activitatea 1.3
TRANSCRIPT
Proiecte colaborative de cercetare aplicativa
Domeniul 8: Spatiu şi securitate
Directia de cercetare 8.5. Sisteme şi infrastructura de securitate Tematica de cercetare 8.5.3. Sisteme pentru asigurarea unui management eficient al situatiilor de criza şi al interventiilor in
cazul dezastrelor, sisteme de detectie, prevenire şi alerta. Aprobat: Ordinul MEN nr. 298/23.06.2014
Contract Nr. 298
SISTEM DE ALERTARE TIMPURIE SI ASISTARE COMPUTERIZATA A DECIZIILOR,
BAZAT PE EVALUAREA ANTICIPATIVA A DINAMICII RAPIDE A VULNERABILITATILOR INDUSE IN TERITORIU DE OBIECTIVELE NUCLEARE
Etapa 1 Proiectarea Demonstratorului functional de concept N-WATCHDOG (PoC)
RAPORT
Acest document reprezinta Raportul Tehnic #4 realizat de partenerii Universitatea Politehnica din Bucuresti si SIVECO Romania asociat activitatii: Activitatea1.3. Analiza Sistemului Informatic (IT System Analysis).
Autori :
Prof.dr.ing. Anca Daniela IONITA
Prof.dr.ing. Ilie Constantin PRISECARU
Sl.dr.ing. Adriana OLTEANU
Analist Octavian Goicea
CUPRINS
1 Analiza sistemelor informatice pentru alertare timpurie cu asistare computerizata a
deciziilor ................................................................................................................................................ 3
1.1 Caracteristici generale ............................................................................................................ 3
1.2 Facilitati pentru achizitia datelor .......................................................................................... 4
1.3 Considerente privind prelucrarea datelor ........................................................................... 7
1.4 Vizualizarea datelor ................................................................................................................ 8
1.5 Procesul de luare a deciziilor ................................................................................................ 9
1.6 Componenta de alertare a sistemelor de avertizare timpurie ........................................ 11
1.7 Descrierea unor functionalitati tipice ................................................................................. 13
1.7.1 Functionalitati pentru raspunsul la urgenta radiologica sau nucleara ................. 13
1.7.2 Functionalitati pentru reducerea consecintelor la locul accidentului ................... 15
1.7.3 Functionalitati pentru masuri urgente de protectie a populatiei .......................... 15
1.7.4 Functionalitati pentru comunicarea cu mass-media şi instructiuni și mesaje
pentru populatie ......................................................................................................................... 16
2 Studiul sistemelor informatice existente corelate cu domeniul proiectului ...................... 17
2.1 Stadiul actual ......................................................................................................................... 17
2.2 Studiu de caz: Evaluarea consecintelor radiologice RODOS (Real-time On-line
Decision Support System) ............................................................................................................. 19
2.3 Studiu de caz : Comunicatiile in aplicatia ELAN-E Romania ........................................ 24
3 Solutii de implementare ............................................................................................................ 29
3.1 Introducere ............................................................................................................................. 29
3.2 Obiective ................................................................................................................................. 29
3.3 Descrierea solutiei ................................................................................................................. 29
3.4 Componenta SGDB ............................................................................................................... 30
3.5 Compoenenta GIS Server ..................................................................................................... 31
3.6 Componenta software WEB de integrare .......................................................................... 32
Anexa 1. Exemple de sisteme de alertare functionale ................................................................... 34
Anexa 2. Sisteme de avertizare timpurie functionale ................................................................... 34
Anexa 3. Exemple de proiecte europene ......................................................................................... 40
4 Bibliografie .................................................................................................................................. 45
1 Analiza sistemelor informatice pentru alertare timpurie cu asistare computerizata a deciziilor
Acest subcapitol isi propune sa analizeze caracteristicile generale ale sistemelor de alertare timpurie, punand accent pe aspectele informatice ale problemei, precum achizitia de date, metodele de prelucrare, alternativele de vizualizare si componentele de suport decizional. Sunt evidentiate de asemenea functionalitati tipice care sunt incluse in aceste sisteme cu privire la raspunsul la urgenta radiologica sau nucleara, reducerea impactului legat de vulnerabilitatile teritoriale, precum si aspectele de comunicare catre populatie.
1.1 Caracteristici generale
In cazul existentei unor riscuri legate de fenomene naturale, accidente tehnologice sau evenimente de natura biologica, este necesara elaborarea unor sisteme dotate cu modele de prognoza, care sa poata emite avertismente corespunzatoare inainte de aparitia evenimentului, sau in faza incipienta a acestuia. Astfel de sisteme se numesc Sisteme de Avertizare Timpurie (Early Warning System - EWS) si reprezinta un prim element important al managementului situatiilor de urgenta [2]. Un Sistem de Avertizare Timpurie este definit ca un sistem in care un actor, cum ar fi o autoritate responsabila, alerteaza oamenii, folosind o sirena, mesaje SMS, anunturi transmise prin radio etc., in situatia in care este posibil sa se intample un eveniment de risc.
Obiectivul unui Sistem de Avertizare Timpurie este de a imputernici indivizi si
comunitati amenintate de un pericol, de a actiona in timp util si in mod corespunzator, astfel incat sa se reduca posibilitatea de vatamare corporala, pierderile de vieti omenesti,
pagubele asupra proprietatilor și a mediului, sau pierderea mijloacelor de trai [3]. Orice Sistem de Avertizare Timpurie cuprinde patru componente majore:
cunoasterea riscului,
dezvoltarea sistemelor de monitorizare si predictie,
diseminarea rapida a informatiilor si
strategiile de raspuns eficient [1]. In primul rand, comunitatea trebuie sa stie la care riscuri este expusa si care sunt
vulnerabilitatile zonei in care se afla [2]. Cunoasterea riscului se bazeaza pe intelegerea de baza cu privire la riscuri si vulnerabilitati, precum si pe stabilirea prioritatilor de la un anumit nivel. In al doilea rand, este necesar sa fie puse in aplicare o monitorizare continua si un model de predictie stiintifica solida, pentru a determina atunci cand unul dintre pericole devine o amenintare reala. Monitorizarea reprezinta activitatea prin care se urmareste modul in care aceste riscuri si vulnerabilitati se pot modifica in timp [4]. Apoi, este necesar sa fie
disponibil un sistem de diseminare și comunicare, pentru a permite difuzarea notificarilor de avertizare catre persoanele care pot fi afectate. Membrii comunitatii trebuie sa respecte serviciul de avertizare si sa stie cum sa reactioneze la avertismente. Toate aceste etape sunt necesare pentru o diseminare eficienta a avertismentului.
Arhitectura sistemului de avertizare timpurie trebuie sa fie flexibila si adaptabila, astfel incat functionalitatile sale (alertare, observare, planificare, notificare, procesare) sa fie grupate in jurul procesului de business (monitorizare, suport decizional, logistica informatiilor), apoi incapsulate ca servicii standardizate si interoperabile [5]. Arhitectura logica a unui sistem generic de alertare timpurie este reprezentata in Figura 1.
Componentele operationale cheie sunt: monitorizarea datelor din timp real, alertarea activitatilor nucleare si a accidentelor chimice, procesul de luare a decizilor in timp optim, diseminarea atentionarilor, sfaturilor si a informatiilor necesare in caz de pericol.
Fluxul informatiilor intr-un astfel de sistem este:
achizitia datelor si transmiterea lor la centru de alertare (server),
procesarea acestora,
detectarea evenimentelor,
analiza situatiei,
suportul decizional,
planificarea diseminarilor avertismentelor,
pregatirea mesajelor personalizate pentru diseminarea lor prin intermediul canalelor de transmisie selectate [5].
Figura 1 Arhitectura logica a unui sistem de alertare timpurie
Figura 2 ilustreaza schematic fluxul de date si informatii in cadrul sistemelor de
alertare timpurie. Acesta incepe cu primirea observatiilor asupra parametrilor masurati, necesare pentru procesele de suport decizional din cadrul centrului de avertizare. Pentru fiecare tip de informatie venit, exista pasi de procesare complexa si transformare a acestora. Ulterior, aceste informatii trebuie filtrate si analizate pentru a se putea extrage evenimentele importante pentru luarea deciziilor. Seturile de date agregate rezultate reprezinta datele de intrare pentru componenta de suport decizional. Sunt executate apoi, procesele concrete de luare a deciziilor si de predictie. La acest pas, evenimentele trebuie analizate pentru a determina daca exista un pericol de accident nuclear sau chimic. In functie de aceasta decizie, sunt determinate riscurile concrete. Deciziile se iau folosind modele diverse. Pe baza informatiilor obtinute, se trece la pasul urmator, care include transformarea informatiilor in mesaje de atentionare personalizate si sunt transmise rapoarte de urgenta catre grupuri target definite anterior, exemple fiind: autoritati, oameni, sau centre locale [5].
1.2 Facilitati pentru achizitia datelor
Procesul de achizitie a datelor este definit ca un proces ce are la intrare un semnal din lumea reala si este introdus in calculator cu scopul procesarii, analizei, stocarii si a
manipularii datelor. Achizitia datelor de pe teren se face diferit in functie de zona, de predispozitiile zonei si de echipamentele specializate aflate la dispozitie. Cateva exemple de echipamente sunt prezentate in [Error! Reference source not found.].
In domeniul anticiparii si prevenirii dezastrelor, senzorii sunt folositi din ce in ce mai mult in sistemele de avertizare timpurie. Semnalele de la senzorii si de la echipamentele de detectare sunt transmisi catre un server local folosind cablu, comunicare GPRS sau WSN (Wireless Senzor Network). Cele mai des utilizate metode de transmisie folosesc WSN [8].
Figura 2 Fluxul informatiilor in sistemele de avertizare timpurie
Mai nou, o alta sursa importanta de procurare a datelor de intrare sunt site-urile
publice de profil. De asemenea, toate componentele de tehnologie spatiala, cum ar fi: Earth Observation (Observarea Pamantului), teledetectie, meteorologia prin satelit, comunicarea prin satelit si sistemele globale de navigatie prin satelit joaca un rol important in managementul dezastrelor [1]. Observarea Pamantului, prin masurare si monitorizare, ofera o imagine de ansamblu si o intelegere a proceselor si schimbarilor complexe ale Pamantului. Elementele esentiale pentru gestionarea dezastrelor sunt reprezentate de captarea datelor meteorologice, prognozele meteo, dar si modelele de dispersie atmosferica.
Pentru modelele de decizie trebuie luati in considerare factorii meteorologici, cum ar fi viteza si directia vantului, turbulenta, straturi de stabilitate, umiditate, nebulozitate, precipitatii si caracteristici topografice, precum si impactul accidentelor chimice si nucleare, dar si o serie de alti parametri in functie de tipul de dezastru. Conditiile meteorologice influenteaza raspandirea, dispersia si diluarea substantei, precum si, in unele cazuri, transformarea si interactiunea substantei cu alti constituenti ai mediului. In [6] sunt prezentati parametrii pentru fiecare tip de dezastru.
Organizatia Meteorologica Mondiala (The World Meteorological Organization)
comunica si are intelegeri internationale operationale cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica (the International Atomic Energy Agency), pentru a oferi sprijin meteorologic in situatii de urgenta legate de mediu in cazul accidentelor nucleare si a urgentelor radiologice, dar si pentru accidentele chimice.
O sinteza a surselor de date utilizate pentru mai multe tipuri de riscuri este prezentata in Tabelul I.
TABELUL I
© 2014 IEEE [7]
EXEMPLE DE SURSE DE DATE PENTRU MAI MULTE TIPURI DE RISCURI
Surse de date
Dev
ersa
ri i
leg
ale
in
ma
ri
Acc
iden
te c
him
ice
/ n
ucl
eare
Cu
trem
ure
Alu
nec
ari
de
tere
n
Tsu
nam
i
Eru
pti
i vu
lcan
ice
Inu
nd
ati
i
Polu
are
a a
eru
lui
Polu
are
a a
pei
Anemometre x x x
Masurari multispectrale prin satelit ale
nebulozitatii
x x
Harti geologice x x
Date de la sateliti geostationari x x x
Global Positioning System x x x x
Harti cu istoricul riscurilor x x x x x x
Harti hidrologice x x x x
Higrometre si imagistica a vaporilot de apa prin
satelit
x x
Fotografie si filmari video in infrarosu x x
Senzori fluorescenti optici si pe baza de laser x
Masuratori ale stratului de ozon si ale radiatiilor
ultraviolete
x
Date demografice x x x
Colectoare de ploaie / zapada, senzori cu
microunde
x x x
Batimetria fundului marii si date despre nivelul
marii
x
Harti ale zonelor seismice x x x x
Spectrometre si analizoare in infrarosu ale
emisiilor de gaz
x
Spectroradiometrie pentru aerosoli x
Strainmeters x x
Synthetic Aperture Radar x x x x
Imagistica termala in infrarosu x x x
Termometre x
Harti topografice si harti digitale de elevare x x x x x
Masurari ale turbiditatii x
Masurari ale turbulentei x
1.3 Considerente privind prelucrarea datelor
Componenta de prelucrare de date se bazeaza pe o infrastructura hardware, ce include calculatoare, retele, surse de tensiune, etc pe care se executa aplicatiile software (aplicatia pentru utilizatori, algoritmii pentru sistemul decizional, etc).
Sursele de date utilizate de catre sistemul de avertizare timpurie in domeniul accidentelor nucleare si chimice sunt dozimetria (tehnica masurarii dozelor de radiatie) radiatiilor eliberate in atmosfera si contaminarea solului, prognozele meteo si dispersia atmosferica–informatii extrase din site-urile publice de profil. Principala prelucrare de date este realizata pentru interpretarea surselor de date, in ceea ce priveste indicatorii de vulnerabilitate, prin aplicarea de modele care sa conduca la evaluarea lor cantitativa. Scopul acestora este de a fi capabili sa transmita informatii relevante catre un sistem suport decizional si direct la partile interesate, prin aplicarea unor metode de vizualizare caracteristice pentru Sisteme Informatice Geografice (Geographic Information System -GIS). Platforma are menirea de a sprijini actiunile operationale ale unitatilor administratiei publice si de urgenta la nivel central si local.
Datele obtinute de pe site-urile publice de profil sunt eterogene si trebuie reprezentate in format unitar, formate necesare codurilor. Acestea sunt aduse in format unitar folosind standardele acceptate. Atat formatele datelor, cat si a mesajelor trebuie standardizate. Formatele standard simplifica operatiile interne, faciliteaza mentenanta seturilor de date, permite grupurilor din afara sistemului sa contribuie cu date sau sa primeasca date din sistem. Protocoalele standard joaca un rol fundamental in coordonarea eficientei, pentru schimbul de date intre actorii care fac parte din procesul de avertizare timpurie si ajuta in procesul de comunicare a avertizarii si in diseminare. Cateva exemple de standarde acceptate pentru strucurarea informatiei sunt: Common Alerting Protocol (CAP), Really Simple Syndication (RSS) si Extensible Markup Language (XML) etc.[9][10].
Dupa ce au fost aduse in format unitar, datele sunt transformate in informatii relevante pentru context si pentru deciziile care trebuie luate. Urmeaza etapa de procesare, unde datele sunt filtrate in functie de anumiti parametrii, cum ar fi: timpul, evenimentele si, apoi sunt extrase modificarile semnificative survenite. In urma acestui pas, volumul datelor este redus considerabil.[5]
Studierea mai multor sisteme, dedicate unor tipuri de risc diverse a condus la identificarea urmatoarelor categorii de metode de prelucrare:
Estimarea unor marimi fizice derivate (spre exemplu parametri seismici precum magnitudinea si locatia; acceleratia maxima a solului si acceleratia spectrala in caz de cutremur; indexul de calitate a aerului);
Predictii, bazate pe o Modele matematice (spre exemplu deplasarea elementelor contaminate chimic
sau radioactiv in atmosfera, avansarea poluantului apei estimata prin modele de propagare; tipare de propagare a indendiilor)
o Comportamentul anterior (precum nivelul de gaz si caracteristicile vizuale ce preceda eruptiile vulcanice)
Evaluarea riscurilor (estimarea criteriilor pentru generarea unui tsunami in functie de localizarea, adancimea si magnitudinea unui cutremur; pericolul de incendiu potential in functie de intentitatea si de durata conditiilor de stres aplicate vegetatiei)
Atenuarea riscurilor (determinarea alternativelor decizionale; planificarea pentru reactia in caz de dezastru; constientizarea si pregatirea populatiei)
Organizarea si stocarea datelor cu scopul de a mentine istoricul (punerea la dispozitie a informatiilor catre publicul larg; crearea de baze de date stiintifice; dezvoltarea unei baze pentru pregatirea exercitiilor)
Transformarea datelor cu scopul comunicarii acestora (comunicarea submarina a presiunii fundului oceanic pentru avertizari de tsunami).
1.4 Vizualizarea datelor
O componenta importanta a sistemelor de avertizare timpurie este vizualizarea datelor. In acest modul sunt folosite informatiile relevante prelucrate anterior, ele fiind oferite operatorilor pentru luarea deciziilor .Aceasta componenta este structurata astfel incat informatia prelucrata sa poate ajuta in luarea deciziilor, in transmiterea alertelor si in estimarea riscurilor.
Cele mai des folosite forme de vizualizare sunt hartile si rapoartele, sau buletinele periodice. Hartile pot fi mai mult sau mai putin riguroase din punct de vedere al pozitiei geografice, pot fi actualizate la diverse intervale de timp (in timp real, zilnic, la doua zile, lunar etc.) si reprezentarea lor poate fi bi- sau tri-dimensionala, cu mai multe straturi, pe baza de coduri de culori etc. Hartile pot fi statice sau interactive. Imaginile video sunt de asemenea folosite in mod frecvent, cum ar fi camerele video care urmaresc eruptiile vulcanice sau poluarea aerului, sau imaginile in infrarosu pentru monitorizarea deversarilor ilegale de substante nocive in apa marilor.
In afara de reprezentarile tipice, precum histograme, harti de bare, pie charts, grafice, se propun de asemenea paradigme de vizualizare destinate afisarii informatiilor esentiale in mod corelat, pentru a facilita o intelegere mai rapida a situatiilor de urgenta, constientizarea mai clara a pericolelor si oferirea unui suport decizional mai bun. Spre exemplu, sistemul VisAlert include caracteristici dinamice, precum ferestre popup, harti topologice cu mai multe arii, grafuri ierarhice, vizualizari ale mai multor perioade de timp, interactiune pe baza de animatie, inregistrarea sesiunilor si playback.
Tabelul II contine un rezumat al formelor de vizualizare, grupate dupa aceleasi tipuri de riscuri ca si sursele de achizitie din Tabelul I.
TABELUL II
© 2014 IEEE [7]
EXEMPLE DE FORME DE VIZUALIZARE PENTRU MAI MULTE TIPURI DE RISCURI
Forme de vizualizare D
ever
sari
ile
gale
in
mari
Acc
iden
te c
him
ice
/ n
ucl
eare
Cu
trem
ure
Alu
nec
ari
de
tere
n
Tsu
nam
i
Eru
pti
i vu
lcan
ice
Inu
nd
ati
i
Po
luare
a a
eru
lui
Po
luare
a a
pei
Harti x x x x x x x x
Grafice x x
Tabele x
Rapoarte x x x x x x x
Sfaturi codificate dupa culoare x
Imagini video x x x x
Conform [11], in orice sistem de avetizare timpurie, interfata grafica cu utilizatorul
trebuie sa ajute operatorii ce isi indeplinesc sarcinile folosind fluxuri de lucru complexe. In situatii critice, operatorii trebuie sa ia decizii adecvate si fiabile intr-un interval de timp foarte
limitat. Prin urmare, interfata grafica a unitatii de comanda si control trebuie sa lucreze fiabil si sa fie stabila, furnizand informatii si functionalitati relevante in timp util, la calitatea necesara. Proiectarea interfetei operatorului este esentiala in dezvoltarea sistemelor de avertizare timpurie pentru a gestiona dezastre si pentru a facilita si a spori procesele de luare a deciziilor.
Pentru a ajuta operatorii in datoria lor de a gestiona accidentele nucleare si chimice, interfata are patru perspective principale, dispuse intr-un flux de lucru conform cu obiectivele sistemelor de avertizare: detectarea pericolelor, prognoza pericolelor, evaluarea amenintarilor si formularea alertelor, diseminarea alertelor prin mesaje de siguranta publica, dupa cum este specificat de UNESCO in [12].
Aceste cerinte sunt implementate intr-un flux de lucru incluzand urmatoarele 4 aspecte (vezi Figura 3):
Aspectul de monitorizare furnizeaza stadiul actual al unei zone specifice si ofera operatorului o imagine de ansamblu a situatiei, impreuna cu informatii geo-spatiale pentru urmarirea desfasurarii evenimentului;
Aspectul de prognoza sprijina operatorul in analiza diferitelor prognoze posibile, furnizate si selectate de catre sistemul de simulare bazat pe datele de pe site-urile publice;
Aspectul de evaluare a amentintarilor si de compunere a mesajelor permite operatorului sa evalueze amenintarile si sa pregateasca si sa transmita mesaje de avertizare sau mesaje de sistem;
Aspectul de diseminare ofera o imagine de ansamblu a starii mesajelor diseminate, transmise prin intermediul diferitelor canale de transmisie, si permite observarea tuturor diseminarilor initiate pentru grupuri de utilizatori specifice.
Figura 3 Perspective ale sistemelor informatice
1.5 Procesul de luare a deciziilor
Sistemul de suport decizional reprezinta o componenta importanta a sistemelor de avertizare timpurie. Aceste sisteme decizionale au aparut cu mult timp in urma si, pe baza definitiilor date de-a lungul timpului, se poate spune ca un sistem de suport decizional este ca un sistem computerizat interactiv om-calculator utilizat pentru luarea deciziilor, care:
sprijina factorii de decizie, nu inlocuieste o decizie;
utilizeaza date si modele;
rezolva probleme cu grade de structura diferite: nestructurate, semi-structurate, semi-structurate si nestructurate;
se concentreaza pe eficacitate mai degraba decat pe eficienta in procesele de luare a deciziilor [13]. In sistemul decizional se pastreaza informatiile de la specialisti in domeniu:
parametrii, domeniul admis al valorilor parametrilor, modelele de predictie si prognoza. In
functie de valori si de evenimente, din sistemul decizional se poate initia procesul de avertizare si de diseminare a avertizarilor.
O componenta a aplicatiei de suport decizional poate fi un sistem de simulare, ce are ca scop furnizarea evaluarii situatiei actuale si prognoza in cazul unui accident nuclear sau chimic. Sistemul de simulare foloseste un model numeric de predictie, precum si datele relevante. Acest sistem este necesar deoarece el furnizeaza un model al impactului si al propagarii substantelor chimice si nucleare. Se pot crea scenarii virtuale ce pot fi pastrate in baze de date, deoarece scenariile cu calcularea propagarii substantelor chimice si nucleare sunt consumatoare de timp si nu se pot face in timp real.
Cateva recomandari necesare in luarea deciziilor eficiente in cadrul procesului de avertizare timpurie sunt:
Predictia este insuficienta pentru luarea eficienta a deciziilor. Eforturile de predictie ale comunitatii stiintifice sunt insuficiente pentru luarea deciziilor. Comunitatea stiintifica si factorii de decizie politica trebuie sa prezinte strategia de
luare a deciziilor eficiente si in timp util, indicand ce informatii sunt necesare in procesul de decizie, cum vor fi folosite predictiile, cat de fiabile trebuie sa fie predictiile pentru a produce un raspuns eficient, si cum sa se comunice aceste informatii si incertitudinea de predictie tolerabila, astfel incat informatiile sa fie primite
și intelese de catre autoritati si public. O predictie inteleasa gresit sau abuziv poate duce la costuri pentru societate. Factorii necesari in luarea eficienta a deciziilor in
cadrul procesului de avertizare timpurie sunt: predictia, comunicarea și utilizarea
informatiilor [13].
Elaborarea unor strategii de comunicare eficiente. Pentru a evita critica sau panica, guvernele locale si nationale au pastrat uneori secrete fata de public informatiile tehnice cu privire la amenintari iminente. Publicului trebuie sa i se ofere informatii clare, usor de utilizat si de inteles. Lipsa acestor informatiii scade increderea oamenilor in autoritati. In schimb, exista destul de multe cazuri in care publicul a refuzat sa raspunda la avertismente timpurii din partea autoritatilor si, prin urmare, s-au expus la pericole, iar autoritatile au fost fortate sa impuna masuri de indepartare a oamenilor. In orice caz, sunt esentiale informatii clare si echilibrate, chiar si atunci cand exista un anumit nivel de incertitudine. Din acest motiv, nivelul de incertitudine a informatiilor trebuie sa fie comunicate utilizatorilor odata cu avertizarea timpurie [6]. Stabilirea prioritatilor adecvate. Resursele trebuie sa fie alocate in mod intelept si prioritatile trebuie stabilite pe baza analizei de evaluare a riscurilor, pe termen lung si pe termen scurt. Este importanta investirea in sistemele locale de avertizare timpurie, educatie, sau sisteme de monitorizare si observare. Pe de alta parte, factorii de decizie trebuie sa fie in masura sa stabileasca prioritatile pentru un raspuns in timp util si eficient pe baza informatiilor primite de la sistemul de avertizare timpurie, in cazul producerii unui dezastru. Factorii de decizie ar trebui sa beneficieze de o formare cu privire la modul de utilizare si de folosire a informatiilor ce sunt primite atunci cand este emisa o alerta. Clarificarea responsabilitatilor. Ar trebui sa fie elaborate retele institutionale avand asignate responsabilitati clare. Problemele complexe, cum ar fi atenuarea efectelor dezastrelor si raspunsul, necesita cercetare multi-disciplinara, politica si planificarea multi-sector, participarea mai multor parti interesate, si crearea de retele unde sa fie implicati toti participantii la proces, cum ar fi: comunitatea de cercetare stiintifica, planificare, mediu, finante, dezvoltare, educatie, sanatate, energie, comunicatii, transport, munca, securitate sociala, precum si apararea nationala. Descentralizarea
in procesul de luare a deciziilor ar putea duce la solutii optime prin clarificarea
responsabilitatilor guvernamentale și a comunitatii locale. Colaborarea va imbunatati eficicacitatea, credibilitatea, responsabilitatea, increderea, si eficienta costului. Aceasta colaborare presupune derularea unor proiecte comune de cercetare, schimbul de informatii, precum si planificarea si programarea strategica participativa.
Stabilirea si consolidarea cadrului juridic. Pentru ca exista numerosi factori implicati in planificarea raspunsului de avertizare timpurie (cum ar fi autoritatile de reglementare, municipalitati, localitati si comunitati locale), responsabilitatile de luare a deciziilor si cadru legal ar trebui sa fie stabilite in prealabil, pentru ca cei implicati sa fei pregatiti atunci cand se produce un dezastru [13].
1.6 Componenta de alertare a sistemelor de avertizare timpurie
Specificarea formatelor mesajelor si continutul lor reprezinta un element important in implementarea sistemelor de avertizare timpurie. Au fost dezvoltate si validate tipuri de mesaje care se adreseaza autoritatilor, comunitatii, cat si centrelelor de avertizare. Aceste mesaje sunt transmise folosind canale de comunicare, cum ar fi portale web, anunturi la radio si TV, prin SMS sau email. Un alt tip de mesaje contine secvente de control ce sunt trimise automat catre dispozitive, de exemplu inchiderea curentului, pentru transportul in comun etc.
Diseminarea avertizarilor poate fi initiata de componenta de suport decizional [11]. Componenta de suport decizional furnizeaza un mesaj initial de avertizare, oferind toate informatiile relevante pentru un anumit pericol.
Pot exista template-uri de mesaje, personalizate in limbi diferite, ce pot fi ulterior completate, modificate de catre operatori in functie tipul pericolului, zona etc. Trebuie avut in vedere ca oamenii de rand trebuie instruiti in legatura cu tipurile de alerte primite[14]. In urma manipularii datelor, se pot genera rapoarte, buletine de observatie, care se pot trimite autoritatilor, sau se pot pastra, restructura si transmise altor centre, sau prelucra pentru creare modelelor de predictie. Pentru a maximixa timpul de avertizare, sistemul trebuie sa minimizeze intarzierile in prelucrarea datelor, in comunicarea si in livrarea alertelor. Trebuie avuta in vedere eliminarea alarmelor false.
Principalele tipuri de alerte sunt:
Pentru utilizatori avansati: distribuirea avansata a notificarilor pentru un set limitat de utilizatori. Acestia trebuie sa aiba terminale de calculator special configurate pentru primirea acestor informatii. Predictiile sunt directionate catre utilizatori experti, care au nevoie de aceste informatii pentru a lua masuri de precautie imediate, de exemplu administratori de scoli, medici chirurgi, operatori care pot decide oprirea trenurilor de
mare viteza si protejarea informatiilor vitale din centrele de date [14]. Suplimentar, aceste notificari ale predictiilor privind un posibil risc sunt, de asemenea, primite de sisteme care sunt setate anterior pentru a efectua contramasuratori [15]. Toate persoanele implicate in aceste notificari sunt instruite cu privire la tipurile de alerta primite.
Pentru public: aceste avertismente sunt difuzate publicului larg prin diferite canale de transmise.
Elemente standard pentru structurarea mesajelor de alerta Pentru structurarea mesajelor de alerta se foloseste protocolul Common Alerting
Protocol (CAP) care reprezinta un format digital, simplu, general pentru schimbul de alerte de urgenta al tuturor pericolelor si avertismentelor publice, peste toate felurile de retele. CAP permite difuzarea simultana a unui mesaj de avertizare consistent pe mai multe sisteme de avertizare diferite, crescand astfel eficienta de avertizare in timp ce sarcina de avertizare se simplifica. CAP faciliteaza, de asemenea, detectarea de paternuri in avertismente locale de
diferite tipuri. CAP ofera un sablon pentru mesaje de avertizare eficiente, bazate pe cele mai bune practici identificate in cercetarea academica si in experientele din lumea reala [16].
Formatul CAP este compatibil cu tehnicile emergente, cum ar fi serviciile web sau cu formatele existente, inclusiv cu Specific Area Message Encoding (SAME) folosit de United States National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA) Weather Radio si de Emergency Alert Systems (EAS- sistemele de alertare de urgenta). Formatul CAP include:
Tinte geografice flexibile, folosind latitudine/longitudine si alte reprezentari geospatiale in 3 dimensiuni;
Mesaje in mai multe limbi si pentru public variat;
Timpul efectiv impartit in faze;
Intensificarea caracteristicilor de actualizare si de anulare a mesajelor;
Suport sablon pentru elaborarea completa si efectiva a mesajelor de avertizare;
Compatibilitate cu semnatura digitala;
Facilitate pentru imagini digitale si audio. Beneficiile cele mai importante ale CAP includ reducerea costurilor si a complexitatii
operationale prin eliminarea necesitatii interfetelor software multiple, personalizate pentru mai multe surse de avertizare si sisteme de diseminare implicate in avertizarea tuturor riscurilor. Formatul mesajului CAP poate fi convertit la si de la formate native ale multor tipuri de senzori si tehnologii de alertare, formand o baza pentru o tehnologie nationala sau internationala independenta.
Principiile care ghideaza in proiectarea mesajului de alerta CAP sunt:
Interoperabilitate: mesajul ar trebui sa ofere un mijloc pentru schimbul interoperabil al alertelor si notificarilor intre toate tipurile de sisteme de informare de urgenta;
Integralitate: formatul mesajelor ar trebui sa prevada toate elementele unui mesaj de avertisment public eficient;
Implementare simpla: proiectarea nu ar trebui sa ingreuneze complexitatea implementarilor tehnice;
Structura portabila si utilizare de format XML: mesajul CAP este un document XML, formatul trebuie sa fie suficient de abstract pentru a fi adaptabil altor scheme de codare;
Format cu utilizare multipla: o schema de mesaj suporta mai multe tipuri de mesaje (alerte / actualizari / renuntari / confirmari / mesaje de eroare) in aplicatii variate;
Familiaritate: valorile elementelor si ale codurilor trebuie sa fie intelese si de cei care emit avertizarile, dar si de cei care le primesc si care nu sunt experti in acel domeniu;
Utilitate interdisciplinara si internationala: proiectarea trebuie sa permita o gama larga de aplicatii din zona aplicatiilor de siguranta publica, gestionarea situatiilor de urgenta si alte aplicatii conexe. Structura mesajelor de alerta CAP Fiecare mesaj de alerta CAP consta dintr-un element <alert>, care poate contine
unul sau mai multe elemente <info>, care la randul sau poate include unul sau mai multe elemente <area> si / sau <resource> (vezi Figura 4). Mesajele CAP cu valoarea „Alert” a tagului <msgType> trebuie sa includa cel putin un element <info>.
Elementul <alert> furnizeaza informatii de baza despre mesajul curent: scopul, sursa si statusul, dar si un identificator unic pentru mesajul curent si link-uri catre alte mesaje. Cele mai multe elemente <alert> vor contine cel putin un element <info>.
Elementul <info> descrie un eveniment anticipat sau actual in functie de urgenta (timpul disponibil pentru pregatire), severitatea (intensitate impactului), certitudinea (increderea in observare si predictie), categoria si descrierea textuala a evenimentului. Pot fi folosite mai multe elemente <info> pentru a desrie diferiti parametri.
Elementul <resource> furnizeaza o referinta optionala la informatii suplimentare, referitoare la elementul <info>, cum ar o imagine digitala si un fisier audio.
Elementul <area> descrie zona geografica specificata in elementul <info>. Sunt acceptate descrieri textuale sau codate, dar sunt preferate reprezentari de forme geospatiale (poligoane si cercuri) si o altitudine sau un domeniu de altitudini, exprimate in termenii standard latitudine / longitudine / altitudine in conformitate cu datele geospatiale specificate [16].
Figura 4 Structura standard a unui mesaj de alerta
Trebuie avut in vedere ca metodele traditionale de diseminare au limitari. Reteaua de TV si radio nu are acoperire in toate teritoriile, o problema mare fiind si faptul ca noaptea aceste echipamente sunt inchise. Transmiterea de SMS depinde de faptul ca toata populatia ar trebui sa detina un telefon mobil, si de acoperirea retelelor de telefonie mobila.
1.7 Descrierea unor functionalitati tipice
1.7.1 Functionalitati pentru raspunsul la urgenta radiologica sau nucleara Functionalitatile tipice pentru raspunsul la urgente radiologice sau nucleare sunt
prezentate in cele ce urmeaza. Identificarea si clasificarea unei urgente radiologice sau nucleare
Identificare şi clasificarea unei situatii de urgenta radiologica sau nucleara este asigurata de catre operatorul instalatiei nucleare sau detinatorul sursei, de catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului prin Reteaua Nationala de Supravegherea Radioactivitatii Mediului in conformitate cu setul de proceduri specifice activitatii prestabilite
şi pe baza ghidurilor de lucru, elaborate anterior sau de organe și organisme internationale
(in cazul unei urgente transfrontaliere) . Notificarea şi avertizarea
Notificarile pentru situatiile de urgenta radiologica sau nucleara cu care opereaza la
Punctele Nationale de Notificare sunt:
- Notificarile internationale se pot primi / transmite in baza Conventiilor Internationale de notificare rapida şi asistenta in caz de accident nuclear sau urgenta radiologica şi/sau in baza tratatelor bilaterale de notificare rapida / asistenta şi/sau in diferite alte situatii.
- Notificarile nationale se pot primi / transmite in baza legislatiei nationale in vigoare şi
a protocoalelor de colaborare cu institutiile partenere in cadrul Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta.
Canalele oficiale pe care se trimit sau se receptioneaza notificarile sunt faxurile și telefoanele. E-mailurile si alte mijloace de comunicare sunt folosite pentru schimbul de
informatii.
Activarea structurilor Activarea Structurilor Nationale de Raspuns se realizeaza gradual, in functie de
urmatoarele criterii:
- existenta unui risc radiologic asociat cu evenimentul raportat;
- aria afectata;
- intensitatea riscului radiologic, actual sau potential (conditiile radiologice anticipate sau masurate, numar de persoane afecte).
Niveluri de activare :
- Activarea in aşteptare - sunt activate centrele operationale și operative nationale, cât
și Comitetul local pentru situatii de urgenta din zona respectiva.
- Activarea partiala - sunt activate centrele operationale și operative nationale cât și Comitetele local pentru situatii de urgenta și Comitetele judetene din regiunea respectiva
- Activarea completa - se activeaza intreaga structura nationala.
Criterii de activare a Structurilor Nationale sunt prezentate in Tabelul III.
TABELUL III
CRITERII DE ACTIVARE A STRUCTURILOR NATIONALE
TIP ACTIVARE
CRITERIU
ASTEPTARE ACTIVARE PARTIALA
ACTIVARE COMPLETA
Situatie de urgenta la un operator nuclear
Urgenta Interna la o
instalatie nucleara
Urgenta pe amplasament
Urgenta Generala
Debit de doza gama ambientala in exteriorul amplasamentelor nucleare
5÷100 µSv/h ≥100 µSv/h
Dimensiunea zonei in care exista
consecinte radiologice
Raza ≥ 100 m 100 m < Raza < 1000 m
Raza ≥ 1000 m
Numarul persoanelor contaminate
1÷5 5÷100 ≥100
Numarul persoanelor supraexpuse (doze efective > 500 mSv sau prezinta simptome de supraexpunere.)
1÷5 ≥5
Primirea unei notificari despre
aparitia unui accident nuclear cu emisie radiativa
La o distanta > 300 km de frontiera
La o distanta ≤ 300 km de frontiera
Aparitia unei
amenintari de atac terorist cu dispersie de materiale radioactive
Amenintarea nu este revendicata si
nici nu se cunoaște daca a fost pusa in practica
Amenintarea este revendicata dar nu este confirmata
Descoperirea unei surse radioactive necunoscuta
Sursa radioactive solida nedispersata
Sursa radioactive lichida sau solida dispersata
Reintrarea in atmosfera a unui satelit in care exista materiale radioactive
Daca zona probabila de impact se suprapune peste teritoriul tarii
1.7.2 Functionalitati pentru reducerea consecintelor la locul accidentului
Actiunile de reducere a consecintelor la locul accidentului sunt: - Sprijinirea echipelor de prima interventie cu experti in domeniul protectiei la
radiatii de la nivel national, capabili sa evalueze amenintarea cu materiale radioactive sau cu materiale explozive;
- Asigurarea echipamentelor de protectie şi a dotarilor tehnice necesare pentru toate persoanele care intervin;
- Asigurarea fixarii contaminarii radioactive a terenurilor, decontaminarea persoanelor, animalelor, a cladirilor, cailor de acces şi a bunurilor materiale;
- Colectarea, transportul şi depozitarea substantelor radioactive solide şi lichide, - Restrictionarea consumului şi comercializarii produselor agroalimentare şi a apei; - Instruirea populatiei privind masurile de protectie şi regulile de comportament pe
timpul urgentei nucleare sau radiologice.
1.7.3 Functionalitati pentru masuri urgente de protectie a populatiei Pentru a furniza criteriile necesare cu scopul de a implementa anumite masuri de
protectie, s-au stabilit Niveluri pentru Actiunile de Protectie bazate pe nivelurile de doze proiectate. Nivelurile pentru Actiunile de Protectie sunt exprimate ca interval, deoarece decizia implementarii masurilor de protectie se bazeaza pe aspecte operationale şi de siguranta publica, precum şi pe factori tehnici.
Sunt stabilite criterii generale de interventie pentru implementarea masurilor de
protectie necesare in primele doua faze ale accidentului. In urma recomandarilor și ghidurilor
internationale post Fukushima s-au stabilit urmatoarele criterii generale de interventie: 1. Evacuare/ Adapostire : doza efectiva angajata E(τ) = 100 mSv pe primele 7 zile. 2. Admistrare de iod : doza echivalenta angajata HThiroid(τ) = 50 mSv pe primele 7zile. 3. Relocare temporara: doza efectiva angajata E(τ) = 30 mSv pe urmatoarele 30 zile
dupa primele 7 zile din momentul emisiei sau 20 mSv pentru urmatoarele 365 zile dupa cele 37 de zile de la emisie.
4. Reintoarcerea este recomandata atunci când doza efectiva angajata E(τ) scade sub 20 mSv pe timpul unui an.
Masurile de protectie pentru populatie sunt detaliate mai jos.
Adapostirea - Scopul adapostirii este acela de a reduce expunerea externa și interna
la radiatii a populatiei pentru a se evita efectele deterministe și a reduce riscul pentru
efectele stochastice. Copiii reprezinta grupul de populatie cel mai vulnerabil. Pentru a fi
eficienta, aceasta actiune de protectie ar trebui sa fie ordonata in faza cea mai rapida a
evolutiei unui accident, inainte ca aerul sa devina contaminat cu materiale radioactive.
Adapostirea poate fi ordonata de catre autoritati ca o contramasura administrativa pentru pregatirea evacuarii sau mai mult decat atât, adapostirea este o practica alternativa pe termen scurt pentru evacuare atunci când evacuarea nu este posibila sau este considerata prea riscanta. Avantajele acestei masuri sunt: poate fi implementata rapid pentru grupuri
mari de populatie, creeaza ordine și spatiu de lucru pentru personalul de salvare, simplifica implementarea urmatoarelor contramasuri.
Dezavantaje: reducerea dozei este nesigura; membrii familiilor pot fi adapostiti in
locuri diferite; pot lipsi locurile de adapostire pentru vizitatori; pot apare reactii de panica cu
autoevacuari; dificultati cu terminarea hranei, medicamentelor; dificultati asociate cu
izolarea, situatia incerta, neincrederea in mesajele oficiale.
Evacuarea - este o actiune de protectie cu atat mai eficienta cu cât populatia este
mutata cât mai departe de sursa de expunere. Eficienta este maxima atunci când evacuarea
este efectuata inainte de inceperea eliberarilor radioactive. Eficienta scade in mod
considerabil atunci când se realizeaza ca o masura corectiva dupa eliberare și scade cu orice intarziere inainte ca aceasta sa se efectueze. Obiectivele evacuarii in cazul unei
urgente radiologice sunt acelea de a evita sau minimiza efectele unei expuneri externe la norul radioactiv, de la depunerile pe sol, si ale unei expuneri interne prin inhalarea
radioactivitatii din aer. In cazul in care evacuarea se efectueaza inaintea eliberarilor
radioactive (recomandata) se evita expunerea, atât interna cât și externa. Administrarea pastilelor de Iodura de potasiu – scopul administrarii este blocarea
tiroidei pentru evitarea depunerii iodului radioactiv in tiroida. S-a ajuns la concluzia ca
distributia unica in timpul unui eveniment nu este recomandata pentru zonele de planificare
la urgenta, dar folositoare pentru zonele indepartate fata de sursa. Singura cale de expunere care se ia in considerare este inhalarea. Odata ce a fost luata aceasta masura, alte masuri
sunt luate in plus și anume: interzicerea consumului de alimente/masuri agricole și adapostirea. Viceversa nu este valabila (luarea masurilor de adapostire si interzicerea
consumului de alimente nu trebuie sa ceara in mod automat și blocarea tiroidei). Când
populatia este evacuata la timp, inainte de expunere, masura de blocare a tiroidei nu trebuie luata.
Cu toate acestea, trebuie realizate studii de la caz la caz, pentru a identifica o
combinatie adecvata de contramasuri adecvate, in functie de distanta și sursa. Acordarea primului ajutor si asistenta medicala de specialitate Acordarea primului ajutor se realizeaza de catre primele echipele de interventie in
teren cum ar fi SMURD și SAJ. Asistenta medicala de specialitate este acordata in cadrul spitalelor cu capabilitati de
tratare a persoanelor contaminate sau supraexpuse la radiatii sau, daca la nivel national
aceste capabilitati sunt depașite, se cere sprijin international.
1.7.4 Functionalitati pentru comunicarea cu mass-media şi instructiuni și mesaje
pentru populatie Comunicarea cu mass-media se face doar de catre persoanele care au acest drept
(purtatori de cuvânt) şi doar dupa o informare completa cu date referitoare la cauzele, locul, şi gravitatea accidentului.
Prin comunicarea cu mass-media se va transmite populatiei masurile ce trebuiesc luate de catre persoanele afectate, locurile de monitorizare, decontaminare a persoanelor afectate de accident.
Comunicarea cu mass-media şi populatia este o parte esentiala a pregatirii planului de raspuns la urgenta. Experienta a aratat ca lipsa unor aranjamente adecvate şi a angrenarii resurselor la timp, in cazul unei urgente, pot produce serioase intârzieri ale actiunilor necesare punerii sub control a urgentei, a implementarii pe termen lung a masurilor de restaurare şi a credibilitatii Autoritatilor. Obiectivele cheie sunt urmatoarele:
- populatia sa conştientizeze situatia, ce s-a intâmplat, consecintele pentru ei şi ce actiuni au fost planificate;
- prevenirea zvonurilor şi informatiilor conflictuale; in absenta informatiilor autoritare coerente, zvonurile vor acoperi lipsa şi vor avea efecte considerabil mai mari decât comunicarea efectiva din prima faza;
- mentinerea credibilitatii Autoritatilor şi a altor organizatii implicate in urgenta;
- reducerea impactului psihologic. Ca parte a pregatirii urgentei trebuie avute prospecte ale informatiilor generale;
acestea trebuie sa acopere termenii generali şi unitatile utilizate, aranjamentele la urgenta şi perspectiva riscurilor. Informatiile de fond asupra utilizarii radiatiilor şi planurile de urgenta trebuie prezentate pe scurt in materialul pentru mass-media; acesta poate fi utilizat in primele câteva ore, când informatiile despre accident sunt limitate.
Atunci când se pregatesc aceste comunicate, cât şi altele, trebuie sa fie clar care
este audienta tinta. Pentru accidentele pe scara mica trebuie restrânse la personalul de interventie şi, posibil, la familiile lor, pe când pentru accidentele mari, audienta va fi populatia, in general, chiar daca exista grupuri care sunt afectate, in particular, şi carora poate fi nevoie sa va adresati separat. Pentru accidente mari poate fi nevoie sa se produca prospecte şi alte documente pentru populatie, specifice circumstantelor şi consecintelor accidentului.
Pentru accidentele mari populatia trebuie informata prompt, pentru aceasta este
necesara infiintarea de linii directe de telefonie cu oamenii, intâlniri cu grupuri interesate; pe cât este posibil, comunicarea cu mass-media şi cu populatia trebuie sa se faca prin purtatori de cuvânt autorizati de catre organizatiile implicate.
Pentru un accident mic aceasta se poate face printr-un purtator de cuvânt de la locul unde a aparut accidentul. Daca accidentul se extinde, vor fi implicate şi alte organizatii şi agentii guvernamentale. Este esential pentru comunicarea cu mass-media şi cu populatia, ca aceasta sa fie coerenta şi consistenta şi sa nu se trimita informatii sau fapte contradictorii. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesar sa coopereze diferite organizatii: mecanismul pentru aceasta trebuie sa fie parte a aranjamentelor de pregatire la urgenta.
Pentru transmiterea informatiilor necesare implementarii masurilor de protectie trebuie
stabilite in avans instructiuni și mesaje clare și concise și mai ales modul lor de transmitere.
2 Studiul sistemelor informatice existente corelate cu domeniul proiectului
2.1 Stadiul actual
Sistemele de avertizare sunt in prezent folosite pentru a proteja oamenii de diferite tipuri de dezastre naturale, si s-au dovedit a fi eficiente in numeroase randuri [23]. O prezentare a sistemelor de avertizare timpurie reprezentative utilizate in prezent poate fi gasita in [24]. Dezvoltarea lor a fost stimulata in special de " Hyogo Framework for Action 2005-2015: Building the Resilience of Nations and Communities to Disasters" ( HFA ), adoptat ca o reactie la consecintele dezastruoase ale tsunamiului din Oceanul Indian din 2004. Exemplele acopera sisteme si riscuri de pe intreaga planeta, situate spre exemplu in Australia, Europa, regiunea Oceanului Indian, Africa si Asia de Nord-Est. Ele se refera la incendii, conditii meteorologice extreme, tsunami, seceta, inundatii, cutremure, desertificare, eruptii vulcanice, sau alunecari de teren. Cele mai multe dintre ele sunt axate pe un singur tip de risc, dar exista si sisteme, cum ar fi " Sentinel Asia", care integreaza date de la mai multi sateliti de comunicare sau de poziționare, care efectueaza observatii ale Pamantului, oferind avertismente timpurii pentru mai multe riscuri in regiunea Asia - Pacific [25]. Achizitia de date este sustinuta de agentii si institute spatiale din Japonia, India, Coreea, Thailanda, Taiwan si Singapore. Prelucrarea datelor se face in asa-numitele "Noduri de analiza a datelor", in care imaginile de la sateliti sunt analizate, apoi confruntate cu harti locale si interpretate pentru obtinerea unui raspuns coordonat; nouazeci de organizatii au fost implicate in acest proiect in 2013. Vizualizarea se bazeaza in general pe imagistica Web - GIS avand coduri de culori si pe harti de tip hotspots.
Unul dintre obiectivele Oficiului Natiunilor Unite pentru Reducerea Riscului Dezastrelor (United Nations Office for Disaster Risk Reduction - UNISDR) este de a colecta
dovezi credibile cu privire la riscuri si vulnerabilitati de la autoritatile locale, regionale si naționale [26]. Pentru crearea unui cadru post-2015 de reducere a riscului de dezastre, Europa a trebuit sa adopte o noua legislatie si sa stabileasca Puncte Focale HFA [27]. Cateva preocupari importante sunt: facilitarea de parteneriate, folosirea limbilor locale pentru a creste rezistenta in fata dezastrelor, schimbul de cunostinte, adaptarea la schimbarile climatice si cresterea gradului de constientizare al populatiei.
Un alt pericol in care modelele de propagare sunt foarte importante este legat de deteriorarea calitatii apei; in acest caz, sistemele de avertizare rapida trebuie sa estimeze concentratia poluantului la diferite distante de punctul de origine. Frecventa acestor evenimente este mult mai mare decat cea a dezastrelor nucleare, dar impactul este mai mic. Dificultatea de punere in aplicare a unor astfel de sisteme este ca au nevoie de profilul albiilor raurilor pentru a executa simulari si a oferi predictii exacte; acest lucru implica procesarea si stocarea de date mari dar, de asemenea, necesitatea de a le actualiza de fiecare data cand exista un eveniment hidrologic / meteorologic semnificativ. Provocarea este marita de faptul ca masurile eficiente pot fi adoptate numai in cazul in care se ia in calcul intregul bazin hidrografic si se prelucreaza datele intr-un mod integrat [28]. Un exemplu de platforma de scara larga este WISE (Water Information System for Europe)1. Un alt sistem este CyberWater, un prototip bazat pe: o retea de senzori pentru monitorizarea poluarii; software pentru hidrologie menit sa prelucreze datele si sa estimeze riscurile, bazat pe modele bi- si tri-dimensionale (de exemplu, MIKE); ArcGIS pentru vizualizarea informatiilor de avertizare timpurie, prin suprapunerea acestora pe harti hidrologice preexistente [29] .
In afara de riscurile specifice discutate in aceasta lucrare, care sunt cauzate de fenomene naturale sau de accidente industriale, cercetarile recente se concentreaza pe identificarea timpurie a amenintarilor induse de catre organizatii de terorism sau alte tipuri de atacuri. Mai multe proiecte europene efectueaza studii de cercetare si experimente cu privire la securitatea in mediul urban [30], cum ar fi LOTUS (Localisation of Threat Substances in Urban Society explosives and drugs) și SECUR-ED (Secured urban transportation – European Demonstration). LOTUS achizitioneaza date pentru detectarea semnaturilor chimice in probele de aer, folosind penetrometre, dispozitive de purjare si baloane de dilutie; ei folosesc de asemenea tehnici de ionizare pentru analiza probelor de vapori [31], precum si infrastructuri globale de pozitionare si networking. SECUR-ED aplica metode bazate pe analiza video si foloseste senzori CBRN-E (Chemical, Biological, Radiological, Nuclear and Explosives).
Un alt subiect legat de avertizarea timpurie este gestionarea dezastrelor, in cazul in care provocarea este de a colecta informatii si a lua decizii cat mai repede posibil, urmand a se initia actiuni coordonate ale mai multor organizatii din diferite tari. Pericolele care pot duce la un astfel de impact transfrontalier sunt inundatiile, incendiile extinse, cutremurele sau pandemiile. Un exemplu de proiect preocupat de aceste provocari este IDIRA (Interoperability of data and procedures in large-scale multinational disaster response actions) 2011-2015 [32], reunind parteneri din Germania, Austria, Grecia, Marea Britanie, Republica Ceha, Elvetia si Italia.
Mai multe exemple de sisteme de alertare functionale sunt prezentate in Anexa 1, iar sisteme reprezentative de avertizare timpurie sunt trecute in revista in Anexa 2. In plus, Anexa 3 ofera descrieri scurte ale elementelor definitorii pentru mai multe proiecte europene legate de tematica situatiilor de criza, alertarea timpurie si, in general, de managementul riscurilor naturale si tehnologice.
1 http://water.europa.eu
2.2 Studiu de caz: Evaluarea consecintelor radiologice RODOS (Real-time On-line Decision Support System)
RODOS (Real-time On-line Decision Support System) a fost conceput ca un sistem
complet, care incorporeaza modele și baze de date pentru evaluarea, prezentarea și evaluarea consecintelor accidentelor pe toate distantele. Acesta poate fi aplicat la toate
distantele de la locul de eliberare și ia in considerare actiuni de urgenta și contramasuri.
El a fost proiectat sa functioneze in regim multi-user in Centrele operationale
nationale / regionale responsabile pentru managementul urgentelor radiologice si nucleare
off-site. In cazul unui accident nuclear, sistemul RODOS ofera informatii consistente și complete despre situatia radiologica, contramasuri si actiuni ce trebuie luate, ofera suport
pentru luarea deciziilor in strategiile de raspuns la urgenta. Sistemul RODOS foloseste date
meteo, date de monitorizare a radioactivitatii de la reteaua de supraveghere a radioactivitatii si masuratori din teren, pentru a imbunatati acuratetea predictiei modelelor de dispersie atmosferica si hidrologica, cat si ale proceselor radioecologice. Sistemul RODOS este
impartit in trei subsisteme și anume: - Subsistemul de Analiza (ASY); - Subsistemul de Contramasuri (CSY); - Subsistemul de Evaluare (ESY).
Niveluri suport
o Nivelul 0: reprezinta achizitionarea si verificarea datelor radiologice si prezentarea acestora, in mod direct sau cu analiza minima, pentru factorii de
decizie, impreuna cu informatii geografice si demografice (Figura 5).
o Nivelul 1: analiza si predictie a situatiei radiologice actuale si viitoare (de
exemplu, distributia in spatiu si timp, in absenta unor contramasuri) pe baza
informatiilor (termen sursa, date de monitorizare radiologica, date meteorologice).
Figura 5 RODOS- achizitionarea, verificarea și prezentarea datelor radiologice
Diagnoza și prognoza situatiei radiologice (vezi Figura 6)
Ca și data de intrare pentru dispersia atmosferica sunt folosite datele meteo online de la turnurile meteo si prognoza numerica meteo (Figura 7). Modelele de dispersie si transport folosite pe domeniul ingust sunt ATSTEP, RIMPUFF si DIPCOT
Modelul ATSTEP este un model de dispersie Gaussian de pana la 50 km. A fost
dezvoltat pentru o simulare rapida in cazul unei eliberari de contaminanti radioactivi in aer.
Fiecare puff este analizat ca un nor separat produs initial de o emisie de durata de 10 sau
30 minute si transportat de-a lungul a doua traiectorii.
Modelul RIMPUFF este un model Lagrangian de dispersie atmosferica, proiectat sa
calculeze concentratia si dosele rezultate din dispersia materialelor radioactive in aer.
Modelul poate fi utilizat in conditii meteorologice instabile si neomogene; de cele mai multe
ori este utilizat ca sa estimeze consecintele pe termen lung in urma eliberarii in aer a materialelor radioactive.
Figura 6 Ecran RODOS de diagnoza si prognoza radiologica
Figura 7 RODOS- Colectare date pentru dispersia atmosferica
Modelul DIPCOT este un model de dispersie Lagrangian care simuleaza dispersia de aer poluant deasupra unui teren complex. Masa de poluant este distribuita pentru un anumit
numar de puffuri fictive sau particule, care sunt inlocuite intr-un domeniu computational in acord cu viteza vantului, pentru care este adaugata o componenta aleatorie. DIPCOT a fost introdus in RODOS pentru a rula atat in modul automatic (pentru diagnoza si prognoza) cat
si in modul interactiv (prognoza).
o Nivelul 2: simulare a potentialelor contramasuri (de exemplu, adapostire,
evacuare, emisiunea de tablete de iod, relocare, decontaminare si interdictii
alimentare), in special determinarea de fezabilitate si cuantificarea beneficiilor si dezavantajele lor.
o Nivelul 3: Evaluarea si prioritizarea de strategii alternative pentru contramasuri prin analiza-cost beneficiu (costurile, doza evitatata, reducerea stresului,
acceptabilitatea sociala si politica), tinand seama de preferintele sociale, asa cum sunt percepute de catre factorii de decizie.
Pentru rularea in sistemele de operare Windows si Linux sistemul a fost dezvoltat in JAVA si a fost redenumit JRODOS.
Figura 8 Profilul vertical : viteza si directia de transport
Figura 9 RODOS- Nivelul 2 Simulare a potentialelor contramasuri
Figura 10 RODOS- Nivelul 3 Evaluarea și prioritizarea de strategii alternative pentru contramasuri
Figura 11 Arbore de decizie pentru interzicerea consumului de lapte
Figura 12Interfata JRodos
Figura 13 JRODOS Camp de viteze
Figura 14 JRODOS Pana de nor in Google maps
2.3 Studiu de caz : Comunicatiile in aplicatia ELAN-E Romania
Comunicarea pe timpul urgentei se asigura prin reteaua de telefonie fixa si mobila, precum si in reteaua radiotelefon de cooperare cu institutiile M.A.I. Frecventa utilizata in reteaua radiotelefon nu poate fi utilizata decat in scopurile destinate situatiilor de urgenta.
Mijloacele de comunicatii utilizate de catre personalul cu responsabilitati de urgenta radiologica sunt cele din dotarea fiecarei institutii implicate in raspuns, iar la nevoie acestea vor fi suplimentate cu mijloace de comunicatii fixe si mobile, astfel:
telefoane mobile; radiotelefoane fixe; radiotelefoane mobile; radiotelefoane portabile; statii radio; radiotelefoane ale retelei guvernamentale gestionata de STS .
Sistemul Integrat de Management al Informatiei in situatii de accident nuclear sau
urgenta radiologica in Romania este aplicatia ELAN-E Romania si a fost testata cu succes cu ocazia desfasurarii exercitiului de protectie si interventie “NAUTILUS-2011” – Aprilie 2011
ELAN-E Romania este o aplicatie web conceputa pentru a vehicula informatii in timp real in situatii de accident nuclear sau urgenta radiologica intre diferitele structuri ale Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta. Informatiile sunt structurate atat tematic cat si cronologic, si pot fi accesate in timp real de centrele operative pentru
situatii de urgenta si de factorii de decizie la nivel judetean si/sau national, pentru un raspuns eficient si coordonat al tuturor structurilor implicate.
Exista 4 ecrane principale in cadrul aplicatiei ELAN-E Romania: Ecranul “ESD” (
- Figura 15 ) este ecranul in care aplicatia intra automat la lansare, initialele provenind de la “Electronic Situation Display”. Acest ecran este dedicat managementului de informatii in timp real, unde se vizualizeaza informatiile publicate de autoritati, unde se pot crea, edita si/sau modifica informatiile produse in cadrul grupurilor de lucru.
- Ecranul INTERNATIONAL (Figura 16) contine informatii si linkuri utile catre sistemele internationale de raspuns in situatii de urgenta. Aici vor fi postate in exercitii sau urgente mesajele transmise catre Agentia Internationala pentru Energie Atomica de la Viena si mesajele catre Uniunea Europeana. De asemenea, aici vor fi postate, in limba engleza, mesaje de presa si alte materiale informative cu privire la exercitiul sau evenimentul respectiv, pentru a fi accesate de catre comunitatea internationala.
- Ecranul BASICS (Figura 16) contine informatii si linkuri utile pentru toti utilizatorii aplicatiei. Aici sunt postate formulare standard pentru notificarea unei situatii de urgenta, pentru raportarea rezultatelor masurarilor de radioactivitate si pentru elaborarea rapoartelor de situatie. De asemenea, utilizatorii vor gasi aici alte documente importante cum sunt legislatia specifica, planuri de interventie (la nivel judetean si national), linkuri catre aplicatii web pentru evaluarea consecintelor radiologice ale unei situatii de urgenta, alte documente suport.
- Ecranul ARCHIVE (Figura 18) este conceput pentru stocarea si vizualizarea evenimentelor trecute, care nu mai sunt active. La finalizarea unui eveniment (exercitiu sau situatie reala) administratorul de sistem va crea o arhiva cu titlul scenariului respectiv, in care vor fi stocate toate mesajele publicate in sistem pe durata evenimentului. Arhiva poate fi deschisa de orice utilizator in cadrul ecranului “ARCHIVE”, pentru analiza si informare. Mesajele nu mai pot fi modificate, ci doar vizualizate de catre cei interesati in evaluarea evenimentului respectiv.
Figura 15 ELAN-ecranul“ESD”
Figura 16 ELAN-ecranul“ESD”
Figura 17 ”Ecranul „BAZICS”
-
Figura 18 Ecranul „ARCHIVE”
Informatiile vehiculate in cadrul aplicatiei sunt informatii structurate pe tematici specifice unei situatii de urgenta nucleara sau radiologica. Criteriile de structurare se afla in
partea stanga a ecranului principal “ESD”, in bara verticala de meniuri. Informatiile pot fi selectate, sau pot fi listate in ordine cronologica, in functie de momentul publicarii (
Arhiva se deschide dând „click” pe titlul arhivei.
Accesarea informaţiei se realizeaza dând „click” pe titlul folderelor situate în bara verticala din stânga ecranului. Ecranul este în lucru, configuraţia barei verticale va fi modificata în viitor.
Accesarea informaţiei se realizeaza dând „click” pe titlul folderelor situate în bara verticala din stânga ecranului. Ecranul este în lucru, configuraţia barei verticale va fi modificata în viitor.
Figura 19).
Figura 19 ELAN Selectarea informatiei
Aplicatia ELAN-E Romania poate fi utilizata atat pentru lucrul in cadrul propriei organizatii de urgenta, cat si pentru vehicularea informatiilor in cadrul sistemului national de management al situatiilor de urgenta. In cadrul aplicatiei sunt definite urmatoarele tipuri de grupuri:
grupul principal ELAN-E si
grupuri de lucru pentru autoritatile din componenta Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta
Au fost definite 60 grupuri de lucru (
Figura 20) pentru: - centrele operative nationale (CANUR, CNCCI, COC-MAI), - centrele operative ale ministerelor (MAE, M Agriculturii, M Apararii, M Mediului, M
Sanatatii, M Transporturilor), - centrele operative ale autoritatilor publice centrale (CNCAN, INSP, ANPM, ANM,
ANSVSA, ANDR), - centrele operative ale Comitetelor Judetene pentru Situatii de Urgenta (42), - centrele operative ale instalatiilor nucleare (CNE Cernavoda, IFIN-HH); - un grup special inter-institutional a fost creat pentru prezentarea rezultatelor
sistemului de suport al deciziei RODOS (operat acum de IFIN-HH, IGSU, CNCAN si CNE Cernavoda).
Din lista de criterii pentru structurarea informatiei, fiecarui grup de lucru creat ii este asignat un numar de tematici specifice (Notifications, Event/NPP Information, Weather Information, etc.), in functie de specificul activitatilor si de rolul in situatii de urgenta. Nici un grup de lucru nu poate avea asignat totalul criteriilor prezentate.
Doua categorii de utilizatori sunt definiti in cadrul aplicatiei: - utilizatorii asignati unuia sau mai multor grupuri de lucru; acestia au drepturi de
vizualizare si editare in cadrul aplicatiei; - utilizatorii apartinand doar grupului principal ELAN-E; acestia au doar drept de
vizualizare. Lucrul in cadrul organizatiei proprii de urgenta se realizeaza prin apartenenta la un
grup de lucru. Informatiile produse in cadrul unui grup de lucru pot fi vizualizate si/sau modificate de catre cel care a initiat mesajul, sau de catre ceilalti membri ai grupului. Atata vreme cat informatia este pastrata in cadrul grupului (“group internal”), ea poate fi vizualizata doar in cadrul grupului si poate fi stearsa sau modificata de catre membrii grupului. Din momentul in care informatia este publicata in sistem, ea devine vizibila pentru toti utilizatorii conectati la aplicatie si nu mai poate fi modificata sau stearsa. La un mesaj postat in sistem se pot adauga comentarii de catre alti utilizatori.
Aplicatia ELAN-E Romania este o platforma software comuna pentru schimbul de informatii si date in timp real in situatii de urgenta, intre diferitele structuri de raspuns ale Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta. Este specifica accidentului nuclear si urgentei radiologice. Uneste “virtual” toate centrele operative la nivel national si judetean si principalele instalatii nucleare din România. Factorii de decizie ai structurilor de raspuns au acces “read-only” la aplicatie, beneficiind de rezultatele expertizei tehnice a structurilor din subordine. Expertii vor avea acces “read and write”, pentru a introduce in aplicatie mesajele si informatia obtinuta, in functie de domeniul de competenta al fiecarei organizatii / minister. Publicarea informatiei in sistem se realizeaza numai cu acordul factorilor de decizie – va fi nevoie de proceduri interne la nivelul fiecarei organizatii de raspuns.
Figura 20 ELAN-Accesul la informatii-GRUPURI
3 Solutii de implementare
3.1 Introducere
Proiectul are ca obiectiv realizarea unui ansamblu multidisciplinar de soluţii practice, orientate spre nevoile utilizatorilor de monitorizare a vulnerabilităţilor induse de obiectivele nucleare în teritoriul înconjurător, starea populaţiei, mediu şi infrastructuri, având un pronunţat caracter preventiv bazat pe capacitate anticipativă şi de alertare timpurie. În acest scop, vor fi articulate într-o secvenţa logică de procese excutabile modele analitice de evaluare radiologică şi modele conceptuale de analiză cantitativă a riscului şi vulnerabilităţii, integrate cu resursele relevante de date fizice, geografice (GIS) şi de documentaţie ştiinţifică. Prezentul Raport prezinta solutiile de implementare IT in vederea implementarii modelului experimental N-WATCHDOG EM.
3.2 Obiective
capacitatea conceptului de Demonstrator şi a specificaţiilor de componente livrate de partenerii proiectului de a conduce la un produs livrabil proiectat/reproiectat de SIVECO, la nivel de Model Experimental
conformitatea proiectului SIVECO de Model Experimental N-WATCHDOG cu obiectivele generale ale proiectului.
3.3 Descrierea solutiei
Solutia trebuie sa fie de tip WEB, deschisa, standard, bazata pe Intranet / internet printr-o retea securizata VPN si sa suporte prelucrari complexe. Toate informatiile grafice, text, imagine si multimedia asociate, trebuie sa fie gestionate intr-o baza de date relationala.
Modulul GIS trebuie sa fi constituit, din:
Componenta software SGDB;
Componenta software GIS server;
Componenta software WEB de integrare;
3.4 Componenta SGDB
La nivel software, solutia trebuie sa poata rula pe un server de baze de date Open Source, cum ar PostGreSQL, MySQL sau echivalent, pentru a elimina necesitatea achizitionarii de noi licente la fiecare noua instalare. SGBD-ul pentru modulul GIS trebuie sa indeplineasca urmatoarele specificatii minime obligatorii: datele spatiale trebuie sa poata fi stocate in dubla precizie, eliminand astfel
neconcordantele in ceea ce priveste precizia datelor, unificand prelucrarea geometriei si simplificand geoprelucrarea volumelor mari de date geospatiale;
fisierul unei baze de date geospatiale trebuie sa poata fi stocat sub forma unui folder de fisiere care poate fi stocat atat pe platforme Windows cat si Linux sau Unix, fara limite pentru volumul de date geospatiale ce se doreste a fi salvat;
continutul fisierului unei baze de date geospatiale trebuie sa poata fi de asemenea comprimat.
sa fie un SGBD suport pentru baze de date obiectual-relationale, stabile, sigure si scalabile la nivel enterprise;
sa permita manipulare datelor spatiale; sa asigure toata gama de functionalitati descrise in specificatiile OpenGIS “Simple
feature for SQL”, functionalitati ce permit efectuarea unor interogari si analize spatiale complexe;
sa permita raportare si analiza; sa ofere o infrastructura scalabila cu care se pot livra in organizatie datele necesare ca
suport decizional. SGBD pentru modulul GIS trebuie sa contina urmatoarele componente: unelte de dezvoltare pentru modulele ETL (Extract, Transform and Load), pentru design-
ul bazelor de date atat relationale cat si multidimensionale, pentru design-ul rapoartelor;
unelte pentru administrarea bazelor de date, ale proceselor obisnuite care se executa asupra bazelor de date precum si ale rapoartelor.
3.5 Compoenenta GIS Server
In vederea implementarii unui sistem unic centralizat integrat cu capabilitati GIS WEB se va utiliza componenta GIS Server. Componenta software GIS Server trebuie sa indeplineasca urmatoarele specificatii in vederea posibilitatii administrarii datelor spatiale centralizat: trebuie sa asigure stocarea si utilizarea centralizata a datelor geospatiale prin
intermediul DBMS-urilor consacarate (IBM DB2, IBM Informix, Oracle (fara extensii suplimentare), Microsoft Access, Microsoft SQL Server, PostgreSQL);
trebuie sa asigure functionalitati de interoperabilitate cu diverse baze de date Oracle (fara extensii suplimentare), IBM DB2, IBM Informix, Microsoft SQL Server, PostgreSQL;
sa ofere un cadru de lucru scalabil pentru publicarea pe Internet a hartilor interactive, datelor geospatiale, serviciilor WEB GIS si accesul utilizatorilor la acestea;
suport pentru format KML (citire si publicare de servicii tip KML care sa poata fi accesate de client web si desktop ce suporta formatul KML) si integrarea totodata cu acesta si a simbologiei, etichetelor text, grafice, draparea directa peste modelul digital al terenului si posibilitatea de auto-refresh pe server si a optimizarii proceselor de analiza tridimensionala;
integrare cu aplicatiile software desktop; sa permita accesul la bazele de date stocate intr-un sistem de gestionare a bazelor de
date si sa asigure portabilitatea schemei acesteia si o flexibilitate a configurarii diferitelor tipuri de sisteme de gestionare a bazelor de date (IBM DB2, IBM Informix, Oracle, Microsoft Access, Microsoft SQL Server, PostgreSQL);
sa dispuna de un set de instrumente dedicate optimizarii publicarii rapide a documentelor harta ca servicii web harta, mentinand totodata si standardele cartografice complexe ale layerelor create prin intermediul aplicatiilor GIS desktop specificate anterior;
sa permita utilizarea datelor vector si datelor raster cu diverse rezolutii; suport ale specificatiilor Open GIS Consortium (OGC) Simple Feature Specification
pentru orice sistem de de gestionare a bazelor de date: Oracle, DB2, Informix, SQL Server, Postgres etc.;
administrarea serviciilor web GIS prin intermediul unei aplicatii web (utilizare intr-un browser) si posibilitatea publicarii de servicii Web profesionale. Crearea rapida de servicii GIS si dezvoltarea rapida a portalelor web GIS cu ajutorul exemplelor de cod si a template-urilor puse la dispozitie de producatorul software;
posibilitatea utilizarii servicii web geospatiale oferite de Google, Yahoo, Microsoft (Bing Maps);
sa ofere posibilitatea de particularizare, integrare si comunicare tinand seama de standardele internationale specifice informatiei geospatiale si asigurarea interoperabilitatii Web;
suport pentru IPv6 si Unicode – sa ofere suport atat pentru protocolul IPv4 si IPv6 cat si Unicode;
sa ofere suport pentru realizarea analizelor pentru toate formatele raster si vector suportate de aplicatiile software desktop GIS;
sa permita utilizarea de sisteme de proiectii diferite “on-the-fly“ pe durata analizelor;
3.6 Componenta software WEB de integrare
Componenta software WEB de integrare va permite integrarea intre modulele componente ale N-WATCHDOG PoC, baza de date geo-spatiala si server-ul GIS WEB permitand astfel accesul catre aplicatiile desktop de specialitate si publicarea rezultatelor acestora intr-o interfata WEB prietenoasa. Componenta WEB va permite accesul centralizat catre urmatoarele subcomponente ale N-WATCHDOG PoC:
APPLICATIONS DESCRIPTION
THE FAR-FIELD WATCHDOG* The 24/7 automatic forecasting of the radiological situation (RadSit) and the consequent territorial vulnerabily, over areas of radii in the order of tens to a few hundred kilometres.
THE NEAR-FIELD WATCHDOG
The 24/7 automatic forecasting of the radiological situation (RadSit) and the consequent territorial vulnerabily, over areas of radii in the order of one to a few ten kilometres.
TUTORIALS
The Far-Field Trainer Assissted, step-by-step initiation of users in understanding and operating the Far-Field Watchdog app.
The Near-Field Trainer Assissted, step-by-step initiation of users in understanding and operating the Near-Field Watchdog app.
SFX – Complex Terrain Issues
Addresses special situations – RDD (Radioactive Dispersion Devices) events, that feature specific source terms and consequencial environmental factors including site topography affecting RadSit and territorial vulnerability.
UTILITIES
Source Terms Interactive evaluation of atmospheric radioactive emissions Source Terms, based on plant condition.
Meteo Forecasts Acquisition, processing and precautionary storage of meteorological forecasts for use in the RadSit and vulnerability anticipative assessments.
Maps and GIS Introduction to WATCHDOG's mapping and GIS-handling facilities.
Radiological Data Introduction to WATCHDOG's data libraries: contents and updating.
Static Vulnerability Assessment A tool to understand, assess and store for further use the Static Vulnerability of communities.
RECORDS
The Watchdog Archives
A desktop-based fast-reconstructor-viewer of cases already assessed by the applications under Missions 'APPLICATIONS' and 'TUTORIALS', based on the respective inputs.
The Watchdog Server A platform-embedded server for the 'Situation Reports' – the standard, comprehensive, web-publishable documents generated by the RadSit and vulnerability assessment apps.
DOCUMENTS
Essentials An introduction to N-WATCHDOG.
The Reading Room A runtime library of technical documents and papers, meant to enhance user perception of, and body of information on Nuclear Safety issues and solutions.
Useful links Web links to key facilities and institutions relevant in the project context.
Anexa 1. Exemple de sisteme de alertare functionale
Emergency Alert System (EAS)
Emergency Alert System (EAS) este un sistem national de avertizare publica, care necesita implicarea furnizorilor de posturi TV si radio, de sisteme de televiziune prin cablu, furnizori de sisteme de cablu wireless, servicii de radio digitale audio prin satelit, furnizorii de servicii de difuzare directa prin satelit si cei de furnizare de servicii video sa ofere presedintelui capacitatea de comunicare pentru a aborda publicul american in timpul unei situatii de urgenta nationala. De asemenea, sistemul poate fi folosit de catre autoritatile de stat si locale, pentru a furniza informatii importante in situatii de urgenta, cum ar fi copii disparuti si informatii meteo de urgenta directionate catre o anumita zona [19].
Digital Emergency Alert System (DEAS)
Digital Emergency Alert System (DEAS) este un sistem coordonat de Federal Emergency Management Agency (FEMA) si reprezinta o completare a Emergency Alert System (EAS) legata de transmiterea avertizarilor si a alertelor prin text, voce, video si alte mesaje digitale catre telefoane mobile, pagere, radio si televiziuni.
Mobile Emergency Alert Systems (MEAS)
Mobile Emergency Alert Systems (MEAS-sisteme mobile de alertare de urgenta) este un nou serviciu interesant de banda larga de date mobile, ce permite radiodifuzorilor sa transmita mesaje de urgenta prin semnalele de difuzare mobile. MEAS a fost adoptat de Advanced Television Systems Committee (ATSC) ca parte a standardelor lor, si se incadreaza in orice cadru de televiziune digitala existent al furnizorilor de canale de comunicatie din SUA [20].
Emergency Warning Broadcasting System (EWBS)
Emergency Warning Broadcasting System (EWBS) este un sistem folosit pentru colectarea/obtinerea de informatii legate de posibile riscuri, obtinute de la organizatii administrative, filtrarea acestor informatii si transmiterea lor catre publicul general. Aceste sisteme activeaza la distanta trimiterea de avertizari si alerte prin canalele de comunicare, Radio si TV, telefon, mail etc. Aceste sisteme au fost dezvoltate incepand cu anii 80 in regiunea Asia-Pacific, in Japonia functionand un astfel de sistem din anul 1985. [21][22]
Anexa 2. Sisteme de avertizare timpurie functionale
Meteoalarm - Alerting Europe for extreme weather Meteoalarm, Network of the European National Weather Services (EUMETNET)
In cadrul sistemului EUMETNET, s-a creat o retea ce grupeaza Serviciile Nationale Meteorologice din Europa. A fost creat un program pentru a aduce toate valorile nivelurilor și / sau avertizarilor de alerta pe o platforma web comuna, si de a aduce la un punct comun, pe cat posibil, procesul de emitere a unei alerte sau a unui avertisment. Site-ul web ofera o imagine de ansamblu și mai multe detalii cu privire la situatia de cunoastere a vremii in Europa. In cadrul programului, este luat in considerare un set mare de parametri meteorologici (vant, ploaie, zapada / gheata, furtuni, ceata, temperatura extrem de mare / scazuta, evenimente de coasta, avalanse). Unii parametri sunt optionali, deoarece apar
numai in anumite parti ale Europei.
Obiectivele majore ale acestui sistem sunt: imbunatatirea avertismentele meteorologice si impactul acestora asupra comportamentelor cetatenilor si utilizatorilor; imbunatatirea calitatii informatiilor oferite pentru protejarea civililor la nivel de tara sau la nivel european; dezvoltarea si armonizarea unui sistem de avertizare cu niveluri de averizare diferite, aplicabile in toate zonele Europei, pentru 10 parametri de avertizare diferiti, intr-un limbaj clar pentru utilizatori, pentru avertizarea acestora asupra evenimentelor meteorologice posibile, a impactului, si pentru a-i sfatui pe cetateni cum sa se comporte. Acest sistem este disponibil online la adresa: http://www.meteoalarm.eu/
Strengthening community-based disaster preparedness in Indian Ocean countriesUNESCO Intergovernmental Oceanographic Commission United Nations International Strategy for Disaster Reduction
In cadrul acestui proiect s-a dezvoltat un parteneriat de colaborare cu numeroase organizatii, cum ar fi Natiunile Unite, pentru a sprijini dezvoltarea integrata a sistemelor de avertizare timpurie de tsunami, si are ca scop imbunatatirea managementului riscurilor de dezastre si reducerea acestora. Comisia “United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization Intergovernmental Oceanographic Commission (UNESCO/IOC”) este la conducerea acestui proiect pentru a se putea ajunge la un consens privind elementele cheie ale unui sistem de avertizare timpurie pentru tsunami, si pentru a asigura un interimat in regiunea Oceanului Indian.
Obiectivul principal a fost furnizarea unui cadru integrat pentru intarirea sistemelor de avertizare timpurie in regiunea Oceanului Indian, bazandu-se pe sistemele existente, si pentru a facilita coordonarea intre diversele institutii specializate si tehnice. S-a creat o legatura intre capacitatile tehnice disponibile ale sistemelor de avertizare timpurie cu capacitatile de gestionare a urgentelor si a actiunilor umanitare, implementandu-se rapid primii pasi pentru stabilirea eficienta a capacitatilor de avertizare in caz de tsunami in acea regiune.
Use of community radios to promote drought early warning in Northern Kenya Garba Tulla Development Organization (GTDO)
Garba Tulla Development Organization este o organizatie bazata pe comunitatea locala, ce este implicata in initiativele de dezvoltare a comunitatii in districtul semi-arid din nordul Kenyei.
Radioul reprezinta un instrument de comunicare important intre sate, in primul rand pentru a retransmite informatii de avertizare timpurie despre starea secetei pe pasuni, despre apa si boli, pentru a se comunica intre sate si statia de baza GTDO, pentru schimb de informatii de securitate, si pentru ca sa se realizeze o coordonare a programului de dezvoltare in zona. Aceasta initiativa a imbunatatit foarte mult colaborarea si coordonarea intre comunitatile locale, guvern si alte agentii de ajutor, care in cele din urma au consimtit ca propriile lor aparate de radio sa fie conectate la sistemul de radio comunitar, astfel imbunatatind acoperirea in zona.
Disaster-resilient communities in Mozambique, INGC - Instituto Nacional de Gestão de Calamidades, InWEnt - Capacity Building International Germany
In primavara anului 2000, o cantitate mare de precipitatii combinata cu patru cicloni au creat in Mozambic, o inundatie fara precedent in ultimii 50 de ani, in care au murit aproximativ 800 de oameni si 4, 5 milioane au fost afectati.
Scopul major al acestui program a fost de a dezvolta o comunitate flexibila in functie de dezastru si a reduce impactul dezastrelor in cadrul comunitatilor. Obiectivele sunt: sa
informeze comunitatea cu privire la pericole si riscurile dezastrelor, sa ajute comunitatile sa sporeasca capacitatile lor de a aborda riscurile. Programul are drept scop sa consolideze capacitatea populatiei, sa protejeze prin furnizarea de informatii practice cu privire la strategiile de risc in caz de dezastre si sa construiasca un sistem eficient de avertizare si raspuns la nivel local.
A fost identificat un numar de comunitati vulnerabile si au fost incurajate sa formeze comitete locale de gestionare a dezastrelor. Membrii acestor comunitati au roluri specifice si sunt instruiti in diferite domenii de reducere a dezastrelor. Unii membri se asigura ca informatiile esentiale ajung la populatia aflata in situatie critica, la autoritati si agentii de ajutorare. Altii sunt instruiti in evacuare, prim ajutor, adapost si ajutor. In scopul de a antrena cunostintele si capacitatile obtinute, sunt realizate simulari de inundatii, cicloane si cutremure. In plus, programul include dezvoltarea unor rute de evacuare si harti de risc, proiectarea planurilor de urgenta comunitare, si abordari care educe membrii comunitatii sa inteleaga mai bine si sa raspunda specific amenintarilor la care sunt expusi.
Disaster risk management in the Búzi river basin, Munich Re Foundation, INGC - Instituto Nacional de Gestão de Calamidades
Sistemele de avertizare timpurie eficiente sunt parti vitale pentru strategia de reducere a riscului de dezastru. In ultima perioada a avut loc o crestere semnificativa a dezastrelor de inundatii in multe parti ale lumii, inclusiv in Mozambic. Proiectul reprezinta un sistem de avertizare timpurie bazat pe comunitate, ce are ca zona de acoperire raul Búzi.
Oficialii din sat iau zilnic valorile precipitatiilor, in puncte strategice de-a lungul bazinului hidrografic Buzi. In același timp, ei monitorizeaza niste indicatoare clar marcate pe rau. In cazul in care precipitatiile sunt deosebit de mari sau raul ajunge la niveluri critice, aceasta informatie este transmisa prin radio. Daca rapoartele care ajung la centrul de control indica ploi abundente pe scara larga, este data alarma. Indicatoarele asezate de-a lungul raului sunt dispozitive vitale de monitorizare. Oamenii trebuie sa fie pe deplin constienti de riscul ploilor abundente. Sunt ridicate steaguri albastre, galbene sau rosii, in functie de nivelul de alerta de inundatii si multe ajutoare raspandesc avertismentele folosind un megafon. Zonele critice sunt evacuate imediat.
Early warning – Saving lives. Practical Action Nepal
Acest proiect are scopul de a stabili o comunitate care sa gestioneze un sistem de avertizare timpurie (EWS) in zonele inundabile de campie din Nepal. Datorita inundatiilor anuale, sunt pierdut bunurile si resursele comunitare. Vietile celor mai saraci, care sunt fortati sa traiasca in zonele riverane marginale, devin din ce in ce mai greu de conceput. Sistemul de avertizare timpurie este format din cinci sisteme turn de sustinere a sirenelor actionate electric. Sirenele detin baterii incarcate din surse independente de energie, care sunt reincarcate intermitent de la sistemul national. Alaturi de alegerea pozitiei turnurilor, au mai fost realizate o gama larga de activitati de sensibilizare, formare, folosire si utilizare a sistemului de avertizare timpurie, consiliere si indrumare cu privire la viabilitatea pe termen lung, precum si de gestionare a sistemelor. Introducerea acestui sistem de avertizare este parte a unui program mai amplu de reducere a riscului de dezastre bazate pe comunitate.
Scopul a fost de a reduce pierderea de vieti omenesti, pierderea de bunuri a comunitatii in timpul inundatiilor anuale prin introducerea acestui sistem de avertizare, prin planuri de raspuns si de evacuare. O data cu folosirea acestui sistem s-a marit timpul de evacuare ce este disponibil oamenilor. Au fost funizate echipamente de salvare, antrenare, dar si alte bunuri comunitare (poduri si adaposturi pentru evacuati).
Community-based tsunami early warning system in Peraliya, Sri Lanka, Community Tsunami Early Warning Centre (CTEC)
In Sri Lanka a fost lansata o serie de initiative la nivel national pentru realizarea unui sistem de avertizare timpurie centralizat. Community Tsunami Early Warning Centre (CTEC) joaca un rol important in implementarea acestui sistem. Acest sistem bazat pe comunitate este necesar pentru a disemina mesaje de alerta, mesaje de avertizare si evacuare pentru amenintari de tsunami pentru comunitate Peraliya. Centrul Community Tsunami Early Warning Centre va oferi informatii cu privire la tsunami si alte pericole naturale pentru public.
Ideea este de a crea o cultura a pregatirii pentru dezastre in Sri Lanka la nivel de comunitate si cu participarea comunitatii. Un accent deosebit este pus pe protectia grupurilor vulnerabile.
Un centru de avertizare timpurie bazat pe comunitate ajuta, de asemenea, la prevenirea consecintelor negative in timpul unei urgente, cum ar fi asigurarea securitatii bunurilor care nu pot fi luate in timpul evacuarii.
Mobile Democracy Platform, Project Turkey ECOTEL
Proiectul Mobile Democracy Platform creeaza o punte de legatura intre cetateni si administratiile locale, bazandu-se pe tehnologii mobile care sunt folosite de oameni din toate clasele sociale și economice. Proiectul a fost executat de catre municipalitati in 2004. Acesta are doua componente principale: “888 Cell broadcast Channel” si “3870 Interactive Participatory Channel”. Cu “888 Cell broadcast Channel”, guvernele locale pot difuza informatii cu privire la orice subiect legat de regiunea lor, in special inainte sau dupa situatii de urgenta, cum ar fi avertismente, alerte sau indicatii cu privire la ce se poate face cu tehnologia Cellbroadcast. Administratiile locale informeaza cetatenii prin "888 Cellbroadcast Channel". Cetatenii pot transmite toate sugestiile lor, cereri sau reclamatii, catre autoritatile locale, prin trimiterea unui mesaj text ce are costul unui SMS normal, folosind “3870 Interactive Participatory Channel”.
Avantajul acestui canal in situatii de urgenta este ca, chiar si atunci cand mii de oameni trimit mesaje text in același timp, toate ajung la municipalitate, prin urmare, se pot determina zonele cu prioritate si apoi se poate lansa primul ajutor in zonele cu cele mai multe cereri. Platforma Mobile Democracy Platform si agenda sa de baza, și anume “Mobile Democracy Emergency Alert System”, sunt implementate in prezent in 35 de administratii locale din Turcia.
Scopul proiectului este de a salva vieti prin transmiterea de informatii eficiente in timp util catre persoanele cu risc. Proiectul contribuie, de asemenea, la construirea unei societati de indivizi preocupati si care sunt constienti de posibilele riscuri care pot aparea in comunitatea lor și de ce trebuie facut in situatiile de urgenta. Scopul general este de a institui un sistem de avertizare timpurie incluziva, prin intermediul tehnologiilor mobile adoptate de catre municipalitatile respective.
Disaster management support system in the Asia-Pacific region - Sentinel Asia, Japan Aerospace Exploration Agency (JAXA)
„Sentinel Asia" este un sistem important de distribuire a informatiilor, pe Internet. El ajuta la distribuirea de informatii relevante prin satelit si in-situ, axat pe mai multe pericole, in regiunea Asia-Pacific. Sistemul se bazeaza pe informatii trasnmise prin satelit si pe imagini obtinute de la satelitii geostationari disponibili ce se ocupa cu observarea Pamantului sau de la satelitii care orbiteaza in jurul Pamantului, inclusiv sateliti meteorologici care furnizeaza date de rutina in regiune. Sentinel Asia suprapune imagini din satelit cu harti digitale de teren oferite de functiile Web-GIS Asia Digital. Imaginile din satelit devin imagini cu valoare
adaugata, atunci cand efectele dezastrului sunt extrase si puse la dispozitie pentru combinarea cu imaginile digitale de pe site.
Scopul proiectului este de a crea un serviciu de distributie fundamental, care foloseste date si imagini legate de dezastre si pericolele produse in regiunea Asia-Pacific, aproape in timp real. Aceste servicii cuprind o varietate de elemente diferite. Organizatiile spatiale ofera imagini din satelit (jpeg) cu true-color, de cea mai buna rezolutie. Datele prin satelit includ, de asemenea, date hotspot si date legate de precipitatii. Alte date de baza prelucrate folosind Asia Digital formeaza o harta digitala oferita de „National Geospatial-Intelligence Agency and LANDSA T images”, care acopera intreaga zona a Asiei. In plus, pe site sunt furnizate imagini din camere digitale de inalta rezolutie, harti digitale regionale. Informatii suplimentare detaliate legate de dezastru vor fi puse la dispozitie ulterior de Asian Disaster Reduction Center (ADRC).
Developing desertification assessment and constructing an early warning system, University of Tokyo
Instituirea unui sistem de avertizare timpurie operational si eficient din punct de vedere al costului, folosit in cazul secetei si desertificarii, se numara printre principalele puncte de pe ordinea de zi, elaborate de catre „Committee on Science and Technology al UN Convention to Combat Desertification (UNCCD)”. Universitatea din Tokyo a publicat un studiu pilot a unui astfel de sistem pentru zonele aride si semi-aride din nord-estul Asiei.
A fost dezvoltat un model integrat, care combina studiile de teren, teledetectia si tehnicile de modelare pentru site-urile selectate (stepa Gobi, regiunile de stepa si de arbust de stepa).
Scopul principal a fost de a dezvolta un model integrat, care face posibila obtinerea vulnerabilitatii terenurilor la scara locala, pentru a stabili planuri de gestionare a ecosistemelor la o scara mai mare, precum si pentru a identifica cele mai adecvate posibilitati de utilizare a terenurilor. Acest studiu de evaluare a desertificarii pe scara larga include obiectivele de referinta de desertificare care indica o pierdere pe termen lung a productivitatii agricole. Proiectul se adreseaza tuturor persoanelor implicate in pastoritul animalelor si transhumanta in zona de Nord-Est a Asiei. Initiativa a fost implementata de catre Ministerul de Mediu din Japonia.
Mitigation of geohazards - Assessing disaster risk in Indonesia, Federal Institute for Geosciences and Natural Resources (BGR)
Datorita ciocnirilor placilor tectonice in arhipelagul indonezian, tara se confrunta cu toate tipurile de riscuri naturale si catastrofe pe tot parcursul anului. In aceasta zona au loc in fiecare zi cutremure, eruptii vulcanice, alunecari de teren si inundatii. Indonesia reprezinta tara cu gradul cel mai inalt de expunere la dezastre. In cadrul proiectului " Georisks Management", guvernele locale din Flores si Java au fost asistate in evaluarea si atenuarea efectelor catastrofelor. Lectiile invatate din proiect au fost ca managementul dezastrelor este indispensabil pentru protejarea vietii unei populatii expuse la dezastru.
Lucrarea contribuie la realizarea planificarii transparente prin participarea populatiei la prevenirea riscului. Principiul de baza a fost introducerea conceptului de evaluare multi-risc, format din riscuri naturale corelate din punct de vedere geologic, urmata de o evaluare a vulnerabilitatii cu scopul de a produce o evaluare a riscurilor in caz de dezastru in zonele in curs de investigare.
Conceptul a cuprins o evaluare a geo-pericolelor pe baza informatiilor existente, completate cu datele socio-economice si ecologice. O implicare timpurie a societatii civile este obligatorie. Este importanta participarea populatiei la evaluarea riscului in toate etapele de planificare la nivel local, pentru atenuarea efectelor dezastrelor.
Implementation of tsunami early warning in local communities: "Checklist for assessment, planning and monitoring”, German Technical Cooperation (GTZ)
Lista de verificare (Checklist) a proiectului “Implementation of Tsunami Early Warning in Indonesian Local Communities”, a fost proiectata prin adaptarea cadrului si intrebarilor directoare din “Checklist for Developing Early Warning Systems", care a fost dezvoltat pe parcursul celei de a treia Conferinte Internationale privind Early Warning (EWC III) in 2006, Bonn, Germania. Lista de verificare specifica de tsunami serveste ca un instrument de evaluare, planificare si monitorizare, si a fost dezvoltata de catre echipa German Technical Cooperation International Services (GTZ-IS) German-Indonesian cooperation for Tsunami Early Warning (GITEWS) in aprilie 2007.
Lista de verificare a fost definita pentru a fi folosita ca instrument al proiectului:
- pentru evaluare: identifica situatia actuala a comunitatii cu privire la avertizarea timpurie de tsunami, identifica partile slabe si oportunitatile, dar si potentialul de imbunatatire, si identifica toate partile implicate;
- pentru planificare: identifica aspectele care necesita activitate, prioritizeaza actiunile, defineste obiectivele pentru gruprurile de lucru si dezvolta un plan de actiune;
- pentru monitorizare si evaluare: monitorizeaza si evalueaza progresul si rezultatele din timpul procesului de implementare, mentine si actualizeaza sistemul odata ce acesta a fost stabilit.
Tsunami hazard mapping methodology for district level in Indonesia, German Technical Cooperation (GTZ)
Intelegerea pericolului de tsunami si impactul potential pentru comunitatile din zonele predispuse la tsunami reprezinta elemente esentiale pentru factorii de decizie locali si ai altor parti interesate in faza de pregatire. Cu toate acestea, in prezent sunt disponibile foarte putine informatii pentru cele mai multe comunitati indoneziene. A fost dezvoltata o cartografiere a pericolelor de tsunami la nivel de raion sau de comunitate. Avand in vedere aceasta amenintare, pe coastele din Indonezia este nevoie urgenta de o mai buna intelegere a pericolului de tsunami, ca un pas crucial spre o mai buna pregatire in cazul producerii unui astfel de dezastru. Intr-o situatie ca aceasta, cartografierea pericolelor de tsunami este o sarcina in care experti, factori de decizie locali si planificatori trebuie sa lucreze mana in mana pentru a utiliza informatiile de expertiza disponibile, in scopul de a obtine rezultate maxime. Pentru a proiecta o metodologie de mapare a hazardului simpla, dar eficienta si adecvata in caz de tsunami, o echipa inter-institutionala de experti a efectuat un exercitiu de cartografiere a pericolelor de tsunami intr-o zona pilot din Java, Indonezia. Echipa a lucrat indeaproape cu reprezentanti ai organizatiilor guvernamentale si locale, cu scopul de a include toate cunostintele locale disponibile.
Obiectivul exercitiului de cartografiere este dublu. Proiectul are ca scop producerea de harti de hazard de tsunami pentru zonele proiectului, precum si dezvoltarea unei metodologii generale de cartografiere a pericolului de tsunami. Pe tot parcursul procesului de lucru a fost constientizat mai profund care este pericolul de tsunami. In plus, initiativa a generat constientizarea in randul partilor interesate la nivel local privind amenintarile de tsunami si posibillul lor impact asupra comunitatilor din zona proiectului.
Anexa 3. Exemple de proiecte europene
A4A-Alert for all
Proiectul „A4A-Alert for all” are ca obiectiv imbunatatirea eficientei alertarilor si a comunicatiilor catre populatie in gestionarea crizelor. Pentru a atinge acest obiectiv, in cadrul proiectului A4A s-a dezvoltat un cadru de alertare extins si interdisciplinar, care integreaza elementele cheie pentru a realiza imbunatatiri semnificative in ceea ce priveste nivelul de penetrare a alertelor, a raportului cost-beneficiu si a impactului real al strategiilor de alerta. Cu rezultatele proiectului, A4A isi propune sa contribuie pentru a pune bazele unei paradigme de alerte si comunicare eficienta, care este scalabila de la nivel regional la nivel european.
A4A va furniza solutii pentru a alinia procedurile si procesele de alerta in crizele contemporane (naturale sau provocate de om) catre tehnologii de comunicare si management disponibile, unind sursele de informare si tendintele emergente in comportamentul social si uman.
Opti-Alert / Enhancing the efficiency of alerting systems through personalized, culturally sensitive multi-channel communication
Proiectul “Opti-Alert / Enhancing the efficiency of alerting systems through personalized, culturally sensitive multi-channel communication” are ca scop imbunatatirea alertarii publicului larg in situatii de criza prin intermediul comunicarii multi-canal, personalizata diferit in functie de diferentele culturale. Obiectivul acestui proiect este de a dezvolta o suita de alertare care: (a) permite o simulare rapida a impactului diferitelor strategii de alerta (in functie de multitudinea dispozitivelor media selectate si de disponibilitatea actuala a mass-mediei de comunicare) (b) sprijina compozitia optima mixta de canale de comunicare (canale de alertare si mass-media individualizate) (c) imbunatateste respectarea alertelor prin adaptarea sociala si culturala, personalizarea mesajelor de alerta si a canalelor de comunicare (d) sprijina punerea in aplicare rapida si automata a unei strategii de alerta (e) se poate adresa in acelasi timp unei mari varietati de canale de comunicatie, pentru a facilita eficient transferul alertelor si (f) poate fi integrat cu instrumente existente si sisteme mostenite prin interfete bine definite.
ACRIMAS / Aftermath Crisis Management System-of-systems
Faza 1 a proiectului ACRIMAS implica 15 parteneri din 10 tari europene, ce elaboreaza un proces de integrare sistematica pentru sistemele, procedurile si tehnologiile de gestionare a crizelor din Europa, ce urmeaza a fi implementat in faza 2 a proiectului. Procesul va permite evolutia progresiva a capacitatilor de gestionare a crizelor prin activitati de experimentare si demonstratii, facilitand colaborarea, cooperarea si comunicarea la nivel european in situatii de criza la diferite niveluri de luare a deciziilor, respectand modurile de abordare diferite a gestionarii crizelor pentru tarile membre UE. Acest proces va imbunatati transferul de cunostinte aferente intre partile interesate, promovand unui mediu de co-dezvoltare a tehnologiilor si a metodologiilor. Acest proiect a avut ca punct de plecare posibilele incidente pe scara larga (create de om sau naturale) din cadrul Europei, ce necesita resurse si cooperare intre statele UE.
BRIDGE / Bridging resources and agencies in large-scale emergency management
Scopul proiectului BRIDGE este de a spori securitatea cetatenilor prin dezvoltarea de solutii tehnice si organizatorice ce imbunatatesc semnificativ managementul crizelor si a urgentelor. Platforma BRIDGE va oferi suport tehnic pentru colaborarea multi-agent in eforturile de ajutorare de urgenta pe scara larga. Cheia este asigurarea interoperabilitatii, a
potrivirii si cooperarii intre partile interesate la nivel tehnic și organizatoric. Viziunea proiectului BRIDGE este de a facilita colaborarea indiferent de granite si agentii; de a permite crearea unui tablou operational comun, cuprinzator si de incredere a incidentelor; de a permite integrarea de resurse si tehnologii in managementul fluxului de lucru; de a permite participarea activa ad-hoc a partilor implicate.
COPE / Common operational picture exploitation
Obiectivul proiectului COPE a fost de a realiza o imbunatatire semnificativa privind performanta, fiabilitatea si costurile de comanda si control al managementului situatiilor de criza civile. Au fost create solutii noi, prin combinarea modului de abordare orientat catre factori umani cu dezvoltarea tehnologiei. Scopul a fost de a aduce o imbunatatire in fluxul de informatii, cu scopul de a creste gradul de constientizare a situatiei intre agentii la toate nivelurile lantului de comanda, in situatii de gestionare a urgentelor. Abordarea bazata pe utilizator a dus la dezvoltarea de noi tehnologii pentru a sustine cerintele de informare si folosire la locul evenimentului. Proiectul a aplicat o gama larga de metode bazate pe factori umani, de la modelarea sarcinilor functionale pana la simulari de utilizator pentru a intelege mai bine procesele individuale ale agentiilor si a se asigura ca noile sisteme se potrivesc cerintelor si pot fi integrate cu procedeele si tehnologiile mai vechi.
CRISYS / Critical Response in Security and Safety Emergencies
Proiectul implica intelegerea functionarii sectorului protectiei civile. Sunt revizuite solutiile si procedurile adoptate in prezent, mediile operationale, juridice, sociale, politice, mostenite, in care sunt stabilite aceste mecanisme. Activitatea desfasurata in faza actuala are drept scop intelegerea deplina a aspectelor legate de nevoile operationale eficiente (de exemplu, interoperabilitatea solutiilor tehnice, procedurile comune, instrumentele de decizie in criza, importanta limbilor straine; abordarile comune de formare; metodologiile omogene de evaluare a riscurilor etc.) pentru actiunile cele mai importante. Utilizatorii si cetatenii sunt cheia critica a succesului pentru proiect. Construirea unei relatii bune este o parte esentiala a proiectului. Acest lucru necesita crearea unui dialog public-privat cu utilizatorii locali, nationali, internationali, guverne si cetatenii.
INDIGO / Crisis management solutions
Proiectul INDIGO are ca scop cercetarea, dezvoltarea si validarea unui sistem inovativ, ce integreaza cele mai recente progrese in realitatea virtuala si simulare, cu scopul de a spori atat eficacitatea pregatirii operationale, cat si gestionarea unei crize sau a unui dezastru. Sistemul propus va consta dintr-un instrument esential, integrat pentru instruirea personalului, planificarea operatiilor, precum si pentru usurarea managementului crizelor si cooperarea in cadrul organizatiilor si intre natiuni. Acesta va permite utilizatorilor: sa afiseze si sa manipuleze o reprezentare vizuala operationala a situatiei care este completa si ușor de inteles, pentru situatii interne si externe; sa simuleze diferite scenarii de evolutie pentru planificare, formare profesionala si anticiparea starilor viitoare, precum si a dezvoltarilor iminente din timpul operatiunilor, dar si a analizei evenimentelor de dupa criza; sa implice unitatile de prim raspuns si unitatile de teren la exercitiile simulate; sa sporeasca activitatea dincolo de granitele organizationale si de nivelurile de decizie.
PANDORA / Advanced training environment for crisis scenarios
PANDORA este un proiect de gestionare a crizelor care dezvolta un set de instrumente si medii de instruire, propunandu-si sa elimine decalajul dintre exercitiile de masa si exercitiile de simulare din lumea reala. Proiectul are o abordare globala a gestionarii crizelor, oferind un mediu aproape real de instruire. El va crea un mediu care poate oferi unui manager de criza o implicare activa in gestionarea unei crize si valori adecvate privind performanta.
Acest mediu va furniza:
- Un scenariu realist si complet, cu o actiune aproape in timp real, in concordanta cu situatia asteptata din lumea reala;
- Stare emotionala realista, prin factori de intrare si de stres;
- Potentialul de a include manageri de criza diferiti, apartinand unor sectoare diferite.
PANDORA pune accent pe starea emotionala a managerului de criza, deoarece cunostintele acestuia sunt critice pentru dezvoltarea de politici eficiente de urgenta, planuri si programe de formare, in toate fazele de gestionare a situatiilor de urgenta.
SECURENV / Assessment of environmental accidents from a security perspective
Securitatea mediului devine o problema importanta pentru dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene. In ciuda tuturor eforturilor si a progreselor din domeniul securitatii si protectiei civile, habitatul natural ramane cel mai vulnerabil la stricaciunile naturale sau intentionate ale mediului. Amenintarile emergente fata de mediu si posibilele consecinte ale acestora sunt din ce in ce mai multe si mai greu de anticipat.
Obiectivul general al proiectului a fost de a creste baza de cunostinte necesara pentru a asigura securitatea cetatenilor fata de noile amenintari emergente pentru mediu. Proiectul a analizat accidente industriale și de mediu majore, impreuna cu exemplele din trecut de distrugere deliberata a mediului (razboi, terorism, santaj etc.) dintr-o perspectiva de securitate. Metodele de predictie si tehnicile de constructie a scenariilor au fost dezvoltate si utilizate pentru a evalua riscurile viitoare posibile, cu scopul de a oferi recomandari pentru imbunatatirea pregatirii utilizatorilor finali si a factorilor de decizie politica.
DITSEF / Digital & innovative technologies for security & efficiency of first responder operations
Una dintre principalele probleme ale „Unitatilor de prim ajutor” (ex: pompieri, politie etc.) in cazul unei crize care apare la infrastructurile critice este disponibilitatea informatiilor relevante pentru aceste unitati si pentru managerii locali. Principalele dezavantaje curente ale unitatilor de prim ajutor sunt pierderea comunicarii si a locatiei, lipsa de informatii privind mediul (temperatura, gaze periculoase etc.), precum si eficienta slaba a interfatei om-masina. Din acest motiv, exista un decalaj in timpul interventiei. Proiectul DITSEF vizeaza cresterea eficientei si sigurantei Unitatii de prim ajutor prin colectarea de informatii optimale si diseminarea acestora la nivelurile de comanda superioare.
CRISIS / Critical incident management training system using an interactive simulation environment
Scopul proiectului colaborativ CRISIS este de a cerceta si de a dezvolta in Europa: - Un mediu de instruire si simulare cu accent pe luarea deciziilor in timp real si pe raspunsul la incidentele critice simulate, dar realiste, cu accent pe dignoza problemei, planificare, re-planificare, si actionare, mai degraba decat pe studierea procedurilor. - O tehnologie distribuita, sigura, scalabila, bazata pe stadiul actual al jocurilor pe calculator, care sa permita simularea colaborativa si interactiva si sa ofere un mediu de instruire la cerere in domeniul managementului crizelor din aeroporturi, a activitatilor intre indivizi si in echipa la nivel de comanda.
- O arhitectura software usor configurabila, care poate fi folosita la alte site-uri critice, cum ar fi cele pentru centralele nucleare.
- O platforma flexibila, care functioneaza ca un instrument de testare si evaluare pentru proceduri operationale noi si actuale.
INFRA / Innovative & novel first responders applications
Obiectivul fundamental al proiectului INFRA este de a cerceta si de a dezvolta noi tehnologii pentru sistemele suport digitale personale, ca parte a unui sistem de gestionare a situatiilor de criza integrat și sigur. Ele sunt folosite pentru a sprijini Unitatile de prim raspuns in situatii de criza. Obiectivele specifice ale proiectului sunt impartite in urmatoarele categorii:
- Obiective de comunicare, care implica cercetarea si dezvoltarea unui sistem de comunicatii wireless integral si interoperabil, care va permite Unitatilor de prim raspuns sa detina mijloace sigure de comunicare.
- Obiectivele Unitatilor de prim ajutor (interventie de urgenta), care implica cercetare si dezvoltare a unui sistem robust de navigatie, bazat pe trei senzori de localizare (un senzor inertial, un senzor wireless si un senzor video), un sistem de adnotare videoclip pentru PDA-urile Unitatilor de prim ajutor, senzori pentru identificarea in timp real a expunerii la radiatii si materiale periculoase, si aplicatii pentru detectarea scurgerilor de gaze si a incendiilor.
- Obiectivele de standardizare, care includ cercetare si dezvoltare la nivel european pentru standardizarea cadrului de comunicare.
- Obiectivele demonstrative, care constau in demonstrarea validitatii standardelor si comunicatiilor INFRA in aplicatii de prim ajutor.
VITRUV / Vulnerability Identification Tools for Resilience Enhancements of Urban Environments
Cum jumatate din populatia lumii traieste in prezent in centre urbane, securitatea cetatenilor este extrem de importanta si reprezinta o preocupare actuala. Astfel, practica de planificare urbana trebuie sa includa masuri de securitate adecvate pentru identificarea vulnerabilitatii si imbunatatirea raspunsului la aceasta. In prezent nu exista niciun instrument software care sa permita planificatorilor urbani sa ia in considerare aceste aspecte.
Obiectivul VITRUV este dezvoltarea de instrumente software care pot fi utilizate pentru procesul indelungat si complex de planificare urbana. Aceste instrumente abordeaza trei niveluri de detaliu diferite. El va permite planificatorilor:
• sa ia decizii sistematice calitative, bine gandite (la nivel de concept),
• sa analizeze susceptibilitatea spatiilor urbane (de exemplu tipuri de constructii, piete, transport public) cu privire la noile amenintari (la nivel de plan) si
• sa efectueze analize de vulnerabilitate a spatiilor urbane prin calcularea prejudiciului probabil asupra persoanelor fizice, cladiri, infrastructura de trafic (nivel de detaliu).
E-SPONDER / A holistic approach towards the first responder of the future
Sistemul propus abordeaza necesitatea unui sistem integrat de suport digital personal, pentru a sprijini Unitatile de prim ajutor in situatii de criza care apar in diferite infrastructuri critice, in anumite circumstante. E-Sponder propune terminale modulare si o arhitectura globala deschisa, cu scopul de a facilita nevoia de a furniza sprijin sporit in toate cazurile. Aceasta se ocupa cu studiul, proiectarea si implementarea unei platforme robuste pentru furnizarea de servicii de specialitate ad-hoc, facilitati si sprijin pentru Unitatile de prim ajutor care actioneaza la scenele de criza situate in principal in cadrul infrastructurilor critice. In scopul de a raspunde diverselor nevoi care decurg din complexitatea operatiilor, se propune o abordare pe trei straturi. Modularitatea este o problema-cheie a proiectarii sistemului de ansamblu, chiar daca se refera la unitatile de telefonie mobila a unitatilor de prim ajutor sau la aplicatiile de back-office, sisteme si servicii.
Componentele cele mai importante in acest platforma sunt:
- unitatile de prim ajutor (ofiteri de politie, paramedici, echipe de salvatori si pompieri)
- centrele mobile ale operatiilor de urgenta, ce ofera o legatura de comunicatii intre Unitatile de prim ajutor si centrul de comanda,
-centrul de operatii de urgenta, care va fi punctul central al platformei E-SPONDER si va contine intreaga infrastrutura necesara: comunicatiile, datele GIS, modulele de procesare de date, baza de date,
-perfectionarea unitatilor de prim ajutor, prin educare si formare a personalului
-logistica unitatilor de prim ajutor.
FOCUS / Foresight Security Scenarios: Mapping Research to a Comprehensive Approach to Exogenous EU Roles
Proiectul FOCUS va ajuta cercetarea pe tematica securitate europeana, pentru a permite UE sa raspunda eficient provocarilor de maine, generate de globalizarea riscurilor, a amenintarilor si a vulnerabilitatilor. FOCUS se va concentra pe viitoarele roluri alternative ale UE pentru a preveni sau a raspunde la incidente situate la "granita" dintre dimensiunile interne si externe ale securitatii care afecteaza Uniunea Europeana si cetatenii sai. Aceasta se va face prin elaborarea mai multor scenarii de amenintare.
Contributia principala a FOCUS este de a dezvolta un instrument de predictie si evaluare pe termen lung eficace la nivelul UE, populat cu analize efectuate in cadrul proiectului. In plus, FOCUS va livra produse tangibile (cum ar fi o platforma IT) dar si continutul (de exemplu, o foaie de parcurs) pentru planificarea cercetarii si decizia cu privire la prioritati. Aceste produse sunt utilizabile in afara proiectului.
FRESP / Advanced first response respiratory protection
Protectia impotriva terorismului este una dintre problemele majore luate in considerare in acest program. Daca apare un incident, in ciuda tuturor masurilor de precautie luate pentru a preveni aceste incidente, este importanta reducerea consecintelor, adica minimizarea efectelor chimice, a atacurilor biologice, radiologice si nucleare. Obiectivul proiectului este de a crea o retea de oameni de stiinta si institutii de cercetare, care sa dezvolte un cadru larg, cu scopul de a integra cele doua domenii principale de protectie (fata de substantele toxice de lupta si fata de substantele chimice industriale toxice) fara o pierdere semnificativa a capacitatii in oricare dintre ele. Acesta va integra, de asemenea, caracteristici care nu sunt deloc disponibile (cu siguranta nu in mod explicit) in actualele studii: protectia impotriva gazelor radioactive si impotriva amenintarilor biologice. Aceasta integrare necesita un studiu aprofundat al efectelor reciproce si a metodelor, precum si modalitati de a diminua efectul nociv al vaporilor de apa asupra capacitatii de absorbtie.
IDIRA / Interoperability of data and procedures in large-scale multinational disaster response actions
Momentan nu exista proceduri, instrumente și sisteme de gestionare a dezastrelor in UE care sa ia in considerare, in totalitate, cerintele specifice de cooperare internationala pe scara larga in situatii de urgenta. Aceste actiuni implica numeroase organizatii de interventie de urgenta, care trebuie sa colaboreze cu privire la sistemele tehnologice, granitele organizationale, barierele lingvistice și culturale. Tehnologiile și procedurile folosite și cercetate pana in prezent au oferit mai multe solutii pentru aspecte singulare, dar nu este inca disponibil un concept care sprijina intregul proces. In proiectul IDIRA se doreste oferirea unui cadru conceptual care permite sprijinirea si augmentarea capacitatilor de gestionare de urgenta disponibile la nivel regional (inclusiv sistemele IT existente), cu o structura de control si comanda mobila integrata flexibila. Acest sistem de tehnologii si orientari este
conceput pentru a ajuta la planificarea optima a resurselor si a operatiunilor, dincolo de frontierele nationale si organizationale.
COCAE / Cooperation across Europe for Cd(Zn)Te based security
De obicei, pentru a detecta, localiza si identifica materiale radioactive si nucleare la punctele de control sunt folosite detectoare fixe si portabile. Aceste puncte pot fi pozitionate pe drumurile publice si pe caile feroviare, pe aeroporturi sau porturi maritime. Dupa un prim semnal de alarma, trebuie sa fie efectuata o a doua inspectie. De asemena, sunt folosite detectoare portabile pentru a face diferenta intre alarmele false si alarmele reale. Punctele sunt utilizate pentru:
- a face masuratori spectroscopice
- a gasi directia si distanta sursei radioactive
- a localiza sursa intr-o incarcatura
- a lucra la o gama larga prin reglarea volumului efectiv al detectorului.
Capacitatile de mai sus vor imbunatati calitatea datelor colectate de catre ofiterii vamali in timpul inspectiilor de rutina la granite si vor asista Unitatile de prim ajutor in caz de urgenta radiologica sau nucleara, pentru a estima situatia exacta.
PRACTICE / Preparedness and Resilience against CBRN Terrorism using Integrated Concepts and Equipment PRACTICE
Obiectivul proiectului PRACTICE este de a imbunatati pregatirea si capacitatea de rezistenta a statelor membre ale UE si ale tarilor asociate la un atac din partea unui grup terorist ce foloseste arme neconventionale, cum ar fi materiale chimice, biologice, radiologice si / sau agenti nucleari. Acest lucru se va realiza cu ajutorul unui set de instrumente nou si va fi folosit pentru gestionarea incidentelor care implica asemenea materiale.
Dezvoltarea acestui set de instrumente se va baza pe: 1) identificarea, organizarea și stabilirea cunostintelor si a elementelor critice din structura evenimentului, utilizand studii aprofundate pe o gama larga de scenarii, incidente reale si exercitii, 2) analiza si identificarea lacunelor din situatiile curente, precum si organizarea si integrarea capacitatilor de raspuns alocate sau a functiilor intr-un set de instrumente, echipamente, proceduri și metode; 3) un sistem alocat sau un kit pentru informatii publice pentru sprijinirea deciziilor, formare si exercitii ale unitatilor de prim ajutor.
4 Bibliografie
1. Ranganath Navalgund, „Need for developing effective early warning systems for natural disasters using space technology”, Indian Space Research Organisation, volume 107, number 6, 2014 (online: http://www.currentscience.ac.in/Volumes/107/06/0935.pdf).
2. Mirko Montanari, Sharad Mehrotra, Nalini Venkatasubramanian “Architecture for an Automatic Customized Warning System”, 2007.
3. “Global survey of early warning system”, United Nation, Tech.Rep., March 2005. 4. International Federation of Red Cross and Red Crescent Societies. “Community early
warning systems: guiding principles”, 2012 (online www.ifrc.org/PageFiles/103323/1227800-IFRC-CEWS-Guiding-Principles-EN.pdf).
5. Wächter, J., Babeyko, A., Fleischer, J., Häner, R., Hammitzsch, M., Kloth, A., Lendholt, M.: “Development of tsunami early warning systems and future
challenges”, Nat. Hazards Earth Syst. Sci., 12, 1923-1935, doi:10.5194/nhess-12-1923-2012, 2012.
6. Veronica F. Grasso, Early Warning Systems: State-of-Art Analysis and Future Directions, Draft report United Nations Environment Programme (UNEP), 2007(online: https://na.unep.net/geas/docs/Early_Warning_System_Report.pdf).
7. A.D. Ionita, A. Olteanu, Data Acquisition, Processing and Visualization for Early Warning Information Systems, International Symposium on Fundamentals of Electrical Engineering 2014 (ISFEE 2014), November 28-29, 2014, DOI: 10.1109/ISFEE.2014.7050608, INSPEC Accession Number: 14949343.
8. M. Rahmat, M. Azis , E. Rustami, W. Maulina, K.B. Seminar, A.S. Yuwono, H. Alatas, Low Cost Configuration of Data Acquisition System for Wireless Sensor Network, International Journal of Engineering & Technology IJET-IJENS Vol: 12 No: 02, 2012.
9. V. Grasso, A. Singh and J. Pathak, Early Warning Systems, A State of the Art Analysis and Future Directions, DEW/1531/NA, United Nations Environment Programme, Nairobi, 2012.
10. D.D.Given, E.S.Cochran, T.Heaton, E.Hauksson, R.Allen, P.Hellweg, J.Vidale, siP.Bodin, Technical Implementation Plan for the ShakeAlert Production System-An Earthquake Early Warning System for the West Coast of the United States, U.S. Geological Survey, Reston, Virginia, 2014.
11. Hammitzsch, M., Lendholt, M., and Esbrı, M.A.: User interface prototype for geospatial early warning systems – atsunami showcase, Nat. Hazards Earth Syst. Sci., 12, 555–573,doi:10.5194/nhess-12-555-2012, 2012.
12. UNESCO: Indian Ocean Tsunami Warning and Mitigation System IOTWS. Implementation Plan Eighth Session of the Intergovernmental Coordination Group for the Indian Ocean Tsunami Warning and Mitigation System (ICG/IOTWS-VIII), Melbourne, Australia, 3–6 May 2011, IOC Technical Series No. 71. (Revision 4), 2011.
13. Sean B. Eom, "Decision Support Systems," International Encyclopedia of Business and Management, 2nd Edition, Edited by Malcolm Warner, International Thomson Business Publishing Co., London, England, 2001.
14. Birmingham, L. “Japan’s Earthquake Warning System Explained. Time.”, 2011. Retrieved from http://www.time.com/time/world/article/0,8599,2059780,00.html.
15. Matsumura, S. “Development of an Earthquake Early Warning System and Its Benefits. Science and Technology Trends –Quarterly Review”, 38, 55-70, 2011. Retrieved from http://www.nistep.go.jp/achiev/ftx/eng/stfc/stt038e/qr38pdf/STTqr3804.pdf.
16. CAP- „OASIS-common Alerting Protocol version 1.2” (online:http://docs.oasis-open.org/emergency/cap/v1.2/CAP-v1.2-os.pdf).
17. SR ISO 31000 Managementul riscului. Principii si linii directoare-ASRO Standard roman, 2010.
18. I.Olteanu „Proceduri si metode specifice de investigare, identificare, analiza si evaluare a riscurilor tehnice/tehnologice din sistemele tehnice/tehnologice”, TechnoMarket, nr.1(36), 2013.
19. EAS-Public Safety and Homeland Security Bureau „Strengthening the Emergency Alert System (EAS): Lessons Learned from the Nationwide EAS test”, Washingtion, 2013(online: https://apps.fcc.gov/edocs_public/attachmatch/DOC-320152A1.pdf).
20. ATSC- “ATSC-Mobile Emergency Alert System: A guide to implementation”(online: ttp://www.atsc.org/cms/standards/ATSC_MEAS_Guide_1_5.pdf ).
21. Kazuyoshi Shogen, Yasuhiro Ito, Hiroyuki Hamazumi,Makoto Taguchi, “Implementation of Emergency Warning Broadcasting System in the Asia Pacific Region“, ITU/ESCAP Disaster Communications Workshop, Thailand, 2006.
22. Kazunori Yokohata, „Emergency Warning Broadcast System”, ICDB-T, The future of digital television in the Philippines, Philippines, 2008.
23. V. Ionita, A.D. Ionita, Architecture for Integrating Data Obtained by Advanced Characterization of Magnetic Materials, Romanian Journal of Materials, 2008, 38 (1), pp. 69-75
24. “Early Warning Practices can Save Lives: Selected Examples, Good Practices and Lessons Learned”, International Strategy for Disaster Reduction, United Nations, Bonn, Germany, 2012
25. K. Kakua, A. Heldb, Sentinel Asia: A space-based disaster management support system in the Asia-Pacific region, International Journal of Disaster Risk Reduction, Volume 6, December 2013, Pages 1–17
26. UNISDR Annual Report 2013. Final Report on 2012-2013. Biennium Work Programme, United Nations Office for Disaster Risk Reduction, UNISDR/GE/2014/5 – ICLUX – 1,000
27. UNISDR Europe Annual Report 2013. Building Resilience to Disasters in Europe, United Nations Office for Disaster Risk Reduction
28. M. Mocanu, L. Vacariu, R. Drobot, M. Muste, Information-Centric Systems for Supporting Decision-Making in Watershed Resource Development, in Proc. of the 19th International Conference on Control Systems and Computer Science (CSCS), Bucharest, Romania, May 2013, Bucharest, Romania, 2013, pp. 611 – 616.
29. A.D. Ionita, M. Mocanu, A Metamodelling Perspective on the Users of a Service-Oriented Hydrology System, Proceedings of the World Congress on Engineering 2014, WCE 2014, July 2-4, 2014, London, U.K., pp. 530-535
30. European Commission, Investing into Security Research for the Benefits of European Citizens, Security Research Projects under the 7th Framework Programme for Research, Directorate-general Enterprise and Industry, Unit H4 Security Research and Development, September 2011
31. J. Rodríguez, S. López Vidal, D300.2 Sampling Methods For Ion Mobility Spectrometers: Sampling, Preconcentration & Ionization, LOTUS report no: LOTUS TR-09-007
32. IDIRA / Interoperability of data and procedures in large-scale multinational disaster response actions, http://www.idira.eu/, Accessed November 1, 2014