licenta-resurse umane

8/13/2019 LICENTA-RESURSE UMANE

1/55

STUDIU DE CAZ PRIVIND MOTIVATIA IN MUNCA A

SALARIATILOR UNEI SOCIETATI COMERCIALE

CAPITOLUL 1

CONCEPTUL DE MOTIVARE A PERSONALULUI.

MUNCA - COMPONENTA A MOTIVATIEI

1.1 FUNCTIA DE ANTRENARE, FACTOR DE MOTIVARE A PERSONALULUI

Functia de antrenare ncr!rea"# an$a%&'u' !rce$e'r de %unc# !rin care $e

deter%in# !er$na'u' (ir%ei $# cntri&uie 'a $ta&i'irea $i rea'i"area &iecti)e'r !re)i"ina'e,

!e &a"a 'u#rii n cn$iderare a (actri'r care ' %ti)ea"#.

Deci, $c!u' antren#rii care are un !rnuntat caracter !eratina', e$te i%!'icarea c*t

%ai !r(und#, c*t %ai e(icace a !er$na'u'ui de e+ecutie $i de cnducere 'a rea'i"area

&iecti)e'r ce-i re)in, dedu$e din &iecti)e'e ntre!rinderii. Prin ur%are, antrenarea r#$!unde

'a ntre&area de ce !er$na'u' $ciet#tii !artici!# 'a $ta&i'irea $i rea'i"area &iecti)e'r

circu%$cri$e ace$teia

Funda%entu' antren#rii ' re!re"int# %ti)area, ce re"id# n cre'area $ati$(acerii

nece$it#ti'r $i intere$e'r !er$na'u'ui cu rea'i"area &iecti)e'r $i $arcini'r atri&uite.

Mti)area, n (unctie de %du' de cnditinare a $ati$(actii'r !er$na'u'ui, dere"u'tate'e &tinute, e$te !"iti)# $au neati)#.

Mti)area !"iti)# $e &a"ea"# !e a%!'i(icarea $ati$(actii'r !er$na'u'ui din

!artici!area 'a !rce$u' %uncii, ca ur%are a rea'i"#rii $arcini'r atri&uite, n cnditii'e n care

ni)e'u' $arcini'r &'iatrii de rea'i"at e$te acce$i&i' %a/rit#tii e+ecutanti'r.

Mti)area neati)# $e &a"ea"# !e a%enintarea !er$na'u'ui cu reducerea $ati$(actii'r

dac# nu rea'i"ea"# ntc%ai &iecti)e'e $i $arcini'e re!arti"ate, a' c#rr ni)e' e$te (arte

ridicat inacce$i&i' n cnditii'e date unei !#rti a!recia&i'e a e+ecutanti'r.

1


2/55

In (ir%e'e %derne $e ('$e$te cu !riritate %ti)area !"iti)#, ntruc*t 'a ace'a$i

)'u% de re$ur$e (inanciare uti'i"ate !entru %ti)are !arte $en$i&i' %ai %are a !er$na'u'ui

&tine $ati$(actii din !artici!area 'a !rce$u' %uncii, iar c'i%atu' de %unc# $i cu'tura (ir%ei

$unt $u!eriare, ceea ce i%!'icit, enera"# re"u'tate ecn%ice %ai %ari.

Caracteri$tic %anae%entu'ui $tiinti(ic a' aenti'r ecn%ici e$te cnce!erea

%ti)#rii $i, i%!'icit, a antren#rii !e &a"a a$a-nu%ite'r $c#ri %ti)atina'e, adic# a

e'e%ente'r care !re"int# intere$ !entru c%!nentii (ir%ei, a nece$it#ti'r ace$tra, rdnate

n (unctie de $ucce$iunea n care tre&uie a)ute n )edere. Dintre $c#ri'e %ti)atina'e

cn$iderate cu !rec#dere n 'iteratura de $!ecia'itate $e %entinea"# cea a 'ui Ma$'0, care

cu!rinde ur%#tare'e caterii de nece$it#ti (i"i'ice, $ecuritate $i $iurant#, cntacte

u%ane $i a(i'iere 'a ru!, $tatut $cia' $i autrea'i"are.

Fi.1. Scara %ti)atina'# a 'ui Ma$'0

Pentru a rea'i"a antrenare e(icace e$te nece$ar ca !rce$u' %ti)#rii !er$na'u'ui $#

ntrunea$c# $i%u'tan %ai %u'te caracteri$tici

a $# (ie c%!'e+, n $en$u' uti'i"#rii c%&inate, at*t a $ti%u'ente'r %ateria'e, c*t $i

%ra'e, !e &a"a 'u#rii n cn$iderare a !rinci!a'i'r (actri i%!'icati, endeni $i e+eni ai

$ciet#tii2

& $# (ie di(erentiat, adic# %ti)atii'e cn$iderate $i %du' 'r de ('$ire $# tin# cnt

de caracteri$tici'e (iec#rei !er$ane $i a'e (iec#rui c'ecti) de %unc#, a$t(e' nc*t $# $e &tin#

%a+i%u% de !artici!are 'a $ta&i'irea $i rea'i"area &iecti)e'r (ir%ei2

c $# (ie radua', adic# $# $ati$(ac# $ucce$i) nece$it#ti'e !er$na'u'ui $i n $tr*n$#

cre'atie cu a!rtu' $#u, tin*nd cnt de interde!endente'e dintre di(erite'e caterii de

nece$it#ti. Du!# cu% re"u't# din ra(icu' !re"entat n (i.1, nece$itate de rdin in(erir

3


3/55

tre&uie $ati$(#cut# %ai nainte ca ur%#tarea, %ai inten$i)# $# $e !at# %ani(e$ta 'a ni)e'

%a+i%. Caracteru' radua' a' %ti)#rii e$te cerut $i de )'u%u' 'i%itat a' re$ur$e'r %ateria'e

uti'i"a&i'e !entru %ti)are.

Din e+a%inarea ra(icu'ui reie$e $i a't# cnc'u"ie (arte i%!rtant# $i anu%e c#

$inure'e nece$it#ti care nu $e e!ui"ea"# $unt ce'e de autrea'i"are, adic# ne%i/'cit 'eate de

!rce$u' $i re"u'tate'e %uncii de!u$e, de recuna$terea 'r $cia'#, de %ani(e$tarea !'enar# a

!er$na'it#tii $a'ariati'r re$!ecti)i.

In an$a%&'u' !rce$u'ui de %anae%ent, ca'itatea antren#rii are un r' de$e&it de

i%!rtant !rin aceea c#, ntr- %#$ur# deci$i)#, cnditinea"# cncreti"area e(icient# a

(unctii'r $ituate n a%nte - !re)i"iunea, rani"area $i crdnarea -, !recu% $i e(icacitatea

e)a'u#rii care ur%ea"# antren#rii.

Trecerea 'a ecn%ia de !iat# i%!une %di(ic#ri de e$ent# n cnce!erea $i

e+ercitarea %ti)#rii n (ir%e $i $ciet#ti c%ercia'e, n $en$u' adec)#rii %ti)atii'r 'a

caracteri$tici'e (iec#rui $a'ariat, e'i%in*nd a&rdarea ni)e'atrie $tandardi"at# a %ti)#rii n

!eriada !recedent#, ce 4$ti%u'ea"#5 nei%!'icare, e(rt %ini%, ine(icient#. Mutatii !r(unde

$e i%!un n %ti)area %anaeri'r a'e c#rr )enituri tre&uie cre'ate cu !er(r%ante'e $i

de")'tarea (ir%ei.

1.3. CONCEPTUL DE MOTIVARE A PERSONALULUI

Intr- %anier# enera'#, %ti)atia !ate (i de(init# ca !rce$u' de $e'ectie, rientare $i

%entinere a c%!rta%entu'ui u%an. Prin %ti)atie $e e+!'ic# de ce a%enii a'e un anu%it

%d de actiune, de ce $i-' %entin, uneri !e !eriad# nde'unat#, c6iar n cnditii

ne(a)ra&i'e.

De(initia %ti)#rii )i"ea"# at*t 'atura (i"ic#, c*t $i cea !$i6'ic# a actiuni'r

(iinte'r u%ane.

In %anae%entu' (ir%ei, $en$u' ade)#rat a' actiuni'r $i c%!rta%entu'ui ana/ati'r

nu !ate (i de$c!erit (#r# cuna$terea %ti)e'r care 'e-au enerat. Acea$ta /u$ti(ic#

(rec)enta cu care ne ntre% $i $unte% ntre&ati a$u!ra %ti)e'r deci"ii'r na$tre $i a

ce'r'a'ti.

Cuna$terea %ti)e'r nu a/ut# dar 'a %#rirea e(icientei actiuni'r, 'a cre$terea

!$i&i'it#tii de e+!'icare $i !redictie a c%!rta%entu'ui u%an, ci $i 'a de$ci(rarea )a'rii%ra'e a ace$tuia.

7


4/55

Prin ur%are, %ti)atia $e !ate de(ini $i ca $u%# a enerii'r interne $i e+terne care

initia"# $i diri/ea"# c%!rta%entu' $!re un $c! care dat# atin$ )a deter%ina $ati$(acerea

unei nece$it#ti. Re(eritr 'a acea$t# de(initie $e i%!un c#te)a !reci"#ri.

- Cnditii'e interne care au r'u' !rinci!a' n %ti)are nu !t (i &$er)ate $i nu !t (i

i"'ate atunci c*nd $e ana'i"ea"# un c%!rta%ent. Mti)e !recu% (a%e, $ecuritate $au

recuna$tere nu $e !t )edea. Ceea ce $e !ate &$er)a $unt dar c%!rta%ente'e re"u'tate

a'e ace$tr ne)i interne. In enera', $unte% ca!a&i'i $# (ace% anu%ite !re$u!uneri n

'e#tur# cu %ti)e'e $i de aceea $e i%!une cre$tere a e+actit#tii cnc'u"ii'r ce )i"ea"#

a%enii $i $ituatii'e ana'i"ate.

- Mu'te dintre a$!ecte'e !ri)ind %ti)atia i%!'ic# cn$truirea unr %de'e $i

uti'i"area unr ter%eni $!eci(ici ce de$criu !rce$e ne&$er)a&i'e. Ana'i"e'e au 'a &a"#

!articu'arit#ti'e indi)idu'ui, &$er)atii c%!rta%enta'e $i i!te"e a$u!ra initierii 'ui.

- Re"u'tatu' unei %ti)atii e$te nttdeauna actiunea . Oa%enii r#$!und 'a ne)i'e 'r

interne !rin acti)it#ti ce )i"ea"# atinerea &iecti)e'r !e care ei 'e cred eneratare de

$ati$(actii.

- C%!rta%entu' nu $e !ate cn(unda cu %ti)atia. Mti)atia e$te un (actr

i%!rtant n deter%inarea c%!rta%entu'ui dar nu e$te $inuru'. In('uente'e $unt $i de

natur# &i'ic#, cu'tura'#, rani"atina'# $i !$i6'ic#.

Cnce!tu' de %ti)atie e$te uti'i"at !entru a identi(ica $i e+!'ica

- di(erente'e de c%!rta%ent a'e indi)idu'ui. S!re e+e%!'u n cnditii de ea'itate a

$a'ariu'ui, !er(r%ante'e indi)idua'e a'e ana/ati'r !t (i e+tre% de di(erite. Ace$te di(erente

$e e+!'ic# !rin (a!tu' c# rea'i"area &iecti)e'r rani"atiei nu re!re"int# nece$itate !entru

tti ana/atii. Mu'ti dintre ei !t (i atra$i de a'te actiuni $i nu de %unca 'r 8$!rt, %u"ic#,

!'itic#, (a%i'ie, etc.2

- directia c%!rta%entu'ui. Un % c#ruiai i e$te $%n $au (a%e )a de")'ta

i%ediat un c%!rta%ent !rin care )a &tine di6na $au 6rana. In rani"atie, unii ana/ati

$i directinea"# c%!rta%entu' !entru a &tine $ur$e'e de e+i$tent#, n ti%! ce a'tii,

ur%#re$c !er(r%ante de$e&ite $i recuna$terea ce'r din /ur.

A$a dar, c%!rta%entu' u%an e$te deter%inat de anu%ite %ti)e, cn$tienti"ate de

indi)id ca $c!uri.

Sarcina %anaeru'ui - ca e'e%ent cata'i"atr a' ru!u'ui e$te de a identi(ica $i acti)a

%ti)e'e $a'ariati'r, de a 'e diri/a c#tre %unc# !er(r%ant#. Ace$t !rce$ e$te, n$#

c%!'icat $i de %are $u&ti'itate. Indi)i"ii care c%!un ec6i!# $unt $en$i&i'i 'a di(eriti

9


5/55

(actri care $e $c6i% n ti%! $i care !t intra c6iar n cn('ict2 ei au ne)i $i a$te!t#ri !e

care ncearc# $# i 'e $ati$(ac# n %duri'e ce'e %ai di(erite cu !utint#.

E+e%!'u' ce' %ai e'c)ent e$te !r%)area !e un !$t $u!erir. Cea %ai %are !arte a

ana/ati'r unei rani"atii $i dre$c a)an$area. Acea$t# drint# e+!'icit# $i !ate a)ea

r#d#cini'e n di)er$e ne)i $a'ariu' %ai %are, !re$tiiu $u!erir, (rta de in('uent# $!rit#,

!$i&i'itatea unei ni a)an$#ri n !er$!ecti)#, etc. In ti%! ce ace$te ne)i $unt di(erite de 'a

un indi)id 'a a'tu', %du' de a &tine a)an$area !e !$t !ate (i 'a (e' de di(erit unii !re(er#

$#-$i d)edea$c# a!titudini'e %uncind $*ruinci$ $i crect, a$te!t*nd ca re"u'tate'e 'r $# (ie

recun$cute de cei'a'ti2 a'tii !re(er# $# $e %ena/e"e ur%#rind dar e+!'atarea $ituatii'r

(a)ra&i'e2 a'tii u"ea"# de $i%!atii'e $au $'#&iciuni'e a'tra.

1.3.1 SURSE MOTIVATIONALE

In !ractic#, (en%enu' de antrenare a re$ur$e'r u%ane ra)itea"# n /uru' (rtei

%ti)atiei. Ace$te e$te (actru' !$i6-$cia' ce deter%in# rea'i"area !er(r%antei.

A %ti)a a%enii n %unca 'r n$ea%n# a 'e r#$!'#ti ne$te cntri&utia 'a !rre$u'

(ir%ei - initiati)a, e(rtu' $i reu$ita - dar, %ai a'e$, de a de")'ta !entru ei n$i$i uti'itatea dat#

de di%en$iunea $u&iecti)# a %uncii. Si !entru acea$ta nu e$te $u(icient $# %&un#t#te$ti

c*te)a caracteri$tici )i"i&i'e a'e %uncii $i rec%!en$ei $a'e, ci tre&uie (#cute une'e !rre$e

n re!re"ent#ri'e %enta'e cu !ri)ire 'a %unc#, 'a (ir%a n care ea $e de$(#$ar# $i 'a !rdu$e'e

$a'e.

1.3.3 COMPONENTELE MOTIVATIEI

Din $tudiu' c%!rta%entu'ui u%an n %unc# $-a a/un$ 'a cnc'u"ia c# %ti)atia e$te

a'c#tuit# din du# %ari caterii de e'e%ente

%ti)e'e - re$i%tite ca e+!re$ie a ne)i'r $i a$te!t#ri'r u%ane. E'e

$unt !er$na'e, interne $i, de reu'#, creea"# anu%ite ten$iuni.

In enera', ne)i'e $unt de(inite ca 'i!$uri'e !e care un indi)id 'e re$i%te 'a un

%%ent dat. A$te!t#ri'e $unt credinte'e indi)i"i'r n e+i$tenta unr $an$e ce !t (i &tinute

!rintr-un anu%it ni)e' a' e(rtu'ui $i a' !er(r%antei.

:


6/55

Rea'i"area unei %ti)atii e(iciente nece$it# cuna$terea $i$te%u'ui de ne)i $i

a$te!t#ri a'e !er$na'u'ui. Tereticienii ad%it, n enera', c# de$i %u' e$te (iint# de$tu' de

c%!'e+#, iar ne)i'e care-' e+!ri%# $unt (arte di(erite - din !unct de )edere a' cntinutu'ui

- e'e !t (i cu!rin$e, ttu$i ntr-un ta&'u enera'. Cre$!un"#tr di)er$it#tii ne)i'r e+i$t#

in(inite !$i&i'it#ti de c'ari(icare $i caracteri"are a 'r, dintre care ce'e %ai u"ua'e $unt

ne)i (i"ice, de &a"# $au !ri%are - 6ran#, $%n, ad#!$t - a('ate 'a &a"a cerinte'r

)ietii $i a c#rr $ati$(acere a$iur# $u!ra)ietuirea $!eciei u%ane. Virtua', ace$te ne)i $unt

uni)er$a'e !rintre a%eni, dar inten$itatea de %ani(e$tare e$te di(erit# de 'a un indi)id 'a

a'tu'2

ne)i $ecundare $au $cia'e. Dearece tin de a$!iratii'e !$i6ice $i inte'ectua'e, de

ni)e'u' de)enirii indi)idua'e $unt, de reu'#, %ai !utin e+!'icite. Mu'te din e'e $e de")'t# 'a

%aturitate $ti%a de $ine, $i%tu' datriei, auta(ir%area, etc.

Caracteri"area 'r de c#tre !$i6'i a ar#tat c# ace$te ne)i

- $unt e+tre% de )a'a&i'e ca ti%! $i inten$itate !rintre a%eni2

- cn$tituie re"u'tate a'e %di(ic#ri'r interiare a'e indi)idu'ui2

- $unt $ti%u'ate de %unca de ru! %ai cur*nd dec*t de cea indi)idua'#

- nu $unt nttdeauna cn$tienti"ate2

- $unt !uternic in('uentate $i cnditinate n %ani(e$tarea 'r de e+!erient# $i %ediu'

de %unc#2

- in('uentea"# c%!rta%entu' $i !er(r%ante'e u%ane.

In )iata ctidian#, ne)i'e %&rac# (r%a &iecti)e'r !e care indi)i"ii $i 'e !r!un

!entru anu%ite !eriade &tinerea 6ranei, 'cuintei, !re$tiiu'ui $cia', ce'e&rit#tii, etc.

Pentru a-$i rea'i"a ace$te &iecti)e, indi)idu' e$te di$!u$ $#-$i a$u%e anu%ite $arcini $i

re$!n$a&i'it#ti.

In %ediu' rani"atina' e$te nece$ar# ar%ni"are a &iecti)e'r indi)idua'e cu ce'e

a'e ru!u'ui $i a' (ir%ei. Pentru rea'i"area ace$tei cncrdante %anaeru' di$!une de $erie

de in$tru%ente %ateria' - !ecuniare, 'i%itate ca )'u% $i $tructur# ri !$i6-a(ecti)e, !ractic,

ne'i%itate $i care !un n e)ident# tc%ai a&i'it#ti'e %anaeru'ui $i re$!ecti), 'ideru'ui de a

uti'i"a e(icient re$ur$e'e u%ane. Ace$te in$tru%ente $e re#$e$c n cadru' rani"atii'r $u&

(r%a unr

& $ti%u'ente $au (actri %ti)atina'i. Ace$te c%!nente a'e %ti)atiei $unt e+terne

indi)i"i'r dearece (ac !arte din %ediu' de %unc# creat de %anaer n $c!u' rient#rii $incura/#rii $a'ariati'r $!re %unc# !er(r%ant#.

;


7/55

In (unctie de natura 'r $i de !$i&i'itatea de a %!'ini anu%ite caterii de ne)i, !t

(i ierar6i"ate n

- $ti%u'ente ecn%ice n care $e inc'ud $a'arii, !ri%e di)er$e, !artici!area 'a !r(it,

(aci'it#ti !entru &tinerea di)er$e'r &unuri %ateria'e 8credite !entru 'cuinte, aut%&i'e,

etc.. Cu a/utru' ace$tr $ti%u'ente de natur# %ateria'# $e rea'i"ea"# rientarea in$tru%enta'#

c#tre %unc# $i !er(r%ant#2

- (actri %ti)atina'i intri$eci n care $e inc'ud $ati$(actii (erite de natura %uncii

intere$u' (at# de !$tu' cu!at, cariera, !r!ria de")'tare !r(e$ina'#. Prin ace$te $ti%u'ente

de natur# !$i6-inte'ectua'# $e !ate rea'i"a rientare !r(e$ina'# a indi)idu'ui (at# de

%unc#. Factrii %ti)atina'i intri$eci !un n re'atie indi)idu' cu 4$ine n$u$i52

- (actri %ti)atina'i re'atina'i care cu!rind $ati$(actii'e de !rietenie, %unca n ru!,

drinta de a(i'iere $i de $tatut $cia'. Fiind 'eate $trict de e(ect, ace$te $ti%u'ente !t crea

rientare re'atina'# a indi)idu'ui (at# de %unc#, !un*ndu-' n 'e#tur# cu a'ti a%eni.

Identi(icarea ne)i'r indi)idua'e $i cu!'area 'r cu caterii'e de $ti%u'ente care !t

(eri $ati$(actie ana/ati'r e$te una din $ituatii'e n care $e e)identia"# %anae%entu' ca art#.

Mti)atia crect rea'i"at# d# na$tere !er(r%ante'r drite, at*t de indi)id c*t $i de

rani"atie, ener*nd nu nu%ai &un#$tarea indi)idu'ui ci $i $enti%entu' de uti'itate, )a'are

!r(e$ina'#, !re$tiiu, etc.

Prin cntra$t, de%ti)atia e$te $ituatia caracteri"at# !rintr- %unc# de ca'itate

in(eriar#, !er(r%ante $c#"ute, in$ati$(actie. Starea !$i6ic# a indi)idu'ui $e a'terea"#

in$ta'*ndu-$e $indr%u' de!re$i) a' $tre$u'ui rani"atina'. De%ti)atia e$te enerat# de

&'ca/e de rdin rani"atina' $au $cia' a!#rute n !rce$u' rea'i"#rii $c!uri'r indi)idua'e.

R#$!un$u' indi)idu'ui 'a de%ti)atie !ate (i

- !"iti). In ace$t ca" indi)idu' de")'t# un c%!rta%ent acti)-cn$tructi) de #$ire

a cau"ei &'ca/u'ui $i de e'i%inare a ei, ri acti) - de c%!r%i$, !rin $u&$tituirea

&iecti)u'ui cn$iderat !riritar cu un a'tu', i%ediat ur%#rit2

- neati) %ateria'i"at n (ru$trare ca (r%# de(en$i)# de c%!rta%ent.

Fr%e'e $u& care $e %ani(e$t# (ru$trarea $unt %u'ti!'e, ce'e %ai (rec)ente (iind

- are$iunea, cn$t*nd din atacuri (i"ice $au )er&a'e rientate $!re anu%ite &iecte $au

!er$ane. S!re e+e%!'u, 'i%&a/u' a'u"i), e$ticu'atia (uria$#, di$truerea unr ec6i!a%ente

$au dcu%ente, %a'iti"itatea $au 'u%e'e r$iere de$!re $u!eriri, re!re"int# %ani(e$t#ri

a'e are$iunii (at# de !er$ane $au &iecte !erce!ute ca $ur$e de (ru$trare. Uneri, c*nd

atacuri'e directe nu $unt !$i&i'e - (ie !entru c# $ur$a (ru$tr#rii nu e$te (arte c'ar#, (ie c#


8/55

acea$ta !r)ac# tea%a, ca n ca"u' unui $u!erir - are$iuni'e !t (i de!'a$ate c#tre a'te

!er$ane $au &iecte2

- rere$ia cn$t# din !r%)area unr (r%e de c%!rta%ent in(anti' $au !ri%iti).

R#$!un$uri'e iratian'e iau (r%a t#ceri'r nc#!#t*nate, !'*n$u'ui, ')irii unr &iecte cu

!iciare'e, etc.2

- (i+atia e$te (r%# de c%!rta%ent !er$i$tent, 'i!$it de ca!acitatea de ada!tare $i

!rin care $e re!et# actiuni inuti'e $au cu re"u'tate neati)e. S!re e+e%!'u, rea'i"area $au

$c6i%ri n cntinutu' $au rdinea !eratii'r nece$are &tinerii unr !rdu$e ri cre$terii

ca'it#tii ace$tra !t (i !erce!ute ca a%enintare direct# $i !er$na'# a ne)ii de $iurant#

(at# de 'cu' de %unc#. R#$!un$u' 'a a$e%enea $c6i%ri - %ai a'e$ c*nd nece$itatea 'r nu

e$te e+!'icat# -)a (i (ru$trarea cu (r%a (i+atiei. A$t(e', indi)idu' )a e+ecuta ace'ea$i %i$c#ri

$i !eratii !erce!ute de e' ca a)*nd re"u'tate !"iti)e.

Ori, ncerc#ri'e re!etate de a !une n (unctiune %a$in# c#reia i 'i!$e$te

c%!nent# $e n$crie n ace'a$i c%!rta%ent !er$i$tent $i neada!tat. Pe !'anu' carierei

!r(e$ina'e, (i+atia !ate 'ua (r%a in$i$tentei de a !r%)a !e un anu%it !$t dar dac#

indi)idu' nu di$!une de ca'it#ti'e $i=$au !re#tirea $'icitat#.

1.3.7 FORMELE MOTIVATIEI

E+i$tenta $cia'# $i rani"atina'# a %u'ui $-a a('at dinttdeauna $u& in('uenta unr

ne)i $i (actri %ti)atina'i. Fa!tu' c# !rce$u' %ti)atiei a ($t cn$tienti"at re'ati) t*r"iu

nu-i di%inuea"# )a'area i$tric# $i nici !e cea (r%ati)# n !rce$u' de)enirii u%ane.

Fr%e'e %ti)atiei ru!ea"# circu%$tante'e, %da'it#ti'e $i %i/'ace'e de natur#

di)er$# !rin care rani"atii'e $i, re$!ecti), %anaerii in('uentea"# $i rientea"#

c%!rta%entu' indi)i"i'r $i a' ru!uri'r. Pentru a )edea, !rin cntra$t, )a'ente'e (iec#rui

ti! de %ti)atie, $tudiu' teretic 'e ru!ea"# n !erec6i cu c%!nente !u$e.

- Mti)atia !"iti)# $i neati)#

- Mti)atia intrin$ec# $i e+trin$ec#

- Mti)atia cniti)# $i a(ecti)#.

1. Mti)atia !"iti)# $i neati)# !une n )a'are e(ecte'e 'audei $i rec%!en$e'r (at#

de ce'e a'e d/anei $i a%enint#rii.

>


9/55

Mti)atia !"iti)# cn$t# n re'atinarea direct# $i !r!rtina'# a re"u'tate'r

&tinute $i a c%!rta%entu'ui !r%)at cu $ati$(actii'e !er$na'e. Sati$(actia e$te !erce!ut#

di(erit de 'a indi)id 'a indi)id, de!in"*nd de (e'u' de a (i, a *ndi, a cnce!e r$tu' $i )a'ri'e

)ietii de (iecare n !arte.

Din acea$te %ti)e, %anaeru' tre&uie $#-$i cn$truia$c# ade)#rat# $tructur# a

%ti)atiei !"iti)e care $# (ere (iec#rui indi)id n !arte, ti!u' de $ati$(actii 'a care e$te

$en$i&i'.

ASPECTE ALE MOTIVATIEI PO?ITIVE

Ve"i ta&e'u' nr.1

ASPECTE ALE MOTIVATIEI PO?ITIVE

Ta&e'u' nr.

1

Mti)atie

O&iecti)e

Materia'-

!ecuniar#

P$i6-$cia'# Mra'# Pr(e$ina'#

Certitudini -C*$tiuri ne$ti

-Siuranta 'cu'uide %unc#

-Re$!ectu' $i $ta-

tutu' $cia' ce de-ri)# din !$tu'

cu!at

-Pre$tiiu' rani-

"atiei, c%!arti-

%entu'ui $au ec6i

!ei n care

'ucrea"#

-Se%ni(icatia

u%anitar# aacti)it#tii

de$(#$urate

-Punerea n )a'a-

re a ca!acit#tii!r(e$ina'e

8ta'ent,a!titudini,

(r%are !r(e$i-

na'#

A)anta/e

$u!'i%entare

-Faci'it#ti $i ra-

tuit#ti de rdin

%ateria', at*t

!entru ana/ati

c*t $i !entru

(a%i'ie

-Partici!area 'a

deci"ii'e din acti-

)itatea

de$(#$urat#

-Statutu' de a (i

!r!riu' $t#!*nPer$!ecti)e -A)an$area !e

%erit n ti%! re-

-Ntrietatea $i

e+tinderea $(e-

Ser)ierea unei

cau"e $u!eriare

-De$c!erirea de

ni cun$tinte

@


10/55

'ati) $curt

-Sa'ari"area !r-

re$i)# !e

ace'a$i !$t

rei re'atii'r, cu-

n$tinte'r, $i%-

!atii'r enerate

de !$tu' cu!at

$i de acti)itatea

de$(#$urat#

-Partici!area 'a

!rre$u' $cia'

ri !er(ectinarea

ce'r e+i$tente

-Per(ectinarea

rani"atiei !r-

(e$ina'e, de")'-

tarea !r(e$ina'#

$i a carierei

-Ac6i"itia unr

cun$tinte reu

acce$i&i'eMti)atia neati)# e$te enerat# de ('$irea unr (actri %ti)atina'i a)er$i)i. De$i

re!re"int# un ti! !ri%iti) de %ti)atie, &a"at !e a%enintare, !edea!$#, &'a%, ea tre&uie ttu$i

inc'u$# cu anu%ite !recautiuni n in$tru%entaru' %ti)atina' a' %anaeru'ui.

Rec%!en$e $i $anctiuni

rad de (r%a'i"are Natura

Fr%a'e In(r%a'e Materia'e Scia'e

Caterii

Fr%a'

%ateria'e

Fr%a'

$cia'e

In(r%a'

%ateria'e

In(r%a'

$cia'eSa'ariu'

Pri%a

Re!arti"are

de

'cuint#,

%a$in# de

Ordine

Meda'ii

Tit'uri

A)an$#ri

n (unctii

Mu$trare

Bac$i$uri

Caduri

P'ata

!entru

tra(icu' de

in('uent#

Lauda

Mu'tu%irea

Acrdarea

ncrederii

Critica

Di$!retu'

1


11/55

$er)iciu

A%enda

I%!utatia

$cri$#

De$tituire

B'a%u'

Fi.3 Caterii de rec%!en$e $i $anctiuni

Precautii'e n uti'i"area %ti)atiei neati)e re'e)# ur%#tare'e a$!ecte

- cuna$terea de c#tre !er$na' a ri$cu'ui $anctiunii are un e(ect %ti)atina' %ai

%are dec#t n$#$i $antiunea2

- $anctiuni'e (arte a$!re au un e(ect %ti)atina' $c#"ut at*t a$u!ra ce'ui )in)at, c*t

$i a$u!ra re$tu'ui !er$na'u'ui, dearece %a/ritatea ana/ati'r tind $# re(u"e crectitudinea

$anctiunii a$!re cn$ider*nd- %ai cur*nd un 6inin de%n de c%!#ti%it2

- un $i$te% de %ti)atie neati)# cu accente de e+aerare are !utine $an$e de a (i

a!'icat dearece, ntre ce' ce a!'ic# !edea!$a $i )in)at $e $ta&i'e$te un $i de c%!'icitate

%ra'#, ne(r%a'#2

- nu%#ru' !rea %are de $anctiuni, a!$tr(#ri, &'a%uri 'a adre$a !er$na'u'ui !ate

cnduce 'a in$en$i&i'i"area $au $'idari"area ace$tuia !entru a %i$ti(ica $au a a$cunde

ade)#ru' (at# de $u!eririi ierar6ici2

- rice e+ce!tie $au di$cri%inare (r%a'# $au in/u$t#, tacit# $au )#dit# (at# de

reu'a%ente'e care cntin $anctiuni cnduce 'a %u'ti!'icarea e(ecte'r neati)e de re$!inere,

nc#'care $au inrare a reu'i'r $i $anctiuni'r2- e(ectu' %#$urii di$ci!'inare a!'icate unui ana/at !ate in('uenta atitudinea $i

c%!rta%entu' ce'r'a'ti ana/ati. A$t(e', $anctiune e+aerat de $e)er#, n c%!aratie cu

(a!te'e, tinde $# tran$(r%e !ede!$itu' n %artir, atr#*nd c%!a$iunea $i $i%!atia ce'r'a'ti

$i re(u"u' c'a&r#rii. In)er$, $anctiune %derat# n ra!rt cu ra)itatea (a!tu'ui !ate

!r%)a ideea indu'entei cnducerii (at# de a&ateri $i, i%!'icit, %u'ti!'icarea 'r2

- c*nd ntr- rani"atie a!are cnce!tia c# a (i $anctinat nu e$te ru$ine e$te

!re(era&i' $# nu $e %ai a!e'e"e 'a $anctiuni nainte de a re!riecta $i$te%u' de %ti)atii.3. Mti)atia intrin$ec# $i e+trin$ec# au ($t identi(icate !rin ra!rtarea 'a !r)enienta

$ur$ei care 'e enerea"#.

Mti)atia intrin$ec# $au direct# e$te enerat#, (ie de $ur$e interne $u&iectu'ui

%ti)atiei - de ne)i'e $i tre&uinte'e $a'e - (ie de $ur$e !r)enite din acti)itatea de$(#$urat#.

Caracteri$tica ace$tei %ti)atii cn$t# n &tinerea $ati$(actiei !rin nde!'inirea unei acti)it#ti

adec)ate ei.

11


12/55

Mti)atia intrin$ec# $au indirect# e$te enerat# de $ur$e e+teriare $u&iectu'ui $au

naturii acti)it#tii 'ui. Ea !ate (i $uerat# $au i%!u$# de a'te !er$ane $au de cncur$uri de

%!re/ur#ri (a)ra&i'e $au nu.

7. Mti)atia cniti)# $i a(ecti)# e$te 'eat# de une'e tre&uinte i%ediate a'e

indi)i"i'r.

Mti)atia cniti)# e$te 'eat# de ne)ia de a $ti, de a cuna$te, de a (i $ti%u'at

$en"ria'. Se %ani(e$t# $u& (r%a curi"it#tii (at# de nu, de inedit, de c%!'e+itate, ca $i

!rin t'erant# ridicat# (at# de ri$c. Prin %ecani$%e'e !erce!tiei, *ndirii, %e%riei $i

i%ainatiei au 'c e+!'rarea, re!rducerea, nte'eerea anu%itr (en%e'e $i drinta de a

crea ce)a nu. Mti)atia cniti)# $i #$e$te $ati$(actia n a e+!'ica $i a re"')a ca $c!uri n

$ine.

Mti)atia a(ecti)# e$te deter%inat# de ne)ia %u'ui de a &tine recuna$terea

ce'r'a'ti $i de a $e $i%ti &ine n c%!ania 'r. In rani"atie, %ti)atia a(ecti)# !ate a!are

$u& (r%a acce!t#rii unr $arcini $i !$turi din drinta de a nu (i cn$iderat inca!a&i' $au r#u

intentinat.

1.7. MUNCA - COMPONENTA A MOTIVATIEI

U"ine'e au ($t cn$truite %ai nt*i !entru a ad#!$ti %a$ini'e. Mu't %ai t*r"iu $-a

a/un$ 'a ideea c# e'e ar tre&ui $# (ie un 'c n care 'ucrea"# %uncitrii care (ac %a$ini'e $#

%ear#. Si a&ia n "i'e'e na$tre, de 'a un $ec' de !rre$ ne*ntreru!t, ni a% nte'e$, n (ine,

tt ceea ce i%!'ic# acea$t# cnditie a %uncii, c# ntre!rinderi'e $unt cn$tructii unde tr#ie$c

a%enii.

U%ani"area %uncii, $i !rin acea$ta $ati$(acerea $i de")'tarea unui !tentia'

%ti)atina' $u!erir n !rce$u' %uncii, i%!'ic# ree)a'uare a

tuturr cnditii'r (i"ice, $cia'e, cu'tura'e $i !$i6$cia'e a'e %uncii $i %ediu'ui de

%unc#.

E$entia' !entru e)'utia (unctii'r cu'tura'e a'e %ediu'ui de %unc# ca un $i%!'u cadru

de !rducere a &unuri'r %ateria'e, $i nu nu%ai %ateria'e, 'a cnce!erea 'ui ca %ediu e$entia'

de !rducere $i de")'tare n cnditii u%ane a %u'ui tta'.

13


13/55

Mti)atia n %unc# nu !ate (i de$!#rtit# de $tatu$-u' $cia'-ecn%ic a' %e%&ri'r

unei $ciet#ti. Orientarea (at# de %unc# are r'u' %ediatr ntre cnditia te6n'ic# a %uncii

$i atitudinea (at# de %unc#.

Se di$tin n !rinci!a' trei ti!uri de rient#ri (at# de %unc# a rientarea

in$tru%enta'# 8%unca e$te dar un %i/'c (at# de $c!uri e+teriare $ituatiei de %unc#2 &

rientarea &ircratic# 8$e%ni(icatia !rinci!a'# a %uncii e$te aceea de a (eri un )enit $i un

$tatu$ $cia' care cre$c cntinuu2 c rientarea $'idar# 8%unca $i nn%unca $unt inti%

'eate, c%!rta%entu' !r(e$ina' (iind deter%inat nu de rec%!en$e'e ecn%ice, ci de

rec%!en$e'e ce decur din %entinerea $i de")'tarea $'idarit#tii de ru!.

Fr%a crect# a rient#rii (at# de %unc# e$te dat# de $e%ni(icatia !e care (iecare

indi)id acrd# %uncii.

Munca nde!'ine$te trei (unctii !rinci!a'e(unctia ecn%ic#, (unctia $cia'# $i (unctia

!$i6'ic# care cre$!und ce'r trei ne)i )ita'e de a $u&"i$ta, de a c'a&ra $i de a crea.

Munca a!are deci ca acti)itate ca!a&i'# $# nde!'inea$c# (unctii %u'ti!'e, tc%ai

!rin $ati$(acerea unr ne)i )ariate.

Munca e$te n ace'a$i ti%! $i !rinci!a'a $ur$# a tiei !er$na'e $i $cia'e, dar $i a

de")'t#rii (rte'r $!eci(ice u%ane. Cu c*t $unt %ai e)'uate cnditii'e $cia'-ecn%ice n

care e$te rea'i"at#, cu at*t cntinutu' %uncii e$te %ai c%!'e+, cu at*t $e !rduce %ai %are

a!r!iere ntre caracteru' in$tru%enta' a' %uncii $i caracteru' (ina' a' ace$teia, ntre ca'itatea

ei de %i/'c $i de $c! a' acti)it#tii u%ane.

Munca e$te, !rin natura ei, n ra!rt cu ne)i'e u%ane

- !rinci!a'u' %i/'c $!eci(ic de $ati$(acere a tre&uinte'r u%ane. Munca !ate

$ati$(ace cea %ai )ariat# arie a tre&uinte'r u%ane, de 'a cea de $u!ra)ietuire 'a ce'e

$!iritua'e2

- !rinci!a'u' %i/'c $!eci(ic de de")'tare $i %tire a ne)i'r u%ane.

De")'tarea $i %tirea tre&uinte'r u%ane $e rea'i"ea"# n $i !rin !rce$u' %uncii $i ca

ur%are a !rdu$e'r %uncii2

- %unca e$te ea n$#$i tre&uint# $!eci(ic u%an# care $e de")'t# c6iar n !rce$u'

$ati$(acerii ei.

Tran$(r%area %uncii n $c! i%!'ic# de")'tarea 'aturi'r ei creatare. Munca a/un$#

n $tadiu' de acti)itate creatare nu e$te dar acti)itatea centra'# a %u'ui ci $i acti)itate

!entru rea'i"area c#reia $e $acri(ic# cn$tient tate ce'e'a'te r'uri $i )a'ri a'e !er$anei.

Munca creatare de)ine a$t(e' nu nu%ai "na centra'# a )ietii, ci $i unica acti)itate de&$er)atie a ca!acit#ti'r $i )a'ri'r ce'e %ai na'te a'e (iintei u%ane.

17


14/55

Mti)atia $i $ati$(actia n %unc# a'e unei !er$ane nu $unt cnditinate dar de

acti)itatea !rducti)# de$(#$urat# ntr-un 'c de %unc#, ci $i de acti)itatea de (actri

e+tra!r(e$ina'i din ntreaa )iat# ctidian# a !er$anei.

Mti)atia $i $ati$(actia n %unc# tre&uie nte'e$e ca ni$te c%!nente a ntreii

$tructuri %ti)atina'e $i a'e $t#rii '&a'e de $ati$(actie a !er$na'it#tii.

CAPITOLUL 3

RELATIA MANAEMENT-MOTIVATIE LA

SC ELECTRICA SA

3.1. PRE?ENTAREA FIRMEI

SC ELECTRICA SA are $ediu' in Si6i$ara $trada Andrei Sauna nr. < , /udetu'

Mure$.

Scietatea $-a in(iintat in &a"a 'ei'r in )iare ca $cietate !e actiuni cu ca!ita'

r%ane$c de $tat, de$(a$urandu-$i acti)itatea in cn(r%itate cu $tatutu' $cietatii.

Scietatea a!artine de CONEL , a)and a'aturi de TERMOELECTRICA SA $i

IDROELECTRICA SA, in $u&rdine $ucur$a'e de di$tri&utie in nu%ar de 91, $i centre de

di$tri&utie.

SC ELECTRICA SA e$te $cietate nu in(iintata, de 3 ani, !rin a%!'u' !rce$ de

re$tructurare !rin care trece 'a ra actua'a C%!ania Natina'a de E'ectricitate.

Scietatea are !rin &iectu' !rinci!a' acti)itate de$tu' de re$tan$a $i anu%e

di$tri&utia de enerie e'ectrica cu e+!'atare, re!aratii $i )an"are.

Pe 'ana &iectu' !rinci!a', $cietatea tre&uie $a ai&a in )edere $i !'itica

%anaeria'a are$i)a de cu!are a unui $e%ent i%!rtant a' !ietii, un %aretin adec)at $i

$trateie c%ercia'a dina%ica. Scietatea acrda %are atentie %etd'iei de

(unda%entare a deci"ii'r 'uate in cadru' cnditii'r ttdata, $ucce$u' $cietatii de!in"and in

%are %a$ura $i de ca'itatea %anaeru'ui.

Cn(r% $tatutu'ui, &iectu' de acti)itate a' SC ELECTRICA SA i' re!re"inta

di$tri&utie de enerie e'ectrica

e+!'atarere!aratie

19


15/55

)an"are

La in(iintare $cietatea a a)ut ;: $a'ariati. Du!a !rce$u' de re$tructurare a $cietatii,

au %ai ra%a$ :9 $a'ariati . Ana'i"a (acuta 'a acea$ta $cietate !ri)ind $!rirea %ti)atiei in

%unca a $a'ariati'r a $c$ in e)identa (a!tu' ca 3>,1 dintre $a'ariati cn$idera ca %unca

%ti)ata cn$tituie ratiunea acti)itatii 2 1 cn$idera ca %unca tine de de$tinu' u%an

!ri)ind- ca !e tta'itate 2 37,: )ad in %unca datrie $i ci)i$%, in ti%! ce 7,; $unt

%arcati de %enta'itatea ca dar %unca 'e !ate a$iura !rtectie $cia'a (erindu-i de $%a/.

Pentru a a)ea !ri)ire de an$a%&'u a %du'ui de rani"are a SC ELECTRICA SA ,

$e !re"inta %ai /$ $tructura rani"atrica a $cietatii

SEF CENTRU

FINANCIAR CONTABIL

EGPLOATARE DISPECER

REPARATIE

RESURSE UMANE

Ince!and cu 1.1 1@>7 $e in(iintea"a in (iecare /udet intre!rinderi de rete'e e'ectrice,

denu%ite Intre!rinderea de E+!'atare $i Intretinere a Rete'e'r $i In$ta'atii'r Eneretice $i

de Di$tri&utie a Eneriei E'ectrice $i Ter%ice.

Cu %ici %di(icari, acea$ta denu%ire $i (r%a de rani"are a intre!rinderii, $-a

!a$trat !ana in 1@@, cand $-a re)enit 'a )ec6ea denu%ire de INTREPRINDERE DE

RETELE ELECTRICE.

C%!arti%ente'e $unt cndu$e de $e(u' de centru CIOTLOS IULIAN.

C%!arti%entu' (inanciar-cnta&i' $e cu!a , !arte cu %icii cn$u%atri, iar cea'a'ta !arte

cu ca"nicii. C%!arti%entu' de e+!'atare $e i%!arte !e %ediu' ur&an, cndu$ de un ininer

$i !e %ediu' rura', cndu$ de un %ai$tru.

Pentru e'a&rarea cat %ai crecta a ca!it'e'r !re"entate, a re"u'tate'r $i cnc'u"ii'r

'ucrarii, $-au e'a&rat c6e$tinare care au ($t &a"a 'ucrarii de (ata. Pe !arcur$u' ei $e incearcaana'i"a $i a$irea ra$!un$uri'r 'a %du' de $!rire in %unca a $a'ariati'r.

1:


16/55

Tate re"u'tate'e $i cnc'u"ii'e ana'i"e'r $i $tudii'r e(ectuate in cadru' $cietatii $i

e+!u$e in acea$ta 'ucrare, au ($t !re"entate %anaeri'r, $e(i'r de c%!arti%ente $i cu

!er$na'u', incercandu-$e a$irea unr $'utii !entru !r&'e%e'e nere"')ate $i i%&unatatirea

cnce!tiei de $i$te% %ti)atina' 'a ni)e'e'e ierar6ice $u!eriare.

3.3. MOTIVATIA INDIVIDUALA SI MOTIVATIA LA NIVEL DE

ORANI?ATIE

In e'a&rarea 'ucr#rii $-a !'ecat de 'a ideea c# indi)idu' !ate (i %ti)at cun$c*ndu-i

)arietatea nece$it#ti'r !er$na'e $i acrd*ndu-i !$i&i'itatea $ati$(acerii 'r, !e %#$ur# ce

&iecti)e'e (ir%ei au ($t atin$e. Orice re'atie %anaer-$u&rdnat a(ectea"# %ti)atia.

Prducti)itatea 'a ni)e' indi)idua', rani"atina' $i natina' are i%!'icatii de$e&it de

i%!rtante n c%!etiti)itatea rani"atiei. Manaerii dre$c $#-$i %ti)e"e ana/atii care

nte'e $#-$i nde!'inea$c# re$!n$a&i'it#ti'e, au un c%!rta%ent in)atr $i $unt 'ia'i (at#

de rani"atie.

Orani"atia !ate (ace (at# $c6i%ri'r cerute de c%!etiti)itate $i !rre$ nu%ai

!rin rientarea e(rturi'r %anaeri'r $!re %ti)atie $i $ati$(actia ana/ati'r.

Pentru a nte'ee de 'a nce!ut %du' de a&rdare a %ti)atiei !er$na'u'ui de c#tre

rani"atie, %anaeru' $ciet#tii a ($t ruat $#-$i e+!un# &iecti)e'e !e care 'e are n )edere

$i cu% dre$te $# %ti)e"e ana/atii !entru a-$i atine &iecti)e'e.

Du!# e+!unere, %de'u' %anaeria' a' %ti)atiei e$te ur%#tru'

dre$te $# %ti)e"e

MANAER ANAHATI

O&iecti)e'e %anaeru'ui

-!rducti)itate ridicat#

-a&$entei$% $c#"ut !entru atinerea &iecti)e'r

-actiune crect# %anaeria'e-a'te &iecti)e

1;


17/55

Fi.9 Mde'u' %anaeria' a' %ti)atiei

Cnc'u"ia ace$tui %de' $cate n e)ident# (a!tu' c# n %%entu' n care %anaeru'

dre$te $#-$i %ti)e"e ana/atii, e' $!une de (a!t c# dre$te ca ana/atii $#i $# $e'ecte"e ace'e

&iecti)e !er$na'e de care are ner)ie $i e', !entru a atine &iecti)e'e rani"atiei.

Ana/atii $unt indi$cuta&i' %ti)ati nu%ai dac# !t (ace ceea ce %anaeru' ar dri.

Mde'u' i'u$trat arat# c# %anaeru' nu ia n cn$iderare ne)i'e ana/ati'r.

In cnditii'e di(ici'e !rin care trece acea$t# $cietate n %%entu' de (at#, $e cn$ider#

c# (actrii %ti)atri care ar !utea $!ri )a'area %uncii ana/ati'r $i a$u!ra c#rra

%anaeru' ar !utea $e'ecta $unt (actrii ne!ecuniari. Dintre ace$tia, !t (i %entinati

- a!recierea reu$itei ana/ati'r2

- $ta&i'irea de &iecti)e a%&itia$e care $# incite cncurenta2

- in(r%area !er%anent# de$!re $ituatia (inanciar# $i de$!re $tadiu' nde!'inirii

&iecti)e'r2

- ncura/area initiati)ei $i nu'ui n (ir%#2

- $ta&i'irea unui c'i%at creati) !rin %#rirea autn%iei $i 'i&ert#tii n 'uarea deci"ii'r2

- ac6i"itinarea de ta'ente $i inte'ient# $i ri/a !entru un )iitr !r(e$ina' acce!ta&i'.

NECESITATEA DE A MOTIVA SI INTELEEREA PRINCI-

PALELOR NECESITATI UMANE

Mti)atia a%eni'r deter%in# n %are %#$ur# at*t ca'itatea, c*t $i cantitatea %uncii

!e care ace$tia de!un. Pentru a 'ucra &ine, a%enii tre&uie $# (ie !uternic i%!'icati n

%unca 'r $i drnici $#-$i atin# anu%ite $c!uri.

Du!# cu% $e $tie a%enii nu $!un nttdeauna ceea ce $i%t. Dac# 'ucruri'e %er &ine

'a 'cu' de %unc#, at%$(era de 'ucru e$te !'in# de enerie $i intere$. Dac# at%$(era !'#cut#

'i!$e$te n$ea%n# c# !er$ane'e $unt ne%u'tu%ite (at# de %unc#, ace$t (a!t (iind re('ectat n

c%!rta%entu' !e care-' a(i$ea"#.

De a$e%enea, !entru a nte'ee ce-i %ti)ea"# !e a%eni, tre&uie $# $e $tie n !ri%u'

r*nd c# e+i$t# c*te)a caterii de nece$it#ti !e care ricine ncearc# $# $i 'e $ati$(ac#

- ne)i de &a"# 86ran#, a!#, c#'dur#2- $tatut $cia'2

1


18/55

- a%&itii !er$na'e.

Dac# ne)i'e de &a"# nu $unt $ati$(#cute, %ti)atia e$te i%!$i&i'#.

Cu c*t ne)ie de !e un ni)e' $u!erir e$te %ai !utin $ati$(#cut#, cu at*t de)ine %ai

i%!rtant# $ati$(acerea ne)i'r de !e ni)e'uri'e in(eriare.

Pentru a e'a&ra ace$t $u&ca!it', %anaeru' $ciet#tii a r#$!un$ 'a un c6e$tinar care

re'e)# nte'eerea nece$it#tii de %ti)are a !er$na'u'ui $i nte'eerea !rinci!a'e'r nece$it#ti

u%ane.

Intreri'e !ri%u'ui c6e$tinar $unt ur%#tare'e

1. Cn$iderati c# !er$na'u' c!erea"# atunci c*nd e$te ne)ie de un e(rt

$u!'i%entar

a da

& nu

c nu n tate ca"uri'e

3. Sa'ariatii du%nea)a$tr# nt*r"ie, !'eac# de)re%e $au $i iau "i'e 'i&ere (#r# a da

e+!'icatii $ati$(#c#tare

da

nu

Pau"e'e de ca(ea $au %a$# $e 'une$c !e$te %#$ur# !entru a r#%*ne

c*t %ai !utin ti%! !entru 'ucru

da

nu

Sa'ariatii $e (er# $# (ac# re $u!'i%entare

da

nu

nu%ai in $ituatii $!ecia'e

Sunt r$!ectate ttdeauna ter%ene'e 'i%it# $i $tandarde'e (i+ate

da

nu

Sa'ariatii $e !'*n %ereu de tt (e'u' de 'ucruri &ana'e

da

nu

Sa'ariatii dau )ina !e a'tii atunci c*nd 'ucruri'e %er !r$t da

1>


19/55


20/55

Din !#cate, c*te)a !er$ane de%ra'i"ate !t e+tre% de u$r $# $cad# entu"i$%u' $i

%ti)atia unui %are nu%#r de c'ei !rin c%unicarea 8uneri in)'untar# a ace$tr

atitudini.

Cnc'u"ia 'a care $-a a/un$ arat# c# re"u'tate'e $'a&e n (ir%# !t (i atri&uite u$r unei

'i!$e de %ti)atie, dar, de (a!t cau"e'e !t (i %u'ti!'e, une'e nea)*nd ni%ic de-a (ace cu

%ti)atia.

Factrii care %!iedic# n enera' &tinerea de re"u'tate &une $unt

- in$u(icienta in$truire. Dac# 'cu' de %unc# a ($t $c6i%&at $au dac# n cadru' $#u au

inter)enit $c6i%ri i%!rtante, a%enii $e $i%t %ai inc%!etenti ca nainte de $c6i%&are $i

de aceea, $unt %ai !utin drnici $# (ac# e(rturi. Mti)u' rea' e$te 'i!$a unei in$truiri

adec)ate2

- inc%!etenta. Putini a%eni ad%it c# 'e 'i!$e$c cun$tinte'e $au a&i'it#ti'e nece$are

!entru a (ace anu%it# %unc#2 ei !re(er# $# #$ea$c# $cu"e !entru %unca ce 4nu !ate (i

(#cut#52

- 'i!$a de di$ci!'in#. Dac# nu $e $'icit# din !artea %anaeru'ui di$ci!'in# 'a 'cu' de

%unc#, a%enii !t c#!#ta atitudine cinic# $i re'a+ant# 8n $en$u' r#u a' cu)*ntu'ui (at# de

%unc#2

- cnducerea necre$!un"#tare. Oa%enii care au ($t cndu$i !r$t n trecut, au !utin

re$!ect !entru autritate n enera'. Vr (ace, !r&a&i' ce 'i $e )a cere, dar reactii'e 'r )r (i

de!arte de entu"ia$%.

- !r&'e%e'e !er$na'e. O $c6i%&are $u&$tantia'# n atitudinea indi)idu'ui !ate (i

deter%inat# de une'e di(icu't#ti !er$na'e care $-au a$cutit, de)enind (arte reu de de!#$it.

Rec%and#ri'e (#cute %anaeru'ui $unt ur%#tare'e

- !entru a !utea %ti)a a%enii, tre&uie %ai nt*i $# (ie identi(icati (actrii care i

ne%u'tu%e$c2

- !entru ca a%enii $# 'ucre"e %ai &ine, tre&uie $# (ie %ti)ati, iar !entru a-i %ti)a,

tre&uie

$# #$ea$c# cau"e'e re"u'tate'r $'a&e2

$# (ie e'i%inate !e c#t !$i&i' atitudini'e neati)e a'e $a'ariati'r2

$# (ie nte'e$e ne)i'e (iec#rui indi)id n !arte2

Pentru a !utea %ti)a $a'ariatii, un %anaer tre&uie $# cuna$c# $i $# nte'ea#

!rinci!a'e'e nece$it#ti u%ane.

3


21/55

Ce'e trei caterii !rinci!a'e de nece$it#ti - ne)i de &a"#, $tatutu' $cia' $i a%&itii'e

!er$na'e - !t actina $i%u'tan, dar in('uenta 'r !ate (i di(erit#. Pentru a cncreti"a ace$t

a$!ect, $a'ariatii (ir%ei au ($t ruati $# r#$!und# ur%#tru'ui c6e$tinar

C6e$tinar de nte'eere a nece$it#ti'r u%ane

1. Sa'ariu' !e care ' !ri%iti )# d# !$i&i'itatea $# ac!eriti tta'itatea nece$it#ti'r

du%nea)a$tr# de &a"# 86ran#, a!#, c#'dur#, etc.

a da 8>@

nu 811

3. C*t din c*$tiu' d). 'unar e$te ('$it !entru a ac!eri nece$it#ti'e de &a"# a'e d). $i

a'e (a%i'iei d).

a 3:8@

& :83


22/55

& recuna$terea ntr-un cadru (e$ti) de c#tre %anaeru' (ir%ei a re"u'tate'r d). n

%unc#2 83

c $iuranta 'cu'ui de %unc#2 87


23/55

O %ti)atie tta'# nu $e !ate rea'i"a tin*nd cnt nu%ai de ne)i'e de &a"# $i de

$tatutu' $cia'. A treia $i cea %ai !uternic# 4(rt# %atrice5 e$te $ati$(acerea a%&itii'r

!er$na'e.

Oa%enii )r $# $e de")'te !r(e$ina'. De aceea ei $i $ta&i'e$c &iecti)e $i %unce$c

!entru a 'e atine. De$eri nu e+i$t# nici-un %ti) a!arent !entru care cine)a ur%#re$te un

anu%it $c! $au e$te 6t#r*t $# &tin# anu%ite re"u'tate. A%&itii'e indi)idua'e $unt de &icei

'eate de ce)a ce a c!tat i%ainatia indi)idu'ui $au de un d%eniu n care $-a d)edit c#

!er$ana are ta'ent.

Oa%enii au tendinta de a %unci din reu n d%enii'e n care $i%t c# $unt &uni.

Drinta de %!'inire a a$!iratii'r !er$na'e e$te un (actr %ti)atr !uternic $i un

!rce$ cntinuu. E' nu ncetea"# nicidat# !entru c#, ri de c#te ri a%&itie !er$na'# e$te

rea'i"at#, a'ta i ia 'cu'.

Cnc'u"ii'e 'a care $-a a/un$ $unt ur%#tare'e

- dac# ne)i'e de &a"# nu $unt $ati$(#cute, %ti)atia e$te i%!$i&i'#. I%!'inirea

ace$tr nece$it#ti i (ace !e a%eni $# $e $i%t# %u'tu%iti. Cu tate ace$tea, $ati$(acerea

ne)i'r de &a"# nu a$iur# %&un#t#tirea !rducti)it#tii %uncii indi)idu'ui.

- dat# ce nece$itate de &a"# a ($t $ati$(#cut#, in$tantaneu $e )a na$te drint# de

$ati$(acere a unei a'te nece$it#ti, nc# ne*%!'inite2

- cu c*t anu%it# nece$itate e$te %ai !utin $ati$(#cut#, cu at*t ea de)ine %ai

i%!rtant#2

- cu c*t ne)ie de !e un ni)e' $u!erir e$te %ai !utin $ati$(#cut#, cu at*t )a de)eni

%ai i%!rtant# $ati$(acerea ne)i'r de !e ni)e'uri'e in(eriare.

Rec%and#ri'e (#cute %anaeru'ui $unt ur%#tare'e

- n ntre!rindere $a'ariu' %ediu acrdat !er$na'u'ui $# ac!ere nece$it#ti'e de &a"#

a'e a%eni'r, $tiut (iind c# dac# ne)i'e de &a"# nu $unt $ati$(#cute, %ti)atia e$te

i%!$i&i'#2

- $# nte'ea# r'u' !e care-' /ac# &anii n $ati$(acerea ace$tr nece$it#ti, dar c#

$ati$(acerea ne)i'r de &a"# nu deter%in# nea!#rat a%enii $#-$i %&un#t#tea$c#

!er(r%ante'e2

- dac# a%enii cer %ai %u'te !entru a-$i $ati$(ace une'e ne)i de &a"#, ace$t 'ucru $e

!ate datra unr nece$it#ti de !e un ni)e' $u!erir care nu $unt $ati$(#cute $i atunci $#

ncerce $# acrde %ai %are atentie $tatutu'ui $cia' a' !er$na'u'ui !rintr- %ti)atiene!ecuniar# cu% ar (i !$i&i'itatea de a a)ea 'a d%ici'iu %a$ina ntre!rinderii du!# re'e de

37


24/55

!rra% $i 'a $(*r$itu' $#!t#%*nii, $# rani"e"e %ici )acante $au !etreceri cu !er$na'u'

unde $# anunte $a'ariatii care $-au re%arcat n u'ti%a !eriad# 'a 'cu' de %unc#, etc.

- $# nte'ea# a%&itii'e !er$na'e n cadru' nece$it#ti'r u%ane $i n di$cutii'e cu $e(ii

de c'ecti)e dac# cn$tat# c# un $a'ariat care nde!'ine$te anu%it# %unc# d)ede$te c# are

a!titudini $i ta'ente !entru a't# %unc# $# ncerce !e c*t !$i&i' $# %ti)e"e ace' $a'ariat

(erindu-i un !$t n care ace$ta $-a d)edit a (i e(icient $i ta'entat.

3.9. ORANI?AREA MUNCII

Inte'eerea nece$it#ti'r u%ane e$te un 'ucru, iar nte'eerea (actri'r care-i

%ti)ea"# !e a%eni $# 'ucre"e &ine e$te cu ttu' a'tce)a. Pentru a-i deter%ina !e a%eni $#

%uncea$c# 'a ntreaa 'r ca!acitate, %anaeru' tre&uie $# $e a$iure c# ceea ce (ac cn$tituie

!entru ei $ur$# de $ati$(actie.

I%!rtanta acti)it#tii de$(#$urate. De$eri a%enii ne%ti)ati, care %unce$c (#r#

traere de ini%#, $unt cn$iderati !e nedre!t 'ene$i. Ei $unt de (a!t ne%u'tu%iti, dar cau"a

ne%u'tu%irii nu e$te %unca n $ine, ci cnditii'e n care e$te ea (#cut#.

De e+e%!'u, !er$an# !ate citi !e ner#$u('ate un r%an de actiune, dar $e !ate

!'icti$i du!# "ece %inute dac# are de citit un %anua' de in$tructiuni. Sau, cui)a i $e !ate

!#rea %ntn $i ener)ant $# a!e$e tt ti%!u' !e &utane 'a in$ta'atie aut%ati"at#, dar )a

!etrece re ntrei (#c*nd e+act ace'a$i 'ucru 'a un /c de ca'cu'atr.

Nu !eratia n $ine deter%in# !'icti$ea'a $i 'i!$a de %ti)atie, ci cnte+tu' $au $ituatia

n care !eratia e$te e(ectuat#. Dac# a%enii nu $unt %u'tu%iti de acti)itatea !e care au de

(#cut, acea$ta 'i $e )a !#rea inuti'# $i !'icti$itare.

E$te (arte i%!rtant !entru %anaer $# (ac# tt ceea ce !ate !entru a $e a$iura c#

a%enii $#i &ene(icia"# de cnditii'e !tri)ite !entru a %unci &ine.

Pentru a $ti care $unt !uncte'e (rte $i !uncte'e $'a&e n rani"area %uncii 'a SC

ELECTRICA SA a ($t ntc%it un ti! de c6e$tinar care )i"ea"# r#$!un$uri'e date de

%anaer.

C6e$tinaru' 'a care %anaeru' a ($t $'icitat $# r#$!und# e$te ur%#tru'

1. Sa'ariati'r 'i $e d# $# (ac# 'ucruri !e care ei 'e !t cntr'a !er$na'da

39


25/55

nu

3. Credeti c# $a'ariatii cn$ider# acti)itatea 'r i%!rtant# $i uti'# !entru $cietatea n

care 'ucrea"#

da

nu

Sarcini'e !e care 'e au de nde!'init $unt )ariate

da

nu

9. Cn$iderati c# $a'ariatii !t (ace un 'ucru de 'a nce!ut !*n# 'a $(*r$it (#r# $# (ie

cntr'ati

da

nu

Sunt cn$iderati $a'ariatii re$!n$a&i'i !entru ceea ce (ac

da

nu

;. Li $e c%unic# dac# re"u'tate'e &tinute de ei $e ridic# $au nu 'a $tandarde'e (i+ate

da

nu

Dac# tate r#$!un$uri'e 'a ntreri $unt &i(ate cu 4da5 atunci rani"area %uncii

(urni"ea"# a%eni'r $ati$(actia de care au ne)ie.

R#$!un$uri'e date de %anaeru' SC ELECTRICA SA $unt ur%#tare'e

1 3 7 9 : ; < >

& a & & a & a &

Se ridic# acu% ur%#tare'e !r&'e%e

1. Pentru ca a%enii $# (ie %u'tu%iti de %unca 'r, ei au ne)ie de un anu%it rad de

autn%ie. Bine*nte'e$, %anaeru' tre&uie $# a$iure (urni"area $i ntretinerea ace$tei

inde!endente.

- d*nd a%eni'r $#i 'i&ertatea de actiune. In 'c $# 'e dea rdine, $!un*ndu-'e n

deta'iu ce $# (ac#, %anaeru' tre&uie $# (ere a%eni'r !$i&i'itatea de a-$i a'ee %du' de

3:


26/55

re"')are a !r&'e%e'r, de a-$i !'ani(ica acti)itatea. A$t(e' $a'ariatii )r (i ncura/ati $# $e

*ndea$c# 'a !r!rii'e 'r %etde de re"')are.

- d*nd a%eni'r !utere de deci"ie. Manaeru' nu tre&uie $# ia $inur tate deci"ii'e,

e' tre&uie $# dea !$i&i'itatea a%eni'r $# ia 6t#r*ri $i de a r#$!unde !entru e'e. Vr (i,

a$t(e' %ai %*ndri de %unca 'r.

E$te i%!rtant ca %anaeru' $# dea a%eni'r ca"ia de a-$i a$u%a re$!n$a&i'itatea

%uncii 'r, !entru re"u'tate'e !e care 'e &tin. In !ri%u' r*nd, tre&uie ca %anaeru' $# &$er)e

$i $# $ta&i'ea$c# care indi)i"i $unt %ai !uternic i%!'icati n %unca 'r $i, dintre ace$tia, care

$unt di$!u$i $#-$i a$u%e re$!n$a&i'itatea !entru ceea ce (ac.

Cu c*t %anaeru' !ate da a%eni'r %ai %u't i%!re$ia c# detin cntr'u' a$u!ra

%uncii 'r, cu at*t ei $e )r $i%ti %ai i%!'icati $i )r (i %ai !re#titi $# (ac# e(rturii

$u!'i%entare !entru a &tine re"u'tate %ai &une.

3. Pentru ca a%enii $# $i%t# c# ceea ce (ac e$te )a'r$ tre&uie

- $# ai de nde!'init $arcini di(erite. E$te !'icti$itr $# ai de (#cut ace'a$i 'ucru 'a

ne$(*r$it. In enera' a%enii cn$ider# c# ceea ce (ac e$te i%!rtant dac# acti)it#ti'e 'r $unt

di(erite $i 'e !er%it $# n)ete n !er%anent# c*te ce)a, $#-$i de")'te a!titudini'e.

- $# $e $i%t# uti'i $i )a'r$i. Dac# a%enii au de (#cut ce)a uti', care e$te de ('$

ntr-un (e' $au a'tu' ce'r din /ur, ei $e )r $i%ti ('$itri $i i%!rtanti.

Pentru a ana'i"a %unca a%eni'r, %anaeru' tre&uie $#-i cn$u'te n !ri%u' r*nd !e

ei. Ace$t 'ucru i )a !er%ite $# a('e dac# %unca 'e (er# $ati$(actii, dac# e$te $u(icient de

)ariat# $i dac# 'e )a'ri(ic# ntre !tentia'u'. Du!# aceea %anaeru' $e !ate ndi cu% $#

rerani"e"e acti)itatea a$t(e' nc*t cu ttii $# (ie c*t %ai %u'tu%iti.

7. Pentru ca a%enii $# %uncea$c# %ai &ine, ei au ne)ie $# (ie n !er%anent#

in(r%ati de$!re re"u'tate'e %uncii 'r, $# $tie cu% $-au de$curcat !ractic $# 'i $e e)a'ue"e

!er(r%ante'e. Pentru acea$ta %anaeru' ntre!rinderii tre&uie

- $# (i+e"e $tandarde c'are $i rea'i$te. Ace$ta 'e )a (urni"a $a'ariati'r criterii de

e)a'uare a !er(r%ante'r 'r $i, n !'u$, 'e )a da !$i&i'itatea $# $tie n rice %%ent cu% $e

de$curc#2

- $# !'ani(ice reu'at $edinte'e. In cadru' ace$tr nt*'niri, a%enii $i )r !utea

c%unica !r&'e%e'e $i )r !utea di$cuta %etde de %&un#t#tire a !er(r%ante'r.

3;


27/55

Manaeru' tre&uie $# c%unice cu ana/atii $#i, $# 'e $!un# a%eni'r n %d de$c6i$

$i cn$tructi) unde !t (i (#cute %&un#t#tiri. Ace$te 'ucruri !t (i rea'i"ate !rin c*te)a

%etde, din care ce'e %ai i%!rtante $unt ur%#tare'e

- tre&uie $# ai nt*'niri reu'ate cu $a'ariatii2

- tre&uie $# di$cute cu ei %ai nt*i de$!re 'ucruri'e &une !e care 'e-au rea'i"at, a!i

)r&e$te $i de$!re ceea ce crede e' c# !t (ace %ai &ine2

- !ate $# !r)ace $a'ariatii $# #$ea$c# %etde de !unere n !ractic# a $c6i%ri'r

cu care e$te de acrd2

- ur%#re$te re"u'tate'e $c6i%ri'r $i )eri(ic# dac# e'e au a)ut e(ectu' $cntat2

- critica $# (ie (#cut# ntr-un %d cn$tructi).

3.:. OBTINEREA PERFORMANTELOR

S# %ti)e"i a%enii, $#-i cn)ini $# %uncea$c# %ai &ine n$ea%n# $#-i deter%ini $#

drea$c# $# rea'i"e"e %ai %u't. Pentru a (i ncura/ati $# %uncea$c# %ai &ine, $# (ie creati)i,

tre&uie $# $e rea'i"e"e un c'i%at de %unc# (a)ra&i'.

Pentru a $ti%u'a %ti)atia $i !er(r%anta, %anaeru' tre&uie

- $# $e a$iure de c%!etenta $a'ariati'r $#i2

- $# $e ac%de"e !e c*t !$i&i' ne)i'r 'r indi)idua'e2

- $# n $ti%u'e"e2

- $# i a!recie"e atunci c*nd au &tinut re"u'tate &une.

La tate ace$te !r&'e%e adunate $u& (r%a unui c6e$tinar, a ($t ruat $# r#$!und#

%anaeru' ntre!rinderii

1. Sa'ariatii d). au c%!etenta nece$ar# !entru nde!'inirea $arcini'r ce 'e $unt

ncredintate

da

nu nttdeauna

nu

Se nt*%!'# ca a%enii - !*n# acu% (arte c%!etenti - $# dea $e%ne deinc%!etent#

3


28/55

da

nu

Ati ana'i"at di(erite !tiuni de in$truire a a%eni'r !entru re(acerea $i=$au

%&un#t#tirea !er(r%ante'r ace$tra

da

nu

Ati 'uat n ca'cu' !$i&i'itatea de a 4a/uta5 %unca n (unctie de ne)i'e (iec#rui indi)id

n !arte

da

nu

Incercati $# (eriti a%eni'r rec%!en$e cu ade)#rat $ti%u'atare

da

nu

Ii '#udati !e cei care &tin re"u'tate &une

da

nu

A%e$tecati 'aude'e cu critici'e adu$e unui $a'ariat

da

nu

R#$!un$uri'e date au ($t ur%#tare'e

1 3 7 9 : ; Re'atia dintre )a'ri, $c!uri $i !er(r%ante

TEORIA EGPECTANTEI

Teria e+!ectantei e$te 'eat# de nu%e'e 'ui Victr Vr%, care !re"int# !ri%a

(r%u'are $i$te%atic# a teriei.

Acea$t# terie ncearc# $# r#$!und# 'a du# ntreri de &a"#

9>


49/55

ce 8cine deter%in# %ti)atia

ce 8cine deter%in# !er(r%anta

Cn(r% teriei, %ti)atia e$te deter%inat# de e+!ectante $i )a'ente.

E+!ectanta 8a$te!tarea re!re"int# ncrederea ana/atu'ui n !r&a&i'itatea c# un

anu%it act c%!rta%enta' 8e+. %unca $u$tinut# )a aduce un re"u'tat drit 8de e+. %#rirea

rec%!en$e'r. radu' ace$tei cn)ineri !ate )aria de 'a "er 8c*nd indi)idu' nu crede n

'e#tura de ti! cau"#-e(ect a c%!rta%entu'ui $i re"u'tatu'ui !*n# 'a 1 8c*nd indi)idu' e$te

a&$'ut $iur c# ace$t c%!rta%ent )a aduce 'a re"u'tate $cntate. Cu a'te cu)inte

e+!ectanta e$te )#"ut# ca un $i$te% de !r&a&i'it#ti.

E+!ectante'e $unt de du# (e'uri

e+!ectant# 4e(rt-!er(r%ant#5

e+!ectant# 4 !er(r%ant# - rec%!en$# 5 $au in$tru%enta'itatea !er(r%antei.

A$te!tarea 4e(rt-!er(r%ant#5 e$te !#rere indi)idua'# de$!re (a!tu' c# e(rtu'

de!u$e )a duce 'a !er(r%anta $cntat#. Ace$te a$te!t#ri $unt in('uentate de c*ti)a (actri,

inc'u"*nd aute$ti%area, e+!eriente'e anteriare a'e ana/atu'ui n $ituatii $i%i'are,

!erce!erea actua'ei $ituatii.

A$te!tarea 4!er(r%ant#-rec%!en$#5 e$te cn)inerea !er$na'# c# actin*nd &ine

ntr- $ituatie dat#, rec%!en$a )a (i !e %#$ur#. A$te!t#ri'e 4!er(r%ant#-rec%!en$#5 $unt

in('uentate de $erie de (actri, inc'u"*nd e+!erienta anteriar# n $ituatii $i%i'are,

atracti)itatea di(erite'r rec%!en$e !$i&i'e, autn%ia !$tu'ui $i a'ti (actri.

Va'enta e$te )a'area !e care atri&uie indi)i"ii anu%itr re"u'tate $au rec%!en$e.

Dac# ana/atii nu !retuie$c rec%!en$e'e (erite de rani"atie, atunci ei nu )r (i %ti)ati n

&tinerea !er(r%ante'r.

In enera', un anu%it ni)e' a' !er(r%antei !ate duce 'a &tinerea %ai %u'tr (e'uri

de rec%!en$e rec%!en$e %netare, $tatut cre$cut, (eed-&ac !"iti), $iuranta !$tu'ui,

a(ectiunea $i re$!ectu' c'ei'r, $an$a de a n)#ta ce)a nu, etc.

Fiecare din ace$te rec%!en$e are anu%it# atracti)itate !entru indi)id 8 )e"i Fi. @ -

Teria e+!ectantei .

In !ractic#, cn(r% teriei a$te!t#ri'r, %anaeru' !ate rea'i"a crect %ti)atia

cun$c*nd $i a!'ic*nd $erie de reu'i

identi(icarea &iecti)e'r drite de ana/at2

9@


50/55

c%unicarea cerinte'r 'eate de c%!rta%ent $i a re"u'tate'r cu)enite de

ncadrarea n ace$ta. Su&rdnatii tre&uie $# $tie ce e$te ad%i$ $i inter"i$ n cadru'

rani"atiei2

dat# ce !er(r%anta $ta&i'it# a (a$t rea'i"at# tre&uie acrdat# rec%!en$a a$te!tat#.

CAPITOLUL 9

MANAEMENTUL PRIN OBIECTIVE, METODA FOLOSITA IN STIMULAREA

MOTIVATIEI IN MUNCA A SALARIATILOR DE LA S.C. ELECTRICA S.A.

O &un# !arte din %etde'e $i te6nici'e uti'i"ate de %anae%entu' %dern $unt

(a)ra&i'e $ati$(acerii unr caterii de ne)i a'e !er$na'u'ui, cre$terii radu'ui de i%!'icare

a ana/ati'r $i diri/#rii c%!rta%ente'r 'r $!re rea'i"area &iecti)e'r enera'e a'e

rani"atiei.

In ce'e ce ur%ea"# e$te !re"entat# %etda %anae%entu'ui !rin &iecti)e 8M.P.O. $i

a!'icarea ace$teia 'a SC ELECTRICA SA, ca ca'e de ncura/are a ana/ati'r $# !artici!e 'a

$ta&i'irea !r!rii'r &iecti)e, c*t $i a ce'r de 'a ni)e'u' ntreii rani"atii.

Intr- %anier# enera'# MPO e$te de(init ca $i$te%u' de %anae%ent !rin care $e

ur%#re$te cne+area $c!uri'r rani"atiei cu !er(r%ante'e indi)idua'e $i !rin acea$ta,

cre$terea radu'ui de i%!'icare a' !er$na'u'ui n !rce$e'e de %anae%ent. MPO $e &a"ea"a

!e deter%i narea riura$a a &iecti)e'r !ana 'a ni)e'u' e+ecutanti'r, care !artici!a

ne%i/'cit 'a $ta&i'irea 'r. Metda %ai are in )edere cre'area $tran$a a rec%!en$e'r $i a

$anctiuni'r cu ni)e'u' rea'i"arii &iecti)e'r $ta&i'ite.

Ntiunea de &iecti)e e$te c%una tuturr rani"atii'r $i %e%&ri'r ace$tra.

O&iecti)e'e re!re"inta un e'e%ent de(initriu a' ricarui $i$te% rani"at, cu a/utru' carra

$e cunturea"a de"iderate, $c!uri !e care un ru! $au un indi)id $e $traduie$te $a 'e rea'i"e"e

cu anu%ite %i/'ace $i intr- anu%ita !eriada.

Re(erindu-$e 'a &iecti)e'e &ine a'e$e, Ki''ia% i'' cn$idera ca ace$tea tre&uie $a $e

caracteri"e"e !rin ur%atare'e a $a ca'au"ea$ca %du' de actiune $i $a (ie $u(icient de

e+!'icite !entru a $uera anu%ite ti!uri de actiuni2 & $a $uere"e %i/'ace !entru a %a$ura $i

cntr'a e(icienta acti)itatii ecn%ice2 c $a (i+e"e ni)e'uri %&i'i"atare de atin$2 d $a

cn$tituie un an$a%&'u cerent, un $i$te% de &iecti)e2 e $a $e &a"e"e !e !$i&i'itati'e $ire$tictii'e interne $i e+terne.

:


51/55

Ideea a!'ic#rii ace$teii %etde a !rnit !e de !arte de 'a ne)ia de %&un#t#tire a

$tructurii rani"atrice ca ur%are a reduceri'r de !er$na' ce au a)ut 'c 'a SC

ELECTRICA SA n u'ti%a !eriad#, iar !e de a't# !arte din ne)ia de %&un#t#tire a

$i$te%u'ui de circu'atie a in(r%atii'r n cadru' rani"atiei, dattit# $e$i"#ri'r (#cute de

!er$na', a)*nd n )edere di(icu'tatea cu care circu'# in(r%atia n a%&e'e $en$uri $i

di$tr$iuni'e cu care a/un in(r%atii'e de 'a ni)e'u' ierar6ic $u!erir $!re ni)e'e'e ierar6ice

interiare.

Ace$te !r&'e%e au ($t !u$e ntr- $edint# $#!t#%*na'# de re!re"entantii $a'ariati'r

$i de $e(u' $er)iciu'ui R.U.

Ace$tia %!reun# cu %anaeru' enera' au a/un$ 'a cnc'u"ia c# !entru a re"')a

ace$te !r&'e%e tre&uie $# e+i$te i%!'icare 'a tate ni)e'e'e 8at*t %anaerii c#t $i

$u&rdnatii.

Su&rdnatii au ($t i%!'icati n de(inirea &iecti)e'r $i a re"u'tate'r ce tre&uie

atin$e, ntre anu%ite 'i%ite a)*nd 'i&ertatea de a decide $i actina !entru rea'i"area

&iecti)e'r.

I%!'e%entarea %etdei a !re$u!u$ !rcurarea unr eta!e $!eci(ice i'u$trate n (i. 1

de %ai /$.

Ca !ri%# eta!# au ($t $ta&i'ite &iecti)e'e rani"atiei ca (iind

%&un#t#tirea $tructurii rani"atrice2

$curtarea cana'e'r de circu'atie a in(r%atii'r de 'a ni)e'u' in(erir c#tre ni)e'u'

$u!erir2

cre$terea )ite"ei de circu'atie a in(r%atii'r de 'a ni)e'u' ierar6ic $u!erir c#tre

ni)e'e'e in(eriare.

E'a&rarea !'anu'ui de !er(ectinare a acti)it#ti'r !r!u$e $-a (#cut !rin cntri&utia

c%un# a %anaeru'ui $i $u&rdnati'r $i a )i"at

di$cutii ntre ana/ati $i $u!erir !ri)ind &iecti)e'e ecn%ice2

tran$%iterea de c#tre %anaer a &iecti)e'r $i a !er(r%ante'r a$te!tate (iec#rui

ana/at.

Manaeru' $i $e(ii de c%!arti%ente tran$%it $u&rdnati'r !unctu' 'r de )edere

care )i"ea"# %etde'e de %&n#t#tire a circu'atiei in(r%atii'r de 'a ni)e'e'e ierar6ice

$u!eriare c#tre ni)e'e'e in(eriare $i !r!unere de $c6i%&are a $tructurii rani"atrice 'a

ni)e' de $er)icii.

Pe de a't# !arte, $u&rdnatii !r!un %anaeru'ui $i $e(i'r de c%!arti%enteur%#tare'e

:1


52/55

nu# $tructur# rani"atric# 'a ni)e'u' rani"atiei. In ace$t $en$ ana/atii au

e'a&rat (iecare aute)a'uare !r!rie cu deta'ierea ni)e'e'r de cun$tinte, ca!acit#ti $i

!er(r%ante care 'e !$ed#2

cu!area unr !$turi 'i&ere din $c6e%a de !er$na' cu $a'ariati tineri care ur%ea"#

anu%ite cur$uri de $!ecia'itate $au $unt $tudenti n anii ter%ina'i $i care %%entan cu!#

!$turi in(eriare !re#tirii 'r, (#r# a %ai ana/a !er$na' din a(ara ntre!rinderii2

$curtarea cana'e'r de circu'atie a in(r%atii'r de 'a ni)e' in(erir c#tre ni)e'u'

$u!erir !rin e'i%inarea !e c*t !$i&i' a &ircratiei2

cre$terea )ite"ei de circu'atie a in(r%atii'r de 'a ni)e'u' $u!erir c#tre ni)e'u'

in(erir !rin e'i%inarea di$tr$iuni'r a!#rute n )e6icu'area in(r%atii'r. Acea$ta $e !ate

(ace !rin !'ani(ic#ri !eridice de nt*'niri n care $a'ariatii $i )r !utea c%unica !r&'e%e'e

$i )r !utea di$cuta %etde de %&un#t#tire a !er(r%ante'r.

Ur%#tarea eta!# )i"ea"# $ta&i'irea de c%un acrd $i n %d rea'i$t a &iecti)e'r

!r!u$e.

S-a a/un$ 'a cnc'u"ia c# nu%ai dac# ace$te !r!uneri $unt i%!'e%entate anu%it#

!eriad# de ti%! $e !ate de%n$tra c# &iecti)e'e au ($t atin$e, iar !r!uneri'e (#cute au

($t )ia&i'e.

In ti%!u' n care acea$t# %etd# a ($t i%!'e%entat# $-a cn$tatat cncentrare a

atentiei %anaeru'ui $i $u&rdnati'r n rea'i"area &iecti)e'r !r!u$e. De a$e%enea a

cre$cut radu' de i%!'icare $i initiati)# a tuturr ana/ati'r, iar c%unicatii'e $i re'atii'e

inter!er$na'e $-au %&un#t#tit.

Ca nt# neati)# $-a &$er)at tendinta de rientare c#tre %unca $i !er(r%ante'e

indi)idua'e, %ai cur*nd dec*t (at# de %unca n ru!, iar 'a ni)e'u' acti)it#tii %anaeru'ui $-a

cn$tatat $tranu'are dearece &iecti)e'e, $arcini'e $i !er(r%ante'e (iec#rui !$t n acea$t#

!eriad#, c*t $i ni'e %etde de e'i%inare a di$(unctina'it#ti'r n cana'e'e de c%unicatie au

tre&uit $ta&i'ite cnc%itent $i ntr-un ti%! re'ati) $curt.

Ttu$i n eta!a de ana'i"# a !er(r%ante'r rani"atiei $-a cn$tatat c# au ($t

identi(icate ne)i'e de (r%are a !er$na'u'ui, iar intere$u', initiati)a $i autdi$ci!'ina n

%unc# a $a'ariati'r a cre$cut, &iecti)u' !r!u$ initia' atin*ndu-$i $c!u'

CAPITOLUL V

CONCLU?II

:3


53/55

A %ti)a !e cine)a n$ea%n# a nte'ee care $unt ne)i'e $a'e, ce anu%e ' $ti%u'ea"#

$!re a 'ucra %ai &ine $i a-' (ace $# drea$c# $# &tin# re"u'tate %ai &une.

Sen$u' autentic a' acte'r u%ane nu !ate (i de")a'uit (ara cuna$terea %ti)e'r care

'-au enerat. Ace$t ade)ar /u$ti(ica (rec)enta cu care ne intre&a% $i $unte% intre&ati a!ra!e

"i'nic a$u!ra %ti)e'r c%!rta%entu'ui n$tru $i a' ce'r'a'ti. Cuna$terea %ti)e'r nu

a/uta dar 'a %arirea e(icientei actiuni'r na$tre, 'a cre$terea !$i&i'itati'r de e+!'icare $i

!redictie a c%!rta%entu'ui u%an, ci $i 'a de$ci(rarea )a'rii %ra'e a' ace$tuia.

Mai 'ar, !r&'e%a dina%icii %ti)e'r u%ane in cadru' interactiunii $cia'e i%!'ica

e)a'uarea etica a c%!rta%entu'ui interu%an. A&rdarea %ti)e'r $i tre&uinte'r u%ane

!re$u!une !tiune de (nd in ra!rt cu (ina'itatea actiuni'r 'a ni)e' indi)idua' $i $cia'. Din

acea$ta !er$!ecti)a )i"iune $tiinti(ica a$u!ra tre&uinte'r $e cre'ea"a inti% cu )i"iune

!r(und u%ani$ta a$u!ra re'atii'r $cia'e in $i !rin care $unt $ati$(acute $i enerate

tre&uinte'e.

U%ani$%u' cnce!e %u' ca (iinta $cia'a a('ata in $tran$a 'eatura $i interde!endenta

cu $e%enii $ai. E' $e inte%eia"a !e re'atii de c'a&rare $i $ti%a intre tti %e%&rii $ai, !e

ea'itate, !e 'i&ertatea %u'ui de a actina in %d cn$tient !entru a(ir%area !er$na'itatii

$a'e $i !entru (aurirea !r!riu'ui $au )iitr.

La ni)e'u' re'atii'r interu%ane, $tudierea dina%icii %ti)e'r $i tre&uinte'r dintr-

!er$!ecti)a u%ani$ta $i cu (ina'itate u%ani$ta i%!'ica e'a&rarea unr %de'e teretice

adec)ate. Cercetari recente au e'a&rat %de'e din ce in ce %ai ra(inate de %a$urare a

!rce$e'r %ti)atina'e in di)er$e acti)itati u%ane in enera' $i in %unca in $!ecia'.

De")'tarea %ti)atina'a a !er$na'itatii e$te cn$iderata a (i cnditie e$entia'a a

%aturi"arii ei.

A)anta/e'e de a 'ucra cu a%enii %ti)ati $unt

%unca )a (i (#cut# 'a $tandarde'e (i+ate $i n ter%ene'e-'i%it# $ta&i'ite2

a%enii )r 'ucra cu !'#cere $i $e )r $i%ti a!reciati, iar ace$t 'ucru $e )a re('ecta

i%ediat n !er(r%ante'e 'r2

%ra'u' ridicat a' a%eni'r )a (urni"a at%$(er# de 'ucru (arte &un#2

re"u'tate'e )r (i %nitri"ate c6iar de c#tre !er$ane'e i%!'icate $i )r nece$ita %ai

!utin# $u!er)i"are2

a%enii )r %unci %ai &ine, dearece )r dri $# &tin# re"u'tate &une.

Pentru a &tine ace$te a)anta/e %anaeru' tre&uie $#

:7


54/55

nte'ea# !rinci!a'e'e nece$it#ti u%ane2

rani"e"e e(icient %unca n ntre!rindere2

&tin# !er(r%ante'e a%eni'r $#i2

%entin# %ti)atia c*nd acea$ta a ($t &tinut#2

$a (ie eneratru' entu"ia$%u'ui

Cntactu' dintre %anaer $i $a'ariati are un caracter (unctina', in $en$u' ca (iecare

tre&uie $a-$i inde!'inea$ca atri&utii'e $i r'u' $au. Aici a!are nece$itatea $cia'-u%ana, etica

ca %anaeru' $a a$cu'te cu $'icitudine $i atentie !e $a'ariati $i de a (ace e(rtu' $incer de a

$'utina cereri'e ace$tra, iar atunci cand 'ucru' ace$ta nu e$te !$i&i', $a 'e e+!'ice cu

ra&dare $i &una)inta %ti)u'.

In intreaa %unca %anaeru' tre&uie $a tina $ea%a de drinta (iecarui $a'ariat de a i $e

recuna$te !er$na'itatea, $au de a-$i re"')a anu%ite intere$e.

Pentru ca nece$it#ti'e u%ane $# (ie !e de!'in nte'e$e, %anaeru' tre&uie $# nte'ea#

c# $ati$(acerea nece$it#ti'r de &a"# a'e a%eni'r nu a$iur# %ti)atie de!'in#, ci i

deter%in# dar $# $e duc# n (iecare "i 'a 'ucru. E' tre&uie $# %ti)e"e a%enii n (unctie de

ne)i'e 'r indi)idua'e $i $# 'e (ere !rtunitatea de a-$i )a'ri(ica n ntrei%e !tentia'u'.

Pentru a rani"a e(icient %unca $a'ariati'r n ntre!rinderea !e care cnduce,

%anaeru' tre&uie $# ana'i"e"e %unca (iec#rui indi)id n !arte, $# de$c!ere, di$cut*nd cu

a%enii, ce $i dre$te (iecare n %unca 'ui $i $# 'e c%unice !eridic cnc'u"ii'e re(eritare

'a re"u'tate'e 'r anteriare.O&tinerea !er(r%ante'r e$te !$i&i'# dac# %anaeru' $e a$iur#

c# a%enii $#i au c%!etenta cerut# de %unca 'r, dac# ada!tea"#, !e c*t !$i&i', %unca 'a

ne)i'e (iec#ruia $i dac# acrd# a%eni'r $ti%u'ente'e !tri)ite, '#ud*ndu-i atunci c*nd au

&tinut re"u'tate &une.

Sati$(acerea din ce in ce %ai %are a ace$tr %ti)atii duce 'a ridicarea ni)e'u'ui de

interare a $a'ariati'r in $ciatate, 'a cre$terea e(icientei actiunii (iecarui $a'ariat.

Du!# ce a ($t &tinut# !er(r%anta, ur%ea"# ca %anaeru' $# !at# $# %entin#.

Acea$ta $e !ate (ace !rin in(r%#ri crecte $i 'a ti%! a'e $a'ariati'r de$!re !r&'e%e'e

(ir%ei, !rin identi(icarea re"u'tate'r care nu $-au ridicat 'a $tandarde'e (i+ate, !rin a/utru' !e

care-' acrd# a%eni'r $#-$i !'ani(ice acti)it#ti'e )iitare $i !rin crearea unei at%$(ere de

'ucru c*t %ai !'#cute.

:9


55/55

U'ti%a eta!#, dar nu cea %ai !utin i%!rtant#, e$te enerarea entu"ia$%u'ui !rintr-

atitudine !"iti)# (at# de %ti)atie, !rintr- cn$ec)ent# n reactii $i !rin %entinerea unei

$t#ri de $!irit !ti%i$t# c%unicat# $i ce'r din /ur.

Odat# ce a%enii )r (i %ti)ati, %entinerea ace$teii $t#ri )a nece$ita )ii'ent#

cn$tant#, dar e(rtu' )a (i rec%!en$at a%enii !uternic %ti)ati $e )r c%!rta &ine $i

)r &tine re"u'tate %ai %u't dec*t $ati$(#c#tare.

Lucrarea de (ata a incercat $a a!r(unde"e $i $a e+!'ice $erie de a$!ecte care !ri)e$c

dina%ica $tructurii %uti)atina'e in cadru' %uncii $i ra!rtu'ui ace$tra cu e)'utia cnditiei

interu%ane a %uncii, ana'i"a %ti)atiei in %unca a $a'ariati'r. De a$e%enea, 'ucrarea $e

(ca'i"ea"a a$u!ra unr !r&'e%e care $e rea$e$c in ur%atare'e intre&ari 4 De ce anu%ite

ra!rturi intre indi)i"i, ru!uri u%ane cnduc 'a e)'utia %ti)atina'a a tuturr !arti'r

a('ate in interactiune, de ce a'te ra!rturi duc 'a de")'tarea unra in dauna a'tra $i de ce in

a'te $ituatii $e !rduce un rere$ %ti)atina' a' interactiuni'r 4. 4 De ce e+i$ta nece$itatea

de a %ti)a 4. 4 De ce tre&uie %entinuta %ti)atia 4.

licenta-resurse umane

Documents