8/17/2019 Limba Română Este o Limbă Vorbită de Aproximativ 28 de Milioane de Oameni

1/2

Limba română este o limbă vorbită de aproximativ 28 de milioane de oameni, cu origine

romanică i foarte similară cu italiana, franceza, portugheza sau spaniola.ș

Istoria ei poate fi urmărită pe parcursul unor anumite perioade istorice pe care le-a traversat.

pre exemplu, cu 2!!! de ani "n urmă, teritoriul de astăzi al #omâniei a fost locuit de daci ale

căror preocupări includeau agricultura, viticultura sau crescutul animalelor. $u rămas din acea

 perioadă câteva cuvinte legate de corpul omenesc i rela iile familiale %cap, mână, picior&. 'nsăș ț

dacii nu sunt unicii strămo i ai românilor i a limbii române. #omânii au (ucat un rol importantș ș

"n istoria i dezvoltarea limbii române atunci când i-au asimilat pe daci "ncetul cu "ncetul.ș

)n al exemplu este cel al slavilor care de-a lungul secolelor *II, *III +i I, slavii au venit pe

teritoriul actualei #omânii. Limba lor a influen at limba română dar slavii au invă at i ei limbaț ț ș

latină. Limba slavă a influen at limba română mult "n pronun ie ceea ce se vede mai clar "nț țiodizarea sau palatizarea lui e la "nceputul cuvintelor ca el, ea sau este.

'n prezent, limba română este foarte influen ată de franceză i de engleză. otu i, "n ciudaț ș ș

influen elor primite, limba română i-a păstrat originea romanică.ț ș

*ocabularul %lexicul& limbii române este format din/ vocabularul fundamental i masaș

vocabularului.

*ocabularul fundamental cuprinde circa 01!! de cuvinte din cele mai uzuale/ numeleunor obiecte i ac iuni foarte importante %casă, masă&, numele unor alimente, numele păr ilorș ț ț

corpului omenesc %mână, picior&, numele unor culori importante, numele unor familii i ale unorș

rude, cele mai bine reprezentate "n vocabular fiind cuvintele de legătură, pronumele, numeralele.

asa vocabularului cuprinde 3!4 din totalitatea cuvintelor existente "n limba română/

arhaisme %chezasie - garan ie&, regionalisme %cucuruz - porumb&, termeni de argou %polonic -ț

 bucătar&, termeni de (argon %merci&. 5ste foarte bine tiut faptul că limba este "n continuăș

schimbare, schimbare apărută "n primul rând datorită dezvoltării tehnologice i economice.ș

6iecare epocă a avut neologismele sale/ slavonisme %cuvinte intrate "n limbă "n special prin

traducerile de căr i biserice ti&, grecisme, turcisme %"n perioada fanariotă&, ungurisme %mai alesț ș

"n perioada stăpânirii austro-ungare "n ransilvania&, fran uzisme %mai ales "n epoca modernă&,ț

anglicisme i americanisme mai recent.ș

Luând drept exemplu influen a limbii engleze, primul fapt demn de men ionat este căț ț

vorbim de un fenomen interna ional %nu numai european, ci i mondial&. 'mprumutul masiv deț ș

termeni anglo-americani s-a manifestat după al doilea război mondial "n ma(oritatea limbilor

europene i nu numai.*orbim de un fenomen explicabil mai ales prin progresul anumitorș

8/17/2019 Limba Română Este o Limbă Vorbită de Aproximativ 28 de Milioane de Oameni

2/2

domenii ale tehnicii. rebuie subliniat faptul că aceste "mprumuturi i influen e sunt necesare,ș ț

chiar pozitive, atâta timp cât nu devin exagerate.

'mprumutul de termeni anglo-americani reprezintă un fenomen desfâ urat "n limbaș

noastră mai ales "n ultimele decenii. 5 o pătrundere masivă, care continuă să crească "ntr-un ritm

accelerat, dar care " i găse te motiva ia "n necesitatea de a desemna anumite realită iș ș ț ț

extralingvistice. $ceste realită i au uneori nevoie de termeni neechivoci %"n special termeniț

tehnici ce necesită precizie& pentru a fi desemnate.

)n rol foarte important "n difuzarea inova iilor lexicale "l are presa, care, pe lângă faptulț

că este considerată 7a patra putere "n stat, este i un important factor cultural-educativ. 9rinș

larga sa audien ă, prin autoritatea pe care o impune, presa scrisă i audio-vizuală ia parte laț ș

7educarea lingvistică a publicului, dar i la diversificarea i difuzarea inova iilor lexicale.ș ș ț

$spectele influen ei engleze "n limba română poate fi abordată din perspectiva normativă/ț

 pe de o parte norma socio-culturală, iar pe de altă parte norma lingvistică.

 :orma socio-culturală reglementează motiva ia i func ia "mprumutului "n raport cuț ș ț

specificul unui anumit stil sau registru al limbii. ;onform celor două categorii stabilite de extil

9u cariu, anglicanismele care apar "n presa actuală se pot "ncadra "n/ 7necesare sau 7de lux.ș

0. 'mprumuturile necesare sunt acele cuvinte, sintagme sau unită i frazeologice care nu auț

un corespondent "n limba română sau care prezintă unele avanta(e "n raport cu termenul

autohton. 'n acest sens, anglicismele necesare au avanta(ul preciziei, al brevilocven ei i nu "nț ș

ultimul rând al circula iei interna ionale. 5le sunt motivate de noutatea referentului. 'n acela iț ț ș

timp, luăm "n calcul i o motivare denotativă i, chiar una conotativă %stilistică&, "n anumiteș ș

situa ii, chiar dacă mai pu ine la număr.ț ț

$nglicismele denotative nu au, "n general, echivalente "n limba română, "ntrucât

denumesc realită i apărute recent "n diferite domenii ale culturii materiale i spirituale.ț ș

2. $nglicismele ,,de lux sunt "mprumuturi inutile, care in de tendin a de ordin subiectiv aț ț

unor categorii sociale de a se individualiza lingvistic "n acest mod. $semenea termeni nu fac

decât să dubleze cuvinte române ti, fără a aduce informa ii suplimentare.ș ț