licenta scris total tot.doc

8/18/2019 Licenta scris total tot.doc

1/63

CUPRINS

1)

TERMOTEHNICĂ ȘI MAȘINI TERMICE.................................41. Ciclul Carnot reversibil direct i randa!entul ter!ic. .4

". Inte#rala lui Clausius. Entro$ia..................................4

%. Ecua&ia de continuitate.............................................'

4. Ecua&ia de conservare a ener#iei...............................'

'. Ecua&ia de conservare a i!$ulsului............................'

(. Cur#erea #aelor $er*ecte $rin a+uta+ conver#ent.......(

,. Cur#erea #aelor $er*ecte $rin a+uta+ conver#ent -diver#ent.....................................................................(

. Moduri ele!entare de trans*er al c/ldurii..................(

0. ro$a#area c/ldurii $rin $ere&i $lani2 $araleli2 in3ni&i.,

1. 5e#ea lui lan6.......................................................,

11. 5e#ile lui Ște*an 7olt!ann i 8ien.........................

1". Modul de *unc&ionare i clasi3carea turbinelor cuabur.............................................................................

1%. Ciclul teoretic Clausius Ran6ine al instala&iilor de*or&/ cu turbine cu abur................................................

14. Metode de !/rire a randa!entului..........................0

rinci$iul al II al ter!odina!icii....................................0

5e#ea lui 9ourier.........................................................1

Clasi3carea $roceselor de convectie............................1Rela:ia #eneral/ de calcul a ;uton..........................11

Ecuatia de baa ale dina!icii ;uidelor.........................1"

5e#ile radiatiei............................................................1"

0


2/63

ro$a#area caldurii $rin $ereti $lani $araleli in3niti.....14

Cur#erea #aelor reale $rin a+uta+ul conver#ent...........1'

") TRAN?ORT@5 [email protected]'

1. Calculul ca$acit/&ii de trans$ort B*or!ula i$ara!etrii).................................................................1'

". Coroiunea conductelor de trans$ort.......................1'

%. Metode !oderne de investi#are i cura&ire aconductelor de trans$ort.............................................1(

%) Hidraulica.................................................................1(

Notiuni *unda!entale.................................................1(

Ec.*unda!. ale !iscarii ;uidelor in aca!inte de=idrocarburi................................................................1,

Miscari ale lic=idelor i!co!$resibile in !edii $oroase..1,

Miscari #enerate de sonde de #ae..............................1

4)E.C.H. Ec=i$a!ente si utila+e in industria N...............1

A.Instalatii te=nolo#ice a*erente e


3/63

'.%.1. Clasi3carea sc=i!batoarelor de caldura.............""

'.%.". Calculul ter!ic si !ecanic.................................."%

'.%.%.?c=i!batoare de caldura...................................."%

'.4.1.rocedee de des=idratare a #aelor naturale......."%'.4.".es=idratarea $rin A?OR7TIE..........................."%

'.4.%.Materiale A?OR7ANTE si $ro$rietatile lor.........."%

'.4.4.descrierea constructiva si *unctionala ainstalatieide uscare a #aelor $rin A?OR7TIE Bcu desicanti solii).................................................................................."4

'.4.'.es=idratarea #aelor naturale $rin A7?OR7TIE. ."4

'.4.(. A7sorbtia ca o$eratie de trans*er de !asa intre*aeBlic=idD#a)..........................................................."4

'.4.,.$ro$rietatile A7?OR7ANTI5OR............................."4

'.4.. escrierea constructiva si *unctionala ainstalatiilor de uscare a #aelor $rn A7sorbtie............."'

'.4.0.i!ensionarea statiilor de uscare......................."'

() istributia ;uidelor in retele de conducte.................."(

Cur#erea #aelor........................................................"(Nu!arul lui RE............................................................"(

Re#i! la!inar............................................................"(

Re#i!ul instabil.........................................................."(

Re#i!ul turbulent......................................................."(

?iste!e de utiliare...................................................."(

Instalatii de utiliare...................................................",E


4/63

Caract #eo!etrice....................................................."

?tatii si $osturi de re#lare..........................................."0

Contoriaarea debitelor de N....................................."0

,) e$oitarea ;uidelor.................................................%In!a#ainarea subterana............................................%

Conce$te noi $rivind in!a#ainarea subterana............%

@tiliarea de$oitelor de #ae naturale........................%

e$oitarea subterana a #aelor naturale....................%1

e$oitarea subterana a #aelor naturale in !edii $oros- $er!eabile...............................................................%"

?tocarea in cavitati saline a 5 -ului..........................%"

?tocarea in !ine abandonate......................................%%

e$oitarea #aelor naturale lic=e3ate........................%%

) ININERIA FACAMINTE5OR E HIROCAR7@RI ...........%%

Investi#area =idrodina!ica a sondelor.........................%%

Investi#area *or!atiunilor $roductive in re#i! stationarde 3ltrare a #aelor....................................................%4

Investi#area *or!atiunilor $roductive in re#i!nestationar de 3ltrare a #aelor..................................%'

Cercetarea *or!atiunilor $roductive de #ae $rininc=iderea lor.............................................................%'

Cercetarea *or!atiunilor $roductive de #ae naturale$rin desc=iderea lor....................................................%(

Cercetarea orionturilor $roductive de #ae $rin !etodaiocronala...................................................................%,

Metode de calcul a resurselor si reervelor de #aenaturale.....................................................................%

Metoda volu!etrica....................................................%

Metoda declinului de $resiune.....................................%0

3


5/63

9actorul de recu$erare................................................%0

0) TRAN?ORT@5 AFE5OR NAT@RA5E...........................%0

?e$ararea si 3ltrarea i!$uritatiilor din #.n..................%0

9unc:ia de se$arare a #aelor naturale........................4se$aratoare #ravita:ionale..........................................41

?e$aratoare centri*u#ale.............................................4"

?e$aratoare !i


6/63

1) TERMOTEHNICĂ I MA INI TERMICEȘ Ș

1. Ciclul Carnot reversibil irect i rana!entul ter!icș

" este un ciclu #er$ect e $unc ie a unei !a ini ter!ice %n & ti!#i' careț șare ( surse e clur T i Tș *' T + T*. Ma ina ter!ic care lucrea, u# acestșciclu revers irect #rouce lucru !ecanic i are rana!entul !a-i! #osibil.ș

1 " ()trans$er i,oter!estinere( / 0) trans$er aiabatic0 " &)trans$er i,oter!co!#ri!are& / ) trans$er aiabatic

" res#ect2 " trans$erul e$ectuat e a3entul e lucru4" vite,a #istonului4" trans$erurile sunt cvasistatice.

Rana!entul2

Rana!entul nu e#ine e !aterie' cantitate' s#eci$icul a3entului elucru i cantitatea e clur sc5i!bat ci nu!ai e ra#ortul te!#eraturiișabsolut ale sursei e clur.

(. Inte3rala lui Clausius. Entro#ia

D are loc sc5i!bul e q i a $ost nu!it e 6orent,ș q reus ar

ac se observ #e Ciclul Carnot q reus este nul ceea ce con$er acestuira#ort calitatea #ara!etrilor e stare.

5


7/63

/ inte3rala lui Clausius

Entro#ia

Poate $i 789 sau 7"9 sau : *Pentru eter!inarea ; lui Clauius la #rocese reversibile esc5ise

consier! c ave! un ciclu reversibil.

0. Ecua ia e continuitateț #entru cur3erea uniirec ional a $luielorț

6e3ea conservrii !asei !ateriale / %n ca,ul unui curent sta ionarț#rintr"o conuct $r surse 789 sau 7"9 e a3ent e lucru %n lun3ul su'aceast le3e cere ca #rin $iecare sec iune a tubului s treac acela i < !asic eț ș$lui !.

&. Ecua ia e conservare a ener3ieiț

Se consier un volu! e control = %ntr"un tub e curent e sec iunețvariat %n #or iunea eli!itat e sec iunea e cur3ere.ț ț

>i$eren a intre su!a ener3iei ? intrate i sec iunea ener3iei Eț ș ț e ie iteșin volu!ul e control #rin sec iunea ( este e3al cu ener3ia acu!ulat.ț

Acu!ularea e ener3ie %n siste! se e-#ri!2

Ecua ia e conservare a ener3iei #e unit i e !as #oate $i scris2ț ț

6


8/63

. Ecua ia e conservare a i!#ulsuluiț

=ite,a e varia ie %n ti!# a i!#ulsului unui siste! este e3al cu $or aț țre,ultant care ac ionea, asu#ra siste!ului i are loc %n irec ia $or eiț ș ț țre,ultante2

t : ti!#ul4 @ / ensitatea4 c / vite,a e e#lasare>ac @' c este < e $lui care trece #rin su#ra$a a unitar a uneiț

conucte %n care vite,a varia, e la C1 la C( #resiunea e-ercitat e $luiasu#ra conuctei va varia e la #1 la #( %n con$or!itate cu le3ea e conservarea i!#ulsului.

sau

. Cur3erea 3a,elor #er$ecte #rin aButaB conver3ent

AButaBul conver3ent accelerea, g #rin !i carea continu a sec iunii eș țcur3ere ast$el c la ie ire se ob ine o vite, !a-i!.ș ț

=ite,a e ie ire este at eș

>e#ine e natura lui cu ct 3a,ul este !ai u or cu att vite,a eș

cur3ere este !ai !are

7


9/63

Dn aButaBul conver3ent la care are loc accelerarea 3a,ului ini$erent e#resiunea !eiului e-terior %n care ebu ea, Betul e 3a, nu #oate s scaș#resiunea sub Pcr i vite,a #oate s aBun3 cel !ult e3al cu vite,a sunetului.ș

. Cur3erea 3a,elor #er$ecte #rin aButaB conver3ent / iver3ent e 6A=A6)

AButaBul #er!ite estinerea 3a,ului #n la #resiuni !ai !ici ect P c.

6aval a artat c ac la un aButaB conver3ent se ata ea, un aButaBșiver3ent' %n ca,ul acesta 3a,ul % i continu estinerea accelernu"se lașvite,e su#ersonice' %n $unc ie e #ara!etrii !i crii. Poate $i utili,at i laț ș șaccelerarea 3a,ului #recu! i la $rnarea lor' lucru scos %n evien e anali,aș ț

i$erit a castr. i $unc iilor lui.ș ț

F. Mouri ele!entare e trans$er al clurii

Trans$erul e clur se reali,ea, %n 0 !ouri2" conuctivitate ter!ic conuc ie) / #roces e trans$er al clurii ința#roa#e %n a#roa#e e la !icro#articule la !icro#articulele' intr"o re3iunecu te!#eratur %nalt s#re o re3iune cu te!#eratur sc,ut." convec ia ter!ic / #roces e trans$er al clurii i i!#uls i este %nso itț ș ș țuneori e un trans$er e !as care se !ani$est %n ca,ul $luiului %n !i care iș ș

la sc5i!barea strii e a3re3are a acestora." raia ia ter!ic / #roces e trans$er al ener3iei ter!ice e la un cor# cuțte!#eratur %nalt la un cor# cu te!#eratur sc,ut' cor#urile $iinse#arate %n s#a iu.ț

Sc5i!bul e clur #rin ro. se atorea, naturii electro!a3netice aener3iei trans$erate sub $or! e cuante e ener3ie.

8


10/63

G. Pro#a3area clurii #rin #ere i #lani' #araleli' in$ini iț ț

Conuctivitatea ter!ic are loc %n re3i! sta ionar' cor#urile nu auț

i,voare i sunt o!o3ene

1*. 6e3ea lui Plan H

11. 6e3ile lui te$an olt,!ann i JienȘ ș

9


11/63

6e3ea lor stabile te rela ia care e-ist %ntre #uterea e e!isie a sursei iș ț ște!#eratura sursei.Kor!a rela iei nu este %ns univoc ea e#ine e !oul cu! varia,țte!#eratura sursei' e!iterile %n ti!#ul e!isiei e aceea le3ea are e-#resii

i$erite u# cu! te!#eratura sursei e!inente aste constant. sau .

Pentru calculele u,uale2

TN : 'L1*"1( / constanta lui olt,!ann

1(. Moul e $unc ionare i clasi$icarea turbinelor cu aburț ș

Motor ter!ic cu rotor %n care ener3ia #oten ial a va#orilor sețtrans$or! %n ener3ie cinetic care a#oi se trans$or! %n lucru !ecanic %nrotor.

Sunt consierate !otoare cu arere e-tern eoarece a3entul e lucrucare evoluea, %n aceste !a ini este #re3tit %ntr"un ca,an cu va#ori %n ca,ulșturbinelor cu abur sau 3enerator e 3a,e arse %n ca,ul celor cu 3a,e.

Clasi$icare2a) u# #resiunea e la s$r itul estinerii2ș

" e conensa ie4ț" e contra#resiune.

b) u# !oul e utili,are a i$. e ental#ie2" turbine cu ac iune la care ental#ia se trans$er nu!ai %n stator4ț" turbine cu reac iune la care ental#ia se trans$er %n rotor i %n stator.ț ș

c) nr. e tre#te2" unietaBate4" !ultietaBate.

) u# irec ia curentului e abur $a e a-a turbinei2ț ț

" turbine a-iale / aburul se e#lasea, #aralel cu a-a4" turbine raiale / aburul se e#lasea, raial.

10. Ciclul teoretic Clausius Ranine al instala iilor e $or cu turbine cu aburț ț

10


12/63

( i,oter!e / i,obare4( aiabate reversibile1"( aiabate a aburilor su#ra%ncl,i iț("0 conensarea aburilor %n conensator

0"& #o!#area a#ei aiabate&" %ncl,irea i,obat la P1 a a#ei #n la satura ieț" va#ori i,obari / i,oter!i ai a#ei %n va#ori,ator"1 su#ra%ncl,irea i,obar a aburilor

1&. Metoe e !rire a rana!entului

" cre terea lucrului !ecanic e,voltat #e ciclu i #rin reucerea scerea)ș șclurii evacuate la conensator.1. Cre terea #resiunii Pș 1 a aburilor la ie irea in su#ra%ncl,ire Sș i i intrareaș

%n turbin.(. Cre terea te!#eraturii Tș 1 a aburilor su#ra%ncl,i i este cea !ai esț$olosit)0. Reucerea #resiunii $inale e estinere a aburilor in turbin.&. Metoe su#ra%ncl,ite inter!eiare.

Princi#iul al II al ter!oina!icii

Pri!ul #rinci#iu al ter!oina!icii a$ir! c %n ca,ul %n care un siste! i,olate$ectuea, o evoluie' ener3ia siste!ului se conserv. Dn #articular' %n ca,ulsiste!ului care sc5i!b clur i lucru !ecanic cu !eiul e-terior %n ti!#ulunui ciclu U : *) e-ist o ec5ivalen %ntre clur i lucru !ecanicsc5i!bat cu e-teriorul.

11


13/63

Cele !ai cunoscute $or!ulri ale P T (' care e $a#t sunt ec5ivalente %ntre ele'sunt ur!toarele201a) Clura nu #oate trece e la sine e la cor#ul cu te!#eratur !ai !ic la

cel cu te!#eratur !ai !are. b) O !ain ter!ic nu #oate #rouce %n !ocontinuu' aic ciclic' lucrul !ecanic ect ac a3entul e lucru sc5i!bclur cu ou surse e clur e te!#eraturi i$erite. Maina care artrans$or!a continuu %n lucru !ecanic clura luat e la o sin3ur surs eclur $r s cee,e o #arte altei surse reci se nu!ete #er#etuu! !obile es#ea a II"a. c) Un #er#etuu! !obile e s#ea a II"a este i!#osibil.

12


14/63

6e3ea lui Kourier

Se nu!ete $lu- e clur cantitatea e clur trans!is #rintr"o su#ra$a

%n unitatea eti!#

τ

QQ =

.

in JQ

Se nu!ete $lu- unitar e clur $lu-ul e clur trans!is #rin unitatea esu#ra$a2

S

Qq

..

= in J!#Q

6e3ea $una!ental a trans!iterii clurii #rin conucie' le3e stabilit

e-#eri!ental' este le3ea lui Kourier2

n

t gradt q

∂

∂−=−= λ λ ]

.

n

t

∂

∂Dvariaia te!#eraturii e"a lun3ul ireciei sau ireciilor) #e care se

#ro#a3 clura. Se!nul !inus a#are eoarece #ro#a3area clurii are loc %nsensul escresctor al te!#eraturilor' aic e la su#ra$aa t 8 t ) lasu#ra$aa t .Kactorul e #ro#orionalitate "J!Q se nu!ete coe$icient e conucieter!ic i este o #ro#rietate $i,ic a !aterialului care se eter!ine-#eri!ental. =aloarea lui e#ine %n #ri!ul rn e !aterial i' #entruacelai !aterial' e te!#eratur' starea e a3re3are' #resiune' #oro,itate.

Clasi$icarea #roceselor e convectie

Convecia ter!ic este #rocesul e trans!itere a clurii %ntre #eretele unui

cor# soli i un $lui %n !icare. Pentru trans!iterea clurii este necesare-istena unei i$erene e te!#eratur %ntre $lui i #erete. Trans$erul eclur #rin convecie' e e-e!#lu' e la un #erete !ai cal la un $lui !airece' are loc %n cteva eta#e. Iniial' clura trece e la #erete la #articulele e$lui in i!eiata a#ro#iere #rin conucie.

13


15/63

Ener3ia ter!ic ast$el trans$erat !rete te!#eratura i ener3ia intern aacestor #articule e $lui. Stratul e $lui e ln3 #erete #rin care clura setrans!ite #rin conucie se nu!ete strat li!it ter!ic. Dn continuare' aceste#articule cu ener3ie !ai !are se e#lasea, ctre re3iuni cu te!#eraturi !ai

sc,ute' une #rin a!estec cu alte #articule' trans!it acestora o #arte inener3ia lor' !rinu"le te!#eratura.Kactorii care in$luenea, convecia ter!ic2a) Cau,a care #rouce !icarea $luiului>ac !icarea $luiului este cau,at oar e i$erena e ensitate #rouse i$erena e te!#eratur %ntre #articulele e $lui !ai a#ro#iate i !aie#rtate e #erete' trans!isia clurii se $ace #rin convecie liber. >ac!icarea $luiului este cau,at e un lucru !ecanic in e-terior #o!#'

ventilator) trans!isia clurii se $ace #rin convecie $orat.b) Re3i!ul e cur3ere al $luiului care este caracteri,at #rin criteriulRenols Re). Pentru cur3erea $luielor #rin evi i canale %nc5ise e-istur!toarele re3i!uri2V convecie %n re3i! la!inar #articulele e $lui nu se a!estec' liniile ecurent $iin #aralele)2 ReW(0**V convecie %n re3i! tran,itoriu2 (0**WReW 410V convecie %n re3i! turbulent2 Re+ 410 Pentru cur3erea $luiului #estecor#uri %n $or! e #lac #lan' 3rania intre la!inar i turbulent este#entru Re: 510 .>eoarece %n re3i! la!inar #articulele nu se a!estec' intensitateatrans$erului e clur #rin convecie este !ai !are %n re3i! turbulent ect

%n re3i! la!inar.c) Pro#rietile $i,ice ale $luiului Convecia este in$luenat %n #rinci#al eclura s#eci$ic c# ' coe$icientul e conucie al $luiului care intervine %nstratul li!it ter!ic)' i$u,ivitatea ter!ic' ensitatea' vsco,itatea ina!ic'#ro#rieti care e#in e te!#eratura $luiului i care #ot $i 3site %n tabele

ter!oina!ice.) Kor!a i i!ensiunile su#ra$eei e sc5i!b e clur ?eo!etriasu#ra$eei e sc5i!b e clur #lan' cilinric' nervurat' etc.) iorientarea acesteia $a e irecia e cur3ere a $luiului a$ectea,caracteristicile stratului li!it' eci i trans$erul e clur #rin convecie.Convectie libera

14


16/63

Nu : C ?r Pr )nConvectie $ortataNu:C Re m Pr n

n'! si C coe$icienti care e#ine e re3i!ul e cur3ere

Relaia 3eneral e calcul a $lu-ului e clur sc5i!bat #rin convecie esterelaia lui NeXton

( )tf tpS Q −=α .

in JQ

t# : te!#eratura #eretelui %n contact cu $luiul %n !icare4t$ : te!#eratura $luiului4

S : aria su#ra$eei #eretelui !(Q4Y : coe$icientul e convecie J!(Q.Proble!a trans!iterii clurii #rin convecie se reuce e $a#t' laeter!inarea coe$icientului Y e convecie. >ac %n calculele #ractice etrans!itere a clurii #rin conucie se #oate lucra cu valorile e-#eri!entaleale coe$icientului luate in tabele ter!oina!ice' %n ca,ul conveciei'coe$icientul Y trebuie eter!inat #entru $iecare ca, %n #arte i e#ine e cei& $actori #re,entai !ai sus.

Ecuatia e ba,a ale ina!icii $luielor

Consier! un Bet e 3a, e seciunea variabil' care se e#lasea,

%ntre nite #erei ri3i,i. Stabili! ou seciuni e control A1 i A( %ntre

care 3a,ul #ri!ete $lu-ul ter!ic


17/63

!u18!#1 v18!LX1(()8ac %n relaia

anterioara ne3liB! ener3ia e #otenial' obine!

J((() " J1(() : 51 " 5( 8Z1(

Aceast euaie re#re,int ecuaia $una!ental a !icrii scris #entru

un 3a, #er$ect a$lat %n re3i! staionar' la care a! ne3liBat $recrile. Stuiul

!icrii 3a,ului au re#t sco# calculul vite,ei i a ebitului' ct i

coniiile %n care aceste !ri!i ca#t valori !a-i!e.

6e3ile raiatiei

Raiaia ter!ic re#re,int #rocesul e trans!itere a clurii %ntre cor#uria$late la istan'$r contact irect.

Este e natur electro!a3netic la $el ca i celelalte raiaii 3a!a 'ra,e -'etc.).

Raiaia ter!ic este re,ultatul trans$or!rii ener3iei interne a cor#urilor %nener3ie a unelor electro!a3netice care se #ro#a3 %n s#aiu cu lun3i!i eun !icroni) ce cores#un ra,elor in$raroii' vi,ibile i ultraviolete.

Keno!enul are sens ublu. Ast$el' un cor# raia, ener3ie ar i absoarbeener3ia e!is sau re$lectat e cor#urile %nconBurtoare.

6a cor#urile solie i lic5ie' trans$or!area ener3iei electro!a3netice %nener3ie ter!ic i invers' are loc %n straturile su#er$iciale' iar la cor#urile3a,oase %n volu!.

Trans$erul e clur #rin raiaie ter!ic evine se!ni$icativ la te!#eratuririicate ale cor#ului.

16


18/63

Dn a#licaiile te5nice care i!#lic te!#eraturi a#ro#iate e cele ale !eiuluia!biant' raiaia ter!ic #oate $i ne3liBat %n co!#araie cu trans$erul eclur #rin convecie.

6a $el ca celelalte raiaii e natur electro!a3netic' raiaia ter!ic se

#ro#a3 %n linie rea#t' se re$lect' se re$ract i se absoarbe.Sc5i!bul e clur #rin raiaie ter!ic %ntre cor#urile solie se#arate #rin!eii trans#arente re#re,int un #roces co!#le- e re$lecii i absorbiire#etate. Ast$el' $iecare cor#

e!ite raiaii ter!ice care sunt absorbite i o #arte re$lectate %na#oi ecor#urile %nconBurtoare. O #arte in raiaiile care revin sunt absorbite' alt#arte re$lectate .a.!..' #rocesul continun #n la e3ali,areate!#eraturilor.

Intensi$icarea sc5i!bului e clur #rin raiaie ter!ic se reali,ea, #rin!rirea te!#eraturii su#ra$eelor raiante i #rin !rirea $actorului ee!isie al siste!ului e-. colore, %n ne3ru).

Reucerea sc5i!bului e clur se obine #rin scerea te!#eraturiisu#ra$eelor raiante' reucerea $actorului e e!isie e-. colore, %n alb) iutili,area ecranelor contra raiaiei ter!ice

17


19/63

Pro#a3area calurii #rin #ereti #lani #araleli in$initi

18


20/63

Cur3erea 3a,elor reale #rin aButaBul conver3ent

Cur3erea 3a,elor este in$luentata e co!#resibilitatea acestora. S#re

eosebire e lic5ie' la care ensitatea ra!ane constanta in !iscarestationara' ensitatea 3a,elor varia,a in $unctie e sectiune si vite,a

TRANSPORTU6 HI>ROCARURI6OR

1. Calculul ca#acit ii e trans#ort $or!ula i #ara!etrii)ț ș

Ca#acitatea siste!ului na ional e trans#ort 3a,e naturale #rințconucte !a3istrale trebuie s asi3ure consu!atorilor cantitatea necesar. Dn3eneral #entru eter!inarea ca#acit ii e trans#ort #entru o anu!itț#erioa e ti!#2

C$ / ca#acitatea $inal la s$r itul #erioaei e #lani$icareș

Ci / ca#acitatea ini ial la %nce#utul #erioaei e #lani$icarețC! / ca#acitatea su#li!entar re,ultat %n ur!a !oerni,rii reali,atCc / ca#acitatea nou' #us %n $unc ie %n #erioaa e #lani$icarețCl / ca#acitatea lic5i %n ur!a scoaterii in $unc iuneț

19


21/63

(. Coro,iunea conuctelor e trans#ort

>istru3erea %n ti!# a !etalelor i aliaBelor !etalice %n ur!a unorșac iuni c5i!ice sau electrolitice #rovocate e !eiul e-tern al construc iilor iț ț ș

instala iilor.țKeno!enele e coro,iune sunt co!#le-e' i$icil e clasi$icat' %ns o

clasi$icare se #oate $ace u# ur!toarele criterii2" !ecanis!ul e es$ urare2ș

" electroc5i!ic" c5i!ic" !icrobian.

" istribu ia atacului #e su#ra$a a !etalului2ț ț

" 3eneral" locali,at." u# coni iile s#eci$ic2ț

" %n aer4" %n sol4" %n #re,en a solicitrilor !ecanice.ț

0. Metoe !oerne e investi3are i cura ire a conuctelor e trans#ortș ț

1. cur irea %n $lu- cu 3oevillț(. >ia3nosticarea cu PI? inteli3ent

1. Reali,area 3oevilrii #resu#une ur!rirea unui #lan e ins#ec iețalctuit in !ai !ulte #roceuri2a) anali,a construc iei i a conuctei #entru a se stabili ac conucta esteț ș3oeviabil.b) e$ectuea, cur irea conuctei $olosin 3oevilele $le-ibileț

c) ins#ectarea 3eo!etriei conuctei cu aButorul unui 3oevil.(. Este otat cu e!i toare i rece#toare #entru se!nale2ț ș" curen i slabi avn ca #rinci#iu eter!inarea i catalo3area re,isten elorț ș ț

%ntlnite4" e!i tori e ultrasunete avn ca #rinci#iu #ro#a3area sunetului cu i$eriteț$recven e4ț

20


22/63

" une !a3netice.Se eter!in2

" ia!etrul real al instala ieiț" 3rosi!ea #eretelui conuctei i i!#licit ia!etrul e-teriorș

" starea tuturor suurilor" 3rosi!ea i starea #rotec iei #asive.ș ț

0.Hiraulica

Notiuni $una!entaleoroitateaDEste $ro$rietatea !ediilor $oroase de are$reenta #oluri de di!ensiuni !oderate2 nu!ite$ori.Este ra$ortul dintre valoarea $orilor $ si volu!ulbrut Btotal) b al do!eniului ocu$at de roca $oroasa.

er!eabilitateaDEste $ro$rietatea unui cor$ solid de a$er!ite !iscarea $rin el a unui ;uid sub actiunea unui#radient de $resiune.

Absolut/ sau total/ Bk ) D este su!a $er!eabilit/:ilortuturor canalelor sau !icroDcanalelor e


23/63

Ec.$una!. ale !iscarii $luielor in ,aca!inte e 5irocarburiDecuatia liniara a 3ltrarii unui ;uid !ono*aic

Ddo!eniul de e


24/63

lic=idului).Acest ti$ d e!iscare $reinta su$ra*ata libera sidin acest !otiv se nu!este !iscare cu su$ra*ata libera.

D!iscare stationaraD!iscarea stationara a$are du$a

!iscarea tranitorie #enerate de o sonda care dreneaa oona cu *rontiera e


25/63

Dre#leaa debitul de #ae naturale $rin due

D$er!ite ciclul ;uidului in s$atiul inelar dintre tevile dee


26/63

res$ective.rinci$iul de *unct se baeaa $e *ortacentri*u#ala si #ravitationala.

4.Instalatia de !asurare a #aelorDare in co!$onenta sa

un $anou te=nolo#ic de !asurare a #.n. $recu! sia$aratura $ro$riuDisa care *urnieaa datele initiale decalcul e*ectiv de debit de #.n.Acest a$arat este debit!etrudi*erential iar acesta nu ar *unct da6 nu ar e


27/63

a;a intro *aa de$letiva considerabila2 cantonarea a$ei inona in*erioara a sondei iar ulterior tendinta eiascensionala $rovoaca di3cultati !ulti$le ine


28/63

adecvat acestei situatii2 se *ace $e *ondul !aririi viteeiascensionale a #aelor *a$t ce conduce si la *or!area unei$elicule ascensional continue de lic=id $e interiorultubin#ului.

Ec5i#a!ente si utilaBe in inustria ?N

.1 PROPRITATI6E HI>ROCARURI6OR

'.1.1. ro$rietatile 3icoDc=i!ice ale $etrolului

ensitateaDvariaa in *unctie de ra$ortul de =idrocaarburicu nr !are de C in !olecule si de ti$ul de =idrocarburi.

Masa !olecularaDarata de cate ori !asa !oleculara asubstantei este !ai !are decat a 1"Da $arte a iot de C.

resiunea de va$oriareD$resiunea e


29/63

ascoitateaD ra$ortul dintre e*ectul tan#ential unit si#radientul de vitea

co!$resibilitateaD $ro$rietatea #aelor de aDsi !icsora

volu!ul la cresterea resiunii la anu!ite conditiis$eci3ce2 res$ectiv Te!$eratura constanta2 ave! oco!$resibilitate ioter!a

reutatea !olecularaD3ecare ato! are $ro$ria lui#reutate. ?u!a #reutatilor ato!ilor care intra inco!$onenta !oleculelor da #reutatea !oleculara.

uterea calori3caD cantitatea de caldura utila eliberata laarderea unei unitati de !asa de co!bustibil cand a$aa$are in *aa #aoasa in $rocesul de ardere.

resiunea de va$oriareD$ersiunea la care e


30/63

o!$a este o !asina care trans*or!a ener#ia !ecanica$ri!ita de la un !otor2 in $resiune.

o!$e centri*u#ale cu voluta sau stator

o!$e cu $iston cu !otor ter!ic2 electric2 $neu!atic

.(.(.Caracteristici e cavitatie

Caviatatia este de$resiunea creata in s$atele $istonuluisau a $aletelor rotorului $entru a se asi#ura as$iratia

;uidelor in cor$ul $o!$ei. ?e concretieaa $rintrDocadere locala de $resiune care $oate duce la va$oriarealic=idului de $o!$are.

A$aritia cavitatii este o consecinta a instabilitatii bulelorde #a e


31/63

$ulsatorii2 se !onteaa a!ortioare de $ulsatie care siinbunatatesc $er*or!anta de lucru.

.(.&.Po!#e centri$u3ale

Ener#ia $ri!ita la arbore este trans!isa lic=idului $rininter!ediul unui disc $revaut cu $alete care $oartadenu!irea de rotor. Cresterea lic=idului in $o!$acentri*u#ala se datoreaa trans*or!arii ener#iei cineticein si $e alta $arte2 lucru !ecanic dat de *ortacentri*u#ala

.0. APARATE >E SCHIM >E CA6>URA

.0.1. Clasi$icarea sc5i!batoarelor e caluraDdu$a criteriul te=nic

Ddu$a sco$ul a$aratului care este cu$rins in denu!irea lui

Ddu$a ti$ul constructiv al a$aratului $rin su$ra*ata$rina!estec

Ddu$a siste!ul de lucru ala$aratuluicontinuudiscontinu$eriodic

Ddu$a sensul de circulatie aNec=icurentcontracurentincrucisat

Ddu$a natura a#entului te!ic5D55DD

Ddu$a #eo!etria su$ra*etei $lacila!ele

Ddu$a !odul de $relucrari ri#idese!iri#ide

30


32/63

.0.(. Calculul ter!ic si !ecanic

Ter!icDur!areste deter!inarea su$ra*etei de sc=i!b de

caldura si a !odului de dis$unere a acestora in s$atiulcores$ondent unei sarcini date $t si F

MecanicDstabilirea #rosi!ii su$ra*etei $eretilor desc=i!bator de caldura

1L"P$L"Qsc=Ln1C$"Bt*"Dt*")

QL.0....0

.0.0.Sc5i!batoare e calura?unt in *unctie de natura a#entului ter!ic 5D525D2D

Ele!entele $rinci$ale constructive ale sci!batoarelor decaldura sunt

D!antaua2*ascicului tubular din tevi2$laca tubulara2ca!erade distributie2 ca$acele2 su$ortii.

.&.1.Proceee e es5iratare a 3a,elor naturale

DA7?OR7TIE BTE)D!etanol2 solutii =idrosco$ice

DA?OR7TIE Bsilica#el2 carbune activ2 baues5iratarea #rin A>SORTIEAsorbtiaD $ro$rietatea unor substante de a retine2

de a concentra la su$ra*ata lor sub o *or!a sau alta a unor;uide cu care vin in contact.

31


33/63

*eno!enul se !ani*esta atat la su$ra*ata de contact ?D2?D.

Asorbtia retine va$orii de a$a din #ae $entru ca are o

structura $oroasa deci #aele intra in ca$ilareleadsorbantului.

.&.0.Materiale A>SORANTE si #ro#rietatile lor

Dsa aibe su$ra*ata s$eci3ca

Dsa aibe selectivitate $t substantele care *ac obiectulabsorbtiei

Dvitea de absorbtie sa 3e !are

Dvitea de desorbtie sa 3e !are *ara sa i!$una conditiis$eciale de lucru

Dretinerea reiduala sa 3e !ica

Dstabilitate si reistenta !ecanica si te=nica buna

!aterialesilica#el2 bauSORTIE cu esicanti soli,i)

Acest $rocedeu de des=idratare a #aelor este un$rocedeu discontinuu2 de aceea este nevoie de " #ru$e decoloane *unctionale2 ast*el incat cand o baterie dese$arare e*ectueaa un ciclu activBde se$arare) cealaltae*ectuaa un ciclu te=nolo#icBde re#enerare)

Inainte ca #aele sa 3e su$use adsorbtiei2 trebuie racite sidu$a aceea ele trebe su$use se$arari si 3ltrariii!$uritatilor.

32


34/63

aele sunt introduse $rin $artea su$erioara sauin*erioara2 la contactul initial intre #ae si adsorbant se*or!eaa $e su$ra*ata #ranulelor stratului!ono!olecular2 a$oi ur!and a se *or!a si ur!atoarele

straturi. a$orii de a$a vor 3 retinuti succesiv ince$and cu$ri!ul strat de desicant. Caldura de adsorbtie vadeter!ina o crestere de te!$eratura2 care este trans!isa#aelor

.&..>es5iratarea 3a,elor naturale #rin ASORTIE

.N. u!ede sunt trecute $rintrDun se$arator3ltru $tretinerea i!$uritatilor lic=ide si solide si intra in coloanade absorbtie $e la $artea in*erioara. aul circulaascendent in coloana unde are loc contactul dintre #a si#licol

Instalatia de des=idratare continecoloana deabsorbtie2reboilerul2stri$erul.

Circuitul #aului $rin statie de uscare cu #licol $rinabsorbtie#aele sunt trecute $rin unul sau !ai !ultescrubere2 du$e aceea sunt trecute $rin 3ltreDse$aratoare2a$oi se introduc #aele *ara i!$uritati in coloana deabsorbtie unde intra in contact cu TEDul $rin inter!ediulunor talere 2 du$a aceea #aele care ies sunt trecute$rintrDun e


35/63

Dvolabilitate redusa a solventului

Dsolventul sa retina solutia

D sa nu 3e coroiv

Dsa aibe vascoitate redusa

Dsa nu 3e toescrierea constructiva si $unctionala a instalatiilor e uscare a 3a,elor#rn AsorbtieCircuitul #aului $rin statie de uscare cu #licol $rinabsorbtie#aele sunt trecute $rin unul sau !ai !ultescrubere2 du$e aceea sunt trecute $rin 3ltreDse$aratoare2a$oi se introduc #aele *ara i!$uritati in coloana deabsorbtie unde intra in contact cu TEDul $rin inter!ediulunor talere 2 du$a aceea #aele care ies sunt trecute$rintrDun e


36/63

.>istributia $luielor in retele e conucteCur3erea 3a,elorDle#ea si!ilitudiniiDtrebuie inde$lniteconditiile

Dtevile cu sectiune circulara vor avea su$ra*ata $eretilorinteriori #eo!etric ase!enea

Dra$ortul dintre *ortele de inertie si de *recare care a$ar inti!$ul de$lasarii ;uidului trebuie sa 3e acelasi

Nu!arul lui REDdaca $rintro conducta cu dia!etrul 1 setrans$orta un ;uid cu densitatea si vascoitateaB1) iar$rintro alta conducta se trans$orta un ;uid cu dia!etrul

" si densitate si vascoitateB")2 at cur#erea in cele douaconducte este si!ilara din $unct de ved !ecanic

Re3i! la!inarDreducand vitea se constata ca re#i!ul devineinstabil !ani*estanduDse $rin oscilatii si varte+uri $ana in +urul ci*rei de "% cand cur#erea se stabilieaa luand

35


37/63

*or!a unor 3re cilindrice $aralele si re#i!ul devinela!inar.

Re3i!ul instabilDre$reinta ona inter!ediara cu$rinsa intre

"%D4 iar cur#erea este !ai $utin cunoscutaRe3i!ul turbulentDcur#erea ordonata a ;uidului se trans*or!aintro !iscare neordonata a $articulelor *or!anduse !icivarte+uri.9eno!enul a$are $entru debite si vitee *oarte!ari insa datorita *recarii ;uidului cu $eretii interiori aiconductei varte+urile #enerate de !iscari transversale ale$articulelor dis$ar a$oi se re*ac.Cur#erea #aelor $rinre#i!ul turbulent are % stari =idraulice

Dconducte netede din $ct de ved =idraulic

Dconducte ru#oase din $ct de ved =idraulic

Dconducte in care cur#erea are loc in do!eniul de tranitieintre starea =idraulic neteda si starea =idraulic ru#oasa.

Siste!e e utili,areIn *unctie de natura si $articularitatile consu!ului se

*olosesc tre$tele de $resiuniD$resiune !edieD(D" bari2 $entru conducte din otel si 4D"bar $tr $olietinlena

D$resiune redusaDintre "D2' bar

D$resiune +oasaDsub 2' bar

9or!a si structura siste!ului de distributie a #aelor $tr o

localitate de$inde de !ai !ulti *actoriDcon3#uratia si !ari!ea localitatii

Dstructura2 !ari!ea si $ers$ectivele consu!ului

Dre$artiarea diverselor ti$uri de consu!atori

36


38/63

Indi*erent de re#i!ul de $res utiliat retelel de distributiesunt

Dretele ra!i3cateDsunt alcatuite din tronsoane de

conducte dis$use in serie ra!i3cat2e


39/63

sau din beton si estacade.Este interisa intrarea instalatieie


40/63

industria $etroliera2teava sudata elicoidal.Conductele dinotel subterane se $$oeaa in santuri a caror adanci!e sestabileste de la nivelul solului $ana la #eneratoareasu$erioara a conductei.

Materiale din ED!aterialele de aa $tr $roducerea!aselor $lastice sunt !aterialel naturale $recu! celuloa2carleonul2 $etrolul2 #aul natural.Materialele $lastice sunta!teriale obt $rin trans* c=i!ica a $roduselor naturalesau $e cale de sintea $ornind de la co!$usi or#anici.

Pro#rietati ale PE2Dindice de ;uiditate

Dstabilitate la ;acara

Dreistenta ianalta la a#enti c=i!ici

Caracteristicile PE2D$resiunea no!inalaDnr de re*erinta care arata ca$citateade a reista la o $res inter ti!$de ' ani la te!$ de " C

Dli!ita in*erioara de incredereDreistenta !aterialului din

care este *acuta teava sa reiste la o solicitare=idrostatica ti!$ de ' ani la te!$ de " C

Dcoe3cient #lobal de e


41/63

Caract 3eo!etrice2Ddia!etrul no!inalDeste dia!etrul e


42/63

9iltreDdis$oitive destinate sa retina $articulele !ecanicedin #a.Ti$ul 3ltrelor *olosite de$inde de !ari!ea#ranulelor re#i! de *unct si de cantitatea de $ra*

Re#ulatoareDcel !ai si!$lu a$arat de re#lare a $resiunii ilre$reinta un ori3ciiu a carei sect $oate 3 redusa du$anecesitati.?unt caracteriate $rin e


43/63

>e#o,itarea $luielor

In!a3a,inarea subteranaPentru a $acilita nevoile e 3a,e naturale a consu!atorilor casnici'

inustriali si co!erciali' 3a,ele naturale sunt cu!#arate' trans#ortate sivanute catre acestia.Necesitatea #lani$icarii #e se,on scurt' !eiu si lun3 uce la elaborarea

unor scenarii #rivin cererea si resursele.Pentru aco#erirea var$urilor e consu! se $oloseste una sau !ai !ulte

!etoe2" in!a3a,inarea 3a,elor naturale in conucte !a3istrale' #roces ce are

loc noa#tea can consu!ul este !ai !ic." e#o,itarea 3a,elor in re,ervoare !etalice subterane' in stare naturala

sau lic5ia." e#o,itarea 3a,elor in istribuitoare e #resiune inalta" $olosirea statiilor e co!#ri!are inter!eiare.

Pentru a aco#eri consu!ul in var$urile e se,on se o#tea,a laur!atoarele solutii2

" in!a3a,inarea in stare naturala in acvi$ere" in!a3a,inarea 3a,elor naturale lic5e$iate sau a 3a,elor #etroliere

lic5e$iate in e#o,ite saline sau altele etanse" in!a3a,inarea in stare naturala in ,aca!intele e #etrol sau 3a,e

se!ie#ui,ate" in!a3a,inarea in stare naturala in unitati e-cavate in sa!buri e sare.>e#o,itarea 3a,elor naturale este un #roces co!#le- si se $ace oar in

ca,ul in care este bene$ic atat #e #arte econo!ica cat si #rouctiva.O buna #arte in cantitatiile e 3a,e cons!ate e#in e conitiile e

te!#eratura a!bianta. 6a i!ensionarea siste!ului e trans#ort 3a,e se ia in

veere satis$acerea consu!atorilor intr"un anu!it 3ra a situatiilor canconsu!ul creste. Se are in veere si un anu!it nivel e risc asu!at atat einvestitori cat si e o#eratori.Siste!ele e 3a,e naturale #entru ali!entare se#roiectea,a in unele tari #entru a $ace $ata cererii !a-i!e ce are #osibilitateasa a#ara intr"un sin3ur an in (* e ani consecutivi.

42


44/63

Conce#te noi #rivin in!a3a,inarea subterana.Trans#ortul e 3a,e intre siste!ul e trans#ort #oate $i $acilitat e e-istentaunor e#o,ite conectate care i!#reuna cu conuctele lor e le3atura #oateasi3ura o ca#acitate !arita $ata e cea a e#o,itelor iniviuale #ro#riu",ise.

Utili,area e#o,itelor e 3a,e naturaleIn contrast cu $unctia traitionala a e#o,itelor e a #artici#a la

ec5ilibrarea variatiilor se,oniere' ,ilnice' acestea #ot $i $olosite si ca siste! ea#rovi,ionare si co!erciali,are.

In ,onele cale a#aritia var$urilor e consu! e eter!inata econsu!ul !arit e 3a,e #entru !arirea ener3iei electrice' care este $olosita#entru conitionarea aerului. In a$ara e as#ectul ciclic al e#o,itarii s"ae,voltat e#o,itarea #entru #erioae !ai e-tinse e ti!# le3ate esatis$acerea unor solicitari in ca, e ur3enta sau #entru revan,ara 3a,elor in#erioae cu conitii e #iata !ai $avorabile.

Kunctii care in trecut erau neconsierate si au le3atura irecta cue#o,itarea 3a,elor2 is#eceri,are' co!erciali,are' trans#ort' sc5i!bul #ot $iacu! reali,ate ca e$ect al sti!urilor introusi e e,voltarea e#o,itelor inconte-tul unor siste!e e trans#ort cu !ulti#le interconectari.

>e#o,itarea subterana a 3a,elor naturale

1. In!a3a,inarea 3a,elor naturale in conuctele e trans#ortCea !ai si!#la !etoa #entru #reluarea var$urilor !ari e consu! e

$olosirea ca#acitatii e in!a3a,inare a conuctelor !a3istrale' ce se reali,ea,aintre #erioae e consu! !ini! si #erioae e consu! !are.

Pentru a eter!ina ca#acitatea e stoacare a unei conucte trebuieintrousa o e-#resie #entru continutul total al conuctei care va tine sea!a econitiile variabile e #resiune e"a lun3ul acesteia.

>e ase!enea se eter!ina cantitatea totala in conucta in re3i!

nor!al e cur3ere si in conitiile unei acu!ulari su#li!entare e a,e' e unere,ulta cantitatea e 3a, stocata. Intr"o cunucta are loc o acu!ulare atuncican #reluarea in conucta tine catre !ini!u! in ca,ul in care ebitul eintrare e constant' iar #resiunea e intrare tine catre !a-i!u!.

>ebitul #entru conitiile acu!ularii este o !eie intre ebitul !ini! sicel !eiu #entru o ,i. >intr"o conucta se iau cantitati su#li!entare atunci

43


45/63

can #reluarea tine s#re !a-i!u!' iar #resiunile sca catre o valoare!ini!a can ebitul e intrare e constant.

(. >e#o,itarea 3a,elor naturale in istribuitoarea inelare.Parcurile e re,ervoare #re,inta o investitie consierabila in cau,a

consu!ului !are e !aterial necesar constructiei ceea ce insea!na cain!a3a,inarea 3a,elor in re,ervoare e inalta #resiune este neecono!ica.

Cea !ai buna e-e!#li$icare o re#re,inta eter!inarea #resiunii ein!a3a,inare cores#un,atoare unui volu! o#ti!.

0. Interconectarea siste!elor e trans#ort 3a,e naturale>aca ebitul e 3a,e naturale necesar #entru aco#erirea var$urilor este

!ai !are ecat ebitul !a-i! al !a3istralei se reco!ana $olosireaconuctelor interconectate.

Interconectarea conuctelor e trans#ort 3a,e #re,inta !ai !ulteavantaBe in #rocesul e ali!entare cu 3a,e naturale a consu!atorilor ini$erite ,one2

" !arirea si3urantei in e-#loatare in conitiile a#aritiei unei e$ectiuni#e un tronson ali!entarea totala sau #artiala se $ace #rin celelalte tronsoane$unctionare.

" !arirea su#ra$etei $unctionale a siste!ului e ali!entare #rin crearea#osibilitatiilor e a sc5i!ba sensul !escarii 3a,elor #rin conucteleinterconectate.

" utili,area !a-i!a a ca#acitatii e e-tractie si trans#ort a conuctelor#rin !entinerea #resiunii !a-i!e e e-#loatare si a unei #resiuni !ini!e lasosire.

&. Re,ervoare #entru e#o,itarea subterana a 3a,elorE-ista oua cate3orii e 3a,e naturale' unele e #resiune Boasa si cele e

#resiune inalta la care #resiunea relativa este e / bar.Re,ervoarele e #resiune Boasa se i!#art in re,ervoare cu etansare

5iraulica si re,ervoare cu etansare uscata.

Un re,ervor cu etansare 5iraulica are re#t #arti co!#onente' unba,in #lin e a#a' un ca#ac sus#enat care este in $on un re,ervor $ara $un'scu$unat cu #artea esc5isa in a#a in ba,in' #recu! si una sau !ai !ultesectiuni telesco#ice' re,ervoare $ara $un si ca#ac. Pot $i consieratere,ervoare u!ee nu!ai cu ca#ac sau clo#ot.

44


46/63

Re,ervoarele uscate e #resiune Boasa sunt !ai #er$ectionate si au$or!a unor re,ervoare cilinrice obisnuite in interiorul carora se 3aseste unisc !obil #iston) ce se riica la u!#lerea re,ervorului cu 3a,e si coboara la3olirea lui' eoarece #istonul conitionea,a #resiunea 3a,elor.

Re,ervoarele e #resiunea sunt instalatii si!#le $ara #arti !obile cue-#loatare $acila' $unctionarea acestora#utan $i total auto!ati,ata.

Pentru ali!entarea cu 3a,e a retelei e se#aratie in #arcul ere,ervoare' #e lan3a aceasta se reali,ea,a o statie e re3lare a #resiunii. Inca,ul in care e-ista un ast$el e #arc 3a,ele naturale ies in statia e #reare#rin cel #utin oua conucte intre care se ali!entea,a #arcul e re,ervoare.

>e#o,itarea subterana a 3a,elor naturale in !eii #oros / #er!eabilePoro,itatea unui colector #oate $i clasi$icata in !ai !ulte criterii" u#a !oul e $or!are a s#atiului #oros s#eci$ica e#o,itelor e

sei!ente" u#a cate3oria e #ori care se ra#ortea,a #oro,itate absoluta) se

re$era la volu!ul intre3 al s#atiului #oros.6a e-#loatarea unui ,aca!ant e 5irocarburi !oul e cur3ere al

acestora este 5otorator eter!inat e #ara!etrii $i,ici ai stratului si e !oule !ani$estare a tensiunilor su#er$iciale la inter$ata $lui / soli.

Stocarea in cavitati saline a ?P6 /ului O alta !etoa e e#o,itare a ?P6 /ului sau ?N6"ului in cavitati !ari

este in caverne reali,ate in !asive e sare. Aceste caverne sunt s#ecial inicate#entru e#o,itarea 3a,elor lic5e$iate si au #unctul e $ierbere !ai riicatecat al !etanului.

>e#o,itarea in aceste cavitati saline se reali,ea,a la aanci!i !ai !iciPentru a #utea in!a3a,ina sau e-tra$e ?P6' cavitatea trebuie sa $ie tot

ti!#ul #lina cu sara!ura si ?P6. Se#ararea $luielor se reali,ea,a3ravitational.

Se !ai #ot utili,a in e-#loatarea a#a ulce' ar trebuie luate !asurisu#li!entare e ur!arire a #rocesului.

45


47/63

Stocarea in !ine abanonatePentru stocarea ?P6 /ului in cavitati saline re,ultate in ur!a unei

e-#loatari !iniere este necesar ca aceste cavitati sa $ie etanse' iar $or!atiunile3eolo3ice sa nu reactione,e cu butanul sau #ro#anul.

Sarea si ar3ila sunt cunoscute ca roci care asi3ura conitii e stabilitatecavitatii' ar in anu!ite conitii se #ot utili,a si cavitati e-istente in calcar.

>e#o,itarea 3a,elor naturale lic5e$iate6ic5e$ierea 3a,elor naturale #er!ite stocarea si trans#ortul acestora in

conitii te5nico / econo!ice avantaBoase.>u#a lic5e$iere 3a,ele naturale sunt e#o,itate in re,ervoare ca si cele

#entru lic5i' iar ele sunt !etalice si #reva,ute cu #ereti ublii intre care seintrouce un !aterial i,ola!nt.

Pentru in!a3a,inarea cantitatiilor !ari e 3a,e nat lic5e$iate sunt$olosite re,ervoarele subterane care sunt !ai econo!ice si au un 3ra riicate si3uranta.

I.[.H.

Investi3area 5iroina!ica a sonelor

Reevaluarea #ara!etrilor $i,ici actuali ai ,aca!antului' este #osibila#rin e$ectuarea e cercetari 3a,o5iroina!ice #rin inter!eiul sonelora!#lasate #e structurile 3a,ei$ere.

Conclu,iile care se es#rin in ur!a cercetariilot' #er!itrei!ensionarea re3i!urilor te5nolo3ice e e-tractie sau evaluareaco!#ortarii viitoare a ,aca!antului' $actor eter!inat in stabilirea#er$or!antei sale.

Metoe e cercetare 5iroina!ica2 " in re3i! stationar e !iscare " in re3i! nestationar e !iscare

46


48/63

Investi3area $or!atiunilor #rouctive in re3i! stationar e $iltrare a 3a,elor" Miscarea 3a,elor catre o sona este e ti#ul raial #lana si si!etrica.

Aceasta sona se a$la #lasata in centrul acestui !oel e $or!a cilinrica.

S#eci$ic !iscarii raial #lane stationare este $a#tul ca sona care renea,a o

,ona cilinrica e o anu!ita ra,a are $rontiera conturul) co!#let esc5is

ast$el incat' #entru orice ebit e #rouctie constant' #rouctia cu!ulativaeste inte3ral co!#ensata e 3a,ul ce intra in ra,a e renaB #rin $rontierae-terioara.>esi conitiile !eiscarii statiionare nu sunt ine#linite nicioata inte3ral elesunt $recvent acce#tate 3ratie $a#tului ca o#eratiile e #rouctie sunt#roiectate la ebite constante #erioic.E$ectul e reucere a #er!eabilitatii in Burul sonei #oate $i luat in calcule cao caere e #resiune su#li!entara #ro#ortionala cu ebitul e #rouctie.

47


49/63

"inicele e #rouctivitate

IP :

"inicele e #rouctivitate s#eci$ic

IPS :

"ca#acitatea e cur3ere a stratului

5):IP

" #er!eabilitatea e$ectava #entru 3a,e

:

Investi3area $or!atiunilor #rouctive in re3i! nestationar e $iltrare a3a,elor

Miscarea nestationara a $luielor #rin !eii #oroase este caracteri,ata #rinvariatia in ti!# a #ara!etrilor 5iroina!ici.In $iltrarea nestationara' ebitul e $lui intrat intr"un ele!ent e volu! estei$erit e cel care iese in acel !o!ent.In a$ara conitiilor nestationare' #re,entate ealt$el !ai sus intra si conitiilela li!ita care se re$era la su#ra$etele 3eo!etrice consierate si cele le3ate e

s#eci$icarea valorii #resiunii in sona.Stabilirea istributiei e #resiune intr"un ase!enea ,aca!ant in conte-tule-istentei conitiilor e $iltratie nestationara a 3a,elor re#re,inta unul intresco#urile investi3atiilor 5iroina!ice.

48


50/63

Metoele e cercetare 5iroina!ica ale sonelor in ca,ul $iltratieinestationare ale 3a,elor sunt estul e iverse. O clasi$icare a lor s"ar #utea$ace $unctie e $elul cu! sunt #relevate atele #ri!are e investi3are.

Cercetarea $or!atiunilor #rouctive e 3a,e #rin inc5ierea lorPrin inter!eiul acestei !etoe se ur!areste evaluarea unor #ara!etrii $i,icisi 5iroina!ici ai ori,ontului cu! ar $i2 ca#acitatea e cur3ere'#er!eabilitatea e$ectiva' coe$icientul e i$u,ie 5iraulica' !obolitatea$a,elor' #oro,itatea ' inicii e #rouctivitate' #resiune statica.

Evolutia in ti!# a valorilor e #resiune' cu sona o#rita' este inre3istrata cu!ano!etrul e aanci!e' re,ultan asa nu!ita curba e re$acere a #resiuniiin sona.

Cercetarea $or!atiunilor #rouctive e 3a,e naturale #rin esc5ierea lorAceasta !etoa consta in #roucerea unei sone a#artinatoare ori,ontului instuiu la un ebit < o anu!ita #erioaa si inre3istrarea variatiei in ti!# a#resiunii ina!ice e aanci!e.Curbele care se obtin in carul acestui 3en e cercetare a sonelor se nu!esccurbe e stabili,area eclin) a #resiunii ina!ice e ananci!e.

49


51/63

Curbele e stabili,are a #resiunii ina!ice se $olosesc e ase!enea #entrueter!inarea #ara!etriilor 5iroina!ici caracteristici $or!atiunilor#rouctive..Curba e eclin este co!#atibila cu trei #erioae istincte2

a) Perioaa nestationara e !iscare' care urea,a in !o!entul cercetarii#ana la o anu!ita valoare a ti!#ului ai!ensional calculabila curelatia2

b) Perioaa e tran,itie' cores#un,atoare ti!#ului ai!ensional

c) Perioaa stationara sau se!istationara este caracteri,ata #entru o

valoare a ti!#ului ai!ensional e3ala cu sau can unele

e#resionare atin3 li!ita ,aca!antului.

50


52/63

Cercetarea ori,onturilor #rouctive e 3a,e #rin !etoa i,ocronala Testarea i,ocronala a ori,onturilor #rouctive este o !etoa co!#le-a

e investi3are sin consta in alternarea' la ti!#i e3ali' a inc5ierii res#ectivesc5ierii sonelor.

Obtinerea e re,ultate concluente' in conte-tul acestei !etoe' esteconitionata e inc5ierea sonelor a$erente ori,ontului res#ectiv siur!arirea evolutiei in ti!# a #resiunii statice e aanci!e #rin inre3istrareaei.Q

Metoe e calcul a resurselor si re,ervelor e 3a,e naturale

Resursele si re,ervele e 3a,e naturale sunt acele volu!e e 3a,e care

au 7trecut9 #rintr"o serie e $a,e resursa initiala totala)' resursa initialaesco#erita' resursa co!erciala' re,erva) care le"au $acut recu#erabile intr"o!asura !ai !are sau !ai !ica. Cu! acestea sunt !oi$icabile in ti!# sei!#une recalcularea' recon$ir!area lor.

Aceasta re#re,inta eta#a e ebul in lun3ul unui sir e o#eratii 3eolo3o"te5nice care ur!ea,a sa se es$asoare in #rocesul e reabilitare a structurii3a,ei$ere.

Metoa volu!etrica" aceasta se ba,ea,a #e cunoasterea volu!ului brut a rocii si a#ro#rietatiilor $i,ice ace rocii colectoare si $luielor e ,aca!ant inasociere cu intuirea !ecanis!ului e recu#erare a 5irocarburilor3a,oase." utili,area acestei !etoe se $ace e re3ula in #erioaa e ince#ere ae-#loatarii' can nu e-iste su$iciente ate es#re co!#ortarea in ti!# are,ervorului #recu! si atunci can se oreste a se reactuali,a

#ara!etrii care co!#un relatia e calcul a re,ervei." necesita cunoasterea 3eo!etriei ,aca!antului' a unor #ara!etrii $i,ici#rivin !eiul #oros"#er!eabil #recu! si $actorul e volu! al 3a,elor

?:SL5L!1" L

51


53/63

?:SL5L!1" L

b3i:

52


54/63

Metoa eclinului e #resiunePentru $olosirea acestei !etoe este nevoie e2" !asuratori e #resiune in cel #utin trei eta#e' in care #ri!a inconitii initiale"cunoasterea cu su$icienta #reci,ie a conturului su#ra$etei #rouctivesieter!inarea #entru $iecare intre eta#ele ulterioare conitiile initiale a#resiunii !eii e ,aca!ant' #rin elaborarea e 5arti cu i,obaree-tra#olare la conturul su#ra$etei #rouctive.

Kactorul e recu#erareEste ra#ortul intre re,erva initiala esti!ata #entru o anu!ita eta#a ecunoastere a ,aca!antului si resursa 3eolo3ica initiala.

" se calculea,a cu relatia 2 Kr:

"Obtinerea unor valori a#reciabile e $actori $inali e recu#erare a3a,elor in conitiile unor investi3atii si c5eltuieli e e-tractii !iniere'constituie un as#ect i!#ortant al #er$or!antelor ori,ontului sau,aca!antului.

TRANSPORTU6 ?A[E6OR NATURA6E\

Se#ararea si $iltrarea i!#uritatiilor in 3.n

?a,ele naturale %n $a,a e e-tracie a lor antrenea, ele!ente in

noroiul e $oraB i #articule neconsoliate in roca !a3a,in care #ot #rovocastricciuni instalaiilor e e-tracie i conuctelor' u,ura #re!atur aansa!blului #iston / cilinru i a rotoarelor co!#resoarelor e 3a,e' blocareacontoarelor #recu! i eranBarea #roceselor te5nolo3ice ale consu!atorilor.I!#uritiile !ai #ot #trune acciental %n evile e e-tracie sau %nconucte %n ur!a lucrrilor e !ontaB' #roui re,ultai %n ur!a cororii

53


55/63

interioare a conuctelor i a i!#uritiilor lic5ie care cel !ai aesea re,ultin cau,a conensrii #rin scerea te!#eraturii #e evile e e-tracie sau incau,a la!inrii.

Aceste cantiti e i!#uriti solie in 3a,ele naturale sunt variabile %n

$uncie e2 renarea sonelor' e-tracia conuctelor #recu! i urata ee-#loatare a lor.

Particulele trans#ortate e 3a,ele naturale #rin conucte au i!ensiunicu att !ai !ici cu ct se 3sesc !ai e#arte e locul %n care au $ost antrenatesau %n locul %n care s"au $or!at. Ele se s#ar3 i se eroea, atorit ciocniriicu #ereii conuctelor. Particulele !ai $ine sunt #strate !ai uor %n sus#ensie#entru c vite,a lor e e#unere sub aciunea acceleraiei nor!ale a ceriilibere 3ravitaiei) scae cu reucerea ia!etrului con$or! relaiei2

une 2

" $ora e cere' atorit acceleraiei nor!ale a cerii libere NQ

> / ia!etrul #articulei s$erice ) !Q

" ensitatea #articulei 3

ensitatea 3a,elor

3 / acceleraia 3ravitaional : G'F !

Mecanis!ul $iltrrii %ntr"un !aterial $iltrant este co!#le- a#rne$ecte e inerie' e$ecte e aeren' e i$u,iune' e natur electrostratic#recu! i e$ectul e sit.

Ele!entele e $iltrare sunt baterii sau $iltre e ce au rolul e a reine

i!#uritile solie in 3a,' iar %n $uncie e $ineea e $iltrare' !ri!ea#articulelor reinute #oate avea i!ensiuni e F**] " 1*] i F*] " 1*].

Kiltrarea 3a,elor #rin !eii #oroase este o#eraia #rin care reinerea#articulelor e #ra$ se reali,ea, #rin trecerea 3a,elor #rin su#ra$ee #oroaseale cror intensiti au i!ensiuni stabilite $uncie e anci!e' #articulele$iin reinute #e su#ra$aa #oroas a $iltrantului.

54


56/63

Pra$ul reinut %n cartuele $iltrante eter!in cerea evolutiv e#resiune' $a#t ce uce la obturarea acestora. >e aceea cerea e #resiune %n$iltre trebuie #er!anent controlat i trebuie s e-iste linii e $iltrare ere,erv #entru a #relua 3a,ele %n ti!#ul sc5i!brii ele!entelor %!bacsite.

E$icacitatea unei instalaii e $iltrare a 3a,elor se e-#ri! %n !ai !ulte!ouri ast$el2• E$icacitate e colectare / este un inicator e3al cu i$erena intre !asa#ra$ului colectat %n $iltre i !asa #ra$ului r!as.• Coninutul e 3a, r!as %n 3a,ul e#urat.

>u#a !aterialul $olosit ca i ele!ent $iltrant se istin3 ur!atoareleti#uri e $iltre utili,ate %n inustria 3a,elor2• Kiltre cu i$erite ti#uri e esturi4

• Kiltre cu $etru4• Kiltre cera!ice4• Paturi $iltrante4• Kiltre electrostatice4

Kuncia e se#arare a 3a,elor naturale

Princi#iul se#arrii lic5ielor in 3a,ele naturale libere are la ba,i$erena e 3reutate s#eci$ic #articulelor lic5ie $a e !oleculele e 3a,.

Klu-ul e 3a, antrenea, #rin #lutire !oleculele e lic5ie libere'!eninerea acestora $iin irect #ro#orional cu irecia e cur3ere a3a,elor.

Pentru a se#ara lic5iele libere in 3a,e se $olosesc ur!toarele $ore i#rinci#ii2• Kora 3ravitaional / acionea, !ai #uternic asu#ra !oleculelor elic5i care sunt !ai 3rele co!#arativ cu !oleculele e 3a,• Kora e $recare i cea e aeren / sunt !a-i!e la contactul %ntre

$lu-ul e 3a, i su#ra$eele staionare• Kora e inerie / la sc5i!barea ireciei e cur3ere i!#ri!!oleculelor !ai 3rele tenina e a ur!a cursul iniial' eci e a iei incurentul e 3a,e• Kora centri$u3 / #rin intrarea $lu-ului e 3a, %ntr"un se#arator i careacionea, !ai #uternic asu#ra !oleculei e lic5i liber

55


57/63

• Kore si e$ecte atorate e e-tractor e cea / care se !ontea, sub$or! e %!#slituri %n #artea e ieire a se#aratoarelor i care utili,ea,e$ecte e aeren' e $iltrare' e inerie i sceri locale e vite,.

Se#aratoarele e 3a,e se clasi$ic %n trei cate3orii2" se#aratoare 3ravitaionale4" se#aratoare centri$u3ale4" se#aratoare !i-te e 3a,e4

\

Se#aratoare 3ravitaionale

Se#aratoarele 3ravitaionale sunt reci#iente sub #resiune i reali,ea,$uncia e se#arare #e ba,a #rinci#iilor ineriei i 3ravitaiei' iar i!#uritailesolie si lic5ie %i sc5i!b vite,a la intrarea %n se#arator $a#t care cau,ea,cerea lor %n a$ara curentului i sunt colectate la ba,a reci#ientuluise#aratorului $iin a#oi evacuate. Ele sunt e re3ul a#arate #ri!are si

%ne#linesc $uncia e se#arare 3rosier.Se#aratoarele 3ravitaionale se !ontea,a #e ince#utul traiectelor e

3a,e' #e conuctele e ca#tare"#lecare constituin c5iar baterii e

se#aratoare.

>in #unct e veere constructiv i a #o,iiei $a e conucta e 3a,e elese %!#art %n2

a) Se#arator 3ravitaional ori,ontal' subteranEste !ontat #e traiectul conuctei e 3a,e e trans#ort' care se

intercalea, ori,ontal si %n3ro#at la nivel e conuct.>u# construcia lor se clasi$ic %n2• Se#aratoare #entru 3a,e cu coninut !are e lic5i #este 13

• Se#aratoare #entru 3a,e cu coninut e lic5i sub 13

• Se#aratoare #entru 3a,e cu coninut e lic5i in stare liber.

56


58/63

>u# locul e !ontare ave! se#aratoare !ontate la ra!ni$icaii isc5i!bri e irecie' !ontate la ca#tul $inal al conuctei' la intrare %n SRM"uri' staii e uscare sau !ontate #e $irul conuctei.

b) Se#arator 3ravitaional vertical' subteranSe !ontea, #e traiectul conuctelor e colectare sau trans#ort 3a,e

naturale. El se !ontea, #e vertical i %n3ro#at' se#arate e 3ru# sau %n 3ru#$or!n aa ,isele baterii se#aratoare.Acesta e-ecut o se#arare 3rosiera.

c) Se#arator 3ravitaional ori,ontal' su#rateranSe !ontea, aerian #e conucta e 3a,' %n #o,iie ori,ontal la intrri %n

SRM"uri sau staii e uscare.

Reali,ea, $uncia e se#arare 3rosier a i!#uritailor i este ientic cu celsubteran ori,ontal.

) Se#arator 3ravitaional vertical' su#rateranEste se#aratorul !ontat #e conucte la intrri %n SRM"uri. Reali,ea, o

$uncie e se#arare 3rosier ca i celelalte anterioare i are o construciease!ntoare ca i cel subteran' vertical.

Se#aratoare centri$u3ale

Sunt se#aratoare la care se#ararea se utili,ea, #e #rinci#iul activ al$orelor centri$u3e' iar i!#uritiile sunt scoase %n a$ara Betului e 3a,e sica#tate %ntr"un reci#ient sau re,ervor.

Se#aratoarele centri$u3ale sunt e ou ti#uri2a) Se#aratoare centri$u3ale/ rataionale care utili,ea, un is#o,itivelicoial sau o ser#entin.

E-ecut $uncia e se#arare #e ba,a centri$u3rii 3a,elor i se obine#rin inter!eiul is#o,itivului cilinric elicoial $iin !ontat %n interiorulse#aratorului %n calea 3a,elor' cu aButorul cruia se i!#ri! o !icare erotaie. Cu aButorul !icrii e rotaie' i!#uritiile avn o 3reutate netsu#erioar $a e 3a,e' #ri!esc o ener3ie cinetic su#erioar i sunt

57


59/63

#roiectate #e #ereii se#aratorului $iin e$lectate i colectate la baie a#oi suntevacuate.Evacuarea i!#uritiilor se #oate $ace auto!at sau !anual.b) Se#aratoare centri$u3ale ineriale care se %!#art %n2• Se#aratoare centru$u3ale ciclon " la care $uncia e se#arare ai!#uritilor se $ace tot #e ba,a centri$u3rii 3a,elor' crora li se i!#ri! o!icare #uternic e rotire sau turbionar la intrarea %n reci#ientulse#aratorului. Se obine un ciclon care se ter!in la $unul #lniei' iar 3a,eletrec !ai e#arte $iin e#urate' #rin stiuul e ieire.E$iciena acestora este !ai riicat ect a celor centri$u3al"rataionale i se!ontea, la intrri %n SRM /uri' evacuarea i!#uritiilor #utnu"se $ace!anual sau auto!at.

• Se#aratoare centri$u3al !ulticiclon / la care $uncia e se#arare seobine #rin aciunea si!ultan a !ai !ultor !icrocicloane' reali,ate %nseciunea e cur3ere a se#aratorului. Acestea au la rnul lor e$iciena !airiicat ect a celor 3ravitaionale i se a!#lasea, e re3ul la intrri %nstaii SRM"uri)' ar se #ot utili,a i #e conuctele e trans#ort.Evacuarea i!#uritiilor se #oate $ace auto!at sau !anual.

.Se#aratoare !i-te e 3a,e

Aceste se#aratoare sunt unele e 3eneraie !ai nou i utili,ea, trei ine$ectele a trei #rinci#ii2 3ravitaia' $orele centri$u3e si coalescere. Suntreci#iente sub #resiune ori,ontale sau verticale i se#ar $a,a lic5i' lic5iecare sunt antrenate %n 3a,ele #rouse e son.

• Se#aratoare !i-te verticale cu coalescer i e!ister

Acestea sunt unele care la rnul lor sunt e 3eneraie !ai nou. Se !ontea,#e vertical #e conucte i $uncionea, #e #rinci#iile coalescenei' e$ectuluie!ister si 3ravitaiei.E-ecut se#arri !eii i $ine i se !ontea, e re3ul la intrrile %n SRM"uri.

58


60/63

• Se#aratoare !i-te ori,ontale' e 3a,e cu coalescer i e!ister)Acestea e-ecut o se#arare !eie i c5iar $in avn o e$icien riicat i sea!#lasea, la intrri %n SRM i sunt #rev,ute cu accesorii !oerne ianu!e2

- >e$lector serie care #rouce o #ri! se#arare a 3a,elor e lic5i #rin e$ectul$orelor centri$u3e i e inerie.- Kascicule e rectilini,are ce se#ar #icturi e lic5i in curentul e 3a,e.- Reintor e cea care reine #icturile $ine #rin e$ectul e coalescen'

enu!it coalescer.

Masurarea 3a,elorMsurarea cantitativ ocu# un loc i!#ortant %n inustria 3a,ei$er. Dn

ru!ul lor e la locul e #roucere la locul e consu! %ntre o#eraiile la care

sunt su#use 3a,ele e-tracie' se#arare' uscare' $iltrare' re3lare' etc) 3a,eletrebuie !surate ct !ai e-act cu #utin #entru a avea %n veere cantitiile#rouse' trans#ortate i #reate siste!ului e istribuie' consu!ul #eanu!ite ,one' localiti i c5iar #e consu!ator sau a#arat.

Msurarea 3a,elor este tot !ai necesar eoarece se #une accent !are#e econo!isirea 3a,elor' #e utili,area lui ct !ai raional. Aceasta #er!itecunoaterea i$erenei intre cantitatea e 3a,e e-trase i cea livrat laconsu!ator' n inicaii #reioase asu#ra strii %n care se a$l %ntrea3a

instalaie e trans#ort i istribuie' %!#reun cu ec5i#a!entul !ecanic'starea e u,ur $i,ic i !oral' %ntreinerea i e-#loatarea' #iererileatorate e$ectelor i u,urilor.

Msurarea 3a,elor se $ace #rin oua !etoe acestea $iin" !etoa irect 4" !etoa inirect.

Msurarea irect a ebitelor e 3a,e

6a !surarea irect a 3a,elor se $olosesc contoare volu!etrice sianu!e2

- Contoare cu #iston- Contoare cu buru$ - Contoare cu #alete rotitoare

59


61/63

- Contoare cu turbine- Contoare ultrasonic- Contoare vorte-

Msurarea inirect a ebitelor e 3a,e

Pentru a !sura ebitul e 3a,e este instalat %n conuct un ele!ent estran3ulare care eter!in o cere e #resiune static' #ro#ortional cuebitul i vite,a 3a,elor.

Dn ca,ul utili,rii inte3ratoarelor !ecanice' variaiile #resiuniii$ereniale ale #resiunii in a!onte e ele!entul #ri!ar i ale te!#eraturii3a,elor' sunt %nre3istrate 3ra$ic' #e ia3ra!e circulare ,ilnice.

>in cau,a #reci,iei relative sc,ute obinute la eter!inarea volu!elore 3a,e #rin aceast !eto i a erorilor u!ane care #ot interveni uor nu sereco!an utili,area acestei !etoe #entru econtri $iscale.

Re3larea #resiunii 3a,elor nat

Re3larea #resiunii 3a,ului se $ace tre#tat' %nce#n e la staia e#reare s#re #unctele e consu!' $acanu"se trecerea e la #resiuni !ai !arila #resiuni in ce %n ce !ai !ici' ast$el %nct la ulti!a trea#t 3a,ul s ias inSRM s#re consu!ator la o #resiune !ereu constant' ini$erent e ebitulcare se consu! i ini$erent e #resiunea e intrare a 3a,ului %n #ostul su %nstaia e re3lare.

Pentru re3larea #resiunii 3a,elor se $olosesc re3ulatoarele' cel !aisi!#lu a#arat e re3lare $iin constituit intr"un robinet care %n $uncie estrn3erea sau es$acerea lui %i !icorea, sau !rete seciunea obinnu"se %n aval #resiunea orit.

Ti#uri e re3ulatoare2

Re3ulatoare e #resiune #entru ebite !ici re3ulatoare e u, casnic).Aceste re3ulatoare sunt estinate s $uncione,e cu 3a,e co!bustibile

naturale #recu! i cu alte 3a,e necoro,ive li#site e substane lic5ie sausolie %n sus#ensie i sunt utili,ate %n s#ecial la instalaiile e u, casnic #entru

60


62/63

reucerea #resiunii in reelele e istribuie i !eninerea ei %ntre li!itele e#resiune riicate #entru ali!entarea a#aratelor e consu! ale abonaiilor

Re3ulatoare e #resiune inustriale cu acionare inirect) enu!ite i

#ilotate>e#lasarea or3anului e re3lare se reali,ea, #rin $ore #rouse e#resiuni variabile ale 3a,elor in servo!otor' co!anate #rin or3anul e!surare. Ele se $olosesc #entru reucerea #resiunii %n conuctele etrans#ort sau e istribuie i !eninerea #resiunii re3late %n li!itele #rescrise#entru instalaia e utili,are.Nu sunt #rev,ute cu su#a# e si3uran.

Oori,area 3.nPentru a #utea sesi,a #re,ena 3a,elor naturale %n aer este necesar a le

oori,a' eoarece nu au !iros sau culoare.Siste!ul e oori,are se i!ensionea, %nct s reali,e,e o oori,are

auto!at a 3a,elor ve5iculate #rin SRM i s asi3ure o o,are continu#entru o #erioa e !ini! o lun.

Punctul e introucere a oori,antului %n $lu-ul e 3a,e se va a$la %naval e siste!ul e !sur.

>o,area a3entului e oori,are va $i corelat cu ebitul e 3a,e ve5iculat#rin IR' res#ectn valorile a!ise si siste!ul va conine i un reci#ient#entru e#o,itarea a3entului oori,ant.

Oori,area 3a,elor a#are ca o !sur e si3urant #entruconsu!atorii e 3a,e. ?a,ul oori,ant care sca# in instalatiile e trans#ort'istribuie si utili,are' trebuie s $ie recunoscute u# !iros' #re,ena lor$acnu"se recunoscut atorit substanei urt !irositoare cunoscute subnu!ele e a3eni e oori,are.

Cel !ai utili,at a3ent e oori,are la noi in ara este etil!erca#tanulMetoe e oori,are2

- Prin eva#orare / este !ai e$icient ar #re,inta e,avantaBul $a#tului catrebuie !entinuta u!#lerea vasului #ana la Bu!atatea lui #entru ca la su#ra$ lui sa ra!ana constant. " trebuie !entinuta te!#eratura oorantului

61


63/63

- Cu $itil / intre traseul ce cont oorantul si conucta e 3a, este un $itil care#rin siste!ul ca#ilar si a i$erentei e #resiune #er!ite aBun3ereaoori,antului in $lu-ul e 3a,e.

- Prin #icurare / si!#lu' ie$tin ar ine$icient in !entinerea #er!anenta a

nor!ei e oori,ant- Prin inBecie. / cea !ai e$icienta !etoa. Este ne#oluanta si ne#ericuloasa.

Pentru instalaiile e oori,are este necesar ca oori,antul s $ieis#erasat uni$or! i constant %n cantitatea necesar asi3urrii concentraieiorite e oori,ant %n tot $lu-ul e 3a,.?a,ele naturale trebuie oori,atecontinuu' ast$el %nct trea#ta e !iros cores#un,toare tre#tei e #erce#ere a!irosului %n a!estecul e 3a, i aer s se atin3 %nainte ca nivelulconcentraiei e 3a, %n aerul in incinta res#ectiv s evin critic.

licenta scris total tot.doc

Documents