Limba si Literatura româna în ciclul primar

Aria curriculara reprezinta un criteriu nou de clasificare (grupare) a disciplinelor de

studiu în viziune multi si⁄sau interdisciplinara, pe baza unor principii si criterii de tip

epistemologic si psihopedagogic. Ariile curriculare ramân aceleasi pe întreaga durata a

scolaritatii obligatorii si a liceului, dar ponderea lor pe cicluri si pe clase este variabila.

Limba si Literatura Româna în învatamântul primar este încadrata în aria curriculara

Limba si comunicare si îi sunt repartizate aproape jumatate din totalul orelor din programul

cadru pe o saptamâna. Ace 212v213c asta disciplina este o componenta fundamentala de studiu a

parcursului de învatare oferit elevilor în contextul scolaritatii obligatorii. Studiul Limbii si

Literaturii Române în întregul învatamânt obligatoriu are ca obiectiv dezvoltarea competentelor

elementare de comunicare orala si scrisa ale elevilor, precum si familiarizarea acestora cu texte

literare si nonliterare semnificative. Noul CN al continutului Limbii si Literaturii Române în

învatamântul primar stabileste un model comunicativ-functional adecvat nu doar specificului

acestui obiect de studiu, ci si modalitatilor de structurare a competentei de comunicare. Acest

model presupune dezvoltarea unor capacitatide receptare si de exprimare orala, de receptare a

mesajului scris (citirea-lectura) si de exprimare scrisa. Prin disciplina Limba si Literatura

Româna elevul îsi dezvolta competenta de comunicare în toate formele ei de manifestare. În

opinia legiuitorilor M.E.N. comunicarea nu este altceva decât functionarea concreta, în fuziune, a

celor patru capacitati formulate anterior în obiectivele cadru. Noutatea consta în reechilibrarea

ponderii acordate exprimarii orale fata de cea scrisa si în atentia acordata actiunii complexe de

construire a unor mesaje originale, proprii, si de receptare a mesajelor transmise pe diverse cai.

Metode folosite în studiul limbii române

Ca metode generale utilizate si în studiul Limbii si Literaturii Române la clasele primare

mentionam: observatia, conversatia, explicatia, povestirea.

Conversatia bazata pe întrebari si raspunsuri este de neînlocuit în ciclul primar. Ea poate

fi reproductiva, euristica, de aprofundare, de verificare (control) al performantelor.

Demonstratia este strâns legata de conversatie, se face numai prin întrebari si raspunsuri, fiind

însotita de materiale grafice, tablouri, planse etc. Explicatia este utilizata la lectiile de constructie

a comunicarii si face apel la rationamente deductive, ce pornesc de la general la particular, de la

notiuni, concepte, teoreme, definitii. Povestirea poate fi utilizata si la ciclul primar, la lectiile de

citire-lectura.

Metodele pentru o prezentare rapida, sigura si placuta a lectiei pot fi centrate pe profesor

(expunere, dialog socratic, demonstratie) sau pe elev (discutia cu întreaga clasa ori discutia

panel, jocul de roluri, învatarea în grup, descoperirea, cercetarea, proiectul didactic), aceasta din

urma presupunând instruirea individualizata si studiul independent.

Programa scolara descrie conditiile învatarii, criteriile pentru reusita învatarii, conditiile

exprimate în termen de obiective, continuturi, activitati de învatare si standarde curriculare de

performanta.

Spre exemplu, Programa prevede la:

Clasa I:

Obiectiv cadru: dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral.

Obiectiv de referinta: elevul sa înteleaga semnificatia globala a unui mesaj.

Exemple de activitati de învatare: exercitii de ascultare si de confirmare a întelegerii mesajului

ascultat, formulari de raspunsuri la întrebarile puse.

Clasa a II-a:

Obiectiv cadru: dezvoltarea capacitatii de exprimare orala.

Obiectiv de referinta: elevul sa îmbine enunturi într-un mesaj propriu.

Exemple de activitati de învatare: exercitii de alcatuire a unor enunturi pe baza unui set de

cuvinte date si a unui sir de întrebari, exercitii de construire a unor texte orale scurte pe baza unui

sir de ilustratii sau de benzi desenate.

Clasa a III-a:

Obiectiv cadru: dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea⁄lectura).

Obiectiv de referinta: sa sesizeze semnificatia cuvintelor în functie de un text dat.

Exemple de activitati de învatare: exercitii de sesizare a schimbarii semnificatiei unui cuvânt în

functie de contextul în care apare, jocuri didactice de utilizare a categoriilor semantice: sinonime,

antonime, omonime (fara mentionarea terminologiei lexicale) etc.

Clasa a IV-a.

Obiectiv cadru: dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa.

Obiectiv de referinta: sa aplice în mod constient semnele ortografice si de punctuatie.

Exemple de activitati de învatare: exercitii de utilizare a cratimei în scrierea ortogramelor si în

scrierea cuvintelor ce nu încap la sfârsitul rândului, exercitii de ortografiere a formelor flexionare

ale partilor de vorbire folosite în texte redactate, exercitii de utilizare a semnelor de punctuatie

etc.

Întrebari

1. Ce reprezinta o arie curriculara?2. Numiti obiectivul de referinta (OR) si pe cel cadru (OC) ce corespund activitatii de

învatare constând în exercitii de schimbare a semnificatiei unui cuvânt în functie de context, jocuri didactice de utilizare a categoriilor semantice (sinonime, antonime, omonime) etc.

3. Carei arii curriculare apartine Limba si Literatura Româna?

Test

Bifati raspunsul corect:

1.Ariei curriculare Limba si Comunicare îi sunt atribuite în învatamântul primar:

a) trei ore pe saptamâna

b) aproape jumatate din totalul orelor dintr-o saptamâna

c) o ora pe saptamâna

2.Modelul comunicativ-functional stabilit de CNC presupune:

a) dezvoltarea capacitatii de receptare si de exprimare orala

b) dezvoltarea capacitatilor de receptare a mesajului scris

c) dezvoltarea capacitatilor de receptare si de exprimare orala, dezvoltarea capacitatilor de receptare a mesajului scris si de exprimare scrisa

3.Metodele centrate pe elev sunt:

a) expunere si dialog socratic

b) discutia panel, jocul de roluri, învatarea în grup, decoperirea,cercetarea, proiectul didactic

c) demonstratia

III. Continutul învatarii Limbii si Literaturii Române

Continuturile sunt mijloace prin care se înfaptuiesc finalitatile învatarii concepute sub

forma de obiective cadru si obiective de referinta. Ele cer elevului sa compuna, sa construiasca

structuri de limbaj, sa formuleze mesaje, sa descrie.

 

Continuturile capacitatii de lectura⁄citire

Clasa I: cartea-volum, coperta, foaie, pagina, directii de orientare în pagina, literele mici⁄ mari de

tipar, grupurile ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi, alfabetul, citirea cuvintelor s.a.

Clasa II: cartea, asezarea textului în pagina, textul, titlul, autorul, textul literar-textul narativ,

delimitarea textului narativ în fragmente, textul liric, poezii cu tematica diversa

Clasa a III-a: tipuri de litere de tipar, textul narativ, formularea ideilor principale în propozitii sau

în fraze, recunoasterea personajelor, povestirea orala a textului, povestirea scrisa a unor

fragmente din text, textul liric, poezii cu tematica diversa, strofa, versul

Clasa a IV-a: cartea, rolul ilustratiilor, textul narativ, recunoasterea determinantilor spatiali si

temporali ai actiunii, rezumatul dupa planul simplu de idei, personajul literar - trasaturi fizice,

morale; dialogul, descrierea ca element constitutiv al unui text narativ (recunoasterea),

delimitarea tablourilor si formularea titlurilor, textul liric

Observatii:

Continuturile sunt subordonate obiectivelor cadru si celor de referinta;

Ele asigura resurse pentru dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajelor scrise pe

elemente ce tin de învatarea unor tehnici si instrumente ale muncii cu cartea.

Cerintele fata de calitatile citirii (corecta, fluida, curenta, constienta, expresiva) si problemele

specifice de vocabular au în vedere contextul fiecarei activitati de învatare.

 

Continuturile capacitatii de comunicare

Continuturile capacitatii de comunicare au ca finalitate compunerea unor mesaje,

construirea de structuri de limbaj în raport cu contextele date, descrierea de situatii traite sau

auzite etc.

Clasa I.

1. Comunicare orala:

Comunicarea, ca schimb de informatii între oameni (fara teoretizari), persoana care transmite o

informatie, persoana care primeste o informatie, informatia propriu-zisa (prin cuvinte, gesturi,

semnale scrise); formularea mesajului oral (aplicativ, fara teoretizari); cuvântul, ca element de

comunicare; propozitia; dialogul sau convorbirea între doua sau mai multe persoane. Programa

recomanda acte de vorbire precum: initierea sau încheierea unui dialog, formularea unor

întrebari si a unor raspunsuri, exprimarea acordului sau a dezacordului în legatura cu un fapt;

continuturi si moduri de lucru despre comportarea civilizata, despre regulile de circulatie, despre

mediul scolar, despre regulile de igiena sanitara etc.

2. Comunicarea scrisa.

Procesul scrierii consta în organizarea scrierii, elementele grafice în învatamântul prescolar,

literele mici si literele mari de mâna, alfabetul, despartirea cuvintelor în silabe (fara reguli),

scrierea caligrafica, asezarea corecta în pagina.

Ortografia presupune scrierea cu majuscula, fara referiri la terminologia gramaticala, scrierea

cuvintelor care contin grupurile de litere, a celor care contin diftongi.

Punctuatia atentioneaza asupra folosirii corecte a semnelor de punctuatie (punctul, semnul

întrebarii).

Clasa a II-a

Comunicarea orala:

Formularea mesajului (aplicativ, fara teoretizari). Propozitia, intonarea propozitiilor, construirea

de dialoguri în situatii concrete (în familie, la scoala, în mijloacele de transport în comun etc.).

Se recomanda reluarea unor acte de vorbire exersate si în clasa I, completate cu povestirea unor

fapte si întâmplari dupa benzi desenate sau dupa ilustratii.

Comunicarea scrisa.

Continuturilor si actiunilor prevazute în clasa I, reluate la începutul clasei a II-a, li se adauga

elemente noi ca: plasarea titlului, folosirea alineatelor, respectarea spatiului dintre cuvinte.

Ortografia presupune scrierea corecta a cuvintelor care contin consoana m înainte de p sau b,

scrierea diftongilor.

Punctuatia prevede în plus: semnul exclamarii, linia de dialog, doua puncte, virgula (numai

pentru enumerare si vocativ).

Contexte de realizare:

Scrierea functionala cu scop practic, informativ (copieri, dictari, biletul), scrierea imaginativa

(compuneri libere), compunerea dupa un sir de ilustratii sau benzi desenate, compunerea pe baza

unui sir de întrebari, compuneri cu început dat.

Clasa a III-a

Comunicarea orala.

Apar elemente de noutate cum sunt: comunicarea nonverbala (gesturi, mimica), formule de

prezentare, de identificare, de permisiune, de solicitare.

Comunicarea scrisa

Pune accent pe organizarea textului scris, pe scopul redactarii (pentru a transmite o informatie,

pentru a raspunde la întrebari); partile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul,

încheierea);

Ortografia si punctuatia: utilizarea ortogramelor s-a /sa, s-au /sau, i-au /iau, l-a /la, ne-a /nea,

neam/ ne-am; cratima.

Contexte de realizare:

Se continua în forme noi scrierea dupa imaginatie: compunerea dupa un plan de idei,

compunerea pe baza unor cuvinte de sprijin, compunerea cu început dat, compunerea narativa în

care se introduce dialogul s.a.

Clasa a IV-a

Comunicarea orala

Pentru cresterea ponderii comunicarii orale se identifica mediul prin care este transmisa

informatia: telefon, radio, televizor (comunicare orala directa si indirecta), bilet, scrisoare

(comunicare scrisa), precum si rezumatul oral.

Comunicarea scrisa

Planul initial al compunerii.

Ortografia si punctuatia: utilizarea orogramelor într-un /într-o, dintr-o/ dintr-un,v-a /va, n-ai

/nai, s.a., punctele de suspensie.

Contexte de realizare

Scrierea functionala (cartea postala, scrisoarea)si scrierea din imaginatie. Se reiau compunerile

din clasa a III-a si apar compuneri pe baza unor cuvinte si a unor expresii date, compunerea

narativa libera, compuneri ce înfatiseaza o fiinta sau un colt din natura (descrierea), scrierea dupa

textul literar, transformarea textului dialogat în text narativ, rezumatul.

În ciclul primar se învata asadar scrierea functionala, imaginativa, dupa textul literar.

Elementele de ortografie si de punctuatie se dobândesc acum pe cale intuitiv-practica.

 

Continuturi elementelor de constructie a comunicarii

Elementele de constructie a comunicarii sunt mai restrânse la clasele I si a II-a, ele fiind

mai complexe la clasele a III-a si a IV-a.

Clasa I

Propozitia, cuvântul, silaba (notiunile nu vor fi definite, ci asimilate pe cale intuitiva), sunetele

limbii române, articularea vocalelor si a consoanelor, alfabetul, citirea cuvintelor, a propozitiilor

si a textelor.

Clasa a II-a

Lexicul (cuvântul - grup de sunete cu un anumit înteles), cuvinte cu sens asemanator si cuvinte

cu sens opus; fonetica: corespondentele dintre sunet si litera, vocale si consoane, silaba,

despartirea cuvintelor în silabe la capat de rând.

Clasa a III-a

Elementele de lexic din clasa a II-a se reiau împreuna cu exercitii care au în vedere si alte

categorii semantice: omonime, paronime, fara mentionarea terminologiei. Notiuni de fonetica.

Grupurile de sunete: ea, ia, oa, ie, ua; scrierea cu mp, mb; scrierea cu î si â (fara derivatele ale

caror radacini încep cu î), scrierea cuvintelor care încep cu e (pronume personale, verbul a fi),

silabe care contin grupurile de sunete de mai sus. Morfologia. Cuvântul, parte de vorbire:

substantivul (substantive comune si proprii), numeralul, adjectivul (acordul adjectivului cu

substantivul pe care-l determina), pronumele personal, persoana si numarul, Verbul, persoana,

ortografia si ortoepia verbelor a fi si a lua, Sintaxa: predicatul verbal, propozitia (comunicarea cu

un singur predicat), subiectul simplu, exprimat prin substantiv si prin pronume personal.

Propozitia simpla (partile principale de propozitie), propozitia dezvoltata, parti secundare de

propozitie, parti secundare de propozitie care determina un verb.

Clasa a IV-a

Se recomanda reactualizarile la fiecare structura lingvistica si apoi completarea cu noi

cunostinte:

Lexic: cuvinte cu aceeasi forma si sens diferit (omonime).

Fonetica: actualizari.

Morfologia: verb (timpul, functia sintactica de predicat), substantivul (genul, functia sintactica de

subiect sau de alta parte secundara de propozitie). Pronumele personal, genul, functia sintactica

de subiect sau de alta parte secundara de propozitie. Numeralul si functia sintactica de subiect.

Adjectivul: acordul în gen si numar cu substantivul pe cate îl determina.

Sintaxa propozitiei: predicatul verbal, subiectul simplu si multiplu, partile de vorbire prin care se

exprima subiectul (substantiv, pronume personal), acordul predicatului cu subiectul, atributul,

parte secundara de propozitie care determina un verb. Complementul exprimat prin adjectiv si

prin pronume.

Cu aceste concepte se opereaza intuitiv pe cale orala si se evita situatiile inaccesibile

scolarilor, învatatorul limitându-se la continuturile mentionate de programa.

Concluzii

Functiile generale ale învatamântului (instrumentala si informationala) se realizeaza în

principal prin disciplina Limba si Literatura Româna ce asigura dezvoltarea capacitatilor de

receptare si de exprimare orala, de receptare si de exprimare de mesaje scrise. Cartea ramâne

unul dintre principalele mijloace de învatamânt iar cititul un instrument al activitatii intelectuale.

Capacitatea de receptare a mesajului scris, ca instrument al muncii de învatare, este un

proces îndelungat ce depaseste de regula clasa I. Scrisul reprezinta un mijloc de comunicare

interumana. scoala pune acccent pe exactitatea trasaturilor grafice si formarea unor grafii corecte

si estetice.

Functia instrumentala a învatamântului asigura pregatirea elevilor pentru activitatea de

învatare iar cea informationala presupune acumularea unor elemente de cultura generala si

integrarea lor în formatia intelectuala a fiecarui elev.

Întrebari

1. Enumerati câte trei continuturi ale activitatii de citire pentru fiecare dintre cele patru clase primare.

2. Enumerati câte trei continuturi ale capacitatii de comunicare scrisa si orala pentru fiecare dintre clasele I-IV.

3. Enumerati câte trei continuturi ale capacitatii de constructie a comunicarii la fiecare dintre clasele I-IV.

Test

Completati corect si rescrieti urmatoarele enunturi:

1. Continuturile capacitatii de comunicare au ca finalitate..............

2. În ciclul primar se învata asadar scrierea functionala...................

3. scoala pune accent pe exactitatea trasaturilor...................