8/9/2019 Licenta Ai

1/54

LICENTA AI 2011

1. Introducere in marketing

1. In mediul electronic prin C2B (consumer and business) se intelege:

a. crearea de site-uri de catreorganizatii pentru a comunica maiusor cu partenerii de afaceri

c. tranzactii pe internet conduse de clienticare iau initiativa in a contacta sicomunica cu alte firme

b. realirarea de forumuri de discutii decatre organizatii pentru a comunicamai usor cu consumatorii

d. vanzarea de produse intre consumatoriprin intermediul intranetului

R!"#$!: C

2. "erformanta perceputa a unui produs in livrarea valorii legate de asteptarile cumparatorului%performanata care se potriveste cu asteptarile cumparatorului reprezinta:a. dorinta c. satisfactieb. nevoie d. obisnuintaR!"#$!: C

&. 'aretingul tranzactiei este:a. orientat mai ales pe termen lung c. totalitatea cumparatorilor reali si potentiali ai unui

produsb. parte a maretingului relational d. un concept sinonim cu cel de mareting societalR!"#$!: B

. *.................... este alcatuit din institutii si alti factori care afecteaza valorile% perceptiile%

preferintele si comportamentele de baza ale unei societati.a. 'ediul de mareting c. 'ediul culturalb. 'ediul economic d. 'ediul te+nologicR!"#$!: C

,. Concurentii fac parte din:a. 'ediul demografic c. 'icromediub. 'acromediu d. 'ediul internR!"#$!: C

. ste etapa a procesului de adoptare a unui produs nou:

a. adaptarea c. corectareab. dezvoltarea interesului d. constientizareaR!"#$!: /

0. 'icromediul reprezinta:a. totalitatea factorilor din interiorul firmei care afecteaza activitatea firmei direct%

permanent si puternicb. totalitatea factorilor din eteriorul firmai care afecteaza activitatea firmei direct%

permanent si puternicc. totalitatea factorilor din eteriorul companiei care-i influenteaza activitatea indirect

si slabd. spectrul mai larg de factori (demografici% economici% naturali% te+nologici% politici si

culturali)R!"#$!: B

8/9/2019 Licenta Ai

2/54

. In procesul decizional al cumparatorului poate sa o stare de disconfort numita:a. retentie selectiva c. atentie aleatorieb. disonanta cognitiva d. satisfactieR!"#$!: B

3. Resursele umane ale unei firme fac parte din:a. mediul demografic al firmei c. mediul internb. mediul natural al firmei d. macromediulR!"#$!: C

14. !e mai numesc si bunuri de uz curent% in cazul bunurilor indistriale:a. bunurile de consum c. bunuri specialeb. furniturile d. bunuri comercialeR!"#$!: B

11. /in categoria bunurilor de consum fac parte:a. bunurile speciale c. ec+ipamentele principaleb. furniturile d. bunurile de valoare mareR!"#$!:

12. In cazul crearii unui produs nou% in legatura cu etapa 5testului de mareting6 este adevaratenuntul:a. are loc inaintea etapei de maturitate

a ciclului de viata a produsuluic. are loc inaintea dezvoltarii strategiei de

maretingb. are loc inaintea comercializarii

efective pe piata a produsuluid. de obicei este cea mai lunga etapa

R!"#$!: B1&. 7a care dintre produsele de consum comportamentul de cumparare al clientului se

caracterizeaza prin preferinta si loialitate puternica fata de marca% efort de cumparare%comparatie scazuta intre marci% sensibilitate scazuta la pret:a. produsele comerciale c. produsele specialeb. produsele necautate d. produsele derivateR!"#$!: C

1. 'ulte companii care realizeaza noi produse stabilesc initial preturi ridicate pentru acunoaste veniturile fiecarui segment al pietei. ceasta strategie de stabilire a pretului se

numeste:a. stabilirea pretului prin sondarea pieteib. stabilirea pretului prin patrunderea pe piatac. stabilirea pretului de ec+ilibrud. stabilirea pretului de penetrare pe piataR!"#$!:

1,. !tabilirea unui pret initial mic pentru a intra pe piata mai repede si cu putere% pentru a atrageun numar mare de cumparatori rapid si pentru a castiga un segment mare de piata senumeste:a. stategia de stabilire a pretului prin sondarea pieteib. strategia stabilirii pretului prin patrunderea pe piatac. strategia stabilirii pretului bazata pe valoared. strategia stabilirii pretului bazata pe competitie

8/9/2019 Licenta Ai

3/54

R!"#$!: B

1. Comerciantii pot combina mai multe dintre produsele lor si le pot oferi la un pret mai micdecat pretul de ac+izitie al fiecarui produs separat. ceste produse formeaza un:a. produs optional c. produs legatb. produs captiv d. produs secundar

R!"#$!: C

10. Reducerile de pret care recompenseaza dealerii pentru participarea in publicitate siprograme de spri8in pentru vanzari poarta numele de:a. pret promotional c. reducere promotionalab. pret psi+ologic d. pret geograficR!"#$!: C

1. 9actorii interni care afecteaza preturile includ:a. factorii micromediuluib. strategia de mareting mic. perceptiile consumatorului asupra pretuluid. costurile competitorilorR!"#$!: B

13. 'etode generale de stabilire a pretului includ:a. stabilirea pretului bazat pe valoare c. stabilirea pretului bazat pe organismele

publiceb. stabilirea pretului bazat pe

macromediud. stabilirea pretului bazat pe reduceri

R!"#$!:

24. In mareting% stabilirea pretului bazat pe valoare presupune sa se tina cont de:a. cost c. concurentab. cerere d. impuneri legislativeR!"#$!: B

21. 7a care dintre urmatoarele produse se poate practica pretul produsului captiva. lama de ras c. frigider b. rumegus d. lapteR!"#$!:

22. 7a care dintre urmatoarele produse se poate practica pretul produsului captiva. 8ocuri video c. ciocolatab. servetele d. servicii bancareR!"#$!:

2&. 7a care dintre urmatoarele produse se poate practica pretul produsului secundara. 8ocuri video c. ciocolatab. rumegus d. servicii bancareR!"#$!: B

2. In cazul in care o companie de cosmetice de Craciun vinde intr-un pac+et ru8% fard si o8a% laun pret mai mic decat daca produsele ar fi ac+izitionate fiecare in parte% separat% practicastrategia de pret numita:a. pretul produsului secundar c. pretul produsului captiv

8/9/2019 Licenta Ai

4/54

b. pretul produsului legat d. pretul produsului optionalR!"#$!: B

2,. "rodusul secundar se refera la:a. un produs care nu are valoare si pentru a scapa de el% de cele mai multe ori

costa% pretul produsului principal putand fi afectat

b. accesorii care sa insoteasca produsul principalc. un produs vandut mai ieftin pentru ca este grupat cu alte produse% decatdaca ar fi vandut singur

d. un produs important doar daca se vinde impreuna cu produsul principalR!"#$!:

2. 9aza imediat premergatoare maturitatii in cadrul ciclului de viata al produsului este:a. dezvoltarea produsului c. analiza ideilor b. declinul d. crestereR!"#$!: /

20. 9ac parte din caracteristicile particulare ale serviciilor care le diferentiaza de bunurile fizice:a. tangibilitatea c. standardizareab. perisabilitatea d. separabilitateaR!"#$!: B

2. $u este caracteristica a serviciilor:a. intangibilitatea c. perisabilitateab. inseparabilitatea d. stabilitateaR!"#$!: /

23. Caracteristica serviciilor care inseamna ca acestea nu pot fi depozitate pentru a fi vandutesau folosite ulterior este:a. intangibilitatea serviciilor c. perisabilitatea serviciilor b. variabilitatea serviciilor d. inseparabilitatea serviciilor R!"#$!: C

&4. Caracteristica serviciilor care consta in aceea ca% calitatea serviciilor este diferita in functiede cine le furnizeaza% cand% unde si cum sunt furnizate este:a. intangibilitatea serviciilor c. variabilitatea serviciilor b. inseparabilitatea serviciilor d. perisabilitatea serviciilorR!"#$!: C

&1. Ce caracteristica a serviciilor financiar bancare se refera la aceea ca personalul trebuie safie prezent pentru asigurarea formalitatilor necesare% clientul trebuie sa fie disponibil pentrupreluarea informatiilor solicitate si sa semneze documentatia relevanta:a. variabilitatea c. perisabilitateab. inseparabilitatea d. intangibilitateaR!"#$!: B

&2. Bancile pot dezvolta servicii complementare% de asistenta la momentele de varf-de eemplu%un ;' poate fi instalat in agentie pentru clienti in vederea retragerii de numerar% in loc caacestia sa stea la coada. cest serviciu s-a dezvoltat tinand cont de:a. stabilitatea serviciilor c. perisabilitatea serviciilor b. intangibilitatea serviciilor d. variabilitatea serviciilor R!"#$!: C

8/9/2019 Licenta Ai

5/54

&&. Caracteristicile speciale ale serviciilor sunt:a. intangibilitatea% inseparabilitatea% perisabilitatea% volatilitateab. tangibilitatea% inseparabilitatea% varietatea% perisabilitateac. intangibilitatea% variabilitatea% inseparabilitatea% perisabilitatead. tangibilitatea% inseparabilitatea% variabilitatea% proprieatea

R!"#$!: C

&. $umele marcii trebuie sa indeplineasca una din conditiile:a. sa fie cat mai lung posibilb. sa nu aiba semnificatii negative in alte limbic. sa fie apropiat de numele altei marcid. sa poata fi folosit de altcinevaR!"#$!: B

&,. 'arcile multiple (multimarci) reprezinta o strategie de marca care presupune:a. introducerea de catre firma a unor articole noi din aceeasi categorie de

produse sub acelasi nume de marcab. folosirea numelui unei marci eistente pentru a lansa un articol apartinand

unei noi categorii de produsec. lansarea pe piata a unei marci noi pentru aceeasi categorie de prodused. crearea unui nou nume de marca pentru o noua categorie de produseR!"#$!: C

&. "rodusele generice sunt:a. produse care poarta o marcab. versiuni nemarcate% ambalate neuniform si mai scumpe ale unor produse

c. produse de baza% accesoriile produselor% inclusiv serviciile post-vanzared. versiuni nemarcate% ambalate uniform si mai ieftine ale unor produseR!"#$!: /

&0. 'arcarea propriilor accesorii vestimentare de catre unii vanzatori cu numele unoravangardisti ai modei precum

8/9/2019 Licenta Ai

6/54

d. marci noiR!"#$!: B

4. !amsung foloseste numele companiei pentru anumite produse cum ar fi telefoane%televizoare% '"& pla=er% +ome t+eatre% proiectoare% imprimante% noteboouri% aparate de aerconditionat% cuptoare cu microunde% frigidere si masini de spalat. ceasta strategie

referitoare la marca se numeste:a. etinderea liniei de produse c. marci noib. etinderea marcii d. marci multiple (multimarci)R!"#$!: B

1. Cand o societate comerciala introduce articole suplimentare intr-o categorie de produsedata sub aceeasi denumire a marcii (cum ar fi arome% forme% culori% ingrediente saudimensiuni de ambala8e noi)% precum lbalact care introduce pe piata sub marca zuzu & noitipuri de iaurt: cu capsuni% cu piersici si caise% cu visine% strategia se numeste:a. etinderea liniei de produse c. marci noib. etinderea marcii d. marci multiple (multimarci)

R!"#$!:

2. $estle foloseste diverse denumiri de marci pentru batoanele sale cu ciocolata: >it>at -batoanele cu ciocolata si napolitana pentru a spune stop rutinei si a lua o pauza% 7ion -batoanele cu caramel% ciocolata si napolitana pentru tinerii activi si pentru buna dispozitie%$es?ui - ciocolata cu lapte si napolitana pentru copii. !copul strategiei de marca utilizatafiind prote8area flancurilor marcii principale $estle. In acest caz strategia folosita pentrustabilirea marcii se numeste:a. marci noi c. etinderea marciib. multimarci d. etinderea liniei de produse

R!"#$!: B&. @enel

8/9/2019 Licenta Ai

7/54

. "erceperea deformata a realitatii de catre unii intreprinzatori reprezentand incapacitatea lorde a Evedea6 in perspectiva efectul derularii afacerii proprii% punand accent pe dezvoltareate+nica unui produs si nu pe o nevoie a consumatorilor% poarta numele de:a. mareting societal c. mareting relationalb. miopie de mareting d. demareting

R!"#$!: B

0. 'areting relational este:a. procesul de creare% mentinere si

intretinere a relatiilor cu clientiifirmei% dar si cu toti ceilalti detinatoride interese (distribuitori% furnizori%etc.)

c. orice lucru care poate fi oferit pe piata invederea atragerii atentiei% ac+izitiei%utilizarii sau consumului si care poatesatisface o nevoie sau o dorinta

b. conceptul potrivit caruia o firma artrebui sa ia decizii de maretingtinand seama de nevoile

consumatorilor% de interesele lor petermen scurt% de nevoile firmei si deinteresele de moment ale societatiiin ansamblu

d. o varianta a strategiei de piata in cazul incare cererea este ecesiva% care poate fiadoptata de o organizatie pentru a reduce

temporar sau permanent cererea

R!"#$!:

. uditul de mareting este:a. ansamblul instrumentelor pe care le are la dispozitie departamentul de

mareting pentru a influenta piatab. o modalitate pentru a determina cota de piata

c. o eaminare cuprinzatoare% sistematica% independenta si periodica amediului% obiectivelor% strategiilor si activitatilor unei companii pentru adetermina zonele problema si oportunitatile

d. o etapa distincta a planului de maretingR!"#$!: C

3. #n instrument al controlului strategic este auditul de mareting care se desfasoara:a. numai in prima etapa a planului de

maretingc. numai in situatia in care activitatile de

mareting se dovedesc neprofitabileb. doar la finalul unui plan de

maretingd. ori de cate ori este necesara evaluarea

pozitiei organizatiei fata de mediul de

maretingR!"#$!: /

,4. uditul de mareting se focalizeaza asupra:a. tuturor factorilor care influenteaza

mediul intern al organizatieic. tuturor factorilor care influenteaza

mediul etern al organizatieib. tuturor factorilor care influenteaza

mediul de mareting al organizatiei%precum si a impactului lor asuprasituatiei organizatiei

d. tuturor factorilor care influenteazadepartamentul de mareting alorganizatiei

R!"#$!: B

,1. Intre beneficiile aduse vanzatorilor de comertul electronic si de internet nu se includ:a. construirea relatiilor cu clientii

8/9/2019 Licenta Ai

8/54

b. cresterea costurilor% reducerea vitezei si a eficienteic. comunicarea electronica de cele mai multe ori costa mai putin decat cea prin postad. a8ustarea din mers a ofertelor si programelor de catre vanzatorR!"#$!: B

,2. /eclaratia de misiune reprezinta:

a. afirmarea scopului organizatiei% a ceea ce doreste sa realizazeb. activitatea de identificare a unitatilor strategice de activitatec. combinarea optima a setului de instrumente de mareting pentru a influenta

piatad. ansamblul obiectivelor strategicee. totalitatea strategiilor si tacticilor organizatieiR!"#$!:

,&. /eclaratia de misiune a companiei Revlon 5$oi producem cosmetice6 este orintata spre:a. piata c. produsb. concurenta d. produs si piata

R!"#$!: C

,. Care dintre urmatoarele este o definitie a declaratiei de misiune corecta si orientata catrepiata:a. !untem o firma de prelucrare din industria c+imicab. /orim sa devenim cea mai importanta fiema din acest domeniu% producand articole

de calitate superioara% insotite de cele mai bune servicii de intretinere si la cele maimici preturi

c. Frganizatia noastra isi propune sa aduca% in fiecare zi% cat mai multor oameni dinintreaga lume% sanatate% prin alimente ec+ilibrate nutritional si sanatoase

d. $oi furnizam servicii on-lineR!"#$!: C

,,. ste o metoda de analiza a portofoliului de afaceri curent:a. !GF; c. !'R;b. BC< d. $BCR!"#$!: B

,. In ceea ce priveste un site Heb% pentru a atrage noi vizitatori si pentru a incura8areintoarcerea pe acelasi site% comerciantii pe internet inca de la construirea site-ului estenecesar sa acorde atentie aspectului celor:

a. " c. 0 "b. C d. 0 CR!"#$!: /

,0. In ceea ce priveste un site Heb% pentru a atrage noi vizitatori si pentru a incura8areintoarcerea pe acelasi site% comerciantii pe internet inca de la construirea site-ului estenecesar sa acorde atentie aspectului celor:a. " c. 0 "b. C d. 0 CR!"#$!: /

,. Conceptul de 0 C in ceea ce priveste crearea unui site reprezinta:a. contet% continut% comunitate%

customization (adaptabilitate)%c. contet% continut% comunitate%

customization (adaptabilitate)% calcul%

8/9/2019 Licenta Ai

9/54

comunicare% conectare% comert cost% castigb. calitate% cost% comoditate%

comunicare% conectivitate% castig%culoare

d. culoare% contet% continut% comunitate%cost% caracteristici te+nice% confort

R!"#$!:

,3. 'ediu electronic cu adevarat global% permitand vanzatorilor si cumparatorilor sa Etreaca6 dela o tara la alta in cateva secunde% fara ca cineva sa il gestioneze in totalitate reprezinta:a. intranetul c. internetulb. etranetul d. mediul off lineR!"#$!: C

4. In cazul carui concept al management maretingului se pune accent pe inovarea te+nicapermanenta a produsului:a. conceptul de productie c. conceptul de mareting societalb. conceptul de produs d. conceptul de demaretingR!"#$!: B

1. Relatia dintre planul de mareting si programul de actiune este urmatoarea:a. planul de maretingprogramul de

actiunec. programul de actiuneplanul de mareting

b. planul de maretingJprogramul deactiune

d. programul de actiuneplanul demaretingKstrategii de maretingKtacticide mareting

R!"#$!:

2. Retea care conecteaza oamenii dintr-o companie unul cu celalalt si cu reteaua companiei

reprezinta:a. intranetul c. internetulb. etranetul d. reteaua off lineR!"#$!:

&. In mediul electronic prin C2B (consumer and business) se intelege:

a. crearea de site-uri de catreorganizatii pentru a comunica maiusor cu partenerii de afaceri

c. tranzactii pe net conduse de clienticare iau initiativa in a contacta sicomunica cu alte firme

b. realizarea de forumuri de discutii de

catre organizatii pentru a comunicamai usor cu consumatorii

d. vanzarea de produse intre

consumatori la mana a douaR!"#$!: C

. ste etapa a planului de mareting:a. platforma de mareting c. strategiile de maretingb. generarea ideilor d. testarea produsuluiR!"#$!: C

,. doua etapa a procesului decizional al cumparatorului o reprezinta:a. cautarea informatiilor c. evaluarea alternativelor

b. recunoasterea nevoii d. analiza informatiilor R!"#$!:

8/9/2019 Licenta Ai

10/54

. Frganismele publice fac parte din:a. 'ediul politic c. 'icromediub. 'acromediu d. 'ediul internR!"#$!: C

0. ;otalitatea persoanelor% ec+ipamentelor si procedurilor de culegere% selectie% analiza%

evaluare si distributie la timp a informatiilor eacte% necesare factorilor de decizie ai uneiorganizatii poarta numele de:a. Cercetare de mareting c. !istem informational de maretingb. Inteligenta de mareting d. Frganizarea relatiilor cu clientiiR!"#$!: C

. ;oti consumatorii parcurg:a. & etape de fiecare data cand ac+izitioneaza un produsb. etape de fiecare data cand ac+izitioneaza un produsc. , etape de fiecare data cand ac+izitioneaza un produsd. etape de fiecare data cand ac+izitioneaza un produsR!"#$!: C

3. firmatia E$evoile umane sunt aran8ate pe o scara ierar+ica incepand de la cea maiimperioasa pe treapta de 8os pana la cea mai putin imperioasa pe cea de sus6 ii apartine lui:a. !igmund 9reud c. "+ilip >otler b. bra+am 'asloH d. $ail BordenR!"#$!: B

04. ;eoria conform careia EIndivizii nu constientizeaza de cele mai multe ori adevarateleresorturi psi+ologice care le contureaza comportamentul6 ii apartine lui:

a. bra+am 'asloH c. !igmund 9reudb. "+ilip >otler d. l ReisR!"#$!: C

01. Ce grupa cuprinde doar factorii macromediului:a. demografici% economici% naturali% te+nologici% culturali% concurentib. clienti% furnizori% distribuitori% compania% concurentiic. demografici% concurenti% te+nologici% furnizori% naturalid. naturali% economici% te+nologici% culturali% politici% demograficiR!"#$!: /

02. In general% consumatorul acumuleaza cea mai mare parte a informatiilor despre un produsprin intermediul:a. surselor personale c. surselor publiceb. surselor comerciale d. surselor eperimentaleR!"#$!: B

0&. Reprezinat un element al miului de mareting din perspectiva unui producator deincaltaminte:a. piata c. pretulb. planificarea d. personalulR!"#$!: C

0. $u este etapa a procesului decizional al cumparatorului:a. cautarea informatiilor c. evaluarea alternativelor

8/9/2019 Licenta Ai

11/54

b. generarea ideilor d. recunoasterea nevoiiR!"#$!: B

0,. 7iderii de opinie sunt acei indivizi care datorita unor abilitati speciale% a cunostintelor pe carele poseda% a personalitatii sau a altor caracteristici eercita o influenta puternica asupracelorlalti membrii ai:

a. grupului de adeziune c. grupului de apartenentab. grupului de referinta d. grupului modalR!"#$!: B

0. "rintre componentele micromediului intreprinderii se numara:a. ec+ipamentele industriale c. furnizorii de forta de muncab. structura pe grupe de varsta a

consumatorilord. resursele naturale utilizate

R!"#$!: C

00. 9aza imediat premergatoare evaluarii in cazul etapelor procesului de adoptare esteurmatoarea:a. adoptareab. constientizareac. manifestarea interesuluid. testareaR!"#$!: C

0. Inrautatirea relatiilor internationale dintre state face parte din:a. micromediu c. mediul culturalb. macromediu d. mediul natural

R!"#$!: B03. F agentie de publicitate care a creat un spot ;L pentru o organizatie% face parte din:

a. mediul intern c. macromediub. micromediu d. organisme publiceR!"#$!: B

4. 'icromediul face parte din:a. mediul etern c. mediul directb. macromediu d. mediul institutionalR!"#$!:

1. /in ce categorie de factori care influenteaza comportamentul cumparatorului fac parte lideriide opinie:a. culturali c. personalib. sociali d. psi+ologiciR!"#$!: B

2. /in ce categorie de factori care influenteaza comportamentul cumparatorului face partesituatia materala a cumparatorului:a. culturali c. personalib. sociali d. psi+ologiciR!"#$!: C

&. "urtarea de catre barbatii din

8/9/2019 Licenta Ai

12/54

a. subculturii c. stilului de viatab. grupului de adeziune d. statutului socialR!"#$!:

. /in ce categorie de factori care influenteaza comportamentul cumparatorului face partevarsta de &4 de ani a cumparatorului:

a. culturali c. personalib. sociali d. psi+ologiciR!"#$!: C

,. "rin modelul IF de analiza a stilului de viata se poate masura:a. decizia de cumparare c. activitati realizate de cumparator b. notorietatea spontana d. sumele de bani c+eltuite de cumparator R!"#$!: C

. Caracteristicile psi+ologice unice care genereaz rspunsuri relativ consistente Di durabilede a8ustare la mediul incon8urtor definesc:a. personalitatea c. comportamentul consumatoruluib. imaginea unui produs d. atitudineaR!"#$!:

0. "rocesul de percepie care poate influenta negativ interpretarea informatiilor referitoare laun produs nou sunt:a. retentia selectiva c. cererea selectivab. disonanta cognitiva d. atitudinea negativaR!"#$!:

. 9ace parte din categoria factorilor psi+ologici care influenteaza comportamentulcumparatorului:a. stilul de viata c. nevoiab. personalitatea d. invatareaR!"#$!: /

3. 9ace parte din categoria surselor eperimentale de informatii in vederea ac+izitionarii unuiprodus nou:a. ambala8ul c. organizaiile de consumatorib. intermediari de vMnzri d. utilizarea produsuluiR!"#$!: /

34. 9ormarea unor atitudini care determina consumatorul sa recepteze si sa interpretezemesa8ele doar in masura in care acestea ii intaresc conceptiile anterioare se datoreaza:a. orientarii comunicarii c. pozitionarii psi+ologiceb. retentiei selective d. deformarii selectiveR!"#$!: /

31. "roiectarea frazei E'Mncai floricele de porumb6 pe un ecran montat Nntr-un cinema dinBucuresti din trei Nn trei secunde% pentru o fraciune de secund% in timpul derularii filmuluiO"iratii din CaraibeO reprezinta publicitate:a. gratuita c. conativab. subliminala d. factualaR!"#$!: B

8/9/2019 Licenta Ai

13/54

32. Care este ordinea corecta a etapelor procesului de adoptare in cazul producelor noi:a. conDtientizarea% manifestarea interesului% evaluarea% testarea% adoptareab. identificarea problemei% definirea obiectivelor% evaluarea alternativelor%

ac+izitionareac. recunoaDterea nevoii% cutarea de informaii% evaluarea alternativelor% decizia de

cumprare% disonanta cognitiva

d. atragerea atentiei% trezirea interesului% decizia de cumparare% evaluarea post-cumparareR!"#$!:

3&. "entru un consumator care merge impreuna cu un coleg de servici sa-si cumpere a perec+ede pantofi% prietenul face parte din categoria surselor de informare:a. personale c. publiceb. comportamentale d. comercialeR!"#$!:

3. ste o trasatura a pietelor intrepronderilor:

a. cererea este intoteauna derivata c. cererea este intoteauna rigidab. cumprtorii sunt mult mai multi dar

mult mai importani decMt in cazulpieelor de consumatori

d. cererea este intoteauna maidispersata ca localizare geografic

R!"#$!:

3,. ;oi indivizii Di unitile care particip la procesul de luare a deciziilor de cumprare in cazulorganizatiilor reprezinta:a. centrul de cumprare c. grupul de referintab. grupul modal d. nucleul de aspiratie

R!"#$!: 3. /in ce categorie a factorilor de influenta a comportamentului de cumparare al firmei face

parte empatia:a. factori legai de mediul Nncon8urtor c. factori organizaionalib. factori individuali d. factori interpersonaliR!"#$!: /

30. /in ce categorie a factorilor de influenta a comportamentului de cumparare al firmei faceparte educatia:a. factori legai de mediul Nncon8urtor c. factori organizaionali

b. factori individuali d. factori interpersonaliR!"#$!: B

3. ste etapa a procesului de cumprare al Nntreprinderilor:a. solicitarea de oferte c. testele de maretingb. adoptarea timpurie a deciziei d. stabilirea programelor de actiuneR!"#$!:

33. nalizarea valoriieste:a. o metod de abordare a unei eventuale reduceri a costului care se bazeaz pe

studierea atent a componentelor Nn scopul unei posibile reproiectri%standardizri sau fabricri prin metode de producie mai puin costisitoare

b. o etapa a procesului de cumprare al Nntreprinderilor care are loc inainte dedescrierea nevoii Nn termeni generici

8/9/2019 Licenta Ai

14/54

c. o etapa a procesului de cumprare al Nntreprinderilor care are loc dupa verificareaperformanelor

d. o metoda de stabilire a pretului in conditii de incertitudineR!"#$!:

144. /escrierea nevoii Nn termeni generici reprezinta o etapa a procesului:

a. de cumprare al Nntreprinderilor c. cercetarii de mareting calitativeb. de dezvoltare a produselor noi d. de creare a ambala8uluiR!"#$!:

141. ctivitatea de manipulare a produselor este o activitate specifica:a. canalelor de mareting c. dezvoltarii produselor b. logisticii de mareting d. relatiilor cu furnizoriiR!"#$!: B

142. !trategia penetrarii se refera:a. la fiarea unui pret initial scazut c. la fiarea unui pret initial scazut%

aplicandu-se c+iar si in fazele finale aleciclului de viata al produsului

b. la fiarea unui pret initial ridicat sise aplica doar in etapa deintroducere a ciclului de viata alprodusului

d. la fiarea unui pret initial scazut si seaplica doar in etapa de introducere aciclului de viata al produsului

R!"#$!: C

14&. "erioada de crestere din ciclul de viata al produselor:a. este la toate produsele cea mai lunga etapa

b. urmeaza dupa perioada de maturitatec. este perioada cand profiturile ating apogeul% apoi incep sa scada pana a8ungaproape de stagnare% cand pot creste din nou

d. este perioada in care numarul concurentilor creste% iar distributia este intensaR!"#$!: /

14. /in ce categorie fac parte cuiele pentru firma 7ucas !uper !andHic+ ;imisoara%producatoarea de sandHic+-uri:a. furnituri c. materii primeb. bunuri de uz curent d. articole de capitalR!"#$!:

14,. 'arile magazine% precum Cora% pot eercita o influen puternic asupra productorilor carefurnizeaz produsele pe care le vMnd% datorita renumelui magazinului. In acest sistemul demareting este de tip:a. vertical institutional c. orizontalb. vertical administrat d. +ibridR!"#$!: B

14. In mareting prin desintermediere se intelege ca:a. din ce in ce mai multi producatori

distribuie prin sistemele +ibrid de

mareting

c. noi tipuri de intermediari din cadrulcanalului media apar pentru a-i

Nnlocui pe cei tradiionalb. din ce Nn ce mai mult productorii

de produse Di servicii Ni eludeaz ped. se pune din ce in ce mai mult

accent pe vistemul vertical de

8/9/2019 Licenta Ai

15/54

intermediari Di merg direct lacumprtorii finali

mareting contractual

R!"#$!: B

140. tapa imediat premergatoare analizei afacerii in cazul etapelor dezvoltarii produselor noieste:

a. dezvoltarea si testarea conceptului c. dezvoltarea strategiei de maretingb. testul de mareting d. dezvoltarea produsuluiR!"#$!: C

14. 'odul in care consumatorii percep un produs real sau potential poarta numele de:a. idee de produs c. concept de produsb. imagine a unui produs d. prototipul produsuluiR!"#$!: B

143. /istributia cea mai larga o au:a. produsele speciale c. produsele de uz curentb. produsele comerciale d. produsele industrialeR!"#$!: C

114. "roducatorii marcii

8/9/2019 Licenta Ai

16/54

R!"#$!: C

. "olitica comerciala eterna care utilizeaza un ansamblu de masuri menite sa ingradeascasau sa diminueze patrunderea marfurilor si serviciilor comerciale straine pe teritoriul nationalreprezinta:a. autar+ia

b. protectionismulc. liberul sc+imbR!"#$!: B

,. Conferinta ministeriala a F.'.C.de la @ong >ong (C+ina) a avut loc la sfarsitul anului:a. 133, c. 244,b. 1333 d. 244R!"#$!: C

. ;aa vamala indeplineste mai multe functii:a. de natura fiscala% protectionista% de

negociere si de formare a preturilor atat laeport cat si pe piata importatorului

c. de dezvoltare a eporturilor

b. de multiplicator economic d. de stimulare a tranzituluiR!"#$!:

0. /upa obiectul impunerii% taele vamale se pot percepe asupra operatiunilor:a. de import% de eport% de tranzit c. de transport% de tranzit% de importb. de turism% de eport% de transport d. de eport% de import% de turismR!"#$!:

. /upa modul de percepere a taelor vamale% acestea pot fi:a. tae vamale ad-valorem% specifice%mite

c. tae vamale de import% de eport% de tranzit

b. tae vamale autonome%conventionale% preferentiale

d. tae vamale neconventionale% autonome%nepreferentiale

R!"#$!:

3. ;aele vamale care se percep de catre stat pe unitati fizice de masura a marfurilor importate(sau eportate) sunt:a. tae vamale ad-valorem c. tae vamale specificeb. tae vamale preferentiale d. tae vamale autonome

R!"#$!: C

14. ;aele vamale utilizate de state mai rar si care se percep la un numar redus de marfuri (inspecial pentru materii prime)% atunci cand acestea trec granita tarii sunt:a. tae vamale de importb. tae vamale de eportc. tae vamale de tranzitR!"#$!: B

11. ;aele vamale care se practica destul de putin de catre stat si la un nivel scazut sunt:a. tae vamale de import c. tae vamale de eportb. tae vamale de tranzit d. tae vamale autonomeR!"#$!: B

8/9/2019 Licenta Ai

17/54

12. Care dintre urmatoarele politici comerciale au un caracter mult mai ferm% de aparare aintereselor producatorilor nationali in fata produselor concurente straine% din punct devedere al componentelor politicii comerciale eternea. politica comerciala tarifara c. politica comerciala promotionalab. politica comerciala netarifara d. politica comerciala de stimulare a

eporturilor

R!"#$!: B

1&. /upa modul de stabilire sau fiare de catre stat a taei vamale ca urmare a tratatelor%acordurilor% conventiilor si aran8amentelor comerciale convenite% taele vamale pot fi:a. autonome% specifice%conventionale c. conventionale% specifice%

preferentialeb. autunome% conventionale%

preferentialed. preferentiale% specifice% autonome

R!"#$!: B

1. /upa numarul de coloane de percepere a taelor vamale% tarifele vamale pot fi:

a. simple sau mite c. simple sau compuseb. simple sau specifice d. specifice sau miteR!"#$!: C

1,. In cadrul analizelor comparative ale nivelului taelor din tarifele vamale ale statelor% seopereaza cu doi termeni:a. dispersia tarifara si dispersia

netarifarac. dispersia netarifara si disparitatea tarifara

b. dispersia tarifara si disparitateatarifara

d. disparitatea netarifara si disparitateatarifara

R!"#$!: B1. ntrepozitele vamale se prezinta sub doua forme:

a. antrepozite reale si nominale c. antrepozite fie si mobileb. antrepozite reale si virtuale d. antrepozite reale si fieR!"#$!:

10. ntrepozitele reale pot fi:1.antrepozite mite2. antrepozite de stocare&. antrepozite industriale

a. 1K2K&b. 1K2c. 2K&R!"#$!: C

1. ntrepozitele nominale se mai numesc si:a. virtuale c. fieb. fictive d. compuseR!"#$!: B

13. /upa tipul de operatiuni pe care le reglementeaza% regimurile vamale pot fi:

a. regimuri vamale definitive sisuspensive

c. regimuri vamale specifice si definitive

b. regimuri vamale provizorii si d. regimuri vamale autonome si provizorii

8/9/2019 Licenta Ai

18/54

specificeR!"#$!:

24. 9ormele de restrangere a teritoriului vamal in raport cu teritoriul national sunt:1. zone de liber sc+imb2. zone libere

&. uniuni vamale. antrepozite vamalea. 1K2 c. 1K2Kb. 2K d. 2K&KR!"#$!: B

21. Regimul vamal suspensiv prin care se acorda eonerare totala sau partiala de la platataelor vamale si alte drepturi de import la anumite categorii de marfuri% se numeste:a. admiterea totala c. admiterea selectivab. admiterea temporara d. admitrea mitaR!"#$!: B

22. Regimul suspensiv ce se acorda bunurilor eportate pentru a fi prelucrate% transformate saureparate in strainatate si care ulterior sunt reimportate% poarta numele de:a. regim vamal de perfectionare

pasivac. regim vamal de admitere pasiva

b. regim vamal de perfectionare activa d. regim vamal de admitere temporaraR!"#$!:

2&. Ca si contingentele% licentele se clasifica in doua tipuri:a. licente globale si licente grupate c. licente grupate si licente individuale

b. licenta globale si licente individuale d. licente grupate si licente temporareR!"#$!: B

2. 7imitarile 5 voluntare6la eport fac parte din urmatoarea categorie:a. bariere netarifare care implica o limitare cantitativa a importurilorb. bariere netarifare care implica o limitare calitativa prin meanismul preturilorc. bariere netarifare care implica o limitare a importurilor prin formalitatile

vamale si administrativeR!"#$!:

2,. "entru calcularea taei de prelevare% nu se are in vedere:

a. pretul comunitar c. pretul minimb. pretul prag d. pretul ecluzaR!"#$!: C

2. In literatura de specialitate% impozitele indirecte si alte tae cu caracter fiscal suntconsiderate bariere netarifare si poarta denumirea de:a. a8ustari fiscale la frontiera (99) c. adaosuri comerciale la frontiera (C9)b. ma8orari fiscale la frontiera ('99) d. eliminari de tae la frontiera (;9)R!"#$!:

20. ;aele antidumping si taele compensatorii se aplica in politica comerciala eterna a statelorca:a. instrumente de stimulare c. instrumente de colaborareb. instrumente de aparare d. instrumente de eliminare a taelor

8/9/2019 Licenta Ai

19/54

R!"#$!: B

2. $ormele stabilite de catre stat in scopul prote8arii oamenilor si animalelor sunt:a. norme educationale c. norme comercialeb. norme sanitare si fitosanitare d. norme financiareR!"#$!: B

23. Reglementarile care se refera la bunurile care sunt utilizate fie in consumul productiv% fie inconsumul individual si pentru care se cer conditii de calitate% igiena si securitate a munciireprezinta:a. norme de securitate in cumpararea

produselorc. norme de securitate in utilizarea

produselorb. norme de securitate in vanzarea

produselord. norme de securitate in transporturi

R!"#$!: C

&4. $u fac parte din activitatile de subventii la eport% conform cordului privind !ubventiile si'asurile Compensatorii convenite la Runda #rugua=:a. subventii interzise c. subventii compensatoriib. subventii permise% care sunt

actionabiled. subventii permise% care nu sunt

actionabileR!"#$!: C

&1. In tipologia stimulentelor eporturilor de marfuri se incadreaza:1. stimulente la nivel microeconomic2. stimulente la nivel macroeconomic&. stimulente la nivel global

a. 1K2b. 1K&c. 1K2K&R!"#$!:

&2. !timulentele la nivel microeconomic pentru incura8area eportului se acorda sub forma de:a. stimulente personale c. stimulente fiscaleb. stimulente bugetare d. stimulente fianciar-bancareR!"#$!:

&&. Cele mai utilizate stimulente in practica internationala sunt stimulentele la nivel

macroeconomic. /in aceasta categorie nu fac parte:a. stimulentele bugetare c. stimulentele fiscaleb. stimulentele personale d. stimulentele valutareR!"#$!: B

&. $u fac parte din masurile de stimulare a eporturilor% de natura bugetara:a. subventii directe de eport c. stimulente personaleb. primele directe de eport d. subventiile indircte de eportR!"#$!: C

&,. /in masurile de stimulare a eporturilor de natura fiscala% fac parte:1. subventiile directe de eport2. facilitati fiscale pentru marfurile eportate&. facilitati fiscale acordate eportatorilor

8/9/2019 Licenta Ai

20/54

a. 1K&b. 2K&c. 1K2K&R!"#$!: B

&. $u fac parte din principalele instrumente de finantare a eporturilor prin institutii publice sau

private:a. creditele de eport c. asigurarea creditelor de eportb. creditele personale d. garantarea creditelor de eportR!"#$!: B

&0. Creditele de eport imbraca trei forme. Care dintre cele enumerate nu face pate dincategoria creditelor de eporta. creditul cumparator c. creditul furnizor b. creditul personal d. liniile de creditR!"#$!: B

&. "entru obiective si instalatii complee se practica asa-numitele credite de asistenta petermene lungi acordate pe perioade cuprinse intre:a. 14-1, ani c. 24-&4 anib. 14-24 ani d. 4-,4aniR!"#$!:

&3. Creditele de asistenta pe termen foarte lung% in conditii de favoare% cu dobanzi foarte micisau fara dobanda% se acroda pe perioade cuprinse intre:a. 14-1, ani c. &4-4 anib. 24-&4 ani d. 4-,4 ani

R!"#$!: /4. "entru creditele furnizor% asigurarea se face de catre o institutie bancara din:

a. tara eportatoruluib. tara importatoruluic. ambele tariR!"#$!:

1. "rincipalele masuri de stimulare a eporturilor% de natura valutara sunt:1.primele valutare2. deprecierea monedei nationale

&. imprumuturi in valutaa. 2K&b. 1K2K&c. 1K2R!"#$!: C

2. cordul comercial bilateral este o conventie interguvernamentala intre doua state% careconstituie cadrul 8uridic al operatiunilor de eport si import% in special% pe o perioadadeterminata% de regula:a. & ani c. 0 anib. , ani d. 3 ani

R!"#$!: B

8/9/2019 Licenta Ai

21/54

&. Frganizatia 'ondiala a Comertului va colabora pentru o mai mare coerenta in elaborareapoliticilor economice globale cu urmatoarele organizatii internationale:a. Banca 'ondiala si Frganizatia 'ondiala a Lamilorb. 9ondul 'onetar International si Banca 'ondialac. 9ondul 'onetar International si Frganizatia 'ondiala a 'unciiR!"#$!: B

. "erioada de eaminare a cererilor corect completate pentru licente neautomate la importulin Romania% atunci cand cererile se analizeaza simultan nu trebuie sa depaseasca termenullimita de la data inregistrarii de:a. , zile lucratoareb. 14 zile lucratoarec. 1, zile lucratoareR!"#$!: C

,. Reducerea impozitului pe profit (indeosebi pentru firmele care investesc in productiadestinata eportului) reprezinta o masura de stimulare a eporturilor de natura:a. bugetara c. valutarab. financiar bancara d. fiscalaR!"#$!: /

. Restituirea totala sau partiala a taelor vamale de import incasate la marfurile importate% incazul in care acestea se reeporta in aceiasi stare in care au fost importate% a reprezentat omasura de stimulare a eporturilor romanesti sub forma aplicarii:a. regimului de perfectionare pasivab. regimului de draHbacc. regimului de admitere temporara

R!"#$!: B0. ceptarea de la plata taei vamale de import% precum si de la plata ;L si a comisionului

vamal la importul de inputuri pentru eporturile complee romanesti% in perioada depreaderare la #% facea parte din:a. masuri de stimulare a eportului aplicate de Romaniab. masuri promotionale aplicate de Romaniac. masuri de politica comerciala netarifara aplicate de RomaniaR!"#$!:

. !electati care sunt taele de retorsiune aplicate de state pentru limitarea importului prin

influentarea pretului rezultat din practici neloiale ale firmelor straine:1.tae consulare2. tae portuare&. tae antidumping. tae compensatoriia. 1K& c. 2Kb. 2K& d. &KR!"#$!: /

3. 'entionati care acorduri din domeniul netarifar convenite la Runda #rugua= prezintacaracteristicile de noutate in negocieri

1. cordul privind ac+izitiile guvernamentale2. Codul antidumping&.cordul cu privire la masurile care vizeaza investitiile legate de comert

8/9/2019 Licenta Ai

22/54

.cordul cu privire la inspectia inainte de epedierea. &K c. 2Kb. 2K& d. 1K&R!"#$!:

,4. /irectiva comunitara privind dreptul de proprietate intelectuala si industriala ce a fost

adoptata in anul 244% a permis armonizarea reglementarilor nationale ale !tatelor 'embreale # intr-o perioada dea. ani c. 2 anib. & ani d. 1 anR!"#$!: C

,1. ;ariful vamal comun cuprinde taele vamale aplicate importurilor din tari terte% in ansamblulstatelor membre ale #% in regimul:a. tratamentului national c. preferentialb. clauzei natiunii celei mai favorizate d. tratament special si diferentiatR!"#$!: B

,2. ;ipurile de tae vamale preferentiale de import folosite de catre #niunea uropeana sunt:1.tae statistice2. tae specifice&.tae ad-valorem.tae consulare,.tae compusea. 1K2K, c. 1KK,b. 2K&K d. 2K&K,R!"#$!: /

,&. Care sunt conditiile (mentionate in Regulamentul Comunitatii uropene) ce trebuieindeplinite inainte de a putea fi impuse masuri compensatorii:1. afectarea intereselor comunitare2. subventiile trebuie sa fie neactionabile&. subventia trebuie sa fie specifica. trebuie sa eiste un pre8udiciu material adus unei parti importante a ramurii economicerespective a Ca. 1K2K&K c. 1K&Kb. 2K&K d. 1K2KR!"#$!: C

,. Care este tara terta% care la importurile din # a adoptat masuri antisubventie pentru celemai multe produse

a. Canada d. !#b. ustralia e. 'eicc. rgentinaR!"#$!: /

,,. Fferta # pentru agricultura in cadrul gendei de /ezvoltare /o+a a prevazut eliminareatotala a subventiilor la eport pana in anul:

a. 2443 c. 241&b. 2411 d. 241,

8/9/2019 Licenta Ai

23/54

R!"#$!: C

,. In baza tarifului vamal comun al #% dupa aderarea la # la 1 ianuarie 2440% nivelul taelorvamale aplicabil de catre importatorii din Romania este% in ansamblu:a. nesc+imbat c. mai ridicatb. mai redus

R!"#$!: B

,0. "entru stabilirea de catre operatorii economici din Romania a planurilor de afaceri% cea maicomplea baza de date ce poate fi accesata direct pe site-ul Heb al # este:

a. ;ariful Lamal Comun c. lte elemente ale regimului de importb. ;ariful Integrat al Comunitatii uropene ( ;RIC)R!"#$!: B

,. /upa aderarea Romaniei la # si trecerea la aplicarea politicii comerciale comune a #fata de tari terte% care sunt modificarile fata de fosta sa politica comerciala eterna1. incetat valabilitatea cordului de Comert 7iber dintre Romania si Republica 'oldova2. Romania s-a retras din cadrul !

8/9/2019 Licenta Ai

24/54

1. Cel mai important instrument de politica comerciala eterna a Romaniei in perioada depreaderare la #niunea uropeana a fost:a. regimul vamal c. teritoriul vamalb. tariful vamal d. codul vamalR!"#$!: B

2. Codul vamal al Romaniei% adoptat prin legea nr. 11P1330% armonizat cu Codul vamal al #%cuprindea ca principale reglementari:1.regimurile vamale2. regimul zonelor de liber sc+imb&. procedurile simplificate de vamuire. regimul zonelor libere,. regimul barierelor netarifare. scutirea de la obligatia garantarii datoriei vamalea. 1K2K&K c. 1K&KKb. 1K&K,K d. &KK,KR!"#$!: C

&. In perioada de preaderare a Romaniei la #niunea uropeana% masurile de supraveg+ere%cu scop statistic% a eportului si importului% se aplicau prin:a. licente automate de eport sau importb. licente de operatiunec. licente neautomate de importR!"#$!:

. In afara de taele vamale de import la frontiera romana% in perioada de preaderare la#niunea uropeana% se mai percepeau:

a. tae compensatoriib. tae antidumpingc. taa pe valoare adaugata si accizaR!"#$!: C

,. /intre instrumentele promotionale practicate in Romania in perioada de preaderare la#niunea uropeana nu faceau parte:a. cresterea rolului parteneriatului public-privat in stabilirea participarii

Romaniei la targuri si epozitii in strainatateb. inc+ierea a peste 1,4 de acorduri comercialec. scutirea de la palata impozitului pe circulatia marfurilor a produselor livrate

si serviciilor prestate la importR!"#$!: C

. /intre instrumentele fiscale de stimulare a eporturilor Romaniei in perioada de preaderarela #niunea uropeana faceau parte:1. instituirea regimului vamal de draHbac2. scutirea de la plata ;L a produselor eportate din Romania&. garantarea investitiilor romanesti in strainatate. scutirea de la plata taei vamale de import acordata in favoarea I''-urilor pentruimportul de materii prime si materiale destinate realizarii de produse finite pentru eporta. 2K&K

b. 1K2Kc. 1K2K&R!"#$!: B

8/9/2019 Licenta Ai

25/54

0. Romania a devenit membru cu drepturi depline al

8/9/2019 Licenta Ai

26/54

c. 2K&K2 aniR!"#$!: C

0,. ;ariful vamal comun are urmatoarele componente:1. taele vamale2. taa pe valoare adaugata

&. nomenclatorul tarifar. taele de retorsiunea. 1K& c. 1Kb. 2K d. &KR!"#$!:

0. ;aele vamale percepute in Comunitatea uropeana la importul din tari terte care suntstabilite potrivit politicii comerciale comunitare siPsau acordurilor internationale la careaceasta este parte semnatara sunt:a. tae autonomeb. tae conventionale

c. tae preferentialeR!"#$!: B

00. Friginea marfurilor importate cu tae zero sau cu tae reduse care confera anumiteavanta8e privind comertul cu bunuri intre anumite tari este:a. originea nepreferentialab. originea conventionalac. originea preferentialaR!"#$!: C

0. /intre caracteristicile suspendarilor tarifare nu fac parte:a. suspendarile tarifare modifica drepturile vamale din tariful vamal comunb. suspendarile tarifare nu pot fi suprimate la cererea unei parti interesatec. suspendarile tarifare trebuie sa fie aplicate de o maniera coerenta in toate

cazurile de eceptieR!"#$!: B

03. 'etoda de administrare a cotelor cantitative care rezerva% ca o prioritate% o parte dincontingent% importatorilor sau eportatorilor traditionali este:a. metoda de alocare a cotelor proportional cu cantitatile solicitateb. metoda bazata pe fluurile traditionale

c. metoda bazata pe ordinea in care cererile sunt inaintateR!"#$!: B

4. tunci cand are loc incalcarea prevederilor in domeniul regulilor de origine sau cooperariiadministrative #niunea uropeana poate decide:a. retragerea temporara a preferintelorb. aplicarea clauzei de salvgardarec. un regim special pentru tarile mai putin dezvoltateR!"#$!:

1. #n produs este considerat ca face obiectul unui dumping atunci cand:

a. pretul sau de eport% in Comunitate% este mai mare decat pretul comparabil%practicat in cadrul operatiunilor comerciale normale pentru produse similarein tara eportatoare

8/9/2019 Licenta Ai

27/54

b. pretul sau de eport% in Comunitate% este egal cu pretul comparabil%practicat in cadrul operatiunilor comerciale normale pentru produse similarein tara eportatoare

c. pretul sau de eport% in Comunitate% este mai mic decat pretul comparabil%practicat in cadrul operatiunilor comerciale normale pentru produse similarein tara eportatoare

R!"#$!: C

2. Cuantumul taei antidumping definitive:a. nu poate sa depaseasca mar8a de dumpingb. nu poate sa depaseasca mar8a de dumping% dar poate sa fie mai mic decat

aceasta mar8a% daca este suficient pentru a elimina pre8udiciulc. poate sa depaseasca mar8a de dumpingR!"#$!: B

&. Cele mai multe masuri antidumping (2) au fost aplicate de #niunea uropeana pentruimporturile din:

a. R.".C+ineza c. Qaponiab. !# d. ;urciaR!"#$!:

. Care dintre urmatoarele masuri nu reprezinta masuri de restrictionare a importului% ci unsistem de licentiere automata a importurilor:a. masurile antidumping c. masurile de salvgardareb. masurile compensatorii d. masurile de supraveg+ereR!"#$!: /

,. $u reprezinta un obiectiv de baza al #niunii uropene privind reglementarea diferendelorcomerciale dintre state:a. rezolvarea disputelor comerciale intre membrii Frganizatiei 'ondiale a Comertuluib. implementarea obiectiva si transparenta a legislatieic. asigurarea ca toti membrii Frganizatiei 'ondiale a Comertului respecta regulileR!"#$!: B

. !patiul conomic uropean este format din:a. #% lvetia% Islanda% 7iec+tenstein si $orvegiab. #% Islanda% 7iec+tenstein si $orvegiac. #% lvetia% Islanda si 7iec+tenstein

R!"#$!: B

0. #niunea uropeana are inc+eiate cu 'acedonia si Croatia:a. acorduri de asociereb. acorduri preferentialec. acorduri de stabilizare si asociereR!"#$!: C

. !cutirea sau eonerarea (anularea) de datorii fata de bugetul statului face parte dincategoria:a. subventiilor permise neactionabile c. subventiilor interzise

b. subventiilor permise% dar actionabiled. subventiilor specificeR!"#$!: B

8/9/2019 Licenta Ai

28/54

3. cordul ;RI's (cu privire la masurile ce vizeaza investitiile legate de comert) prevedepentru tarile dezvoltate notificarea obligatorie a masurilor investitionale legate de comertcare nu sunt conforme cu dispozitiile sale% precum si eliminarea acestora intr-un interval de:a. 2 ani c. 0 anib. ani d. 3 aniR!"#$!:

34. !umele de bani care se acorda de la bugetul statului indeosebi producatorilor din agriculturapentru a creste volumul eporturilor in strainatate reprezinta:a. credite de eport c. subventii indirecte de eportb. subventii directe de eport d. prime directe de eportR!"#$!: /

31. cordul privind ac+izitiile guvernamentale (publice) a fost perfectionat in cadrul

8/9/2019 Licenta Ai

29/54

R!"#$!:

30. Care sunt bunurile care intra in categoria produselor de baza1 produse c+imice2 produse alimentare& materii prime

combustibilia. 2K& c. 1K2K&b. &K d. 2K&KR!"#$!: /

3. Care sunt bunurile care intra in categoria produselor manufacturate1 produse alimentare2 produse c+imice&. combustibili masini% utila8e% mi8loace de transport

a. 1K& c. 1K2b. 2K d. 1KR!"#$!: B

33. Comertul mondial cu masini% utila8e si mi8loace de transport este dominat de:a. tarile in curs de dezvoltareb. tarile in tranzitie la economia de piatac. tarile dezvoltateR!"#$!: C

144. In cadrul comertului mondial cu bunuri pe continente% in ultimele doua decenii ale sec.SS%liderul mondial a fost:a. merica de $ord c. siab. uropa d. fricaR!"#$!: B

141. "recizati care din fluurile comerciale internationale de bunuri (utilizand punctele cardinaleale curentelor de sc+imb)% in anii T34% s-a aflat pe primul loc:a. $ord-!ud c. $ord-$ordb. !ud-!ud d. st-LestR!"#$!: C

142. Curentul de sc+imburi comerciale $ord-!ud% aflat pe locul secund in comertul mondial cubunuri% se desfasoara intre:a. tari in curs de dezvoltare c. tari capitaliste dezvoltate si tari in curs de

dezvoltareb. tari capitaliste dezvoltate d. tari in tranzitie la economia de piataR!"#$!: C

14&. Comertul international cu bunuri este polarizat intre trei mari zone:a. #niunea uropeana% merica de !ud% fricab. #niunea uropeana% merica de $ord% sia de !ud-st

c. #niunea uropeana% merica de $ord% FceaniaR!"#$!: B

8/9/2019 Licenta Ai

30/54

14. In cazul carei categorii de servicii este necesara deplasarea consumatorului la locul unde seafla producatorul (furnizorul) pentru a avea loc tranzctia internationala cu serviciia. servicii de telefonie c. servicii de consultantab. investitii straine directe d. turismR!"#$!: /

14,. "e primul loc in totalul eporturilor de servicii mondiale in ultimul deceniu al secolului SS s-aaflat grupa:a. transporturib. turismc. alte servicii si venituriR!"#$!: C

14. Care au fost principalii doi eportatori de servicii comerciale din lume la sfarsitul secolului alSS-lea

1

8/9/2019 Licenta Ai

31/54

1 pierderea unor piete eterne de desfacere2 persistenta unor razboaie in tari partenere& cresterea mare a taelor vamale ale partenerilor neinc+eierea de acorduri comercialea. 1K c. 1K2

b. 2K d. &KR!"#$!: C

111. In perioada 1334-2444 balanta comerciala a Romaniei a fost:a. ecedentarab. ec+ilibratac. deficitaraR!"#$!: C

112. In ultimii ani ai secolului SS (133-2444) locul I la importul Romaniei l-au detinut cumpararilede:a. produse ale industriei usoare c. produse petroliere (titei)b. produse laminate plate din fier sau

oteld. medicamente% produse

farmaceuticeR!"#$!: C

11&. In perioada 1334-2444 eportul de bunuri al Romaniei era orientat in special spre:a. C9; c. mericab. sia si Fceania d. #niunea uropeanaR!"#$!: /

11. 7a sfarsitul sec. SS principalul partener comercial la eportul si importul Romaniei a fosta. !# c. Italiab.

8/9/2019 Licenta Ai

32/54

R!"#$!: C

11. In cadrul comertului eterior cu servicii al Romaniei% in perioada 1333-2444% s-a inregistratun grad de acoperire a importului cu eportul deosebit de ridicat in cadrul grupei:a. turismb. transporturi internationale

c. alte servicii comercialeR!"#$!: B

113. 7a sfarsitul secolului al SS-lea% o crestere deosebita la importul romaesc de serviciicomerciale a inregistrat-o grupaa. alte servicii comercialeb. turismc. transportR!"#$!:

3. Tehnici de comercializare si cooperare internationala 1

1. 9orma 8uridica de societate comerciala in cadrul careia nu primeaza increderea intreasociati% iar dreptul de propietate asupra actiunilor poate trece usor de la un actionar la altul.a. societate in comandita pe actiunib. societate pe actiunic. societate cu raspundere limitatad. societate in nume colectivR!"#$!: B

2. 9unctie a managementului ce presupune transmiterea sarcinilor si convingerea membrilor

organizatiei de a fi cat mai performanti in strategia aleasa pentru atingerea obiectivelor.a. planificareab. organizareac. comanda managerialad. controlulR!"#$!: C

&.

8/9/2019 Licenta Ai

33/54

,. "rocesul internationalizarii se desfasoara prin diferite tipuri de tranzactii internationale%acestea fiind grupate in trei categorii: .

a. eporturile% implantarea in strainatate si concentrarile la nivel managerialb. operatiunile comerciale internationale% implantarea in strainatate si aliante si

cooperri internationale

c. comertul international% implantarea in strainatate si infiintarea de retelemultinationaled. abordarea pietei globale% aliante si cooperri internationale si cooperri

internationaleR!"#$!: B

. F intreprindere intra pe piata internationala numai daca eista un stimulent pentru a realizaacest lucru% daca eista o motivatie. 'otivatiile pot fi:a. proactive si agresiveb. reactive si defensivec. reactante si defensive

d. proactive si reactiveR!"#$!: /

0. Compartiment in cadrul firmei% localizat in strainatate% care coordoneaza operatiunilecomerciale in tara respectiva.a. biroul comercialb. sucursala in strainatate (branch)c. filiala in strainatate (subsidiary)d. reprezentantii de vanzariR!"#$!:

. Care sunt cauzele riscurilor de vanzare

a. tratament discriminatoriu al societatii straineA urmarirea in 8ustitie a contractelordificileA interpretarea contractului in favoarea cumparatoruluiA

b. reglementari noi la import (obstacole netarifare% licente% contingente la import etc.)Anorme noi referitoare la produse (avize% marcare si etic+etare etc)A restrictii alecanalelor de distributieA controlul pretului de desfacere la consumatorul final.

c. incapacitatea statului de a efectua plati in valuta convertibilaA refuzul statului de atransfera valuta contractuala in strainatate

d. derulari intarziate ale platilor prin banciA nesocotirea uzantelor internationale in

derularea acreditivuluiA revendicarea arbitrara a garantiilorR!"#$!: B

3. gent comercial cu atributii stabilite in contractul de agentie care negociaza si inc+eiecontracte devenind parte contractanta si lucreaza pe cont propriu. 9rancezii il numesc misit.a. concesionarul comercialb. mandatarulc. dealeruld. broerulR!"#$!: /

14. cest tip de oferta este practicat in situatia in care ofertantul nu are certitudinea ca poateasigura aceleasi conditii dincolo de o anumita limita de timp.a. oferta ferma

8/9/2019 Licenta Ai

34/54

b. oferta fara clauze specialec. oferta cu termend. contraofertaR!"#$!: C

11. !ocietate comerciala constituita pe baza deplinei increderi% de doua sau mai multe

persoane% care pun in comun anumite bunuri% pentru a desfasura o activitate comerciala% invederea impartirii beneficiilor% si care raspund pentru obligatiile sociale in limita aporturilorlor.

a. societatea in comanditab. societatea pe actiunic. societatea cu raspundere limitatad. societatea in participatiuneR!"#$!: C

12. 9unctie a managementului in cadrul careia se stabilesc obiectivele si cele mai adecvate cai

(strategii) pentru atingerea lor.a. planificareab. organizareac. coordonaread. controlulR!"#$!:

1&. ceasta caracteristica a procesului de internationalizare se concretizeaza in diferite formede realizare a afacerilor internationale% de la eportul simplu pana la productia in strainatate.

a. metoda de operare (Cum)b. obiectul vanzarilor (Ce)c. pietele tinta (#nde)d. capacitatea organizationala (Cat)e. resursele umane si financiare (Cu ce)R!"#$!:

1. In acest stadiu al dezvoltarii firmei pe plan internationalUfirma valorifica avanta8ele salespecifice% adica acele competente si abilitati ce au consacrat-o pe piata interna: avanta8ulte+nologic% avanta8e financiare% avanta8e de mareting% putere financiara.

a. internationalizarea initialab. implantarea in tarile tertec. multinationalizarea si globalizareaR!"#$!:

1,. cest stadiu de internationalizare a firmei se poate dezvolta prin mai multe forme de afaceriinternationale: subcontractare% licentiere% investitii directe in intreprinderi de productie.a. sucursala si filiala de comercializareb. asamblarea in strainatatec. integrarea filialelor strained. productia in strainatate

R!"#$!: /

8/9/2019 Licenta Ai

35/54

1. ceasta motivatie reactiva apare% de obicei% in cazurile de declin al pietei% iar pietele eterneapar ca un debuseu favorabil desfacerii stocurilor eistente.a. presiunea concurenteib. scaderea vanzarilor pe piata internac. ecesul de capacitated. saturarea pietelor interne

R!"#$!: /

10. In cadrul acestei conditii de livrare vanzatorul suporta costurile si riscurile legate deaducerea marfii in locul convenit (mai putin taele vamale% taele si alte speze oficialenecesare realizrii importului propriu-zis)% precum si c+eltuielile si riscurile in legatura cuindeplinirea formalitatilor vamale de eport.

a. conditia /! (/elVvered !+ip sau 9ranco nava descarcata)b. conditia /W (/elivered Wua= sau 9ranco c+ei)c. conditia //# (/elivered /ut= #npaid sau 9ranco destinatie nevamuit)d. conditia //" (/elivered /ut= "aid sau 9ranco destinatie vamuit)

R!"#$!: C

1. legerea acestei conditii de livrare obliga vanzatorul sa suporte costurile asigurarii si navlul%aferente aducerii marfii in portul de destinatie convenit% in timp ce riscurile si costurileaditionale provocate de incidentele ivite dupa data livrarii sunt transferate pe seamacumparatorului.

a. conditia de livrare C9R (Cost and 9reig+t)b. conditia de livrare CI9 (Cost% Insurance and 9reig+t)c. conditia de livrare C"; (Carriage "aid to*)

d. conditia de livrare CI" (Carriage and Insurance "aid to*)R!"#$!: B

13. In aceasta conditie de livrare% vanzatorul va pune marfa la dispozitia cumparatorului indepozitele proprii. Cumpartorul va prelua toate riscurile% precum si c+eltuielile legate deincarcarea si transportul marfii% vamuirea si asigurarea marfii% pana la descarcarea la loculfinal de destinatie.

a. conditia de livrare 56b. conditia de livrare 596c. conditia de livrare 5C6

d. conditia de livrare 5/6R!"#$!:

24. In cazul in care se utilizeaza aceasta conditie de livrare toate costurile si riscurile depierdere sau avariere a marfii se suporta de cumparator% care trebuie sa informezevanzatorul din timp despre numele navei% portul si dana de incrcare si data la care marfatrebuie livrata% iar vanzatorul% la randul sau% il va aviza in cel mai scurt timp pe cumparatordespre livrarea marfii% pentru ca acesta sa poata asigura marfa impotriva riscurilor depierdere siPsau deteriorare.

a. condiia 9C (9ree Carrier)

b. condiia 9! (9ree longside !+ip)c. condiia 9FB (9ree on Board)R!"#$!: B

8/9/2019 Licenta Ai

36/54

21. "rin aceasta clauza a cotractului de vanzare internationala se reglementeaza transferulmarfurilor si al riscurilor de la vanzator la cumparator% inclusiv consecintele 8uridice sieconomice generate.

a. conditiile de plata

b. asigurarea marfiic. forta ma8orad. conditia de livrareR!"#$!: /

22. "rin aceasta clauza de asigurare se acopera numai riscul pierderii sau avarierii totale saupartiale a marfii.a. 9" (free from particular average)b. G (Hit+ particular average)c. R (all riss)R!"#$!:

2&. ceste titluri de valoare confera dreptul de tranzactionari de marfuri.a. Harantul% recipisa% conosamentulb. cambiaPtrata% biletul la ordin% ceculc. obligatiuni si actiuniR!"#$!: B

2. Cea mai utilizata metoda de determinare a calitatii prin contract ce se aplica unei game largide marfuri% de la materii prime pana la ec+ipamentele industriale complee.a. metoda descrierii marfii

b. metoda mostreic. metoda standardelord. metoda Etel-?uel6R!"#$!:

2,. Fperatiune precontractuala care se concretizeaza in propunerea facuta de cumparator princare acesta isi manifesta vointa de a cumpara o anumita marfa% in conditii determinate decalitate% pret% termen de livrare% plata.a. ofertab. cererea de ofertac. factura pro forma

d. comandaR!"#$!: B

2. In acest tip de cerere de oferta beneficiarul se adreseaza mai multor ofertanti% in vedereaobtinerii unor conditii mai avanta8oase.a. cererea de oferta circularab. cererea de oferta generalac. cererea de oferta specialaR!"#$!:

20. Fperatiune precontractuala necesara in avans% inainte de epedierea marfii% pentru unul sau

mai multe din urmatoarele scopuri:Xpentru ca importatorul s poata obtine de la banca sa valuta necesara importuluiA

8/9/2019 Licenta Ai

37/54

Xpentru ca importatorul sa poata obtine licenta de import de la organele guvernamentaleabilitateA

Xpentru a perfecta un credit documentarAXpentru certificarea originii% c+iar daca se prezinta si certificatul de origine.

a. oferta

b. cererea de ofertac. facturapro formad. comandaR!"#$!: C

2. ceste conditii de livrare se folosesc pentru transportul maritim% indeosebi pentru marfurilein vraca. SG% 9C% C";% CI"% /9% //# si //"b. 9C% C"; si CI"c. 9!% 9FB% C9R% CI9% /!% /Wd. 9C% C"; si CI"

R!"#$!: C

23. ceasta conditie de livrare obliga cumparatorul sa efectueze formalitatile de import alemarfii si sa ac+ite toate taele pentru aceste formalitati% taele vamale si alte speze oficialein legatura cu importul.a. conditia /9 (/elivered at 9rontier)b. conditia /! (/elVvered !+ip sau 9ranco nava descarcata)c. conditia /W (/elivered Wua= sau 9ranco c+ei)d. conditia //" (/elivered /ut= "aid sau 9ranco destinatie vamuit)R!"#$!: C

&4. cest contract de transport esteconvenia intre armator si navlositor in scopul inc+irierii despatiu pe nava in vederea efectuarii transportului international de marfuri.a. contractul de navlosireb. contractul decalatoriec. contractul pe timpd. contractul pe nava goalaR!"#$!:

&1. cest tip de contract de transport este conventia inc+eiata intre armator si navlositor princare armatorul se obliga sa transporte navlositorului% cu o nava ec+ipata si armata de el% o

cantitate determinata de marfa% de la portul de incarcare pana la cel de descarcare% insc+imbul unui pret numit navlu.a. contractul de navlosireb. contractul decalatoriec. contractul pe timpd. contractul pe nava goalaR!"#$!: B

&2. "rincipalele clauze ale acestui tip de contract de transport se refera la nava% conditiile deplata a c+iriei% perioada de valabilitate a contractului% dreptul navlositorului de a diri8a nava invoia8ele pe care aceasta le efectueaza% suportarea costurilor de operare a navei% riscurile

pentru avariile suferite de marfa sau nava% suportarea riscului privind scurgerea timpului.

a. contractul de navlosire

8/9/2019 Licenta Ai

38/54

b. contractul de calatoriec. contractul pe timpd. contractul pe nava goalaR!"#$!: C

&&. "rin inc+eierea acestui tip de contract de transport navlositorul obtine din partea

armatorului% pe o perioada determinata de timp% posesia si controlul complet al naveiinc+iriate in sc+imbul platii unei anumite sume de bani (c+irie).a. contractul de navlosireb. contractul de calatoriec. contractul pe timpd. contractul pe nava goalaR!"#$!: /

&. cest tip de contract de transport imbraca forma scrisorii de trasura si este un contract deadeziune.a. contractul de navlosireb. contractul feroviarc. contractul de transport autod. contractul pe nava goalaR!"#$!: B

&,. /ocument de epeditie specific livrrii 9FB% transmis epeditorului% este folosit de catreacesta pentru efectuarea formalitatilor vamale de eport si pentru organizarea transportuluimarfii pana la frontiera vamala a tarii eportatoare.a. dispoziia de transport Di vamuire (/;L)%

b. cererea de tona8c. nota-comanda de conosamentd. avizul de asigurareR!"#$!:

&. cest document de epeditie certifica faptul ca epeditorul a preluat o marfa corectspecificata si ca a primit o dispozitie irevocabila de a epedia marfa la destinatie sau de a otine la dispozitia destinatarului indicat in document.a. 9CR (9orHarding gents of Receipt)b. 9C; (9orHarding gents Cerficate of ;ransport)c. 9B7 (9I; Combined Bill of 7ading)

d. 9GR (9I; Gare+ouse Receipt) (recipisa de depozit 9I;)R!"#$!:

&0. /ocument de epeditie prin care epeditorul certifica ca a preluat% in vederea epedierii% omarfa clar specificata% avand obligatia de a o livra in conformitate cu instructiunile primite dela eportator.a. 9CR (9orHarding gents of Receipt)b. 9C; (9orHarding gents Cerficate of ;ransport)c. 9B7 (9I; Combined Bill of 7ading)d. 9GR (9I; Gare+ouse Receipt) (recipisa de depozit 9I;)R!"#$!: B

8/9/2019 Licenta Ai

39/54

&. cest document de epeditie este eliberat Nn cazul depozitrii mrfurilor Nn depoziteleepeditorului% pe baza cruia proprietatea mrfurilor poate s treac de la un comerciant laaltul (fr deplasarea fizic a acestora)% ele fiind preluate din depozit de comerciantul Nnfavoarea cruia a fost andosat ultima oara. 9CR (9orHarding gents of Receipt)b. 9C; (9orHarding gents Cerficate of ;ransport)

c. 9B7 (9I; Combined Bill of 7ading)d. 9GR (9I; Gare+ouse Receipt) (recipisa de depozit 9I;)R!"#$!: /

&3. 9orma de protectie practicata in special pe piata 7ondrei% pentru bunurile de valori foartemariA asiguratul va ceda mai multor asiguratori cote-parti din riscul total% pana la acoperireaintregii valori a bunurilor asigurate. $u este admisa supra-asigurarea unui bun.

a. co-asigurareab. reasigurareac. retrocedarea

d. autoasigurareaR!"#$!:

4. ceasta forma de protective Ueste relatia contractuala dintre reasigurator si alte persoane8uridice Y retrocesionari. Reasiguratorul cedeaza o parte din riscurile asumate si din primade asigurare si primeste o parte din despagubiri.

a. co-asigurareab. reasigurareac. retrocedaread. autoasigurareaR!"#$!: C

1. ceasta forma de protectieU consta in crearea% prin depuneri periodice% a unui fond propriudestinat acoperirii pagubelor in cazul producerii unor evenimente nedorite. ste o metodapracticata de catre firmele mari% cu o capacitate financiara ridicata% capabile sa sustinariscuri foarte mari si care au un management al riscului foarte bun.

a. co-asigurareab. reasigurareac. retrocedarea

d. autoasigurareaR!"#$!: /

2. "rin aceasta functie% asigurarea are rolul de a contribui la refacerea bunurilor avariate saudistruse si garanteaza reducerea daunelor in conditiile petrecerii unui eveniment nedorit.

a. compensarea pagubelor cauzate de calamitati naturale sau accidenteb. prevenirea pagubelorc. functia financiara a asigurarilorR!"#$!:

&. In practica% putem intalni doua modalitati prin care se manifesta aceasta functie aasigurarilor:

8/9/2019 Licenta Ai

40/54

- finantarea de catre societatile de asigurare a unor activitati de prevenire acalamitatilor si accidentelor Y diguri% impaduriri% programe educationale pentru asiguratiA

- stabilirea unor conditii de asigurare care sa oblige asiguratorul la o conduitapreventiva permanenta.

a. compensarea pagubelor cauzate de calamitati naturale sau accidente

b. prevenirea pagubelorc. functia financiara a asigurarilorR!"#$!: B

. In baza acestei conditii de asigurare% sunt acoperite toate riscurile de pierdere si avarie abunului asigurat cu eceptia unor riscuri prezentate separat.

a. conditia 56b. conditia 5B6c. conditia 5C6R!"#$!:

,. ceste operatiuni sunt o forma specializata de comert care apare% in mod normal% in cazulunor dezec+ilibre intre conturile de clearing% pe parcursul derularii comertului bilateral.a. operatiunile de reeportb. operatiunile paralelec. operatiunile de sHapd. operatiunile de sHitc+R!"#$!: /

. /upa acest criteriu operatiunile in contrapartida se clasifica in:

- operatiuni in contrapartida la nivel de intreprinderi- operatiuni in contrapartida la nivel de grupuri de intreprinderi sau ramuri (barter)- operatiuni la nivel de state (clearing).

a. dupa numarul de parteneri de afacerib. dupa nivelul economic si 8uridic al partenerilorc. dupa gradul de compensare prin marfa siPsau prin serviciiR!"#$!: B

0. Fperatiunile de compensatie se pot clasifica in functie de obiectul lor in:a. compensatii particulare si compensatii globale

b. compensatii simple% compensatii largite si compensatii triung+iulare si in lantc. compensatii interfirme si compensatii interguvernamentaleR!"#$!:

. cest tip de barter se inc+eie cu participarea a doi sau mai multi parteneri din fiecare tara%ca parteneri atat de eport% cat si de import. "artizile de marfuri de eportPimport secompenseaza integral in natura% marfurile circula intre cele doua tari% iar decontarile se facin interiorul fiecareia dintre acestea intre partenerii care apar in calitate de vanzatori sicumparatori atat in relatiile eterne% cat si in cele interne.a. barter bilateral

b. barter bilateral largitc. barter multilaterald. barter corporativ

8/9/2019 Licenta Ai

41/54

R!"#$!: B

3. #n acord de clearinginstituie in relatia dintre parti un nou regim de plata. cesta poate fi:a. in devize libereb. diferit de cel in devize liberec. in devize straine convertibile in aur

R!"#$!: B

,4. cest tip de clearing reprezinta o metoda de efectuare a operatiunilor comerciale% constandin faptul ca Fficiul de clearing nu realizeaza direct operatiile bancare pe baza carora se facinregistrarile in cont% fiind desemnate banci comerciale particulare care efectueaza operatiilevalutare de clearing.a. clearingul cu un singur contb. clearingul de transferc. clearingul descentralizatd. clearingul multilateralR!"#$!: C

,1. cest tip de clearing se inc+eie pentru a evita imobilizarea in diferite subconturi adisponibilitatilor valutare ale tarii partenere. cest acord face posibila folosirea sumelorramase neutilizate in diferite subconturi pentru plati de alta natura decat cele prevazute inacordul de plati.

a. clearingul cu un singur contb. clearingul de transferc. clearingul descentralizatd. clearingul multilateral

R!"#$!: B,2. cest tip de operatiuni paralele se bazeaza pe obligatia eportatorului de a cumpara o serie

de produse nationale oferite de catre partenerul din tara de import. !pecific acestoroperatiuni este faptul ca se realizeaza o interconditionare intre parteneri a fluurilor deeport si import% in scopul facilitarii pentru partenerul importator a realizarii obligatiunilor salede plata in valuta.a. cumpararile legateb. cumpararile in avansc. cumpararea de produse rezultated. aran8amente compensatorii

R!"#$!:

,&. cest tip de operatiuni paralele constau in faptul ca o firma care urmeaza sa eporte unanumit bun% de regula de valoare mai mare% cumpara in prealabil de la clientul sau oanumita marfa% indeplinindu-si astfel obligatia de contrapartida.a. cumpararile legateb. cumpararile in avansc. cumpararea de produse rezultated. aran8amente compensatoriiR!"#$!: B

8/9/2019 Licenta Ai

42/54

,. cest tip de operatiuni paralele consta in acordul dintre o firma eportatoare de obiectivecomplee sau ec+ipamente de valoare ridicata (militare% din industria aviatica% navala) sitara importatoare% prin care eportatorul se obliga sa se asocieze cu firme din tara de importla realizarea si punerea in valoare a obiectivului% respectiv% a ec+ipamentelor.

a. cumpararile legate

b. cumpararile in avansc. cumpararea de produse rezultated. aran8amente compensatoriiR!"#$!: /

,,. cest tip de operatiune de reeport reprezinta forma cea mai frecventa in sc+imburilecomerciale internationale si apar ca urmare a diferentelor de preturi pe diferite piete% infunctie de timp si spatiu. Reeportatorul va inc+eia doua contracte distincte% unul de import%perfectat cu eportatorul si altul de eport% realizat cu importatorul. /e regula% reeportatoruleste cel care initiaza operatiunea si care va derula atat importul% cat si eportul in vederea

obtinerii unui profit maim% asumandu-si riscuri pe masura.

a. reeporturile destinate obtinerii de profiturib. reeporturile efectuate in vederea promovarii relatiilor comercialec. reeportul cu prelucrareR!"#$!:

,. Contractul de prelucrare in lo+n prevede urmatoarele drepturi pentru eecutant:a. sa controleze procesul de fabricatie si sa efectueze receptia produsului direct sau

printr-o institutie abilitata in controlul calitatiiA sa valorifice marca proprie si sa

comercializeze produsul fara nicio opunere din partea eecutantuluiA sa perceapapenalizari pentru nerespectarea de catre eecutant a conditiilor de calitate sitermene de livrare.

b. sa eecute produsul in conditiile de calitate conveniteA sa respecte termenele delivrareA sa asigure pregatirea pentru vanzare% stocare% ambalare etc.A sa asigureconditii pentru receptia cantitativa si calitativa.

c. sa incaseze pretul convenitA sa beneficieze de avansuri% materii prime% modele%deseneA uneori% sa indice denumirea fabricii sub marca ordonatorului.

d. sa asigure modele% desene% consultanta te+nica% materii prime si materiale intotalitate sau partialA sa preia produsele finite in conditiile in care acesteacorespund standardelor conveniteA sa plateasca pretul convenit si% eventual% un

avans pentru lansarea produsului in fabricatie.R!"#$!: C

,0. cest tip de operatiuni consta% in esenta% in aran8amentul dintre doi eportatori de marfurisimilare% situati la distanta unul fata de altul% in baza caruia una dintre parti livreaza bunuriunui tert pe o piata apropiata% cealalta parte% titularul obligatiei de livrare catre tertulrespectiv% livrand in sc+imb marfa sa unei firme% situata pe o piata apropiata% fata de careprimul partener avea obligatia de livrare.a. lo+nul activb. sHap-ul (substituirea) cu marfac. lo+nului pasiv

d. reeporturi fara prelucrarea marfiiR!"#$!: B

8/9/2019 Licenta Ai

43/54

8/9/2019 Licenta Ai

44/54

. Fperatiunea prin care o firma acorda% cu titlu oneros% altei firme% dreptul de utilizare a uneite+nologii de produs sau proces% care a facut obiectul brevetarii% poarta numele de:a. distributie sub francizab. licentierec. factorigd. lease-bac

R!"#$!: B

,. 7icentierea se deosebeste de locatiune prin faptul ca:a. locatiunea este o forma de arendare a inventieib. prin locatiune se transmit marci de fabrica prote8ate de lege in alta tarac. locatiunea reprezinta una din formele de transfer a cunostinetelor te+nice

nebrevetated. prin locatiune se transfera doar dreptul de proprietate asupra inventie% nu si dreptul

de folosintaR!"#$!:

. 7icentierea devine mai atractiva decat eportul in cazul:a. tarilor care iau masuri de acordare a unor stimulente pentru producatorii nationalib. licentiarului care dispune de capacitati productive suficiente pentru a acoperi

cererea dintr-o zona mai etinsa% care cuprinde diferite taric. produselor de mici dimensiuni% pentru care costurile de transport sunt micid. reducerii barierelor comerciale din calea accesului pe pietele tintaR!"#$!:

0. Conceptul de cross-licensingse refera la faptul ca:a. licentiatorul nu dispune de capacitati productive pentru a acoperi toate pietele

dispersate in plan geografic si apeleaza la contracte de licentab. companiile titulare ale unuia sau mai multor brevete isi acorda reciproc dreptul de aeploata unele dintre ele

c. unele companii transnationale% prin licentiere% ac+izitioneaza dreptul de proprietateasupra inovatiilor puse la punct de catre filialele lor din strainatate

d. detinatorul unui brevet% care nu detine o retea de distributie proprie si capacitati demareting pentru piata internationala% apeleaza la licentiere pentru etindereaafacerilor sale in strainatate

R!"#$!: B

. "rintre avanta8ele licentierii se numara:

a. un risc politic mult mai mic decat in cazul altor strategii de penetrareb. evitarea controlului asupra distributiei marfurilor pe teritoriul tarii licentiatului%c. imaginea produsului licentiarului depinde de competenta licentiatuluid. asigurarea unui profit limitat pe perioada de valabilitate a contractuluiR!"#$!:

3. 7icentierea imbraca forma licentei te+nologice atunci cand:a. durata de plata a redeventelor este nelimitatab. se aplica sistemul licentelor grupatec. licenta nu a fost brevetatad. se transmit drepturile eclusive de folosire a unui brevet de inventie% conform

stipularilor contractualeR!"#$!: C

8/9/2019 Licenta Ai

45/54

14. 'anualul de produse sau servicii utilizat in operatiunile de distributie sub franciza contine:a. date despre magazinb. date despre conceptul de afacerec. date despre furnizorid. date despre consumatoriR!"#$!: C

11. nsamblu de raporturi contractuale intre un furnizor si mai multi beneficiari% dezvoltat cuscopul de a promova o te+nologie% un produs sau un serviciu% precum si de a dezvoltaproductia si distributia unui produs sau serviciu reprezinta:a. societatea mitab. 8oint venturesc. reteaua de francizad. casa de compensatieR!"#$!: C

12. utorizarea vanzarii de produse ale unui francizor intr-un spatiu destinat in magazin se

numeste:a. contract de franciza cornerb. contract de franciza in serviciic. contract de master francizad. contract de franciza asociativaR!"#$!:

1&. Contractele plurifrancizaa. permit unui intreprinzator francizat sa detina mai multe marcib. sunt identice cu contractele multifranciza

c. sunt inc+eiate atunci cand un francizor incre-dinteaza unui francizat% considerat afi un bun intreprinzator% mai multe unitati ale aceleiasi marcid. acorda unui sef de intreprindere dreptul de a franciza el insusi marca detinuta intr-

un spatiu geografic bine determinatR!"#$!:

1. "rintre avanta8ele specifice tranzactiilor de franciza% din punct de vedere al francizorului% senumara:a. dependenta de francizorb. cresterea reputatiei firmei francizatec. cresterea numarului participantilor la procesul distributiei

d. realizarea de eporturi de produse respinse de canalele conventionale ale pieteiR!"#$!: /

1,. Conform legislatiei romanesti% francizatul este:a. un comerciant% titular al drepturilor asupra unei marci inregistrateb. un comerciant selectionat de catre francizor% care adera la reteaua de francizac. cel care asigura beneficiarului o pregatire initiala pentru eploatarea marcii

inregistrated. un comerciant care utilizeaza personal si mi8loace financiare pentru promovarea

marcii francizateR!"#$!: B

1. /iferenta dintre subcontractare si productia integrata consta in:a. subcontractarea este o forma de realizare a productiei in varianta descentralizata%

8/9/2019 Licenta Ai

46/54

iar productia integrata presupune realizarea intregului volum de marfuri destinatepietei sau a tuturor componentelor produsului finit in cadrul aceleiasi firme

b. nu este nici o diferenta% sunt concepte sinonimec. productia integrata este o forma de realizare a productiei in varianta

descentralizata% iar subcontractarea presupune realizarea intregului volum demarfuri destinate pietei sau a tuturor componentelor produsului finit in cadrul

aceleiasi firmed. productia integrata presupune un efort mai intens din partea eecutantului% pecand subcontractarea il solicita mai mult pe ordonator

R!"#$!:

10. In sarcina subcontractantului revine:a. transmiterea documentatiei te+niceb. intocmirea caietului de sarcinic. realizarea unui produs care va fi preluat de partenerd. preluarea produsului realizat de partenerR!"#$!: C

1. 9abricarea de catre subcontractanti a unor produse finite identice cu cele realizate deordonator% care preia aceste produse si le desface sub marca sa reprezinta o operatiunede:a. subproductie de specialitate c. coproductie integratab. subproductie de capacitate d. licentiereR!"#$!: B

13. "recizati in care din operatiunile de mai 8os% fiecare partener isi pastreaza independenta inorganizarea productiei% putand inc+eia si alte raporturi de cooperare sub alte forme cu terti:

a. subproductie de specialitateb. subproductia de capacitatec. coproductia integratad. coproductia prin parta8area gamei de produseR!"#$!: /

24. $otiunea dejoint venture vizeaza:a. un acord intre doua sau mai multe parti% pentru a lucra separat in cadrul

unui proces de afacerib. un anga8ament intre doua sau mai multe firme dependente% pentru

organizarea productiei si a maretingului

c. o forma de cooperare prin care doi sau mai multi parteneri din tari diferitedesfasoara in comun% in cadrul unei entitati independente% cu personalitate8uridica% activitati de productie% mareting si comercializare% financiare etc.%prin parta8area beneficiilor si a riscurilor afacerii

d. orice societate constituita de cel putin doi parteneri din aceeasi taraR!"#$!: C

21. !trategiajoint venturede integrare succesiva este folosita atunci cand:a. firma poate incepe cu o preluare sau fuziune si trece apoi la stadiul societatii miteb. o firma poate incepe prin crearea unor consortii sau a altor forme de

interdependenta temporara% apoi trece la stadiul societatii mite% pentru ca in final

sa procedeze la o preluare sau fuziunec. se creaza o retea de aliante strategice si cooperari care graviteaza in 8urul marilor

producatori

8/9/2019 Licenta Ai

47/54

d. strategia Epanza de paian8en6 nu este permisa de legislatieR!"#$!: B

22. Realizarea eportului de obiective industriale prin contracte globale presupune:a. inc+eierea unui contract combinat% care se refera atat la lucrarile de constructii

monta8 si infrastructura% cat si la furnizarea de instalatii si materiale si prestarea de

servicii% eportatorul asumandu-si fata de client raspunderea pentru ansamblullucrarilor si livrari% c+iar daca eecutarea unora dintre acestea este transferata unuisubcontractant

b. asumarea de catre eportator fata de client a intregii responsabilitati privindrealizarea intregului obiectiv industrial Y proiectare% punere in functiune% asistentain eploatare

c. realizarea unui proiect industrial pentru beneficiar prin coparticiparea a doua saumai multe firme din terte tari

d. inc+eierea de contracte separate intre beneficiar si terte firme% raspunderea fata decumparator revinind fiecarui contractant pentru prestatia datorata

R!"#$!:

2&. 7icitatiile cu ridicata sunt:a. acele licitatii la care marfa ce urmeaza a fi comercializata este ridicata pe

suporturi speciale% la o inaltime corespunzatoare pentru a putea fi vizualizata detoti participantii

b. acele licitatii la care pentru stabilirea pretului se foloseste numai metodacrescatoare a strigarii

c. acele licitatii unde se comercializeaza marfuri in partizi marid. acele licitatii unde loturile mari de marfuri sunt divizate in loturi de dimensiuni miciR!"#$!: C

2. Reclamatiile ulterioare privind calitatea marfurilor vandute in cadrul auctiunilor:a. nu se iau in considerare decat in cazul in care calitatea marfii difera esential de

proba luata la auctiuneb. se iau in considerare numai in cazul in care cumparatorul a avut ocazia sa

vizioneze marfa pana la data auctiuniic. se iau in considerare numai in cazul in care calitatea marfii este definita 5tel ?uel6d. se iau in considerare numai pentru proba pe care cumparatorul a vazut-o la

auctiuneR!"#$!:

2,. Conditiile generale din caietul de sarcini intocmit cu ocazia derularii tratativelor deconcurenta se refera la:a. termenul si locul unde vor fi epediate ofertele% optiunile privind conditiile de plata%

etc.b. limba utilizata% ora% locul desc+iderii ofertelor% confidentialitatea procedurii de

evaluare a ofertelor% garantiile de buna participare% etc.c. facilitati de plata %conditiile si termenele de livrare% de epeditie si de asigurare%

etc.d. obiectul licitatiei% capacitate% caracteristicile de calitate% piesele de sc+imb%

asistenta te+nica% licentele si know-how-ul necesare% etc.R!"#$!: B

2. ;ranzactiile cas+ realizate pe bursele americane pot fi:a. spot si futures

8/9/2019 Licenta Ai

48/54

b. spot si cas+ forHardc. spot si cas+ futuresd. cas+ si futuresR!"#$!: B

20. "rintre marfurile tranzactionate la bursa se numara:

a. produsele petroliere% lemn brut% produse din lemn% mobilab. materiale de constructie% metale feroase si neferoase% cauciuc% anvelopec. metale nobile% feroalia8e% cauciuc% animale vii% produse din lemnd. cerealele si alte produse agricole% produsele alimentare% masini si utila8eR!"#$!: C

2. Zn compararea burselor de marfuri cu bursele de valori se remarca:a. preturile sunt mai sensibile la bursa de valori decat la bursa de marfurib. profitul rezultat din capitalul investit in marfuri este mai mare decat cel

rezultat din capitalul investit in titluri financiarec. oscilatiile sunt mai mari si mai frecvente la bursa de valori decat la cea de

marfuri si sunt determinate de evenimente fortuited. sc+imbarea preturilor este influentata intr-o masura mai mica la bursele de

valori de zvonurile si informatiile publice iesite de sub controlR!"#$!: B

23. Caracterul de piata simbolica al bursei de marfuri rezida din faptul ca:a. dispune de reglementari proprii% in baza carora functioneazab. este o piata derivata% unde se tranzactioneaza titluri pe marfac. pretul marfurilor se