UNIVERSITATEAFACULTATEA

SPECIALIZAREA

LUCRARE DE LICENȚĂ

Profesor îndrumător:

Absolvent:

Oraș2014

1

UNIVERSITATEAFACULTATEA

SPECIALIZAREA

EVOLUȚIA ȘI PERSPECTIVELE DE DEZVOLTARE A PIEȚEI FONDURILOR MUTUALE DIN ROMÂNIA

Profesor îndrumător:

Absolvent:

Oraș2014

2

Cuprins

Introducere...............................................................................................................4

CAPITOLUL I. FONDURILE DE INVESTIŢII.................................................6

1.1 Fondurile mutuale. Caracteristici..........................................................61.2 Cadrul legislativ al organizării şi funcţionării fondurilor mutuale în

România....................................................................................................................71.3 Avantajele investiţiilor în fonduri mutuale...........................................91.4 Tipuri de fonduri de investiţii..............................................................10

CAPITOLUL II. EVOLUȚIA FONDURILOR MUTUALE ÎN ROMÂNIA....

2.1 Apariția fondurilor mutuale în România..........................................2.2 Evoluția fondurile mutuale românești..............................................2.3 Fondurile de investiții în obligațiuni.......................................................2.4 Fondurile de investiții monetare.............................................................2.5 Fondurile de investiții mixte.............................................................2.6 Fondurile de investiții în acțiuni.............................................................

CAPITOLUL III. ,STUDIU DE CAZ" - CREȘTEREA ACTIVELOR FONDURILOR DE INVESTIȚII ÎN ULTIMII PATRU ANI............................

3.1 Factori determinanți ai creșterii fondurilor de investiții ....................3.2 Analiza creșterii fondurilor de investiții în ultimii patru ani...............3.3 Perspectivele dezvoltării fondurilor de investiții pe baza analizelor

efectuate.............................................................

Concluzii și Propuneri.............................................................

Bibliografie Selectivă.............................................................

Anexe

 

3

INTRODUCERE

La ora actuală, omenirea este tot mai preocupată de modul cum să ducă o viaţă mai bună,

să ocupe un anumit rang în societate, să economisească timp şi bani, să aibă o cultură cât mai

bogată, cu alte cuvinte să fie remarcaţi şi renumiţi în societate.

Toate aceste lucruri nu pot deveni reale, decât în momentul în care ştim să ne folosim

eficient banii şi capacitatea de raţiune pe care o deţinem. Deci, dacă obiectivul principal al

fiecărui individ este acela de a obţine profit, cu cât mai mult doresc acest lucru şi agenţii

economici.

Pentru a veni în sprijinul tuturor celor interesaţi de modul cum să investească corect, într-

o economie în care riscul este nelipsit şi diversificat, am realizat această lucrare care are ca

obiectiv înţelegerea noţiunilor celor mai importante din viaţa unei investiţii.

Fondul mutual este un vehicul de investiții, care administrează o sumă de bani atrasă de

la mai mulți investitori, în scopul de a investi în titluri de valoare, cum ar fi acțiuni, obligațiuni,

instrumente ale pieței monetare și active similare. Fondul mutual este o modalitate populară de

investiție deoarece reprezintă o cale simplă de diversificare a portofoliului de investiții.

Fondul mutual este organizat sub forma unei societăți civile a căror administrare se face

de către o societate comercială numită societate de administrare. Caracteristica de bază a unui

fond mutual este emisiunea continuă de titluri de participare, numite și unități de investiție;

investirea într-un fond mutual constă în cumpărarea de astfel de titluri de participare. Valoarea

unităților se calculează zilnic de către depozitarul fondului și se publică de către administrator în

presă. Titlurile nu se schimbă în mod liber pe o piață organizată, așa cum se întamplă la bursa de

valori, sau direct între persoane interesate, ci pot fi cumpărate sau răscumpărate numai de la/de

către fond; valoarea unui titlu nu se stabilește în mod liber, ci se stabilește în mod exact, ca un

raport între totalul activelor fondului și numărul de titluri existente în circulație la un moment

dat.

Societatea depozitară este o societate, de regulă o bancă, autorizată de CNVM, având ca

rol principal păstrarea în siguranță a activelor materiale, calculul și publicarea valorii activelor

nete. Decizile cele mai importante (numirea și revocarea membrilor Consilului de Încredere,

lichidarea sau fuziunea fondului, modificarea contractului de constituire) în cadrul unui fond

mutual sunt luate de Adunarea Generală a Investitorilor, formată din toți deținătorii de titluri de

participare. Consiliul de Încredere, a căror membrii sunt aleși dintre posesorii de titluri,

reprezintă fondul în relațiile cu persoanele fizice, juridice și societatea de administrare, C.N.V.M

(Comisia Națională a Valorilor Mobiliare). Se încheie un contract cu o astfel de societate

specializată, numită Societatea de Administrare de Investiții care va responsabila de activitățiile

4

fondului, inclusiv de contractele încheiate cu terți.

Prezenta lucrare este structurată pe trei capitole, și anume:

CAPITOLUL I. FONDURILE DE INVESTIŢII;

CAPITOLUL II. EVOLUȚIA FONDURILOR MUTUALE ÎN ROMÂNIA;

CAPITOLUL III. ,STUDIU DE CAZ" - CREȘTEREA ACTIVELOR FONDURILOR

DE INVESTIȚII ÎN ULTIMII PATRU ANI;

5

CAPITOLUL I. FONDURILE DE INVESTIŢII

1.1 Fondurile mutuale. Caracteristici

Fondurile mutuale sunt organizate sub forma societăţilor civile, fără personalitate

juridică1; administrarea acestora se realizează de către o societate comercială specializată numită

societate de administrare.

Fondurile mutuale se caracterizează prin emisiunea continuă de titluri de participare,

numite şi unităţi de investiţie (aceste titluri nu sunt acţiuni, pentru că fondul nu are personalitate

juridică). Practic, aceasta înseamnă că pentru fiecare investitor care doreşte să-şi plaseze banii în

fond se emit noi titluri. De asemenea, fondul este obligat să răscumpere titlurile de la investitor,

în cazul în care acesta doreşte să se retragă din fond. Rezultă că titlurile nu se schimba în mod

liber pe o piaţă organizată (ca de exemplu bursa de valori) sau direct între personale interesate, ci

pot fi cumpărate sau răscumpărate numai de la / de către fond.

Valoarea unui titlu nu se stabileşte în mod liber (titlurile nu pot fi cotate la bursa de

valori) ci se stabileşte în mod exact ca raport între totalul activelor fondului (disponibilităţi,

depozite bancare, acţiuni, etc.) şi numărul de titluri existente în circulaţie la un moment dat.

Fondurile mutuale sau fondurile deschise de investiţii atrag resurse financiare de la

populaţie şi companii2, pe care le investesc în diverse instrumente financiare, cum ar fi acţiuni,

obligaţiuni sau titluri de stat.

Efectuarea unei investiţii la un fond mutual se face prin cumpărarea de unităţi de fond.

Acestea sunt echivalentul acţiunilor la societate pe acţiuni. Insă, spre deosebire de acţiuni care

sunt emise într-un număr fix, unităţile de fond se emit în mod continuu şi pot fi răscumpărate

oricând. Participarea la un fond mutual este atestată printr-un certificat ce confirmă deţinerea de

unităţi de fond.

Valoarea unităţii de fond se determină zilnic, fiind calculată ca raport între valoarea netă

a activelor fondului şi numărul de unităţi de fond emise.

Persoanele care investesc la fondurile mutuale obţin un câştig atunci valoarea investiţiilor

efectuate de fond se majorează. Acest lucru se întâmplă atunci când fondul încasează dividende

sau dobânzi pentru plasamentele efectuate şi când valoarea acţiunilor achiziţionate creşte. Pe de

altă parte, este posibil ca portofoliul să înregistreze scăderi, astfel ca investitorii pot pierde banii

investiţi.

Fondurile mutuale sunt entităţi fără personalitate juridică, care au ca scop unic atragerea

1 Nicula Petrievici-Georgescu, ”Piața de fonduri mutuale”, Editura Aldine, Sibiu, 2012, p. 13;2 Sursa: www.wall-street.ro;

6

de resurse băneşti şi efectuarea de plasamente în instrumente financiare lichide. Potrivit legii,

fondurile sunt gestionate de societăţi special înfiinţate în acest scop, denumite societăţi de

administrare a investiţiilor (S.A.I.). Acestea decid cum trebuie investiţi banii fondului şi

gestionează în acelaşi timp relaţia dintre fond şi investitori. Mai precis, societatea de

administrare menţine registrul deţinătorilor de unităţi de fond, încasează veniturile, emite şi

răscumpără titlurile de participare. Pentru aceste servicii, societatea percepe o serie de

comisioane şi tarife, care se încasează din veniturile fondului.

O altă entitate implicată în funcţionarea fondurilor mutuale este depozitarul. Aceasta

poate fi doar o instituţie de credit (bancă sau organizaţie cooperatistă de credit) care are rolul de

a păstra toate activele fondului. În plus, depozitarul are sarcina de a certifica zilnic activul net al

fondului şi numărul de unităţi de fond emise. Cu ajutorul acestor date, se determina valoarea

unităţii de fond, la care se cumpără şi se răscumpără în fiecare zi titlurile emise de fond.

1.2 Cadrul legislativ al organizării şi funcţionării fondurilor mutuale în România

Organismul principal de decizie al fondului este Adunarea Generală a Investitorilor3,

formată din toţi deţinătorii de titluri de participare. Acesta ia decizii cu privire la elemente

importante din viaţa fondului: lichidarea sau fuziunea fondului, modificarea contractului de

constituire (actul de constituire a fondului), etc.

Fondul încheie un contract de administrare cu o societate specializată, numită Societate

de Administrare de Investiţii, pentru realizarea scopului sau, respectiv investirea banilor

investitorilor. Aceasta elaborează şi duce la îndeplinire politica de investiţii a fondului, a cărei

obiectiv este sporirea randamentului capitalurilor investite. Societatea de administrare are

deplina împuternicire pentru realizarea obiectului de activitate al fondului, inclusiv prin

încheierea de contracte cu terţe societăţi4: societatea depozitară, societăţi de distribuţie, de

consultanţă, etc.

Societatea depozitară este o banca autorizată de CNVM (Comisia Naţională a Valorilor

Mobiliare) să certifice şi să verifice toate operaţiunile derulate de fond şi toate plasamentele

acestuia. Banca depozitară reprezintă o garanţie suplimentară cu privire la corectitudinea

operaţiunilor derulate de fond, soliditatea şi prestigiul băncii având un impact pozitiv asupra

fondului. Societăţile de distribuţie se ocupă de distribuirea titlurilor fondului în rândul

investitorilor. Acestea sunt tot bănci, sau societăţi specializate de intermediere pe piaţa de capital

3 Pirvu Alexandru, ”Fondurile mutuale în românia. Trecut, prezent, viitor”, Editura Corint, București, 201, p. 55;4 Sursa: www.wall-street.ro;

7

(SSIF). Şi societatea de administrare poate distribui unităţi de fond.

Decizia de investire în fondurile mutuale trebuie să urmeze unei documentări atente cu

privire la fondul mutual cel mai adecvat fiecărui investitor. În acest sens trebuie urmărită

evoluţia valorii titlurilor de participare, publicată în ziarele de specialitate. De asemenea, trebuie

consultată structură de plasament a fiecărui fond (structura activelor), publicata în aceleaşi ziare.

De reținut că nu toate fondurile sunt la fel; acestea se împart în mai multe categorii în

funcţie de strategia de investiţii pe care o utilizează. Astfel. Fondurile mutuale ce-şi plasează cu

preponderenţa resursele în depozite bancare şi titluri de stat (fonduri monetare) sau în obligaţiuni

(fonduri de obligaţiuni) oferă randamente mai reduse, dar o siguranţa mai mare pentru investitor.

Fondurile ce investesc cu preponderenta în acţiuni listate la bursa oferă câştiguri mult mai mari,

dar au si riscuri pe măsura. Între cele două categorii se află fondurile diversificate, care investesc

în toate instrumentele disponibile, oferind o îmbinare perfectă între câştiguri mai mari decât la

banca şi un nivel de risc acceptabil.

Odată ales un fond se identifică băncile prin care se distribuie titlurilor acestuia (din

reclame, prin contact telefonic cu societatea de administrare, etc.). Apoi, la sediul unei astfel de

bănci sau chiar la sediul societăţii de administrare se completează o cerere şi se cumpără numărul

de titluri de participare dorit. Investitorul primeşte o chitanţă pentru banii depuşi sau un alt act

doveditor al numărului de titluri cumpărate – carnet de investitor, extras de cont, etc. Investitorul

poate consulta şi prospectul de emisiune al fondului (materialul oficial de prezentare a acestuia)

precum şi alte materiale informative în care se specifica politica de investiţii a fondului,

societăţile cu care acesta lucrează (societatea de administrare, societatea de depozitare, etc.),

comisioanele percepute, ş.a.m.d.

Un avantaj important al investiţiilor în fondurile mutuale este limita minimă de investiţie

foarte mică, de multe ori mai redusă decât limita necesară constituirii unui depozit la bancă. Un

alt avantaj îl reprezintă acela că, spre deosebire de depozitele făcute la băncile comerciale,

plasarea banilor se poate face succesiv şi astfel după fiecare depunere, noul sold existent

beneficiază de performanţa de creştere a fondului, fapt care în cazul depozitelor la termen nu este

posibil decât după expirarea termenului. Dacă dorim să retragem o suma oarecare din investiţia

făcuta, acest lucru nu afectează cu nimic creşterea de care beneficiază în continuare suma rămasă

la fond5. În cazul unui depozit la termen făcut la o bancă, retragerea parţiala sau totală înainte de

scadenţă aduce prejudicii celui care retrage banii (pierderea dobânzii6).

5 Nicula Petrievici-Georgescu, ”Piața de fonduri mutuale”, Editura Aldine, Sibiu, 2012, p. 27;6 Sursa: www.wall-street.ro;

8

1.3 Avantajele investiţiilor în fonduri mutuale

Un fond mutual este un instrument de investiţie colectiv din care un număr mare de

investitori individuali deţin câte o parte relativ mică şi limitată prin lege şi care investeşte în

diverse instrumente ale pieţelor financiar –bancare şi de capital urmărind realizarea obiectivului

financiar al fondului. Cu alte cuvinte, fondul mutul stânge bani de la multe persoane şi îi

investeşte în acţiuni, depozite bancare etc. pentru a-şi atinge obiectivul declarat care poate fi

creşterea agresivă a valorii unităţii de fond sau asigurarea unor venituri regulate şi cu risc mai

mic pentru investitori.

Fondurile mutuale sunt administrate conform normelor în vigoare de o societate de

administrare cu obiect unic de activitate. Prin această colectare de fonduri sub administrare

unică, investitorul individual beneficiază de următoarele avantaje:

diversificare largă a portofoliului de investiţii: fondurile importante disponibile permit o

largă diversificare a instrumentelor investiţionale reducând astfel (dar nu eliminând)

riscurile aferente unor anumite categorii de investiţii (acţiuni, depozite bancare etc.);

lichiditate maximă a investiţiei individuale: investitorii individuali îşi pot lichida oricând,

parţial sau integral, investiţia transformând-o în bani la valoarea curentă a titlurilor, spre

deosebire de alte instrumente care pot fi vândute mai greu sau cu cost mai mare;

administrarea profesionistă a portofoliului: societatea de administrare a unui fond

cuprinde investitori profesionişti sprijiniţi de analişti financiari care studiază şi

monitorizează pieţele financiare şi companiile în mod individual şi pe ramuri.

Administrarea profesionistă portofoliului de investiţii este în general accesibilă

persoanelor ce dispun de fonduri importante, dar fondu mutual face aceste servicii

accesibile oricărei investitor la un cost rezonabil.

Prin aceste caracteristici fondurile mutuale sunt instrumente de investiţii potrivite atât

unei strategii de investiţie pe termen mediu şi lung (în special fondurile care investesc în acţiuni)

cât şi pe termen scurt (fondurile care investesc în instrumente bancare, obligaţiuni de stat şi

efecte comerciale).

Un avantaj important al investiţiilor în fondurile mutuale este limita minimă de investiţie7

foarte mică, de multe ori mai redusă decât limita necesară constituirii unui depozit la bancă. Un

alt avantaj îl reprezintă acela că, spre deosebire de depozitele făcute la băncile comerciale,

plasarea banilor se poate face succesiv şi astfel după fiecare depunere, noul sold existent

beneficiază de performanţa de creştere a fondului, fapt care în cazul depozitelor la termen nu este

7 Pirvu Alexandru, ”Fondurile mutuale în românia. Trecut, prezent, viitor”, Editura Corint, București, 201, p. 76;

9

posibil decât după expirarea termenului. Daca dorim să retragem o sumă oarecare din investiţia

făcută, acest lucru nu afectează cu nimic creşterea de care beneficiază în continuare suma rămasă

la fond. În cazul unui depozit la termen făcut la o bancă, retragerea parţială sau totală înainte de

scadenţă aduce prejudicii celui care retrage banii (pierderea dobânzii).

1.4 Tipuri de fonduri de investiţii

Fonduri Monetare (money-market funds)8

Acestea sunt fonduri care investesc peste 90% din active în instrumente monetare – titluri

de stat, depozite bancare şi certificate de depozit. Fondurile monetare sunt fonduri pe termen

scurt şi reprezintă, practice, instrumente de cash management.

Un asemenea instrument se adresează, spre exemplu, societăţilor comerciale care dispun

de anumite lichidităţi pe termene scurte. Păstrarea acestora în conturi curente la bănci oferă

câştiguri nesemnificative, în timp ce păstrarea în depozite bancare trebuie să se facă pe termene

fixe, predeterminate.

Fondul monetar îmbină avantajele ambelor variante, oferind câştiguri comparabile cu

dobânzile depozitelor bancare, însă un acces imediat la bani în orice moment, fără pierderea

câştigurilor acumulate până la acel moment. Fondurile monetare sunt un instrument bun şi pentru

investitorii în acţiuni, pentru perioadele în care aceştia dispun de lichidităţi între două investiţii

pe piaţa de capital.

Comisioanele de retragere ale fondurilor monetare sunt în general foarte mici (pot fi

zero), accesul la sumele investite se face în termen operativ (1-2 zile lucrătoare), iar riscurile sunt

foarte reduse. Singurul fond deschis de investiţii încadrat de UNOPC la categoria fonduri

monetare este Simfonia 1.

Fonduri de instrumente cu venit fix (fixed income funds)9

Acestea extind conceptul de fond monetar şi includ obligaţiuni (corporative şi

municipale) în active. Criteriul principal pentru încadrarea în această categorie îl reprezintă o

deţinere de peste 90% din activ în instrumente ale pieţei monetare şi obligaţiuni. Întrucât toate

investiţiile unui asemenea fond sunt în instrumente cu venit fix, teoretic valoarea unităţii de

investiţie creste în continuu (pot apărea şi excepţii legate de anumite situaţii investiţionale, însă

acestea sunt izolate). 8 Nicula Petrievici-Georgescu, ”Piața de fonduri mutuale”, Editura Aldine, Sibiu, 2012, p. 37;9 Idem, p. 44;

10

Fondurile de instrumente cu venit fix sunt instrumente pe termen mai lung decât fondurile

monetare şi oferă investitorilor posibilitatea unei investiţii indirecte în obligaţiuni. Acest lucru

este avantajos pentru investitori, ţinând cont de faptul că dobânzile la obligaţiuni sunt mai mari

decât dobânzile la depozitele bancare, iar investitorii nu pot avea acces la emisiunile de

obligaţiuni în orice moment, ci doar la momentul emisiunii iniţiale a acestora (tranzacţiile cu

obligaţiuni la bursă sunt încă foarte reduse).

Fondurile de instrumente cu venit fix se caracterizează prin riscuri reduse şi sunt adresate

investitorilor cu toleranţă redusă la risc (în general investitori începători pe piaţa de capital,

obişnuiţi cu plasamentele bancare şi monetare), dar şi investitorilor în acţiuni care vizează o

echilibrare a portofoliului de acţiuni şi de reducere a riscurilor acestuia.

Fonduri diversificate (balanced funds)10

Sunt fonduri care plasează sume atât în instrumente cu venit fix (titluri de stat, depozite,

obligaţiuni) cât şi în acţiuni, abordând o strategie echilibrată, pentru a obţine randamente mai

mari, dar menţinând un nivel de risc mediu. Fondurile de investiţii diversificate sunt instrumente

pe termen mediu şi lung.

Fondurile diversificate reprezintă tipul de fond „clasic” ce oferă investitorilor un

portofoliu echilibrat de investiţii şi reprezintă un instrument de bază al pieţei de capital. Fondul

de investiţii diversificat se caracterizează prin investiţii în acţiuni într-un procent între 10% şi

45% din active, restul banilor fiind plasaţi în instrumente cu venit fix. Ţinând cont de structura

portofoliului, valoarea unităţii de investiţie a fondului are în general un trend constant crescător,

deşi pe termene scurte pot exista şi variaţii negative.

Fondul diversificat se adresează investitorului “tradiţional” în fonduri, care îşi doreşte

performante semnificativ peste dobânzile bancare, fără a depăşi un nivel de risc mediu.

Fonduri de acţiuni (equity funds)11

Sunt fonduri a căror strategie se bazează în principal pe investiţiile în acţiuni listate.

Aceste fonduri reprezintă un instrument foarte puternic pentru investitori, oferind un acces

indirect la creşterile bursei de valori. Cu alte cuvinte, un investitor care vrea să beneficieze de

creşterile acţiunilor poate investi într-un fond de acţiuni, variantă ce presupune eforturi, sume şi

riscuri mai mici decât o investiţie directă în acţiuni. Termenul unei investiţii într-un asemenea

fond este lung şi foarte lung, performanţa pe piaţa de capital neputând fi obţinută pe perioade de

câteva luni.

10 Idem, p. 57;11 Idem, p. 63;

11

Ţinând cont de creşterile bursei din ultimii ani din ţara noastră, fondurile de acţiuni au

oferit randamente foarte bune în ultimii ani, randamente ce depăşesc de câteva ori dobânzile

bancare. Nivelul de risc este ridicat, iar valoarea unităţii de investiţie poate înregistra şi scăderi

pe perioade mai scurte sau mai lungi de timp, în cazul în care evoluţia acţiunilor din portofoliul

fondului este negativă. În aceste condiţii, priceperea şi experienţa administratorului sunt esenţiale

în obţinerea de performanţe.

Criteriul de încadrare a unui fond în această categorie este o investiţie de minim 45% din

active în acţiuni. La acest moment fondurile care se încadrează în această categorie sunt: Fondul

Oportunităţii Naţionale, Intercapital, Napoca şi Omninvest.

Fondurile pe acţiuni sunt un instrument ideal pentru investitorii care doresc să beneficieze

de creşterea acţiunilor listate, dar care nu au timpul, resursele sau toleranţa la risc necesară

pentru o investiţie directă la bursă. Aceste fonduri pot reprezenta şi un pas intermediar înaintea

unei investiţii directe, pas ce poate familiariza un investitor cu mecanismele bursiere.

Analiza unui fond de investiţii şi decizia de investire trebuie efectuate numai în

cunoştinţă de cauză12, încadrând fondul respectiv în categoria din care acesta face parte. Astfel,

spre exemplu, nu se pot compara performantele unui fond monetar cu cele ale unui fond

diversificat, sau nivelul de risc al unui fond de instrumente cu venit fix de cel al unui fond de

acţiuni. Strategia, obiectivele şi modul de operare al fiecărui fond depind de categoria în care

acesta se încadrează.

Clasele diferite de fonduri mai oferă o posibilitate interesantă13: alcătuirea unui portofoliu

de fonduri de investiţii. Spre exemplu, un investitor cu toleranţa redusă la risc, dar care vrea

totuşi o creştere puţin mai mare decât cea oferită de instrumentele cu venit fix, poate crea un

portofoliu format dintr-un fond de instrumente cu venit fix (75% din suma disponibilă pentru

investiţie, spre exemplu) şi un fond de acţiuni (25% din sumă). O asemenea abordare este foarte

simplă în cazul în care se alege un administrator de fonduri care administrează mai multe fonduri

din clase diferite; în acest caz investitorul va putea investi în acelaşi timp şi în mai multe fonduri

din clase diferite.

12 Pirvu Alexandru, ”Fondurile mutuale în românia. Trecut, prezent, viitor”, Editura Corint, București, 201, p. 83;13 Sursa: www.wall-street.ro;

12