Leucoza enzootică

bovină

Etiologie

familia Retroviridae

gen Deltaretrovirus,

tipul C bovin

este agentul cauzal a

două boli ce apar la

bovine:

Forma adultă de

limfosarcom

Limfocitoza persistentă

Patogeneza

virusul pătrunde în organism, rămânând în stare de latenţă până la intervenţia factorilor favorizanţi→proliferarea malignă a celulelor infectate:

alterarea structurii citomorfologice a celulei tumorale;

modificarea structurii citogenetice prin aparaţia la nivelul cromozomilor de mutaţii ireversibile, modificări citochimice şi citoenzimatice.

Caractere epidemiologice

Receptivitate: bovinele de toate vârstele, mai frecvent la vârsta de 4-8

ani;

mai receptive sunt rasele bune producătoare de lapte.

Surse de infecţie: animalele infectate;

insectele hematofage;

Transmitere: verticală

orizontală

Dinamică: sporadic sau sub formă de enzootii staţionare.

Tabloul clinic

perioada de incubaţie – câteva luni pâna la 4 ani;

boala evoluează frecvent cronic, rar subacut, iar la viţei acut;

stadiile de evoluţie ale bolii:

Stadiul Extensia leziunilor Durata

I. Purtător asimptomatic

de virus

Leucocitoză, limfocitoză, euzinofilie,

monocitoză pasageră. Anticorpi

precipitanţi anti BLV

3-6 luni

II. Limfadenopatie Hipertrofia uni- sau bilaterală a

limfonodurilor palpabili.

1-2 ani

III. Leucemie Alterarea tabloului sanguin,

dominant pe seria limfoidă

3-6-luni

IV. Limfosarcom

generalizat

Tumori sarcomatoase generalizate în

ţesuturi şi organe

2-3 luni

Stadiul I modificări ale seriei albe: leucocitoză, limfocitoză;

Stadiul II (Limfadenopatia persistentă) hipertrofie ganglionară;

apatie, anemie, inapetenţă;

hiperplazia limfonodulilor prescapulari, precrurali,

poplitei, retromamari, submaxilari,

cervicali→mobili, nedureroşi,

duri –reticulosarcom

cu consistenţă scăzută – limfosarcom

exoftalmie, strabism convergent, conjunctivită,

cheratită, cataractă.

Hipertrofia limfonodurilor şi a pielii

Exoftalmie

Stadiul III (Leucemia limfoidă) modificări cantitative şi calitative ale leucocitelor şi

limfocitelor

Leucoza

leucemică

Acută • cu celule sterm

• hemocitoblastică

• paralimfoblastică

• limfoblastică

Cronică • monocitară

• limfocitară

• plasmocitară

Leucoza

aleucemică

• eticulosarcomul

• Limfosarcomul

• Boala Hodgkin

• Limfomul gigantofolicular

• Mielomul multiplu

Stadiul IV (Limfomul malign limfocitar) prezenţa de leziuni tumorale;

disfuncţii ale aparatului digestiv:

ocluzia esofagului

meteorism cronic

disfuncţii ale aparatului circulator:

insuficienţă cardiacă

ectazia venelor

disfuncţii ale aparatului genital:

sterilitate

călduri anovulatorii

anestru

disfuncţii ale aparatului digestiv:

insuficienţă respiratorie

emfizem pulmonar

disfuncţii ale aparatului renal:

insuficienţă renală, hematurie

disfuncţii ale sistemului nervos:

paralizii parţiale sau totale

Tabloul anatomopatologic

focare de hiperplazie tumorală, de culoare cenuşie albicioasă, cu aspect slăninos pe secţiune în diferite organe.

Hiperplazie tumorală în

limfonodulii pulmonari

Limfonodul cu hiperplazii

tumorale şi focare necrotice

Limfonodul cu strii de

sânge pe secţiune

Aspectul alb - cenuşiu al măduvei osoase cu focar de hiperplazie tumorală

Aspectul alb al măduvei

osoase cu focar de

hiperplazie tumorală

Zone infiltrative albicioase de

natură tumorală în miocard

Infiltraţie tumorală a sacului

pericardic, transformând

ţesutul normal într-o cavitate

Hiperplazie tumorală a musculaturii scheletice

Hiperplazie tumorală a peretelui uterin

Hiperplazie tumorală a

peretelui abomasumului

Hiperplazie tumorală şi ulcere

a peretelui abomasumului

Proliferări tumorale şi ulcere ale mucoasei intestinale

Hemoragii vizibile la suprafaţa rinichilor

Prezenţa de noduli ce

determină atrofia

parenchimului renal

Infiltraţie tumorală a corneei Prezenţa de formaţiuni tumorale

în camera anterioară a ochiului

Coloraţia palidă difuză a ficatului

(mai frecventă la tineret)

Formaţiuni tumorale în

ţesutul conjunctiv subcutanat din

regiunea abdominală

Formaţiune tumorală ce

cuprinde stratul muscular

Formaţiune tumorală aderentă

la pleura costală

Leziuni tumorale infiltrative

difuze şi nodulare în pulmon

Diagnostic

Examenul serologic Testul de imunodifuzie în gel de agar

Testul imunoenzimatic ELISA

Testul de imunodifuzie în gel de agar

Reacţie pozitivă

Reacţie negativă

Revelarea reacţiei

Stoparea reacţiei

Testul imunoenzimatic ELISA

Citirea plăcii la o densitate optică de 450 nm

Examenul histopatologic proliferări şi infiltraţii masive cu elemente limfoide

şi reticulohistiocitare care comprimă celulele locale specifice orientându-le spre necrobioză.

Infiltraţie limfoidă invadantă în miocard

Examenul hematologic

Determinarea numărului de leucocite animalele cu valoare leucocitelor între 4000 şi 9000/mm2

se consideră neinfectate.

Efectuarea formulei leucocitare se face doar pentru animalele cu valoarea leucocitelor

sub 4000 sau peste 9000/mm2, iar dacă limfocitele

depăşesc 74% şi se observă un grad mare proliferare a

celulelor limfoblastice –limfocitare, se consideră că

animalele sunt infectate cu BLV.

Determinarea numărului absolut de limfocite

Efectuarea examenului citologic

Efectuarea testelor citochimice şi

citoenzimatice

Examenul virusologic izolarea virusului prin inocularea materialului

patologic suspect pe culturi celulare primare

renale, pulmonare, splenice şi leucocite de viţel.

particulele virale pot fi detectate prin testul

sinciţiilor între celule apropiate, ca indicator celular.

Tehnici de biologie moleculară PCR (reacţia de polimerizare în lanţ)

Profilaxia

Măsuri pentru prevenirea introducerii bolii: efectivul din care provin animalele să fie îndemn de

leucoză, lipsit în ultimii 5 ani de cazuri de leucoză sau suspiciuni;

carantina profilactică;

în perioada de carantină animalele se supun la examene complexe de laborator, în paralel cu alte examene efectuate pentru depistarea tuberculozei, burucelozei, compylobacteriozei, leptospirozei;

dacă în perioada de carantină nu se constată cazuri de leucoză, lotul se menţine în continuare sub supraveghere anuală pentru leucoza enzootică bovină;

întregul efectiv de bovine în vârstă de peste 6 luni se examinează serologic o dată pe an, iar taurii de reproducţie de două ori pe an, prin imunodifuzie şi/sau ELISA.

Profilaxia

Măsuri pentru depistarea leucozei bovine:

efectuarea de examene clinice periodice la toate taurinele din ferme;

examene necropsice la toate animalele sacrificate sau moarte indiferent de loc;

sterilizarea prin fierbere a instrumentarului folosit în intervenţii sângeroase sau nesângeroase;

utilizarea unică a acelor de seringă (animalul şi acul).

Combatere

În unităţile contaminate se aplică următoarele măsuri : supravegherea efectivelor prin examinarea serologică

repetată la intervale de 3-5 luni;

administrarea la viţei numai a laptelui provenit de la vaci sănătoase sau inactivarea laptelui prin procedee termice;

întreruperea lanţului infecţiei prin identificarea, marcarea, izolarea şi eliminarea bovinelor cu semne clinice şi reagente;

curăţenia riguroasă şi dezinfecţia locului în care au fost cazate animalele bolnave;

sterilizarea şi dezinfectarea acelor şi instrumentarului chirurgical sau obstetrical;

restricţii comerciale pentru animalele infectate şi protejarea celor indemne.

Combatere

În funcţie de numărul animalelor diagnosticate bolnave, bovinele dintr-o unitate pot fi supuse:

Asanarea prin extracţie (asanarea parţială)- se aplică în unităţile cu până la 15% infecţie şi constă în : examinarea serologică din 3 în 3 luni, a efectivului condiţionat

sănătos;

eliminarea reagenţilor în termen de 3 zile şi sacrificarea în abator, indiferent de starea fiziologică;

recoltarea de probe pentru examenul de laborator (amprente, limfonoduri, ficat, cord, rinichi, pulmon, tumori, executarea de frotiuri);

aplicarea dezinfecţiei după fiecare eliminare de animale din efectiv;

unitatea se consideră asanată, când toate animalele au reacţionat negativ la trei controale serologice succesive, la intervale de 3 luni, ultimul completat cu examen hematologic.

Asanarea prin depopulare totală- se aplică

unităţilor cu peste 15% infecţie şi constă în : se întrerup montele cu cel puţin un an şi jumătate

înainte de lichidarea efectivului;

depopularea se va face în mod eşalonat, în funcţie de

starea fiziologică şi starea de întreţinere a animalelor,

prin livrări la abator;

lunar, se identifică şi se trimit la abator, animalele cu

forme clinice, indiferent de starea fiziologică.

Combatere