarea strategiei naționale privind Shimbările Climatice şi o creştere economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 si a planului național de actiune pentru implementarea strategiei naționale privind Schimbările Climatice şi o creştere economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2026-2020.

Agenția Națională pentru Protecția Mediului are următoarele responsabilității privind domeniul schimbărilor climatice: asigură gestionarea şi operarea Registrului Unic European al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră aflat sub juridisdicția statului român, conform prevederilor legale naționale, europene şi ale reglementărilor internaționale în vigoare;; administrează sistemul național pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reținerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyoto (SNEEGES); asigură realizarea anuală a Inventarului Național al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră, în conformitate cu prevederile legislației naționale în vigoare în domeniul SNEEGHG, pe care îl supune aprobării autorității publice centrale pentru protecția mediului în vederea transmiterii acestuia la Secretariatul Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC), la Comisia Europeană, precum şi la Agenția Europeană de Mediu; participă la implementarea schemei europene de comercializarea a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (schema EU ETS), sub coordonarea autorității publice centrale pentru protecția mediului, în condițiile legii;

ANPM coordonează de asemenea activități relevante dezvoltate la nivel regional şi local de Agențiile Regionale şi Locale de Protecție a Mediului.

Autoritățile regionale şi locale, în special municipalitățile, joacă un rol important în implementarea acțiunilor şi măsurilor locale atât pentru reducerea intensității carbonului în economie, cât şi pentru adaptarea la efectele negative ale schimbărilor climatice. De asemenea acestea joacă, un rol vital în domenii, precum planificarea urbană, inclusiv construcțiile de locuințe, utilizarea terenurilor, furnizarea apei, sistemele de energie şi transport, infrastructură şi servicii de urgență şi vor trebui pe viitor sa implementeze Strategia națională a României privind schimbările climatice. De asemenea, autoritățile locale au un rol important în pregătirea propunerilor de proiecte de tip JI.

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) gestionează bugetele pentru proiecte de reducere a emisiilor de GHG şi proiecte cu beneficii de mediu.

Inventarul Național al emisiilor de gaze cu efect de seră (INEGES), cuprinde date statistice, prin care se realizeaza estimarea, verificarea şi raportarea anuala a emisiilor antropice de gaze cu efect de sera la Secretariatul Convenției, Comisia Europeană si Agenția Europeană de Mediu. Asigurarea informatiilor

200

necesare elaborării inventarului național al emisiilor de gaze cu efect de seră sunt reglementate prin HG nr. 1.570/2007 (M. Of. nr. 26/14.01.2008) privind înfiintarea Sistemului Național pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră (SNEEGES) rezultate din surse sau din reținerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyoto, cu modificările şi completările ulterioare.

SNEEGES este administrat de Agenția Națională pentru Protecția Mediului în calitate de autoritatea competentă care asigură estimarea, verificarea si raportarea anuala a emisiilor antropice de gaze cu efect de sera la Secretariatul Conventiei, Comisia Europeana si Agentia Europeana de Mediu cu respectarea cerințelor definite in „Liniile directoare IPCC privind elaborarea inventarelor nationale de GHG, revizuite in 2006”, respectiv de transparență, consistență, comparabilitate, caracter complet si acuratețe.

Lista actelor normative relevante pentru Ministerul MediuluiLista actelor normative relevante pentru domeniul biodiversitate

OUG nr.195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 265/2006.

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – secțiunea a III-a – zone protejate;

OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 5/1991 pentru aderarea României la Convenția asupra zonelor umede, de importanța internațională, în special ca habitat al pasărilor acvatice;

Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;

Legea nr. 59/2003 pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenția privind diversitatea biologică (semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000;

Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea vieții sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979;

Legea nr. 69/1994 pentru aderarea României la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de fauna şi flora pe cale de dispariție, adoptată la Washington la 3 martie 1973;

Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979;

Legea nr. 91/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană şi din zona contiguă a Atlanticului, adoptat la Monaco la 24 noiembrie 1996;

Legea vânătorii şi a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Legea grădinilor zoologice şi acvariilor publice nr. 191/2002; Legea 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei “Delta Dunării” HG nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone; Ordinul nr. 255/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului Uniunii Europene privind

comerțul cu specii sălbatice de faună şi floră. Ordinul nr. 2227/2016 pentru constituirea şi funcționarea Comisiei Patrimoniului Speologic

201

HG nr. 1266/2000 privind transmiterea Lacului Techirghiol şi a plajelor aferente, proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului Sănătății în administrarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecției Mediului

HG nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, a parcurilor naționale şi parcurilor naturale şi constituirea administrațiilor acestora.

Ordinul nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naționale şi naturale, din punct de vedere al necesității de conservare a diversității biologice.

Ordinul 604/2005 pentru aprobarea clasificării peşterilor şi sectoarelor de peşteri – arii naturale protejate.

HG nr. 1.581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. HG nr. 1.586/2006 privind încadrarea unor arii naturale protejate în categoria de zone umede de

importanță internațională. HG nr. 1.143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. (M Of. nr. 739/31.10.2007) HG nr. 1066/2010 privind instituirea regimului de arie naturală protejată asupra unor zone din

Rezervația Biosferei "Delta Dunării" şi încadrarea acestora în categoria rezervațiilor ştiințifice Ordinul nr. 1433/2017 privind modificarea şi completarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite

de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.836/2012

Lege nr. 137/2010 pentru ratificarea Protocolului privind conservarea şi utilizarea durabilă a diversității biologice şi a diversității peisajelor, adoptat şi semnat la Bucureşti la 19 iunie 2008, la Convenția-cadru privind protecția şi dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003

Ordin nr. 1.710/2007 privind aprobarea documentației necesare în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes național

Ordin nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România cu modificări şi completări prin O.M. nr. 2387/2011;.

Ordin nr. 207/2006 privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 şi manualului de completare al acestuia.

Ordin nr. 1338 / 2008 privind procedura de emitere a avizului Natura 2000 Ordin nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor

potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar H. G. nr. 971/2011 pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de

protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Ordinul nr. 338/2013 privind aprobarea unor regulamente pentru situri de importanță comunitară şi/sau arii naturale protejate de interes național;

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică;

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice;

Lista actelor normative relevante pentru domeniul managementului deșeurilor

HG nr. 870 din 06/11/2013 privind Strategia națională de gestionare a deşeurilor 2014 -2020 HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor; cu modificările şi completările ulterioare;

202

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Legea%20137-2010.docx



Ordinul nr. 1364/MMGA/ 2006/ 1499/MIE/2006 pentru aprobarea planurilor regionale de gestiune a deşeurilor;

HG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, modificată şi completată prin HG nr. 1313/2006;

HG 856 /2002 privind evidența gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor, modificată şi completată prin HG nr. 268/2005; HG 448/2005privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice; privind gestionarea ambalajelor

şi a deşeurilor de ambalaje; HG nr. 621/2005privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje modificată şi completată

prin HG 1872/2006; HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate; HG nr. 895/2006 pentru aplicarea de la data aderării României la Uniunea Europeană a Regulamentului

Consiliului nr. 259/93/CEE privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri în, înspre şi dinspre Comunitatea Europeană, adoptat la 1 februarie 1993;

Lista actelor normative relevante pentru domeniul situri contaminate

Legislație secundară aplicabilă domeniului situri contaminate:

Directiva 2004/35/CE privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului;

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei;

Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman; Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecția

apelor subterane împotriva poluării şi a deteriorării; Directiva 2006/11/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 februarie 2006 privind poluarea

cauzată de anumite substanțe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunității;

Legislația națională:

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale; Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; HG nr.683/2015 pentru aprobarea Strategiei Naționale şi a Planului Național pentru Gestionarea

Siturilor Contaminate din România Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2007 privind modalitățile de investigare şi evaluare a poluării solului şi

subsolului; Hotărârea Guvernului nr. 1.403/2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele

terestre au fost afectate; Hotărârea Guvernului nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului național de protecție a apelor subterane

împotriva poluării şi deteriorării, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecției mediului nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de

realizare a bilanțurilor de mediu; Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecției mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării

privind evaluarea poluării mediului.

203

Lista actelor normative relevante pentru domeniul – managementul substantelor periculoase

Ordonanța de Urgențã a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările şi completările ulterioare aprobată prin Legea nr.265/2006, cu modificări şi completări;

Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituțional în domeniul managementului substanțelor chimice;Legea nr. 249/2011 pentru modificarea articolului 4 din Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituțional în domeniul managementului substanțelor;Ordonanța de urgență nr.60 din 12/06/2013 pentru completarea art. 4 alin.(1) din Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituțional în domeniul managementului substanțelor chimice; Legea nr. 326/2013 (MO nr. 752/04.12.2013) pentru aprobarea OUG 6O;

HG 477 /2009 privind stabilirea dispozițiilor referitoare la sancțiunile aplicabile pentru încălcarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei;

OM MApN nr. M.108/2013 (MO nr. 683/06.11.2013) pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea exceptărilor prevăzute la art. 2 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei;

Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului privind detergenții; Regulamentul Comisiei (CE) nr. 907/2006 ce amendează Regulamentul (CE) nr.648/2004 al

Parlamentului European şi al Consiliului pentru detergenți privind adaptarea Anexelor III şi VII; Regulamentul (CE) nr. 1336/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a

Regulamentului (CE) nr. 648/2004 în vederea adaptării acestuia la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanțelor şi amestecurilor

Regulamentul Comisiei (CE) nr. 551/2009 al Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr.648/2004 Al Parlamentului European şi al Consiliului privind detergenții în scopul adaptării anexelor V şi VI (derogarea privind agenții tensioactivi)

Regulamentul (CE) nr. 259/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 648/2004 în ceea ce priveşte utilizarea fosfaților şi a altor compuşi ai fosforului în detergenții de rufe destinați consumatorilor şi în detergenții pentru maşini automate de spălat vase destinați consumatorilor

Hotărârea Guvernului nr. 658/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene privind detergenții;

Convenția privind protecția stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985, şi Protocolul privind substanțele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987, şi ale Amendamentului la Protocolul de la Montreal, adoptat la Londra la 27-29 iunie 1990;

204

Regulamentul (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind substanțele care diminuează stratul de ozon;

Legea nr. 84/1993 pentru aderarea României la Convenția privind protecția stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985, şi la Protocolul privind substanțele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987, şi pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, adoptat la cea de-a doua reuniune a părților, de la Londra, din 27 - 29 iunie 1990;

Ordonanța Guvernului nr. 9/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.005/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind substanțele care diminuează stratul de ozon şi de abrogare a Ordonanței Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricții la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon;

Regulamentul (CE) nr. 517/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră;

Regulamentul nr. 1102/2008 privind interzicerea exporturilor de mercur metalic de la nivel UE şi depozitarea acestuia în condiții de siguranță pentru sănătatea umană şi pentru mediu şi a Strategiei Europene privind mercurul;

Hotărârea nr. 654/2012 privind stabilirea măsurilor necesare pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1.102/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind interzicerea exporturilor de mercur metalic şi de anumiți compuşi şi amestecuri de mercur şi depozitarea în condiții de siguranță a mercurului metalic;

Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanțelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (Regulamentul CLP);

HG nr. 398/2010 privind unele măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanțelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006;

OUG nr. 122/2010 - Ordonanță de Urgență a Guvernului privind stabilirea sancțiunilor aplicabile pentru încălcarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanțelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006.

Hotărârea Guvernului nr. 63/2002 privind aprobarea Principiilor de bună practică de laborator, precum şi inspecția şi verificarea respectării acestora în cazul testărilor efectuate asupra substanțelor chimice

Hotărârea Guvernului nr. 266/2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 63/2002 privind aprobarea Principiilor de bună practică de laborator, precum şi inspecția şi verificarea respectării acestora în cazul testărilor efectuate asupra substanțelor chimice

Hotărârea Guvernului nr. 448/2007 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 63/2002 din 24 ianuarie 2002 privind aprobarea Principiilor de bună practică de laborator, precum şi inspecția şi verificarea respectării acestora în cazul testărilor efectuate asupra substanțelor chimice

Lista actelor normative relevante pentru domeniul meteorologie

Legea nr. 216/2004 privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, cu modificările şi completările ulterioare;

205

HG nr. 1405/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcționare a Administrației Naționale de Meteorologie, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Lista actelor normative relevante pentru domeniul: calitatea aerului

Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările şi completările ulterioare HOTĂRÂRE Nr. 257 din 15 aprilie 2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de

calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt şi a planurilor de menținere a calității aerului ORDIN Nr. 1206/2015 din 11 august 2015 pentru aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale

întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele şi aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

ORDIN 36/2016 privind aprobarea listelor cu unitățile administrativ - teritoriale întocmite în urma încadrării în regimurile de evaluare a ariilor din zonele şi aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 din Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

Legea nr. 8/25.01.1991 pentru ratificarea Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979

Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999

HG nr. 1856/2005 privind plafoanele naționale pentru anumiți poluanți atmosferici, MOf. nr. 3/11.01.2006.

Ordonanța Guvernului 4/2010 privind Instituirea Infrastructurii Naționale pentru informații spațiale (INIS), republicată.

Lista actelor normative relevante pentru domeniul: radioactivitatea mediului

Tratatul EURATOM OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările şi completările ulterioare Legea nr. 111/1999 privind desfăşurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea şi controlul

activităților nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare OM nr. 1978/2010 privind regulamentul de organizare şi funcționare al Rețelei Naționale de

Supraveghere a Radioactivității Mediului HG nr. 600/2014 privind aprobarea Strategiei naționale de securitate şi siguranță nucleară

Lista actelor normative relevante pentru domeniul – zgomot ambiant

Legislație comunitară

Directiva 2002/49/CE privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant; Directiva 2015/996/UE de stabilire a unor metode comune de evaluare a zgomotului.

Legislație națională

HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

OM 831/1461 din 2008 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile şi al ministrului sănătății publice privind inființarea comisiilor tehnice regionale pentru verificarea criteriilor utilizate la elaborarea

206

planurilor de actiune şi analizarea acestora, precum şi pentru aprobarea componenței şi a regulamentului de organizare şi funcționare ale acestora;

OM 152/558/1119/532-2008 pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor limită şi a modului de aplicare a acestora atunci când se elaborează planurile de acțiune, pentru indicatorii Lzsn şi Lnoapte în cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale şi în aglomerări, traficul feroviar pe căile ferate principale şi în aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile mari şi/sau urbane şi pentru zgomotul produs în zonele de aglomerări unde se desfaşoară activități industriale prevazute în anexa nr. 1 la O.U.G nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006;

OM al ministrului transporturilor, construcțiilor şi turismului nr. 1.258/2005 pentru stabilirea unităților responsabile cu elaborarea hărților de zgomot pentru căile ferate, drumurile şi aeroporturile aflate în administrarea lor, a hărților strategice de zgomot şi a planurilor de acțiune aferente acestora, din domeniul propriu de activitate, precum şi limitele de competență ale acestora, cu modificările şi completările ulterioare;

OM 830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea şi evaluarea hărților strategice de zgomot;

OM 678 / 1344 / 915 / 1397 din 2006 pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul a indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activitățile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor;

OM 673/2013 prvind înființarea comisiilor înființate în vederea analizării şi evaluării hărților strategice de zgomot şi a rapoartelor aferente.

Lista actelor normative relevante pentru domeniul – controlul poluarii industriale

Legea nr. 278/20143 privind emisiile industriale Hotărârea Guvernului nr. 57/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării prevederilor

Regulamentului (CE) nr. 1.221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu şi audit (EMAS)

Hotărârea Guvernului nr. 661/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării la nivel național a Regulamentului (CE) nr. 66/2010 al Parlamentului European si al Consiliului privind eticheta UE ecologică,

Lista actelor normative relevante pentru domeniul – managementul accidentelor industriale

Legea nr. 59/2016 din 11 aprilie 2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase.

Lista actelor normative relevante pentru domeniul - legislatie orizontala

Directiva 2004/35 a Parlamentului European şi Consiliului privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului;

Ordonanța de Guvern a Guvernului nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19/2008;

OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului cu modificări, aprobată prin Legea nr. 265/2006 cu modificările şi completările ulterioare;

Strategia pentru Consolidarea Administrației Publice 2014-2020 (SCAP);

207

Acordul de parteneriat Comisia Europeana-Romania şi planul de acțiune aferent, aprobat de către Guvernul României prin Memorandumul 3680/19.03.2014;

Directiva EIA 2014/52/UE de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;

OM 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

Lista actelor normative relevante pentru domeniul - infrastructura Ministerului Mediului pentru informaţii spaţiale

Legislație comunitară

Directiva 2007/2/CE de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Directiva INSPIRE)

Regulamentul (CE) nr. 1.205/2008 al Comisiei din 3 decembrie 2008 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte metadatele, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 326 din 4 decembrie 2008;

Rectificare la Regulamentul (CE) nr. 1.205/2008 al Comisiei din 3 decembrie 2008 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte metadatele, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 328 din 15 decembrie 2009.

Regulamentul (CE) nr. 1.089/2010 al Comisiei din 29 martie 2010 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte interoperabilitatea seturilor şi serviciilor de date spațiale, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 323 din 8 decembrie 2010;

Regulamentul (CE) nr. 102/2011 al Comisiei din 4 februarie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.089/2010 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE, a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte interoperabilitatea seturilor şi serviciilor de date spațiale, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 31 din 5 februarie 2011;

Regulamentul (UE) nr. 1.253/2013 al Comisiei din 21 octombrie 2013 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.089/2010 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE în ceea ce priveşte interoperabilitatea seturilor şi serviciilor de date spațiale, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 331 din 10 decembrie 2013;

Regulamentul (UE) nr. 1.312/2014 al Comisiei din 10 decembrie 2014 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.089/2010 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte interoperabilitatea serviciilor de date spațiale, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 354 din 11 decembrie 2014.

Regulamentul (CE) nr. 976/2009 al Comisiei din 19 octombrie 2009 de aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte serviciile de rețea, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 274 din 20 octombrie 2009;

Regulamentul (CE) nr. 1.088/2010 al Comisiei din 23 noiembrie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 976/2009 în ceea ce priveşte serviciile de descărcare şi serviciile de transformare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 323 din 8 decembrie 2010;

Regulamentul (UE) nr. 1.311/2014 al Comisiei din 10 decembrie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 976/2009 în ceea ce priveşte definiția unui element de metadate INSPIRE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 354 din 11 decembrie 2014.

Regulamentul (UE) nr. 268/2010 al Comisiei din 29 martie 2010 de implementare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte accesul instituțiilor şi organismelor

208

comunitare, în condiții armonizate, la seturile şi serviciile de date spațiale ale statelor membre, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 83 din 30 martie 2010.

Legislație națională

Ordonanța Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România, republicată;

Hotărârea Guvernului nr. 579/2015 privind stabilirea responsabilităților specifice ale autorităților publice, precum şi a structurilor tehnice pentru realizarea temelor de date spațiale şi aprobarea măsurilor necesare pentru punerea în comun a acestora

Hotărârea Guvernului nr. 38/2016 privind aprobarea Planului de activități pentru realizarea şi actualizarea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România.

Lista actelor normative relevante pentru domeniul schimbărilor climatice

Legea nr. 24/1994 pentru ratificarea Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;

Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997 ;

HG nr. 645/2005 pentru aprobarea Strategiei naționale a României privind schimbările climatice (2005-2007);

HG nr. 1877/2005 pentru aprobarea Planului Național de Acțiune în domeniul schimbărilor climatice; HG nr. 658/2006 privind reorganizarea Comisiei Naționale privind Schimbările Climatice; HG nr. 780/2006 privind înființarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect

de seră, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune Directiva 2003/87/EC si Directiva 2004/101/EC;

Regulamentul UE 389/2013 de creare a registrului Uniunii în conformitate cu Directiva 2003/87/CE şi cu Deciziile nr. 280/2004/CE şi Decizia nr. 406/2009/CE;

Regulament UE 1123/2013 privind determinarea dreptului la credite internaționale în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/2132 A COMISIEI din 5 decembrie 2016 privind emisiile de gaz cu efect de seră pentru fiecare stat membru aferente anului 2013 prevăzute în Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.

OM nr. 1008/2006 pentru aprobarea competențelor şi procedurii de emitere şi revizuire a autorizației privind emisiile de gaze cu efect de seră;

OM nr. 1175/2006 pentru aprobarea Ghidului privind monitorizarea si raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră;

Regulamentul (UE) nr. 601/2012 privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/ CE;

Regulamentul nr. 600/2012 privind verificarea rapoartelor de emisii de gaze cu efect de seră şi a rapoartelor privind datele tonă-kilometru şi acreditarea verificatorilor în conformitate cu Directiva 2003/87/CE;

Ghiduri elaborate de Comisia Europeană pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 601/2012 şi a Regulamentului (UE) nr. 600/2012;

Directiva 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de sera in cadrul Comunitații si de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, modificată şi completată de Directiva 2009/29/CE;

209

Decizia (UE) 278/2011 de stabilire, pentru intreaga Uniune, a normelor tranzitorii privind alocarea armonizata si cu titlu gratuit a cotelor de emisii in temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE;

Ghidurile elaborate de Comisia Europeană pentru aplicarea Deciziei (UE) 278/2011 de stabilire, pentru intreaga Uniune, a normelor tranzitorii privind alocarea armonizata si cu titlu gratuit a cotelor de emisii in temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE.

HG nr. 739/2016 pentru aprobarea Strategiei naționale privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 şi a Planului național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020.

Ordinul nr. 3420/2012 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizației privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2013-2020.

Ordinul nr. 659/2013 pentru modificarea Procedurii de emitere a autorizației privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2013-2020, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.420/2012.

Regulamentul (CE) nr. 517/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră;

OM nr. 1122/2006 pentru aprobarea Ghidului privind utilizarea mecanismului implementare în comun (JI) pe baza Modului II (articolul 6 al Protocolului de la Kyoto);

OM nr. 85/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea Planului național de alocare; OM nr. 1474/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea şi operarea registrului național

al emisiilor de gaze cu efect de seră; OM nr. 1897/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizației privind emisiile de gaze cu

efect de seră pentru perioada 2008-2012; HG nr. 1570/2007 privind înființatrea Sistemului național pentru estimarea nivelului emisiilor antropice

de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reținerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyoto, cu modificările şi completările ulterioare;

Regulamentul nr. 525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, privind un mecanism de monitorizare şi de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, denumit în continuare GES, precum şi de raportare, la nivel național şi al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice şi de abrogare a Deciziei nr. 280/2004/CE;

HG nr. 60/2008 pentru aprobarea Planului național de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 şi 2008-2012;

H.G. nr. 811/2014 pentru aprobarea mecanismului de alocare anuală finală cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioada a treia a schemei de comercializare aferente instalațiilor staționare;

OM nr. 297/2008 privind aprobarea Procedurii naționale privind utilizarea mecanismului JI pe baza modulului I;

OM nr. 1170/2008 pentru aprobarea Ghidului privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice – GASC;

Ordinul nr. 1376/2008 privind aprobarea procedurii de raportare a Inventarului Național al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (INEGES), precum şi a modalității de răspuns la observațiile şi întrebările survenite în urma procesului de revizuire a INEGES;

Ordinul nr. 1474/2008 privind aprobarea procedurii privind procesarea, arhivarea şi stocarea datelor specifice Inventarului Național al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (INEGES);

Ordin 1442/2014 privind aprobarea Procedurii referitoare la selectarea metodelor de estimare si a factorilor de emisie necesari estimarii nivelului emisiilor de gaze cu efect de sera.

210

Ordinul Ministerului Mediului nr. 1602/2014 - aprobarea Planului cu privire la asigurarea şi controlul calității (QA/QC) Inventarului național al emisiilor de gaze cu efect de seră.

OM nr. 254/2009 pentru aprobarea Metodologiei privind alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră din Rezerva pentru instalațiile nou-intrate pentru perioada 2008-2012;

OM nr. 89/2012 pentru aprobarea Metodologiei privind alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră din Rezerva pentru instalațiile nou-intrate, pentru instalațiile nou-intrate, pentru instalațiile cu modificări semnificative de capacitate şi pentru instalațiile care îşi încetează parțial sau total funcționarea (închideri) pentru perioada 2013 – 2020;

OUG nr. 29/2010 privind valorificarea surplusului de unități ale cantității atribuite României prin Protocolul de la Kyoto;

Hotărâre nr. 432/2010 privind inițierea şi dezvoltarea schemelor de investiții verzi; OM nr. 1224/2010 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării

durabile nr. 297/2008 privind aprobarea procedurii naționale privind utilizarea mecanismului „Implementare în comun (JI)” pe baza Modului I, în conformitate cu prevederile Articolului 6 al Protocolului de la Kyoto;

OM nr. 1294/2010 privind aprobarea cuantumului tarifelor pentru verificarea şi aprobarea planului de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi a planului de monitorizare a datelor tonă-kilometru pentru activități de aviație.

HG nr. 739/2016 privind aprobarea strategiei naționale privind SC şi o creştere economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 si a planului național de actiune pentru implementarea strategiei naționale privind SC şi o creştere economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020.

Lista actelor normative relevante pentru domeniul dezvoltarea capacităţii instituţionale

HG nr. 20/2017 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Mediului; Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 500/2002, privind finanțele publice, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1792/2002, pentru aprobarea Normelor metodologice privind

angajarea, lichidarea, ordonanțarea şi plata cheltuielilor instituțiilor publice; Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale

referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv cu modificările şi completările ulterioare; Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, republicată; Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind

organizarea şi conducerea contabilității instituțiilor publice, planul de conturi pentru instituțiile publice; Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi

efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare; Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită al Funcționarilor Publici; O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de

lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii; HG nr. 1860/2006 privind drepturile şi obligațiile personalului autorității şi instituțiile publice pe

perioada delegării in altă localitate precum şi în cadrul localității; HG nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligații ale personalului român trimis in străinătate cu

modificările şi completările ulterioare;

211

HG nr. 2002/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind constituirea şi utilizarea fondurilor destinate stimulării personalului din aparatul propriu al MMGA şi din unitățile subordonate acestuia;

HG nr. 1210/2003 privind organizarea şi funcționarea comisiilor de disciplină şi a comisiilor paritare din cadrul autorităților şi instituțiilor publice;

HG nr. 1209/2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcționarilor publici; HG nr. 432/2004 privind dosarul profesional al funcționarilor publici; Legea nr. 233/2002 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea

activității de soluționare a petițiilor; Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public; Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică; Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la

luarea deciziei şi accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998; HG nr. 878/2005 privind accesul publicului la informația privind mediul; Lege nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public; Lege nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică; HG nr. 878/2005 privind accesul publicului la informația privind mediul.

Proiecte de acte normative propuse în Planul Anual de Lucru al Guvernului de către Ministerul Mediului pentru anul 2018

Nr. crt. Proiectul de act normativ prevăzut în PALG

Data estimată pentru înaintare în ședinţa

Guvernului

1. Hotărâre a Guvernului privind gestionarea deşeurilor provenite din activitățile de construcție şi desființări de contrucții Iunie

2.

Hotărâre a Guvernului privind înființarea Sistemului Național pentru raportarea politicilor şi măsurilor şi pentru raportarea prognozelor emisiilor antropice de la surse şi a eliminării de către absorbanți a gazelor cu efect de seră

Noiembrie

3. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Planului Național pentru Achiziții Publice Verzi Noiembrie

4. Lege privind gestionarea siturilor potențial contaminate şi contaminate Iunie

212

5.

Lege pentru stabilirea cadrului legal, instituțional şi procedural necesar aplicării Deciziei nr. 406/2009/CE privind partajarea efortului statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, astfel încât să respecte angajamentele Comunității prin limitarea creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020

Iulie

6. Lege privind limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanți proveniți de la instalații medii de ardere Adoptată – 29.03.2018

7. Lege privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului Aprilie

8. Lege privind reducerea emisiilor nationale de anumiti poluanti atmosferici Aprilie

9. Lege privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant Aprilie

10.

Lege pentru ratificarea Protocolului Nagoya privind accesul la resursele genetice şi împărțirea corectă şi echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea acestora (ABS), adoptat la Nagoya la 29 octombrie 2010, la Convenția privind diversitatea biologică (semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), semnat de către România la 20 septembrie 2011 la New York

Septembrie

11.

Lege pentru ratificarea Protocolului privind transportul durabil adoptat la Mikulov la 24 septembrie 2014 şi semnat de Guvernul României la 24 septembrie 2014, la Convenția-cadru privind protecția şi dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003

Octombrie

213

Competența face diferența!Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă, cofinanțat de Uniunea

Europeană din Fondul Social European

214

Competence makes a difference!Project selected under the Administrative Capacity Operational Programme, co-financed by the European

Union from the European Social Fund

215

listă de acronime - guvernul romaniei · web viewreţeaua este formată din 143 de staţii de...

Documents