lei...-organizarea de loturi demonstrative în diferite zone de cultură a grâului, organizarea...

1

EXTRASUL ANEXEI NR. 2 LA OM NR. 341/2019 PRIVIND APROBAREA PLANULUI SECTORIAL –ADER 2022

Proiecte componente ale Planului sectorial pentru cercetare – dezvoltare al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale,

pe anii 2019-2022, Agricultură şi Dezvoltare Rurală – ADER 2022 lei

Număr proiecte 136

Valoare totală proiecte (lei) d.c.

133.000.000

2019 20.000.000

2020

50.000.000

2021 38.000.000

2022 25.000.000

Nr. crt.

Cod proiect ADER

Denumirea obiectivului general/denumirea

obiectivului specific/ denumirea proiectului

Valoare totală lei

d.c. 2019 2020 2021 2022

Principalele rezultate preconizate Rezumatul proiectului Modul de aplicare/ utilizare a rezultatelor

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. OBIECTIVUL GENERAL 1: ÎMBUNĂTĂȚIREA REZULTATELOR ECONOMICE ALE FERMELOR, PRIN CREŞTEREA EFICIENȚEI DE UTILIZARE A RESURSELOR NATURALE ŞI A INPUTURILOR TEHNOLOGICE, PENTRU O AGRICULTURĂ DURABILĂ, ÎN CONTEXTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE Obiectivul specific 1.1.: Îmbunătățirea germoplasmei principalelor culturi privind rezistența la secetă şi temperaturi extreme

1. ADER 1.1.1

Îmbunătăţirea structurii soiurilor de grâu de toamnă în sudul și estul țării prin crearea și introducerea de soiuri cu producţie mai mare şi mai stabilă în condiţiile schimbãrilor climatice şi cu calitate corespunzãtoare cerinţelor pieţei

2.050.000 d.c.

308.271 770.677 585.714 385.338

-Crearea unui material genetic superior pentru a pune la dispoziția fermierilor din principala zonă de cultură a grâului, noi soiuri de grâu de toamnă capabile să dea producţii mai ridicate, mai stabile și de calitate corespunzătoare cerințelor pieții, în condițiile tot mai frecvente ale unor temperaturi mai ridicate și ale fluctuațiiilor regimului pluviometric; -Introducerea în testările oficiale din reţeaua Institutului de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor – ISTIS, a 3 linii cu caracteristicile urmărite.

Zona de Sud și Est a României este cea mai mare cultivatoare de grâu a țării, cu suprafețe ce depășesc în general 1-1,2 milioane de hectare. Această zonă este și cea mai vulnerabilă din punct de vedere a schimbărilor climatice, care au produs deja o creștere semnificativă a temperaturilor și mari fluctuații ale regimului pluviometric. De aceea, îmbunătățirea structurii soiurilor prin valorificarea progresului genetic pentru potențialul de producție în paralel cu îmbunătățirea toleranței la arșită, secetă și boli, poate aduce avantaje considerabile pentru fermieri și pentru economia națională. Proiectul valorifică progresul realizat recent în programele de ameliorare selectând genotipurile cu producțiile cele mai ridicate în diferitele condiții ale zonei, cu comportare mai bună în testările pentru toleranța la ger, arșiță și secetă și cu indici calitativi superiori.

-Multiplicarea rapidă a semințelor din cele mai valoroase 3 linii de grâu; -Organizarea de loturi demonstrative în diferite zone de cultură a grâului, organizarea zilelor câmpului şi publicarea rezultatelor obţinute în reviste de specialitate; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

2

2. ADER 1.1.2

Crearea de linii noi de orez cu caracteristici de productivitate superio-ară și adaptabilitate la condițiile specifice limitei nordice de cultivare

400.000 d.c.

60.150 150.376 114.286 75.188

-Crearea a 1-2 linii noi de orez cu productivitate superioară și adaptabilitate la condițiile specifice limitei nordice de cultivare din țara noastră; -Realizarea unui studiu de marketing pentru identificarea cerințelor consumatorilor în privința calităților orezului alimentar și stabilirea unor direcții de ameliorare în vederea satisfacerii acestor cerințe culinare; -Stabilirea elementelor de tehnologie specifice care permit manifestarea în optim a potențialului de producție a noilor creații de orez; -Introducerea în procesul de omologare și certificare a 1-2 linii noi de orez; -Promovarea culturii orezului în scopul valorificării terenurilor slab productive.

Orezul este una din cele mai importante plante de cultură agricolă din lume ce asigură randamente mari pe unitatea de suprafață. România se află la limita nordică de cultură a orezului în Europa, iar în condițiile schimbărilor climatice ce se preconizează, se apreciază că această limită se va extinde mai mult către nord. În acest context, și întrucât principalul element de productivitate îl reprezintă planta cu potenţialul său genetic şi de adaptare la condiţiile de mediu, se impun măsuri şi în domeniul obţinerii de genotipuri de orez adaptate noilor condiţii, cât și în domeniul perfecţionării, îmbunătăţirii și actualizării elementelor de lucru din cadrul tehnologiei de cultură. Proiectul urmărește identificarea soiurilor care au caracteristici ce răspund cerințelor de ameliorare, pentru utilizarea lor ca forme parentale în scopul combinării însuşirilor şi caracteristicilor pozitive care prezintă productivitate și adaptabilitate crescută. Cerințele de ameliorare sunt: - perioada de vegetaţie de 125-150 zile; capacitate de producţie - peste 7 t/ha; - rezistenţă crescută la atacul bolilor şi dăunătorilor; - rezistenţă la cădere, la condiţii de frig şi toleranță la salinitate; - randament la prelucrare mai mare de 62%. Activităţile ce se vor desfăşura în cadrul proiectului, sunt: - identificarea unor surse pentru procurarea de material biologic și studierea variabilităţii acestuia, în vederea depistării de forme parentale care corespund cu obiectivele de ameliorare urmărite; - realizarea de încrucișări între formele parentale valoroase și crearea de material biologic nou prin hibridare; - introducerea seminței hibride rezultate în urma încrucişărilor controlate din câmpul de hibridare şi realizarea primelor alegeri a indivizilor cu caracteristici ce răspund la cerințele de ameliorare; - aplicarea selecţiei în populaţiile cu variabilitate existentă sau creată, pentru obţinerea stabilităţii caracteristicilor formelor hibride realizate;

-Multiplicarea rapidă a seminţelor din noile genotipuri de orez; -Promovarea noilor creaţii prin publicaţii în reviste de specialitate adresate fermi-erilor; -Comunicarea rezultatelor cercetărilor în cadrul unor manifestări ştiinţifice, târguri şi expoziţii; -Organizarea de loturi demon-strative; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

3

- alegerea combinaţiilor hibride valoroase în vederea stabilizării caracterelor vizate şi reţinerea pentru înmulțire a plantelor cu caractere fenotipice îmbunătățite față de cele ale părinților, numite linii; - înmulțirea liniilor concomitent cu continuarea procesului de selecţie, până la obţinerea unei noi populaţii, distinctă, uniformă şi stabilă, care în funcţie de performanţe, poate fi atestată ca un nou soi sau cultivar; - studierea liniilor obţinute şi verificarea potenţialului genetic, în culturi comparative, din punct de vedere al productivităţii, calităţii şi însuşirilor biologice; - identificarea liniilor care în experiențele de orientare au întrecut în producție soiul martor și îndeplinesc condiţiile de cultivar şi care s-au remarcat prin calitate mai bună în culturile comparative de concurs; - introducerea liniilor valoroase rezultate în urma activităţii de ameliorare desfăşurate, la testare în vederea omologării și certificării ca nou cultivar de către organismul specializat Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor – ISTIS; - îmbunătăţirea amenajării spaţiilor pentru lucrări de ameliorare, depozitare şi izolare a cantităţilor mici de seminţe şi a dotării tehnice specifice.

3. ADER 1.1.3

Crearea de hibrizi de porumb productivi, toleranți la secetǎ, arșițǎ, boli și dǎunǎtori în vederea diminuării impactului încălzirii globale asupra agroeco-sitemelor din România

2.000.000 d.c.

300.751 751.880 571.429 375.940

-Crearea, identificarea și predarea la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor – ISTIS, pentru testare, a minimum 4 hibrizi simpli de porumb, caracterizați prin toleranță la secetǎ, arșițǎ, rezistenţă la boli şi dăunători din grupe diferite de precocitate care să răspundă cerinţelor fermierilor.

România s-a aflat, din 2014, pe primul loc în Uniunea Europeanǎ în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu porumb. Este preconizat cǎ schimbările climatice vor spori și mai mult frecvența și severitatea stresurilor abiotice și biotice. Proiectul are ca scop crearea unor noi hibrizi de porumb cu eficienţă sporită de utilizarea a apei în condiții de stres hidric, pierderea rapidǎ a apei din boabe la recoltare care să contribuie la creşterea stabilităţii recoltelor, paralel cu îmbunătăţirea nivelului de rezistențǎ la boli, a producţiei şi calităţii acesteia. Strategia abordatǎ va permite accelerarea progresului genetic în privinţa producţiei în conditii de stres, deoarece se completează selecţia directă pentru producţie în condiţii de stres, cu o selecţie indirectă bazată pe însuşiri fiziologice care pot favoriza performanţele productive în condiţiile menţionate. Beneficiul unei astfel de strategii este dat de

-Multiplicarea rapidă a noilor creaţii va facilita transferul rezultatelor la fermieri, ca beneficiari ai rezultatelor cercetării; -Organizarea de loturi şi vizite

demonstrative; -Publicarea rezultatelor în lucrări ştiinţifice şi broşuri; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

4

considerente recente datorate noilor aparate de determinare a caracterelor specifice, care sunt precise şi uşor de folosit la măsurătorile de câmp şi laborator. În plus, folosirea metodei haploidiei va accelera procesul de ameliorare. Crearea de minimum 4 noi hibrizi de porumb, mai adaptaţi la factorii de stres abiotici și biotici ce decurg din schimbările climatice prognozate, reduc riscurile de producție.

4. ADER 1.1.4

Crearea de noi genotipuri de lucernă şi trifoi roșu cu perenitate crescută și conținut ridicat de proteină în diferite condiţii ecolo-gice prin obţinerea de soiuri proteice cu rezistență la secetă și arșiță și cu capacitate mai mare pentru producerea de sămânţă

1.600.000 d.c.

240.601 601.504 457.143 300.752

-Crearea şi diversificarea germoplasmei de lucernă şi trifoi roşu adaptate condiţiilor climatice din diferitele zone de cultură ale acestor specii, cu conținut de proteină de peste 22% în faza de îmbobocire; - Obținerea a minimum 10 hibrizi şi 4 soiuri sintetice noi la lucernă şi 6 hibrizi şi 2 soiuri sintetice noi la trifoiul roşu; -Înscrierea în vederea testării şi înregistrării la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, ISTIS, a două soiuri noi unul de lucernă şi unul de trifoi roşu cu un conținut de proteină mai mare cu 0,5-1,0% comparativ cu soiurile extinse în cultură. Acestea vor contribui la: - creşterea rentabilităţii fermelor zootehnice sau producătoare de furaj şi de sămânţă de lucernă şi trifoi roşu; - reducerea inputurilor cu azot la plantele postmergătoare.

Proiectul își propune să realizeze soiuri noi de lucernă şi trifoi roșu, cu capacitate de producție ridicată pentru masă verde și sămânță, cu un conţinut ridicat în proteină brută, cu perenitate superioară celei existente, competitive în amestecuri cu graminee, rezistente la secetă și temperaturi extreme și care să contribuie rapid la creșterea suprafețelor cultivate prin creşterea ponderii în cultură a soiurilor autohtone care au adaptabilitate mărită. Pentru realizarea acestui deziderat se va urmări cumularea în noi genotipuri a unor gene şi sisteme de gene complementare care să confere noilor soiuri următoarele însuşiri: - potenţial ridicat de producţie la furaj; - calitate foarte bună a furajului, conţinut în proteină brută mai mare cu cel puțin o unitate procentuală şi mai scăzut în celuloză cu cel puțin o unitate procentuală, faţă de soiurile martor; - o bună rezistenţă la iernare dată de un repaus vegetativ în intervalul 2-4, conform clasificației ”fall dormancy”; - perenitate mare, dată de o perioadă eficientă de exploatare de 3 ani la trifoiul roşu şi 4- 5 ani la lucernă; - rezistenţă bună la secetă şi arşiţă apreciată printr-o capacitate rapidă de refacere după dispariţia perioadelor de stres hidric; - potenţial ridicat de producţie la sămânţă inclusiv în condiţii nefavorabile, dat de un grad ridicat de autofertilitate. Toate acestea au drept scop final creșterea suprafețelor cultivate cu lucernă şi trifoi roşu, prin creşterea ponderii în cultură a soiurilor româneşti şi crearea disponibilităţilor pentru export.

-Organizarea de loturi demonstrative; -Multipicarea rapidă a noilor soiuri; -Prezentarea rezultatelor în cadrul unor manifestãri ştiinţifice, seminarii, work-shopuri, conferinţe, simpozi-oane; -Publicarea de lucrări ştiinţifice în reviste de specialitate; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

5

Obiectivul specific 1.2: Adaptarea practicilor de management la modificările climatice predictibile pentru o mai bună utilizare a apei, atât din precipitații, cât şi a apei de irigare 5. ADER

1.2.1 Cercetări privind identificarea soluțiilor tehnice și a elementelor tehnologice pentru practicarea sistemului de lucru dry-farming în sudul României

600.000 d.c.

90.225 225.564 171.429 112.782

-Identificarea unui sortiment de culturi din specii, soiuri și hibrizi rezistenți la secetă și arsiță; -Precizarea secvenţelor tehnologice specifice zonelor secetoase care asigură conservarea apei în sol; -Stabilirea măsurilor fitotehnice specifice pentru condiții de secetă; -Înființarea de culise și perdele de protecție; -Stabilirea eficienței aplicării sistemului dry-farming; - Tehnologii cu sistemul de lucru dry-farming în sudul României.

Sistemul dry-farming vizează metodele agrofitotehnice de conservare a apei în sol și de valorificare a ei în optim din zonele secetoase prin utilizarea unor culturi, soiuri și hibrizi adaptați și cultivați pe baza unor tehnologii specifice. Elementul principal al sistemului dry-farming îl reprezintă utilizarea plantelor adaptate și asigurarea prelucrării cât mai eficiente a solului pentru înmagazinarea, conservarea și cedarea apei la cerințele plantei. Principalele activități sunt: - alegerea structurii de culturi, a lucrărilor solului și a măsurilor agrofitotehnice ce permit conservarea apei în sol; - adaptarea și îmbunătățirea sistemei de mașini agricole pentru zonele secetoase; - asigurarea eficienței inputurilor agricole; -testarea și raionarea speciilor, soiurilor și hibrizilor rezistenți la secetă; - stabilirea și fundamentarea unui sistem optim de lucrări ale solului pentru condiții de secetă; - experimentarea unor inhibitori de transpirație ai plantelor și de evaporație la sol.

- Organizarea de vizite periodice în câmpurile experimentale neirigate cu specialiști agronomi, fermieri, mici agricultori etc.; -Organizarea periodică de instruiri de lucru cu specialiști ce activează pe suprafețe amplasate la neirigat; -Comunicarea rezultatelor cercetărilor în cadrul unor manifestări științifice, workshop-uri, mese rotunde, târguri și expoziții; -Publicarea principalelor rezultate obținute în reviste de specialitate; -Publicarea unei broșuri de prezentare a sistemului dry-farming; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

Obiectivul specific 1.3: Îmbunătățirea germoplasmei principalelor culturi sub aspectul sporirii eficienței de utilizare a nutrienților şi a toleranței la condiții nefavorabile de sol

6. ADER 1.3.1

Îmbunătăţirea capacităţii de producţie şi calităţii noilor soiuri de soia printr-o adaptabilitate ecologică superioară

600.000 d.c.

90.225 225.564 171.429 112.782

-Identificarea ȋn cadrul germoplasmei existente, de noi genotipuri de soia, aparținătoare grupelor de maturitate 0 – 000, cu performanțe productive și de calitate superioară soiurilor actuale aflate ȋn cultură; -Introducerea ȋn testarea oficială la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, ISTIS, a 1-3 linii de perspectivă.

Cercetările vor avea drept scop identificarea, crearea și testarea de noi soiuri de soia, cu grad ridicat de adaptabilitate la condiții de stres termic și hidric, precum și de pretabilitate pentru recoltarea mecanizată, care să contribuie la creșterea stabilității recoltelor, concomitent cu ȋmbunătățirea nivelului producției și a calității acesteia. Principalele obiective ale proiectului sunt: - identificarea de noi genotipuri cu un grad ridicat de toleranță genetică la secetă și temperaturi extreme; - identificarea unor noi genotipuri de soia cu perioadă de vegetație corespunzătoare ofertei ecologice a diferitelor zone de cultură, cu capacitate de producție ridicată și indici de calitate superiori, cu pretabilitate sporită pentru recoltarea mecanizată și potențial

-Organizarea manifestărilor științifice și a “Zilelor cȃmpului”; -Elaborarea și diseminarea de pliante de prezentare a performanțelor cantitative și calitative ale noilor genotipuri; -Organizarea de loturi demonstrative; -Transferul către fermieri a rezultatelor obținute prin asigurarea nucleelor de sămȃnță din genotipurile identificate, ȋn vederea multiplicării și extinderii rapide ȋn cultură;

6

superior de valorificare a fertilității naturale a solurilor și a bacterizării; - promovarea ȋn cultură a noilor genotipuri va determina, atȃt creșterea eficienței culturilor de soia, cȃt și creșterea interesului fermierilor pentru extinderea suprafețelor cultivate.

-Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

7. ADER 1.3.2

Îmbunătățirea și diversificarea germoplasmei culturilor proteice în privința productivității și calității recoltei, a adaptabilității la factorii de stres biotic şi abiotic destinate pentru produse alimentare

800.000 d.c.

120.301 300.752 228.571 150.376

-Identificarea, crearea și testarea de noi genotipuri de mazăre de toamnă și de primăvară, năut și arahide, cu capacitate de producție ridicată și stabilă, cu însușiri de calitate superioară, conținut în proteină brută, cu rezistență/toleranță genetică la secetă și temperaturi extreme, ȋn contextul schimbărilor climatice; -Identificarea de soluții tehnice eficiente pentru recoltarea mecanizată a arahidelor; -Introducerea ȋn testarea oficială la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, ISTIS, a 1-2 linii de perspectivă, pe specie.

Cercetările vor avea ca scop identificarea, crearea și testarea de noi soiuri de mazăre de toamnă și de primăvară, năut și arahide, cu grad ridicat de adaptabilitate la condiții de stres termic și hidric. De asemenea, se va urmări crearea de soiuri tip afila la mazăre în scopul reducerii pierderilor la recoltare, aceasta având drept scop creșterea stăbilității recoltelor, concomitent cu ȋmbunătățirea nivelului producției și a calității acesteia. Principalele obiective ale proiectului sunt: ‐ crearea şi identificarea de noi soiuri de mazăre de

toamnă cu o bună rezistenţă la temperaturi scăzute şi cu un grad ridicat de toleranță genetică la secetă și temperaturi extreme;

‐ îmbunătățirea rezistenței la cădere şi scuturare la mazăre şi năut;

‐ identificarea de noi genotipuri, cu o valoare alimentară îmbunătăţită;

‐ identificarea de soluții tehnice de recoltare mecanizată a arahidelor.

-Elaborarea și publicarea de articole ȋn reviste de specialitate; -Comunicarea rezultatelor ȋn cadrul unor manifestări științifice; -Organizarea de loturi demonstrative; - Realizarea unor fișe tehnice de prezentare a noilor creații biologice; - Multiplicarea noilor soiuri; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

Obiectivul specific 1.4: Sisteme noi de management al culturilor, cu costuri reduse şi cu eficiență ridicată de utilizare a inputurilor 8. ADER

1.4.1 Cercetări privind stabilirea influenței aplicării noilor sisteme și tehnologii de agricultură conservativă de lucrări agricole mecanizate pentru combaterea efectelor secetei, păstrarea fertilității solurilor și a apei în sol și creșterea cantitativă și calitativă a producțiilor la

1.300.000 d.c.

195.488 488.722 371.429 244.361

-Precizarea elementelor tehnologice ale sistemelor de agricultură convențională și conservativă și a parametrilor acestora cu impact major asupra producțiilor agricole în zonele expuse secetei, la culturile de grâu, porumb, floarea soarelui, mazăre; -Evaluarea creșterii și dezvoltării culturilor agricole grâu, porumb, floarea soarelui, mazăre, cu ajutorul indicelui normalizat de diferențiere a vegetației, măsurat cu ajutorul unui senzor optic;

Proiectarea unei experiențe polifactoriale care să evidențieze impactul elementelor tehnologice, inclusiv irigația, asupra creșterii producțiilor agricole la grâu, porumb, floarea soarelui, mazăre, în zonele afectate de secetă. Montarea experiențelor pentru studiul impactului elementelor tehnologice, rotația culturilor, lucrările solului, managementul resturilor vegetale și fertilizarea cu azot asupra producțiilor agricole în zone secetoase se va face în sistemele de agricultură convențională și conservativă. Se va urmări analizarea influenței sistemelor de agricultură luate în studiu, a elementelor tehnologice și a parametrilor acestora asupra nivelului producțiilor agricole în zonele expuse secetei. Va fi asigurată monitorizarea și evaluarea continuă a creșterii și dezvoltării culturilor de grâu,

-Organizarea de loturi demonstrative; -Publicarea de broșuri şi materiale promoționale privind posibilitățile de creștere a producțiilor din zonele expuse la secetă; -Participarea la sesiuni de comunicãri știintifice și prezentarea rezultatelor cercetărilor obținute; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

7

principalele specii de plante cultivate

-Monitorizarea bilanțului apei și a principalelor însușiri fizico-chimice ale solului; -Stabilirea influenței aplicării diferitelor elemente tehnologice asupra randamentelor agricole la culturile de grâu, porumb, floarea soarelui, mazăre, corelate cu reținerea apei în sol și analiza economică a rezultatelor; -Evaluarea nivelului de productivitate a culturilor agricole prin măsurători biometrice şi de producţie şi caracterizarea lucrărilor şi maşinilor agricole din punct de vedere al conservării apei în sol; -Elaborarea de măsuri tehnologice pentru reținerea apei în sol și valorificarea eficientă a inputurilor tehnologice, dată fiind extinderea fenomenelor de secetă și arșiță atmosferică pe suprafețe întinse din Romania.

porumb, floarea soarelui, mazăre, a bilanțului apei și a principalilor indicatori fizico-chimici ai solului. Va fi stabilită influența aplicării diferitelor sisteme de agricultură asupra comportării culturilor și a randamentelor agricole la culturile de grâu, porumb, floarea soarelui, mazăre, corelate cu reținerea apei în sol iar rezultatele vor fi analizate din punct de vedere economic.

9. ADER 1.4.2

Refacerea capacității de producție și protecție a agroecosistemelor din zona solurilor nisipoase prin promovarea în cultură a unor specii de plante tolerante la stresul termohidric, fasoliță, sorg, secară

700.000 d.c.

105.263 263.158 200.000 131.579

-Promovarea în asolament a unor specii și soiuri de plante tolerante la stresul termohidric, fasoliță, sorg și secară, ca alternativă la culturile de porumb, grâu, soia, fasole din zonele secetoase; -Conservarea și îmbunătățirea stării de fertilitate a solurilor nisipoase, prin încorporarea în sol a fasoliței ca îngrășământ verde; -Elaborarea unor măsuri de combatere integrată a agenților de dăunare din culturile de sorg, fasoliță și secară; -Elaborarea unei rețete furajere din fasoliță, sorg și secară și testarea acestora în sectorul zootehnic; -Elaborarea unui sistem de agricultură specific zonelor cu nisipuri supuse aridizării pentru asigurarea

Proiectul vizeză refacerea capacității de producție și protecția agroecosistemelor din zona solurilor nisipoase prin promovarea în cultură a unor plante specifice climatului arid, fasoliţă, sorg, secară. Proiectul va fi implementat prin următoarele activități: - elaborarea de soluții știintifice și tehnologice pentru realizarea de progrese semnificative în cultivarea fasoliței, sorgului și secarei într-un sistem de agricultură durabilă; - promovarea fasoliţei, sorgului și secarei în reţete furajere. - monitorizarea factorilor de risc climã, sol, plantă și elaborarea de soluții privind promovarea unei agriculturi sustenabile în zona secetoasă din sudul Olteniei; - cercetãri privind reducerea inputurilor prin promovarea asolamentului fasoliță-sorg-secară în zonele secetoase;

-Organizarea de seminarii, workshop-uri și de vizite demonstrative cu fermierii; -Elaborarea şi editarea de materiale de informare tehnico-stiințifică; -Participarea cu articole şi comunicări ştiinţifice la conferinţe, simpozioane naţionale şi internaţionale; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

8

trasabilităţii şi siguranţei alimentare în contextul schimbărilor climatice.

- analize de calitate fizică și chimică a solului prin folosirea fasoliței ca îngrășământ verde; - cercetări privind elaborarea și certificarea unor formule de recepturi de nutrețuri combinate pe baza de fasoliţă, sorg boabe și secară în hrana animalelor.

10. ADER 1.4.3

Cercetări privind dezvoltarea și perfecționarea sistemelor tehnologice pentru agroecosistemele zonale cu culturi de câmp în sistem ecologic

500.000 d.c.

75.188 187.970 142.857 93.985

-Delimitarea, dimensionarea și caracterizarea pedoclimatică a agroecosistemelor zonale cu cereale, leguminoase pentru boabe și plante oleifere și furajere; -Zonarea culturilor ecologice de cereale, leguminoase pentru boabe și plante oleifere și furajere pe agroecosisteme și regiuni de dezvoltare; -Elaborarea recomandărilor tehnologice cadru de cultivare în sistem ecologic a cerealelor, leguminoaselor pentru boabe și a plantelor oleifere și furajere ecologice corespunzătoare particularităților agroecosistemelor României; -Proiectarea tehnologiilor de cultivare în sistem ecologic a cerealelor, leguminoaselor pentru boabe și a plantelor oleifere și furajere specifice fiecărui agroecosistem și euroregiuni de dezvoltare a României.

Cercetările și studiile care se vor efectua vor fi complexe, integrate și cu caracter aplicativ și vor viza însușiri ale agroecosistemelor cu cereale, leguminoase pentru boabe, plante oleifere și furajere. Se va analiza structura culturilor ecologice de cereale, leguminoase pentru boabe, plante oleifere și furajere pe agroecosisteme și regiuni de dezvoltare și tehnologiile de cultivare a cerealelor, leguminoaselor pentru boabe și plantelor oleifere și furajere ecologice specifice fiecărui agroecosistem și regiuni de dezvoltare. Proiectul se bazează pe trei noțiuni: - agro-ecosistem: unitate teritorială, relativ omogenă ca relief, climă, sol, floră şi faună și cu profil agricol, care este în armonie şi interacţiune reciproc benefică cu ecosistemele învecinate; - Teritoriul Ecologic Omogen (TEO) – unitate teritorială omogenă sub aspectul manifestărilor factorilor de producţie – relief, sol, climă, hidrologie pe care organismele vii găsesc condiţii egale sau similare de existenţă; - regionalizare sau regionare- împărţire a unui teritoriu în zone sau în regiuni cu condiţii naturale geografice oarecum omogene.

-Crearea și susținerea cu informații științifice și tehnice a bazei de date ”Agroecosistemele României”; -Furnizarea de date în vederea elaborării strategiei de dezvoltare a agriculturii ecologice în România; -Organizarea de comunicări ştiinţifice, conferinţe, simpozioane naţionale şi internaţionale, workshop-uri; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

11. ADER 1.4.4

Identificarea, evaluarea, testarea, dezvoltarea și validarea metodelor de analiză a nutrienților și contaminanților din inputurile utilizabile în agricultura ecologică

1.300.000 d.c.

195.488 488.722 371.429 244.361

-Studiu asupra reglementărilor în vigoare cu privire la descrierea și compoziția inputurilor utilizate în agricultura ecologică; -Model experimental privind dezvoltarea metodelor de analiză a nutrienților și contaminanților din inputurile utilizabile în agricultura ecologică; -Validarea metodelor identificate pentru analiza nutrienților și contaminanților din inputurile utilizabile în agricultura ecologică;

Agricultura ecologică are ca prim obiectiv obţinerea de produse agroalimentare de calitate, fără contaminanți, reziduuri de pesticide, metale grele, cu un conţinut echilibrat de nutrienți, în contextul reducerii efectelor negative asupra mediului şi sănătăţii umane. În România, dezvoltarea de culturi în sistem ecologic a cunoscut în ultimii ani o evoluţie ascendentă ca urmare a tendinţei din ce în ce mai mare a consumului de alimente sănătoase. Respectarea reglementărilor comunitare reprezintă o cerință atât pentru fermieri cât și pentru producătorii de inputuri. Metodele de verificare, pot fi optimizate și eficientizate cu ajutorul unor proceduri dezvoltate, testate, validate în condiții care să asigure atât analiza nutrienților, cât

Rezultatele proiectului se vor disemina prin: -Publicarea de articole științifice în reviste indexate în baze de date naționale și internaționale; ‐ Publicarea de articole de

specialitate în reviste de profil; ‐ Comunicări științifice la

seminarii, workshopuri și conferințe naționale și internaționale; ‐ Rezultatele obținute vor sta la

baza elaborării procedurii de

9

-Testarea eficacității unor inputuri specifice pentru agricultura ecologică; -Ghid de bune practici privind evaluarea, testarea, dezvoltarea și validarea metodelor de analiză a nutrienților și contaminanților.

și a contaminanților prezenți în inputuri utilizabile în agricultura ecologică. Pentru dezvoltarea acestora se au în vedere: - utilizarea unor metode de detecție sensibile, bazate pe tehnici de ultimă generație, comparabile cu cele din laboratoarele de referință europene, care să asigure obținerea de rezultate sigure pentru nutrienți -macroelemente: C, N, P, K, Ca, Mg, S, microelemente: Fe, Mn, Zn, Cu, Mo, Co sau metale grele - Pb, Cd, Ni, prin tehnici precum spectrometria de masă ICP-MS, spectrofotometria etc.; - analizarea contaminării inputurilor utilizabile în agricultura ecologică cu reziduuri de pesticide - organoclorurate, dioxinele, furanii, prin cromatografie de gaze cuplată cu spectrometrie de masă, iar reziduurile triazinice prin lichid cromatografie cuplată cu detector UV, conform regelementărilor în domeniu. Având în vedere varietatea extrem de mare a tipurilor de inputuri - lichide, solide, semisolide se impune o etapă de caracterizare a matricelor/probelor, astfel încât procedura să specifice clar proba reprezentativă și constituirea probei analitice. Validarea rezultatelor obținute în cadrul proiectului, de către laboratoare acreditate, reprezintă un obiectiv care va sta la baza propunerii spre utilizare a inputurilor. Caracterizarea unor inputuri utilizabile în agricultura ecologică prin metodele și tehnicile validate, testarea eficacității acestora, precum și realizarea unui Ghid de bune practici privind evaluarea, testarea, dezvoltarea și validarea metodelor de analiză a nutrienților și contaminanților în cadrul proiectului, vor constitui baza științifică a unei proceduri de certificare/atestare a inputurilor utilizabile în agricultura ecologică.

certificare/atestare a inputurilor utilizabile în agricultura ecologică; ‐ Câmp experimental la culturi

de câmp - grâu, porumb, floarea soarelui și legume - tomate, ardei, castraveți, în vederea testării inputurilor; ‐ Pagină web cu informații

privind rezultatele cercetărilor.

Obiectivul specific 1.5: Practici îmbunătățite de management integrat al culturilor pentru prevenirea şi combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, prietenoase cu mediul 12. ADER

1.5.1 Conservarea durabilă și sustenabilă a fertilității solului prin aplicarea rațională a îngrășămintelor, în condițiile unui sistem optimizat de rotație a culturilor

900.000 d.c.

135.338 338.346 257.143 169.173

-Elaborarea de măsuri tehnologice pentru reținerea apei în sol și valorificarea eficientă a inputurilor tehnologice, soluții de limitare a degradării solului; -Broșură de prezentare a agriculturii durabile cu evidențierea măsurilor și

Cea mai însemnată parte din resursele de hrană de pe Terra provin, direct sau indirect, din sol. Solul, ca mijloc de producţie în agricultură este o resursă naturală a cărei regenerare este condiţionată de modul de utilizare. Sistemele intensive de cultură asociate cu noile genotipuri de plante, de mare productivitate, exportă anual din sol cantităţi apreciabile de macro şi microelemente nutritive. Pe lângă acest consum de

-Organizarea de câmpuri experimentale şi loturi demonstrative; -Comunicarea rezultatelor cercetărilor obținute în cadrul unor manifestări științifice, workshop-uri, expoziții;

10

soluțiilor de limitare a degradării solului.

nutrienţi, exploatarea intensivă, nerațională, conduce la dezechilibrarea balanţei nutritive, scăderea capacităţii de tamponare a solului, acidifierea, poluarea şi în final, la deşertificarea lui. Conceptul de dezvoltare durabilă a economiei a fost lansat, pentru prima dată, la „Conferinţa ONU pentru Mediu şi Dezvoltare” de la Rio de Janeiro în anul 1992, la care au participat delegaţii din toate ţările lumii. Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de Comisia Brundtland, în raportul „Viitorul nostru comun”, respectiv „dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi”. Caracteristicile definitorii ale agriculturii durabile sunt: productivitatea crescutã, rentabilitatea economică, siguranţa alimentelor şi protecţia mediului. Proiectul își propune elaborarea de soluții tehnologice pentru fermierii din România, țară cu suprafețe însemnate intensiv exploatată, în ceea ce privește optimizarea dozelor de îngrășăminte administrate culturilor, reducerea proceselor de degradare a solurilor, creșterea productivității culturilor și reducerea cheltuielilor la nivel de fermă. De asemenea, prin proiect se urmărește să se ofere soluții privind limitarea degradării antropice a solurilor prin optimizarea fertilizării minerale și organice, de lungă durată, a principalelor culturi de câmp, dar și de sporire a productivității culturilor și reducerea riscurilor de mediu prin asigurarea unei rotații corespunzătoare, care să includă și o plantă amelioratoare de sol.

- Publicarea de articole și lucrări științifice în reviste de specialitate din țară și străinătate; -Publicarea și distribuirea broșurii de prezentare a agriculturii durabile cu evidențierea măsurilor și soluțiilor de limitare a degradării solului; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

13. ADER 1.5.2

Cercetări cu privire la elaborarea unor tehnologii la principalele culturi de câmp porumb, grâu, floarea soarelui, soia, rapiță, leguminoase pentru boabe, prin optimizarea normelor de ecocondiționalitate

500.000 d.c.

75.188 187.970 142.857 93.985

- Elaborarea de tehnologii la culturile de câmp porumb, grâu, floarea soarelui, soia, rapiță, leguminoase pentru boabe, care vor răspunde normelor de ecocondiționalitate pe baza experiențelor derulate.

Proiectul își propune să valideze tehnologii la culturile de câmp porumb, grâu, floarea soarelui, soia, rapiță, leguminoase pentru boabe, care vor răspunde normelor de ecocondiționalitate, prin experiențe în câmp în condiții de producţie, cu respectarea tuturor normelor privind ecocondiționalitatea, conform standardelor privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor. Optimizarea normelor de ecocondiționalitate se va face în urma unor experiențe

- Organizarea de întâlniri cu fermierii în vederea identificării propunerilor efective de modele de tehnologii care vor fi aplicate de toți fermierii interesați; - Experiențele cuprinse în proiect vor fi făcute în condiții de producţie, pentru culturile principale, secundare, straturi vegetale corespunzător

11

în câmp și a unor studii de caz derulate în exploataţiile agricole folosind cele mai noi modele la nivel mondial.

Prioritare sunt: covorul verde, domeniu ce presupune cercetări multiple, analize de sol, irigațiile, drenajul, metode mai bune de aplicare a îngrășămintelor.

Se vor avea în vedere toate metodele care reduc dozele de inputuri pe unitatea de produse agricole realizate, care măresc conținutul de materie organică din sol, care limitează poluarea apei şi care dezvoltă activitatea biologică din sol, răspunzând astfel normelor de ecocondiționalitate.

reglementărilor referitoare la zonele de interes ecologic, ZIE; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

14. ADER 1.5.3

Evaluarea impactului fertilizării și amendării îndelungate asupra mediului, în contextul încălzirii globale pentru asigurarea gestionării durabile a fertilității solurilor acide

700.000 d.c.

105.263 263.158 200.000 131.579

-Evaluarea emanaţiilor de bioxid de carbon din sol în funcţie de fertilizare şi amendare; -Determinarea acumulărilor de metale grele în sol şi plantă; -Identificarea factorilor implicaţi în menţinerea la un nivel corespunzător al fondului trofic al solului; -Identificarea unor măsuri de conservare a fertilităţii solului şi transferul acestora în practica agricolă.

Amplasarea experienţelor staţionare cu amendarea şi fertilizarea solurilor acide începând cu toamna anului 1961 s-a impus ca un imperativ major, degradarea prin acidifiere a solului din N-V ţării fiind cel mai extins proces, reprezentând 65-70% din terenul agricol. Până acum, cercetările au vizat determinarea fluxului de macroelemente, implicaţiile ambientale ale tratamentelor sistematice fiind mai puţin studiate. Aceasta impune identificarea unor eventuale evenimente rare, acumularea în sol şi plantă a metalelor grele, emanaţiile de bioxid de carbon, extinderea unor anumite specii de buruieni aparţinând conceptelor „invisible present” sau „chemical time bomb”. Totodată, cercetările se axează pe menţinerea fondului trofic al solului la nivel optim fãră riscuri ambientale. La nivel mondial există puţine experienţe în regim staţionar cu amendarea solurilor acide, iar în cele existente factorul amendare nu prezintă mai multe graduări.

- Publicarea de articole în reviste de specialitate; -Comunicarea rezultatelor în cadrul unor manifestări ştiinţifice; -Participarea la reuniuni şi simpozioane ştiinţifice interne şi internaţionale; -Promovarea publică a informaţiilor ştiinţifice şi tehnologice prin organizarea de întâlniri cu fermierii, direcţiile agricole judeţene; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

15. ADER 1.5.4

Cercetări cu privire la influența diferitelor metode de lucrare a solului asupra gradului de îmburuienare, compoziției floristice a speciilor de buruieni, în culturile de câmp și dinamicii apei în sol la culturile de câmp

600.000 d.c.

90.225 225.564 171.429 112.782

-Identificarea de noi soluții de combatere integrată a buruienilor; -Secvențe agrotehnice privind prevenirea îmburuienării, necesare îmbunătăţirii performanţelor de producţie şi de calitate a culturilor de câmp; -Identificarea produselor de combatere chimică a speciilor de buruieni, inclusiv a celor noi apărute, în strânsă corelație cu noile concepte “prietenoase” cu mediul înconjurător;

Proiectul are drept scop identificarea de noi soluții de reducere a îmburuienării, prin măsuri agrotehnice asociate cu combaterea chimică, în contextul apariției de noi specii de buruieni și de noi produse chimice. Proiectul propune realizarea experiențelor care să permită identificarea unor soluţii tehnologice, prin cercetări efectuate în câmpul experimental şi cu ajutorul analizelor de laborator. Cercetările se vor desfăşura în experienţe polifactoriale ce vor cuprinde principalele culturi de câmp grâu, porumb, floarea soarelui, soia, mazăre, sisteme de lucrare a solului și scheme de erbicidare simple sau combinate. Prin

-Manifestări științifice, organizarea de întâlniri cu specialiştii agricoli, studenţi şi fermieri interesaţi de promovarea și aplicarea unei agriculturi performante; -Organizarea de loturi demonstrative; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

12

-Cuantificarea evoluției apei în sol, funcție de lucrările de pregătire și întreținere a solului.

analize de laborator se va determina gradul de infestare al solului cu buruieni, evaluarea compoziţiei floristice, modificarea însuşirilor solului privind regimul hidric şi indicii de calitate ai producției agricole finale.

16. ADER 1.5.5

Îmbunătățirea managementului de protecție a plantelor de cultură împotriva agenților de dăunare prin folosirea biopesticidelor și a preparatelor metabolice din plante pentru a preveni acumularea substanțelor nocive din pesticidele de sinteză

450.000 d.c.

67.669 169.173 128.572 84.586

-Îmbunătățirea tehnologiilor de combatere a dăunătorilor prin reducerea și eliminarea unor insecticide care afectează biodiversitatea ecosistemelor agricole și sănătatea umană; - Stabilirea eficacităţii unor metaboliţi extraşi din plante şi a unor bioinsecticide comerciale în controlul dăunătorilor în vederea utilizării practice în cadrul unor culturi organice din zona de nord a țării atât în sistem gospodăresc cât și în cadrul fermelor mari; -Publicarea unei cărți manual la încheierea ciclului experimental, cu tehnologii de combatere a dăunătorilor cu metaboliţi extraşi din plante şi a unor bioinsecticide comerciale; - Brevetarea a cel puțin unei tehnologii care se referă la combaterea dăunătorilor cu bioinsecticide.

Una dintre condiţiile de bază în sporirea producţiei la hectar o constituie protecţia plantelor în raport cu complexul de boli şi dăunători care atacă aceste plante. Controlul asupra populaţiilor dăunătoare care vizează plantele de cultură se realizează prepoderent cu insecticide chimice, care pe lîngă aspectele economice pozitive induc şi o serie de inconveniente riscante pentru sănătatea omului şi a mediului înconjurător. După folosirea intensivă a insecticidelor sintetice au apărut o serie de aspecte negative cum ar fi: contaminarea mediului, toxicitate pe speciile neţintă, afectarea sănătăţii omului, ceea ce a crescut interesul pentru mijloace naturale de control, inclusiv şi pentru cercetări ale unor noi surse de insecticide vegetale. Ca alternativă la insecticidele chimice de sinteză, obiectivul acestui proiect se referă la utilizarea ca insecticide a unor substanţe biologice extrase din plante prin diferite metode cu impact asupra comportamentului insectei, cu impact minim asupra mediului și care să nu afecteze sănătatea umană.

-Rezultatele științifice se vor publica în articole științifice cotate ISI, Institutul pentru Știința Informării și în reviste naționale și internaționale de largă circulație, în domeniu; - Pagină web cu baze de date la care vor avea acces toți fermierii interesați de aceste practici prietenoase cu mediul.

17. ADER 1.5.6

Identificarea de insecticide biologice compatibile cu sistemul integrat de prevenire și combatere a dăunătorului Tanymecus dilaticollis și dăunătorilor de sol din cultura de porumb

300.000 d.c.

45.113 112.782 85.714 56.391

-Identificarea de bioinsecticide entomopatogene pentru combaterea dăunătorului Tanymecus dilaticollis; -Studii de eficacitate biologică în condiții de câmp și laborator; -Studii privind efectul aplicării în masă a biopreparatelor fungice asupra microbiotei solului; -Identificarea de tulpini noi de microorganisme cu potențial patogen; -Elaborarea unor secvenţe tehnologice de combatere a răţişoarei porumbului, Tanymecus dilaticollis, cu insecticide biologice.

Creșterea suprafețelor de porumb afectate de rățișoara porumbului, Tanymecus dilaticollis, din cauza scăderii rezistenței porumbului față de atacul agenților de dăunare, ca urmare a schimbărilor climatice, precum și restricționarea aplicării unor pesticide chimice, fac necesară găsirea unor noi soluții care să asigure protecția culturilor în condiții de eficiență economică și ecologică. Utilizarea unor mijloace biologice de combatere reprezintă o alternativă la combaterea chimică. Proiectul vizează elaborarea unei secvențe tehnologice de combatere a acestui dăunător, compatibilă cu sistemul actual de protecție a culturii de porumb. Ipoteze favorabile: existența în colecția națională de entomopatogeni a unor microorganisme

-Publicarea articolelor științifice în reviste de specialitate; -Diseminarea rezultatelor către companiile care vor să investească în viitor în realizarea de bioinsecticide prin organizarea de întâlniri de lucru, broșuri pliante; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

13

autohtone, cu potențial insecticid față de Tanymecus dilaticollis și rezultatele unor cercetări care atestă capacitatea unor fungi entomopatogeni de a declanșa îmbolnăvirea în masă a populațiilor de Tanymecus dilaticollis și altor dăunători de sol din cultura de porumb.

OBIECTIVUL GENERAL 2: ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII PRODUCȚIEI CULTURILOR DE CÂMP, ÎN CONCORDANȚĂ CU CERINȚELE PIEȚEI ŞI A CONSUMATORILOR, PENTRU O MAI BUNĂ COMPETITIVITATE PE PIAȚA INTERNĂ ŞI INTERNAȚIONALĂ Obiectivul specific 2.1: Îmbunătățirea germoplasmei principalelor culturi privind potențialul genetic de a acumula componente de calitate esențiale 18. ADER

2.1.1 Crearea de soiuri de grâu de toamnă şi de primăvară destinate zonelor din Transilvania, Moldova şi vestul ţãrii, pentru panificaţie, cu capacitate ridicată de producţie, competitive pe plan internaţional

1.400.000 d.c.

210.526 526.316 400.000 263.158

-Crearea a două soiuri noi, mai productive şi îmbunătăţite din punct de vedere al indicilor de calitate; -Introducerea în testarea oficială la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, ISTIS, a 2 linii de grâu, corespunzãtoare zonei.

Obiectivul proiectului este identificarea unor genotipuri de grâu de toamnă/primavară care să fie superioare ca producţie faţă de soiurile actuale pe care urmează să le înlocuiască, să aibă parametri calitativi corespunzatori cerinţelor industriei de panificaţie, conţinut de gluten, minim 26%, conţinut de proteină în bob 13% şi în făină de 11,5%, deformarea glutenului, cu valori între 6 şi 12 mm, indice de cădere mai mare de 280 secunde şi cu o bună adaptabilitate la condiţiile pedo-climatice. Efectul economic al rezultatelor proiectului poate fi considerabil având în vedere că sporul de producţie realizat prin introducerea unui nou soi se obţine fără alte cheltuieli din partea unităţilor beneficiare, fiind astfel accesibil tuturor cultivatorilor, indiferent de puterea lor economică şi experienţa acestora.

- Publicarea de articole în reviste de specialitate; -Participare la simpozioane ştiinţifice interne şi internaţionale; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. -Potenţialii beneficiari ai proiectului sunt toate exploataţiile agricole din Transilvania, Moldova şi vestul ţării indiferent de mărime sau putere economică, totalizând o suprafață de cca. 600 mii hectare cultivate cu grâu, de pe care s-ar putea obţine o producţie de 3.500.000 tone, respectiv 45 % din producţia de grâu a României; -O altă categorie de beneficiari ai rezultatului proiectului sunt şi unităţile economice din industria de panificaţie, care vor beneficia de o materie primă corespunzătoare calitativ.

19. ADER 2.1.2

Crearea și promovarea unor genotipuri noi de orz şi orzoaică caracterizate prin însușiri superioare de adaptabilitate la diferite condiții de mediu, productivitate și

600.000 d.c.

90.225 225.564 171.429 112.782

-Crearea unei germoplasme noi, ȋmbunătățită, care să asigure creșterea eficienței culturii orzului și orzoaicei ȋn concordanță cu cerințele sectoarelor de procesare a materiei prime și de valorificare ȋn furajarea animalelor;

Crearea și promovarea unei germoplasme noi de orz și orzoaică, care să ȋnglobeze componente de calitate ȋmbunătățite, stabile ȋn variate condiții de mediu, vizează valorificarea cu eficiență sporită a potențialului agricol al Romȃniei. Cercetãrile vor avea două direcţii distincte:

-Diseminarea rezultatelor cercetării prin participarea la manifestări științifice și organizarea “Zilelor cȃmpului”; -Publicarea a două lucrări științifice și elaborarea de recomandări privind cultivarea, ȋn specific zonal, a orzului și

14

calitate cerute de industria alimentară și de zootehnie

-Introducerea ȋn testarea oficială la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, ISTIS, a 2-3 linii de perspectivă de orz și orzoaică, corespunzătoare obiectivelor proiectului; -Identificarea de genotipuri de orzoaică de primăvară tolerante la seceta indusă și valorificarea intensivă a acestora ȋn programele de ameliorare.

- crearea de genotipuri destinate industriei berii cu un conţinut de proteine cuprins între 9,5-12%, amidon peste 60% şi MMB minim 42 g; - crearea de genotipuri destinate furajării animalelor cu un conţinut de proteine cuprins între 11,5 şi 14,5%, amidon peste 60% MMB până la 42 g. Evaluarea potențialului cantitativ și calitativ al genotipurilor de orz și orzoaică, ȋn condiții diverse de experimentare, va permite promovarea celor mai corespunzătoare forme, cu efecte directe asupra optimizării raportului cerere-ofertă ȋn diversele areale de cultură ale țării noastre. Identificarea de genotipuri de orzoaică de primăvară cu rezistență superioară la stres hidric va determina, atȃt creșterea semnificativă a stabilității cantitative și calitative a recoltelor, cȃt și diversificarea accentuată a bazei genetice a lucrărilor de ameliorare.

orzoaicei de toamnă și de primăvară; -Elaborarea și diseminarea de pliante de prezentare a performanțelor cantitative și calitative ale noilor genotipuri; -Organizarea de loturi demonstrative; -Transferul către fermieri a rezultatelor obținute prin asigurarea nucleelor de sămȃnță din genotipurile identificate precum și cele nou create, ȋn vederea multiplicării și extinderii rapide ȋn cultură; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

20. ADER 2.1.3

Crearea de soiuri de secară de toamnă cu talie scurtă, rezistente la boli, cu însușiri superioare de panificație

300.000 d.c.

45.113 112.782 85.714 56.391

-Identificarea de forme fenotipice cu talie scurtă, rezistente la cădere și boli; - Obținerea de genotipuri de secară cu talie scurtă și potențial productiv și calitativ; -Testarea a 2 linii valoroase nou create în rețeaua I.S.T.I:S., Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, în vederea înregistrării ca soiuri.

Secara de toamnă se menține în structura cerealelor păioase din lume și din România, impunându-se prin importanța alimentară, furajeră, industrială, agrofitotehnică și prin posibilitatea utilizării eficiente a solurilor sărace și acide unde poate realiza producții egale și chiar mai ridicate decât cele înregistrate de grâu. Obiectivele care vor fi urmărite în cadrul acestui proiect sunt următoarele: - crearea de material inițial de ameliorare prin consangvinizare și hibridare; - reactivarea materialului de ameliorare existent prin continuarea procesului de ameliorare; - identificarea de genotipuri cu talie scurtă, rezistente la boli și cădere și cu potențial productiv și calitativ; - lărgirea biodiversității materialului de ameliorare existent privind principalele însușiri morfo-fiziologice talia plantei, rezistența la boli, prin consangvinizare, hibridare și selecție. Activitatea de ameliorare presupune folosirea consangvinizării și hibridării astfel încât va fi posibilă separarea unui spectru larg de forme fenotipice și genotipice, care vor sta la baza creării de linii valoroase în privința unor caractere și însușiri ca: talia scurtă,

-Sămânța nou creată va fi multiplicată şi se vor realiza loturi demonstrative în scopul informării fermierilor; -Elaborarea și diseminarea de pliante de prezentare a performanțelor cantitative și calitative ale noilor genotipuri; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

15

rezistență foarte bună la cădere, rezistență la atacul bolilor, calitatea îmbunătățită.

21. ADER 2.1.4

Crearea și identificarea unor genotipuri de floarea-soarelui cu însușiri superioare de calitate și rezistență complexă la factorii biotici şi abiotici şi rezistenţă genetică la erbicide totale aplicate postemergent

1.000.000 d.c.

150.376 375.940 285.714 187.970

-Îmbunătățirea germoplasmei de floarea soarelui, pentru calitatea uleiului, 85-90% conținut în acid oleic și 50-75% conţinut în diferiți tocoferoli; -Obținerea de genotipuri cu conținut ridicat de proteine; -Obținerea de genotipuri rezistente la principalele boli și la parazitul lupoaia, ceea ce permite realizarea de producții mari, semințe sănătoase și ulei de calitate; - Obținerea a 3 linii cu androsterilitate citoplasmatică și 4-5 linii restauratoare de fertilitate; - Înscriere pentru testare la ISTIS, Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor a 3-4 hibrizi experimentali performanți.

Identificarea de linii parentale și hibrizi și crearea de material genetic nou, care, pe fondul, inclusiv al rezistenței la erbicide, de tip imidazolinone sau de tip sulfonilureic, să cumuleze gene responsabile pentru niveluri semnificativ superioare celor actuale, privind: capacitatea de producție, conținutul semințelor în ulei și calitatea diversificată a acestuia, conținutul în proteine, rezistența sau toleranța la patogenii care induc boli de importanță economică majoră, mană, pătare brună, putregai alb, putregai cenușiu, precum și la cele mai virulente rase ale parazitului lupoaia. Se vor obține cel puțin 3 linii cu androsterilitate citoplasmatică și 4-5 linii restauratoare de fertilitate, care vor permite realizarea unor hibrizi performanți, care să posede caracteristicile menționate. Se vor utiliza surse de gene, obținute prin hibridări interspecifice sau aflate în colecție și selecția asistată de markeri moleculari, pentru rezistență la mană, lupoaie și erbicide.

-Organizarea de loturi experimentale, în diferite zone de cultură pentru floarea - soarelui, din țară, cu hibrizii obținuți și invitarea fermierilor pentru vizită; - Publicarea în diferite reviste de specialitate a rezultatelor cercetărilor; -Producerea de semințe, din formele parentale ale hibrizilor obținuți, în scopul extinderii rapide în ferme; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

22. ADER 2.1.5

Crearea de soiuri de in, cânepă și bumbac cu producții mari de tulpini și sămânță, cu conținut ridicat în fibre și ulei și grad ridicat de adaptabilitate la condițiile de mediu

900.000 d.c.

135.338 338.346 257.143 169.173

-Identificarea și crearea de noi genotipuri de in pentru ulei și pentru fibre, cu indici de calitate superiori și pretabilitate crescută diversității modalitătilor de utilizare a recoltelor în industria vopselurilor și biopolimerilor, industria alimentară; -Identificarea și crearea de noi genotipuri de cȃnepă monoică și dioică, cu pretabilitate crescută, atȃt pentru cultura principală, cȃt și succesivă, cu performanțe agronomice și de calitate ȋmbunătățite, adaptate diferitelor sisteme culturale aplicate diferențiat pentru producerea de tulpini, respectiv sămȃnță; -Identificarea surselor genetice în vederea ameliorării și creării de linii și soiuri de bumbac adaptate cultivării condițiilor din România;

Ȋn cadrul proiectului se urmărește identificarea și crearea de noi genotipuri cu performanțe agronomice și de calitate astfel: -la inul de ulei și inul de fibre - stabilitate sporită a recoltelor, ȋn contextul schimbărilor climatice, conținut superior al soiurilor actuale ȋn ulei și respectiv fibră, cu ȋnsușiri calitative ȋmbunătățite ale acestora; - la cânepa monoică și dioică - precocitate ȋmbunătățită, adaptabilitate ridicată la specificul sistemelor culturale aplicabile, actuale și inovatoare, producții ridicate de tulpini și respectiv sămȃnță, stabilitate sporită a recoltelor, menținerea conținutului ȋn THC tetra-hydro-cannabinol sub plafonul de 0,2%. Evaluarea potențialului cantitativ și calitativ al noilor genotipuri, ȋn condiții diverse de experimentare, va permite promovarea celor mai corespunzătoare forme, cu efecte directe asupra optimizării raportului cerere-ofertă ȋn diversele areale de cultură ale țării noastre.

-Participarea cu lucrări la manifestări științifice și organizarea “Zilelor cȃmpului”; - Elaborarea și diseminarea de pliante de prezentare a performanțelor cantitative și calitative ale noilor genotipuri; Publicarea a două lucrări științifice și elaborarea de recomandări privind valorificarea rezultatelor obținute; -Organizarea de loturi demonstrative; -Transferul către fermieri a rezultatelor obținute prin asigurarea nucleelor de sămȃnță din genotipurile identificate, ȋn vederea multiplicării și extinderii rapide ȋn cultură;

16

-Introducerea ȋn testarea oficială la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, ISTIS, a minimum unei forme specializate pe fiecare specie de perspectivă.


23. ADER 2.1.6

Cercetări privind crearea și identificarea unor genotipuri de orz și/sau orzoaică de toamnă cu pretabilitate superioară pentru producerea sucului de orz verde

850.000 d.c.

127.820 319.549 242.857 159.774

-Crearea, identificarea și selecția unor genotipuri de orz și/sau orzoaică de toamnă, diversificate din punct de vedere morfologic; -Testarea genotipurilor de orz și/sau orzoaică de toamnă în condiții diferite de cultivare - plantă premergătoare leguminoasă și densități variabile; - Evaluarea multianuală a cantității și a randamentului biomasei genotipurilor analizate; -Analiza cantitativă a sucului de orz și/sau orzoaică de toamnă, a proprietăților biochimice și capacității antioxidante ale acestuia; -Introducerea în testarea oficială în rețeaua Institutului de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, ISTIS, a 2 linii noi de perspectivă pentru orz și/sau orzoaică de toamnă, cu însușiri calitative ale sucului de orz verde, în vederea înregistrării și brevetării; -Cerere de brevet de invenție pentru metoda de obținere a sucului de orz verde din orz și/sau orzoaică de toamnă.

Orzul și/sau orzoaica este o cereală bogată în enzime, vitamine, minerale şi aminoacizi, cu calități nutritive deosebite pentru organismul uman. În stare verde conține minerale - calciu, magneziu, fier, potasiu, mangan, cupru, fosfor, iod, zinc, vitamine - A, B1, B2, B6, B12, C, E, K, toţi aminoacizii esenţiali, clorofilă și multe enzime active. Cantitativ, din planta verde, 23% reprezintă proteina digerabilă ceea ce îl face perfect pentru organismul uman, cu efect fortifiant asupra organismului. Proiectul va fi implementat prin următoarele activități: - crearea și identificarea de genotipuri care să asigure din punct de vedere cantitativ o biomasă corespunzătoare la recoltare, în faza în care plantele ating ȋnălțimea de 25-30 cm, ȋn vederea optimizării rezultatelor procesului de obținere a sucului de orz verde; - testarea genotipurilor la densități diferite de boabe germinabile/m2, fără aport de îngrășăminte chimice în primăvară, după mazăre ca plantă premergătoare; - evaluarea biomasei pe m2, în vederea stabilirii randamentului în masă verde a genotipurilor și în suc de orz verde, funcție de condițiile de cultivare; - multiplicarea genotipurilor de orz și/sau orzoaică de toamnă testate, în vederea asigurării necesarului de semințe aferent înfiinţării următoarelor culturi; - identificarea genotipurilor care prezintă o capacitate îmbunătățită cu minimum 10% din punct de vedere al capacității de neutralizare a radicalilor peroxil de cel puțin 5500-6000 TE/l, TE = Trolox Equivalents = 1uM Trolox, și/sau sub aspectul conținutului în proteină totală, între 0,6-1,2%; Având în vedere proprietățile sucului de orz și/sau orzoaică verde, crearea, identificarea și evaluarea potențialului genotipurilor de orz și/sau orzoaică de toamnă va conduce la promovarea unor materiale

Diseminarea rezultatelor proiectului se va realiza prin: - 2 lucrări ştiinţifice care vor fi prezentate în cadrul unor simpozioane/conferințe internaționale/naţionale; - 2 articole ştiinţifice care vor fi publicate în reviste de specialitate; -materiale de promovare a rezultatelor, poster și pliant; - organizarea a 3 întâlniri de lucru cu părţile intersate; -2 broşuri cu rezultatele obținute în cadrul proiectului; -Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului.

17

biologice îmbunătățite, ca biomasă, cu o calitate superioară a sucului de orz verde.

Obiectivul specific 2.2: Management al culturilor şi sisteme de protecția plantelor pentru minimizarea acumulării de compuşi toxici sau potențial dăunători şi care să favorizeze acumularea de componente cu efecte favorabile asupra sănătății umane 24. ADER

2.2.1 Cercetări privind impactul utilizării insecticidelor neonicotinoide asupra plantelor și produselor agricole ale culturilor de interes melifer, albinelor și produselor stupului și elaborarea de sisteme de combatere integrată a dăunătorilor de sol la culturile de interes melifer

2.400.000 d.c.

360.902 902.256 685.714 451.128

- Studiu de impact al măsurilor biologice, agrotehnice, chimice şi fizice integrate în sistemul de combatere asupra populaţiei de insecte dăunătoare din culturile de rapiţă, floarea soarelui și porumb; - Model experimental privind determinarea eficacităţii unor noi insecticide chimice şi biologice, aplicate la sămânţă şi prin tratamentul pe vegetaţie; - Studiu privind pragurile critice pentru apariţia şi atacul dăunătorilor de sol la culturile agricole din toate zonele de cultură a acestor specii; - Studii privind eficacitatea noilor insecticide utilizate asupra artropodofaunei prădătoare și polenizatoare; - Studiul remanenței insecticidelor sau a radicalilor toxici din insecticide în podusele agricole destinate consumului uman și furajer precum și în produsele stupului – miere și polen; - Proceduri privind evaluarea eficacităţii sistemului de protecţie integrată în reducerea pierderilor de recoltă la culturile de rapiţă, floarea soarelui și porumb; - Proceduri de eșantionare și determinarea reziduurilor de insecticide neonicotinoide în principalele produse apicole – miere și polen; - Maparea – elaborarea hărţilor de risc pentru dăunătorii de sol, viermi

Proiectul îşi propune să realizeze un sistem de monitorizare a dăunătorilor de sol - viermi sârmă, gândacul pământiu, purici de pământ, răţişoara porumbului şi a atacurilor produse de aceştia la culturile de interes melifer rapiţă, floarea soarelui și porumb, precum și elaborarea unui sistem integrat de prevenire şi reducere a pierderilor de recoltă care să asigure protecţia culturilor prin interzicerea utilizării neonicotinoidelor în tratamentul seminţei. Sistemul integrat de prevenire şi combatere include: - mijloace biologice - experimentarea unor bioinsecticide pe bază de microorganisme entomopatogene, tulpini autohtone izolate din focare epizootice naturale, în vederea limitării populațiilor dăunătoare sub Pragul Economic de Dăunare; - măsuri agrotehnice – având în vedere rotaţia culturii, tipul de sol, fertilizarea, lucrările solului, sămânţa şi semănatul, soiul şi hibridul folosit, lucrările de întreţinere; - măsuri chimice - experimentarea unor insecticide noi în tratamentul seminţei, care să le înlocuiască pe cele din grupa neonicotinoidelor, dar şi stabilirea eficacităţii unor insecticide aplicate în timpul perioadei de vegetație pentru reducerea populaţiei dăunătoare sub Pragul Economic de Dăunare; - măsuri fizice - care constau în tocarea şi mărunţirea resturilor vegetale rămase după recoltare cu rol în reducerea populaţiei de insecte dăunătoare care hibernează în interiorul acestora. Albinele melifere, Apis mellifera L., sunt de o importanță majoră în polenizarea plantelor/culturilor entomofile, având un rol vital în menținerea biodiversității și echilibrului ecosistemelor, datorită adaptărilor specifice ce țin de biologia speciei. În România, ca și în multe țări din lume, au apărut numeroase depopulări de albine care se presupune a fi rezultatul asociat al utilizării unor insecticide

- Elaborarea şi publicarea de lucrări ştiinţifice cu rezultatele obţinute în proiect; - Organizarea de mese rotunde, vizite şi demonstraţii în câmpurile experimentale; - Participarea la simpozioane, conferinţe; - Validarea rezultatelor în loturi demonstrative în cadrul sectorului de dezvoltare a unităţilor partenere în proiect, dar şi în exploataţii agricole zonale; - Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; - Diseminarea Ghidului de bune practici privind protecția albinelor la aplicarea tratamentelor fitosanitare la culturile de interes melifer; - Disemenarea rezultatelor experimentale privind urmele reziduurilor de produse insecticide în produsele agricole și apicole către operatorii economici implicați în filierele de produs specific, respectiv fermieri, apicultori și consumatori.

18

sârmă, gândacul pământiu, purici de pământ, răţişoara porumbului; - Elaborarea de sisteme de combatere integrată a dăunătorilor de sol la culturile de interes melifer, funcție de zonare și a hărților de risc; - Realizarea unor studii de impact asupra depopulării și mortalității albinelor din România la principalele culturi melifere: rapiță, porumb și floarea soarelui, prin efectuarea de analize specifice pentru identificarea reziduurilor unor neonicotinoide autorizate în albine adulte vii și moarte, în puiet și în produsele stupului; - Ghid de bune practici privind protecția albinelor la aplicarea tratamentelor fitosanitare la culturile de interes melifer.

neurotoxice cu alte cauze de natură exogenă sau endogenă. În acest context, sunt necesare studii de impact al substanțelor autorizate pentru combaterea unor dăunători ai speciilor cultivate melifere, pentru a asigura sănătatea familiilor de albine, dar și monitorizarea sănătății mediului, albina fiind utilizată ca biosenzor de calitate a mediului. De asemenea, sunt necesare studii privind determinarea reziduurilor de insecticide neonicotinoide în produsele agricole și apicole implicate în filierele de produs specifice.

OBIECTIVUL GENERAL 3: DEZVOLTAREA DE CERCETĂRI FUNDAMENTALE, ÎN SCOPUL DESCHIDERII DE NOI CĂI DE PROGRES ÎN CERCETAREA APLICATIVĂ

Obiectivul specific 3.1: Dezvoltarea cercetărilor de genetică, genetică moleculară, genomică şi proteomică, pentru deschiderea de noi orizonturi în ameliorarea viitoarelor soiuri

25. ADER 3.1.1

Identificarea, evaluarea diversităţii genetice la nivelul germoplasmei de porumb prin metode clasice şi cu markeri moleculari și utilizarea lor ca material inițial pentru obținerea de hibrizi performanţi

800.000 d.c.

120.301 300.752 228.571 150.376

-Identificarea unor hibrizi între linii surori, “sister line”, respectiv hibrizi între linii diferite din punct de vedere genetic care să conducă la creștera producției, calității și stabilității acesteia; -Sporirea producției cu cel puțin 10% la formele parentale materne ale hibrizilor simpli omologați prin încrucișarea formei materne cu o linie înrudită cu aceasta, realizându-se un oarecare heterozis între cele 2 linii înrudite.

Diversitatea fenotipică și în mod deosebit diversitatea genetică a formelor parentale constituie una din cauzele determinante ale exprimării heterozisului la hibrizii de porumb. Diferențierea liniilor consangvinizate de porumb în scopul aprecierii gradului de înrudire și clasificării acestora în grupe de germoplasmă se face prin diferite metode respectiv metoda genetică care are ca element discriminatoriu nivelul de heterozis după producția de boabe, realizată în încrucișări sistemice de tip top - cross sau dialel și metode bazate pe tehnologii biochimice și moleculare.

-Elaborarea şi publicarea de lucrări ştiinţifice cu rezultatele obţinute în cadrul proiectului; -Producerea de sămânță din noii hibrizi pe o suprafață cât mai mare pentru a asigura extinderea rapidă în producție; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

Obiectivul specific 3.2: Explorarea a noi căi de scurtare a perioadei de creare de soiuri 26. ADER

3.2.1 Accelerarea progresului genetic pentru rezistența sau toleranța la unii factori biotici și abiotici de

850.000 d.c.

127.820 319.549 242.857

-Metode de lucru optimizate, tehnologii optimizate pentru evidențierea unor gene importante pentru performanța grâului;

Grâul reprezintă o cultură importantă pentru omenire, iar realizarea unor producții care să satisfacă necesarul reprezintă o mare provocare pentru cercetători, provocare ce este mult îngreunată de schimbările climatice dar și de faptul că este o specie alohexaploidă

-Elaborarea şi publicarea de lucrări ştiinţifice cu rezultatele obţinute prin derularea proiectului;

19

mediu importanți pentru cultura grâului, prin elaborarea unor modalități de selecție timpurie cu ajutorul markerilor moleculari

159.774 - Implementare tehnologie nouă-KASP (“Kompetitive Allele Specific PCR”); - Genotipuri, elite de grâu cu progres genetic privind rezistența sau toleranța la unii factori biotici și abiotici importanți pentru cultura grâului.

cu un genom vast și extrem de complex. Însã, aceste limitări pot fi depăşite utilizând tehnologia markerilor moleculari, conducând la posibilitatea selecţiei indirecte a caracterelor de interes prin strategia selecţiei asistată de markeri. Scopul proiectului constă în identificarea de genotipuri cu haplotipuri favorabile pentru rezistență sau toleranță la stresul hidric, arșiță, rugini, viroze, mălură, fuzarioză, septorioză, calitate și producție, cu ajutorul markerilor moleculari și elaborarea schemelor de selecție timpurie a acestor allele în programul de ameliorare a grâului. Rezultatele acestui proiect vor deschide noi perspective de accelerare a progresului genetic în ameliorarea grâului.

-Organizarea de mese rotunde, vizite şi demonstraţii în câmpurile experimentale; -Participarea la simpozioane, conferinţe cu lucrări științifice în care sunt prezentate rezultatele obținute în proiect; -Punerea la dispoziția amelioratorilor a genotipurilor selectate, publicații, rapoarte; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

Obiectivul specific 3.3: Dezvoltarea cercetărilor de fiziologie şi de formare a calității şi a producției, pentru identificarea de noi căi de îmbunãtãțire 27. ADER

3.3.1 Influenţa zincului asupra calităţii de panificaţie a grâului de toamnă și de primăvară

2.000.000 d.c.

300.751 751.880 571.429 375.940

- Elaborarea a minimum două variante tehnologice de management al calității de panificație, prin care să se îmbunătățească conținutul în zinc asimilabil al producției de grâu de toamnă și de primăvară; -Modalitățile de creștere a zincului asimilabil în boabe de grâu, funcție de subspecie, tip de soi; -Ghid de bune practici privind creșterea calității de panificație a grânelor de toamnă și de primăvară din punct de vedere a conținutului de zinc asimilabil.

Proiectul va fi abordat prin intermediul experimentărilor multifactoriale care să permită determinarea calității de panificaţie a soiurilor de gâu de toamnă și de primăvară prin analize specifice de compoziție chimică. Pe parcursul vegetației se vor determina parametrii de creșterea plantelor, conținutul de zinc în diferitele organe ale plantei rădăcină, tulpină, frunze, spic, bob integral și diferitele părți ale bobului; se vor face de asemenea determinări privind conținutul de zinc asimilabil din produsul principal și subrodusele procesului de morărit și modul în care zincul prezent în făinurile rafinate și integrale se regăsește în produsele finite pâine, diferite produse de panificație. Principalul factor de variație în afara subspeciilor de grâu de toamnă sau de primăvară va fi soiul, urmând a fi testate soiuri autohtone și soiuri din zonele în care prezența unui conținut ridicat de zinc asimilabil în boabe, se pune cu prioritate - Orientul Mijlociu, Orientul Indepartat, Nordul Africii. Se va urmări modul de formare al producției, influența fenofazelor de formare a producției, influența factorilor ambientali asupra mecanismelor fiziologice de formare a bobului.

-Punerea la dispoziția cultivatorilor de grâu din România, în mod deosebit a celor care valorifică grâul în piața mondială, în zonele afectate de carența în zinc asimilabil a verigilor tehnologice de cultură, a modalitățolor de creștere a zincului asimilabil din boabe, făină și subproduse; -Organizarea de mese rotunde, conferințe și simpozioane interne și internaționale; -Publicarea unei lucrări științifice recunoscute indexată BDI, Baza de Date Internațională și a unei lucrări științifice cotată ISI, Institutul pentru Știința Informării, publicarea de articole în reviste de specialitate naționale și internaționale de largă circulație; -Se vor realiza rapoarte în atenția organizațiilor profesionale și interprofesionale, a autorităților

20

publice centrale și locale interesate; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

28. ADER 3.3.2

Cercetări privind perfecționarea tehnologiilor de semănat la culturile succesive sau duble de porumb, floarea soarelui, soia și cânepă de fibră și semințe

300.000 d.c.

45.113 112.782 85.714 56.391

-Noi tehnologii sau noi secvenţe tehnologice pentru dezvoltarea culturilor succesive în condiții de irigare, dar și în condiții de neirigare pentru porumb, floarea soarelui, soia și cânepă de fibră și semințe; -Studii complexe și de serie cu condiții pedoclimatice diferite în scopul stabilirii principalelor elemente ale tehnologiilor pentru realizarea de culturi succesive.

În România există suprafeţe arabile mari care întrunesc condiții pedoclimatice favorabile pentru culturi succesive. Cercetările vor include diferite variante de culturi succesive sau duble, simple sau asociate la porumb, floarea soarelui, soia și cânepă de fibră și semințe. Acestea au drept scop elaborarea de noi secvenţe tehnologice sau tehnologii care să conducă la creşterea rentabilităţii fermelor. Cercetările vor include principalele elemente de tehnologie de cultură: asolamentul, sistemul de lucrare a solului, sistemul de fertilizare, semănatul, lucrările solului şi recoltarea.

-Diseminarea rezultatelor prin organizarea de vizite ale fermierilor în câmpurile experimentale; -Prezentarea rezultatelor în emisiuni de specialitate pe posturi de radio și TV; -Elaborarea de broşuri şi pliante; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

29. ADER 3.3.3

Cercetări în vederea elaborării tehnologiilor culturilor verzi, prioritar prin amestecuri de specii, cu maximizarea impactului favorabil al acestora asupra ecosistemului constituit din principalele culturi de câmp grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiţă de toamnă, în contextul implementării normelor europene privind condiţionalităţile de mediu şi de asigurare a biodiversităţii, inclusiv prin crearea de zone de interes ecologic

600.000 d.c.

90.226 225.564 171.429 112.781

-Stabilirea speciilor cu pretabilitate crescută pentru realizarea culturilor verzi; -Optimizarea verigilor tehnologice, a momentului și metodelor de incorporare a culturilor verzi, care măresc producţia de biomasă vegetală și cresc eficiența utilizării acesteia; -Cuantificarea influenţei culturilor verzi asupra regimului apei în sol, dinamicii şi structurii populațiilor de buruieni, precum şi asupra necesarului de ȋngrăşăminte pentru culturile principale, postmergătoare; -Elaborarea unui ghid de bune practici, cu includerea a câte două variante tehnologice la principale culturi de cȃmp țintă, grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiţă de toamnă.

În România, deşi a existat interes pentru realizarea de culturi verzi, utilizate în formarea covorului vegetal, a culturilor de acoperire sau ca îngrăşământ verde, au fost întreprinse puţine cercetări în acest domeniu. Proiectul vizează îmbogățirea bazei de date ştiinţifice a domeniului, având ca finalitate utilizarea celor mai potrivite specii de plante care, prin utilizarea secvenţelor tehnologice optimizate, să asigure succesul economic și tehnic al acestei practici. În vederea elaborării de secvenţe tehnologice specifice, principalele aspecte urmărite vor fi: - evaluarea potențialului de pretabilitate pentru ȋnființarea de culturi verzi, precum și a zonelor cu strat vegetal, ȋn concordanță cu definirea oficială a acestora, a unui set de specii de plante recomandate pentru asemenea utilizări; - configurarea a diferite variante tehnologice și elaborarea unui studiu comparativ al efectelor aplicării acestora asupra ȋnsușirilor fizico-chimice ale solurilor, dinamicii și structurii floristice a ȋmburuienării, precum și asupra necesarului de inputuri tehnologice. Pentru structurarea variantelor experimentale care urmează a fi testate se vor avea ȋn vedere, atȃt cerințele exprese ale Regulamentelor UE emise ȋn domeniu, cȃt

-Organizarea de ateliere de lucru la lansarea și închiderea proiectului; -Distribuirea de materiale de informare și comunicate de presă pe parcursul desfășurării proiectului; -Participarea la târguri și expoziții cu rezultatele obținute în cadrul proiectului; - Participarea cu comunicări la manifestări științifice; - Publicarea de articole științifice și comunicate de presă; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

21

și necesitatea formulării de recomandări bazate pe date experimentale certe.

OBIECTIV GENERAL 4: DEZVOLTAREA CERCETĂRILOR DE AMELIORARE GENETICĂ LA CARTOF PRIN NOI ABORDĂRI GENOMICE ŞI BIOTEHNOLOGICE, CU SCOPUL OBŢINERII DE NOI GENOTIPURI CARE SĂ CORESPUNDĂ EXIGENŢELOR ACTUALE ŞI DE PERSPECTIVĂ PRIVIND PRODUCEREA DE ALIMENTE MAI SĂNĂTOASE, DE CALITATE SUPERIOARĂ, PRETABILE ȘI AGRICULTURII ECOLOGICE ȘI PRODUCERII DE BIOCOMBUSTIBILI ȘI CARE SĂ PERMITĂ UTILIZAREA UNOR NOI METODE TEHNOLOGICE PROTECTIVE FAȚĂ DE MEDIU, CU POTENŢIAL DE CONSERVARE ŞI REGENERARE A RESURSELOR NATURALE Obiectivul specific 4.1: Îmbunătăţirea calităţii producţiei, mărirea diversităţii şi realizarea de genotipuri rezistente la stresul biotic şi abiotic, cu însuşiri speciale, antioxidanţi, vitamine, aminoacizi esenţiali, pretabile pentru diverse folosinţe, inclusiv industrializare 30. ADER

4.1.1 Obţinerea de soiuri noi de cartof cu capacitate superioară de răspuns la stresul abiotic şi biotic prin utilizarea determinismului genetic al unor caractere de toleranţă

1.000.000 d.c.

150.376 375.940 285.714 187.970

-Caracterizarea fenotipică a 4-6 forme parentale, a 2-3 combinaţii hibride, în cadrul fiecărei combinaţii fiind obţinute 50-100 genotipuri; -Realizarea a minim 40-60 paşapoarte genetice; -Stabilirea pe baza corelaţiilor genetice şi a însuşirilor agronomice a 2-3 genotipuri cu caracteristici superioare de rezistență la stresul biotic și abiotic; - Maximizarea activităţii de hibridare prin folosirea ca forme parentale a unor genotipuri cu determinismul genetic stabilit; -Optimizarea programului de ameliorare a cartofului în România prin utilizarea determinismului genetic al caracterelor de toleranţă la stresul termohidric şi mana cartofului; - Introducerea în etapele de selecţie a 2-3 linii valoroase, în vederea omologării ca soiuri.

Obţinerea de soiuri noi adaptate condiţiilor climatice cu un grad ridicat de adversitate în exprimarea potenţialului genetic al noilor creaţii de ameliorare şi care să răspundă cerinţelor în dinamică ale pieţei, impune creşterea acurateţei şi siguranţei în cadrul schemelor de selecţie aplicate. Maximizarea activităţii de hibridare se va realiza prin efectuarea de experienţe în vederea identificării determinismului genetic în controlul unor caractere dorite de tipul toleranţei la stresul termo-hidric şi mană. Se vor utiliza forme parentale ale căror descendenţe hibride se vor găsi în anul 2019 în etapa de populaţii vegetative - 2, la care vor fi determinate caracterele fenotipice, agronomice şi de aspect cultural. Pe genotipuri provenite din formele parentale şi combinaţiile hibride luate în studiu se vor face determinări privind structura genetică prin analize de laborator, în scopul identificării unor corelaţii pozitive între diferitele secvenţe de alele şi caracterele de toleranţă. După parcurgerea tuturor etapelor de selecţie, se preconizează promovarea unor soiuri noi cu caracteristici de toleranţă la stres termohidric şi mană evidenţiate, care vor aduce beneficii cultivatorilor de cartof prin diminuarea consumului de pesticide, a apei şi a fertilizanţilor aplicaţi.

-Diseminarea rezultatelor prin organizarea de mese rotunde cu alte unităţi implicate în ameliorarea cartofului şi fermierii interesaţi şi publicarea în reviste de specialitate; -Genotipurile promovate vor fi introduse într-o schemă de selecţie în care vor fi implicate unitățile de cercetare în domeniu şi fermierii interesaţi; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

OBIECTIVUL GENERAL 5: PRODUCEREA DE CARTOF DE SĂMÂNŢĂ DIN CATEGORIILE SUPERIOARE LA SOIURILE SOLICITATE DE PIAŢĂ ŞI LA NOILE CREAŢII ÎN CURS DE IMPLEMENTARE Obiectivul specific 5.1: Îmbunătăţirea metodelor de producere a cartofului pentru sămânţă din categorii biologice superioare prin noi tehnici, inclusiv de biotehnologii 31. ADER

5.1.1 Cercetări privind controlul virotic la cartoful pentru sămânţă şi studiul

600.000 d.c.

90.226 225.563

-Metodă de identificare a plantelor infectate;

Pagubele semnificative provocate fermierilor de către unele virusuri nou apărute Potato Aucuba Mozaic Virus, PotatoMop Top Virus, Tobacco Necrosis Virus, impun luarea unor măsuri urgente pentru a împiedica apariţia şi

-Organizarea de loturi demonstrative; -Întâlniri pe tot fluxul de producere a cartofului în

22

comportării unor linii şi soiuri româneşti de cartof la noi virusuri cu potențial dăunător ridicat în contextul schimbărilor climatice

171.429 112.782

-Listă de soiuri româneşti şi linii cu rezistenţă ridicată faţă de virusurile testate; -Cerere de brevet de invenţie pentru metodă rapidă de identificare a plantelor infectate.

răspândirea acestor viroze. Datorită agresivităţii tulpinilor virale, unele soiuri care până în prezent erau considerate rezistente la virusuri, au trecut în categoria celor sensibile, cultivarea unor astfel de genotipuri conducând la pagube cantitative şi calitative. Pagubele menţionate pot fi prevenite prin adoptarea unui sistem de protecţie adecvat şi eficient şi prin utilizarea unor linii şi soiuri de cartof cu rezistenţă ridicată faţă de infecţia cu virusuri mai puţin cunoscute în prezent în ţara noastră. Implementarea unei metode simple de testare a culturii de cartof în timpul vegetaţiei, utilizând kit-uri rapide şi a unor produse specifice ce permit identificarea în timp util a focarelor de infecţie cu anumite virusuri ale căror simptome nu se pot observa vizual. Cercetările se vor efectua în spaţii închise şi izolate utilizând 10 linii de ameliorare şi soiurile româneşti: Christian, Roclas, Sevastia, Braşovia, Castrum, Marvis, Azaria, Cosiana, Cezarina şi Ervant şi 5 soiuri străine: Bellarosa, Riviera, Sante, Blue Congo şi Carrera. Se vor face teste virotice înainte şi după inoculare cu izolate virale, minim 2500 teste pe an. Se vor monitoriza datele climatice şi se vor face teste virotice în loturile experimentale şi demonstrative. Se va elabora o aplicaţie web de informare a fermierilor privind evoluţia spaţială şi temporală a virusurilor cu potențial dăunător ridicat şi avertizarea în cazul apariţiei unor condiţii favorabile pentru extinderea virozelor şi a unor populaţii de afide vectoare, simptome specifice ale unor boli virotice la cartof, măsuri de control, lucrări de combatere vectori. Identificarea genotipurilor rezistente la noile virusuri prezente în ţara noastră constituie o necesitate pentru producătorii de cartof şi pentru organele de decizie care stabilesc politicile adecvate de producere a cartofului, structura de soiuri, orientarea producţiei de cartof din România.

vederea informării producătorilor cu privire la aplicaţia web de informare a fermierilor privind evoluţia spaţială şi temporală a virusurilor cu potențial dăunător ridicat, creşterea încrederii fermierilor în soiurile româneşti rezistente la bolile virotice; -Workshop-uri, mese rotunde, instruiri, cursuri de formare profesională; -Publicarea unei lucrări științifice recunoscute indexată BDI, Baza de Date Internațională și a unei lucrări științifice cotată ISI, Institutul pentru Știința Informării, publicarea de articole în reviste de specialitate naționale și internaționale de largă circulație; -Pagină web de informare a fermierilor şi producătorilor de cartof pentru sămânţă privind virusurile cu potenţial dăunător ridicat, simptomele induse, modalităţi de identificare rapidă a plantelor infectate, măsuri de control, lucrări de combatere vectori.

32. ADER 5.1.2

Cercetări privind producerea de minituberculi în condiţii de izolare specifice

450.000 d.c.

67.669 169.173 128.572 84.586

-Modernizarea şi elaborarea tehnologiei de producere a minituberculilor de cartof pornind de la multiplicarea “in vitro”; -Extinderea în cultură într-un timp mai scurt a soiurilor româneşti Marvis

Pentru realizarea unor producţii mari şi de calitate superioară, o deosebită importanţă o are folosirea în cultură a unui material iniţial cu valoare biologică ridicată, sănătos, care să-şi păstreze caracterele şi însuşirile de soi şi să prezinte rezistenţă la boli şi dăunători. Metodele actuale permit introducerea rapidă

-Diseminarea materialului biologic obţinut către cultivatorii de cartof; -Editarea tehnologiei de obţinere a minituberculilor de

23

şi Castrum, cu însuşiri agronomice valoroase; -Asigurarea într-un timp mult mai scurt a necesarului de sămânţă pentru soiurile de cartof româneşti Marvis şi Castrum; -Producerea a minimum 700 minituberculi/soi.

în producţie a soiurilor noi româneşti, cerute pe piaţa internă. Etapa premergătoare obţinerii minituberculilor în spaţii protejate tip “insect proof“ o reprezintă tehnica de înmulţire “in vitro”, în condiţii aseptice, pe medii nutritive artificiale. Materialul biologic utilizat constă în soiuri româneşti de cartof. Pentru îmbunătăţirea calităţii materialului de plantat, sub aspect biologic şi fitosanitar, se impune găsirea unor noi soluţii tehnologice, eficiente şi profitabile din punct de vedere economic, având ca scop final obţinerea unor producţii constante şi de calitate. În cadrul proiectului avem ca principal obiectiv modernizarea sistemului „insect-proof”, care să prezinte condiţii controlate de temperatură, umiditate pentru buna producere a minituberculilor în număr ridicat. Se vor utiliza pentru mărirea spaţiului de creştere şi dezvoltare a minituberculilor, ghivece de dimensiuni mai mari de 1,5 l. Substratul nutritiv va fi constituit din: 30 % turbă roşie, 70% turbă neagră, granulaţie 0-7 mm, pH - 5,5-6,0, nivel de fertilizare - 0,8 kg /m3, de asemenea, se va adăuga perlit cu granulaţie mare pentru butăşire, 4-6 mm.

cartof în spaţii “insect proof“ în pliante şi broşuri; -Diseminarea rezultatelor obţinute prin participarea la conferinţe; -Publicarea rezultatelor obţinute în reviste de specialitate; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

Obiectivul specific 5.2.: Îmbunătăţirea strategiilor de control şi supraveghere a calității cartofului pentru sămânţă 33. ADER

5.2.1 Cercetări privind perfecţionarea sistemului de monitorizare, prevenire şi control a principalelor boli bacteriene şi dăunători de carantină care afectează producerea cartofului în România, Clavibacter, Ralstonia, Synchitrium endobioticum Dithylenchus sp.

800.000 d.c.

120.301 300.752 228.571 150.376

-Studiu privind stadiul actual al organismelor de carantină fitosanitară la cartof, Clavibacter, Ralstonia, Synchitrium endobioticum, Dithylenchus sp.; -Bază de date cu agenţii economici autorizaţi în producerea şi multiplicarea cartofului pentru sămânţă la nivel naţional; -Rezultate privind rezistenţa noilor soiuri de cartof create în ţara noastră, a soiurilor din import, precum şi a liniilor în curs de ameliorare la Synchitrium endobioticum, patotipul comun D1; -Rezultate privind noile rase fiziologice de râie neagră, mult mai agresive faţă de rasa iniţială D1,

Putregaiul inelar Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus, putregaiul brun Ralstonia solanacearum şi nematodul tuberculilor de cartof, Ditylenchus destructor, se află pe lista organismelor patogene de carantină fitosanitară supuse reglementărilor stricte la nivel naţional şi european. Pierderile de producţie în cazul bacteriozelor ajung până la 50% sau pot să depăşească 80%. Metodele chimice sau biologice nu sunt eficiente pentru controlul acestor organisme, de aceea strategia de control trebuie să se axeze pe menţinerea zonelor de producţie a cartofului pentru sămânţă libere de agenţii patogeni, să folosească sămânţă sănătoasă testată, provenită din zone neinfestate şi să respecte măsurile stricte de carantină şi igienă fitosanitară. Fermierii români se confruntă cu probleme financiare grave datorate carantinării suprafeţelor de cartof infestate, a producţiilor compromise şi a pierderii pieţelor de desfacere.

- Întâlniri cu membrii Federaţiei Naţionale Cartoful din România în vederea instruirii fermierilor și organizarea de workshop-uri cu toţi cei implicaţi în crearea de noi genotipuri de cartof şi cultivarea cartofului în ţara noastră; - Publicarea de articole stiinţifice în reviste de specialitate, editarea de pliante, broşuri; - Participarea la simpozioane şi sesiuni de comunicări stiinţifice; - Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

24

capabile să infesteze soiurile declarate rezistente la patotipul comun D1; -Tehnologii specifice eficiente de prevenire şi control a organismelor de carantină fitosanitară la cartof.

Proiectul cuprinde soluţii şi concepte metodologice noi pentru eficientizarea procesului de creare de noi genotipuri de cartof cât şi de producere a materialului de plantat din categoriile biologice superioare cu rezistenţă sporită la patogenul Synchytrium endobioticum, râia neagră şi în special la noile rase fiziologice ale patogenului. Pentru omologarea soiurilor noi de cartof este necesară reabilitarea centrelor de testare a organismelor de carantină fitosanitară la cartof. Noutatea proiectului constă în problemele abordate, pentru prima dată în țara noastră, referitoare la noile rase fiziologice de râie neagră, mult mai agesive faţă de rasa comună D1- iniţială, capabile să infesteze genotipurile de cartof declarate rezistente la rasa comună, determinarea mecanismului de rezistenţă la patogen prin analize biochimice, metodă care poate rezolva problema clasificării genotipurilor de cartof în rezistente sau sensibile la patogen într-un mod mult mai rapid.

34. ADER 5.2.2

Cercetări privind elaborarea unui sistem inovativ de monitorizare a afidofaunei şi a sistemelor de monitorizare, control şi testare a calităţii biologice la cartoful de sămânţă

500.000 d.c.

75.188 187.970 142.857 93.985

-Studiu asupra afidofaunei în relaţie cu condiţiile climatice specifice perioadei de vegetaţie la culturile de cartof de sămânţă; -Îmbunătăţirea calităţii fitosanitare a cartofului pentru sămânţă prin reducerea gradului de infecţie virotică; -Ghid practic de deteminare a principalelor specii de afide vectoare de virusuri la cartof şi a bolilor şi dăunătorilor de carantină.

Principalii factori limitativi ai producţiei şi calităţii cartofului pentru sămânţă sunt soiul şi calitatea materialului pentru plantat. Datele privind dinamica şi structura populaţiilor de afide sunt esenţiale în dezvoltarea strategiilor sustenabile de protecţie a culturilor de cartof. Monitorizarea populaţiilor de afide se realizează cu ajutorul curselor de tip Moerike, vase galbene, care se amplasează în câmp în culturile de cartof şi oferă informaţii privind dinamica populaţiilor de afide şi implicit a riscului potenţial de transmitere virotică. Monitorizarea afidelor cu ajutorul cursei aspirante, sistem inovativ pentru ţara noastră, permite determinarea abundenţei şi structurii unui număr mult mai mare de specii implicate în transmiterea virusurilor şi integrarea rezultatelor într-o bază de date în vederea avertizării riscului infecţiilor virotice la cartoful de sămânţă. Vor fi informați în timp real cultivatorii asupra riscului virotic pentru culturile de cartof şi stabilirea momentului optim de intervenţie. Se va prognoza dinamica şi abundenţa speciilor de afide, vectoare de virusuri, funcție de modificările climatice.

-Informări periodice expediate fermierilor referitoare la structura şi dinamica afidelor şi la riscul răspândirii infecţiilor virotice; -Atenţionări privind necesitatea intervenţei asupra populaţiilor de afide prin măsuri eficiente de control; -Prezentarea datelor în cadrul sesiunilor de comunicări ştiinţifice; -Mese rotunde, instruiri, articole de diseminare, formare profesională cu fermierii din cadrul federaţiilor de specialitate din România. şi extinderea colaborării internaţionale şi a schimbului de informaţii;

25


OBIECTIVUL GENERAL 6: DEZVOLTAREA UNOR TEHNOLOGII CURATE CARE SĂ ACOPERE ÎNTREG LANȚUL ALIMENTAR DE LA FERMĂ LA CONSUMATOR – „FROM FARM TO FORK”, ÎN CONCORDANŢĂ CU PRINCIPIILE AGRICULTURII DURABILE, CREȘTEREA SECURITĂȚII ALIMENTARE, A SIGURANȚEI ALIMENTARE ȘI CU RESPECTAREA CERINŢELOR GENERALE ŞI SPECIFICE ALE PIEŢEI Obiectivul specific 6.1: Optimizarea tehnologiilor şi elaborarea ghidurilor de Bune Practici Agricole (BPA) 35. ADER

6.1.1 Cercetări privind utilizarea nămolului tehnologic, rezultat din procesarea sfeclei în fabrica de zahăr, ca amendament pentru corectarea pH-ului pe solurile acide

350.000 d.c.

52.632 131.579 100.000 65.789

-Ghid practic privind modul de aplicare şi dozele de nămol tehnologic recomandate în vederea corectării pH-ului acid al solurilor; -Înlocuirea amendamentelor calcaroase provenite de la fabricile de îngrăşăminte cu nămol tehnologic obţinut gratuit de la fabricile de zahăr.

La procesarea sfeclei de zahăr în fabricile de zahăr nǎmolul tehnologic rezultǎ din operaţiile de purificare, prin metode fizico-chimice a zemii de difuzie, în vederea concentrǎrii şi cristalizǎrii normale a zaharozei. În anul 2017 prin procesarea celor 1.210.000 tone de sfeclă la noi în ţară au rezultat aproximativ 61.000 tone de nămol tehnologic uscat care este stocat în bazinele de decantare din incinta fabricilor. Având în vedere cantitatea foarte mare de CaO3, 80,9% din nǎmolul tehnologic, acesta se poate utiliza cu rezultate foarte bune pentru ameliorarea reacţiei acide a solurilor. Prezenţa Ca în sol este foarte favorabilǎ pentru cultura sfeclei. Pe de altǎ parte nǎmolul tehnologic conţine cantitǎţi importante de azot 0,67%, fosfor 0,67% şi potasiu 0,13%. Proiectul propune înlocuirea amendamentelor calcaroase cu nămol tehnologic pentru corectarea pH-ului acid al solurilor noastre. Cercetările se vor axa pe testarea diferitelor doze de nămol care trebuie aplicate în funcţie de pH-ul solului, metode de aplicare, utilaje folosite, momentul aplicării etc.

-Organizarea de conferinţe, sesiuni ştiinţifice workshop-uri şi loturi demonstrative; -Nămolul tehnologic ca înlocuitor de amendamente calcaroase va fi utilizat de toţi fermierii cultivatori de sfeclă şi de către alţi fermieri care au terenuri cu pH acid deoarece e livrat gratuit de către fabrici; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

Obiectivul specific 6.2: Promovarea şi dezvoltarea în cultură a plantelor medicinale şi aromatice 36. ADER

6.2.1 Înfiinţarea şi diversificarea continuă a colecţiei naţionale de plante medicinale şi aromatice, aclimatizarea şi introducerea în cultură de noi specii şi perfecţionarea tehnologiilor de cultivare în zona de munte

300.000 d.c.

45.113 112.782 85.714 56.391

-Colecţie cu minim de 200 specii şi subspecii, care va sta la baza viitoarelor cercetări în domeniul plantelor medicinale şi aromatice, având ca scop menţinerea biodiversităţii, îmbogăţirea colecţiei de resurse genetice, salvarea speciilor aflate pe cale de dispariţie; -Introducerea în cultură a 2 noi specii de plante medicinale și aromatice şi elaborarea a 2 tehnologii de cultură specifice.

Proiectul îşi propune conservarea şi îmbogăţirea colecţiei de resurse genetice la plantele medicinale şi aromatice din România, prin înfiinţarea unei colecţii naţionale, unde să se regăsească plante medicinale şi aromatice din flora spontană autohtonă şi internaţională, plante rare sau aflate pe cale de dispariţie. Colecţia va fi împărţită în patru categorii: 1 - plante anuale; 2 - plante bienale; 3 - plante perene şi 4 - arbuşti şi semiarbuşti. Fiecare categorie va fi compusă din specii de plante ordonate alfabetic, după Nomenclatura Botanică, specificându-se: Clasa, Ordinul, Familia, Specia, Subspecia, Varietatea, Denumire populară, Provenienţa.

-Diseminarea rezultatelor proiectului prin intermediul articolelor publicate în reviste de specialitate, prin broşuri, prin tipărirea unei cărți care să surprindă stadiile de dezvoltare a plantelor, facilitând astfel recunoaşterea mai uşoară a acestor specii; -Prezentarea rezultatelor în cadrul unor simpozioane ştiinţifice, mese rotunde, vizite

26

Plantele şi seminţele vor fi procurate contra cost, donaţii sau schimb din diverse colecţii particulare, grădini botanice naţionale şi internaţionale, universităţi cu specific agricol, flora spontană. După procurare, plantele vor parcurge o perioadă de aclimatizare în seră, în funcţie de specificul fiecăreia, totodată, urmărindu-se modul de înmulţire a acestora, pentru a asigura un număr optim de plante viitoarei colecţii şi eventualelor goluri apărute pe parcursul aclimatizării în câmp.

în câmp, instruiri şi consultanţă pentru fermierii interesaţi; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului;

OBIECTIVUL GENERAL 7: DEZVOLTAREA DE NOI PRODUSE, PRACTICI, PROCESE ŞI TEHNOLOGII INTEGRATE PRODUCȚIEI HORTICOLE Obiectivul specific 7.1: Conservarea și gestionarea biodiversității horticole pentru generațiile viitoare 37. ADER

7.1.1 Cercetări privind potențialul agrobiologic al unor soiuri și portaltoi din specii termofile de pomi și arbuști fructiferi în vederea intensivizării tehnologiilor de cultură

850.000 d.c.

127.820 319.549 242.857 159.774

-Rapoarte anuale privind monitorizarea şi evaluarea potențialului agrobiologic la speciile cais, piersic și migdal; - Înscrierea la ISTIS, Institutul de Stat pentru Testarea și Încercarea Soiurilor, a 2 selecţii de cais și piersic, evidenţiate pe parcursul activităţilor desfăşurate; -Omologarea a 2 soiuri de cais și piersic; -Broșură privind completarea conveierului varietal zonal cu soiuri de cais, piersic și migdal; -Bază de date privind plantațiile pomicole de cais, piersic și migdal din zona de sud-est a României.

Sortimentul pomicol și înființarea plantațiilor la nivel național sunt determiate mai mult de economia de piață, fapt ce impune crearea de soiuri de bună calitate, adaptate, rezistente /tolerante la bolile și dăunătorii specifici. Caisul, piersicul și migdalul găsesc condiții favorabile de dezvoltare în zona de sud-est, sud și vest a României. Este necesară extinderea suprafețelor de livezi cultivate cu aceste specii și utilizarea soiurilor autohtone sau aclimatizate la noi în țară. În plus, cultura migdalului necesită studii aprofundate privind sortimentul și pretabilitatea în condițiile actuale. Variabilitatea genetică a soiurilor de cais, piersic și migdal impun evaluarea diferențelor de creștere și fructificare, în scopul cunoașterii biologiei acestora și prin aceasta, stabilirea adaptabilității la schimbările climatice actuale. Diferențele fenotipice servesc la identificarea și evaluarea potențialului agrobiologic al materialului studiat, în relație cu factorii ecologici, fapt ce permite introducerea în cultură și a altor soiuri valoroase provenite din cele mai diverse zone. În rapoartele anuale privind monitorizarea şi evaluarea potențialului agrobiologic la speciile cais, piersic și migdal, se va pune accentul pe: adaptabilitatea soiurilor studiate la condiţiile

climatice şi edafice; cantitatea şi calitatea producţiei de fructe; productivitatea soiurilor şi compatibilitatea cu

portaltoii specifici;

- Diseminarea rezultatelor cercetării prin organizarea de workshop-uri la care să participe instituțiile interesate, fermieri, cercetători, studenți; -Diseminarea rezultatelor de cercetare prin broșuri și pliante; -Demonstrații practice privind secvențele tehnologice pentru speciile cais și piersic; -Publicarea rezultatelor cercetării în 5 lucrări științifice cotate ISI, Institutul pentru Știința Informării, minim o lucrare/indexate BDI, Baza de Date Internațională, în reviste naționale și/sau internaționale; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

27

rezistenţă sau toleranţă la principalii agenţi patogeni;

sortiment diversificat şi eşalonat pe o perioadă cât mai lungă de timp.

În urma rezultatelor obținute, se dorește extinderea suprafețelor cultivate cu aceste specii pomicole valoroase și utilizarea preponderentă a soiurilor românești.

38. ADER 7.1.2

Selecția, conservarea și valorificarea biodiver-sității levurilor din microbiota viticolă zonală

800.000 d.c.

120.301 300.752 228.571 150.376

-Caracterizarea biodiversității drojdiilor în areale viticole consacrate; valorificarea biodiversității microorganismelor din microbiota viticolă zonală prin selecția unor sușe de drojdii adaptate la caracteristicile nutriționale ale materiei prime, cu impact pozitiv asupra catacteristicilor organoleptice și tipicității vinurilor; -Crearea unei colecții de germoplasmă levuriană la nivel național; -Utilizarea în procesul de vinificație a unor culturi duble Saccharomyces și non – Saccharomyces, cu rol în îmbunătățirea proprietăților senzoriale ale vinului; -Crearea unor vinuri personalizate cu accentuarea caracterului de terroir.

Vinul, ca produs al fermentației alcoolice a mustului, manifestă în compoziția sa fizico-chimică și în caracteristicile organoleptice, pe lângă influența soiului de viță, a solului, a condițiilor pedoclimatice specifice podgoriei, a tehnologiei de vinificație și influența caracterelor morfo-fiziologice și enologice ale drojdiilor. În prezent, în procesul de vinificație, sunt utilizate sușe comerciale preparate de obicei sub formă de drojdii uscate active care, dacă sunt alese corespunzător asigură o fermentație rapidă și diminuează riscurile. S-a constatat totuși că, prin utilizarea acestor drojdii se produce o uniformizare a caracterelor vinurilor și că în diferite areale viticole renumite există levuri care contribuie și accentuează tipicitatea teritorială, iar în condițiile unei concurențe acerbe este foarte importantă personalitatea și tipicitatea vinului. Pe de altă parte, există un interes crescut în utilizarea sușelor indigene și a speciilor sălbatice care pot contribui la îmbunătațirea calității senzoriale a vinurilor și care pun în evidență biodiversitatea unei anumite regiuni viticole. Proiectul își propune pe de o parte, selecția și conservarea unor tulpini de drojdii din areale viticole românesti, iar pe de altă parte definirea proprietăților enologice ale tulpinilor și selecția de sușe de levuri valoroase pentru producerea unei game variate de vinuri. Se va avea în vedere screeningul speciilor autohtone Saccharomyces și non – Saccharomyces, precum și utilizarea culturilor mixte în procesul de vinificație, în scopul îmbunătățirii proprietăților senzoriale și prezervării tipicității de areal și soi a vinului. Aceste tulpini vor fi caracterizate din punct de vedere al producerii unor produși secundari, enzime

-Diversificarea ofertei de drojdii autohtone cu rol în obținerea unor vinuri cu tipicitate de areal viticol; - Diseminarea rezultatelor cercetării prin organizarea de workshop-uri și mese rotunde; -Prezentarea de lucrări științifice cu rezultatele obținute la conferințe, simpozioane naționale și internaționale; -Diseminarea rezultatelor cercetării prin broșuri, pliante; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

28

extracelulare, cu importanță enologică semnificativă în calitatea vinului și în îmbunătățirea proprietăților senzoriale ale vinului.

39. ADER 7.1.3

Ameliorarea sortimen-tului de soiuri pentru struguri de masă pentru crearea unor genotipuri adaptabile la factorii de mediu stresanți, în condițiile păstrării unor standar-de ridicate de calitate și rentabilitate

850.000 d.c.

127.820 319.549 242.857 159.774

-Identificarea condițiilor de mediu specifice ecosistemelor viticole participante la proiect; -Bază de date cu soiurile de masă, cultivate în cadrul acestor areale; -Selecții clonale din soiurile reprezentative pentru arealele implicate în cercetare, pentru struguri de masă; -Câmpuri comparative cu elitele clonale selectate; -Câmpuri de încercare cu elitele clonale de perspectivă; -Material liber de viroze, G0 pentru testare și înmulțire; -Plantații bază şi certificate cu clone ale soiurilor de struguri pentru masă recomandate pentru arealele implicate în proiect; -Broșură de prezentare a clonelor cu adaptabilitate ridicată la condiții specifice de mediu.

Prin acest proiect se are în vedere identificarea necesității efectuării selecției clonale la soiurile de masă admise în cultură în principalele podgorii, înițiându-se selecția clonală la acele soiuri de masă care sunt cerute de piață. Clonele selectate vor fi înmulțite și plantate în câmpuri comparative și de încercare în vederea testării lor. Testarea comparativă se va axa pe studiul comportării elitelor clonale în condițiile de mediu specifice fiecărei zone viticole implicată în proiect, punându-se accent pe adaptabilitatea acestora la factorii abiotici și biotici stresanți. Înscrierea elitelor clonale pentru omologare la ISTIS, Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, se va face în funcție de rezultatele obținute în procesul de selecție și testare.

-Înființarea de loturi demonstrative cu noile elite clonale din soiuri pentru struguri de masă; -Multiplicarea rapidă a celor mai valoroase clone pentru extinderea lor; -Organizarea de workshop-uri și mese rotunde pentru diseminarea rezultatelor obținute; -Acordarea de consultanță privind selecția pentru plantare a soiurilor și clonelor cu adaptabilitate ridicată la condiții specifice de mediu; - Diseminarea rezultatelor prin comunicări, articole, broșuri; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

40. ADER 7.1.4

Evaluarea vulnerabili-tăţii ecosistemului viti-col la impactul dăunător al organis-melor concurente şi antagonice, în vederea elaborării şi implemen-tării unor noi tehnologii de control fitosanitar adaptate factorilor de stres biotici şi abiotici cu impact redus asupra mediului

800.000 d.c.

120.301 300.752 228.571 150.376

-Evaluarea multianuală a vulnerabilităţii ecosistemului viticol la incidenţa atacului organismelor dăunătoare, elaborarea de noi tehnologii, măsuri şi mijloace îmbunătățite de diminuare a impactului economico-productiv al acestora; -Monitorizarea factorilor de risc biotici şi abiotici care induc starea de vulnerabilitate şi favorizează emergenţa şi reemergenţa organismelor concurente şi antagonice, prognoza și avertizarea apariţiei acestora în plantaţiile viticole studiate;

Proiectul îşi propune determinarea patogenităţii şi agresivităţii principalilor patogeni şi dăunători ai viţei de vie în vederea elaborării şi implementării unor noi tehnologii, metode şi mijloace de control fitosanitar cu impact redus asupra ecosistemului viticol. Obiective strategice și activități: -Determinarea patogenităţii şi agresivităţii principalilor patogeni şi dăunători ai viţei de vie, diagnoza situaţiei actuale pe zone de cultură, 8 zone viticole, analize şi observaţii specifice în teren; -Testarea ecologică şi evaluarea multianuală a vulnerabilităţii ecosistemului viticol la incidenţa atacului organismelor dăunătoare, prognoza și avertizarea apariţiei acestora în plantaţiile viticole studiate;

-Diseminarea informațiilor cuprinse în baza de date privind stuctura şi dinamica organismelor concurente şi antagonice la nivel zonal, local şi de fermă; - Diseminarea rezultatelor cercetării prin Ghidul fitosanitar de control al bolilor și dăunătorilor viței de vie, broşuri, pliante, prezentări power-point; -Organizarea de workshop-uri și mese rotunde cu fermieri și specialiști în vederea prezentării rezultatelor;

29

-Noi tehnologii de control fitosanitar al bolilor, dăunătorilor şi buruienilor adaptate factorilor de risc biotici şi abiotici la nivel zonal, local şi de fermă, cu impact redus asupra ecosistemului viticol; -Bază de date privind stuctura şi dinamica organismelor concurente şi antagonice la nivel zonal, local şi de fermă, 8 zone viticole, 30 locaţii şi 60 de ferme viticole reprezentative; -Metode noi de prognoză şi avertizare rapide şi eficiente la nivel zonal şi local; -Ghid fitosanitar de control al bolilor și dăunătorilor viței de vie; -Elaborarea de noi tehnologii, de prevenire şi control, adaptate condiţiilor agro-eco-climatice regionale și locale specifice; -Reducerea costurilor de producţie cu minim 20%; -Creşterea profitului cu minim 15% şi a stabilităţii producţiei cu 5 - 10%.

-Monitorizarea factorilor de risc biotici şi abiotici, studiul influenței schimbărilor climatice, a factorilor ecologici și tehnologici ce condiţionează apariţia şi evoluţia principalilor patogeni şi dăunători ai viței de vie, în funcţie de amplasarea geografică şi orografică a exploataţiilor viticole şi supravegherea evoluţiei calităţii mediului; -Refacerea dezechilibrelor biocenotice prin utilizarea optimă a inputurilor tehnologice şi implementarea resurselor genetice autohtone cu potenţial de producţie ridicat rezistenţă/toleranţă la factorii biotici şi abiotici; -Diminuarea efectului perturbator al organismelor concurente prin elaborarea şi implementarea unor noi tehnologii agro-eco-eficiente, adapatate schimbărilor climatice, cu impact redus asupra ecosistemului viticol.

-Participarea la conferinţe naţionale şi internaţionale; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

Obiectivul specific 7.2: Amelioarea speciilor horticole în vederea creșterii siguranței şi securității alimentare 41. ADER

7.2.1 Îmbogățirea genofon-dului legumicol prin obținerea de creații biologice destinate obținerii de soiuri și hibrizi din familia Solanaceae, tomate, ardei, pătlăgele vinete

1.890.000 d.c.

284.211 710.526 540.000 355.263

-Crearea de colecții de lucru pentru fiecare din cele trei specii, tomate, ardei și pătlăgele vinete; -Stabilirea Programului de ameliorare care cuprinde hibridări și selecție, utilizând genitorii care au caracterele și însușirile necesare, în special caractere de calitate superioară a producției și rezistență la factorii de stres; -Obținerea de linii noi la tomate, ardei și pătlăgele vinete strict specializate în funcţie de domeniul de utilizare: consum în stare proaspătă și industrializare; -Verificarea liniilor noi în câmpuri de culturi comparative;

Proiectul își propune ca prin lucrări de hibridări, retroîncrucișări și selecție, utilizând genitori proveniți din colecția de germoplasmă și care au caractere și însușiri valoroase, să se obțină linii noi la tomate pentru cultivarea în câmp și spații protejate, ardei și pătlăgele vinete, precum și material genetic pentru continuarea lucrărilor de ameliorare. În vederea îndeplinirii acestui obiectiv, va fi constituită o colecție de lucru pentru fiecare specie și se vor identifica sursele de gene din specii cultivate de la care se pot transfera gene de rezistență sau toleranță la factorii de stres. Vor fi stabilite programe complexe de ameliorare. Aceste programe vor urmări obținerea de linii cu caractere și însușiri de calitate superioară a fructelor, aspect, mărime, culoare, aromă, etc. calitate nutrițională și pretabilitate la diferite sisteme de cultură cum ar fi cultură în câmp sau în spații protejate. Noile linii vor

-Organizarea de mese rotunde și vizite de lucru pentru fermieri în vederea prezentării rezultatelor obținute; -Participarea cu prezentări la sesiuni/simpozioane științifice; - Diseminarea rezultatelor obținute prin broșuri și pliante; -Organizarea de culturi comparative pentru verificarea liniilor noi; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

30

- Înaintarea spre testare în rețeaua ISTIS, Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, a 3 linii de tomate, 1 linie de ardei şi 1 linie de pătlăgele vinete, pentru consum în stare proaspătă şi industrializare.

avea un potențial de producție sporit sau cel puțin egal cu al cultivarelor utilizate în prezent dar vor avea o toleranță mai ridicată la factorii nefavorabili de mediu. Liniile obținute în cadrul acestui proiect vor urma trei direcții de utilizare: cele cu potențial productiv ridicat vor fi introduse în culturi comparative pentru testare în rețeaua ISTIS; după aprecierea însușirilor calitative ale fructelor, la o serie de linii va fi testată capacitatea combinativă în vederea stabilirii genitorilor pentru producerea de hibrizi F1; alte linii valoroase vor urma un nou ciclu de ameliorare pentru obținere de noi cultivaruri.

42. ADER 7.2.2

Implemetarea unor noi metode de ameliorare a speciilor pomicole în vederea eficientizării și reducerii timpului în procesul de selecție

1.800.000 d.c.

270.676 676.692 514.286 338.346

- 6 baze de date privind caracterizarea fenotipică a surselor de variabilitate pentru rezistența la bolile specifice plantelor pomicole, productivitatea și calitatea fructelor la măr, păr, prun, cireş, căpşun, afin; -2 screening-uri unor gene de rezistență la bolile specifice în populații hibride cu grad diferit de polimorfism la măr şi căpşun; - 2 genotipuri de cătină selectate din flora spontană; -2 metode îmbunătăţite de scurtare a timpului de ameliorare a genotipurilor.

Având în vedere dezvoltarea ontogenetică îndelungată a plantelor pomicole, dar și durata lungă a procesului de selecție și verificare a soiurilor, ameliorarea științifică este un proces greu, consumator de timp și energie, dar totodată principalul mijloc de modificare conștientă a genotipurilor în folosul cultivatorilor și consumatorilor. Completarea metodelor clasice de ameliorare cu cele noi, exemplu: inoculări artificiale, selecţie asistată de markeri moleculari, altoirea pe portaltoi de vigoare redusă, etc., permite amelioratorului să realizeze selecţia timpuriu pentru un caracter sau combinaţii de caractere, scurtând astfel procesul de creare a unui soi nou. Scopul proiectului este identificarea, evaluarea și selecția genotipurilor pomicole cu însușiri individuale și/sau asociate, care să constituie fundamentul genetic nou în procesul de creare de soiuri cu rezistență durabilă la boli și fructe de calitate. Materialul genetic valoros, existent în România, printr-o selecție timpurie prin metode avansate poate fi folosit cu succes în procesul de ameliorare.

-Organizarea unui workshop privind prezentarea genotipurilor selectate timpuriu care vor fi utilizate în programele de ameliorare la speciile pomicole, soiuri și portaltoi; -Înființarea de culturi comparative pentru promovarea genotipurilor selectate la 6 specii, măr, păr, prun, cireş, căpşun, afin; -Elaborarea, prezentarea şi publicarea a 5 articole în reviste naționale și internaționale privind nivelul genetic al germoplasmei pomicole; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

43. ADER 7.2.3

Valorificarea fondului de germoplasmă vitico-lă autohtonă prin crearea de noi soiuri de viţă de vie cu potenţial cantitativ şi calitativ superior, cu rezistenţă

800.000 d.c.

120.301 300.752 228.571 150.376

-Descrierea combinaţiilor hibride valoroase aflate în câmpurile experimentale - elite hibride cu toleranţă sporită la boli, la stresul termic şi hidric, cel puţin 6 elite hibride de luat în studiu;

Proiectul urmăreşte valorificarea diversităţii resurselor genetice în ameliorarea sortimentului viticol, în contextul viticulturii durabile. Vor fi realizate cercetări privind: -Crearea unei baze de date privind genotipurile valoaroase; -Evaluarea ecosistemului viticol - bază de date;

-Promovarea în rândul societăților comerciale cu profil vitivinicol și a producătorilor de struguri de masă și vin din zona de influență a unității, a noilor creații realizate de cercetarea științifică românească prin

31

genetică la boli şi factorii de stres

-Fişe de caracterizare ampelografică a genotipurilor luate în studiu, după OIV, Organizația Internațională a Viei și Vinului, descriptor list for grape varieties and Vitis species - 2nd edițion ‐ 2009 – cel puţin 6 fişe; -Înscrierea în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România a noilor creaţii biologice, cel puţin 3 soiuri noi; -Profilul compoziţional, senzorial şi caracterizarea organoleptică a vinurilor obţinute; -Schimb de material viticol, viţe altoite, între parteneri, în vederea stabilirii comportării noilor creaţii – soiuri, în diferite areale viticole în perspectiva zonării acestora.

-Caracterizarea complexă a genotipurilor valoaroase luate în studiu prin: •descriere ampelografică; •fişe de caracterizare pe baza descriptorilor OIV; •fişe descriptive a anilor de recoltă, spectrul fenologic,

fertilitate, potenţial biologic şi calitativ, dinamică maturare struguri şi stabilire moment optim de recoltare, evaluare calitativă a strugurilor la recoltare.

-Realizarea documentaţiei și depunerea la ISTIS, Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, în vederea înscrierii noilor soiuri în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România; -Stabilirea profilului compozițional, senzorial şi caracterizarea organoleptică a vinurilor obţinute.

organizarea de loturi demonstrative; -Schimb de material viticol, viţe altoite între parteneri în vederea stabilirii comportării noilor creaţii în diferite areale viticole în perspectiva zonării acestora; -Introducerea noilor creaţii în Lista de soiuri de viţă de vie cultivate în diferite podgorii; -Publicarea de lucrări ştiinţifice în reviste de specialitate cu rezultatele cercetării; - Organizarea unui workshop de prezentare a rezultatelor obținute cu producătorii de struguri de masă, societăți comerciale din zona de influență a unității; -Participarea la simpozioane ştiinţifice cu prezentări ale rezultatelor cercetării; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

44. ADER 7.2.4

Crearea de noi soiuri, asigurarea seminţei de bază la speciile şi soiurile de legume din Podişul Transilvaniei şi protecţia integrată a culturilor

650.000 d.c.

97.744 244.361 185.715 122.180

-Realizarea unui material biologic din categorii superioare în cadrul selecţiei conservative la speciile de legume: ceapă, usturoi, păstârnac, varză, gulie, ridichi, fasole; -Menținerea colecţiei de germoplasmă la speciile de legume, vărzoase, bulboase, rădăcinoase şi păstăioase; -Asigurarea seminţei de bază din cultivarele ce fac obiectul acestui proiect, la nivelul cererii pe piaţă; -Înaintarea spre verificare în rețeaua ISTIS, Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, a patru cultivaruri de legume: usturoi, fasole, ceapă roșie, varză;

Proiectul vizează obținerea de noi cultivaruri de legume, concomitent cu realizarea de material biologic din categorii superioare, în cadrul selecţiei conservative la speciile de legume: ceapă, usturoi, păstârnac, varză, gulie, ridichi, fasole. Cercetările se efectuează pe tot ciclul biologic al cultivarelor de legume: vărzoase, bulboase, rădăcinoase şi păstaioase, propuse în proiect. Studiile se efectuează în cadrul selecţiei conservative pe materialul biologic din verigile de selecţie superioare, la cultivarele omologate şi pe materialul biologic selectat pentru omologare. Scopul cercetărilor este de a realiza materialul biologic din categorii biologice superioare în cadrul selecţiei conservative necesar pentru producţiile de consum. Principalele verigi ale procesului de înmulţire şi de menţinere a valorii biologice a soiurilor sunt:

-Publicarea de articole cu rezultatele cercetării în reviste de specialitate adresate fermierilor; -Realizarea de câmpuri experimentale; -Conservarea fondului genetic legumicol pe specii şi verigi de selecţie; -Prezentarea de lucrări ştiinţifice cu rezultatele cercetării în cadrul simpozioanelor și meselor rotunde; -Diseminarea rezultatelor cercetării prin broşuri şi pliante;

32

-Realizarea unor studii, analize în ceea ce privește calitatea soiurilor de legume cele mai valoroase omologate şi în curs de omologare.

asigurarea seminţei de bază prin selecţie conservativă, respectarea tehnologiilor de cultură şi a măsurilor speciale de menţinere a puritaţii biologice a soiurilor. Asigurarea seminţei de bază prin selecţie conservativă are drept scop conservarea de bază a soiurilor prin eliminarea tuturor descendenţelor netipice acestora. Proiectul îşi propune efectuarea studiilor în cadrul selecţiei conservative pe material biologic din verigile de selecţie superioară, la speciile de legume omologate.


45. ADER 7.2.5

Îmbunătățirea și diversificarea germo-plasmei unor culturi legumicole destinate pentru produse alimen-tare, în scopul creșterii productivității și calită-ții recoltei, a adaptabilității la factorii de stres biotic şi abiotic

800.000 d.c.

120.301 300.752 228.571 150.376

-Realizarea și consolidarea bazelor de germoplasmă pentru speciile implicate în proiect: fasole, bob, mazăre de grădinã, topinambur, năut, arahide, soia, linte; -Identificarea și ameliorarea genotipurilor valoroase cu capacitate de producție ridicată și stabilă, cu ȋnsușiri de calitate superioară, conținut ȋn proteină brută, cu rezistență/toleranță genetică la secetă și temperaturi extreme, ȋn contextul schimbărilor climatice şi pretabile pentru recoltarea mecanizată; -Omologarea și brevetarea de noi genotipuri cu expresivitate fenotipică distinct valoroasă, un soi de bob, un soi de mazăre de grădinã, un soi de fasole, un soi de topinambur; -Elaborarea unor tehnologii specifice de cultură prin implementarea de soluţii tehnice moderne; -Realizarea analizelor biochimice şi identificarea direcţiilor de utilizare cu aport direct în creşterea securităţii alimentare; -Asigurarea necesarului de sămânţă pentru fiecare genotip omologat cu scopul extinderii acestuia în producţie pe scară largă.

Cercetările vor debuta cu constituirea bazelor de germoplasmă pentru fiecare specie, punându-se accent pe varietăţile şi populaţiile locale. Se va evalua patrimoniul genetic colecţionat iar cultivarele cu caracteristici distincte vor fi promovate din câmpul de colecție în câmpul de lucru. Genotipurile selecţionate vor fi supuse lucrărilor intensive de ameliorare, cu scopul imprimării caracteristicilor genetice de productivitate ridicată, calitate, adapatabilitate la condiţiile extreme de mediu, cu maturare concentrată a producţiei pentru a se recolta mecanizat. Genotipurile ameliorate care întrunesc condiţiile impuse vor fi propuse pentru omologare și brevetare iar în paralel se vor desfăşura studii şi cercetări în vederea elaborării tehnologiilor specifice de cultură şi se vor realiza studii de laborator privind analiza biochimică a producţiei, cu scopul cunoaşterii mai aprofundate şi identificării rețetelor eficiente de valorificare ca produs alimentar.

- Elaborarea și publicarea de articole de popularizare ȋn reviste de specialitate; - Comunicarea rezultatelor ȋn cadrul unor manifestări științifice naţionale şi internaţionale; -Organizarea de loturi demonstrative; -Includerea liniilor de perspectivă ȋn rețeaua oficială de ȋnregistrare a soiurilor; - Realizarea unor fișe tehnice de prezentare şi a tehnologiilor specifice de cultură pentru noile creații biologice; -Multiplicarea noilor soiuri prin asigurarea necesarului de seminţe pentru transfer tehnologic; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

46. ADER 7.2.6

Cercetări privind variația genetică, analizată prin tehno-

1.500.000 d.c.

225.564

-Dezvoltarea și optimizarea unor metode enzimatice pentru selecția variantelor alelice:

Un instrument fundamental pentru caracterizarea, selecția și ameliorarea speciilor vegetale îl constituie noile tehnici de genetică moleculară, care pot furniza

-Întâlniri cu asociațiile horticole în vederea valorificării rezultatelor proiectului și

33

logia de secvențiere de ultimă generație - NGS, la specii legumicole și pomicole de interes economic, în vederea genotipării acestora și obținerea unei baze de date a variațiilor genetice specifice speciilor autohtone

563.910 428.571 281.955

-Analiza polimorfismului fragmentelor de ADN, Cleavage Fragment Length Polymorphism, pentru screening-ul mutațiilor, care poate detecta cu precizie modificările secvenței, inclusiv substituții de perechi de baze, inserții și deleții; -Fracționarea probelor nucleotidice, Invasive Cleavage of Nucleotide Probes, ce va permite diferențierea între homozigoți și heterozigoți folosind enzimele de restricție care recunosc suprapunerea nucleotidelor în fragmentul țintă de ADN; -Amplificarea randomică a ADN-ului genomic, Random amplified polymorphic DNA-RAPD, care va permite detectarea diferențelor calitative și cantitative la nivelul genomului. Această tehnică de amprentare genetică folosește primeri aleatori pentru amplificarea randomică a ADN sau ADN complementar; - Detectarea variantelor alelice, prin: secvențierea ADN-ului, Next

generation DNA sequencing- NGS, este utilizată pentru a stabili indentitatea variațiilor de nucleotide specifice secvențelor genice;

realizarea unei baze de date „digital sequence information” la varietăți de interes economic ale speciilor legumicole și pomicole luate în studiu.

informații privind succesiunea nucleotidelor în lanțurile de ADN. Punerea în evidență și înțelegerea variației genetice, presupune identificarea sensibilității la boli și a variațiilor fenotipice. Scopul proiectului este de a optimiza metodele și tehnicile de analiză moleculară a ADN ului, de a le aplica în analiza genotipurilor de interes economic ale speciilor legumicole și pomicole, cultivate în România, pentru a compara secvențele nucleotidice în vederea realizării unei baze de date a variațiilor genetice specifice speciilor autohtone, pentru minimum 4 specii legumicole și pomicole, cu minim 5 varietăți, în vederea utilizării acesteia pentru creșterea producției și veniturilor fermierilor. Activitatea de cercetare va presupune: - analiza bazei de date publice existentă, privind secvențele genomice identificate și caracterizate până în prezent, precum și caracterizarea fenotipică a genotipurilor luate în studiu; - monitorizarea în cultură a caracterelor fenotipice a genotipurilor luate în studiu pe tot parcursul derulării proiectului; - analiza moleculară a genotipurilor de interes, care va curpinde: identificarea mutațiilor, conform principiului enzimatic utilizat pentru a detecta modificarea structurii primare a ADN; evidențierea produselor de detectare, prin strategii de etichetare și de separare a fragmentelor genetice amplificate; optimizarea metodelor de extracție a ADN-ului, în scopul obținerii unor rezultate de cercetare de înaltă calitate care să asigure implementarea cu succes a acestor analize.

- genotiparea polimorfismului nucleotidic singular - SNPs-single nucleotide polymorphisms, a variantelor alelice analizate, care se va realiza prin programe bioinformatice. Analiza bioinformatică a secvențelor nucleotidice obținute, va permite detecția variațiilor alelice rare prin confirmarea genelor candidate pentru caracterele importante din punct de vedere economic.

prezentarea avantajelor utilizării informației genetice obținute pentru îmbunătățirea programe-lor de ameliorare; -Livrabilele proiectului vor fi puse la dispoziție, în vederea optimizării programelor de ameliorare ce vor trebui modificate în scopul selecției genomice; -Realizarea unei baze de date a variațiilor genetice specifice speciilor autohtone, disponibilă inclusiv autorităților competente în domeniu; -Articol științific cotat ISI, Institutul pentru Știința Informării; -Publicarea de articole în reviste naționale și internaționale; -Participarea la conferințe naționale și internaționale; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

34

Obiectivul specific 7.3: Modernizarea tehnologiilor de înmulțire și de cultură a plantelor horticole pentru utilizarea cu maximă eficiență a resurselor naturale și antropice, diminuarea impactului negativ al schimbărilor climatice și îmbunătățirea protecției mediului înconjurător

47. ADER 7.3.1

ldentificarea și stabili-rea influenței unor portaltoi asupra culturilor de legume altoite din familia Solanaceae și Cucurbitaceae

900.000 d.c.

135.338 338.346 257.143 169.173

-Identificarea de portaltoi compatibili: unul din fam. Solanaceae și unul din fam. Cucurbitaceae; -Obținerea de combinații genotipice noi, altoi x portaltoi: 3 din fam. Solanaceae și 3 din fam. Cucurbitaceae ; -Tehnologii specifice de cultură în spații protejate, una pentru Solanaceae altoite și una pentru Cucurbitaceae altoite; -Eliminarea tratamentelor chimice pentru dezinfecția solului; -Reducerea densității de plantare cu peste 6 – 8%; -Creșterea producției de fructe cu peste 16%; -Obținerea unor producții de calitate E și a-I-a de peste 75%; -Obținerea de fructe cu compoziție biochimică și calitate organoleptică asemănătoare cu a fructelor nealtoite.

Obiectivul principal al propunerii de proiect se referă la stabilirea fluxului tehnologic pentru obținerea unor noi combinații genotipice de legume pentru spaţii protejate, în contextul protejării mediului înconjurător și sănătății consumatorilor din România. Prin folosirea unui material biologic altoit, diferite combinații genotipice românești, se elimină necesitatea efectuării tratamentelor chimice pentru dezinfecția solului, poluante și cancerigene. Obiectivul proiectului este de modernizare a tehnologiilor de cultură a plantelor horticole pentru utilizarea cu maximă eficiență a resurselor naturale și antropice, îmbunătățirea protecției mediului înconjurător, ca prioritate pe plan naţional şi mondial. Proiectul va implementa un material biologic și tehnologii inovative de cultivare a legumelor românești și străine, cu impact multivalent asupra producătorilor și consumatorilor.

-Înființarea de câmpuri experimentale pentru transferarea rezultatelor obținute la posibilii beneficiari, legumicultori, persoane fizice și/sau persoane juridice, firme specializate în producere de legume în spații protejate; -Participarea la 3 simpozioane naționale/internaționale; -Publicarea a 3 lucrări ștințifice indexate BDI, Baza de Date Internațională, cu rezultatele cercetării;


48. ADER 7.3.2

Cercetări privind crearea unui sistem tehnologic experimen-tal pentru producerea și testarea calității miceliului de ciuperci cultivate

500.000 d.c.

75.188 187.970 142.857 93.985

-Obţinerea inoculului reprezentat prin miceliu secundar crescut în cultură submersă, mediu lichid; -Scurtarea timpului de producere a miceliului comercial şi, implicit, a ciclului de cultură pentru speciile de ciuperci cercetate; -Realizarea unui miceliu de calitate, viguros, cu mare potenţial de producţie, liber de boli şi competitori/paraziţi; -Elaborarea unui protocol de verificare în faza de laborator și în pilot ciupercărie a calității miceliului de ciuperci; - Creşterea producţiei de ciuperci cu 5-10 %, în condiţiile utilizării ca

Proiectul are în vedere modernizarea biotehnologiei de producere a miceliului de ciuperci cultivate şi creşterea corespunzătoare a calităţii acestuia. În cadrul cercetărilor vor fi utilizate proceduri, secvenţe tehnologice şi materiale care reprezintă noutăţi pentru acest domeniu în ţara noastră: inocul obţinut în cultură submersă, mediu lichid, pungi din polipropilenă, PP, autoclavabile cu filtru biologic, verificarea calităţii prin metode moderne de laborator dar şi în cultura pilot de cercetare.

-Loturi demonstrative cultivate în ciupercăria pilot; -Organizarea de mese rotunde cu producătorii de miceliu și ciuperci, pentru informarea acestora cu privire la rezultatele obținute; -Prezentarea și publicarea de lucrări științifice, pliante, broșuri, articole în reviste de specialitate, cu tehnologiile elaborate pentru transferul rezultatelor obținute la cât mai mulți producători din diferite județe; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

35

material de însămânţare a unui miceliu obţinut prin biotehnologii moderne; - Realizarea biotehnologiei producerii miceliului prin utilizarea inoculului lichid.

49. ADER 7.3.3

Cercetări privind încadrarea în arealele viticole a soiurilor de viţă de vie pentru struguri de masă şi vin în contextul schimbă-rilor climatice

1.500.000 d.c.

225.564 563.910 428.571 281.955

- 4 baze de date climatice temperaturi minime, maxime, medii, precipitații, fenomene climatice extreme, etc., pentru o perioadă de minim 30 ani, actualizată pentru cele 8 regiuni cu toate arealele viticole; -Bază de date privind reacțiile ecofiziologice ale genotipurilor studiate, pigmenți fotosintetici, radiația fotosintetică activă, evapotranspirația, etc., în relație cu stresul climatic; -4 baze de date privind caracteristicile agrobiologice și tehnologice ale genotipurilor studiate; -10 clone omologate cu caracteristici superioare populației soiului, introduse în cultură, în vederea creșterii potențialului de producție și calitate a sortimentului viticol autohton şi a conservării potenţialului genetic natural al sortimentului; -Ghid privind microzonarea soiurilor de viţă de vie, prin introducerea în cultură de noi genotipuri valoroase, obținute în ultimii 30 de ani de cercetare viticolă românească.

Zonarea şi microzonarea soiurilor de viţă de vie reprezintă o prognoză teritorială de lungă durată, ce necesită reactualizarea periodică, bazată pe noi studii şi cercetări privind schimbările climatice la care asistăm în ultimile decenii. Proiectul are ca obiectiv, realizarea unei baze de date climatice care coroborată cu spectrul fenologic, permite sau limitează încadrarea soiurilor de viță de vie și în alte areale viticole față de cele recomandate sau autorizate în actuala zonare viticolă. În cadrul proiectului se vor desfășura următoarele activități: - monitorizarea factorilor climatici cu impact major asupra plantaţiilor viticole, a resurselor agro-pedologice şi a agenţilor patogeni; - studiul comportării soiurilor în diferite areale de cultură, sub aspectul valorii agrobiologice cu referire la rezistența la factorii biotici și abiotici, desfășurarea fenofazelor de vegetație în corelație directă cu factorii climatici, vigoarea de creștere, însușirile de fertilitate și productivitate și a valorii tehnologice, cantitatea și calitatea producției de struguri; - influența schimbărilor climatice asupra soiurilor de viţă de vie, cu referire la principalele fenofaze de vegetație, rezistența biologică la îngheț, secetă, agenți patogeni; - recomandarea introducerii în cultură a celor mai adaptate soiuri de viță de vie la schimbările climatice, în arealele viticole cu condiții similare celor în care au fost create și studiate.

-Recomandarea introducerii în cultură de soiuri noi și clone în arealele viticole cu condiții similare celor în care au fost create și studiate, la întlniri de grup cu fermieri interesați de domeniu; -Lucrări ştiinţifice susţinute şi publicate în reviste de specialitate; -Organizarea de mese rotunde, vizite de lucru pentru transferul rezultatelor cercetării către cultivatorii de viță de vie, către instituţiile care coordonează activitățile de producere a strugurilor și vinurilor la nivel regional și naţional, asociații profesionale; -Consultanță și asistență tehnică pentru micii fermieri în alegerea sortimentului de soiuri adaptate arealelor viticole; -Articole stiințifice cu rezultatele cercetării, indexate BDI, Baza de Date Internațională; -Diseminarea informațiilor cuprinse în Ghidul privind microzonarea soiurilor de viţă de vie; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

36

50. ADER 7.3.4

Cercetări privind selecția „in vitro” în vederea identificării, multiplicării și promovării unor genotipuri de cartof dulce cu toleranță la stresul termohidric

1.200.000 d.c.

180.451 451.128 342.857 225.564

-Creșterea rezistenței la stresul termohidric a plantei de cartof dulce prin obținerea materialului de plantare în condiții „in vitro”; -Creșterea stabilității caracterelor unor soiuri de cartof dulce prin plantarea „in vitro” a plantulelor de cartof dulce obținute „in vitro”; -Identificarea a 1-2 soiuri de cartof dulce tolerante la stresul hidric în urma testării acestora în condiții ̎in vitro ̎; -Introducerea în sistemul oficial de testare şi înregistrare a 1-2 genotipuri de cartof dulce; -Reducerea consumului de apă cu 20% prin promovarea soiurilor de cartof dulce tolerante la stresul termohidric.

Cartoful dulce, Ipomoea batatas L., combină o serie de avantaje, această cultură fiind o alternativă pentru fermierii care dispun de suprafeţe limitate de teren, forţă de muncă redusă şi un capital mic, situați în zone defavorizate din punct de vedere pedoclimatic. În cadrul proiectului se vor desfășura următoarele activități: -identificarea germoplasmei de cartof dulce tolerantă la stresul hidric;

-elaborarea protocolului pentru selecția „in vitro” a genotipurilor de cartof dulce tolerante la stresul hidric prin: introducerea materialului biologic în condiții „in

vitro”; cultivarea „in vitro” a soiurilor de cartof dulce pe

variante de mediu care induc stresul hydric; evaluarea stabilității caracterelor morfologice și

de productivitate; evaluarea însușirilor fiziologice ale plantei la

condițiile de stres termohidric din solar și câmp; evaluarea stării de nutriție a plantei și a calității

producției.

- Publicarea a cel puțin 3 lucrări științifice cotate ISI, Institutul pentru Știința Informării; -Organizarea de workshop-uri anuale cu fermierii cultivatori de cartof dulce pentru prezentarea rezultatelor; -Organizarea unei mese rotunde: „Măsuri de creștere a toleranței cartofului dulce la condițiile de stres termohidric impus de schimbările climatice”; -Publicarea de articole cu rezultatele cercetării în reviste de specialite; -Realizarea de loturi demonstrative; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

51. ADER 7.3.5

Modernizarea secven-țelor tehnologice pri-vind controlul agenților de dăunare și fertilizare la culturile de legume din familiile Solanaceae și Cucurbitaceae în concordanță cu modifi-cările climatice

800.000 d.c.

120.301 300.752 228.571 150.376

-Secvențe tehnologice modernizate pentru controlul simultan al agenților patogeni și dăunătorilor, cu impact minim asupra mediului înconjurător la culturile din câmp de tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, pepeni, dovlecei și dovleacul plăcintar; -Identificarea unor fertilizanți foliari destinați diminuării stresului plantelor, determinat de modificările climatice din ultimii ani, în vederea perfecționării tehnologiilor de cultură a speciilor menționate.

Schimbările climatice din ultimii ani au determinat modificări semnificative a spectrului de agenți patogeni și dăunători și a importanței economice a acestora, la culturile de solano-fructoase și bostănoase de câmp. Astfel, în timp ce importanța economică a unor agenți patogeni s-a restrâns, apariția și evoluția atacului unor dăunători s-au extins. În acest sens, proiectul își propune ca activități: - stabilirea dinamicii apariției și evoluției atacului agenților patogeni și dăunătorilor sub influența schimbărilor climatice apărute; - evaluarea eficacității unor produse chimice, cu impact redus asupra mediului, asupra spectrului de agenți patogeni și dăunători prezenți în culturi în noile condiții climatice; - evaluarea posibilităților de utilizare în amestec a unor produse de protecție a plantelor pentru combaterea simultană sau în complex a organismelor dăunătoare; - evaluarea eficienței unor fertilizanți foliari destinați diminuării stresului plantelor, determinat de

- Organizarea de mese rotunde cu producătorii de legume asociați sau individuali, pentru informarea acestora cu privire la rezultatele obținute; -Prezentarea și publicarea de lucrări științifice și articole în reviste de specialitate, cu tehnologiile elaborate, pentru transferul rezultatelor obținute la cât mai mulți cultivatori din diferite județe; -Promovarea rezultatelor obținute prin broșuri și pliante; -Implementarea în fermele legumicole a tehnologiilor de combatere elaborate, competitive și cu impact socio-economic major;

37

modificările climatice din ultimii ani, în vederea creșterii calității și cantității producției; - elaborarea de verigi și tehnologii de combatere pentru controlul agenților patogeni și dăunătorilor și de fertilizare foliară a speciilor de legume luate în studiu.


52. ADER 7.3.6

Cercetări privind tehnologia de produce-re a răsadurilor, florilor şi legumelor cu talie mică prin folosirea unei sere dezvoltate pe verticală

1.000.000 d.c.

150.376 375.940 285.714 187.970

-Multiplicarea suprafeţei de la nivelul solului de producere a răsadurilor; -Eficienţă energetică superioară la producerea răsadurilor; -Automatizarea completă a proceselor din interiorul serei; -Producerea de material biologic de calitate; -Eficientizarea activităţii economice a agenţilor economici care concură la producerea de sere verticale; -Tehnologia de producere a răsadului de legume și flori în sere verticale; -Reducerea tratamentelor chimice aplicate, condiţiile de mediu putând fi controlate în totalitate, spre deosebire de celelalte tipuri de spaţii protejate; -Model experimental de seră verticală cu 6 transportoare, amprenta la sol de 135 m² și suprafața cultivată de 504 m²; -Îmbunătățirea condiţiilor de muncă în seră, fără riscul unor îmbolnăviri profesionale.

Sera verticală este alcatuită dintr-o incintă de deservire şi o incintă tehnologică în care se află montat un transportor cu cupe care are pe verticală o mişcare ascendent-descendentă, cu viteză foarte mică. Materialul biologic este aşezat în cupe şi prin mişcarea ascendent-descendentă a transportorului este expus la lumină şi temperatură constantă. Sursa de căldură este poziţionată la baza incintei tehnologice, într-o fosă, astfel încât căldura urcă până la partea superioară a incintei, încălzind atât aerul cât şi transportorul cu cupe. Sera este prevazută cu ferestre la partea inferioară şi cu un acoperiş rabatabil. Modelul experimental propus a se realiza în cadrul proiectului va fi construit din materiale de ultimă oră și va îngloba tehnica de vârf. Modelul experimental de seră verticală va fi alcătuit din două transportoare cu cupe. Propunerea de proiect motivează abordarea inovativă a proiectării unei sere verticale automatizate, model experimental la scară reală, cu o suprafaţă utilă de 504 m² şi cu o amprentă la sol de 135 m² pentru demonstrarea potenţialului economic şi comercial al acestei idei.

-Organizarea de întâlniri și mese rotunde cu fermierii interesați în producerea răsadurilor de legume și flori; -Realizarea de broșuri/pliante pentru promovarea modelului experimental și a tehnologiei de producere a răsadului în sera verticală; -Publicarea de articole cu rezultatele obținute în reviste de specialite; -Asitență și consultanță de specialitate fermierilor în implementarea tehnologiei de producere a răsadului în sera verticală; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

53. ADER 7.3.7

Studiul influenţei apei magnetice pentru obţi-nerea de producţii superioare calitativ şi cantitativ la plantele legumicole

350.000 d.c.

52.632 131.579 100.000 65.789

-Elaborarea unei tehnologii inovative cu următoarele avantaje: utilizarea judicioasă a resurselor de

apă şi sol; scăderea riscului de contaminare

cu bacterii, prin scurtarea timpului de obţinere a germenilor;

eliminarea unor verigi tehnologice, combaterea buruienilor;

stimularea potenţialului productiv şi calitativ;

reducerea perioadei de vegetaţie;

În cadrul proiectulului se va elabora o tehnologie pentru stimularea germinaţiei, a ratei de creştere şi a productivităţii la speciile legumicole şi se determina profitabilizarea activităţilor agricole prin utilizarea unor inputuri culturale minime care permit scurtarea perioadelor de vegetaţie, obţinerea unor recolte cantitative şi calitative, cât mai puţin expuse chimizării. Tehnologia presupune elaborarea unui sistem furnizor de apă magnetică, operabil în câmp deschis şi spaţiu protejat aplicabil unei game vaste de specii, pentru: - stimularea germinaţiei deficitare la: păstârnac, morcov, patrunjel, sparanghel, ardei lung, gras, gogoşar, vinete;

-Elaborarea de rapoarte, lucrări ştiinţifice, pliante, broșuri pentru promovarea rezultatelor studiului către comunitatea științifică din agricultură, fermieri și organizaţii, companii procesatoare de legume; -Acordarea de asistenţă tehnică, servicii ştiinţifice şi tehnologice în domeniul mediului și al practicilor şi tehnologiilor de cultivare a legumelor;

38

- Elaborarea unui Ghid practic de implementare a tehnologiei inovative.

- creşterea randamentului productiv şi calitatativ la: tomate, ardei, fasole pitică şi urcătoare, castraveţi, pepene galben, porumb dulce, varză; - reducerea timpului de producere a germenilor la: fasole mung şi adzuki, ridichi, grâu, specii vărzoase, andive, salată, spanac. Validarea sistemului se va realiza prin studii comparative fenologice, fiziologice şi biochimice ale plantelor, pentru demonstrarea influenţei apei magnetice asupra vigorii, ratei de creştere, a elementelor de productivitate şi a indicilor de calitate.

-Dezvoltarea de colaborări viabile cu parteneri publici şi privaţi, pentru exploatarea rezultatelor în vederea profitabilizării activității economice; -Diseminarea informațiilor cuprinse în Ghidul practic de implementare a tehnologiei; -Organizarea de loturi demonstrative pentru validarea modelului elaborat; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

54. ADER 7.3.8

Cercetări privind bolile sistemice, fitoplasmo-zele și cancerul bacterian la viţa de vie, în vederea creşterii eficienţei economice a exploataţiilor viticole

700.000 d.c.

105.263 263.158 200.000 131.579

-Identificarea agenților patogeni prin tehnica moleculară; -Stabilirea ciclului de dezvoltare al cicadei vector al fitoplasmei Flavescence dorée, Scaphoideus titanus și al cicadei vector al fitoplamei Stolburului, Hyalestes obsolethus, în zone viticole din vestul și estul țării; -Schema de combatere chimică a S. titanus cu insecticide omologate; -Evaluarea efectului recepării butucilor asupra infecțiilor cu fitoplasma; -Preparat bacterian brevetat folosit la combaterea cancerului bacterian; -Scheme de prevenire a infecțiilor fitoplasmatice și cancer bacterian; -Model experimental de stabilire a ciclului de dezvoltare al cicadei vector al fitoplasmei Flavescence dorée, Scaphoideus titanus și al cicadei vector al fitoplamei Stolburului, Hyalestes obsolethus, în zone viticole din vestul și estul țării; -Broșură cu informații referitoare la „îngălbenirea viței de vie” și cancerul bacterian;

Vița de vie este una din principalele culturi atât la nivel mondial cât şi la noi în ţară. România, cu o suprafață viticolă de peste 180.000 de hectare, 6% din suprafața viticolă a UE, ocupă locul 5 și locul 6 la producția de struguri și de vin la nivelul Uniunii Europene. În ultimii ani, ca urmare a implementării Programului Național de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018, măsura 1.2. - Restructurarea şi reconversia podgoriilor, s-a realizat o revigorare a sectorului viticulturii și vinificației românești, prin întinerirea plantațiilor şi creșterea suprafețelor cu viță de vie, folosind material săditor în mare parte din țăriile vest europene. O consecință nedorită apărută a fost creșterea riscului de pătrundere și răspândire a fitoplasmozelor și cicadelor care le răspândesc, precum și a cancerului bacterian, cu efecte directe şi ireversibile asupra plantelor, nivelului şi calității producției. Starea fitosanitară optimă a plantelor este garantul de menținere şi sporire a gradului de dezvoltare integrată şi sustenabilitate economică a sistemelor de exploatare viticolă. Se propune realizarea de cercetări şi studii aprofundate asupra etiologiei şi epidemiologiei bolilor şi elaborarea unor seturi de măsuri de prevenire și combatere pentru diminuarea extinderii în noi podgorii.

- Organizarea de mese rotunde și întâlniri cu fermierii, operatorii economici și alți utilizatori și beneficiari ai Programului Național de Sprijin al României în sectorul vitivinicol; -Publicarea rezultatelor în reviste de specialitate și științifice de prestigiu; -Introducerea în practica viticolă a unor măsuri de management integrat pentru prevenirea răspândirii și limitarea impactului bolilor; -Recomandări privind politica națională referitoare la organismele de carantină fitosanitară; -Participarea la manifestări științifice naționale/ internaționale și publicarea de articole științifice în reviste naționale și internaționale; -Distribuirea gratuită a broșurii cu informații referitoare la „îngălbenirea vitei de vie” și cancerul bacterian;

39

-Model experimental de evaluare a efectului recepării butucilor asupra infecțiilor cu fitoplasmă.


55. ADER 7.3.9

Cercetări privind activitatea biologică a unor produse pe bază de nanomateriale asupra unor agenți de dăunare majori din pomicultură și evaluarea impactului ecotoxicologic al acestora asupra entomofaunei utile

500.000 d.c.

75.188 187.970 142.857 93.985

-2 produse pe bază de nanomateriale pentru protecția culturilor pomicole; -Tehnologie de aplicare a produselor pe bază de nanomateriale; -2 rapoarte privind efectul ecotoxicologic al nano-materialelor asupra unor organisme test, ex. râme; -2 rapoarte privind eficacitatea produselor nanomateriale asupra unor agenți de dăunare majori din pomicultură; -2 rapoarte privind impactul acestor produse asupra entomofaunei utile, ex. coccinelide; -Studiu privind efectul utilizării nanomaterialelor asupra fiziologiei plantelor; -2 cereri de brevet pentru produsele pe bază de nanomateriale.

Nanotehnologia este o modalitate promițătoare de a îmbunătăți producția vegetală, calitatea și siguranța alimentelor, de a reduce input-urile agricole, de a îmbogăți absorbția nanonutrienților din sol și de a dezvolta pesticide cu acțiune dorită de către utilizatori. Aplicarea acesteia conduce la o abordare high-tech și în agricultură. Cunoștințele actuale nu sunt suficiente pentru a evalua pericolele și riscurile nanoparticulelor în mediul înconjurător, ecotoxicitatea acestora fiind foarte importantă deoarece creează o legatură directă între efectele adverse ale acestora și organisme, microorganisme, plante și altele, inclusiv oameni, la diferite niveluri trofice. Deși siliciul nu este un element esențial pentru nutriția plantelor, el are un impact benefic asupra creșterii și dezvoltării speciilor pomicole, în special atunci când sunt expuse la stres abiotic sau biotic, fiind recunoscut drept biostimulant. Utilizarea nanoparticulelor ce au în compoziție predominant siliciul a dat rezultate pozitive din punct de vedere al recoltei, însă introducerea pe scară largă prezintă un grad de incertitudine datorat diferențelor de opinie privind impactul asupra faunei utile. Deoarece mecanismele fizico-chimice de acțiune a acestor particule sunt încă în studiu, singura modalitate de a elimina aceste incertitudini este realizarea unor studii ecotoxicologice asupra faunei utile în condiții de laborator și în câmp. Nanoparticulele studiate vor fi derivate predominant din roci silicioase, blocate în combinații insolubile. În acest sens, scopul proiectului este creşterea competitivităţii tehnico-economice în pomicultură prin utilizarea în siguranță a resurselor geologice autohtone. Principalele activități destinate atingerii acestui scop sunt: -evaluarea ecotoxicologică a nano-materialelor asupra unor organisme test, ex. râme; -evaluarea eficacității produselor nanomateriale asupra unor agenți de dăunare majori din pomicultură;

- Identificarea grupurilor țintă în vederea diseminării rezultatelor obținute; -Organizarea a 2 workshop-uri cu participarea pomicultorilor care aplică tehnologii ecologice și a specialiștilor din cercetare și învățământ, pentru promovarea rezultatelor proiectului ; -Participarea la 3 simpozioane naționale/internaționale; - Publicarea a 2 lucrări științifice indexate BDI, Baza de Date Internațională și a unei lucrări științifice cotată ISI, Institutul pentru Știința Informării; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

40

-evaluarea efectului utilizării nanomaterialelor asupra fiziologiei plantelor.

56. ADER 7.3.10

Cercetări privind utilizarea compostu-rilor obținute din nămoluri rezultate din prelucrarea apelor uzate menajere ca fertilizant în pomicultură cu respectarea Acquis-ului de mediu

1.500.000 d.c.

225.564 563.910 428.571 281.955

-Bază de date suport, inclusiv legislație, standarde, în scopul elaborării de noi ipoteze de lucru privind metode şi soluţii pentru utilizarea composturilor obținute din nămoluri de epurare a apelor uzate menajere în pomicultură; -Raport privind impactul aplicării compostului provenit din nămolul de epurare a apelor uzate menajere ca fertilizant pe solurile cu potenţial agroproductiv scăzut, în tehnologiile pomicole, inclusiv cele de producere a materialului săditor, cu respectarea legislaţiei în vigoare privind protecţia mediului. Stabilirea indicatorilor plantei şi solului care pot fi îmbunătăţiţi din punct de vedere chimic, fizic, biologic; -Raport privind impactul aplicării compostului obținut din nămolul de epurare a apelor uzate menajere, asupra indicatorilor agrofizici, agrochimici, agrobiologici ai solului, precum şi asupra creşterii şi fructificării speciilor pomicole din vasele de vegetaţie, în vederea elaborării tehnologiilor de aplicarea a compostului în pomicultură; -Reţea tehnologică integrată privind managementul utilizării composturilor obținute din nămoluri rezultate din prelucrarea apelor uzate ca fertilizant în pomicultură, în scopul sprijinirii, implementării şi răspândirii modelului obținut la nivel național; -Ghid de bune practici, care include tehnologia privind utilizarea compostului provenit din nămolul de

Scopul proiectului este elaborarea unor tehnologii de utilizare a compostului obţinut din nămolurile de epurare a apelor menajere, ca fertilizant în pomicultură pe soluri grele cu potenţial agroproductiv scăzut sau suspuse aridizării, soluri nisipoase. Elaborarea unor tehnologii eficiente de utilizare a acestuia în pomicultură ar putea contribui la soluţionarea simultană a două probleme: creşterea fertilităţii solului şi protecţia mediului. Nămolul de epurare a apei menajere este puţin folosit în agricultură din motive psihologice, economice, juridice şi tehnologice. Fiind stocat an de an, ocupă suprafeţe extinse afectând mediul înconjurător. Compostul provenit din nămolul de epurare are o valoare de fertilizare similară cu cea a gunoiului de grajd, conţine o materie organică humificată, cu un raport optim carbon/azot şi nu conţine agenţi patogeni. În cadrul cercetărilor se vor realiza experimentări în vase de vegetaţie, plantate cu specii pomicole, care simulează condițiile naturale, în condiţii controlate privind poluarea mediului. Vor fi administrate doze diferite de compost, astfel încât conţinutul de metale grele din sol să nu depășească limitele normale admise conform reglementărilor în vigoare. Compostul poate fi utilizat cu condiţia respectării legislației în vigoare. Analizele chimice, de determinare a conţinutului total de elemente nutritive şi metale grele vor fi efectuate la sol, plantă şi apa percolată prin stratul de sol. Pentru plante se vor analiza organele verzi – lăstari, frunze, precum şi fructele obţinute. Prin indicatorii analizaţi se poate caracteriza nivelul de nutriţie, dar şi gradul de poluare a plantei. Datele obţinute vor contribui la elaborarea unei tehnologii de fertilizare, utilizând compostul provenit din nămolul de epurare al apelor uzate menajere. Se va avea în vedere extinderea aplicării sistemului de fertilizare în pomicultură, în special în producerea materialului săditor pomicol. Beneficiarii direcţi ai rezultatelor vor fi unităţi de cercetare-dezvoltare, alte instituţii interesate, producători particulari, fermieri care vor beneficia de

-Organizarea unui workshop privind utilizarea compostului provenit din nămolul de epurare a apelor uzate menajere, ca fertilizant în pomicultură; -Minimum 3 lucrări ştiinţifice indexate BDI, Baza de Date Internațională și a unei lucrări științifice cotată ISI, Institutul pentru Știința Informării; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; -Diseminarea informațiilor cuprinse în Ghidul de bune practici, inclusiv a tehnologiei elaborate, la nivel naţional prin distribuirea către instituţiile interesate, fermieri, pepinieriști, unități de cercetare și de învățământ superior horticol.

41

epurare a apelor uzate menajere ca fertilizant în pomicultură.

Ghidul de bune practici și tehnologia privind utilizarea compostului ca fertilizant în pomicultură. Rezultatele vor avea aplicabilitate atât în mediul științific, cât și în practica pomicolă şi vine în sprijinul soluţionării obligaţiilor asumate de către România privind protecția mediului.

57. ADER 7.3.11

Tehnologii de obţinere a materialului altoit la specii pomicole prin metode inovative în vederea creşterii competitivităţii tehnico-economice în pomicultură

800.000 d.c.

120.301 300.752 228.571 150.376

-Studiu privind sisteme noi de altoire prin „hot callusing”, calusare la cald, cu gestionarea bolilor la materialul săditor pomicol; -Bază de date a locaţiilor cu pondere în România a speciilor nuc, castan comestibil şi cireş; -Tehnologie inovativă de înmulţire la nuc comun (Juglans regia L.); -Tehnologie inovativă de înmulţire la castan comestibil (Castenea sativa L.); -Tehnologie inovativă de înmulţire la cireş (Prunus avium L.); -Propuneri de soluţii către unităţile forestiere, unităţi administrative şi instituţii publice în perspectiva realizării de perdele de protecţie din speciile nuc, castan comestibil şi cireş.

Nucul și cireșul sunt specii pomicole din cele mai valoroase, datorită fructelor, lemnului şi a capacităţii de adaptabilitate ecologică. Din datele FAO, Food and Agriculture Organization, se constată că producţia mondială de nuci a înregistrat o continuă creştere, ajungând în anul 2010 la 2.545.388 tone. În ţara noastră, nucul și cireșul se cultivă prin grădini sau livezi şi relativ frecvent se întâlnesc ca plante subspontane. Castanul comestibil găsește condițiile favorabile în special în zona de sud a României și în ultimele două decenii multe soiuri noi au fost introduse pentru a fi testate și promovate spre a fi înființate livezi noi. Materialul săditor este elementul principal care contribuie la extinderea exploataţiilor pomicole moderne. Înmulţirea speciilor pomicole ridică o serie de probleme tehnice şi economice care au dus până în prezent la obţinerea unor cantităţi insuficiente de material săditor de calitate. În cadrul proiectului se va studia flora spontană în vederea identificării de genotipuri valoroase din speciile nuc, castan comestibil şi cireş sălbatic. Se vor elabora tehnologii/secvenţe tehnologice privind altoirea la masă pentru speciile cireş, nuc şi castan comestibil. Se vor realiza studii privind comportarea în pepinieră a unor soiuri noi de cireş, nuc şi castan comestibil create în ţară sau introduse, altoite pe portaltoi româneşti omologați şi selecţii de portaltoi de perspectivă. Se va realiza o bază de date cu locaţiile genotipurilor valoroase precum şi conservarea ex situ a materialului genetic identificat. Se vor elabora tehnologii de înmulţire şi de cultură adaptate fiecărei specii pentru introducerea acestora și ca perdele de protecţie în perspectiva diminuării impactului negativ al schimbărilor climatice și îmbunătățirea protecției mediului înconjurător. Rezultatele vor fi diseminate

-Minimum 3 workshop-uri privind sisteme noi de altoire prin calusare la cald cu gestionarea bolilor la materialul săditor pomicol; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; -Publicarea unei lucrări ştiinţifice cotată ISI, Institutul pentru Știința Informării și a unei lucrări științifice indexată BDI, Baza de Date Internațională, cu rezultatele cercetării; -Publicarea de articole în reviste de specialitate cu rezultatele cercetării; -Diseminarea celor 3 broşuri privind tehnologiile inovative de înmulţire la nuc, castan, și cireș prin distribuirea către instituţiile interesate, pepinieriști, unități de cercetare și de învățământ superior horticol.

42

prin publicarea de tehnologii de înmulţire şi de cultură, lucrări ştiinţifice şi articole de promovare.

58. ADER 7.3.12

Cercetări privind diagnosticarea timpurie multisenzorială a stresului nutrițional, în vederea optimizării metodelor de fertirigare în pomicultură

1.000.000 d.c.

150.376 375.940 285.714 187.970

-2 baze de date de referinţă privind rețetele de fertilizanți pentru culturile pomicole, dozele, epocile și modul de administrare al acestora la cireș și măr; - 2 secvențe tehnologice îmbunătățite de identificare timpurie a stării de stres nutrițional și de aplicare a fertilizării și irigării în mod echilibrat, în funcție de consumul plantelor, în plantațiile pomicole superintensive de măr și cireș; -Ghid tehnico-economic privind tehnologiile de fertirigare a plantațiilor pomicole de cireș și măr, adaptat condițiilor pedo-climatice ale României.

Tehnologiile pomicole intensive, cu controlul aproape integral al factorilor de vegetaţie, reduc la minim poluarea mediului şi a fructelor, prin administrarea îngrăşămintelor chimice localizat în funcție de consumul plantelor, în doze mici şi dese, aplicate foliar sau prin apa de irigare, fertirigare, care ajung aproape integral la plantele de cultură, prin tratamente fitosanitare integrate cu volum redus de apă pe unitatea de suprafaţă şi prin erbicidări cu substanţe biodegradabile aplicate numai sub rândul de pomi. În acelaşi timp, tehnologiile intensive fac posibilă obţinerea unor cantităţi mari de fructe pe suprafeţe de teren mai restrânse, redând astfel mari suprafețe pentru alte culturi sau pentru flora spontană armonizată biocenotic. În ultimii ani, în special în ţările vest -europene, tendinţa de a aplica tehnologii de cultură care să protejeze mediul şi să-l păstreze cât mai nepoluat, a căpătat conotaţii majore. Proiectul își propune să realizeze următoarele activități: - monitorizarea multisenzorială a unor parametri sintetici ai stării nutriționale a pomilor și adaptarea unor indicatori noi, pentru optimizarea continuă a proceselor de creştere şi fructificare, fundamentarea unor secvențe specifice tehnologiilor de precizie; - adaptarea celor mai moderne tehnologii de fertirigare aplicate în România şi în ţările cu agricultură avansată, în vederea asigurării unei nutriții echilibrate în livezi, în condițiile limitării efectelor negative ale schimbărilor climatice actuale și a celor prognozate pentru următorii 50 de ani; - integrarea în tehnologiile de optimizare nutrițională a soiurilor şi portaltoilor autohtoni şi străini valoroși, adaptaţi condițiilor pedo-climatice din România; - gestionarea irigării în funcţie de dinamica parametrilor sintetici ai stării nutriționale a pomilor, prin programarea udărilor cu ajutorul sistemelor computerizate de irigare localizată asociată cu fertirigare.

-Organizarea de workshop-uri cu participarea specialiștilor din rețeaua națională de extensie, a fermierilor privați, în cadrul cărora se vor prezenta rezultatele cercetărilor efectuate; -Pagină web cu informații privind rezultatele obținute în cadrul proiectului; -Diseminarea la nivel național a ghidului tehnico-economic privind tehnologiile de fertirigare a plantațiilor pomicole de cireș și măr prin distribuirea gratuită a acestuia personalului din serviciile de extensie, pomicultorilor, proiectanților, operatorilor economici și altor potențiali utilizatori și beneficiari ai proiectelor din cadrul Subprogramului pomicol din Programul Național de Dezvoltare Rurală; -Publicarea unei lucrări științifice indexată BDI, Baza de Date Internațională și a unei lucrări științifice cotată ISI, Institutul pentru Știința Informării, publicarea de articole în reviste de specialitate naționale și internaționale. .

43

Toate acestea vor avea ca rezultat, realizarea secvențelor tehnologice de fertilizare adaptate condițiilor pedo-climatice din România, experimentate și verificate în condiții concrete de livadă la speciile pomicole cireș și măr, integrate în ghidul tehnico-economic disemnat la sfârșitul proiectului.

59. ADER 7.3.13

Cercetări privind eva-luarea stării de sănătate a plantaţiilor noi de prun şi cireş, în vederea elaborării practicilor de management integrat în prevenirea bolilor viro-tice

1.000.000 d.c.

150.376 375.940 285.714 187.970

-Baza de date privind incidența și distribuția virusurilor la prun şi cireş; -Minimum 3 hărţi ale prezenţei diferitelor virusuri/fitoplasme la nivel regional și național; -Minimum 3 hărţi de evidenţiere a potenţialelor focare de infecţie şi evaluări ale riscului de răspândire necontrolată; -Minimum 5 fișe de monitorizare, care includ măsuri pentru prevenirea răspândirii şi limitării impactului bolilor virotice în funcţie de situaţiile constatate; -Ghid privind managementul integrat în prevenirea bolilor virotice; -Clarificarea situaţiei privind starea fitovirotică a noilor plantaţii de prun şi cireş la nivel naţional.

La speciile pomicole sâmburoase, prun, cireș, infecțiile cu unele virusuri /fitoplasme sunt extrem de grave deoarece, pe lângă pagubele directe, pomii infectați reprezintă focare de infecție pentru pomii sănătoși din apropiere, livezile tinere fiind foarte expuse acestui risc. În contextul înfiinţării de noi livezi prin Programul Național de Dezvoltare Rurală -submasura 4.1a, s-au realizat importuri masive de material de plantare care au accentuat riscurile introducerii unor virusuri/tulpini virale/fitoplasme care nu au fost identificate până în prezent în Romania. De exemplu, deşi România este endemică pentru virusul Plum pox, PPV, ţara noastră este printre puţinele din Europa unde tulpina PPV-M, cunoscută ca fiind cea mai agresivă, nu a fost identificată, motiv pentru care se impune o monitorizare riguroasă a noilor plantaţii înfiinţate cu material provenit din import, astfel încât să fie evitată o potenţială răspândire necontrolată a acestei tulpini, care ar agrava foarte mult situaţia existentă. Proiectul vizează evaluarea în ansamblu a stării fitovirale a unor noi plantații pomicole sâmburoase, prun, cireș, la nivel local, regional şi naţional care să permită elaborarea timpurie a unor măsuri coerente de limitare a impactului bolilor virotice în noile livezi, astfel încât acestea să contribuie la revigorarea pomiculturii românești şi la reducerea importurilor de fructe. În acest sens, vor fi monitorizate din punct de vedere fitovirotic un număr reprezentativ de noi plantații pomicole la nivel național utilizând pentru dignosticul de precizie a agentilor patogeni tehnici serologice, DAS-ELISA și/sau moleculare, IC/RT-PCR – virusuri; Nested PCR - fitoplasme. În cazul depistării unor infecții cu PPV în livezile de prun înființate cu material săditor din import, se va efectua RT-PCR pe diferite regiuni genomice ale virusului,

-Prezentarea, pentru fiecare livadă monitorizată, a rezultatelor obținute în fișe sintetice, minim 10, care vor fi puse la dispoziția fiecărui fermier beneficiar, astfel încât măsurile specifice de limitare a răspândirii virusurilor și impactului acestora să poată fi aplicate punctual; -Minimum 3 workshop-uri privind practicile de management integrat în prevenirea bolilor virotice; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; -Participarea cu lucrări la manifestări științifice; -Publicarea unei lucrări ştiinţifice cotată ISI, Institutul pentru Știința Informării; - 2 lucrări științifice indexate BDI, Baza de Date Internațională; -Diseminarea ghidului privind managementul integrat în prevenirea bolilor virotice prin distribuirea către instituţiile interesate, pomicultori privați, pepinieriști, unități de cercetare și de învățământ superior din domeniu.

44

astfel încât să se poată identifica potențiala prezență a sușei PPV-M. Rezultatele obţinute vor clarifica situaţia privind starea fitovirotică a noilor plantaţii de prun şi cireş la nivel naţional, rezultatele având o deosebită importanţă practică și științifică. Rezultatele îşi găsesc utilitatea practică întrucât reprezintă elemente cheie în elaborarea măsurilor care să conducă la limitarea impactului bolilor virotice în noile livezi, bazate pe o situație concretă şi, astfel, la creşterea competitivităţii fermierilor.

60. ADER 7.3.14

Cercetări privind ela-borarea unor tehnologii noi de prevenire și combatere a unor bacterii fitopatogene în pomicultură

1.000.000 d.c.

150.376 375.940 285.714 187.970

-Raport privind impactul genurilor microbiotei pomicole, a speciilor de bacterii fitopatogene şi a celor potenţial antagoniste agenţilor care provoacă bacterioze; -Tehnici noi de diagnosticare a agenţilor fitopatogeni bacterieni; -Stabilirea fenofazelor critice de infecție cu agenți patogeni în vederea elaborării buletinelor de avertizare; -Baze de date cu soiurile evaluate ca rezistente/tolerante la atacul bacteriozelor; -Secvenţe tehnologice noi de monitorizare, prevenire şi combatere a patogenilor; -Tehnologii noi de prevenire şi combatere a principalelor bacterii fitopatogene incluse în strategiile de Management Integrat, IPM, al bolilor la speciile măr, păr, gutui, nuc, prun, cireş, cais și piersic; -Ghid de bună practică agricolă şi de mediu dedicat fermierilor, privind combaterea bacteriozelor la speciile pomicole seminţoase, sâmburoase şi nucifere.

Bacteriozele afectează numeroase specii de plante de cultură, inclusiv speciile pomicole, cele mai periculoase pentru plantaţiile de meri, peri şi gutui sunt focul bacterian, Erwinia amylovora Burrill şi arsura bacteriană comună, Pseudomonas syringae pv. syringae van Hall, iar pentru sâmburoase, ulceraţia şi ciuruirea bacteriană a frunzelor, Pseudomonas syringae pv. mors prunorum, Wormald Joung, Dye et Wilkie şi Xanthomonas campestris pv. Pruni, Smith Dye, sin. Xanthomonas pruni, E.F. Smith, Dowson, care atacă, prunul, cireşul, caisul, piersicul, migdalul, iar nucul este atacat de bacteria Xanthomonas arboricola pv. Juglandis, Pierce 1901. Aceşti agenţi patogeni produc pagube însemnate. Scopul final al proiectului este de realizare a unor tehnologii integrate pentru combaterea bacteriozelor foarte periculoase la speciile pomicole seminţoase, sâmburoase şi nucifere, stoparea infecţiilor şi salvarea producţiei de fructe a pomilor, prin testearea unor tratamente chimice şi/sau cu antagonişti ai patogenilor de origine bacteriană.

-Minimum 2 workshop-uri de prezentare a rezultatelor şi întruniri cu specialiști, cercetători, profesori studenţi, fermieri şi producători individuali, inclusiv demonstraţii practice; -Diseminarea ghidului de bună practică agricolă şi de mediu dedicat fermierilor, cu prezentarea în detaliu a tehnologiilor, gamei de fungicide şi/sau antagonişti ai patogenilor de origine bacteriană, utile pentru prevenirea și stoparea acestor boli; -Minimum 3 lucrări de specialitate în reviste indexate BDI, Banca de Date Internațională și a unei lucrări științifice cotată ISI, Institutul pentru Știința Informării; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

61. ADER 7.3.15

Stabilirea măsurilor și mijloacelor de preve-nire și combatere integrată a dăunăto-

1.000.000 d.c.

150.376 375.940

-Elaborarea unor secvențe tehnologice de combatere integrată pentru controlul dăunătorului, cu impact minim asupra mediului

Schimbările climatice din ultimii ani au determinat modificări semnificative a spectrului de agenți patogeni și dăunători și a importanței economice a acestora la culturile de solano-fructoase în sere, în

-Organizarea de mese rotunde cu producătorii de legume asociați sau individuali, pentru

45

rului Tuta absoluta, molia minieră la culturile de tomate în spații protejate

285.714 187.970

înconjurător și a calității producției la culturile protejate; -Identificarea unor metode de combatere chimică și biologică pentru controlul adulților și pontelor de Tuta absoluta; -Proceduri de control a gazdelor secundare și a samulastrei de solanacee cultivate din zonele de cultură protejate a tomatelor protejate.

special tomate. Astfel, incidența moliei miniere, Tuta absoluta, a crescut și corespunzător și pagubele produse de aceasta afectând în special tomatele cultivate în spațiile protejate. Combaterea adulților și a pontelor, depuse pe fața inferioară a frunzelor, este relativ dificilă prin faptul că în spațiile protejate pot avea loc mai multe generații pe sezon, numărul generațiilor fiiind direct proporțional cu creșterea temperaturii, o generație la cca. 15 zile la temperaturi de peste 30oC. În aceste condiții este necesară abordarea problematicii combaterii integrate prin următoarele activități: - stabilirea dinamicii apariției și evoluției atacului dăunătorului în diferite tipuri de spații protejate; - evaluarea eficacității unor produse chimice, cu impact redus asupra mediului, asupra adulților, ouălor și larvelor în diferite tipuri de spații protejate, inclusiv pentru combaterea dăunătorului de pe gazdele secundare; - stabilirea eficacității utilizării feromonilor, bacteriilor entomopatogene, paraziți și pradători specifici; - evaluarea posibilităților de utilizare în asocieri de tip sinergic și/sau convergent a diferitelor mijloace de combatere simultană sau în complex; - evaluarea eficienței diferitelor mijloce de combatere simple sau asociate în vederea creșterii calității și cantității producției; - elaborarea de verigi și tehnologii de combatere pentru controlul dăunătorului la Tuta absoluta.

informarea acestora cu privire la rezultatele obținute; -Prezentarea și publicarea de lucrări științifice, pliante, broșuri, articole în reviste de specialitate, cu tehnologiile elaborate pentru transferul rezultatelor obținute la cât mai mulți cultivatori din diferite județe; -Implementarea în fermele legumicole a tehnologiilor de combatere elaborate, competitive și cu impact socio-economic major; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

Obiectivul specific 7.4: Optimizarea și implementarea tehnologiilor de procesare și păstrare a produselor horticole 62. ADER

7.4.1 Cercetări privind optimizarea unor secvenţe tehnologice în scopul obţinerii de vinuri cu conţinut redus în dioxid de sulf

1.000.000 d.c.

150.376 375.940 285.714 187.970

-Bază de date, studii, fişe de descriere a eşantioanelor de struguri și vin; -Secvenţe tehnologice de reducere a dozelor de dioxid de sulf; -Profil compoziţional şi profil senzorial al vinurilor cu conţinut redus în dioxid de sulf, în funcţie de varianta experimentală testată; -Optimizarea dozelor de produse oenologice în scopul obţinerii unor vinuri cu conţinut redus de dioxid de

Dioxidul de sulf este în prezent principala substanță cu rol antiseptic folosit în industria vinului și nu numai. În ultima perioadă consumatorii sunt din ce în ce mai atenți la aditivii folosiți în industria alimentară și cea a băuturilor în special. Chiar dacă nu poate fi evitat tratamentul cu dioxid de sulf, tehnologiile moderne de vinificare permit folosirea limitată a acestei substanțe prin folosirea în paralel a altor aditivi sau tratamente tehnologice. Proiectul îşi propune să abordeze modalităţi de reducere/înlocuire parţială a dioxidului de sulf în etapele tehnologice de obţinere a vinurilor, păstrând

-Rezultatele vor fi folosite de producătorii de vinuri BIO, sau de cei care doresc să scoată pe piață vinuri cu conținut scăzut în dioxid de sulf, vinuri care pot avea un impact important asupra consumatorilor, tot mai exigenți și mai atenți la produsele pe care le consumă; -Realizarea de lucrări de promovare pentru informarea consumatorilor privind efectul

46

sulf, în condiţiile menţinerii tipicităţii soiului; -Metodă de dozare a SO2-ului prin extracție, pentru a se evita erorile de măsură în cazul utilizării unor aditivi admiṣi de legislația viti-vinicolă; -Realizarea unui Soft cu date privind SO2 molecular în excel pentru producătorii interesați.

nealterate proprietăţile fizico-chimice şi organoleptice ale produsului precum şi garantarea stabilităţii acestuia în momentul punerii lui în consum. Vor fi abordate următoarele aspecte: - analiza strugurilor, optimizarea cantitativă şi calitativă a produselor oenologice pe fluxul de producere a vinurilor, acordându-se o atenţie specială folosirii enzimelor şi drojdiilor; - controlul proceselor de oxidare a mustului/mustuielii şi vinului prin metode chimice şi fizice; - analiza capacităţii de combinare a dioxidului de sulf cu anumiţi aditivi şi administrarea lor în vin; - analiza compoziţională şi senzorială a vinurilor obţinute. Se va avea în vedere optimizarea anumitor secvenţe tehnologice în scopul reducerii dozelor de dioxid de sulf în etapele tehnologice de prelucrare a strugurilor, stabilizare şi condiţionare a vinurilor, cu menţinerea potenţialului calitativ al acestora. Prin punerea la punct a unor tehnologii specifice se vor produce vinuri cu conținut scăzut în dioxid de sulf, la praguri specifice vinurilor BIO sau chiar mai jos.

benefic asupra organismului al consumului de vinuri cu conţinut redus de dioxid de sulf; -Organizarea de workshop-uri de prezentare a rezultatelor şi de promovare a acestor vinuri, în vederea valorificării lor pe piaţa viti-vinicolă; -Organizarea de degustări ale vinurilor cu adaos de dioxid de sulf şi cu conţinut redus de dioxid de sulf şi analiza comparativă a acestora; -Participarea cu lucrări la conferinţe, simpozioane naţionale şi internaţionale; -Promovarea rezultatelor prin broșuri și pliante ; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

Obiectivul specific 7.5: Inovarea și transferul de cunoștințe în horticultură 63. ADER

7.5.1 Cercetări privind aplicarea tehnologiilor emergente bazate pe metode de procesare minimală în industria-lizarea produselor horticole

1.100.000 d.c.

165.413 413.534 314.286 206.767

-Elaborarea temelor de proiectare pentru modele experimentale; -Proiectarea și execuția unor modele experimentale funcționale pe baza metodelor de procesare minimală; -Reducerea cu minimum 10% a consumurilor energetice, prin utilizarea unor tehnologii inovative performante; -Minimum 2 metode de procesare minimală, aplicabile industrializării produselor horticole; - Minimum 3 tehnologii emergente ce au la bază metodele de procesare minimală; -Minimum 2 modele experimentale de utilaje funcționale, pe baza metodelor de procesare minimală;

Pe parcursul ultimilor ani, preferinţele consumatorilor s-au îndreptat tot mai mult către produse alimentare cu arome şi culori cât mai naturale, astfel încât data durabilității minimale să fie suficient de îndelungată, pentru ca produsul să facă faţă atât distribuţiei cât şi perioadei de depozitare, până la consumul propriuzis. Aceste obiective pot fi atinse prin utilizarea unor tehnologii emergente, ce au la bază aşa numitele metode de procesare minimală, care produc modificări de mică amploare asupra produselor, fără clasicul tratament termic, astfel încât acestea să-şi poată păstra într-o măsură cât mai mare calităţile nutritive şi caracteristicile senzoriale. Dintre acestea fac parte: - electro-încălzirea; - procesare la presiuni înalte; - ultrasunete; - ambalare în atmosferă controlată; - iradierea cu raze gama;

-Transferul tehnologiilor emergente ce au la bază metode de procesare minimală, părților interesate; -Punerea la dispoziția operatorilor economici de noi utilaje; -Activități de diseminare a rezultatelor: workshop-uri; mese rotunde, articole științifice publicate în reviste de specialitate naționale și internaționale; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

47

- Minimum 3 noi produse procesate, sanogene, cu calități organoleptice și nutritive superioare.

- microfiltrare; - șoc termic criogenic; - imobilizarea enzimelor; - ambalare activă; - ozonizare. Procedeele de prelucrare enumerate au ca efect distrugerea microorganismelor şi, în unele cazuri, a enzimelor, fără a provoca creşterea substanţială a temperaturii, cu acţiuni nesemnificative asupra pigmenţilor, aromelor, vitaminelor şi compuşilor de bază ai alimentului. Produsul final este astfel net superior din punct de vedere calitativ, comparativ cu produsele care au trecut prin procedee de prelucrare termică, fiind preferate de consumatori.

64. ADER 7.5.2

Cercetări privind stabilirea unor tehnici moderne de altoire și procedee de supra-altoire în plantațiile viticole

900.000 d.c.

135.338 338.346 257.143 169.173

-Studiul interacțiunii altoi/portaltoi format după supraaltoire; -Refacerea potențialului productiv al plantațiilor îmbătrânite; -Refacerea unor plantații înființate prin programul de reconversie, prin utilizarea metodelor de supraaltoire în vederea înlocuirii soiurilor/ clonelor existente, neadaptate la mediu cu soiuri/clone de calitate; -Manual de prezentare a metodelor de supraaltoire.

Altoirea multiplă pe portaltoi este a doua tehnologie intensivă de producere a materialului săditor viticol ṣi constă în altoirea unei viṭe de vie care a facut deja obiectul unei altoiri. Proiectul iṣi propune să abordeze tehnici moderne de altoire și supraaltoire în scopul schimbării sortimentului varietal, reconversia/ restructurarea plantațiilor viticole, reîntinerirea plantațiilor, sau în condițiile alegerii greṣite a soiurilor pentru plantare și imposibilitatea exprimării potențialului soiului într-un anumit terroir viticol. Vor fi aplicate mai multe metode de altoire: în copulaţie, sub scoartă, în ochi dormind, în despicatură simplă, în despicatură dublă. Se va avea în vedere creşterea procentului de prindere şi concreşterii viţelor altoite pânăla 80% - 90%, eliminarea perioadei de forţare în camere special amenajate a butaşilor altoiţi, cu mare consum de energie electrică; eliminarea aplicării stimulatorilor de calusare utilizaţi, de obicei, la altoirea în uscat. Va fi efectuat un studiu comparativ privind costurile schimbarii sortimentului prin supraaltoire cu cele ale unei restructurări convenționale prin defrișare și replantare.

-Organizarea de conferințe, mese rotunde şi demonstraţii practice privind utilizarea metodelor de supraaltoire; -Publicarea de articole în reviste de specialitate, mass-media cu informații privind rezultatele cercetării; -Promovarea metodelor de supraaltoire utilizate în schimbarea structurii sortimentale prin difuzarea manualului de prezentare a acestora la producatorii viticoli interesati; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

65. ADER 7.5.3

Identificarea bolilor fungice de lemn la viţa de vie prin metode moleculare

800.000 d.c.

120.301 300.752 228.571

-Metode noi, rapide, fiabile, economice şi cu o mare putere discriminatorie în detectarea şi identificarea patogenilor lemnoşi la viţa de vie;

Cunoaşterea particularităţilor microorganismelor permite dezvoltarea unor aplicaţii în diferite domenii ale agriculturii. După aderarea României la Uniunea Europeana, s-a pus un accent deosebit pe reconversia plantaţiilor viticole. Odată cu importul masiv de viţă

-Transmiterea instrucţiunilor tehnice la beneficiari prin postere, pliante; -Publicarea de articole ştiinţifice în reviste recunoscute pe plan

48

150.376 -Mijloace eficiente şi rapide de detectare a patogenilor de lemn; -Tehnologii/verigi tehnologice eficiente privind testarea patogenilor de lemn la materialul săditor şi în plantaţiile viticole; -Soluţii tehnice pentru prevenirea răspândirii bolilor de lemn în plantaţie; -Tehnologie/verigi tehnologice privind diminuarea/ inactivarea acţiunii bolilor fungice de lemn la viţa de vie; -Studiu privind utilizarea de metode neconvenţionale, microorganisme cu efect antagonist, în vederea diminuarii acţiunii bolilor fungice de lemn la viţa de vie.

de vie prin proiectele de reconversie finanţate din fonduri europene au fost introduse şi o serie de boli produse de ciuperci, fitoplasme, micoplasme etc. Declinul biologic al viţei de vie cuprinde diferite maladii cu trăsături comune, provocate de paraziţi interni ai lemnului, Eutypa lată, Phaeomoniella chlamydospora, şi specii de Botryosphaeriaceae, Phomopsis şi Phaeoacremonium, BDA - înnegrirea şi moartea braţelor. Identificarea corectă a patogenilor implicaţi în declinul prematur, este o condiţie primordială şi esenţială pentru desfăşurarea studiilor privind proiectarea strategiilor de control, deoarece niciuna dintre măsurile de control existente la ora actuală, nu sunt pe deplin eficiente pentru prevenirea şi tratarea acestor boli complexe. Impactul economic al acestor boli variază în funcție de condiţiile climatice și terroar. Se estimează la nivel național că rata medie a plantelor care exprimă aceste boli, simptome, pierderi, este între 2 și 5% pe an. Dincolo de identificarea și cunoașterea diverşilor patogeni implicați, importantă este şi capacitatea plantei de a răspunde la agresiune. Complexul de ciuperci asociat cu pierderile este foarte prezent în podgorie. Scopul cercetărilor constă în identificarea bolilor de lemn care conduc la declinul prematur al plantaţiilor viticole înfiinţate în urma programului de reconversie, evaluarea şi monitorizarea răspândirii acestora în podgorii. Metodele moleculare sunt utile pentru: detectarea prezenţei unui singur patogen specific; detectarea virusurilor care nu pot fi cultivate în mod corespunzător; identificarea patogenilor ce cresc greu pe medii de cultură sau a celor care nu pot fi cultivaţi „in 1vitro”. Patogenii pot fi identificaţi în prezent prin utilizarea unor fragmente de ADN, acidul dezoxiribonucleic, sau ARN, acidul ribonucleic, specifice, numite probe, complementare cu anumite secvenţe din genomul unor anumitor patogeni. În cadrul proiectului se va avea în vedere: - Proiectarea strategiilor de control al bolilor de lemn la viţa de vie prin noi tehnologii;

naţional şi internaţional cu rezultatele cercetării; -Prezentarea lucrărilor științifice la manifestări ştiinţifice, mese rotunde workshop-uri; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

49

- Comportarea soiurilor şi clonelor de viţă de vie cultivate prin programul de reconversie, la atacul patogenilor lignicoli; - Studierea modului de manifestare şi evoluţia principalilor patogeni lignicoli implicaţi în declinul prematur al viţei de vie; - Influenţa condiţiilor climatice asupra nivelului de atac al patogenilor lignicoli; - Definirea rolului fiecarui parazit în plantă şi relaţia lor cu factorii abiotici; - Răspunsul ecofiziologic al plantelor de viţă de vie la impactul dăunător al patogenilor lignicoli.

66. ADER 7.5.4

Cercetări privind îmbunătățirea tehnici-lor de producere a plantelor mamă pomicole

1.500.000 d.c.

225.564 563.910 428.571 281.955

-Stoc de plante mamă - plante candidat la minim 5 specii; -Tehnici/secvențe tehnologice îmbunătățite de înmulțire a plantelor mamă la minim 5 specii; -Plantații mamă cu plante Bază/Certificat la minim 5 specii, material de înmulțire; -Procedură de verificare a autenticităţii materialului obţinut cât şi a stabilităţii genetice a plantelor regenerate prin metode biotehnologice; -Ghid de bune practici privind producerea plantelor mamă conform schemelor de certificare.

Plantele mamă pomicole reprezintă baza sistemului de producere a materialului săditor și de aceea este necesară activitatea de cercetare în direcţia îmbunătățirii calității materialului de înmulțire și plantare pomicol care să corespundă cu noua legislație națională în domeniu. Conservarea şi utilizarea materialului de înmulţire pomicol în procesul de producere pe scară largă a pomilor ca material de plantare, dar şi obţinerea de noi plante certificate din categorii biologice superioare reprezintă o necesitate obiectivă datorită importanţei acordate acestui sector prin politicile agricole comune actuale. Vor fi desfășurate activități specifice de obținere a plantelor mamă, cât și modernizarea facilităților de menținere a acestora care să corespundă cerințelor impuse de normele noi de aplicare a legislației privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității materialului săditor. Pentru crearea stocului de plante mamă – plante destinate înmulțirii, cercetările vor contribui la dezvoltarea unor tehnici de înmulțire care să combine metodele biotehnologice şi tradiţionale. Unul din obiective se referă la elaborarea, perfecționarea și implementarea tehnologiilor de microînmulțire la unele specii pomicole, având în vedere soiurile noi create și promovate în România. Se vor realiza cercetări privind regenerarea prin organogeneză în vederea elaborării de verigi și secvențe tehnologice care, alături de înmulțirea convențională, să contribuie la crearea stocului de plante mamă. Obţinerea unui material săditor de

-Diseminarea informațiilor cuprinse în ghidului de bune practici privind producerea plantelor mamă conform schemelor de certificare; -Organizarea de workshop-uri la care vor fi invitati pepinierişti, fermieri, reprezentanţi ai autorităților implicate in domeniu, alţi potenţiali beneficiari ai rezultatelor; -Prezentarea, de lucrări de specialitate, ştiinţifice, de popularizare şi publicarea acestora în reviste de specialitate - minim 3 lucrări indexate BDI, Baza de Date Internațională /cotate ISI, Institutul pentru Știința Informării; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

50

calitate constituie o preocupare permanentă care uneşte eforturile specialiştilor din mai multe domenii de cercetare pomicolă cum ar fi: virologia, biotehnologiile, protecţia plantelor, înmulţire, genetică şi ameliorare. Rezultatele au aplicabilitate atât în mediul științific cât și în cel al producerii materialului săditor pomicol. Beneficiarii direcţi ai rezultatelor sunt atât menţinătorii oficiali ai soiurilor, cât şi operatorii economici care utilizează materialul pentru plantare.

67. ADER 7.5.5

Cercetări privind managementul alcoolului în vederea producerii de vinuri cu grad alcoolic scăzut

600.000 d.c.

90.225 225.564 171.429 112.782

-Bază de date privind dinamica maturării strugurilor în corelație cu evoluția factorilor climatici; -3 Procedee de obținere a musturilor cu concentrații reduse de zaharuri fermentescibile; -Procedeu de reducere a concentrației alcoolice a vinurilor.

Vinul este un produs alimentar obţinut exclusiv prin fermentarea alcoolică, totală sau parţială, a strugurilor proaspeţi, presaţi ori nu, sau a mustului de struguri, având un conținut de etanol minim de 8,5% vol. Efectele benefice ale consumului de vin asupra sănătăţii umane sunt cunoscute în medicina tradiţională şi confirmate de cercetările recente. Datorită efectului dăunător al alcoolului etilic, aceste beneficii pot fi exploatate doar parţial, printr-un consum moderat de vin sau prin consumul de vin cu un grad alcoolic redus. Datorită creșterii temperaturilor din ultimii ani, s-au semnalat acumulări tot mai ridicate de zaharuri în struguri, care determină obținerea unor vinuri cu grad alcoolic ridicat, peste 14%, care nu sunt conforme cu cerințele actuale ale consumatorilor. În ascest sens, tehnologiile de producere a vinurilor trebuie adaptate, astfel încât prin metodefizice sau biologice să se poată obține vinuri cu grad alcoolic mai scăzut decât potențialul strugurilor la cules. Proiectul are ca scop principal, elaborarea și implementarea unor procedee tehnologice de obținere a unor vinuri cu conținut alcoolic scăzut. Obiectivele urmărite: - studiul potențialului de producție al soiurilor selectate, în relație directă cu evoluția factorilor climatici, temperatura, precipitații etc.; - analize fizico-chimice pentru caracterizarea dinamicii maturării strugurilor pe areale viticole și soiuri; - procedee de obținere a musturilor materie primă destinate producerii de vinuri cu grad alcoolic scăzut,

-Organizarea de întâlniri, mese rotunde cu fermierii, cultivatori de viță de vie și oenologi; -Lucrări ştiinţifice susţinute şi publicate în reviste de specialitate și în baze de date internaționale cu informații referitoare la rezultatele obținute; -Participarea cu vinuri obținute prin tehnologiile de reducere a concentratiei alcoolice la târguri și expoziții; -Transferul rezultatelor către beneficiari, producători de vinuri, și către instituţiile care coordonează activitățile de producere a strugurilor și vinurilor la nivel regional și naţional, asociații profesionale prin broșuri și pliante cu secvențele tehnologice elaborate; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

51

recoltare diferențiată, utilizarea de levuri selecționate, osmoza inversă; - testarea unor procedee de reducere a concentrației alcoolice a vinurilor, concentrare în vid.

68. ADER 7.5.6

Cercetări privind evaluarea potențialului oenologic a soiurilor românești de viță de vie în vederea creșterii competitivității lor pe plan internațional

800.000 d.c.

120.301 300.752 228.571 150.376

-Bază de date privind elementele de terroir care definesc tipicitatea varietală a vinurilor, sol, microclimat, conveier varietal; -Fișe de caracterizare a anului de recoltă în funcție de arealul viticol; -Profil compozițional, senzorial și organoleptic al vinurilor obținute în diferite areale viticole; -Identificarea factorilor critici ai FML, fermentație malolactică, la mustuială și vin în diferite faze ale procesului de fermentație; -Îmbunătățirea verigilor tehnologice de vinificaţie primară în elaborarea diferitelor tipuri de vinuri; -Catalog de descriere a vinurilor româneşti.

Unul din cele mai importante aspecte privind ameliorarea competitivităţii sectorului vitivinicol românesc îl reprezintă identificarea soiurilor care să permită satisfacerea cererii pieţei, puternic orientată spre creşterea calitativă şi cantitativă a producţiei de struguri. Creşterea productivităţii poate conduce la diminuarea diferenţelor României față de alte țări din Europa de Vest, în special, Italia, Franţa, Spania şi la controlul efectelor asupra producţiei, cauzate de schimbările climatice, care sunt amplificate de deficienţele din infrastructură, în special din sistemele de irigare. Tematica proiectului se înscrie în rândul preocupărilor actuale la nivel internaţional privind conservarea şi managementul integrat al zonelor agricole afectate de încălzirea globală şi secetă.

-Organizarea de întâlniri cu societățile comerciale și producătorii particulari în cadrul cărora vor fi prezentate vinurile obținute prin utilizarea de tehnologii diferențiate; -Susținerea și publicarea de lucrări științifice în reviste de specialitate recunoscute pe plan național și internațional cu rezultatele cercetării; -Organizarea de workshop-uri și mese rotunde pentru prezentarea rezultatelor; -Diseminarea informațiilor cuprinse în catalogul de descriere a vinurilor româneşti; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

69.

ADER 7.5.7

Perfecționarea metodelor de control al punctelor critice în viticultura ecologică

800.000 d.c.

120.301 300.752 228.571 150.376

-Stabilirea punctelor critice din sistemul ecologic aplicat în diferite areale viticole; -Proceduri de evitare a contaminărilor în lanţul tehnologic de producere a strugurilor și vinurilor ecologice; -Metode inovative privind managementul buruienilor, controlul bolilor și dăunătorilor în plantațiile viticole ecologice; -Recomandări asupra modului de organizare a controlului punctelor critice în sistemul viticol ecologic; -Bază de date privind calitatea strugurilor și vinurilor ecologice obținute în arealele viticole implicate în proiect; -Proceduri inovative pentru controlul punctelor critice în sistemul ecologic

Prin prezentul proiect se are în vedere efectuarea unei analize critice asupra tehnologiilor uzuale de cultivare ecologică a viței-de-vie, în prima fază efectuându-se studii cu privire la identificarea factorilor de stress din plantațiile viticole ecologice, identificarea de soluții, produse, tehnici care pot fi experimentate în aceste plantații. Se vor testa în loturi demonstrative noile produse, tehnici și în funcție de rezultatele obținute – calitatea strugurilor, respectiv a vinurilor – se vor valida procedeele inovative prin care se controleaza cu succes dezvoltarea buruienilor, atacul bolilor și al dăunătorilor din plantații. Prin implementarea şi valorificarea rezultatelor proiectului se realizează cadrul pentru impulsionarea abordării de catre fermierii romani a sistemului ecologic în viticultură și vinificație.

-Punerea la dispoziția persoanelor interesate, în cadrul unor întâlniri de grup, a informațiilor cu privire la: punctele critice din

tehnologiile de cultivare ecologică a vitei-de-vie și din vinificația ecologică;

metode innovative pentru controlul ecologic al buruienilor în plantații, controlul bolilor și dăunătorilor;

proceduri inovative pentru controlul punctelor critice în sistemul ecologic adaptat fiecarui areal viticol luat în studiu;

52

adaptat fiecarui areal viticol luat în studiu.

recomandări asupra modului de organizare a controlului punctelor critice în sistemul viticol ecologic.

- Consilierea și asistența tehnică de specialitate persoanelor interesate în implementarea rezultatelor; -Organizarea de workshop-uri, comunicări și publicarea de articole în reviste de specialitate pentru diseminarea rezultatelor; -Organizarea de loturi demonstrative în care să fie prezentate noile soluții; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

OBIECTIVUL GENERAL 8: MANAGEMENTUL DURABIL AL RESURSELOR GENETICE ANIMALE Obiectivul specific 8.1: Ameliorarea genetică a populațiilor de animale - rase, linii cu status normal 70. ADER

8.1.1 Ameliorarea cantita-tivă și calitativă a producției de carne la ovinele Țigaie ruginie din zona de podiș a Transilvaniei, prin selecție în rasă curată

1.000.000 d.c.

150.376 375.940 285.714 187.970

- Identificarea în cadrul efectivelor de ovine Țigaie ruginie, prin proceduri de bonitare, măsurători corporale și cântărire a exemplarelor cu aptitudini pentru producția de carne; - Constituirea unui nucleu de oi și berbeci, prin întocmirea anuală a planului de potrivire a perechilor și deschiderea registrului de evidențe primare, care să se încadreze în următorii parametri: greutatea corporală: berbeci 80-90

kg; oi mame 60-65 kg; vârsta de înțărcare 70 zile; greutatea de înțărcare 18-20 kg; spor mediu zilnic la îngrășare 220-

225 g; greutatea mieilor la 100 zile: 24-26

kg; greutatea mieilor la 150 zile: 35-38

kg;

Rasa locală de ovine Țigaie ruginie, realizează sporuri medii zilnice relativ reduse. Pentru a putea penetra piața europeană a cărnii de ovine cu carcase de miel sau miei vii obținuți de la rasele și varietățile locale, se impune ameliorarea producției de carne. Proiectul de față își propune ameliorarea cantitativă și calitativă a producției de carne la rasa Țigaie ruginie, prin selecție în rasă curată. Scopul proiectului este efectuarea unor activități de cercetare pentru ameliorarea producției de carne la ovinele Țigaie ruginie. Activitatea de ameliorare a producției de carne la Țigaia ruginie urmărește îmbunătățirea indicilor cantitativi și calitativi ai producției de carne și îmbunătățirea calității carcaselor, îmbunătățirea parametrilor morfoproductivi și îmbunătățirea indicilor de reproducție - prolificitate, precocitate și presupune: - selecția fenotipică a ovinelor din rasa Țigaie ruginie, care fac obiectul activității de ameliorare; -întocmirea anuală a planului de potrivire a perechilor; -efectuarea montei dirijate sau a însămânțărilor artificiale;

-Livrarea progresului genetic; -Materialul de prăsilă obținut prin ameliorarea prin selecție a Țigăii ruginii pentru producția de carne, va putea fi valorificat în exploatațiile de ovine din zona podiș a Transilvaniei, pentru ameliorarea efectivelor în rasă curată; -Aplicarea rezultatelor cercetării în exploatațiile de ovine se va realiza, atât cu sprijinul cercetătorilor din unitate prin diseminarea rezultatelor cercetării, care vizează ameliorarea în rasă curată a Țigăii pentru producția de carne și punerea în evidență a valorii calitative a carcasei, informând atât crescătorii, cât și asociațiile de creștere a ovinelor din rasa Țigaie ruginie;

53

randament la sacrificare 52-54%, încadrarea în grila EUROP - clasa U și R, fără exces de grăsime, raportul carne-oase în carcasă 2,9/1;

realizarea la oile mame a unei prolificități de 120-125%, mai mare cu 10-15% față de prolificitatea medie a rasei;

vârsta introducerii la reproducție 10-12 luni;

însușiri organoleptice superioare: carnea suculentă, perselată și fără gust specific pronunțat, cu strat de grăsime uniform dispus.

-Producerea anuală a cca. 90-100 cap. berbeci de reproducție, certificați ca origine și productivitate, solicitați de crescătorii de ovine de rasă Țigaie, cuprinși în registrul genealogic al rasei; -Crearea unei baze de date, prelucrarea și interpretarea rezultatelor în vederea omologării ca linie genetică specializată pentru carne; -Creșterea eficienței economice a exploatațiilor cu 25-30%; - Elaborarea unui ghid practic de dezvoltare a rasei Țigaie pentru producția de carne, cu lucrări specifice pentru ameliorarea producției de carne.

-obținerea unei populații din rasa Țigaie ruginie cu însușiri performante, corespunzătoare fermelor de elită pentru producerea berbecilor amelioratori; -elaborarea tehnologiilor de întreținere pentru toate categoriile biologice, care să aibă în vedere respectarea condițiilor de bună creștere specifice zonei și să asigure realizarea de animale cu o bună dezvoltare corporală, rezistente, capacitate ridicată de valorificare a hranei, precum și o producție sporită de carne.

-Organizarea anuală a unei mese rotunde cu crescătorii din zonă; -Participarea la manifestări științifice, târguri și expoziții de animale; -Diseminarea către părțile interesate a ghidului practic de dezvoltare a rasei Țigaie pentru producția de carne, cu lucrări specifice pentru ameliorarea producției de carne; -Publicarea a 100 broșuri privind tehnologia de optimizare a producției de carne la rasa Țigaie ruginie; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

71. ADER 8.1.2

Cercetări privind testarea capacităților productive ale metișilor obținuți prin încruci-șarea oilor Țigaie ruginie cu berbeci din rase de carne din Franța

400.000 d.c.

60.150 150.376 114.286 75.188

- Obținerea de metiși cu performanțe productive superioare pentru producția de carne; -Evaluarea capacității combinative a rasei Țigaie ruginie cu rase de carne din Franta; -Obținerea unor precursori utilizabili în activitatea de ameliorare a raselor de ovine cu lână semifină din România, în vederea creșterii

Proiectul urmărește creșterea producției de carne, prin folosirea încrucișării oilor Țigaie ruginie cu rase de carne din Franța, de tipul Venden, Berichon și Blanc du Massif Central. Proiectul va demara cu alcătuirea programului de hibridare, respectiv: -Se vor selecta oile din rasa Țigaie ruginie care vor fi încrucișate cu berbecii de carne din Franța;

- Organizarea întâlnirilor de lucru, meselor rotunde, care au ca obiect această temă, cu crescătorii de ovine interesați; - Elaborarea a cel puțin unui articol științific care va fi comunicat la simpozioanele naționale și publicate în reviste de specialitate;

54

cantitative și calitative a producției de carne; -Elaborarea unei anvelope tehnologice optimizate în vederea reducerii duratei de îngrăşare cu cel puțin 5% comparativ cu tehnologiile clasice, a tineretului ovin provenit din hibridarea raselor de tip Țigaie cu rase de carne franțuzești, cu efecte economice importante pe unitatea de produs.

-Se va efectua potrivirea perechilor și nominalizarea împerecherilor, potrivit principiilor moderne de hibridare clasică; -Ulterior se va evalua dezvoltarea corporală și viteza de creștere a metișilor obținuți, prin cântăriri și măsurători biometrice. Se vor evalua însușirile calitative și cantitative pentru producția de carne. Se va evalua capacitatea combinativă a oilor țigaie ruginie cu berbecii din rasele de carne folosiți. Următoarea etapă a activității de cercetare va consta în determinarea efectul heterozis și în paralel stabilitatea genetică a însușirilor ameliorate la populația hibridă. Se vor estima valorile coeficienţilor de heritabilitate pentru caracterele specifice producţiei de carne la noile populații - corelații, heritabilitate, repetabilitate. Se vor elabora diferite variante de metisare și de creare a unei noi populații de carne, ce vor fi diseminate la crescătorii de ovine. Rezultatele obţinute vor fi prelucrate statistic în vederea optimizării tehnologiilor folosite în scopul creşterii producţiei de carne la ovine și vor fi centralizate în cadrul unei anvelope tehnologice livrabile părților interesante.

-Valorificarea descendenților hibrizi cu rezultate îmbunătățite pentru producția de carne către crescători de ovine din zona Moldovei, care doresc să aplice tehnologii specifice producției de carne; -Diseminarea broșurilor cuprinzând anvelopa tehnologică optimizată în direcția creșterii performanțelor productive pentru carne a raselor de ovine cu lână semifină prin hibridare cu rasă de carne; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

72. ADER 8.1.3

Cercetări privind crearea unei populații românești de caprine de carne, prin încruci-șarea raselor Boer și Carpatină

1.100.000 d.c.

165.413 413.534 314.286 206.767

-Consolidarea și înmulțirea populației hibride R1 de caprine, 75 % Boer și 25 % Carpatină; Se vor crea precursorii unei populații românești de caprine de carne, prin încrucișarea raselor Boer și Carpatină, izolare reproductivă și selecție în direcția sporirii și îmbunătățirii producției de carne, cu următoarele caracteristici: -Realizarea unei prolificități de 140-150% la caprele mame; -Vârsta la înțărcare a iezilor 80 -90 zile, greutatea la înțărcare 14-16 kg, spor mediu zilnic la îngrășare 200g; -Greutatea la 150 de zile - 28-30 kg și randament la sacrificare 47-49%;

Proiectul urmărește crearea unei populații de caprine de carne prin încrucișarea rasei Boer cu rasa Carpatină, consolidarea genetică și înmulțirea populației de hibrizi R1- 75% Boer, 25% Carpatină. Populația de hibrizi se va reproduce în sine, obținându-se până în anul 2022 caprine de carne bine adaptate la condițiile de mediu din Dobrogea. Pe parcursul derulării proiectului se vor desfășura următoarele activități : - Înregistrarea individuală a fătărilor; -Stabilirea principalilor indici de reproducție ai caprelor mame: fecunditate, prolificitate; -Cântărirea iezilor la fătare, la o lună, la două luni, la înțărcare și la vârsta de șase luni; - Efectuarea de măsurători corporale pe animalele adulte - capre, țapi; - Realizarea anuală a două loturi de iezi masculi care vor fi îngrășați o perioadă de 100-120 de zile în sistem

-Livrarea unui număr de 100-120 țapi de reproducție care vor fi utilizați în crescătoriile interesate, pentru obținerea iezilor hibrizi de carne cu viteză mare de creștere, un spor mediu zilnic de peste 180 grame și un randament mare la sacrificare, de peste 45 %; -Organizarea de mese rotunde cu asociații și crescătorii interesați pentru producția de carne; -Publicarea de lucrări la simpozioane și participarea la târguri și expoziții; -Urmărirea rezultatelor obținute de crescătorii de caprine în urma

55

-Carcase bine conformate, cu profile convexe și strat subțire de grăsime pe carcasă; -Raportul carne/oase 2,6/1- carne suculentă, slab perselată, culoare roșiatică, fără gust și miros pronunțat de capră; -Consum specific al iezilor la îngrășare 5,5-6 UN/kg spor greutate vie; -Produșii obținuți în urma împerecherii țapilor din noua populație de carne cu capre carpatine, vor realiza un spor mediu zilnic de creștere la îngrășare cu 25%-30% mai mare, cu un consum mai mic de furaje cu 15-20%, față de iezii carpatini; -Metișii vor avea un randament la sacrificare de 47-49% față de cel obținut de iezii din rasa Carpatină, la care randamentul la sacrificare este de 42-43%; - Tehnologie de obținere a metișilor pentru producția de carne la caprine.

intensiv: lotul I - martor, din rasa Carpatină și lotul Ⅱ – experimental, din populația nou-creată, Boer x Carpatină; -Urmărirea vitezei de creștere a iezilor, a consumului de furaje și a conversiei furajelor în kg greutate vie; - Efectuarea sacrificărilor de control la sfârșitul perioadei de îngrășare, stabilindu-se randamentul la sacrificare; -Tranșarea carcaselor, stabilirea compoziției tisulare a acestora și încadrarea pe categorii de calitate; -Prelucrarea statistică a datelor obținute și interpretarea acestora. La finalizarea lucrărilor de cercetare documentația de formare și consolidare a populației de caprine de carne va face obiectul unei broșuri cu tehnologia de obținere a metișilor pentru producția de carne la caprine.

utilizării țapilor de reproducție pentru producția de carne; -Broșura cu tehnologia de obținere a metișilor pentru producția de carne la caprine, cca 100 de exemplare, va fi pusă la dispoziția celor interesați, crescători de caprine, organizații din domeniu; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

73. ADER 8.1.4

Stabilizarea genetică a unui nou ecotip ovin specializat pentru pro-ducţia de pielicele și carne la rasa Karakul

1.000.000 d.c.

150.376 375.940 285.714 187.970

- Obţinerea prin încrucişarea raselor Rasa de Carne Palas RCP+ Rasa Karakul de Botoșani KB și Cap Negru German CNG + Karakul de Botoșani KB, a două generaţii de hibrizi F1 2020, 2021 cu rezistenţă genetică la scrapie şi caracteristici fenotipice dorite pentru producţia de carne; -Obţinerea în 2021 a gestaţiilor premergătoare generaţiei backcross R1; -Obţinerea unor date comparative privitoare la capacitatea combinativă a raselor, materializate prin: indici de reproducţie - fecunditate, fertilitate, natalitate şi parametrii privind aptitudinile hibrizilor pentru producţia de carne - spor mediu zilnic,

În cadrul proiectului se va testa capacitatea combinativă a rasei Karakul de Botoșani KB cu rase de carne Rasa de Carne Palas-RCP şi Cap Negru German-CNG. Se doreşte crearea unor populaţii premergătoare stabilizării unui nou ecotip ovin specializat pentru producţia de carne. În primul an de derulare a proiectului, părinţii potenţiali din rasa maternală KB şi cele paternale RCP și CNG vor fi genotipaţi şi selectaţi pentru rezistenţa la scrapie. Pentru obţinerea generaţiei F1-2020, vor fi realizate două tipuri de încrucișări masculi RCP cu femele KB; masculi CNG cu femele KB. Descendenţii F1-2020 vor fi evaluaţi pentru aptitudinile producţiei de carne, iar carcasele masculilor vor fi evaluate în sistem european - SEUROP. În următorul an vor fi realizate aceleaşi tipuri de încrucişări. Ulterior, din populaţia parentală va fi obţinută o nouă generaţie F1-2021, care va fi evaluată din nou. În toamnă vor fi

-Fermierii vor putea folosi informaţiile privind capacitatea combinativă a rasei Karakul din fermele proprii cu rasa de carne autohtonă, Rasa de Carne Palas, respectiv cu cea de import Cap Negru German. În acest fel vor putea lua decizii privitoare la cea mai rentabilă schemă de hibridare în fermele proprii, care poate duce la obţinerea unor miei cu carcase de calitate superioară, competitivi pe piaţa UE sau Asiatică; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

56

randament la sacrificare, calitate carcase.

realizate încrucişări de tip back-cross între generaţia F1-2020 şi berbeci noi. Ele vor permite obţinerea în final a generaţiei R2 destinată înmulţirii în sine, în scopul stabilizării caracterelor dorite.

74. ADER 8.1.5

Elaborarea unei tehnologii performante pentru îmbunătățirea caracterelor de repro-ducție la taurine

450.000 d.c.

67.669 169.173 128.572 84.586

-Metodologie modernă de identificare a genotipurilor anormale în efectivele de taurine investigate; -Evaluarea efectelor bolilor ereditare asupra capacităţii de reproducţie a purtătorilor, cu importanţă majoră în creşterea şi exploatarea animalelor de fermă; -Stabilirea măsurilor adecvate de profilaxie a anomaliilor şi eliberarea buletinelor de analiză citogenetică, care se vor transmite beneficiarilor; -Elaborarea de propuneri privind monitorizarea bolilor ereditare prin investigaţie citogenetică în scopul asigurării sănătăţii genetice a efectivelor de taurine investigate şi evitării efectelor negative asupra performanţelor de reproducţie şi eficienţei economice în creşterea şi exploatarea acestora; -Cuantificarea anomaliilor cromozomale la rasele de taurine investigate, în raport cu cazuistica internaţională.

Îmbunătăţirea caracterelor de reproducţie și implicit eficiența economică în exploatarea efectivelor de taurine crescute în țara noastră, este astăzi posibilă prin aplicarea metodologiei moderne de screening citogenetic. Controlul citogenetic sistematic este în măsură să evidențieze o serie de defecte ereditare sau neereditare care, odată cunoscute şi eliminate, contribuie la îmbunătăţirea eficienţei reproductive în populaţia analizată. Odată identificate genotipurile anormale, vor fi studiate prin metode moderne de marcaj cromozomal prin care vom putea evidenţia structura materialului genetic la nivel subcromozomal, ceea ce va contribui la stabilirea unui diagnostic cert privind afectarea integrităţii materialului genetic studiat. Prin aplicarea testelor specifice metodologiei moderne de investigație citogenetică se vor evidenția cauzele şi factorii de risc implicaţi în apariţia defectelor ereditare. Pentru racordarea nostră la legislaţia europeană, care condiţionează importul și exportul de animale şi material seminal, de calitatea materialului genetic, este imperios necesară aplicarea metodologiei moderne de screening citogenetic pentru eradicarea bolilor ereditare, la rasele de taurine din ţara noastră.

Diseminarea rezultatelor va fi făcută prin intermediul: -Revistelor ştiinţifice interne şi internaţionale, elaborarea de lucrări ştiinţifice şi participarea la diferite manifestări ştiinţifice atât în ţară cât şi în străinătate; -Organizarea de întâlniri cu crescătorii de animale, difuzarea de pliante și broșuri pentru promovarea rezultatelor și pentru a atrage atenția asupra importanței asigurării sănătății genetice a efectivelor de bovine crescute în țara noastră; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

75. ADER 8.1.6

Cercetări privind utilizarea markerilor SNP și formarea unei populații de referință în vederea implementării selecției genomice la taurine

1.200.000 d.c.

180.451 451.128 342.857 225.564

-Genotiparea unui lot de animale cu 800 capete Bălțată cu Negru Românească, 600 Bălțată Românească și 100 Brună de Maramureș pe baza unui panel de 50.000 de SNP-uri -Single Nucleotide Polymorphism, în scopul creării unor populații de referință pentru aceste rase; -Crearea și dezvoltarea unor baze de date genotipice și fenotipice proprii fiecărei populații de referință, cu date achiziționate în conformitate cu

Din anul 2000 a început dezvoltarea testelor de genotipare pentru un număr mare de polimorfisme ale unei singure nucleotide SNP, iar primul cip comercial de genotipare SNP a fost lansat în decembrie 2007. Peste 15.000 de genotipuri au fost utilizate pentru a determina SNP-uri, care ar trebui să fie utilizate în evaluarea genomică a bovinelor de lapte din Statele Unite ale Americii, SUA. Evaluările genomice ale SUA au fost lansate pentru prima dată în ianuarie 2009 pentru rasele Holstein și Jerseys, în august 2009 pentru Brown Swiss, în aprilie 2013 pentru Ayrshires și în aprilie 2016 pentru Guernseys. Astfel, tematica proiectului vizează studii de selecție genomică la vaci

-Întâlniri cu fermierii și asociațiile de creștere a taurinelor în vederea valorificării rezultatelor proiectului și prezentarea avantajelor utilizării informațiilor genomice la rasele de taurine pentru îmbunătățirea programelor de ameliorare; -Colaborarea cu Agenția Națională pentru Zootehnie în vederea valorificării informațiilor genomice;

57

standardele de calitate stipulate de ghidurile internaționale; -Metodologie de estimare prin metode moderne a parametrilor genetici ai populațiilor de taurine din România; -Efectuarea de studii de asociere la nivel genomic, studii GWAS - Genome-Wide Association Study, pentru caracterele de producție și reproducție importante din punct de vedere economic; -Adaptarea modelelor matematice pentru estimarea valorilor de ameliorare genomice; -Elaborarea Indexului de Selecție optim pentru caracteristicile morfo-productive ale populațiilor de taurine din România; -Metodologie de implementare a cuantificării unor noi genotipuri, scorul podal, ecografia mușchiului Longissimus dorsi, LD, ale unor caractere ce fac obiectul ameliorării; -Identificarea punctelor din programele de ameliorare ce vor trebui modificate în vederea trecerii la Selecția Genomică.

în contextul bio-economic din România. Proiectul își propune investigarea unui număr de 50.000 de SNP-uri în cadrul raselor Bălțată cu Negru Românească, Bălțată Românească și Brună de Maramureș și efectuarea de studii de asociere la nivel genomic, studii GWAS, pentru caracterele importante din punct de vedere economic. Genotiparea cu ajutorul SNP-urilor va genera un set de informații precise despre structura genetică a efectivelor de vaci din România.

-Publicarea de articole în reviste naționale și internaționale; -Participarea la conferințe naționale și internaționale; - Publicarea a 2 articole științifice cotate ISI, Institutul pentru Știința Informării; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

76. ADER 8.1.7

Cercetări privind elaborarea tehnologiei de ameliorare a ovinelor din Linia de lapte Bacău în vederea creșterii performan-țelor productive

900.000 d.c.

135.338 338.346 257.143 169.173

-Evaluarea genetică a reproducătorilor pe baza determinării estimatorilor genetici și a valorii de ameliorare; -Identificarea criteriilor supuse ameliorării; -Testarea berbecilor pentru caracterele de producție și reproducție; -Realizarea piramidei de ameliorare și structurarea efectivelor în raport cu performanțele de producție;

Implementarea proiectului vizează elaborarea unei tehnologii eficiente de ameliorare a unei populații de tip nou de ovine, rezultată din încrucișarea oilor locale Țigaie cu genitori aparținând rasei Awasii, dar și de implementarea unui management eficient în vederea creșterii gradului de asemănare și a stabilizării caracterelor morfologice, productive și reproductive, pentru a se îndeplini toate cerințele tehnice actuale în vederea omologării. În vederea atingerii tuturor obiectivelor specifice etapelor de derulare se va efectua o analiză detaliată a tuturor indicatorilor specifici caracterelor de producție și reproducție care, prin optimizare, pot atrage o creștere a gradului de ameliorarea a acestora. În acest

-Organizarea de workshop-uri cu fermierii din zonă; - Participarea cu efective de animale reprezentative la expozițiile zootehnice desfășurate în arealul respectiv; -Prezentarea rezultatelor cercetării la simpozioane și conferințe naționale și internaționale; -Publicarea rezultatelor cercetărilor în jurnale științifice indexate în baze de date internaționale;

58

-Ierarhizarea efectivelor după calitatea genetică și valoarea performanțelor de producție; -Definirea criteriilor care vor sta la baza nominalizării oilor mame de berbeci; -Optimizarea fluxului tehnologic în raport cu grupa de vârstă și starea fiziologică în vederea cuantificării câștigului genetic într-un termen mai scurt.

sens se vor determina indicatorii actuali care caracterizează noua populație de ovine cu referire directă la: - indicii de reproducție la mioare și la oile adulte, sezon de reproducție, fecunditate, prolificitate, indicii neonatali; - evaluarea caracterelor specifice producției de lapte în funcție de categoria de ovine și de tehnologia de creștere cu referire la: aplicarea unor tehnologii diferite de creștere a oilor pe durata lactației; - efectuarea controalelor productive în acord cu recomandările International Committee for Animal Recording - ICAR și elaborarea curbei lactației; determinarea capacității lactogene pe intervalul unei lactații și identificarea obiectivă a lactației maxime pentru a elabora viitoarea tehnologie de ameliorare; - evaluarea caracterelor specifice producției de carne se va baza pe organizarea îngrășării tineretului aparținând noii populații în vederea determinării reale a următorilor indicatori: intensitate de creștere, spor, consum specific, indici de abatorizare. De asemenea, prin proiectul propus se urmărește și înființarea unui centru de testare a berbecilor reproducători și determinarea valorii de ameliorare pentru caracterele de producție și reproducție. În ultima parte a proiectului se va efectua o analiză genetică a noii populații de ovine și se va elabora standardul noii populații de ovine, în vederea omologării ca o nouă creație biologică.

-Întâlniri periodice cu membrii asociațiilor profesionale din zonă în vederea promovării principalelor date și informații ale cercetării aplicate și a identificării problemelor cu care aceștia se confruntă; - Realizarea unei pagini web în vederea asigurării transparenței și a promovării rezultatelor din cercetarea aplicată; -Principalii beneficiari a rezultatelor obținute vor fi toți crescătorii de ovine aflați în arealul reprezentat de Podișul Central al Moldovei.

77. ADER 8.1.8

Cercetări privind creșterea procentului de cazeină coagulabilă din laptele de capră şi a randamentului de procesare în brânze-turi, folosind selecţia unor markeri ADN

800.000 d.c.

120.301 300.752 228.571 150.376

-Stabilirea cu acurateţe la ţapii din registrul genealogic a genotipurilor alfa S1 cazeinei, CSN1S1 şi clasificarea lor în funcţie de acest criteriu; -Evidenţierea practică în ferme pilot a efectului genotipurilor AA, respectiv FF, asupra conţinutului de cazeină al laptelui şi a randamentului de obţinere al brânzeturilor de capră; - Obţinerea prin însămânţări/monte dirijate în fermele pilot a unor descendenţi cu genotip CSN1S1 AA;

Ameliorarea eficientă a calităţii de procesare a laptelui de capră produs de rasa Carpatină este limitată de lipsa testării genetice pentru gena alfa S1 cazeinei, CSN1S1, marker aplicat ca prim criteriu în selecţia caprinelor din Franţa din anii 2000. Genotipurile CSN1S1 cauzează o variabilitate foarte semnificativă a conţinutului de CSN1S1 în lapte între 1,2 g/l - FF si 7,2g/l - AA şi a cantităţii de brânza de capră obţinută, cu până la 20% pe litrul de lapte procesat. În cadrul proiectului este necesar ca activitatea de cercetare aplicată să se realizeze pe efectivele de caprine înscrise în registrul genealogic al rasei. Proiectul își propune să rezolve:

-Organizarea de workshop-uri cu fermierii din zonă; -Promovarea reproducătorilor cu genotip CSN1S1 AA, a schemelor de selecţie sau împerechere de către crescătorii de capre; -Prezentarea rezultatelor cercetării la simpozioane și conferințe naționale și internaționale; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

59

-Recomandarea unui plan eficient de ameliorare a conţinutului de cazeină coagulabilă din lapte la rasele de caprine crescute în România.

- genotiparea la locusul CSN1S1 a masculilor amelioratori din registru şi a unor femele de interes; - evaluarea practică în câteva ferme pilot, pe loturi experimentale de femele, a efectului genotipurilor CSN1S1, AA, respectiv FF, asupra conţinutului de cazeină coagulabilă şi a randamentului de transformare a laptelui în brânzeturi; - promovarea ţapilor amelioratori de tip AA, prin însămânţări artificiale sau monte dirijate realizate în câteva ferme pilot. În cadrul proiectului este necesar ca activitatea de cercetare aplicată să se realizeze pe efectivele de caprine înscrise în registrul genealogic. Prin aplicarea rezultatelor cercetării de către crescătorii de capre se vor optimiza schemele de selecție/împerechere prin promovarea reproducătorilor cu genotip CSN1S1. Schema de selecţie sau împerechere va permite obţinerea unei descendenţe ameliorate cu parametrii calitativi superiori ai laptelui, evidenţiat prin conţinut crescut în cazeină şi randament mare de procesare în brânzeturi. Diversificarea şi scoaterea pe piaţă a produselor îmbunătăţite şi noi, din lapte de capră, prin folosirea unui lapte de calitate net superioară tehnologic, va duce la creşterea rentabilităţii fermelor de capre.

78. ADER 8.1.9

Cercetări privind capacitatea de combi-nare generală şi specifică a rasei Gât Golaș de Transilvania cu diferite rase și linii de găini privind calitatea cărnii

1.100.000 d.c.

165.414 413.533 314.286 206.767

-Realizarea unor ghiduri tehnologice pentru diferite sisteme de creştere a rasei Gât Golaș de Transilvania; -Promovarea în industria avicolă a producţiei de carne de calitate superioară pentru un hibrid estimat cu creştere mai lentă; -Estimarea calității cărnii, compoziție chimică, acizi grași, aminoacizi; -Stabilirea unor recomandări nutriționale specifice; -Estimarea eficienței utilizării unor materii prime furajere; -Studiu privind determinarea mărimii optime a fermei de produse cu specific tradiţional;

Gât Golaş de Transilvania constituie o rasă naţională recunoscută ca rasă de expoziţie, dar și de interes pentru avicultura profesionistă. Ea deţine o serie de însuşiri importante: puii au un ritm de creştere rapid şi o viabilitate remarcabilă, păsările sunt rustice, adaptabile la condiţii diferite de mediu, furnizează carne cu însuşiri de calitate deosebite. De aceea, este mai mult decât justificat să i se acorde, în ţara de origine, cea mai mare atenţie. În acest sens, scopul proiectului constă în determinarea capacităţii de combinare generală și specifică a rasei, în diferite varietăţi, cu alte rase sau simpli hibrizi, în vederea realizării unor hibrizi comerciali cu performanţe îmbunătăţite şi calitate superioară a cărnii, crescuţi în diferite sisteme de creştere. Principalele activităţi, conform planului de realizare, unde în fiecare an, fiecare varietate de culoare se

-Elaborarea şi editarea de materiale de informare; -Diseminarea documentaţiei privind tehnologiile de creştere şi alimentaţie în sistem tradiţional a puilor de carne, precum şi a soluţiilor nutriţionale de hrănire prin organizarea de instruiri, seminarii, demonstraţii practice, workshop-uri pentru toţi potenţialii utilizatori; - Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

60

-Propunerea unor module de organizare în diferite asocieri a producătorilor de produse avicole tradiţionale, în vederea valorificării unei mărci specializate; -Realizarea unui studiu tehnico – economic privind înfiinţarea unei ferme avicole cu specific tradiţional.

combină cu rase sau hibrizi, cuprind: experimentări pe loturi de reproducţie și de hibrizi specializaţi, studii şi teste de calitate a cărnii, testări de formule de nutreţuri combinate prin utilizarea de materii prime furajere specifice producţiei tradiţionale.

79. ADER 8.1.10

Caracterizarea geno-mică a raselor locale de ovine în vederea creării unor populații de referință ce vor fi folosite la estimarea valorii de ameliorare genomică

1.000.000 d.c.

150.376 375.940 285.714 187.970

- Crearea și dezvoltarea unei baze de date cu valori fenotipice ale caracterelor de producție, reproducție și de bunăstare precum și genotipurile la populația de referință; - Metodologie nouă de estimare mai precisă a parametrilor genetici ai populațiilor locale de ovine din România; - Studiu de implementare a noii metode non-invazive de evaluare mai rapidă a cantității de carne în carcasă, prin metoda ecografică; -Estimarea efectului polimorfis-melor mononucleotidice asupra caracterelor cu importanță economică și elaborarea ecuațiilor de predicție ce vor sta la baza implementării informației genomice, în programele de ameliorare; - Studiu de identificare și selectare a unor markeri moleculari Single Nucleotide Polymorphism - SNP, cu impact major în producția și sănătatea animalelor, în vederea utilizării lor în calcularea valorii de ameliorare genomice; -Elaborarea unui model matematic ce va putea fi utilizat în viitor la estimarea valorii de ameliorare genomică la ovine.

Metodele tradiționale de ameliorare a ovinelor au dus la specializarea acestora și scăderea variabilității caracterelor de importanță economică. Populațiile locale de ovine, pe de altă parte, au menținut prin prezervarea „in situ” o variabilitate mărită ce poate oferi adaptabilitate mai bună a animalelor la noile condiții de mediu și implicit a unei producții sustenabile. La ora actuală, evaluarea genetică a reproducătorilor din populația de ovine, pe baza performanțelor proprii și a indivizilor înrudiți, este foarte costisitoare atât din punct de vedere financiar cât și al timpului. Evaluarea genomică permite identificarea indivizilor valoroși din punct de vedere genetic încă de la nașterea acestora, scurtând foarte mult procesul de selecție și costurile legate de acesta. Din acest punct de vedere, selecția genomică va intensifica ameliorarea atât a producției de lapte și carne la ovine, cât și rezistența la îmbolnăvire a acestora. La nivel internațional, țări precum Franța, Anglia, Australia, folosesc selecția genomică la rasele specializate dar și ca instrument de prezervare la rasele locale. Până în prezent, în România nu s-a folosit informația genomică în cadrul programelor de amelioare a ovinelor. Este strict necesară implementarea unei strategii naționale de ameliorare genomică a caracterelor cu importanță economică la specia ovine, în vederea alinierii domeniului creșterii ovinelor la standardele europene și implicit cele internaționale. Selecția genomică reprezintă utilizarea informației oferită de polimorfismul unei singure nucleotide, la estimarea valorii de ameliorare, fără a fi neapărat cunoscută locația genelor care afectează caracterele ce

-Implementarea rezultatelor obținute la nivel de fermier, asociație de creștere a ovinelor, autorități de control și reglementare; -Întâlniri periodice cu fermierii, dedicate informării; -Cursuri de programe de ameliorare, la cererea asociațiilor de creștere sau a mediului academic; -Simpozioane naționale și internaționale; -Publicarea rezultatelor în reviste cu caracter agro-zootehnic, din țară și străinătate, indexate BDI, Bază de Date Internaționale și cotate ISI, Institutul pentru Știința Informării, minim un articol; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

61

fac obiectul ameliorării. Primul pas în selecția genomică este stabilirea unui grup de referință ce caracterizează cel mai bine din punct de vedere morfo-productiv rasa de ovine. Următorul pas este reprezentat de genotiparea indivizilor din grupul de referință cu ajutorul tehnologiilor moderne, SNP chip. După genotipare se va estima, cu ajutorul metodologiei GWAS, studiul de asociere al genomului cu fenotipurile, efectul SNP asupra caracterelor de interes economic. După estimarea efectului SNP în grupul de referință se poate calcula valoarea de ameliorare genomică a oricărui animal ce va fi genotipat în populația de bază.

80. ADER 8.1.11

Cercetări privind cauzele şi factorii de risc implicaţi în apariţia defectelor ereditare la bovine în scopul asigurării profi-laxiei genetice

500.000 d.c.

75.188 187.970 142.857 93.985

-Metodologie modernă de identificare a genotipurilor anormale în efectivele de taurine, Bălţată Românească, Bălţată cu Negru Românească, Brună, Pinzgau de Transilvania şi bubaline, Bivol Românesc din ţara noastră; -Identificarea cauzelor şi factorilor de risc implicaţi în apariţia defectelor ereditare la bovine; -Evaluarea efectelor bolilor ereditare asupra capacităţii de reproducţie a purtătorilor, cu importanţă majoră în creşterea şi exploatarea animalelor de fermă; -Stabilirea măsurilor adecvate de profilaxie a anomaliilor şi eliberarea buletinelor de analiză citogenetică, care se vor transmite beneficiarilor; -Elaborarea de propuneri privind prevenirea bolilor ereditare, a cauzelor şi factorilor de risc implicaţi în apariţia defectelor ereditare la bovine, pe baza investigaţiei citogenetice în scopul asigurării sănătăţii genetice a efectivelor de taurine şi bubaline, a evitării efectelor negative asupra performanţelor de reproducţie şi eficienţei economice în creşterea şi exploatarea acestora;

Îmbunătăţirea caracterelor de reproducţie şi implicit eficienţa economică în exploatarea efectivelor de taurine şi bubaline crescute în ţara noastră, este astăzi posibilă prin aplicarea metodologiei moderne de screening citogenetic. Controlul citogenetic sistematic este în măsură să scoată la lumină o serie de defecte ereditare sau neereditare care, odată cunoscute şi eliminate, contribuie la îmbunătăţirea eficienţei reproductive în populaţia analizată. Odată identificate genotipurile anormale, acestea vor fi studiate prin metode moderne de marcaj cromozomal prin care vom putea evidenţia structura materialului genetic la nivel subcromozomal, ceea ce va contribui la stabilirea unui diagnostic cert privind afectarea integrităţii materialului genetic studiat. Prin aplicarea testelor specifice metodologiei moderne de investigație citogenetică se vor evidenția cauzele şi factorii de risc implicaţi în apariţia defectelor ereditare. Se vor investiga cu precădere femelele cu tulburări de reproducţie, anestru prelungit, monte repetate, avorturi şi taurii folosiţi la însămânţări artificiale, întrucât ei sunt principala pârghie de diseminare a anomaliilor ereditare în populaţiile de descendenţi. Pentru racordarea României la legislaţia europeană, care condiţionează importul şi exportul de animale de reproducţie şi material seminal, de calitatea materialului genetic, este imperios necesară aplicarea metodologiei moderne de screening citogenetic pentru

-Publicarea unor articole de specialitate în reviste tehnice și articole științifice în jurnale recunoscute la nivel național şi internațional; -Participarea cu prezentări la conferinţe naţionale şi internaţionale; -Organizarea de workshop-uri, vizite de lucru şi instruiri cu crescătorii de taurine, la care vor fi prezentate şi difuzate rezultatele cercetării; -Elaborarea de broşuri cu datele obţinute în perioada implementării proiectului; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

62

-Cuantificarea anomaliilor cromozomale la rasele de taurine și bubaline investigate, în raport cu cazuistica internaţională.

eradicarea bolilor ereditare la rasele de taurine şi bubaline din ţara noastră.

81. ADER 8.1.12

Cercetări privind crearea unui nucleu de taurine specializat pentru producţia de carne

1.000.000 d.c

150.376 375.940 285.714 187.970

-Crearea unui nucleu de taurine de carne, care să substituie rasele importate, care suferă de stres de adaptare la condiţiile din ţara noastră; -Creşterea producţiei de carne de calitate superioară în fermele comerciale de vaci de lapte şi în fermele care doresc să facă tranziţia de la producţia de lapte la cea de carne; -Reducerea consumului specific pentru realizarea unui kilogram spor de creştere la taurine cu 1-1,5 unități nutritive/kg spor, prin valorificarea efectului heterozis şi a combinabilităţii genetice dintre rasele genitoare; -Valorificarea superioară a vacilor slab productive, pentru 5-10% din efectivul fermei în care se va implementa proiectul şi pentru cca. 20-25% reformate, din efectivul anual care să determine implicit, creşterea veniturilor din fermele de vaci de lapte, care exploatează rasa Bălţată cu Negru Românească; -Valorificarea superioară a furajelor de volum, furaj masă verde, fânuri şi siloz de porumb, prin conversia acestora în carne de vită de calitate superioară şi creşterea eficienţei economice în fermele de vaci de lapte; -Obţinerea unui nucleu de taurine de carne, de aproximativ 50 capete, la finalizarea proiectului.

La nivel mondial, datorită utilizării pe scară tot mai largă a materialului seminal sexat în fermele de vaci de lapte, numărul de vaci necesar să producă viţele de înlocuire a scăzut semnificativ, vacile cu potenţial productiv mai mic şi cele reformă fiind încrucişate cu tauri din rase de carne pentru creşterea eficienţei economice a exploataţiilor în ţări precum Statele Unite ale Americii, Austria, Franţa şi Italia. În România nu există rase indigene specializate pentru producţia de carne, majoritatea raselor locale fiind rase mixte Bălţată românească – Simmental; Brună de Maramureş - Schwyz sau specializate pentru producţia de lapte Bălţată cu negru românească, Holstein-Friză, din acest motiv producţia de carne de mânzat este una modestă sub aspect cantitativ şi calitativ. Obiectivul principal al proiectului îl reprezintă realizarea unui nucleu de taurine obţinut din încrucişarea vacilor din rasa Bălţată cu negru românească, care reprezintă peste 35% din efectivul naţional, cu tauri din rase specializate pentru producția de carne rasele Aberdeen Angus, Limousine, Alb albastră belgiană şi Charolaise, pentru obţinerea unor produşi cu rate de creştere ridicate +20-30% şi carcase de calitate superioară, preponderent clasele de calitate E, U şi R. Chiar dacă rasele încrucişate au caractere de producţie diferite, se poate conta pe compatibilitatea genetică dintre acestea şi pe efectul heterozis la produşi.

-Elaborarea de articole ştiinţifice și tehnice care vor fi comunicate la simpozioane, mese rotunde și se vor publica în reviste de specialitate din țară și străinătate; -Participarea cu prezentări la conferinţe naţionale şi internaţionale; -Organizarea de workshop-uri, vizite de lucru şi instruiri cu crescătorii de taurine unde vor fi prezentate şi difuzate rezultatele cercetării; -Elaborarea de broşuri cu datele obţinute în perioada implementării proiectului; -Participarea cu loturi de animale la expoziţii agricole; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

63

Obiectivul specific 8.2: Conservarea și prezervarea populațiilor de animale rase, linii, vulnerabile și în pericol de dispariție 82. ADER

8.2.1 Testarea capacităţii de combinație a celor 3 linii autohtone de curcă Meleagris gallopago, în vederea populării micro-fermelor cu material biologic productiv şi adaptabil la condiţii variabile de exploatare

900.000 d.c.

135.338 338.346 257.143 169.173

-Testarea capacităţii de combinabilitate a celor 3 linii autohtone de curcă, considerate patrimoniu genetic național; -Producerea de hibrizi broiler cu performanţe productive ridicate, din combinarea a câte 2 linii; -Testarea performanțelor hibrizilor, atât cele productive cât mai ales de plasticitate și adaptabilitate; -Îmbunătățirea performanțelor cu minim 12-15 % la hibrizi față de formele parentale; -Ghid cu tehnologii de creştere şi exploatare specifice materialului biologic produs; -Practicarea unor metode biotehnologice moderne pentru reproducere, incubaţie şi prevenţie a bolilor.

Realizarea unor performanţe productive ridicate în fermele de curci este posibilă numai prin producerea de hibrizi care, în condiţii tehnologice corespunzătoare, să asigure performanţe productive ridicate. Utilizarea în producţie a hibrizilor de curcă, presupune existenţa unor linii cu un anumit grad de homozigoţie şi care, prin combinare, să asigure vigoarea hibridă, heterozisul. Realizarea stării de homozigoţie a genelor care controlează caracterele productive ale curcilor implică perfecţionarea acestor linii prin selecţie şi testarea capacităţii lor de combinare. Prin perfecţionarea liniilor de curci existente, se urmăreşte reducerea consumului de furaje, mărirea vitezei de creştere la tineret, reducerea procentului de mortalitate, creșterea fertilităţii şi ecloziunii prin îmbunătăţirea calităţii materialului seminal la masculi şi perfecţionarea tehnicii de recoltare şi diluţie a acestuia şi de însămânţare a curcilor, îmbunătăţirea stării sanitar-veterinare a efectivelor, prin măsuri de supraveghere, sanitizare şi un tratament al ouălor. Prin proiect se vor dezvolta cunoştinţele privitoare la alimentaţia omului, prin evidenţierea rolului cărnii de curcă în rândul alimentelor de origine animală, prin calitatea şi valoarea sa igienico-dietetică.

-Promovarea tehnologiilor de creştere şi exploatare specifice materialului biologic produs şi difuzarea către fermieri și părțile interesate a ghidului elaborat; -Difuzarea în ţară a materialului biologic creat cu valoare genetică ridicată; -Organizarea de mese rotunde cu microfermele interesate; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

83. ADER 8.2.2

Cercetări privind însușirile morfopro-ductive ale rasei Pinzgau de Transil-vania în vederea elaborării programului de conservare genetică

550.000 d.c.

82.707 206.767 157.143 103.383

-Menţinerea unui nucleu distinct din rasa Pinzgau de Transilvania, cât mai apropiat de rasa originară din zona Bucovinei și a Munților Apuseni, care să asigure stabilitatea genetică a exemplarelor şi un număr suficient de mare pentru a evita driftul genetic; -Evaluarea efectivului de taurine din rasa Pinzgau de Transilvania din punct de vedere al însuşirilor fenotipice şi genotipice; -Obținerea de vaci gestante, înregistrarea produşilor obținuţi de la vacile din loturile experimentale, stabilirea indicilor de creştere şi dezvoltare a produșilor obtinuți;

Se va face un studiu documentar privind rasa Pinzgau de Transilvania şi importanţa ei în programul de conservare a resurselor genetice a populaţiilor de taurine. Se va evalua efectivul de taurine din rasa Pinzgau de Transilvania existent în ţară, din punct de vedere numeric şi a însuşirilor fenotipice, în vederea stabilirii obiectivelor viitoare de conservare şi prezervare de gene. Se vor desfăşura activităţi de însămânţare artificială a vacilor Pinzgau de Transilvania cu material seminal congelat provenit de la tauri din aceeaşi rasă, vor fi înregistraţi şi monitorizaţi produşii cu însuşiri fenotipice caracteristice rasei, urmărindu-se indicatorii de creştere şi dezvoltare. Se vor derula activităţi de însămânţare artificală a vacilor Pinzgau de Transilvania cu material seminal congelat provenit de la tauri din aceeaşi rasă și se vor

-Elaborarea de articole ştiinţifice care vor fi comunicate la simpozioane și se vor publica în reviste de specialitate; -Organizarea de întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, consultanţă pentru fermieri; -Evaluarea efectivului de taurine din rasa Pinzgau de Transilvania din punct de vedere al însuşirilor fenotipice şi genotipice; -Dirijarea spre arealul de creștere a rasei, în vederea menținerii și conservării genetice a populațiilor actuale, a tineretului femel și mascul

64

-Recoltarea unor probe biologice de la indivizi de rasă Pinzgau de Transilvania ce vor fi genotipate pentru locii, cu importanță economică în producția de lapte; -Elaborarea unui program de conservare a genofondului rasei.

înregistra şi monitoriza produşii. Se vor centraliza rezultatele obţinute, în ceea ce priveşte menţinerea şi conservarea unei populaţii din rasa Pinzgau de Transilvania la un nivel care să evite driftul genetic. Toate informaţiile obţinute vor fi prelucrate statistic.

disponibil în cadrul nucleului format și consolidat; -Pagină web cu informații privind conservarea rasei Pinzgau de Transilvania şi posibilităţi de utilizare a ei în scop economic, cultural şi turistic.

84. ADER 8.2.3

Evaluarea şi conserva-rea a diferite rase şi linii de palmipede, în vederea obţinerii unor hibrizi cu potenţial productiv ridicat

1.000.000 d.c.

150.376 375.940 285.714 187.970

-Conservarea populațiilor de palmipede prin realizarea unui program cadru de reproducție; -Realizarea unor hibrizi comerciali cu potenţial productiv ridicat; - Promovarea producţiei de carne de palmipede; -Evaluarea productivă a raselor și liniilor de palmipede; -Evaluarea calității cărnii de palmipede - compoziție chimică, acizi grași, aminoacizi; -Estimarea eficienței utilizării unor materii prime furajere; -Propunerea unor module de organizare în diferite asocieri, în vederea valorificării unei mărci specializate; -Realizarea unui studiu tehnico–economic privind înfiinţarea unei ferme pentru producţia de carne de palmipede.

Creşterea palmipedelor poate deveni o ramură importantă a aviculturii din România, rasele şi liniile existente putând forma numeroşi hibrizi performanţi pentru carne sau ficat gras. În colecția națională există din 1962 o genotecă de raţe şi gâşte, singura din ţară, cu 11 populaţii de mare valoare biologică, provenind din importuri și din selecția unor genotipuri autohtone. Deoarece efectivele de palmipede din ţară s-au redus foarte mult, se impune conservarea acestui material biologic. În acest sens, scopul proiectului este de a păstra rasele şi liniile de palmipede în limita minimă, știinţific admisă, pentru menţinerea în echilibru genetic şi realizarea unor hibrizi cu potenţial productiv ridicat. Activităţile necesare desfăşurării proiectului întrunesc condiţiile de echilibru genetic, păsările fiind crescute în rasă curată, izolate reproductiv. Aceste activităţi se referă la experimentări pe rase sau linii de palmipede, pe loturi de hibrizi specializaţi, realizarea de studii şi teste de calitate a cărnii.

-Elaborarea şi editarea de materiale de informare cu rezultatele cercetării – pliante, broșuri; -Diseminarea pe scară largă a documentaţiei privind tehnologiile de creştere şi alimentaţie ale hibrizilor comerciali; -Organizarea de instruiri, seminarii, demonstraţii practice, workshop-uri pentru toţi potenţialii beneficiari - fermieri existenţi, ferme nou înfiinţate, autorități, cooperative avicole, unități de cercetare în domeniu, Uniunea Crescătorilor de Păsări din România; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

85. ADER 8.2.4

Evaluarea indicatorilor morfo-productivi și de reproducție la populații de suine Mangalița și Bazna, în vederea conservării genetice și a ameliorării structurii acestora

1.100.000 d.c.

165.414 413.533 314.286 206.767

-Studiu privind indicatorii morfo-productivi și reproductivi la populații de suine Mangalița și Bazna; -Test biologic pentru puritatea rasei; -Stabilirea unor rețete nutriționale care să permită valorificarea superioară și eficientă a hranei; -Evaluarea conformaţiei, constituţiei și a indicatorilor de creștere, a principalilor indici reproductivi specifici masculilor și femelelor și eventualele modificări survenite în

Mangalița, rasă veche formată în Balcani, a fost eliminată sistematic din etajele piramidei ameliorării în România, datorită unor însușiri productive și reproductive incompatibile cu rigorile economiei de piață. În ultima perioadă, se înregistrează cca. 20 000 de capete porci rasa Mangalița, iar exemplarele rasei Bazna reprezintă aproximativ 600 capete. Majoritatea animalelor nu beneficiază încă de o recunoaștere genetică oficială și științifică, multe determinări fiind făcute empiric, prin analiza somatică a corpului. În toate regiunile țării nu s-au înregistrat mai mult de 250-280 fermieri, proprietari de micro-ferme cu efective

-Organizarea de conferințe, simpozioane, seminarii, workshop-uri, cu specialiști în domeniu, pentru prezentarea rezultatelor cercetării; -Organizarea de instruiri, demonstraţii practice expoziții pentru promovarea creşterii suinelor din rasele Bazna şi Mangaliţa în gospodăriile populaţiei în special la nivel rural;

65

calitatea cărnii și a grăsimii la aceste rase, în urma aplicării acestor strategii nutriționale; -Plan de măsuri de conservare a celor două rase.

pornind de la cca. 50 de capete și până la 400 capete. În plus, fermierii sunt răspândiți aleatoriu, în județe cu sau fără tradiția creșterii porcinelor. Proiectul își propune organizarea planurilor experimentale pentru a stabili structura nutrițională optimă pentru aceste rase. Plecând de la aceste considerente, este necesară menținerea unui nucleu de rasă pură în vederea valorificării în funcție de interesele fermierilor și ale pieții. Pentru atingerea obiectivelor propuse se are în vedere evaluarea indicatorilor morfo-productivi a eventualelor modificări survenite în calitatea cărnii și a grăsimii la aceste rase, în urma aplicării strategiilor nutriționale, precum și a indicilor de reproducție, realizarea unui plan de măsuri de conservare a celor două rase. Un set de măsuri vor fi stabilite pentru menținerea unui nucleu de animale semnificativ. Se vor utiliza numai animalele de rasă pură, înscrise în registrul genealogic. Se vor dirija împerecherile în vederea evitării consangvinizării.

- Publicarea unor broșuri cu performanțele raselor, rețetele nutriționale specifice acestora și planul de măsuri de conservare; -Transferul rezultatelor - proceduri, metodici, metodologii, tehnologii, către crescătorii de Mangalița și Bazna; -Difuzarea de noi informaţii cu privire la metodele de inducere şi sincronizare a estrului la rasele locale Mangalița și Bazna; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

Obiectivul specific 8.3: Îmbunătățirea indicatorilor de reproducție la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specifice 86. ADER

8.3.1 Cercetări privind aspectele tehnico-economice ale fertili-tății la rasa de vaci Holstein Friză

1.100.000 d.c.

165.414 413.533 314.286 206.767

- Obținerea unui interval de fătări de 12,8-13 luni, față de 14-15 luni în prezent, din care durata gestației reprezintă 280 zile, iar repaus uterin 85-110 zile, în condițiile unei lactații de 305 zile și un repaus mamar de 60 zile; -Realizarea unui ghid de bune practici de management al reproducției, validat în condiții experimentale, prin aplicarea căruia să poată fi valorificate eficient primele 100 de zile lactație, având în vedere că 50 % din profit este generat în primele 100 zile de lactație; -Obținerea unor indici economici superiori prin îmbunătățirea parametrilor de reproducție, scurtarea intervalului de la fătare la

Performanța reproductivă este un factor determinant principal al muncii și rentabilității eficiente a unei ferme de vaci de lapte. Ineficiența reproducerii influențează producția de lapte, rata de sacrificare, modalitățile de fătare, progresul genetic și profitabilitatea. În majoritatea cazurilor, extinderea intervalului dintre fătări succesive deasupra unui anumit nivel va duce la o scădere a profitabilității. Fertilitatea scăzută are o influenţă economică deosebită în fermele de producţie a laptelui ducând la scăderea producţiei anuale de lapte. În cazul vacilor bune producătoare de lapte, spre deosebire de juninci, par să existe dificultăţi în realizarea concepţiei. În general, producţiile crescute au fost asociate cu rate scăzute ale concepţiei, sugerând că necesităţile metabolice în acest caz pot afecta negativ fertilitatea. În cazul vacilor de lapte, fertilitatea este influenţată de practici de management cum ar fi detectarea estrului şi tehnicile de însămânţare, prin aplicarea protocoalelor hormonale

-Întâlniri cu grupuri de fermieri și prezentări de comunicări științifice în domeniul creșterii animalelor; - Organizarea de conferințe naționale și internaționale, simpozioane naționale, cu participarea fermierilor, organizațiilor centrale și locale de ameliorare a animalelor ; -Elaborarea articolelor ştiinţifice şi publicarea în reviste de specialitate; -Pagină web cu informații privind rezultatele cercetărilor.

66

însămânțarea fecundă, la cca. 75 zile, creșterea ratei de concepție imediat după repaus uterin, cu peste 90 % și prelungirea vieții productive a femelelor de reproducție; -Îmbunătățirea statusului reproductiv al șeptelului, pentru evitarea unor costuri financiare suplimentare la nivelul fermei, prin diagnosticarea corectă, prevenirea, monitorizarea stării de sănătate și gestionarea eficientă a bolilor de reproducție precum endometrita, avortul și membranele fetale reținute, cauze majore ale infertilității femelelor; -Îmbunătățirea acurateții și creșterea ratei de detectare a estrului prin aplicarea protocoalelor hormonale de sincronizare folosind gonadorenine și prostaglandina, administrate în formă unică, în asociație sau combinație, GnRH + PGF2α + gestageni; -Reducerea intervalului dintre fătări de la 425 la 365 de zile duce la: -creșterea producției de lapte cu 5 %, respectiv 504 l/vacă în lactație, rezultând un câștig de cca 1000 lei/vacă în lactație; - suplimentarea cotei de venituri zilnice provenite din vânzarea vițeilor, cu cca 2,9 lei/zi/cap; -Elaborarea unei metodologii de reproducție și management pentru vacile din rasa Holstein Friză.

de sincronizare a căldurilor prin folosirea hormonilor de tipul gonadorenine și prostaglandina în asociație sau formă unică. În fermă se consideră nivelurile de performanță reproductivă luându-se în calcul parametrii ca: indicele de fătare, incapacitatea de a concepe, procent de viței obținuți, interval fătare-prima montă în zile, diagnosticul gestației, procent de gestații, analize ale fertilității veterinare. Activităţile proiectului urmăresc: - colectarea informațiilor privind indicii de reproducție, formarea bazelor de date. Înregistrarea datelor necesare pentru monitorizarea fertilității. Se va forma un lot din 25 capete vaci de lapte aflate în lactația I-a până la a III-a, la care se va determina starea de sănătate a acestora și valoarea actuală a indicilor de reproducție; - se va înregistra valoarea indicilor de reproducție realizați, precum și stabilirea parametrilor pentru măsurarea performanței fertilității; - se va efectua evaluarea economică a îndeplinirii indicilor de reproducție propuși și efectul fertilității asupra impactului economic prin abordări diferite de îmbunătățire a performanței reproductive a vacilor de lapte, estimarea valorii economice a indicilor de reproducție prin prisma cantității de lapte și forma curbei lactației, gradul de prelungire a intervalului de fătare, marja aplicată furajelor achiziționate, costul pe litru de lapte, valoarea vițeilor, costul montelor repetate și intervențiilor veterinare și creșterea randamentului în perioada de lactație timpurie la vacile non-gestante. Se urmărește îmbunătățirea managementului fătărilor și a indicilor de fătare din fermele de vaci de lapte precum și asigurarea unui vițel pe cap de vacă, pe an. Fermierii trebuie să conștientizeze pierderile realizate în fermele de vaci de lapte, din cauza neîndeplinirii indicilor de fertilizare menționați mai sus.

87. ADER 8.3.2

Cercetări privind îmbunătățirea indicilor de reproducție la bivolițe, în scopul

600.000 d.c.

90.226 225.563

- Obținerea unui interval între fătări cât mai aproape de 365 zile, interval considerat optim pentru o exploatare eficientă a bivolițelor;

Studiile de specialitate au indicat că, prin diferite metode biotehnice, ciclul sexual la bivoliță poate fi controlat şi dirijat, astfel încât, într-o perioadă dată să fie însămânţate artificial mai multe femele, avantajele

-Elaborarea de articole ştiinţifice care vor fi comunicate la simpozioane naţionale;

67

reducerii efectului sezonicității asupra producțiilor, prin implementarea de biotehnologii

171.429 112.782

- Realizarea unei producţii mai mari de lapte prin creşterea numărului de lactaţii/ bivoliță; -Folosirea unui lot uniform de malaci pentru creștere și hrănire prin sincronizarea fătărilor la un număr mai mare de bivolițe, într-o perioadă dată; - Planificarea lactațiilor în efectiv, în conformitate cu anumite cereri ale pieței, preț favorabil, produse sezoniere; -Reducerea forței de muncă necesare detectării estrului prin inducerea şi sincronizarea programată a estrului, pentru inseminare la timp; -Elaborarea unei tehnologii de reproducţie îmbunătăţite pentru bivolițe.

constând în scurtarea intervalului de instalare a gestaţiei, reducerea efectelor sezonicității, urmărirea mai uşoară a manifestării căldurilor, organizarea mai bună a reproducţiei în fermele de bivolițe şi implicit efecte economice importante. Sincronizarea estrului reprezintă o metodă importantă pentru îmbunătățirea managementului reproductiv la bubaline. Se au în vedere diferite metode moderne de sincronizare a estrului la bivolițe în vederea reducerii efectelor sezonicității, prin îmbunătăţirea indicilor de reproducţie și creșterea producției de lapte. Prin acest proiect vor fi aplicate mai multe scheme de tratament în vederea inducerii estrului într-o anumită perioadă, la un număr mai mare de bivolițe. Protocoalele de tratament au la bază diferite produse hormonale, administrate în formă unică, gestageni GnRH tip Progesteron, Prostaglandina PGF2α, în asociaţie, analogi GnRH + PGF2α sau combinaţii, gestageni GnRH + PGF2α, în vederea stabilirii celor mai eficiente biotehnici de management al estrului. Activităţile proiectului urmăresc: -identificarea și selectarea bivolițelor, care au performanţe productive, dar cu probleme de reproducție. Se vor forma 5 loturi experimentale, a câte 10 capete/lot, bivolițe cu o stare bună de sănătate, apreciată prin analize de profil metabolic şi de întreţinere, prin scorul condiţiei corporale, în funcţie de protocolul terapeutic aplicat, bivolițe care vor fi inseminate artificial cu material seminal sau montate natural. În următorii ani, se vor înregistra indicii de reproducţie la loturile de bivolițe și se va urmări producția de lapte. Se vor centraliza rezultatele cu privire la activitatea de reproducţie a bivolițelor din loturile experimentale, în ceea ce priveşte indicatorii de reproducție și producția de lapte. - centralizarea rezultatelor cu privire la activitatea de reproducţie a bivolițelor din loturile experimentale, în ceea ce priveşte indicatorii de reproducție și producția de lapte.

-Elaborarea de articole ştiinţifice care vor fi publicate în reviste de specialitate; -Întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, consultanţă pentru fermieri, articole de promovare a rezultatelor proiectului, broşuri; -Pagină web cu informaţii privind tehnologia de reproducţie a bivolițelor.

68

88. ADER 8.3.3

Aplicarea unor bioteh-nologii de reproducţie şi genetică moleculară pentru înmulţirea controlată și consoli-darea varietăţilor vulnerabile Alb, Roz şi Halili din cadrul rasei Karakul de Botoșani

1.500.000 d.c.

225.564 563.910 428.571 281.955

-Bază de date privind distribuţia în ferme a varietăţilor Alb, Roz şi Halili; -Obţinerea prin genotipare a unor populaţii parentale rezistente la scrapie, care să ofere şansa obţinerii unor descendenţi sănătoşi; -Standardizarea unui protocol de recoltare a materialului seminal și de însămânţare artificială, util pentru maximizarea numărului de descendenţi obţinuţi din cele 3 varietăţi; - Obţinerea în trei ani consecutivi de descendenţi, cu caracteristici fenotipice superioare părinţilor şi cu o rezistenţă crescută la scrapie.

Rasa Karakul prezintă o paletă coloristică a pielicelelor nemaiîntâlnită la alte rase autohtone, cu varietăţi omologate Neagră, Brumărie, Maro, Sur. Obţinerea unor pielicele de calitate, privind buclajul, fineţea şi pigmentația, sunt solicitate în industria confecţiilor, dar şi cele albe sunt de interes, deoarece pot fi vopsite în funcţie de cerinţele pieţei. Proiectul vizează activităţi de înmulţire controlată a varietăţilor în pericol de dispariție Alb, Roz şi Halili, în scopul creării premiselor omologării lor, avându-se în vedere următoarele: - inventarierea efectivelor din cele trei varietăţi existente în registru genealogic; - genotiparea şi selecţia părinţilor rezistenţi genetic la scrapie, generarea unor profile ADN utile în stabilirea filiaţiei şi calcularea unor indici de diversitate; - nominalizare loturilor matcă, realizarea de însămânţări artificiale şi/ sau a montelor dirijate; - bonitarea mieilor obţinuţi în ani consecutivi conform fişei folosite la rasa Karakul, cuprinzând calitatea pielicelelor, caracterele de rasă şi reţinerea indivizilor care se califică ca părinţi. În urma cercetărilor va fi optimizat un plan de selecţie sau împerechere care va duce la înmulţirea mai eficientă a acestor varietăţi şi consolidarea lor în vederea maximizării şanselor de omologare în următorii ani, ca varietăţi distincte în cadrul rasei Karakul de Botoşani.

-Rezultatele cercetării vor fi aplicate în ferme private din domeniu, pentru gestionarea mai eficientă a varietăţilor de ovine vulnerabile Alb, Roz şi Halili din cadrul rasei Karakul de Botoşani; -Pagină web cu informații privind rezultatele cercetărilor.

89. ADER 8.3.4

Cercetări privind aplicarea diagnosticu-lui ecografic în mana-gementul reproducerii vacilor din specia Bos taurus rasa Bălțată cu Negru Românească

750.000 d.c.

112.782 281.955 214.286 140.977

- Creșterea ratei gestației cu cel puțin 10%, a vacilor pentru lapte din lotul experimental, prin diagnosticarea timpurie a gestației în scopul depistării femelelor negestante, care vor fi supuse terapiei hormonale, necesare declanșării estrului; -Îmbunătățirea ratei estrului cu cel puțin 20%, în cazul vacilor pentru lapte din lotul experimental, prin aplicarea terapiei corespunzătoare a afecțiunilor utero-ovariene, ca urmare a creșterii acurateții diagnosticului

Ecografia reprezintă una dintre cele mai avansate tehnologii ce poate fi aplicată în scop de cercetare și de practică curentă pentru îmbunătățirea performanțelor de reproducere la specia Bos taurus. Prin caracterul său neinvaziv, examenul ecografic la specia Bos taurus oferă specialiștilor în domeniu, posibilitatea monitorizării și cercetării anatomiei uterine, involuției și patologiei uterine, depistarea timpurie a gestației, analiza dezvoltării embrio-fetale și chiar determinarea sexului fătului. Proiectul are drept scop îmbunătățirea activității de reproducere a vacilor din specia Bos taurus, rasa Bălțată cu Negru Românească, prin utilizarea ecografiei transrectale în stabilirea diagnosticului de

Rezultatele proiectului se vor aplica și disemina prin: - Articole științifice care vor fi publicate în reviste de specialitate naționale și/sau internaționale; -Două articole științifice indexate BDI, Baze de Date Internaționale; -Participare la sesiuni de comunicări științifice și prezentarea cercetărilor obținute;

69

clinic, prin utilizarea ecografiei transrectale; -Stabilirea momentului optim de realizare a inseminării artificiale, la vacile pentru lapte din lotul experimental, în scopul îmbunătățirii ratei gestației la prima inseminare artificială, cu cel puțin 10%, prin utilizarea ecografiei transrectale, în monitorizarea ovulației; -Evaluarea eficienței economice ca urmare a utilizării ecografiei în managementul reproducerii vacilor pentru lapte; -Realizarea unui ghid de bune practici privind utilizarea diagnosticului ecografic la specia Bos taurus.

certitudine privind unele situații fiziologice și patologice. Inițial vor fi diagnosticate precoce gestațiile la vacile pentru lapte din lotul experimental, prin realizarea ecografiei transrectale la 25 și 30 zile post-inseminare artificială. Se va stabili intervalul minim de zile de la inseminarea artificială pentru realizarea ecografiei, în scopul eficientizării diagnosticului de gestație. Vacile diagnosticate negestante până la 25-30 zile post-partum, din lotul experimental, vor fi supuse terapiei specifice pentru îmbunătățirea ratei de concepție și a intervalului fătare-concepție. Apoi, se vor diagnostica ecografic afecțiunile utero-ovariene, în scopul creșterii eficienței terapiei specifice și îmbunătățirii performanțelor de reproducere a vacilor pentru lapte din lotul experimental. Se va utiliza examenul ecografic transrectal pentru stabilirea dimensiunii foliculului ovarian dominant în apropierea ovulației, în scopul dirijării inseminării artificiale pentru îmbunătățirea ratei concepției vacilor din lotul experimental. Implementarea activităților proiectului va determina o creștere a acurateții diagnosticului ecografic în ceea ce privește diferitele ipostaze fiziologice și patologice ale reproducerii la bovine, ceea ce va duce la eficientizarea managementului reproducerii.

- Organizare de mese rotunde și simpozioane, pentru promovarea rezultatelor proiectului; - Sesiune de prezentare și instruire privind utilizarea diagnosticului ecografic, pentru practicienii în domeniu - medici veterinari, tehnicieni, operatori inseminatori, ingineri zootehniști; -Pagină web cu informații privind aplicațiile practice ale ecografiei în managementul reproducerii vacilor din specia Bos taurus.

OBIECTIVUL GENERAL 9: ÎMBUNĂTĂȚIREA NUTRIȚIEI ȘI ALIMENTAȚIEI ANIMALELOR ÎN VEDEREA CREȘTERII COMPETITIVITĂȚII SECTORULUI DE CREȘTEREA ANIMALELOR, A SIGURANȚEI ȘI CALITĂȚII PRODUSELOR, SCĂDEREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Obiectivul specific 9.1: Valorificarea eficientă în hrana animalelor de fermă a noi resurse furajere, generate de ameliorarea plantelor şi evoluţia diverselor industrii alimentare /non-alimentare 90. ADER

9.1.1 Creșterea rezistenței naturale a purceilor în perioada pre și post înțărcare, prin inter-venții nutriționale ”eco-logic prietenoase”, capabile să înlocuiască antibioticele de sinteză și premixurile de intervenție cu oxid de zinc, în contextul

900.000 d.c.

135.338 338.346 257.143 169.173

-Soluţii, recomandări, intervenții nutriţionale bazate pe utilizarea de subproduse ale industriei agroalimentare bogate în nutrienți bioactivi, caracterizați din punct de vedere chimic și al activității antioxidante, pentru diminuarea efectelor negative ale perioadei de pre şi post înțărcare la purcei și înlocuirii antibioticelor și a premixurilor de intervenție, cum ar fi oxidul de zinc;

Ȋn vederea menţinerii biosecurităţii alimentare și diminuării pierderilor economice în fermele zootehnice este necesară prevenirea infecţiilor la animalele de fermă în special la purcei aflați ȋn perioada de pre şi post ȋnţărcare. Terapiile preventive aplicate ȋn toate aceste cazuri s-au bazat pe folosirea antibioticelor, care au fost interzise în hrana animalelor de fermă ȋn UE în anul 2006 și Romȃnia în anul 2007, sau a premixurilor de intervenție, cum ar fi oxidul de zinc în concetrație mare. Utilizarea oxidului de zinc în scop terapeutic, în concentrație mare va fi interzisă până în 2023.

-Reţetele și formulele de nutreț combinat testate în cadrul proiectului, vor fi utilizate tehnologic direct de către producătorii de furaje și crescătorii de suine, pentru obţinerea de furaje destinate purceilor, pentru reducerea efectelor negative ȋn perioada de pre- şi post înțărcare; - Publicarea unei lucrări științifice în reviste cotată ISI,

70

interzicerii acestora la nivel european

-Identificarea și cuantificarea genelor implicate în interacțiunea dintre celulele intestinale gazdă și populațiile microbiene intestinale, denumită microbiotă; -Identificarea prin tehnici de genomică a numărului populațiilor microbiene și a numărului de specii; -Identificarea speciilor la purcei după înțărcare, hrăniți cu nutreț combinat, îmbogățit în compuși bioactivi; - Produs furajer - șrot de rapiță ameliorat prin procedee fermentative, obținut prin utilizarea de specii de drojdii recunoscute pentru proprietățile probiotice, cum ar fi Saccharomices, în vederea reducerii factorilor antinutriționali; -Reţete de nutreţ combinat validate experimental, destinate purceilor după înțărcare, cu scopul reducerii ratei afecțiunilor intestinale cu componentă imună și îmbunătățirii sănătății și bunăstării animale; -Îmbunătățirea prin nutriție a condițiilor de creștere în sistem intensiv sau privat a suinelor în vederea reducerii pierderilor economice în acest sector zootehnic; -Studii privind modularea relației dintre celulele gazdei și microbiota intestinală în vederea menținerii statusului imun.

Alternativele naturale ”ecologic prietenoase”, la antibioticele de sinteză sau premixuri sunt considerate din ce în ce mai mult ca fiind cele mai eficiente pentru hrana animalelor de fermă. Subprodusele industriei agroindustriale vinicole, uleiuri, etc. sunt surse de compuşi bioactivi, polifenolici, antocianine, flavonoide şi acizi fenolici, acizi grași polinesaturați, omega-3 și omega -6, vitamine, minerale etc. Proiectul propune creșterea rezistenței naturale a purceilor ȋn perioada pre- şi post înțărcare prin utilizarea de noi interventii nutriţionale bazate pe crearea de noi produse furajere obținute din subproduse ameliorate calitativ bogate ȋn componente bioactive, enzime și oligozaharide prebiotice prin modularea florei intestinale și îmbunătățirea răspunsului anti-inflamator și imun. În acest scop va fi testată capacitatea și potenţialul unor noi formule de nutreț combinat îmbogățite în nutrienți bioactivi, ȋn contracararea afecţiunilor generate de perioadele de pre- şi post înțărcare la purcei. Va fi testată capacitatea unui furaj prestarter care include șrot de rapiță fermentat care are ca ipoteză modularea microbiotei intestinale și a interacțiilor dintre aceasta și celulele gazdei ținând cont de diverse aspecte cum ar fi statusul imun și starea generală de sănătate a purceilor. În vederea modulării microbiotei intestinale, în proiect se prevăd loturi experimentale care includ sau nu premixuri de interventie, oxid de zinc și șrotul de rapiță fermentat în scopul creșterii rezistenţei naturale la purcei ȋn perioada pre- şi post înțărcare, care să conducă la înlocuirea antibioticelor de sinteză și a premixurilor de intervenție cu oxid de zinc, în contextul interzicerii acestora la nivel european. Vor fi evaluate performanțele productive, markeri ai răspunsului inflamator și prin anticorpi.

Institutul pentru Știința Informării și a unei lucrări indexată BDI Baza de Date Internațională, participări la conferințe naționale și internaționale workshop-uri, mese rotunde; -Pagină web cu informații privind rezultatele cercetărilor.

71

91. ADER 9.1.2

Cercetări privind utilizarea fitoaditivilor în furajarea păsărilor în vederea diminuării poluării mediului cu azot

500.000 d.c.

75.188 187.970 142.857 93.985

-Elaborarea și implemetarea în nutriția păsărilor, găini ouătoare ṣi broiler, a unor noi rețete furajere care să includă diferiți aditivi, fitobiotice, uleiuri esențiale în scopul creșterii biodisponibilității proteinei și diminuării excretei de azot; -Creșterea biodisponibilității proteinei, concomitent cu îmbunătățirea performanțelor de producție; -Omologarea soluțiilor nutriționale viabile.

Poluarea cu azot reprezintă una dintre cele mai importante probleme de mediu ale secolului XXI, iar sursa dominantă este sectorul agricol. Poluarea cu azot din apele terestre și de suprafață poate provoca și efecte negative asupra sănătății și economiei umane. În vederea diminuării excretei de azot, obținerii unei rentabilități economice, cu menținerea, îmbunătățirea performanțelor de producție, există mai multe strategii: dezvoltarea programelor de furajare specifice sexului și cerințelor animalului; formularea rațiilor astfel încât să includă cantitățile minime de nutrienți necesari pentru a satisface obiectivele de producție; utilizarea unor ingrediente cu digestibilitate ridicată și biodisponibilitate a nutrienților; formularea rațiilor bazate pe disponibilitatea nutrienților în locul conținutului total de nutrienți. Fitobioticele și uleiurile esențiale sunt compuși bioactivi naturali, derivați din plante, care pot fi adăugate în rații pentru a îmbunătăți performanța și sănătatea animalelor și pentru a reduce eliminarea de azot din excretă.

-Elaborarea și implementarea de recomandări nutriţionale către crescătorii de păsări, către fermele industriale de profil; -Comunicarea rezultatelor științifice la conferințele naționale și internaționale; -Publicarea de lucrări științifice în reviste de specialitate naționale și internaționale; -Pagină web cu informații privind rezultatele cercetărilor.

92. ADER 9.1.3

Cercetări privind îmbunătățirea siste-mului furajer la bovine, prin diversificarea structurilor de specii furajere și al noilor cultivare ameliorate

1.000.000 d.c.

150.376 375.940 285.714 187.970

-Obținerea de producții mari și uniform repartizate în cursul perioadei de vegetație de cca 15-18 t SU/ha/an; - Obținerea unui procent mai mare de proteină în amestecul furajer, ca urmare a unui aport de 18 – 22% în amestecul furajer, a cicorii furajere și leguminoaselor; -Estimarea efectelor nutrețurilor studiate asupra principalilor parametri ce descriu metabolismul ruminal, animale fistulizate, urmărind în primul rând dinamica pH-ului, NH3, determinarea acizilor grași volatili, AGV, din lichidul ruminal prin gaz-cromatografie sau alte metode de precizie care să permită analiza rapidă și precisă a acizilor grași volatili, a profilului AGV-urilor. În baza acestor analize se continuă testarea cicorii furajere - Cichorium

Diversificarea structurilor de specii furajere ce intră în alimentația bovinelor, este o temă de interes tot mai mare pe plan mondial. Astfel se vizează îmbunătățirea actualului sistem furajer prin diversificarea structurilor de specii furajere și al noilor cultivare ameliorate. În acest context, în scopul diversificării și îmbunătățirii calității furajelor se recomandă introducerea cicorii furajere - Cichorium intybus L., în amestecuri cu graminee și leguminoase perene, datorită calităților deosebite ale acestei plante, respectiv, nivel ridicat al proteinei ”asemănător lucernei”, rezistență deosebită la secetă, palatabilitate și producții ridicate de substanță uscată, SU. Scopul proiectului este de a realiza amestecuri de specii de leguminoase și graminee care să genereze producții mari de biomasă, mai ales în condiții ridicate de intensivizare tehnologică, cu valoare energetică și proteică ridicată și conținut mare de substanțe nutritive, rezistență sporită la secetă, utilizându-se soiuri cu grad ridicat de competitivitate față de alte specii. Realizarea unor amestecuri de plante cu grad ridicat de consumabilitate, care se pretează la moduri diferite de

-Instruiri ale fermierilor și organizarea de expoziții și târguri de profil; -Multiplicarea semințelor din categoriile biologice superioare şi difuzarea creațiilor biologice vegetale la principalii beneficiari; -Diseminarea rezultatelor se va face prin publicarea de articole în reviste de specialitate, broșuri cu rezultatele obținute, participarea la conferințe internaționale și naționale, workshop-uri cu fermierii interesați; -Pagină web cu informații privind rezultatele cercetărilor.

72

intybus L. pe tineretul taurin, în vederea estimării efectelor acesteia la nivel productiv și economic; -Obținerea unor sporuri în greutate superioare la rumegătoare, respectiv a unui spor mediu zilnic de 800 – 900 g, pe întreaga perioadă de creștere și dezvoltare a organismului sau până la sacrificare; -Optimizarea și eficientizarea fluxului tehnologic de producere și conservare a speciilor furajere ameliorate.

utilizare, este o tematică de mare interes pentru potențialii beneficiari. Atingerea obiectivelor urmărite prin proiect, implică totodată și îmbunătățirea infrastructurii în sectorul vegetal, cu scopul efectuării unor cercetări moderne asemenea celor de la nivel european.

93. ADER 9.1.4

Cercetări privind îmbunătățirea eficien-ței productive a animalelor din speciile bovine, ovine, caprine, porci și păsări, prin reducerea emisiilor totale anuale de gaze cu efect de seră, exprimate în tone CO2 echivalent

3.000.000 d.c.

451.128 1.127.819 857.143 563.910

-Studiu privind identificarea tehnologiilor și a practicilor pentru reducerea emisiilor totale anuale de gaze cu efect de seră, exprimate în tone CO2 echivalent, pentru animalele din speciile bovine, ovine, caprine, porci și păsări, care să îmbunătățească eficiența producției la nivel de animal și de fermă; -Studiu asupra strategiilor de furajare, care pot conduce la reducerea cantității de gaze cu efect de seră și a fezabilității aplicării acestora; -Strategii de furajare care implică modificarea structurii rațiilor/ rețetelor, a nivelului de includere a unor materii prime, aditivi furajeri, etc., validate prin efectuarea unor teste de nutriție și estimarea efectelor acestora asupra emisiilor de gaze cu efect de seră; -Studiu asupra compoziţiei emisiilor de gaze eliminate de animalele din speciile ovine, caprine, bovine, suine și păsări, în diferite tipuri de adăposturi şi variante tehnologice de creştere; - Studiu asupra fezabilității, efortului financiar aferent implementării la

Pentru sistemele de producție animalieră, emisiile de oxid de azot - N2O, metan - CH4 și dioxid de carbon - CO2, constituie pierderi de azot, energie și practic o valorificare ineficientă a materiilor prime furajere, ceea ce conduce la reducerea eficienței și productivității în sectorul zootehnic. În acest scop, vor fi detaliate tehnologiile și practicile specifice managementului nutrițional al fermelor zootehnice și va fi realizată o ierarhizare a acestora din punct de vedere a fezabilității aplicării, iar cele mai promițătoare vor fi validate prin teste-pilot de demonstrare. Stabilirea unui standard minim de furajare, pe fiecare specie și categorie de producție, rase, tip de exploataţie și întreținere, care să conducă la reducerea emisiilor totale anuale de gaze cu efect de seră, exprimate în tone CO2 echivalent. În cadrul acestui proiect se va proiecta şi dezvolta un program pentru calculul emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul zootehnic provenite din diferite tipuri de exploataţii unde se cresc ovine, caprine, bovine, suine și păsări. Programul pentru calculul emisiilor de gaze va fi utilizat pentru fiecare tip de exploataţie agricolă, corespunzător speciei de animale şi specializării tehnologice a animalelor, fiind realizată şi o analiză comparativă a rezultatelor obţinute. Se vor stabili unele metode de intervenție pentru reducerea emisiilor, bazate pe tehnologii și practici

-Organizarea de simpozioane, conferințe naționale și internaţionale, workshop-uri, mese rotunde cu specialiști în domeniu, fermieri; -Publicarea unui articol științific cotat ISI, Institutul pentru Știința Informării, a 3 articole științifice indexate BDI, Baze de Date Internaționale; -Elaborarea și distribuirea de materiale informative - broșuri, pliante; -Realizarea unor teste demonstrative, prin care vor fi estimate efectele unor strategii de furajare asupra nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră. Rezultatele vor fi utilizate de fermieri, ca exemplu al aplicării unor tehnici de reducere a emisiilor; -Pagină web cu informații privind rezultatele cercetărilor.

73

nivel național a unor măsuri care să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul zootehnic, în vederea dezvoltării durabile a sectorului zootehnic și siguranței alimentare; -Identificarea modelelor care pot fi utilizate în estimarea emisiilor de gaze cu efect de seră, pe baza unor informații minimale, sistemelor de creștere, structura rațiilor; -Realizarea unui program/soft pentru calculul emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul zootehnic.

care să îmbunătățească eficiența producției la nivel de animal și de fermă. De asemenea, va fi analizată fezabilitatea potențialelor instrumente de implementare la nivel național. În final, se vor oferi recomandări pentru atenuarea şi/sau remedierea efectelor nocive ale emisiilor de gaze provenite din sectorul zootehnic, asupra mediul înconjurător.

Obiectivul specific 9.2: Evaluarea efectelor contaminanţilor ( micotoxine, etc.) asupra sănătăţii animalelor și siguranței produselor animale; dezvoltarea de metode de detecţie şi strategii de decontaminare 94. ADER

9.2.1 Evaluarea efectelor produse de diferiți contaminanți alimentari asupra sănătății purceilor înțărcați și elaborarea de recomandări naționale și europene privind normele și limitele de toleranță pentru micotoxine

500.000 d.c.

75.188 187.970 142.857 93.985

-Evaluarea riscului de expunere a suinelor la contaminarea cu micotoxine în conformitate cu recomandările UE; -Monitorizarea contaminării cu micotoxine a cerealelor din sud-estul României; -Identificarea claselor de micotoxine care contaminează frecvent cerealele în perioada 2019-2022, corelat cu condițiile climatice; - Date, valori de toxicitate generală obținute în experimente realizate pe purcei înțărcați pentru toxinele produse de specii de fungi ca Fusarium, Aspergillus, Penicillium, etc; - Date și valori de toxicitate specifică obținute în experimente realizate pe purcei înțărcați; - Elaborarea de recomandări privind normele și limitele de toleranță la micotoxine pentru porc; - Date științifice privind interacțiunea micotoxine-microbiotă-inflamație,

În prezent sunt cunoscute peste 400 de micotoxine cu efecte toxice. Comisia Europeană și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor, EFSA - European Food Safety Authority, au stabilit reglementări privind limitele de micotoxine maxim admise în produsele alimentare destinate hranei umane pentru cele mai frecvente micotoxine-aflatoxina, fumonisina, deoxinivalenol, nivalenol, zearalenona, conform Regulamentelor Comisiei Europene nr. 165/2010 și 1126/2007. Pentru animalele de fermă CE și EFSA au stabilit limite de toleranță doar pentru aflatoxine, pentru celelalte micotoxine enumerate sunt în prezent doar recomandări. EFSA solicită experimentări suplimentare pentru ca aceste reglementări să devină norme. Schimbările climatice au perturbat distribuția sau aria de răspândire a micotoxinelor pe glob, în România a fost observată o contaminare din ce în ce mai mare cu aflatoxine, dar și cu micotoxine produse de specii de Fusarium. Proiectul își propune evaluarea efectelor produse de micotoxinele care contaminează frecvent cerealele din România și care afectează performanțele productive, starea generală de sănătate și capacitatea de reproducție la porc. Vor fi efectuate experiențe pe porc, specie extrem de sensibilă la efectele micotoxinelor utilizând concentrații de micotoxine apropiate de recomandările

-Diseminarea rezultatelor obținute prin publicarea de articole științifice în reviste indexate în baze de date naționale și internaționale; -Publicarea de articole de specialitate în reviste de profil; -Diseminarea rezultatelor obținute prin comunicări științifice la seminarii, workshopuri și conferințe naționale și internaționale; -Pagină web cu informații privind rezultatele cercetărilor.

74

obținute în experimente in vivo realizate pe purcei înțărcați; - Niveluri maxime de toleranță pentru toxinele produse de Fusarium, Aspergillus, Penicillium, etc. la purcei înțărcați; - Ghid privind limitele de toleranță pentru micotoxine la porc. - Ghid privind limitele de toleranță pentru micotoxine la porc.

EFSA. Experimentele vor fi efectuate pe purcei hibrizi. Se vor determina performanțele productive, răspunsul la stres oxidativ, parametri biochimici, hepatici și imuni.

OBIECTIVUL GENERAL 10: EFICIENTIZAREA SISTEMELOR DE EXPLOATARE A ANIMALELOR DE FERMĂ Obiectivul specific 10.1: Elaborarea și validarea de tehnologii de exploatare a animalelor de interes zootehnic 95. ADER

10.1.1 Cercetări privind aptitudinile rasei Pinzgau de Transilva-nia în direcția producției de carne

500.000 d.c.

75.188 187.970 142.857 93.985

-Relansarea producției de carne a rasei Pinzgau și implicit eficiența economică a gospodăriilor din zona montană; -Ritm de creștere mai mare a vițeilor, 800-900 g/zi și mai sănătoși; -Vârsta de sacrificare a vițeilor se va reduce cu 1-2 luni, greutatea în viu va crește la aproximativ 500 kg și în final va crește calitatea carcaselor obtinute; -Elaborarea programului de conservare a genofondului rasei.

Se va face o documentare bibliografică cu privire la reabilitarea producției de carne la nivel național prin implementarea tehnologiei de creștere a „vacii de carne” din rasa Pinzgau de Transilvania și se vor aranja spațiile de cazare specifice pentru variantele destinate studiului, varianta martor și varianta experimentală. Producția de lapte a vacilor Pinzgau este modestă, 6-8 l/zi, defectele de uger sunt majore și afectează mulsul mecanic, iar alăptarea vițeilor direct de la mamă prin supt se face pentru întreaga cantitate de lapte produsă. Vițeii vor suge toată cantitatea de lapte produsă de uger în intervalul naștere – înțărcare a vacilor mame, 230 zile. Apoi, se va urmări ritmul de creștere la tineretul din experiență în intervalele: 0-6 luni, 6-12 luni, 12-18 luni și la vârsta de sacrificare, în același timp se va urmări și înregistra consumul de furaje pe toată perioada experimentală. Totodată, se va cuantifica evoluția dimensiunilor corporale la toate categoriile de vârstă, aceste dimensiuni de lungime, lărgime și înălțime se vor măsura la sfârșitul fiecărei perioade de vârstă, urmărindu-se în același timp și starea de sănătate a întregului efectiv de viței și vaci. De asemenea, se va urmări procesul de reproducție a vacilor mame: data montei, data fatării, durata lactației, durata repausului mamar, intervalul între fătări, starea de sănătate a aparatului reproductiv la vaci. Totodată, se vor face observații cu privire la comportamentul vacilor în condițiile întreținerii

-Articole științifice publicate în reviste de specialitate; -Articole de promovarea rezultatelor proiectului în broșuri și presă; -Lucrări științifice care vor fi prezentate în simpozioane naționale; -Întâlniri de lucru, vizite, mese rotunde, instruiri și consultanță de specialitate pentru crescătorii de taurine; -Crearea paginii web cu infomații privind importanța și pretabilitatea rasei pentru producția de carne.

75

acestora în padocuri colective, împreună cu produșii lor, se va urmări cu atenție manifestarea instinctului matern de apărare și recunoaștere a vițelului. Se vor face sacrificări de control la cele două loturi, experimental și martor, în urma cărora se va urmări vârsta și greutatea la sacrificare, greutatea carcasei, se vor tranșa carcasele, se va cântări cantitatea de carne, grăsime, oase și flax. La nivelul vertebrelor 8-9 si 11-12 se vor face secțiuni pentru perimetrarea și calcularea suprafeței ochiului de muschi în cm². Se vor recolta probe de carne din care se vor face analize de laborator pentru compoziția chimică: substanță uscată - S.U, proteină, grăsime. Toate datele obținute vor fi prelucrate și interpretate statistic, iar diferența între mediile celor două variante experimentale vor fi testate din punct de vedere al semnificației statistice, testul „t”. În final se va face un calcul de eficiență economică pentru cele două variante: tehnologia „vaca de carne” și îngrășarea tradițională semiextensivă, comparând cele două rezultate obținute.

Obiectiv specific 10.2: Creșterea gradului de acoperire a consumului de produse animaliere din producția internă în concordanță cu potențialul de producție sectorial și participarea la shimbul internațional cu astfel de produse ca răspuns la cererea crescândă de alimente la nivel mondial 96. ADER

10.2.1 Cercetări privind intensivizarea produc-ției de carne de miel la rasa de ovine Țurcană prin tehnologii și biotehnologii inovative

1.000.000 d.c.

150.376 375.940 285.714 187.970

-Creșterea prolificității la rasa Țurcană la 130-150% prin selecție sau prin hibridare cu rase de carne prolifice; -Standardizarea condițiilor de creștere în sistem intensiv pentru a reduce pierderile prin mortalitate sub 3 % ; -Crearea a două preparate furajere care să conțină prebiotice, vitamine, elemente minerale, glucoză și probiotice, culturi vii pentru popularea rumenului întărirea sistemului imunitar și să asigure simbionților ruminali un mediu propice de înmulțire, ceea ce are ca efect final creșterea valorificării furajelor și maximizarea vitezei de creștere;

Producția de carne trebuie concepută ca o modalitate științifică și eficientă economic de a optimiza: obținerea unui număr cât mai mare de miei înțărcați pe oaie mamă și an; realizarea unei viteze de creștere a mieilor la nivelul potențialului rasei cu un consum specific cât mai mic; obținerea unor carcase de calitate, obiectiv de care este strâns legat prețul de vânzare. Principiul de bază al îngrășării intensive este hrănirea zilnică a tineretului ovin la nivelul cerințelor nutriționale, adecvată greutății și vârstei și limitarea mișcărilor pentru a reduce consumul de energie. De asemenea, trebuie avuți în vedere o serie de parametri nutriționali precum raportul de concentrate voluminoase, natura aportului energetic al rației, etc. Interesul de a dirija activitatea microorganismelor ruminale, în scopul optimizării fermentaţiilor ruminale este din ce în ce mai mare deoarece prin diferite procedee biotehnologice poate fi crescut gradul de utilizare al hranei sau pot fi dirijate fermentaţiile

-Publicarea unor articole de specialitate în reviste de profil și articole științifice în volume recunoscute la nivel național și internațional; -Organizarea de workshop-uri cu crescătorii de ovine unde vor fi prezentate rezultatele cercetării; -Organizarea unor vizite în fermele de îngrășare a tineretului ovin unde le vor fi prezentate fermierilor noutățile în domeniu și cerințele pieței privind cantitatea și calitatea carcaselor la mieii îngrășați în raport cu prețul obținut; -Pagină web cu informații privind rezultatele cercetărilor.

76

-Estimarea efectelor celor două preparate furajere asupra principalilor parametri ce descriu metabolismul ruminal, dinamica pH, NH3; profilul acizilor graşi volatili, AGV, asupra sistemului imunitar și asupra performanțelor productive.

ruminale într-un sens care favorizează acumularea de masă corporală.

97. ADER 10.2.2

Cercetări privind determinarea, monitorizarea și păstrarea însușirilor organoleptice, fizico-chimice, microbiologice și tehnologice ale cărnurilor provenite de la populații locale de suine Mangalița și Bazna, crescute în condiții heterogene, pe teritoriul României

500.000 d.c.

75.188 187.970 142.857 93.985

-Studiu comparativ al populațiilor exploatate în sistem comercial de Mangalița și Bazna, crescute pe teritoriul Romaniei, în diferite regiuni, tipice pentru creșterea acestor rase, zona Ardeal, Moldova, sau atipice Bărăgan, Oltenia, din punct de vedere al însușirilor organoleptice, fizico-chimice și microbiologice ale cărnurilor, care să recomande extinderea exploatării acestor rase; -Determinarea variației însușirilor organoleptice, fizico-chimice, microbiologice și tehnologice ale cărnurilor, în funcție de tehnologiile de creștere și exploatare, factori de mediu și cei genetici; -Ghid de bune practici privind creșterea, hibridarea și exploatarea în România a suinelor din rasele Bazna și Mangalița, care să asigure menținerea însușirilor organoleptice, fizico-chimice, microbiologice și tehnologice ale cărnurilor, inclusiv din punct de vedere al influenței factorului nutritiv asupra acestor însușiri; -Obținerea cu caracter experimental a unor carcase valoroase, prelucrarea și conservarea eficientă și profitabilă a cărnii, grăsimii, preparatelor și semipreparatelor, în condițiile păstrării calităților specifice studiate.

Carnea este considerată ca aliment sănătos pentru consumul uman și o materie primă valoroasă pentru industria alimentară. Valoarea nutritivă şi caracteristicile microbiologice și organoleptice ale cărnii sunt determinte de regulă, de componența în fosfolipide vitamine și microelemente, După tăiere, în carcasa animalelor se produc o serie de procese fizice, chimice şi biologice care îi desăvârşesc calităţile bune pentru carcasă. Aceste procese, în evoluţia lor produc o serie de transformări în muşchi care privesc zvântarea, rigiditatea musculară, maturarea, fezandarea. Aprecierea suinelor pentru carne urmăreşte: calitatea cărnii şi calitatea grăsimii. În acest context, carnea şi grăsimea raselor Mangalița și Bazna au intrat în atenția multor companii ale industriei alimentare europene, datorită conţinutului scăzut în colesterol de tip LDL, în mușchiul Longissimus dorsi, dar şi a concentraţiei semnificative, în microelemente de tip seleniu, cupru, fier, zinc şi de vitamine aparţinând în special complexului B, comparativ cu porcii crescuți în sistem intensiv. Grăsimea de Mangaliţa conţine cu 12-16% mai puţini acizi graşi saturaţi şi cu 8-10% mai mulţi acizi graşi nesaturaţi decât rasele de porci de carne, potrivit cercetătorilor Holló şi colaboratorii, în studiul din anul 2003. Pornind de la cercetările din domeniu, respectiv Pasarin și colaboratorii săi, în anul 2016, Zăhan şi colaboratorii în anul 2009 și 2010, în cadrul proiectului se vor studia însușirile organoleptice, fizico-chimice, microbiologice și tehnologice ale cărnii și grăsimii obținute de la populațiile locale de Bazna și Mangalița la nivel național. Se vor efectua seturi de analize ale

-Organizarea de conferințe, simpozioane, seminarii, workshop-uri, cu specialiști în domeniu, pentru prezentarea rezultatelor cercetării referitoare la însușirile organoleptice, fizico-chimice și microbiologice ale cărnurilor provenite de la rasele Mangalița și Bazna; -Distribuirea Ghidului de bune practici privind creșterea, hibridarea și exploatarea în România a suinelor din rasele Bazna și Mangalița, către fermieri, procesatori, instituții de învățământ în domeniu; -Organizarea de instruiri, demonstraţii practice expoziții pentru promovarea creşterii suinelor din rasele Bazna şi Mangaliţa în gospodăriile populaţiei; -Transferul rezultatelor proiectului către factorii de decizie adecvați din sistemele agro-alimentare reglementate local, regional, național sau european, pe de o parte, asociat unui proces planificat de promovare la nivelul utilizatorilor finali - procesatori individuali pentru adoptarea și/sau aplicarea rezultatele obținute;

77

OBIECTIVUL GENERAL 11: SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICĂ A EFECTIVELOR DE ANIMALE PRIN DERULAREA ŞI MONITORIZAREA UNOR AMPLE PROGRAME DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A UNOR BOLI LA ANIMALE Obiectivul specific 11.1: Cercetări privind etiopatogeneza, dinamica infecțiilor virale majore și stabilirea tipurilor de virusuri circulante în populația de porcine din țara noastră pentru aplicarea unor măsuri imunoprofilactice eficiente 98. ADER

11.1.1 Cercetări privind elaborarea de teste de detecție rapidă, detecție diferențială, produse vaccinale și biocide utilizabile în controlul pestei porcine africane și al

4.100.000 d.c.

616.541 1.541.353 1.171.429 770.677

-2 studii referitoare la date epidemiologice privind genurile/speciile de vectori biotici, vertebrate/nevertebrate, implicați în transmiterea și

Pesta porcină africană, PPA, a provocat recent pierderi economice grave în industria și în creșterea tradițională a suinelor în nord-estul și estul Europei, inclusiv în România. În plus, a fost înregistrată o creștere dramatică a cazurilor de PPA, în populațiile de mistreți. Evoluția actuală a epidemiei impune necesitatea investigării dinamicii

-Rezultatele vor fi implementate în programele sanitare veterinare privind controlul infecțiilor cu virusul PPA în efectivele de suine;

însușirilor organoleptice, fizico-chimice, microbiologice și tehnologice ale cărnii și grăsimii, se vor centraliza rezultatele analizelor obținute, care vor fi prelucrate și completate în vederea determinării variabilității acestora în funcție de factorii de influență, precum tehnologiile de creștere și exploatare, nutriția, factorii genetici și de mediu, care determină această variabilitate. Examenul organoleptic se face pe carcasa întreagă, sferturi, semi-carcasă. Se controlează aspectul, culoarea, consistenţa, mirosul şi caracteristicile grăsimii, măduvei oaselor. La rece, se va determina frăgezimea, exudaţia cărnii şi pH-ul. Totodată, se va calcula și verifica determinismul genetic al însușirilor studiate și variația acestuia în condiții de hibridare moderată și intensivă. Pe baza datelor obținute, coroborate cu diferitele metodologii de creștere, întreținere și exploatare, precum și cu metodele de prelucrare, conservare ale cărnii, grăsimii preparatelor din carne și grăsime de Bazna și Mangalița, se vor determina cele mai bune practici în materie și vor fi validate printr-o fundamentare experimentală pertinentă. Prin rezultatele obținute și prin diseminarea lor se pun bazele constituirii unei anvelope logistice care să permită o abordare unitară la nivel național a creșterii și exploatării comerciale a celor două rase valoroase, educarea consumatorului în această privință și extinderea exploatării celor 2 rase cu rezultate benefice pentru populație și pentru crescători, diversificarea și extinderea produselor tradiționale și recomandări pentru industria procesatoare, la costuri accesibile.

-Pagină web cu informații privind rezultatele cercetărilor.

78

factorilor de risc epidemio-logic în România

persistența virusului în România; -2 metodologii de detecție a prezenței virusului în vectori, insecte, artropode și în probe biologice prelevate de la suine, ante-mortem; -2 metodologii de caracterizare fenotipică și genetică a virusului pestă porcină africană; -4 reagenți pentru diagnosticul rapid efectuat la fața locului; -2 formule imunologice de tip auto-vaccin, aplicabile în culoare de protecție, pentru profilaxia specifică; -2 formule biocide cu acțiune specifică antivirală și anti-parazitară.

transmiterii indirecte și a potențialelor rezervoare de virus din mediu. De asemenea, lipsa manifestărilor clinice specifice, măsurile legate de prevenirea răspândirii virusului, care este extrem de contagios și de rezistent, și faptul că diagnosticul se bazează exclusiv pe teste de laborator, cel mai frecvent realizat pe probe prelevate post-mortem, impun construcția și validarea unor reagenți pentru teste rapide de diagnostic, utilizabile la fața locului, tip ”pen-side”, pe probe prelevate non-invaziv ante-mortem - secreții nazale, salivă, materii fecale și adaptate tipurilor virale circulante în arealul nostru și a unor formule imuno-profilactice aplicabile în zona de protecție. Cercetările vor conduce la aprofundarea cunoștințelor științifice privind PPA și obținerea unor instrumente moderne și adecvate controlului eficient al PPA în România.

-Reagenții de diagnostic, formulele imunologice de tip autovaccin și biocidele concepute și validate în cadrul proiectului vor fi translatate producției industriale de biopreparate și biocide specifice; Diseminarea rezultatelor proiectului se va realiza prin: - elaborarea a 3 articole ştiinţifice care vor fi comunicate la simpozioane naţionale; - elaborarea a 3 articole ştiinţifice care vor fi publicate în reviste de specialitate; - organizarea a 2 întâlniri de lucru, 2 articole în reviste de specialitate, 2 broşuri pentru toţi potenţialii utilizatori; - pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului PPA, evoluția și controlul specific al acesteia.

Obiectivul specific 11.2: Cercetări privind utilizarea unor produse imunoglobulinice (IgY), folosite în prevenirea şi tratamentul diareilor infecţioase la viţei şi purcei 99. ADER

11.2.1 Cercetări privind obținerea anticorpilor policlonali IgY şi utilizarea lor în prevenirea și tratarea unor boli la taurine și porci în vederea reducerii pierderilor și creșterii siguranței produ-selor alimentare de origine animală

400.000 d.c.

60.150 150.376 114.286 75.188

- 3 studii cu date epidemiologice privind principalii agenți patogeni care afectează sănătatea tineretului porcin și/sau bovin în perioadele critice de viață, criza de înțărcare, enteropatii, tarați, convalescență; -3 metodologii de obținere a antigenelor specifice din bacteriile patogene izolate; -3 metode de imunizare a loturilor de găini, cu antigenele specifice obținute;

Bolile provocate de Salmonella spp., E. coli, Staphyloccocus la purcei și viței, cauzează anual pierderi economice majore datorate mortalității la animalele aflate în perioade critice de viață și costurilor cu aplicarea tratamentelor asociate. Evoluția acestora la efectivele de animale impune necesitatea investigării în vederea găsirii unor noi metode eficiente profilactice și de tratament în scopul creșterii siguranței produselor alimentare de origine animală și pentru creșterea nivelului de bunăstare a animalelor. Astfel, anticorpii IgY policlonali specifici, obținuți prin administrarea la găini de antigene bacteriene izolate de la viței și porci, devin o sursă eficace și sigură ce pot asigura scăderea semnificativă a ratei îmbolnăvirilor și implicit, a pierderilor economice asociate, precum și în creșterea

-Rezultatele obținute vor fi implementate în obținerea de formule noi de premixuri și suplimente furajere, care să fie o alternativă eficientă în prevenirea și tratamentul unor boli la tineretul porcin și bovin; -Produsele obținute, concepute și validate în cadrul proiectului, vor fi transferate producției industriale de preparate biotehnologice.

79

-3 metode și tehnici de testare și evaluare a statusului imun al găinilor imunizate; -3 metode şi tehnici de obținere a IgY specifice, de determinare calitativă și cantitativă a IgY, de condiționare a IgY specifice din gălbenuș, monovalente sau polivalente; -3 formule profilactice și de tratament și scheme de administrare a produselor bază de IgY specifice la tineretul porcin și bovin.

siguranței preparatelor de carne provenite din efectivele de animale în cauză, protecția față de Salmonella spp., E. coli, Staphylococcus.

Proiectul își propune scăderea pierderilor economice în sistemele intensive de creștere a animalelor, în special a tineretului porcin și bovin și creşterea nivelului de bunăstare a animalelor, prin aplicarea în producție a formulelor profilactice și de tratament bazate pe imunoglobulina IgY, formule obținute în cadrul acestui proiect, ducând astfel la eficientizarea programelor de creștere a tineretului taurin și porcin și la asigurarea calităţii și siguranței alimentelor de origine animală, obținute de la aceste animale.

Diseminarea rezultatelor proiectului se va realiza prin: - elaborarea a 2 articole ştiinţifice care vor fi comunicate la simpozioane naţionale/ internaționale; - elaborarea a 2 articole ştiinţifice care vor fi publicate în reviste de specialitate; - organizarea a 2 întâlniri de lucru, 2 articole în reviste de specialitate, 2 broşuri pentru toţi potenţialii utilizatori; - pagină web cu rezultatele proiectului, privind utilizarea preparatelor bazate pe IgY policlonali specifici în profilaxia și tratamentul unor boli la tineretul porcin și bovin.

Obiectivul specific 11.3: Metode moderne pentru obținerea unor vaccinuri eficiente multivalente destinate controlului anaerobiozelor și a infecțiilor asociate la rumegătoare 100. ADER

11.3.1 Cercetări privind obținerea unor vaccinuri eficiente, multivalente, destinate controlului anaerobiozelor și al infecțiilor asociate la rumegătoare

400.000 d.c.

60.150 150.376 114.286 75.188

- 2 studii cu date epidemiologice privind prevalența infecțiilor clostridiene în efectivele de rumegătoare din țară; -2 metodologii de diagnostic etiopatogenetic în clostridiozele rumegătoarelor; -2 metodologii de analiză “in silico”/“in vitro”/“in/ex vivo” a candidaților antigenici majori și minori cu potențial imunogen și protector față de Clostridium spp.; -2 formule vaccinale mixte/extinse, componente sub-unitare, vectoriale, recombinate, convenționale, adjuvanți, destinate imunoprofilaxiei infecțiilor produse la

Anaerobiozele la rumegătoare cauzează anual pierderi economice majore datorate atât mortalității la animalele infectate, cât și costurilor, uneori nejustificate, cu tratamentele antimicrobiene. Evoluția acestor infecții în efectivele de animale, impune necesitatea unor studii amănunțite în vederea găsirii unor noi produse imunologice eficiente în scopul rentabilizării sectorului zootehnic de creștere a rumegătoarelor cât și pentru creșterea nivelului de bunăstare a animalelor. Fenomenele tot mai frecvente de antibiorezistență, confruntarea cu agenți patogeni noi, reemergenți, cu variabilitate antigenică sau ineficiența vaccinurilor clasice actuale, impun tot mai acut obținerea și utilizarea unor vaccinuri din “a treia generație”, fundamentate pe principii biotehnologice moderne care îmbină tehnicile și metodele convenționale cu cele de genomică și vaccinologie inversă. În momentul de față, controlul clostridiozelor rumegătoarelor, frecvent letale, se bazează aproape exclusiv pe imunoprofilaxia indusă de vaccinuri inactivate, anaculturi și/sau anatoxine, care, deși sunt sigure, nu induc

-Rezultatele obținute vor fi implementate în obținerea de formule vaccinale noi, care să reprezinte o alternativă eficientă în prevenirea anaerobiozelor la rumegătoare; -Produsele imunologice noi concepute în cadrul proiectului, vor fi transferate producției industriale de biopreparate biotehnologice; Diseminarea rezultatelor proiectului se va realiza prin: - transferul tehnologic al celor 2 formule vaccinale noi, în producția industrială de biopreparate; - transfer în activitatea de diagnostic a celor 2

80

rumegătoare, de Clostridium spp.; -2 tehnologii industriale de fabricație a noilor formule vaccinale.

protecție de lungă durată și în bună măsură doar de natură umorală. Față de situația concretă actuală, proiectul propune, prin abordări multiple, pornite de la toxinotipurile uzuale de Clostridium spp., elaborarea unor formule vaccinale cu sisteme noi de eliberare/prezentare de antigene, de tipul veziculelor membranare, care să stimuleze mecanisme imunologice de memorie, astfel încât protecția indusă să fie de lungă durată și adecvată modelului patogenetic căruia i se adresează.

metodologii de diagnostic etiopatogenetic; - publicații științifice, 2 articole în reviste de impact/indexate în baze de date specifice; comunicări științifice; - 2 metode/metodologii intermediare aplicabile în activitatea de cercetare din domeniul vaccinologiei și diagnosticului bolilor la animale; - pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului.

OBIECTIVUL GENERAL 12. DEZVOLTAREA CERCETĂRILOR DE APICULTURĂ Obiectivul specific 12.1: Diversificarea și eficientizarea producțiilor apicole 101. ADER

12.1.1 Cercetări privind dezvoltarea unei tehnologii integrate de combatere a varrozei, Varroa destructor prin valorificarea unor comportamente naturale ale albinelor precum și realizarea unui tratament eficient și nepoluant, cu impact benefic asupra albinelor și produselor apicole

500.000 d.c.

75.188 187.970 142.857 93.985

-Tehnologie integrată, alternativă, prietenoasă cu mediul, pentru combaterea varroozei, Varroa destructor; - Formulă optimă de tratament, nepoluantă și care să minimizeze riscurile legate de dezvoltarea rezistenței acarianului Varroa destructor; -Sporirea eficienței tratamentelor în combaterea varrozei cu minim 50%, prin reducerea numărului de tratamente, a timpului de expunere la tratament și a intervalului dintre tratamente; -Reducerea costurilor tratamentelor pentru combaterea varroozei cu minim 50%. .

În ultima perioadă, cercetările pe plan internațional au pus în evidență o serie de comportamente naturale, la albina meliferă, ca de exemplu comportamentul igienic, care ar contribui la creșterea rezistenței naturale la o serie de boli bacteriene și parazitare. Varroza este o boală cauzată de un acarian, Varroa destructor, care produce cele mai mari pagube, fiind considerat dăunătorul principal al albinei melifere, pentru care există subvenții la nivel european – măsura de combatere a varrozei. Cea mai importantă etapă a ciclului biologic, înmulțirea, are loc în puietul căpăcit al familiei de albine. Tratamentele actuale sunt relativ eficiente, în special pe paraziții care se găsesc pe albinele adulte, dar contribuie la poluarea produselor apicole și la creșterea rezistenței acarianului la aceste substanțe. O serie de cercetări proprii recente, privind comportamentele legate de descăpăcirea și recăpăcirea puietului, combinate cu tratamente prietenoase cu mediu, împreună cu sporirea rezistenței naturale pe cale genetică, ar putea asigura o tehnologie de combatere integrată, alternativă produselor de sinteză, mult mai eficientă, asigurând sănătatea albinelor și calitatea produselor apicole.

-Videofilm tehnico - științific privind particularitățile biologice și noua tehnologie de combatere; -Broșură privind aplicarea tehnologiei de combatere; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; - Conferințe apicole; -Manifestări științifice naționale și internaționale; -Articole ştiinţifice care vor fi publicate în reviste de specialitate.

102. ADER 12.1.2

Dezvoltarea și actualizarea programului național de protecție și ameliorare a

450.000 d.c.

67.669

-Program optimizat de testare a performanței familiilor de albine în procesul de bonitare,

În România, protecția și ameliorarea albinei românești – Apis melifera carpatica, reprezintă un obiectiv important, reglementat la nivel național prin Legea apiculturii și prin

-Actualizarea programului național cadru de protecție și ameliorare a rasei;

81

albinei locale – Apis mellifera carpatica, prin elaborarea și testarea unui sistem de evaluare a familiilor de albine, în vederea ameliorării rasei

169.173 128.572 84.586

selecție și ameliorare a rasei locale Apis mellifera carpatica și a ecotipurilor acesteia, subpopulații locale; -Tehnici îmbunătățite de control al reproducției, bonitare și selecție pentru protecția și ameliorarea rasei locale; -Manual privind testarea performanței familiilor de albine.

programul național de ameliorare în rasă curată. Deși, în ultima perioadă programul a suferit o serie de modificări, conștientizarea necesității protecției albinei românești, dar și aplicarea unui sistem optim, unitar, de testare și evaluare a fondului genetic național, A.m. carpatica, necesită încă numeroase îmbunătățiri care să corespundă programelor aplicate și în alte țări europene, care susțin protecția și ameliorarea populațiilor locale. Un sistem optim de evaluare a parametrilor supuși selecției, armonizat cu programe similare din alte țări UE, pentru colectarea și prelucrarea datelor, dar și pentru evaluarea valorilor de ameliorare este foarte necesar și ar veni în sprijinul apicultorilor cât și al autorităților de verificare și control, Agenția Națională pentru Zootehnie, ANZ, pentru stimularea producției de material biologic autohton selecționat, sporind astfel producțiile apicole, mai ales în contextul derulării programelor europene de susținere a apiculturii și a minimizării fenomenelor de hibridare interrasială.

-Diseminarea manualului pentru testarea performanței familiilor de albine și a programului optimizat pentru protecția și ameliorarea rasei locale prin: -Întâlniri, mese rotunde, dezbateri cu apicultorii, asociațiile profesionale; -Conferințe apicole și organizarea cursurilor de formare profesională în domeniul apiculturii; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; -Publicarea de articole în reviste de specialitate.

OBIECTIVUL GENERAL 13: MANAGEMENTUL DURABIL AL RESURSELOR ACVATICE VII Obiectivul specific 13.1: Ameliorarea, protecția și conservarea resurselor genetice din apele interioare și din acvacultură 103. ADER

13.1.1 Cercetări privind ameliora-rea, protecția și conservarea resurselor genetice din apele interioare și din acvacultura României

1.600.000 d.c.

240.602 601.503 457.143 300.752

- Stabilirea stării populațiilor piscicole din ecosistemele acvatice naturale, din zona de sud, sud-est și vest a României; - Stabilirea a minimum 3 programe de repopulare pentru speciile de pești rare, din arealul cercetat; - Dezvoltarea populațiilor piscicole prin realizarea populărilor de susținere pentru minimum 3 specii de pești rare, periclitate sau amenințate cu dispariția; - Proiectarea unui modul experimental pentru reproducerea artificială, în habitatele de reproducere naturală; - Realizarea unor metode și tehnici noi în domeniul geneticii

Datele și informațiile existente privind starea resurselor piscicole din apele interioare impun necesitatea adoptării și promovării unor ample programe ce vizează protecția, conservarea şi refacerea populațiilor unor specii de peşti, în special a celor vulnerabile, ameninţate cu dispariţia ca urmare a modificărilor survenite în habitatele de reproducere, hrănire sau în căile de migrație. Aceste modificări au afectat în primul rând, faza reproducerii din ciclul biologic al peștilor și această fază trebuie “ajutată” prin intervenția omului, prin producerea materialului piscicol și popularea în mediul natural, corelată cu acțiuni de reabilitare ecologică. Pe de altă parte, în acvacultură, reproducerea necontrolată, tendința de creștere a speciilor, raselor, liniilor și populațiilor de pești cu înaltă productivitate, neglijând aspectele protejării și conservării resurselor genetice, introducerea voluntară sau involuntară a speciilor noi, au condus, în ultimele decenii, la fenomenul de ”alterare, eroziune genetică” cu efecte negative în sfera economicului.

- Diseminarea către fermierii piscicoli a ghidului practic elaborat; - Asistență tehnică și consultanță la reproducerea controlată, în fermele specializate, în producerea materialului piscicol de populare; - Diseminarea și utilizarea în fermele piscicole din România a materialului biologic piscicol, cu origine cunoscută și cu caracteristici bioproductive valoroase; - Material piscicol destinat populărilor de susținere în ecosisteme acvatice naturale; - Realizarea unei pagini web cu informații privind rezultatele proiectului;

82

animale, protecției și conservării resurselor genetice din acvacultură; - Model experimental pentru caracterizarea morfologică și evaluarea performanțelor productive la speciile cu importanță economică: crap, ciprinide asiatice și sturioni; - Fișe standard de caracterizare a raselor și speciilor de pești cu importanță economică din diferite zone ale României; - Realizarea primei bănci de gene pentru acvacultură din România; - Program de conservare a resurselor genetice din acvacultură; - Ghid practic cuprinzând metodele și căile de ameliorare, protecție și conservare a resurselor genetice din acvacultură.

Au fost afectate performanțele reproductive, cele de creștere, rezistența la boli, mergând până la alterarea raselor și liniilor de crap și extincția unor specii. În acest context, proiectul își propune realizarea a două obiective importante: un prim obiectiv vizează protecția, conservarea și refacerea resurselor piscicole din apele interioare, iar cel de al doilea - ameliorarea, protecția și conservarea resurselor genetice din acvacultură. În ceea ce privește resursele piscicole din ecosistemele acvatice naturale, proiectul își propune să contribuie la refacerea potențialului pescăresc al acestora, prin reproducerea artificială și obținerea materialului piscicol necesar realizării populărilor de susținere pentru speciile de pești rare, periclitate sau amenințate cu dispariția. Activitățile derulate sunt următoarele: - analiza datelor și informațiilor existente, privind starea resurselor piscicole din ecosistemele vizate; - stabilirea programelor de populare pe specii și vârste; - capturarea reproducătorilor din mediul natural; - realizarea instalațiilor pilot pentru reproducerea și creșterea până la vârsta de populare, adaptate fiecărei specii; - realizarea experiențelor de reproducere artificială cu utilizarea numărului minim eficace de genitori, pentru meținerea biodiversității genetice; - creșterea descendențelor rezultate din speciile rare, periclitate sau amenințate cu dispariția, până în momentul populării lor în bazinele naturale. Pentru, atingerea obiectivului de ameliorare, protecție și conservare a resurselor genetice din acvacultură, în cadrul proiectului se vor derula următoarele activități: - caracterizarea fenotipică și a performanțelor productive pentru rasele și liniile de crap de cultură; - realizarea de metiși, hibrizi și linii înalt productive în cadrul familiei Cyprinide; - caracterizarea genetică și stabilirea măsurilor de ameliorare pentru speciile de ciprinide asiatice; - stabilirea stării de conservare a speciilor de sturioni; - identificarea și elaborarea principalelor căi de ameliorare, protecție și conservare a resurselor genetice din acvacultură pentru speciile de crap, ciprinide asiatice și sturioni.

- Furnizare de date în vederea elaborării, de către autoritatea competentă, unei strategii de ameliorare, protecție și conservare a resurselor genetice din acvacultură și a programului de aplicare a acesteia; - Diseminarea rezultatelor proiectului, prin participare la manifestări științifice, organizarea unor mese rotunde, întâlniri de lucru cu fermierii din acvacultură; - Publicarea rezultatelor proiectului în reviste de specialitate și broșuri.

83

104. ADER 13.1.2

Evaluarea și monitorizarea bioresurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale, pentru asigurarea exploatării durabile a acestora

1.200.000 d.c.

180.451 451.128 342.857 225.564

-Tablou sinoptic privind resursele acvatice vii pescărești din fluviul Dunărea și râul Prut, precum și lacurile de acumulare care fac obiectul activității de pescuit comercial; - Studiu privind starea de sănătate a resurselor acvatice vii pescărești din fluviul Dunărea și râul Prut, precum și din lacurile de acumulare; -Tablou general privind demografia speciilor de pești care fac obiectul activității de pescuit comercial, pe specii și vârste; -Studiu privind starea de conservare a speciilor de pești din arealul cercetat; -Studiu privind migrația scrumbiei de Dunăre amonte de confluența râului Prut cu fluviul Dunărea; -Ghid practic privind măsurile de refacere, a speciilor vulnerabile din fluviul Dunărea, râul Prut și lacurile de acumulare ; -Program de măsuri de exploatare durabilă a resurselor din habitatele piscicole naturale.

Degradarea habitatelor, supraexploatarea prin pescuit și poluarea mediului, au constituit principalele cauze ale scăderii biodiversității resurselor acvatice vii, în ultimele decenii. Proiectul își propune realizarea cercetărilor privind evaluarea și monitorizarea evoluției bioresurselor acvatice vii în vederea stabilirii măsurilor de exploatare durabilă prin: - cunoașterea stării resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale; - determinarea factorilor biotici și abiotici limitativi privind dezvoltarea fondului piscicol; - stabilirea relațiilor captură-efort; - eșantionarea capturilor comerciale; - estimarea parametrilor de selectivitate a pescuitului; - determinarea biomasei exploatate. Datele sunt necesare pentru formularea reglementărilor din domeniu și a planurilor de management naționale.

-Propunerea unui program de măsuri de exploatare durabilă a resurselor din habitatele piscicole naturale și punerea acestuia la dispoziția autoritoritătii publice centrale responsabile cu politica în domeniul administrării resurselor acvatice; -Diseminarea către fermierii piscicoli a ghidului practic elaborat; -Realizarea unei pagini web cu informații privind rezultatele proiectului;

-Diseminarea rezultatelor proiectului prin participare la manifestări științifice, mese rotunde, întâlniri de lucru; -Publicarea rezultatelor proiectului în reviste de specialitate și broșuri.

OBIECTIVUL GENERAL 14: DEZVOLTAREA ȘI DIVERSIFICAREA SISTEMELOR ȘI TEHNOLOGIILOR DE ACVACULTURĂ Obiectivul specific 14.1: Elaborarea și implementarea sistemelor și tehnologiilor competitive și performante, adaptate la contextul socio – economic actual, cu impact negativ redus asupra mediului și a componentelor sale 105. ADER

14.1.1 Diversificarea producției din acvacultură, prin introdu-cerea speciilor de pești autohtone și alohtone valo-roase

1.300.000 d.c.

195.489 488.721 371.429 244.361

-Creșterea paletei de specii de acvacultură furnizate consumatorilor; -Refacerea potențialului piscicol al ecosistemelor acvatice naturale; -Revigorarea activității de pescuit recreativ; - Creșterea cantitativă și calitativă a speciilor introduse pe piață;

Apariția speciilor din import pe piața românească, a determinat o schimbare a preferinței consumatorului către noi specii și produse de acvacultură. O măsură de diminuare a importurilor și de creștere a competitivității acvaculturii o reprezintă diversificarea producției, prin introducerea unor specii pentru care există cerere pe piață și tradiție în consum. Proiectul își propune să contribuie la creșterea calitativă și cantitativă a producției și diversificarea acesteia cu specii valoroase prin elaborarea și implementarea tehnologiilor de reproducere și de creștere a materialului piscicol de populare

-Instrucțiuni tehnologice privind reproducerea și creșterea acestor specii care vor fi diseminate către operatorii economici cu activitate în piscicultură; -Diseminarea către fermierii piscicoli interesați a manualului și broșurii de prezentare a tehnologiilor

84

-Manual cu tehnologii de reproducere și de creștere a materialului piscicol de populare, în diferite sisteme, adaptate la noile tipuri de ferme piscicole.

pentru speciile lin, știucă și scoicar. Alegerea speciilor s-a realizat în funcție de cererea manifestată, în ultimi ani, atât de fermieri cât și de consumatori. Activitățile din cadrul proiectului urmăresc: -capturarea reproducătorilor și constituirea loturilor experimentale; –stabilirea metodelor și tehnicilor de reproducere artificială; - determinarea parametrilor de reproducere; - obținerea loturilor de descendenți. Elaborarea tehnologiilor de reproducere și creșterea materialului piscicol de populare, se va realiza în diferite sisteme, adaptate la noile tipuri de ferme piscicole.

elaborate în cadrul proiectului; -Realizarea unei pagini web cu informații privind rezultatele proiectului; -Organizarea de instruiri, seminarii, demonstraţii practice, întâlniri de lucru, mese rotunde; -2 Articole publicate în reviste de specialitate.

106. ADER 14.1.2

Cercetări privind elaborarea de sisteme tehnologice și tehnologii pentru dezvoltarea acvaculturii în canalele de irigații

1.400.000 d.c.

210.526 526.316 400.000 263.158

-Sisteme și tehnologii optimizate privind exploatarea prin acvacultură a potențialului național reprezentat de rețeaua de canale de irigații prin: - sisteme modulare amovibile pentru creșterea peștilor în diferite tipuri de canale de irigații; - tehnologii de creștere a speciilor de pești în policultură - crap, ciprinide asiatice, somn, sturioni, în canalele de irigații. -Creșterea potențialului în acvacultură prin introducerea corpurilor de apă formate din canalele de irigații, cu un potențial de cel puțin 10%; -Ghid practic privind creșterea speciilor de pești în canale de irigații.

România dispune de o bogată rețea de canale de irigații, rețea care în momentul actual este total neexploatată în acvacultură. În România nu s-au întreprins cercetări privind dezvoltarea acvaculturii în canalele de irigații comparativ cu alte state, care au valorificat în mod superior această resursă națională. Proiectul își propune abordarea cercetărilor privind elaborarea sistemelor tehnologice de creștere a speciilor de pești pretabile în aceste corpuri de apă. Cercetările vor avea în vedere sezonalitatea existenței apei în canalele de irigații. Rezultatele propuse a fi obținute în acest proiect se vor realiza prin următoarele activități: - determinarea performanțelor de creștere și a randamentelor tehnologice ale speciilor de cultură pretabile condițiilor specifice canalelor de irigații; - determinarea performanțelor constructive ale sistemelor modulare amovibile de creștere a speciilor de pești aplicabile canalelor de irigații; - cercetări privind adaptarea și optimizarea tehnologiilor funcție de speciile de pești de cultură pretabile biotopului reprezentat de canalele de irigații.

-Diseminarea rezultatelor proiectului prin: - participare la manifestări științifice, mese rotunde, întâlniri de lucru; - publicarea rezultatelor în reviste de specialitate, broșuri; - distribuirea ghidului practic elaborat, către fermierii piscicoli interesați; - Realizarea unei pagini web cu informații privind rezultatele proiectului.

OBIECTIVUL GENERAL 15: ASIGURAREA SĂNĂTĂȚII VIEȚUITOARELOR ACVATICE ȘI A OAMENILOR Obiectivul specific 15.1: Studii și cercetări suport pentru asigurarea bunăstării și sănătății viețuitoarelor acvatice, siguranței și securității alimentare 107. ADER

15.1.1 Cercetări privind indenti-ficarea și dezvoltarea de noi metode de profilaxie și tratament în acvacultură

1.000.000 d.c.

150.376 375.940 285.714 187.970

- Studiu privind starea de sănătate a speciilor de pești utilizate în acvacultura din România, precum și caracteristicile mediului în care acestea se dezvoltă; -Stabilirea îmbolnăvirilor cu impact major asupra speciilor de

În domeniul sănătății la pești, referitor la modul de stabilire a diagnosticului, în ultimii ani s-au produs modificări semnificative de abordare care se referă la următoarele aspecte: - creșterea ariei geografice în care au fost identificați agenții patogeni;

-Asistență tehnică, consultanță ihtiopatologică și intervenții de urgență în fermele piscicole; -Diseminarea către fermierii piscicoli interesați a broșurii și a ghidului elaborat;

85

pești utilizate în acvacultura din România; -Program – instrument privind starea ihtiosanitară în vederea eliminării vectorilor de transmitere și răspândire a agenților patogeni și monitorizarea stării ihtiopatologice, la nivel național; -Realizarea a minimum 2 rețete furajere, folosite în scop profilactic; - Realizarea a 2 metode inovative terapeutice de tratament; - Ghid practic pentru identificarea bolilor, cu recomandări privind profilaxia bolilor și terapia bolilor la pești; -Broșură privind introducerea conceptului de bunăstare animală și a securității alimentare în fermele piscicole.

- modul de identificare a acestora pentru stabilirea diagnosticului; - impunerea de restricții în utilizarea unor substanțe folosite în tratamentul anumitor boli. Cercetările se vor întreprinde și asupra calității mediului de creștere a peștilor, cercetări care sunt esențiale în cunoașterea stării de boală. În efectivul piscicol prezentarea apariției și evoluția stării de boală se va face corespunzător categoriei de vârstă, icre embrionate, puiet, pește de consum. Proiectul va elabora inițierea tratamentului care este necesar pentru stabilirea unui diagnostic rapid și corect precum și o evaluare a costurilor. Proiectul va realiza un program – instrument privind starea ihtiosanitară în vederea eliminării vectorilor de transmitere și răspândire a agenților patogeni de la o unitate piscicolă la alta, îmbolnăviri infecto -contagioase, parazitare, etc. Intervenții de tip imunoprofilactic și terapeutic în operațiunile din fluxul tehnologic în sensul reducerii riscului, cu cel puțin 10%, de apariție a îmbolnăvirilor în efectivele piscicole din fermele de acvacultură.

-Realizarea unei pagini web cu informații privind rezultatele proiectului, privind metodele de profilaxie și tratament în acvacultură; -Organizarea de instruiri, seminarii, demonstraţii practice, întâlniri de lucru, mese rotunde; -Publicarea rezultatelor proiectului în reviste de specialitate și broșuri.

OBIECTIVUL GENERAL 16: PUNEREA ÎN VALOARE A PATRIMONIULUI PASTORAL AL ROMÂNIEI PRIN SPORIREA PRODUCŢIEI TOTALE DE FURAJE ŞI A CALITĂŢII ACESTORA, CU O CONVERSIE OPTIMĂ ÎN PRODUSE ANIMALIERE, ÎN CONCORDANŢĂ CU O BUNĂ PRACTICĂ AGRICOLĂ CARACTERIZATĂ PRIN ARMONIZAREA DINTRE DEZVOLTAREA ECONOMICO- SOCIALĂ, CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII ŞI PROTECȚIA MEDIULUI. Obiectivul specific 16.1: Realizarea de noi genotipuri mai performante adaptativ, productiv şi cantitativ la speciile de pajiști și plante furajere compatibile cu principiile dezvoltării durabile şi a schimbărilor climatice

108. ADER 16.1.1

Cercetări privind obținerea de noi soiuri de plante furajere la speciile de graminee Festuca arundinacea, Lolium perenne, Bromus inermis Leyss, și leguminoase perene pentru pajiști Trifolium repens, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia, în condiții de secetă, utilizate în furajarea bovinelor, ovinelor și caprinelor

2.000.000 d.c.

300.752 751.879 571.429 375.940

-Crearea de noi soiuri din speciile Festuca arundinacea, Lolium perenne, Bromus inermis Leyss, Trifolium repens, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia, cu nivel ridicat de substanță uscată la toate speciile și cu nivel de proteină mai mare cu cel puțin 15%, la speciile de leguminoase, adaptate schimbărilor climatice; - Înscrierea în vederea testării şi înregistrãrii testării în rețeaua Institutului de Stat pentru Testarea și Înregistrarea

Datorită schimbărilor climatice globale se impune ca noile soiuri de plante furajere de pajiști să aibă capacitatea de a valorifica terenurile cu potențial scăzut, afectate de diferite tipuri de degradare. Principalele obiective prevăd identificarea genotipurilor valoroase, rezistente la condițiile de stres abiotic, utilizarea lor la crearea de noi soiuri performante, care să asigure multifuncționalitatea soiurilor și implicit a pajiștilor, în condițiile practicării unei agriculturi durabile, ecologice. Crearea de noi soiuri la speciile de graminee Festuca arundinacea, Lolium perenne, Bromus inermis Leyss, și leguminoase perene pentru pajiști Trifolium repens, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia care prin ponderea lor asigură o rație completă la bovine, ovine și caprine, fără hrănire suplimentară asigurând și protecția solului

Proiectul va furniza fermierilor recomandări privind: -Utilizarea noilor soiuri în vederea producerii de sămânță certificată; -Alcătuirea de amestecuri simple și complexe pentru pajiști, pretabile la diferite moduri de folosință, pășune, fâneață, mixt, care va permite producerea unor furaje calitativ superioare, cu grad ridicat de proteină la nivelul cerințelor

86

Soiurilor, ISTIS, a noilor soiuri de Festuca arundinacea, Lolium perenne, Bromus inermis Leyss, Trifolium repens, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia; -Creșterea producției de semințe din categoriile biologice superioare mai mari cu cel puțin 25% de sămânța amelioratorului, prebază, prin care se asigură necesarul pentru multiplicare.

împotriva eroziunii și prin ponderea plantelor leguminoase, creșterea fertilității solului. Stabilirea raportului optim dintre speciile de graminee Festuca arundinacea, Lolium perenne, Bromus inermis Leyss, și leguminoase perene pentru pajiști Trifolium repens, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia, în vederea asigurării cerințelor nutriționale ale animalelor din speciile de bovine de lapte și de carne și speciile de ovine, caprine, fără hrănire suplimentară. Noile soiuri trebuie să răspundă condițiilor de plasticitate ecologică, rezistenței la factorii de stres, să fie de precocități diferite, să aibă competitivitate și randament ridicat. Datorită variabilității, adaptabilității și existenței în flora spontană din România a unor resurse genetice valoroase, materialul genetic autohton, combinat cu materialele biologice străine, vor asigura un câștig genetic somatic productiv și reproductiv care vor caracteriza soiurile viitoare.

nutriționale ale bovinelor, ovinelor și caprinelor; -Loturile semincere pentru producerea de seminţe din soiurile superioare, sămânța amelioratorului, prebază, din soiurile noi create și a celor înscrise în Catalogul oficial, având în vedere necesitatea multiplicării acestora pentru a asigura cantitățile de semințe solicitate de beneficiari; -Broșură și pliante pentru fiecare din noile soiuri din speciile de Festuca arundinacea, Lolium perenne, Bromus inermis Leyss, și leguminoase perene pentru pajiști Trifolium repens, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia; -Articole care se vor disemina primăriilor, administratorilor legali ai islazurilor, autorităților de profil sau direct fermierilor care supraînsămânțează și renovează pajiștile permanente degradate; -Minimum 3 seminarii și conferințe naționale și internaționale; -Organizare de workshop-uri, de simpozioane cu participarea beneficiarilor; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

Obiectivul specific 16.2: Evaluarea prin metode expeditive a stării actuale de degradare a pajiștilor permanente în vederea reintroducerii lor în circuitul agricol, conservarea biodiversităţii, integrare estetico-peisagistică şi de protecție a mediului

87

109. ADER 16.2.1

Cercetări privind implemen-tarea şi extinderea sistemului agrosilvopastoral, ca măsură preventivă împotriva aridi-zării şi deșertificării pajiş-tilor permanente, în contextul încălzirii globale, în vederea creșterii produc-ției animaliere

450.000 d.c.

67.669 169.173 128.572 84.586

-Clasificarea și identificarea sistemelor agrosilvopastorale, din ţara noastră şi starea lor actuală de întreţinere şi folosire; -Date privind atenuarea efectelor negative ale încălzirii globale asupra covorului ierbos al pajiştilor existent sub coronamentul protector al vegetaţiei lemnoase din sistemele agrosilvopastorale; -Producţia diferenţiată a pajiştilor pe suprafețele fără vegetaţie lemnoasă comparativ cu sistemul agrosilvopastoral; - Evaluarea globală din punct de vedere productiv, protectiv, estetic și economic al sistemelor agrosilvopastorale; -Ghid privind sistemul agrosilvopastoral și pentru identificarea speciilor care produc hrana pentru animale.

Una din cele mai eficiente măsuri pentru ameliorarea impactului negativ al factorilor de aridizare şi deşertificare este introducerea sistemului agrosilvopastoral, în care toate componentele: arbori și arbuști care produc hrană pentru animale, iarbă, animale, vegetație invazivă, habitat, biodiversitate sunt într-un echilibru ecologic şi economic optim. În cadrul proiectului se vor stabili speciile de arbori și arbuști care produc hrană pentru animale, compoziția dendrologică pe zone altitudinale, compoziția nutrițională, speciile de animale care o pot consuma, capacitatea de pășunat, densitatea nutrițională comparativ cu pajiștile tradiționale, dar și agrotehnica specifică. Se vor stabili lucrările de întreținere a arborilor și arbuștilor care produc hrană pentru animale și activitatea agricolă minimă de tăiere și/sau pășunat arbustifer pe specii dendrologice și specii de animale, dar în mod special zonele din țară pe a căror suprafețe nu cresc ierburi bune pentru pășunat în anumite perioade ale anului, secetă frecventă și condiții pedologice. Se vor face cercetări complexe interdisciplinare asupra unor sisteme agrosilvopastorale existente sub formă de vegetaţie lemnoasă, în combinaţie cu vegetaţia ierboasă a pajiștilor seminaturale folosită prin păşunat cu animalele sau în regim de fâneață.

Pe baza rezultatelor proiectului se vor elabora: -Pliante cu lucrări de înființare a plantațiilor cu vegetație lemnoasă, tăieri de revitalizare a celei existente, modul de folosire a pajiștilor, la care se adaugă instrucţiuni de înfiinţare a unor sisteme agrosilvopastorale, de întreţinere şi exploatare, lucrări de management a sistemului vechi în special a celor cu stejari seculari; -Articole de promovare în presă şi reviste de profil, media pentru implementarea şi extinderea sistemelor agrosilvopastorale; -Rezultatele cercetărilor se vor disemina sub formă de ghiduri pe zone altitudinale; -Prezentare la diferite seminarii și conferințe naționale și internaționale; -Organizare de workshop-uri, de simpozioane cu participarea beneficiarilor; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

110. ADER 16.2.2

Cercetări privind organiza-rea, administrarea și gestionarea multifuncțio-nală a patrimoniului pastoral montan, prin dezvoltarea durabilă a creșterii animalelor rumegătoare de fermă și valorificarea serviciilor ecosistemice, în vederea asigurării sustena-

450.000 d.c.

67.669 169.173 128.572 84.586

-Identificarea şi caracterizarea ecosistemului praticol montan, a practicilor de exploatare/ valorificare și evaluare a diferitelor politici asupra biodiversității și multifuncționalității, respectiv a impactului socioeconomic generat de acestea;

Studiile, de natură cantitativă și calitativă, vor evidenția valoarea economică, ecologică și socială a pajiștilor permanente din zona montană națională, a căror dimensiune va da o nouă orientare conceptului de multifuncționalitate durabilă în agricultura montană. Se va face o cartare a zonei montane privind dinamica utilizării terenurilor și potențialul de creștere a animalelor, la nivel de Unități Administrativ Teritoriale montane, caracterizarea ecosistemului praticol montan, a practicilor de exploatare/valorificare și evaluare a diferitelor politici

Rezultatele obținute vor fi transmise fermierilor și instituțiilor care gestionează patrimoniul praticol montan și vor fi diseminate prin: - Editarea unei cărți, broșuri, lucrări științifice, articole de informare și consultanță;

88

bilității economice a fermelor și gospodăriilor montane și diversificării producției

-Stabilirea și promovarea activităţilor tradiţionale de dezvoltare durabilă a pajiștilor permanente și a altor resurse naturale şi specifice zonei respective de către comunităţile locale, care au stat la baza dezvoltării comunităţii şi care nu afectează obiectivele de conservare a biodiversităţii; -Promovarea unor măsuri tehnologice inovative, sustenabile și stabilirea modurilor de folosire optimă a pajiștilor permanente, prin aplicarea de metode cantitative și calitative de evidențiere a caracterului multifuncțional antropic și al biodiversității acestora; -Stabilirea unor metode rapide de estimare a valorilor nutritive, productive și economice a pajiștilor permanente ce pot asigura autonomia furajeră în creșterea animalelor și obținerea unei producții animaliere scontate; -Elaborarea unui atlas de dezvoltare montană privind dinamica acoperirii și utilizării terenurilor, ca suport pentru posibile politici și intervenții financiare; - Evaluarea/estimarea serviciilor ecosistemului pastoral montan, determinate de potențialul melifer, fitofarmaceutic și alimentar al speciilor de plante din flora spontană de interes economic;

asupra biodiversității și multifuncționalității, respectiv a impactului socioeconomic generat de acestea. Stabilirea și promovarea succesiunii de activităţi tehnice și economice în vederea transformării masei verzi obținută de pe pajiștile permanente din zona montană în produse, inclusiv nealimentare; Dezvoltarea de noi tehnologii și combinaţii ale tehnologiei existente, bazate pe inovare de proces, organizațională de produs și marketing, pentru creșterea performanţei productive și economice, calitatea produselor, a fluxului muncii și a timpului de răspuns la oportunităţi şi crize, în vederea creării avantajului competitiv pe piaţă. Aplicarea unor metode rapide de estimare a valorilor nutritive, productive și economice a pajiștilor permanente și stabilirea rațiilor furajere pe nivele de producție, rase și nivele altitudinale.

-Prezentare la diferite seminarii și conferințe naționale și internaționale; -Organizarea a minimum 2 workshop-uri, simpozioane, cu participarea beneficiarilor; -Ghid de bune practici pentru fermierii montani; -Recomandări privind activităţile tradiţionale de dezvoltare durabilă a resurselor regenerabile din zona montană, prin introducerea de tehnologii cu impact redus; -Recomandări privind elaborarea de politici montane punctuale în funcție de dinamica schimbărilor economice europene referitoare la utilizarea pajiștilor permanente; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

89

- Elaborarea unei metodologii inovative de bune practici agricole în managementul multifuncțional al ecosistemelor pastorale montane.

Obiectivul specific 16.3: Elaborarea unor soluţii tehnologice de îmbunătăţire, întreţinere şi folosire a pajiştilor situate în diferite regiuni fizico-geografice (câmpie, deal, munte) în contextul relaţiei climă - sol – plantă – animal - produs animalier - conservarea biodiversităţii și protecția mediului înconjurător 111. ADER

16.3.1 Cercetări privind optimiza-rea metodelor de valorificare prin păşunat a pajiștilor permanente, utilizate de către animale ierbivore de fermă, în vederea creșterii producției de carne și lapte pe hectarul de pajiște

450.000 d.c.

67.669 169.173 128.572 84.586

-Stabilirea raportului graminee/ leguminoase și a celor mai eficiente modalități de folosire a pajiștilor permanente, în funcție de condițiile pedoclimatice zonale prin diferite metode de îmbunătățire a pajiștilor, în vederea asigurării unor rații complete pentru animalele erbivore de fermă; -Creșterea randamentului privind conversia proteinei de origine vegetală din pajiști în proteină animală din lapte şi/sau carne cu cel putin 25%; -Studiu privind analiza comparativă privind eficiența economică a diferitelor sisteme de pășunat și efectele acestora asupra productivității pajiștilor, sănătății animalelor şi calităţii producțiilor animaliere; - Ghid de organizare a activității de pășunat în funcţie de metodele de îmbunătăţire aplicate în fermele cu suprafețe de pajiști; -Creșterea productivității animalelor erbivore de fermă din arealul studiat cu cel puțin 25 %; -Loturi demonstrative pe specii de animale erbivore de fermă și tipuri de pajiști.

Proiectul are ca obiectiv obținerea unor producții vegetale și animaliere pe unitatea de suprafață ridicate, de calitate bună şi cât mai uniform repartizate în timpul anului, stabilirea raportului de graminee/leguminoase care să asigure rații complete, un raport de conversie cât mai ridicat între producţia vegetală şi cea primară animală, cu costuri mai mici cu 25% față de condițiile actuale, cu evitarea degradării pajiştilor și asigurării bunăstării animalelor. Stabilirea speciilor de ierburi leguminoase cu o bună palatabilitate și a densității acestora pentru fiecare specie de animale erbivore de fermă, care să asigure, în condiții de pășunat intensiv, cantitatea de substanță uscată energie și proteină digestibilă necesară unei producții maxime pe unitatea de suprafață. Se analizează comparativ pe specii de animale și tipuri de pajiști eficienţa economică a diferitelor raporturi de leguminoase/graminee în diferite sisteme de pășunat şi efectele acestora asupra productivităţii de nutrienți ai pajiştilor, sănătății animalelor și calităţii producţiilor animaliere. Se va analiza efectul productiv și economic, exprimat în produse animaliere obținute pe hectar de pajiște pentru diferite metode de îmbunătăţire a pajiştilor prin măsuri de suprafaţă şi/sau radicale, supuse unui regim de exploatare prin pășunat pe specii de animale erbivore de fermă.

Rezultatele vor fi diseminate prin: -Prezentare la diferite seminarii și conferințe naționale și internaționale; - Organizarea de întâlniri cu reprezentanți ai asociațiilor de crescători de animale; -Loturi demonstrative privind organizarea activității de pășunat; -Editarea și publicarea de broşuri, pliante, ghiduri; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; -Organizare de workshop-uri, de simpozioane cu participarea beneficiarilor.

90

112. ADER 16.3.2

Cercetări privind elaborarea și promovarea unor tehnologii de mecanizare pentru reconstrucția, mentenanţa pajiştilor permanente, protecţia mediului şi menţinerea biodiversității, utilizând noi echipamente specifice

500.000 d.c.

75.188 187.970 142.857 93.985

-Testarea echipamentelor noi pentru curăţirea, fertilizarea, reînsămânțarea și supraînsă-mânţarea pajiştilor permanente aflate în diferite condiţii de degradare; -Bază de date experimentale obţinute în diferite condiţii de lucru, privind utilizarea noilor echipamente și tehnologiilor aferente; -Elaborarea, definitivarea și promovarea unor tehnologii şi variante tehnologice de mecanizare pentru mentenanţa și reconstrucția pajiştilor permanente, protecţia mediului şi menţinerea biodiversităţii; -Demonstrarea funcţionalităţii noilor echipamente şi variante tehnologice.

Tehnologiile clasice de întreţinere şi îmbunătăţire a pajiştilor utilizează maşini şi agregate agricole universale folosite pentru alte culturi. Date fiind cerinţele agrotehnice speciale impuse lucrărilor, variantele clasice prezintă o serie de dezavantaje. Pentru a preîntâmpina aceste neajunsuri s-au conceput şi realizat de cercetarea ştiinţifică românească din domeniu, noi modele experimentale specifice. Sunt echipamente relativ simple, cu cheltuieli minime privind consumul de carburanţi, întreţinerea şi exploatarea. Încercările se vor face în condiţii variabile de lucru caracterizate prin diferiţi factori restrictivi care acţionează pe pajiştile permanente. Se vor experimenta noile tehnologii de întreţinere şi îmbunătăţire a pajiştilor, care cuprind variante de mecanizare a lucrărilor, cu un impact ecologic redus şi inputuri minime. Scopul proiectului este acela de promovare a unui sistem de maşini specifice lucrărilor agricole pe pajişti, ca rezultat al cercetării din domeniu. Proiectul se va finaliza cu demonstrarea funcţionalității variantelor tehnologice, elaborarea de soluţii tehnologice noi și diseminarea rezultatelor obţinute.

Rezultatele cercetărilor vor fi prezentate sub următoarele forme: -Referate ştiinţifice de specialitate susținute la manifestări ştiinţifice şi publicate în revistele de specialitate. -Publicarea unor lucrări cu noile tehnologii de mecanizare şi echipamente realizate: broşuri, pliante, filme. -Loturi demonstrative în diferite condiţii staţionale în vederea demonstrării funcţionalităţii noilor echipamente şi variante tehnologice; -Organizarea de workshop-uri cu fermierii din zonele caracterizate prin diferiţi factori restrictivi; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

113. ADER 16.3.3

Cercetări privind stabilirea optimului dimensional a fermelor de vaci de lapte aflate în arealul montan, bazate pe module agro-pastorale prietenoase cu mediul în contextul noilor schimbări climatice

1.000.000 d.c.

150.376 375.940 285.714 187.970

-Soluții tehnice și tehnologii prietenoase cu mediul având la bază practicile tradiționale, concretizate cu elaborarea unui program informatic; -Optimizarea modulului de producție, prin stabilirea ordinii de realizare a lucrărilor, grupate pe fiecare etapă de producție și echipamente/utilaje în parte, ținând cont de relațiile de intertependență dintre operații, de timpii de execuție, cât și de termenele de livrare ale produselor finite și alte caracteristici utile, cu

Proiectul propus vizează elaborarea și promovarea unor cercetări aprofundate în scopul dezvoltării tehnico/economice sustenabile a fermelor din zona montană prin realizarea unui modul integrat, replicabil, bazat pe aplicarea în complex a unor tehnologii prietenoase cu mediul, în contextul schimbărilor climatice și al apariției fenomenelor extreme. Modulul de producție agropastorală va fi dedicat fermierilor implicați în activități de creșterea animalelor în zona montană pentru producerea de lapte și/sau carne și procesarea acestora, și se adresează tuturor fermierilor care au nevoie de informații legate de fluxul de producție, planificarea producției, echipamente și materiale necesare, timpi și personal de producție, gradul de ocupare al utilajelor sau necesarul de materii prime, utilaje, necesare pentru comenzile de produse agroalimentare montane.

-Rezultatele studiilor din cadrul proiectului vor fi prezentate fermierilor prin simularea de modele cu programul informatic; -Publicarea de broşuri, pliante, rapoarte, filme documentare; -Loturi demonstrative în diferite condiţii staţionale; -Organizare de workshop-uri și simpozioane, cu participarea beneficiarilor; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

91

optimizarea sarcinilor de planificare, gestiune și urmărire ale întregului proces de producție; -Realizarea unor module experimentale cu replicabilitate în 6 ferme de vaci de lapte, de dimensiuni optime tehnico-economic, situate pe diferiți masivi montani și niveluri altitudinale; -Îmbunătățirea performanței economice a fermierilor implicați în procesul de producție a laptelui, cu roluri bine definite, atribuții clare și proceduri care îi va ajuta să își oprimizeze eforturile și să obțină rezultate superioare; -Creșterea productivității fermelor de vaci de lapte din masivii montani, cu cel puțin 25 %; -Creșterea producției animaliere cantitativ/calitativ și economic cu cel puțin 15 %; -Obținerea produselor agroalimentare montane de calitate superioară.

Modulul de producție agropastorală asigură gestionarea unui ciclu complet de producție, de la necesarul de materii prime și materiale până la realizarea produsului finit în vederea garantării profitului. Modulul de producție optimizează procesul de producție, prin eliminarea timpilor morți și a produselor sau categoriilor de produse care nu aduc profit fermelor de vaci de lapte. De asemenea, se va urmări gestionarea durabilă a pajiștilor și a altor resurse naturale și dezvoltarea echilibrată a zonei montane, cu un sector agroalimentar durabil și competitiv, cu produse montane de calitate și valoare adăugată înaltă.

114. ADER 16.3.4

Studii și cercetări privind dezvoltarea fermelor și gospodăriilor țărănești montane prin optimizarea utilizării pajiștilor silvo-pastorale bazată pe amenajarea, evaluarea valorii nutritive și a capacității de încărcare a acestora pe specii de animale, bovine, ovine, caprine, existente la nivel local,

900.000 d.c.

135.338 338.346 257.143 169.173

-Soluții tehnice și tehnologii în scopul gospodăririi raționale, echilibrate a fondului pastoral montan; -Optimizarea multifuncționalității pajiștilor montane; -Stabilirea sistemelor durabile de exploatare a pajiștilor pe diferite nivele altitudinale prin pășunatul animalelor din speciile bovine, ovine, caprine, existente la nivel local,

Ținând cont de faptul că pajiștile reprezintă una dintre resursele cele mai importante ale zonei montane, precum și de ponderea acestora în structura patrimoniului funciar se va urmări utilizarea și conservarea durabilă a acestora prin realizarea unor planuri speciale de management integrat bazate pe tehnologii specifice de îmbunătățire și valorificare bazate pe creșterea productivității, asigurarea unor furaje echilibrate și rații complete de pe pajiști pentru diferitele categorii de animale ceea ce va conduce la obținerea unui produs montan de calitate. Proiectul propus vizează promovarea unor studii și cercetări în scopul dezvoltării sustenabile a fermei țărănești montane prin realizarea unui modul experimental bazat pe aplicarea

Rezultatele vor fi diseminate prin: -Recomandări privind activităţile tradiţionale de dezvoltare durabilă a pajiștilor din zona montană, prin introducerea unor module bazate pe aplicarea în complex a unor tehnologii performante prietenoase cu mediul; -Recomandări privind elaborarea de politici

92

comparativ cu rasele specializate

comparativ cu rasele specializate; -Stabilirea capacității de pășunat și a încărcăturii optime pe pajiștile montane prin practicarea unei agriculturi durabile; -Consolidarea economică a fermei familiale montane.

în complex a unor tehnologii performante, prietenoase cu mediul, în contextul noilor schimbări climatice și al apariției fenomenelor extreme.

montane în funcție de dinamica schimbărilor economice europene referitoare la utilizarea pajiștilor permanente; -Prezentare la diferite seminarii și conferințe naționale; -Organizarea de workshop-uri cu fermierii din zonele montane caracterizate prin diferiţi factori restrictivi; -Rezultatele studiilor și cercetărilor se vor concretiza într-o lucrare cu caracter coroborat cu realizarea unui modul pentru fermieri montani ce cuprinde tehnologii specifice de îmbunătățire și valorificare a pajiștilor ce conduc la creșterea productivității speciilor de animale, bovine, ovine, caprine; -Loturi demonstrative în diferite condiţii montane staţionale; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

OBIECTIVUL GENERAL 17: ÎMBUNĂTĂȚIREA NUTRIȚIEI ȘI SĂNĂTĂȚII Obiectivul specific 17.1: Sisteme de calitate şi management integrat – tehnologii şi control pe flux - în vederea minimizării nivelelor de contaminanți care ar putea apărea pe parcursul procesului tehnologic 115. ADER

17.1.1 Metode inovative pentru prevenirea și combaterea fraudelor alimentare, prognoza efectelor acestora asupra integrității și trasabilității produselor și evaluarea impactului în economia sectorului agroalimentar

1.800.000 d.c.

270.677 676.691 514.286 338.346

-Studiu privind situația fraudelor alimentare pentru cel puțin 5 grupe de produse, pe plan național și internațional și clasificarea lor; -Studiu privind metodologiile de identificare a metodelor utilizate pentru testarea

În prezent, la nivel internațional, s-a constatat o creștere a incidenței fraudelor alimentare, ceea ce determină necesitatea inventarierii unor măsuri de diminuare a fraudelor, cu analiza detaliată a minimum 5 filiere pentru produsele de bază: - pâine și produse de panificație; - carne și produse de carne, pe specii de animale domestice; - pește si produse din pește; - lapte și produse din lapte;

-Elaborarea a minimum 3 articole ştiinţifice care vor fi comunicate la simpozioane naţionale/ internaționale, care vor fi publicate în reviste de specialitate; -Organizarea a minimum 5 întâlniri de lucru, pe filiere de produs;

93

autenticității produselor recunoscute oficial; -Sistem pilot inovativ de alertă privind identificarea fraudelor alimentare pentru minimum 5 grupe de produse; -Studiu privind metodele de identificare rapidă a unor produse adulterante pentru falsificarea produselor alimentare de bază, pe 5 grupe de produse; -Elaborarea unui manual de integritate alimentară pentru operatorii din sectorul agroalimentar și autorităților de control al calității și autenticității produselor agroalimentare; -Ghiduri cu protocoale de identificare a fraudelor alimentare, pe fiecare grupă de produse și pentru conștietizarea și educarea consumatorilor – minimum 5; -Evaluarea riscurilor socio-economice și studiu privind impactul costurilor de implementare a unui program de măsuri pentru diminuarea fraudelor alimentare, în vederea asigurării informării și conștientizării consumatorilor și pentru asigurarea securității alimentare la nivel național - Model conceptual în domeniul fraudelor alimentare; -Metode de prognozare și analize de impact socio-economic și de mediu asupra efectelor și riscurilor fraudelor

- legume și fructe proaspete și procesate. Pe piața alimentară apar deseori produse alimentare neconforme cu legislația în vigoare, din punct de vedere al integrității alimentare și autenticității. Se disting două aspecte referitoare la "autenticitatea alimentară" și "integritatea alimentară", ambele având statutul de produs alimentar, dar primul este starea de a nu fi "afectat sau modificat în ceea ce privește caracteristicile așteptate, inclusiv siguranța, calitatea și nutriția", în timp ce acesta din urmă este starea de a fi "autentic și indiscutabil în ceea ce privește natura, originea, identitatea și cerințele necesare pentru a satisface proprietățile așteptate". Pe baza inventarierii tipurilor de fraude alimentare existente pe piața românească, la produsele fabricate la nivel național dar și internațional și a standardelor de calitate în vigoare, se va efectua un studiu privind metodologiile de identificare a metodelor utilizate pentru testarea autenticității produselor, recunoscute oficial - utilizarea chimometriei în studiile de autenticitate alimentară – metode chimimetrice, metode izotopice, teste imunoenzimatice, utilizarea biomarkerilor, rezonanța magnetică, sau alte metode moderne utilizate în prezent. Aceste metodologii rezultate din studiile pilot întreprinse în cadrul proiectului, vor fi publicate în ghiduri cu protocoale de identificare a fraudelor alimentare, pe grupe de produse, la care vor avea acces toate autoritățile cu atribuții în controlul autenticității produselor agroalimentare. În urma studiilor și analizelor efectuate va fi conceput un sistem de alertă, la nivel național, pentru informarea și promovarea măsurilor de prevenire și combatere a fraudei alimentare, verificarea integrității și trasabilității produselor agroalimentare comercializate pe piața românească, bune practici pentru conștietizarea și educarea consumatorilor. În cadrul proiectului vor fi efectuate teste analitice și de interpretare a datelor pentru prezentarea anumitor practici frauduloase, etichetarea greșită și/sau falsificarea economică, în vederea elaborării unor ghiduri de bune practici, pe grupe de produse, pentru minimum 5 produse de bază. Va fi elaborat un model conceptual în domeniul fraudelor alimentare în urma inventarierii măsurilor antifraudă existente la nivel național și international, pentru cel puțin

-Elaborarea și diseminarea a 5 broşuri pentru părțile interesate, pentru fiecare grupă de produse; -Organizarea a 3 workshop-uri/ seminarii organizate cu prezentarea rezultatelor; -Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului; -Sistem de alertă pentru informarea, educarea şi promovarea măsurilor de combaterea fraudei în domeniul integrității produselor agroalimentare; -Furnizarea rapoartelor de cercetare către instituțiile cu atribuții de control, în scopul fundamentării măsurilor de prevenție și diminuare a fraudelor alimentare; -Activități de promovare pentru creșterea nivelului de cunoaștere și conștientizare a consumatorilor privind fraudele alimentare: utilizarea social media, participări la manifestări în domeniu.

94

în economia sectorului agroalimentar.

5 filiere de produs. Vor fi analizate filierele de produs pentru identificarea tipurilor de fraude alimentare și a metodelor de prognozare și analize de impact socio-economic și de mediu asupra efectelor și riscurilor fraudelor în economia sectorului agroalimentar. Analiza costurilor pentru punerea în aplicare a unor scenarii socio-economice și administrative pentru contracararea fraudelor alimentare va determina evaluarea și promovarea celor mai eficiente măsuri antifraudă, diferențiat pentru cel puțin 3 scenarii: măsuri administrative, măsuri de informare și educare a populației și evaluarea costurilor socio-economice pentru lipsa de acțiune. Astfel, se va desfășura un proces amplu de consultare, o dezbatere structurată pentru colectarea opiniilor a cât mai multor categorii de părţi interesate, inclusiv actorii non-agricoli.

116. ADER 17.1.2

Produsul montan ca model de susținere a valorii adăugate a produselor realizate de fermierii din zona de munte, în scopul dezvoltării durabile a exploatațiilor agricole montane

700.000 d.c.

105.263 263.158 200.000 131.579

-Atlas cu încadrarea ariilor de dezvoltare intracomunitară din 3 zone pilot; -Nomenclator de potențiale produse alimentare, pentru certificarea cu denumirea facultativă de produs montan pentru produse lactate, produse din carne, produse din fructe și ciuperci din flora spontană, băuturi; -Studiu privind caracteristicile organoleptice, proprietățile fizico-bio-chimice și nutriționale pentru: 9 produse din carne, 9 produse din lapte, 9 produse din fructe de pădure, 9 băuturi locale, 9 produse cu ciuperci; -Studiu sociologic privind influențele produsului montan asupra producătorilor din zonele montane pilot; -Manual de promovare a produsului montan, concepte de marketing;

Produsul montan este rezultanta interacțiunii dintre cultura tradițională, gastronomie și mijloacele de existență a gospodăriilor țărănești din mediul rural montan. Cercetările se vor focaliza pe elaborarea unor modele optimizate pe grupe de produse, precum și analiza aspectelor economice, sociale și culturale care contribuie la valorificarea prin lanțuri scurte de producere, achiziție, stocare/depozitare și desfacere/comercializare a produselor montane pentru revigorarea și creșterea rentabilității gospodăriilor și a exploatațiilor agricole montane. Se vor efectua cercetări complexe privind caracteristicile organoleptice, proprietățile fizico-bio-chimice și nutriționale pentru principalele categorii de produse montane de origine animală și vegetală în 3 zone pilot, în Carpații Orientali, în Carpații Meridionali și în Carpații Occidentali, pentru a se identifica posibile corelații între calitatea nutrițională, compoziția produselor montane și specificul poliflorei locale, date de particularitățile pedologice și geo-climatice ale arealului studiat. Se vor efectua studii pentru evaluarea preferințelor consumatorilor privind produsele montane și interesul comunităților locale, pentru valorificarea specificului gastronomic montan, aspecte care pot constitui forța motrice de dezvoltarea sustenabilă a spaţiului rural montan. Un accent deosebit se va pune pe aspectele de economie socială montană care au evoluat în mod natural de-a lungul

-Ghiduri cu recomandări pentru procesatori, privind utilizarea tehnologiilor tradiționale pentru asigurarea reproductibilității și siguranței alimentare pentru produsele montane realizate; -Recomandări pentru producătorii de produse montane, pensiuni agroturistice, operatori economici privind valorificarea cu prioritate a produselor tradiționale montane realizate pe plan local/zonal; -Datele furnizate de proiect vor sta la baza elaborării de către autoritățile abilitate, a unui act normativ privind caracterizarea și stabilirea originii produsului montan; -Recomandări și planuri de acțiune pentru autoritățile locale pentru crearea unor

95

-Minimum 2 ghiduri de bune practici pentru procesatorii de produse din lapte, carne, fructe de pădure, ciuperci și băuturi, din zona montană.

timpului și și-au pus amprenta asupra stabilității și perenității comunităților montane.

târguri/piețe locale pentru informarea și conștientizarea consumatorilor privind calitatea și siguranța produselor montane românești; -Itinerarii demonstrative interne; -Caravană de informare privind beneficiile sistemului asociativ pentru sectorul de comercializare a produselor montane; -Lucrări științifice pentru valorificarea rezultatelor; -Participarea la evenimente științifice de diseminare: conferințe, târguri, saloane etc.; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

OBIECTIVUL GENERAL 18: CREȘTEREA DURABILĂ A PRODUCȚIEI INTERNE Obiectivul specific 18.1: Evaluarea şi optimizarea consumurilor de resurse – apă şi energie – în vederea obţinerii de produse alimentare 117. ADER

18.1.1 Cercetări privind identifi-carea potențialului de constituire a unor clustere regionale de economie circulară – studii de caz

700.000 d.c.

105.263 263.158 200.000 131.579

-Dezvoltarea unei metodologii de diagnoză a potențialului de economie circulară la nivelul unei entități geografice - regiune, județ. Studii de caz în regiunile istorice, Moldova, Ardeal, Oltenia, Dobrogea; -Metodologie de implementare și transfer tehnologic a principiilor economiei circulare la nivelul unui operator economic sau grupuri operationale; -Proiect pilot privind constituirea și dezvoltarea unui cluster agroalimentar regional, prin exploatarea unor resurse alimentare în sistem de

Economia circulară, EC, devine tot mai mult o cale spre managementul eficient al resurselor, inclusiv în industria agroalimentară. Ea este legată esențial de economia mediului, ecologia industriei, inovare tehnologică, aplicarea reutilizării și reciclării resurselor. La nivel european s-a demonstrat faptul că, aplicarea EC conduce la un management eficient al resurselor, dar și definirea rolului autorităților în crearea unui cadru de reglementări, care să impulsioneze implementarea acesteia. EC trebuie să fie abordată în contextul general al dezvoltării organizaționale, cu accent pe principiile manageriale de afaceri și inovare tehnologică promovată prin toate mijloacele, inclusiv prin educație, fiind un factor determinant. Proiectul își propune dezvoltarea unui model pilot regional, de tip economie circulară, cu implicarea unor entități economice pe întregul lanț alimentar precum și a unui model demonstrativ de bune practici pentru clustere

-Model demonstrativ de bune practici pentru clustere regionale de economie circulară în domeniul agroalimentar, cu potențial de extindere în alte zone din țară; -Diseminarea metodolo-giilor de transfer tehnologic, către părțile interesate din lanțul agroalimentar; -Pachet integrat de susținere a tehnologiilor inovative, cu implementarea unei atitudini responsabile față de mediu și față de resursele folosite - alimentare, apă, energie etc.;

96

economie circulară și demonstrarea fezabilității și sustenabilității funcționării în clustere, a entităților din domeniul agroalimentar; -Model demonstrativ de bune practici pentru clustere regionale de economie circulară, în domeniul agroalimentar; -Ghid de bune practici privind funcționarea operatorilor din domeniul agroalimentar în cluster.

regionale de economie circulară în domeniul agroalimentar, prin: crearea lanțurilor valorice în domeniul agroalimentar și al dezvoltării rurale; dezvoltarea unei politici de cluster pentru branduri și

scheme de calitate regionale, pentru produse agroalimentare;

utilizarea unor modele economice sustenabile, prin optimizarea raportului input/output la nivel regional;

participarea la proiecte naționale, internaționale și atragerea de fonduri pentru dezvoltare, inclusiv de pregătire profesională.

-Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; -Publicarea a minimum 2 articole, în reviste de specialitate, naționale și internaționale; -Comunicare științifică; -Datele furnizate vor sta la baza elaborării unei politici publice vizând cadrul administrativ de sprijinire a structurilor de economie circulară la nivel regional; -Organizarea a 2 workshop-uri cu actori relevanți de pe lanțul agroalimentar, pe plan local/regional.

118. ADER 18.1.2

Metode de reducere a risipei alimentare pe lanțul agroalimentar, la nivel național, în vederea prevenirii și reducerii impactului socio-economic, până în anul 2030

1.000.000 d.c.

150.376 375.940 285.714 187.970

-Analiză de impact privind risipa alimentară la nivel național, în anul 2020, estimarea pentru 2030 și evaluarea costurilor socio-economice pe întregul lanț agroalimentar; -Elaborarea unor metode și modele tehnico-economice de prevenire și diminuare a risipei alimentare, pe toate verigile lanțului agroalimentar: producție – depozitare – transport – distribuție și comercializare – rețele de alimentație publică - HORECA – consumatori, în vederea fundamentării unor politici publice; -Studiu privind noi metode și tehnici de donare a alimentelor în vederea diminuării risipei alimentare, manual/ghid de bune practici;

La nivel mondial, s-a stabilit faptul că: - pierderile generate de risipa de alimente reprezintă o treime din alimentele produse pentru consumul uman, ceea ce înseamnă aproximativ 1,3 miliarde de tone pe an; - risipa alimentară este un factor generator de risipă a tuturor resurselor utilizate în producerea hranei: terenul arabil, apă, energie, materie primă, contribuind astfel la creșterea emisiilor de CO2 și a poluării. Cauzele risipei de alimente nu sunt mereu aceleași. Ele diferă în funcție de etapa lanțului de aprovizionare cu alimente, de tipul produsului și de locul unde sunt irosite alimentele. Dacă se împarte lanțul alimentar în cinci sectoare, producție agricolă, gestionare și depozitare, procesare, distribuție și consum, se poate observa modul în care diverse comportamente din fiecare sector duc la eliminarea alimentelor perfect comestibile, începând cu pierderile înregistrate în timpul recoltării și al depozitării, până la transportul în condiții nesigure, la greșelile de etichetare și la comportamentele alimentare neadecvate ale consumatorilor finali atunci când cumpără și folosesc produsele alimentare. Risipa de alimente este un fenomen cu adânci implicații la nivelul societăţii moderne şi, nu numai, cu implicaţii etice, economice şi de mediu, în contextul limitării resurselor naturale.

-Datele furnizate vor sta la baza: - fundamentării unor politici publice de prevenire și reducere a impactului socio-economic până în anul 2030, actualizare legislație, politici de educație, informare și conștientizare etc.; - elaborării unui pachet integrat de susținere a metodelor inovative de reducere a risipei, cu implementarea unei atitudini responsabile față de resursele alimentare folosite; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; -Publicarea a minimum 2 articole în reviste de specialitate, naționale și internaționale; -Comunicare științifică.

97

-Ghid de informare și conștientizare în rândul actorilor relevanți din lanțul agroalimentar; -Evaluarea ex-ante a promovării politicilor publice identificate în modelele tehnico – economice propuse și calcularea costurilor pentru implementarea unor scenarii până în 2030, în mod independent sau prin asocierea unor concepte.

Soluțiile de diminuare a risipei alimentare vizează toate verigile lanțului alimentar, din câmp până la stilul de consum în gospodării. Uniunea Europeană a pus la dispoziție mai multe instrumente tehnice și de comunicare pentru a sprijini statele membre în îndeplinirea obiectivului ONU de reducere la jumătate a risipei alimentare până în anul 2030, între care: - Platforma de comunicare UE – Losses and FOOD

WASTE; - Manualul de donare; - Manualul de măsurare a risipei alimentare în statele

membre, în vederea evaluării și raportării unitare la EUROSTAT.

Evaluarea ex-ante a promovării politicilor publice identificate în modelele tehnico – economice propuse și calcularea costurilor pentru implementarea unor scenarii până în 2030, în mod independent sau prin asocierea unor concepte, precum: - îmbunătățirea legislației; - informare, conștientizare și educare; - parteneriate inovative de cercetare – dezvoltare -inovare la nivel regional, național și transnațional; - nu se face nimic.

Obiectivul specific 18.2: Elaborarea de tehnologii alimentare noi şi evaluarea tehnologiilor deja existente, inclusiv de ambalare, în ceea ce privește impactul acestora asupra mediului 119. ADER

18.2.1 Cercetări privind compoziția nutrițională a unor produse alimentare obţinute din cereale şi plante oleoproteice, cultivate în sistem ecologic versus convențional

300.000 d.c.

45.113 112.782 85.714 56.391

-Studiu privind calitatea unor produse alimentare obţinute din cereale şi plante oleoproteice cultivate în sistem convențional comparativ cu cele cultivate în sistem ecologic; -Studiu privind analiza pieței și a cerințelor de consum pentru produse alimentare obţinute din cereale şi plante oleoproteice, cu valoare adăugată; -Studiul calității intrinseci la specii cultivate în sistem convențional comparativ cu cele cultivate în sistem ecologic.

Alimentele au un loc foarte important în viața omului, constituind un sistem complex cu rolul de hrănire și menținere a sănătății. De aceea, anumite caracteristici ale alimentelor sunt standardizate, fiind stabilite limite maxime și minime pentru acestea, astfel încât viața și sănătatea consumatorului să nu fie afectate și să se asigure conformitatea calității produsului. Agricultura ecologică constituie un mod de producție care se caracterizează prin utilizarea de tehnici de cultivare a plantelor și de creștere a animalelor ce respectă echilibrul natural, prin excluderea utilizării produselor chimice de sinteză, a organismelor modificate genetic, promovarea și sporirea biodiversității, promovarea și stimularea ciclurilor biologice și limitarea utilizării de inputuri. Calitatea produselor alimentare de origine vegetală se referă atât la caracteristicile senzoriale si organoleptice ale acestora, cât și la cele fizico-chimice. Proiectul își propune

-Stimularea consumului produselor alimentare obţinute din cereale şi plante oleoproteice, cultivate în sistem ecologic; -Publicarea de materiale informative - pliante, broșuri, care să fie distribuite în rândul producătorilor autohtoni, cu privire la calitatea intrinsecă a produselor vegetale cultivate atât în sistem ecologic cât și în sistem convențional; -Participarea la manifestări științifice în care să fie prezentate rezultatele

98

studiul calității intrinseci a unor produse alimentare cultivate atât în sistem convențional cât și ecologic.

obținute în cadrul proiectului; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; -Publicarea a minimum 2 articole în reviste de specialitate, naționale și internaționale.

OBIECTIVUL GENERAL 19: ASIGURAREA SIGURANȚEI ȘI SECURITĂȚII ALIMENTARE ÎN CONDIȚIILE GESTIONĂRII DURABILE A RESURSELOR NATURALE CLIMĂ, SOL, APĂ, BIODIVERSITATE DIN AGRICULTURĂ Obiectivul specific 19.1: Fertilizarea rațională în acord cu cerințele de mediu și cu diminuarea presiunilor socio-economice locale 120. ADER

19.1.1 Cercetări privind utilizarea datelor obținute în câmpurile experimentale de lungă durată cu variante de fertilizare și elaborarea unor metode moderne de simulare matematică pentru perfec-ționarea metodelor de studii agrochimice

1.500.000 d.c.

225.564 563.910 428.571 281.955

-Manual de fertilizare adaptat dezvoltărilor tehnologice din domeniul culturii plantelor şi cerinţelor impuse de standardele de agromediu, actualizat; -Fundamentarea, pe bază de experimente în câmp şi prelucrarea informaţiilor din câmpurile de lungă durată, a practicilor de aplicare a îngrăşămintelor care să respecte atât cerinţele de mediu, Directiva Nitraţi, cât şi necesităţile fermierilor pentru obţinerea unor producţii mari şi de calitate; -Studiu privind conținutul de cadmiu în solurile fertilizate cu îngrășăminte cu fosfor; -Metodologie bazată pe sisteme expert şi modele de simulare care să permită includerea aspectelor progresului tehnologic în recomandările privind fertilizarea culturilor agricole; -Raport privind culegerea, analiza și prelucrarea statistică a datelor experimentale din câmpurile de lungă durată cu

Managementul nutrienţilor trebuie să susțină o producţie competitivă cu impact redus asupra mediului și soluţii socio-economice acceptabile. Metodologia pe baza căreia se efectuează actualele recomandări agrochimice a fost elaborată pe baza informaţiilor din câmpurile experimentale, culese într-o perioadă în care progresul tehnologic din ultimii ani manifestat în domeniul culturii plantelor, soiuri/hibrizi performanţi, metode agrotehnice inovatoare, nu era prezent. În plus, experienţele realizate erau orientate numai spre aspectele agronomice, efectele asupra mediului nefiind cuantificate. În consecinţă, la ora actuală există puţin suport experimental care să susţină că unele practici agricole, benefice pentru fermieri, nu produc efecte negative asupra mediului. În același timp, fertilizanții cu fosfor comercializați și utilizați în UE conțin cadmiu, element care nu este benefic plantelor și omului. Prin noul cadru legislativ european se impune un control mai strict privind conținutul de cadmiu în fertilizanții cu fosfor. În cadrul proiectului se va actualiza Manualul pentru fertilizare și de realizare a studiilor agrochimice, se va valida un sistem informatic de optimizare a programelor de fertilizare, se va actualiza Codul de bune practici agricole, precum și realizarea unui Studiu privind conținutul de cadmiu în solurile fertilizate cu îngrășăminte cu fosfor. Pentru realizarea obiectivelor se vor utiliza datele experiențelor de lungă durată cu fertilizare NP, azot, fosfor, NPK, azot, fosfor, potasiu, cu gunoi de grajd, în sistem clasic/conservativ, în diverse condiții pedoclimatice care se vor completa cu datele din activitățile de testări agrochimice

-Diseminarea manualului de fertilizare, precum și a studiului privind conținutul de cadmiu în solurile fertilizate cu îngrășăminte cu fosfor; -Pagină web cu informații privind rezultatele experiențelor de lungă durată cu fertilizare NP, NPK, gunoi de grajd, în sistem clasic sau conservativ în diverse condiții pedoclimatice; -Furnizare de date care vor sta la baza elaborării unor reglementări legale pentru utilizarea oficială a metodologiei pentru realizarea studiilor agrochimice; -Simpozioane, mese rotunde și vizite de lucru în câmpurile experimentale; -Materiale informative - broșuri, flyere.

99

fertilizare NP, NPK, gunoi de grajd, în sistem clasic/ conservativ; -Testări agrochimice în câmp experimental și spațiu protejat, utilizând tehnici de fertilizare, fertilizanți și tehnologii de cultură diferite; -Analize complexe de sol, plantă, fertilizanți, date biometrice și climatice; -Studii agropedologice în zonele experimentale, în minim 4 stațiuni agricole de cercetare-dezvoltare; -Indicatori statistici și de modelare privind producția agricolă; -Sistem informatic de fertilizare, validat; -Cod de bune practici agricole, actualizat.

în câmp experimental și spațiu protejat utilizând diferite tehnici de fertilizare, fertilizanți și tehnologii de cultură, în minim 4 Stațiuni de Cercetare Dezvoltare Agricolă. Datele obținute, studiile agrochimice, analizele de sol, plantă, fertilizanți, datele biometrice și climatice, se vor utiliza în actualizarea Manualului pentru fertilizare și de realizare a studiilor agrochimice, actualizarea Codului de bune practici agricole, precum și validarea Sistemului informatic de fertilizare, ce vor fi puse la dispoziția fermierilor.

121. ADER 19.1.2

Cercetări privind aprovizio-narea solului cu fosfor și potasiu – elemente esenţiale în asigurarea securităţii alimentare în România

1.500.000 d.c.

225.564 563.910 428.571 281.955

-Studiu privind evoluţia gradului de aprovizionare a solului cu fosfor și potasiu sub influenţa fertilizării organice, minerale şi organo-minerale, în diferite sisteme de agricultură, convenţională şi conservativă; -Studiu privind impactul fertilizării cu fosfor și potasiu asupra producţiei agricole şi a gradului de încărcare cu metale grele a solului şi plantei; -Stabilirea rolului fosforului și potasiului în procesul de decontaminare a solurilor poluate; -Broșura privind optimizarea epocilor şi metodelor de aplicare a îngrăşămintelor cu fosfor și potasiu;

Decalajul foarte mare între gradul de aprovizionare cu fosfor și potasiu al solurilor din diferite ţări ale Comunităţii Europene, conduce la recomandări de fertilizare foarte diferite. În plus, cantitatea de gunoi de grajd şi alte produse organice din industrie este foarte mare în ţările din vestul Europei şi foarte mică în România, ceea ce face ca politicile de utilizare a fertilizanţilor să fie foarte diferite, chiar dacă normele generale sunt asemănătoare. Insuficienţa nutriţiei cu fosfor și potasiu influenţează în mod negativ toate procesele metabolice, de creştere şi dezvoltare a plantelor. Prin proiect se va evalua dinamica gradului de aprovizionare cu fosfor și potasiu sub influenţa diferitelor tipuri de agricultură, dinamica fosforului și potasiului în sistemul sol-plantă şi modalităţile de creştere a conţinutului de fosfor mobil și potasiu mobil din solurile României. De asemenea, se va urmări rolul fosforului și potasiului în decontaminarea terenurilor poluate.

-Furnizare de date care vor sta la baza fundamentării politicilor pentru creşterea conţinutului de fosfor și potasiu din solurile agricole şi utilizarea raţională a fosforului și potasiului în agricultură; -Evaluarea impactului indus de politicile agricole comunitare, prezente şi viitoare, asupra aprovizionării cu fosfor și potasiu a solurilor agricole din România; -Prezentări la diferite simpozioane, conferinţe, congrese, mese rotunde în ţară şi străinătate; -Câmpuri demonstrative;

100

-Evaluarea cantitativă pentru principalele condiţii pedocli-matice din România, a proceselor care influenţează mobilitatea fosforului și potasiului în sol; - Studii de caz privind evaluarea pierderilor de fosfor și potasiu prin scurgeri la suprafață, eroziune și levigare pe profil și influenţa acestora asupra calităţii apelor de suprafață, curgătoare și stagnante și asupra apelor freatice; -Cod de bune practici pentru administrarea îngrăşămintelor cu fosfor și potasiu şi utilizarea lor de către plante.

-Planuri de management a fosforului și potasiului în agricultură în condiţiile asigurării protecţiei mediului ambiant; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

OBIECTIVUL GENERAL 20: INTEGRAREA PROBLEMELOR LEGATE DE RESURSELE DE SOL ÎN POLITICILE EUROPENE ȘI GLOBALE AGRICOLE ȘI DE PROTECȚIE A MEDIULUI Obiectivul specific 20.1: Protecția solului 122. ADER

20.1.1 Cercetări privind sechestra-rea carbonului în sol - 4 ‰

1.600.000 d.c.

240.602 601.503 457.143 300.752

-Evaluarea potenţialului de creştere a carbonului sechestrat în solurile din România, folosinţă agricolă; -Portofoliu de măsuri pentru sechestrarea carbonului în solurile cu folosinţă agricolă şi a potenţialui de sechestrare a carbonului asociat fiecărei măsuri; -Verificarea, în diferite condiţii pedoclimatice, a potenţialului de sechestrare a carbonului asociat fiecărei măsuri identificate; -Metodologie complexă de evaluare a măsurilor de sechestrare a carbonului din punct de vedere al bilanțului gazelor cu efect de seră provenite din activități agricole.

În cadrul celei de a 21 –a Conferinţe a Părţilor, COP21, pentru Convenţia Naţiunilor Unite pentru Schimbări Climatice, Franţa a lansat iniţiativa 4 ‰ privind creşterea anuală a rezervelor de carbon din solurile cultivate cu 0,4% faţă de valoarea actuală, ceea ce ar balansa creşterea concentraţiei de carbon din atmosferă, indusă de activitățile antropice. În cadrul proiectului va fi evaluat potenţialul de creştere a carbonului din solurile cultivate pe baza potenţialului de stocare a carbonului în sol, determinat de parametri fizico-chimici ai solului şi a conţinutului actual al carbonului din sol. Se va elabora un portofoliu cu măsuri uzuale care conduc la sechestrarea carbonului, pentru fiecare măsură, fiind elaborată o metodologie de evaluare a creşterii conţinutului de carbon în sol. Efectele induse de principalele măsuri identificate se vor verifica în diferite condiţii pedoclimatice. Pe baza acestor rezultate vor fi elaborate scheme pentru măsurile de sechestrare a carbonului adaptate fiecărei condiţii pedoclimatice.

-Codul de bune practici pentru sechestrarea carbonului rezultat în soluri cu 4 ‰ pe an la nivel de unități administrativ-teritoriale, UAT, transferat către autorităţile locale; -Campanii de instruire a părţilor interesate în vederea implementării metodelor propuse pentru creşterea sechestrării carbonului în sol; -Elaborarea rapoartelor de ţară către organismele de monitorizare a iniţiativei 4 ‰; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului .

101

OBIECTIVUL GENERAL 21: EFICIENȚA ECONOMICĂ, TEHNOLOGII, PROTECȚIA MEDIULUI ÎN AGRICULTURĂ Obiectivul specific 21.1: Metode de inventariere, monitorizare, protecție, ameliorare și utilizare durabilă a resurselor naturale ale agroecosistemelor (sol, apă, climă) 123. ADER

21.1.1 Integrarea de tehnici și tehnologii experimentale și digitale avansate în cercetarea de lungă durată a fenomenului erozional și evaluarea impactului eroziunii asupra terenurilor agricole din zona colinară a României

1.800.000 d.c.

270.677 676.690 514.287 338.346

-Studiu analitic privind repartiția procentuală a terenurilor din România, pe grupe de pante; -Documentație de execuție a dispozitivelor experimentale privind scurgerea și eroziunea și realizarea acestora; -Rețea națională de dispozitive experimentale privind cercetarea de lungă durată a scurgerii și eroziunii; -Date cantitative și calitative privind scurgerea și eroziunea de pe terenurile din zonele colinare; -Studiu privind impactul scurgerilor și eroziunii asupra terenurilor exploatate agricol, din zonele colinare; -Ghid revizuit privind exploatarea agricolă antierozională, durabilă; -Scheme cadru de organizare și amenajare antierozională.

Eroziunea solului este un fenomen complex, determinat de climă, relief, sol-rocă, vegetație și om, toate acestea exprimate în timp. Eroziunea solului afectează direct terenurile în pantă, prin scăderea fertilității solului și implicit a producției agricole iar prin fragmentarea lor, exploatarea agricolă este mult îngreunată. Transportul și depunerea materialului erodat degradează și solurile din lunca râurilor, rețeaua hidrografică și lacurile colinare. Pentru același teritoriu, scurgerea și eroziunea poate varia în timp, după cum variază și factorii naturali. Proiectul își propune realizarea unei rețele naționale, pentru cercetarea de lungă durată a eroziunii solului, prin utilizarea de tehnici și tehnologii experimentale și digitale avansate specifice. Această rețea națională se va realiza prin materializarea dispozitivelor experimentale și formarea de colective de cercetare privind eroziunea solului, integrate în unități de cercetare-dezvoltare agricolă, coordonate la nivel național.

Pe baza unor cercetări îndelungate privind regimul precipitaţiilor, al scurgerilor și eroziunii înregistrate la parcelele standard de control al scurgerilor și eroziunii, se poate stabili frecvența și tipul ploilor torențiale care produc eroziune, sezonul critic de eroziune, structura culturilor și coeficienţii de scurgere, elemente necesare în stabilirea complexului de măsuri și lucrări de combatere a eroziunii. Având în vedere intensificarea fenomenelor extreme din ultima perioadă, care influențează frecvența și tipul ploilor torențiale, sezonul critic de eroziune și coeficienții de scurgere, se impune cercetarea de lungă durată a eroziunii solului de pe terenurile agricole din zona colinară a României.

În cadrul proiectului se vor realiza următoarele activități: - Se va elabora documentația de execuție a dispozitivelor experimentale privind scurgerea și eroziunea, realizarea acestora, inclusiv dotarea acestora cu echipamentele de cercetare necesare; - Se vor obține, pe de o parte date cantitative și calitative privind scurgerea și eroziunea de pe terenurile agricole pe parcele standard și la nivel de mici bazine hidrografice reprezentative, evidențiind influența factorilor declanșatori,

- Transferul documentației de execuție a dispozitivelor experimentale privind scurgerea și eroziunea către punctele din rețeaua națională; - Realizarea dispozitivelor experimentale pentru cercetarea de lungă durată a scurgerii și eroziunii în punctele din rețeaua națională; - 5 întâlniri de lucru cu fermieri din zonele colinare ale României, pentru dezbateri privind amploarea și gravitatea consecințelor fenomenelor erozionale ; - 5 broșuri/postere de prezentare a evaluării impactului degradării terenurilor agricole prin eroziune ; - Diseminarea informațiilor cuprinse în Ghidul revizuit privind exploatarea agricolă antierozională, durabilă; -Broșură cu scheme cadru de organizare și amenajare antierozională și agrotehnici adecvate, specifice fiecărei culturi agricole care se cultivă pe pante, în scopul restabilirii echilibrului ecologic; - Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

102

iar pe de altă parte evaluarea impactului eroziunii asupra terenurilor agricole din zonele colinare ale României; -Se vizează furnizarea de scheme cadru de amenajare antierozională și revizuirea ghidului de exploatare agricolă antierozională, care să asigure în timp controlul scurgerilor și al eroziunii, creșterea și stabilitatea producțiilor agricole în cadrul exploatatiilor agricole precum și informarea și conștientizarea fermierilor privind impactul eroziunii asupra terenurilor din zonele colinare exploatate agricol, în condițiile intensificării schimbărilor climatice din ultima perioadă.

OBIECTIV GENERAL 22: DEZVOLTAREA CERCETĂRILOR INTERDISCIPLINARE ȘI MULTISECTORIALE ÎN DOMENIUL ECONOMIEI AGRARE ȘI DEZVOLTĂRII RURALE DURABILE Obiectiv specific 22.1: Monitorizarea, analiza și prognoza dezvoltării economico-sociale a sectorului agricol și a spațiului rural din România, în perspectiva Reformei PAC de după 2020 124. ADER

22.1.1 Evaluarea potențialului energetic şi economic al resurselor bioregenerabile pentru producerea de bioetanol, biogaz, biomasă din producția secundară agricolă

1.000.000 d.c.

150.376 375.940 285.714 187.970

-Studiu privind identificarea resurselor pentru producerea de biomasă din producția secundară agricolă; -Studiu privind evaluarea potențialului energetic și economic al biomasei; -Studiu privind evaluarea potențialului de producere a bioetanolului; -Studiu privind evaluarea potențialului de producere a biogazului.

Proiectul are ca obiectiv evaluarea potențialului de biomasă din agricultură, utilizarea acesteia în producerea de bioetanol și biogaz, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. Sursele regenerabile de biomasă din România au un potențial ridicat din punct de vedere energetic şi economic. Activitățile proiectului se vor concretiza în identificarea resurselor de biomasă din agricultură, se vor oferi soluții, modalități de valorificare a acesteia, ca sursă regenerabilă, în scopul creșterii competitivității și securității energetice. Necesitatea implementării proiectului derivă din faptul că rezultatele acestuia pot fi utilizate în elaborarea și fundamentarea politicilor publice și în managementul integrat al schemelor de sprijin pentru producătorii agricoli. Valorificarea rezultatelor activităților de cercetare se va face în scopul dezvoltării economice durabile, al creșterii bunăstării și calității vieții, al îmbogățirii patrimoniului național al cunoașterii.

-Rezultatele proiectului se vor adresa producătorilor agricoli și vor fi diseminate etapizat, în scopul informării și conștientizării fermierilor cu privire la obținerea și utilizarea eficientă, din punct de vedere economic, de biomasă, bioetanol și biogaz, din producția agricolă secundară; -Rezultatele proiectului se pot aplica prin: - stabilirea unor mecanisme de stimulare a producției de materie primă pentru obținerea de biocombustibili, prin acordarea de facilități producătorilor agricoli pentru cultivarea plantelor energetice; -utilizărea suprafețelor de teren necultivate, improprii pentru cultivarea agricolă convențională, în diferite stadii de degradare, ce pot fi utilizate în culturile energetice, fără a necesita lucrări deosebite de îmbunătățire.

103

-Rezultatele pot fi utilizate în elaborarea şi fundamentarea politicilor publice și în managementul integrat al schemelor de sprijin pentru producătorii agricoli.

125. ADER 22.1.2

Modele pilot de exploatații montane, unităţi funcțio-nale, specifice grupurilor de masive din Carpații Meridionali bazate pe criterii geologice, geomorfologice și economico-sociale specifice

450.000 d.c.

67.669 169.173 128.572 84.586

-Studiu complex privind valorificarea durabilă a resurselor zonei Carpaţilor Meridionali, conservarea peisajului și a biodiversității; - Studiu privind dezvoltarea și diversificarea activităţilor economice specifice zonei montane fără deteriorarea echilibrului ecologic; -Modele pilot de exploatații montane, în 5 localităţi din zona Carpaților Meridionali, în funcție de resursele agricole, piscicole, forestiere, energetice, industriale, artizanale, turistice și culturale, specifice zonei; -Studiu privind integrarea activităților lucrative la nivel de producător sau prin asocierea producătorilor pentru aplicarea unei politici montane competitive.

Confruntarea cu amplificarea factorilor limitativi care se regăsesc în utilizarea excesivă și de cele mai multe ori nerațională, a resurselor de mediu, impune aprofundarea cunoștințelor, elaborarea unor studii și cercetări care vor sta la baza unor strategii pe termen mediu și lung, în scopul prevenirii și combaterii efectelor negative determinate de schimbările climatice globale, degradarea solurilor, diminuarea resurselor de apă, restrângerea biodiversității, diminuarea resurselor naturale neregenerabile. Proiectul se axează pe cercetări multi și pluridisciplinare, conlucrări și colaborări la nivel local, regional și național și în mod excepțional, pe elaborarea unui studiu amplu care să furnizeze informații ce vor sta la baza unor strategii adecvate și modele de unitate funcțională în arealul Carpaților Meridionali.

-Rezultatele cercetărilor vor furniza informații autorităților competente în scopul elaborării unei politici montane adecvate arealului luat în studiu; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; -Diseminarea rezultatelor către unitățile de cercetare, fermele agricole și asociațiile din zona montană în cadrul unor mese rotunde, workshop-uri.

OBIECTIV GENERAL 23: ECONOMIE, ORGANIZARE, MANAGEMENT ȘI MARKETING ÎN AGRICULTURĂ Obiectiv specific 23.1: Fundamentarea economică a tehnologiilor și costurilor de producţie, a marjei brute şi a gradului de profitabilitate a produselor agricole vegetale şi animale, la nivel de fermă 126. ADER

23.1.1 Fundamentarea tehnico-economică a costurilor de producţie şi estimări privind preţurile de valorificare ale principalelor produse vegetale și animale, obținute în sistem convențional și în agricultura ecologică

1.000.000 d.c.

150.376 375.940 285.714 187.970

-Studiu privind tendința de evoluție economică a sistemelor de producție vegetală și animală, obținute convențional și ecologic; -Documentații tehnico-economice pentru principalele produse vegetale și animale, obținute în sistem convențional și ecologic - devize tehnologice,

Proiectul implică utilizarea unitară a metodologiilor, tehnicilor şi echipamentelor specifice unui studiu analitic, prelucrării şi valorificării datelor. În metodologia folosită în cadrul proiectului, se vor întocmi devizele și bugetele de venituri şi cheltuieli la produsele vegetale și animale, obținute în sistem convențional și agricultura ecologică, diferenţiate în funcţie de tehnologiile aplicate, de nivelul de alocare a factorilor de producție şi, implicit, prin randamentele la unitatea de suprafață și pe unitate de produs. Prin proiect, se vor crea instrumente fundamentate

-Datele furnizate de proiect vor sta la baza elaborării de către autoritățile competente a unui act normativ, în scopul fundamentării măsurilor de sprijin; -Diseminarea rezultatelor cercetării către unitățile de cercetare-dezvoltare din domeniu, fermierilor,

104

bugete de venituri și cheltuieli, costuri unitare de producție, estimări privind prețul de valorificare, marja brută, standard output; -Studiu privind analiza eficienței economice pentru principalele produse vegetale și animale, obținute convențional și ecologic; -Ghid practic cu soluţii tehnico-economice pentru principalele produse vegetale și animale, obținute în sistem convențional și ecologic.

științific de reglementare a funcționalității pieței produselor agricole şi un sistem de indicatori, de eficiență, de competitivitate, de rentabilitate etc., care să aibă un rol important în deciziile privind dezvoltarea viitoare a sectorului agricol. Cuantificarea indicatorilor tehnico-economici şi financiari vizează costul de producție, prețul de valorificare, productivitatea muncii, rentabilitatea, marja brută standard, pragul de rentabilitate. Se va utiliza metoda normativ-constructivă sau metoda variantelor, care are la bază informațiile şi calculațiile estimative de indicatori.

asociațiilor agricole, părților interesate; -Participare la manifestări științifice; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; -Promovarea rezultatelor cercetării în 4 broşuri; -Publicarea a 4 articole în reviste de specialitate cu profil agricol și 2 articole științifice naționale și internaționale; -Organizarea unui simpozion.

OBIECTIV GENERAL 24: DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE, A ADMINISTRAȚIEI CENTRALE ȘI LOCALE, A AGENȚILOR ECONOMICI DE A ELABORA ȘI IMPLEMENTA POLITICI PUBLICE, STRATEGII ȘI PROGRAME LA NIVEL NAȚIONAL ȘI REGIONAL ÎN DOMENIUL ASIGURĂRII SECURITĂȚII ALIMENTARE NAȚIONALE ȘI A ATINGERII OBIECTIVELOR STRATEGICE EUROPA 2020 Obiectiv specific 24.1: Elaborarea studiilor și analizelor pentru fundamentarea deciziilor sectoriale și implementarea politicilor agricole comune 127. ADER

24.1.1 Cercetări privind elaborarea unor studii și analize, pentru fundamentarea deciziilor și politicilor publice, pentru comercializarea produselor agroalimentare în vederea asigurării securității și siguranței alimentare a populației

600.000 d.c.

90.226 225.563 171.429 112.782

-Studii și analize necesare factorilor decizionali privind comercializarea produselor agroalimentare de bază: legume, fructe, lapte și produse lactate, carne și produse din carne, ouă, miere de albine, produse de panificație. Fiecare studiu va cuprinde: dimensionarea potențialului

agroalimentar în România și analiza valorizării potențialului agroalimentar pe lanțul scurt și pe lanțul lung agroalimentar;

analiza pieței naționale a produselor agroalimentare în contextul evoluției pieței interne, calitatea duală a produselor alimentare comercializare în țările din sud–estul Europei și evoluția balanței comerciale.

În România, nu există suficiente informații despre piața agroalimentară, ceea ce a condus la diminuarea competitivității operatorilor mici și mijlocii. Piața agroalimentară românească trebuie să se alinieze standardelor de performanță adoptate de celelalte state europene, în vederea asigurării competitivității. În cadrul proiectului, studiile vor fi elaborate în vederea asigurării trasabilității pe filiera principalelor produse agroalimentare comercializate pe piața românească, dat fiind faptul că unele studii și anchete recente la nivel european indică, într-adevăr faptul că pe piața Uniunii Europene există și se vând produse de o marcă aparent similară, care au însă, în unele state membre, o compoziție diferită. Testele şi sondajele efectuate în unele state membre, în special din Europa Centrală şi de Est, au arătat că există produse care sunt prezentate pe piaţă sub acelaşi nume şi ambalate identic, dar conţin ingrediente diferite, în detrimentul consumatorilor. Aceste diferenţe au fost găsite atât în produse alimentare, cum ar fi crochete de peşte, supe instant, cafea, băuturi răcoritoare, cât şi în produse non-alimentare sau produse destinate bebeluşilor.

-Rezultatele obținute vor fi diseminate prin: publicarea de broșuri, articole de specialitate în reviste de profil, comunicări științifice în cadrul unor simpozioane științifice recunoscute la nivel național și internațional; -Rezultatele studiilor realizate vor fi puse la dispoziția producătorilor agricoli și operatorilor economici de pe piață, unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniu, părților interesate și vor constitui o sursă permanentă de informare în domeniul producerii, prelucrării, procesării și comercializării produselor agroalimentare; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

105

-Studiu privind cererea şi oferta produselor agroalimentare, dorințele, nevoile și opiniile consumatorilor finali și realizarea unui profil al consumatorului, raportat la prețul produselor comercia-lizate; -Studiu privind formele de promovare a produselor agroalimentare pe categorii, comercializate în România.

Parlamentul European recomandă măsuri care să fie aplicate la nivel european şi naţional pentru a identifica şi evita diferenţele de calitate a produselor, prin: - cooperarea transfrontalieră şi schimb de informaţii despre posibile practici neloiale între autorităţile naţionale competente; - abordarea comună a procesului de testare, pentru a aduna probe sigure şi comparabile legate de diferenţele de calitate; - prezentarea rezultatelor într-o bază de date publică şi analiza acestora. De asemenea, la nivel comunitar se lucrează în prezent la elaborarea unei metodologii, menite să îmbunătățească testarea comparativă a produselor alimentare, astfel încât statele membre să poată reconsidera aceste aspecte în noi politici publice, având o bază științifică solidă și partajată, care să fie aceeași pentru toți. Obiectivul principal al cercetărilor constă în analiza detaliată a pieţei pentru principalele produse agroalimentare de bază: legume, fructe, lapte și produse lactate, carne si produse din carne, ouă, miere de albine, produse de panificație, în vederea fundamentării deciziilor privind comercializarea acestor produse pe piață; cunoașterea opiniilor consumatorilor în ceea ce privește țara de origine/proveniență a produselor agroalimentare, evidențiindu-se factorii care influențează producția, cererea și oferta de produse, costul de producție și prețul de valorificare; analiza factorilor care influențează piața internă și internațională a produselor.

128. ADER 24.1.2

Cercetări privind eficiența economică a creșterii ovinelor, caprinelor, taurinelor de lapte, de carne și a bubalinelor

1.500.000 d.c.

225.564 563.910 428.571 281.955

-Studiu privind eficiența economică a sectoarelor de creștere a animalelor, pe specii și direcții de specializare; -Metodologie de evaluare a eficienței economice; -Studiu privind eficiența economică a fermelor de diferite dimensiuni, pentru fiecare specie; -Program de analiză a eficienței economice pentru ovine, caprine, taurine, bubaline;

Sectoarele de creștere a ovinelor, caprinelor, taurinelor și bubalinelor se confruntă cu dificultăți economice, datorită gradului redus de specializare și integrare a producțiilor. De asemenea, participarea fermierilor la evoluția pieței producțiilor zootehnice este limitată, datorită gradului redus de organizare în structuri asociative și în lanțurile de producție-procesare-comercializare. Obiectivul proiectului este identificarea cu acuratețe a segmentului de exploatații cele mai vulnerabile, pe specii, pentru a oferi informații utile instituțiilor abilitate, în vederea elaborării planurilor de susținere din fonduri publice și revigorarea exploatațiilor. Revigorarea exploatațiilor vulnerabile, aflate în dificultate, contribuie la dezvoltarea economică a sectorului zootehnic

-Datele furmizate vor sta la baza elaborării politicilor de susținere finaciară din fonduri publice naționale și europene, a sectorului zootehnic; -Organizarea de dezbateri cu participarea fermierilor și asociațiilor crescătorilor de animale pentru prezentarea rezultatelor proiectului și pentru recomandări cu privire la îmbunătățirea manage-mentului exploatației;

106

-Studiu de caz privind analiza eficienței economice la specia taurine, pe exploatații de diferite dimensiuni, amplasate în regiuni geografice și forme de relief diferite, din fiecare specie de animale.

și la creșterea securității alimentare a populației, prin creșterea ofertei de produse destinate consumului alimentar. Prin proiect, se vor analiza indicatorii de eficiență economică, pe ferme de diferite dimensiuni din speciile aflate în studiu. Se va face o analiză comparativă a tehnologiilor aplicate în ferme, ținând cont de dimensiune, gradul de mecanizare și automatizare, locație și modul de utilizare al forței de muncă. Va rezulta un program de analiză al eficienței economice, prin care fermierul să poată să-și determine rentabilitatea la nivel de fermă.

-Organizarea de workshop-uri, vizite de lucru şi instruiri cu crescătorii de ovine, caprine, taurine, bubaline, unde vor fi prezentate şi difuzate rezultatele cercetării; -Publicarea de articole de specialitate în reviste tehnice și în jurnale recunoscute la nivel național şi internațional; -Participarea cu prezentări la conferinţe naţionale şi internaţionale; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

OBIECTIVUL GENERAL 25: MECANIZAREA ȘI AUTOMATIZAREA PROCESELOR ÎN AGRICULTURĂ ȘI INDUSTRIA ALIMENTARĂ 2019 - 2022 Obiectivul specific 25.1: Dezvoltarea tehnologiilor de mecanizare și a sistemelor tehnice inovative destinate lucrărilor solului, înființării, întreținerii și recoltării culturilor agricole, horticole, agrozootehnice și agrosilvice în condițiile conservării surselor de mediu, combaterii fenomenului de secetă și a deșertificării 129. ADER

25.1.1 Tehnologie de mecanizare și sistem tehnic pentru recoltarea culturii de cânepă

1.000.000 d.c.

150.376 375.940 285.714 187.970

-Studiu prospectiv privind tehnologiile de mecanizare a culturii de cânepă, existente la nivel mondial; - Documentație de execuție a unui sistem tehnic inovativ pentru recoltarea cânepei; -Tehnologie de mecanizare a culturii de cânepă, în condițiile specifice din România; -Model experimental de sistem tehnic inovativ pentru recoltarea tulpinilor de cânepă, cu lungime variabilă, pentru ferme cu dimensiuni până la 10 ha; -Raport de experimentare a unui sistem tehnic; -Raport de demonstrare a funcționalității și utilității sistemului tehnic inovativ pentru recoltarea cânepei; - Cerere de brevet de invenție.

Cânepa este o plantă textilă importantă datorită conținutului ridicat în fibre naturale și pentru semințele bogate în ulei sicativ. Fibrele de cânepă se utilizează în principal la confecționarea produselor textile, a saltelelor precum și ca material izolator în diferite domenii. Din sămânță se extrage uleiul, cu multiple aplicații în medicină și în industria de lacuri și vopseluri. În ultimii ani, această plantă tehnică a reintrat în atenția cultivatorilor români, astfel încât, conform Anuarului Statistic al României din 2017, suprafața cultivată cu cânepă a crescut semnificativ. Exploatarea rațională și eficiența culturilor de cânepă impune realizarea și implementarea unei tehnologii de mecanizare a culturii de cânepă în condițiile specifice din România precum și a unui sistem tehnic inovativ pentru recoltarea acesteia. Utilizarea de către fermieri a tehnologiei și a sistemului tehnic, realizate în cadrul proiectului, va conduce la dezvoltarea de noi oportunități de afaceri pentru aceștia precum și la reducerea cheltuielilor cu tehnologia de cultură și cu forța de muncă utilizată, cu minim 20%.

Rezultatele proiectului se vor disemina prin: -Articol științific cotat ISI, Institutul pentru Știința Informării; -3 articole științifice indexate BDI, Baze de Date Internaționale; -3 articole științifice prezentate în cadrul unor simpozioane/conferințe naționale și internaționale; -2 participări la târguri de profil; -Participare la sesiuni de comunicări științifice și prezentarea cercetărilor obținute; -2 vizite de lucru la fermierii cultivatori de cânepă; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

107

130. ADER 25.1.2

Cercetări privind realizarea și testarea echipamentelor tehnice de recoltat plante medicinale și aromatice, utilizate în exploatațiile de mici dimensiuni

810.000 d.c.

121.805 304.510 231.429 152.256

- Studiu tehnologic privind recoltarea plantelor medicinale și aromatice de pe suprafețe reduse; - Plan tehnic pentru un echipament multifuncțional de recoltat cuplat la tractor; - Model experimental, echipament tehnic de recoltat, pentru ferme cu dimensiuni până la 10 ha; - Raport experimentare echipament tehnic; - Raport demonstrare a funcționalității echipamentului multifuncțional de recoltat; - Cerere de brevet de invenție.

Astăzi, conform O.M.S., Organizația Mondială a Sănătății, peste 75% din populația lumii utilizează plantele medicinale și aromatice pentru nevoi medicale de bază, fapt care a determinat extinderea suprafețelor cultivate cu aceste specii, modernizarea și adaptarea tehnologiilor de cultură, astfel încât acestea să ofere stabilitatea unor producții ridicate de material vegetal, cu un conținut bogat de substanțe active. Cultivarea plantelor medicinale și aromatice reprezintă o oportunitate pentru micii fermieri autohtoni care dispun de suprafețe reduse de teren, în contextul potențialului și a resurselor deosebite ale României în acest domeniu. Proiectul își propune fundamentarea, realizarea și implementarea unui sistem tehnic multifuncțional de recoltat plante medicinale și aromatice, cuplat la un tractor de putere mică, destinat utilizării în exploatații de mici dimensiuni, în vederea eficientizării acestora, a exploatării durabile a resurselor și a protejării mediului. Echipamentul va efectua recoltarea prin tăiere, utilizând două sisteme interschimbabile, cu lame oscilante drepte sau curbe, în conformitate cu cerințele tehnologiilor de cultură specifice plantelor medicinale și aromatice, urmând a fi implementat la una din unitățile de cercetare partenere, din domeniu.

Rezultatele proiectului se vor disemina prin: - Articol științific cotat ISI, Institutul pentru Știința Informării; -2 articole științifice indexate BDI, Baze de Date Internaționale; -3 articole publicate în cadrul unor simpozioane/conferințe naționale și internaționale; - 2 participări la târguri de profil; -Participare la sesiuni de comunicări științifice și prezentarea cercetărilor obținute; -2 vizite de lucru la fermierii cultivatori de plante medicinale; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; -Poster pentru promovarea rezultatelor proiectului.

131. ADER 25.1.3

Tehnologie inovativă de mecanizare pentru întreține-rea plantațiilor de viță de vie

1.600.000 d.c.

240.602 601.502 457.144 300.752

-Studiu tehnologic privind tehnologiile de mecanizare pentru întreținerea plantațiilor de viță de vie cultivate în condițiile specifice regiunilor viticole sau podgoriilor din România; -Tehnologie inovativă de mecanizare pentru întreținerea plantațiilor de viță de vie; -3 documentații de execuție modele experimentale inovative: echipament de prășit pe rând și între butucii de viță de vie, mașină de stropit în plantații de viță de vie, mașină de balotat corzi de viță de vie; -3 modele experimentale inovative: echipament de prășit pe rând și între butucii de viță de vie, mașină de stropit în plantații

România este o importantă țară europeană producătoare de vin, ce dispune de o suprafaţă viticolă de circa 180.000 ha, un mare trecut istoric și bogate tradiții culturale în domeniu. Din păcate, producţiile obţinute în ţara noastră sunt încă sub potenţialul soiurilor cultivate datorită faptului că nu există în fiecare fermă /podgorie, sistema de maşini adecvată, care să conţină echipamente specifice tipului de cultură, specificului zonei, etc. Noile tehnologii de mecanizare cuprind astăzi echipamente inteligente şi eficiente ce permit lucrarea solului mecanizat şi între butucii de vie pe rând, maşini de stropit cu doză redusă, cu recuperarea parţială a substanţei utilizate, maşini de balotat corzi şi altele, care să permită şi reducea impactului asupra mediului și culturii de viţă de vie. Efectele benefice ale utilizării de către fermieri a tehnologiei inovative, vor fi următoarele: - prin lucrările de prășit pe rând și între butucii de viță de vie se va asigura în permanență regimul aerohidric și trofic favorabil în stratul explorat de rădăcinile viței de vie; - prin utilizarea mașinii de stropit în plantații de viță de vie se vor realiza economii importante de substanță activă în funcție de faza vegetativă în care se află plantația de viță de

Rezultatele proiectului se vor aplica și disemina prin: -Transferul documentației tehnice la operatorii economici în scopul fabricației; -Articol științific cotat ISI, Institutul pentru Știința Informării; -3 articole științifice indexate BDI, Baze de Date Internaționale; -3 articole științifice prezentate în cadrul unor simpozioane/ conferințe naționale și internaţionale; - 2 participări la târguri de profil; - Participare la workshop; - 2 vizite de lucru la fermierii cultivatori de viță de vie; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; - Poster.

108

de viță de vie, mașină de balotat corzi viță de vie; -Raport de experimentare tehnologie inovativă de mecanizare pentru întreținerea plantațiilor de viță de vie; -Raport de demonstrare a funcționalității și utilității tehnologiei inovative de mecanizare pentru întreținerea plantațiilor de viță de vie; -Raport de diseminare a rezultatelor cercetării; - 3 cereri de brevet de invenţie.

vie în momentul stropirilor în raport cu tratamentul convențional; - prin folosirea mașinii de balotat corzi de viță de vie se va recupera biomasa, subprodus din exploatațiile viticole în vederea valorificării pentru obținerea de energie regenerabilă. Echipamentele realizate vor fi implementate la unitățile de cercetare partenere din domeniu și vor rămâne în dotarea acestora.

Obiectivul specific 25.2: Fundamentarea și realizarea unor sisteme tehnice noi, inteligente specifice conceptului de „agricultură de precizie” pentru valorificarea superioară a potențialului de producție a terenurilor agricole în condiții de exploatare durabilă 132. ADER

25.2.1 Tehnologii și echipament inteligent pentru creșterea productivității în spații protejate, independente energetic

2.900.000 d.c.

436.090 1.090.225 828.572 545.113

-Studiu prospectiv privind tehnologiile și echipamentele inteligente pentru creșterea productivității în spații protejate; -2 documentații execuție model experimental seră și echipament inteligent; -2 modele experimentale, seră minim 0,03 ha și echipament inteligent; -Tehnologie de fertirigare și tehnologie adaptivă de management a factorilor de microclimat în spații protejate; -2 rapoarte experimentare tehnologii și echipament; -2 rapoarte demonstrare tehnologii și echipament; -2 cereri de brevet de invenție.

Având în vedere tendința de creștere a cererii de produse agroalimentare estimate pentru următorii ani, precum și creșterea productivității în sectorul agroalimentar, acestea reprezintă un obiectiv principal atât la nivel național cât și la nivel global. Proiectul propune implementarea unei tehnologii inovative noi și moderne de exploatare a energiei solare utilizând celule fotovoltaice, care au și rol de protecție pe lângă cel energetic, într-un model experimental de seră. Tehnologia și cele 2 modele experimentale, seră minimum 0,03 ha și echipamentul inteligent vor fi implementate și vor rămâne în dotarea uneia din unitățile de cercetare legumicolă parteneră. Se va avea în vedere: - implementarea unei tehnologii inteligente de realizare a unui microclimat optim monitorizat în timp real, adaptat condițiilor de iluminare și atmosferă outdoor/indoor; - realizarea unei tehnologii inteligente de fertirigare controlată raportată la valorile parametrilor fizici și chimici ai solului, micro și macronutrienți, umiditate, temperatură, conductivitate electrică pH; - realizarea unei aplicații de informare a fermierului în timp real; - realizarea unui model experimental de echipament inteligent gestionat de un sistem informatic, unic la nivel național, proiectat și implementat la o unitate de cercetare parteneră din domeniu, pentru efectuarea lucrărilor repetitive de întreținere a culturilor efectuate convențional manual în spații protejate.

Rezultatele proiectului se vor disemina prin: -Transfer tehnologic, în scopul promovării modelului experimental de seră și a echipamentului inteligent, către fermieri, operatori economici interesați și unități de cercetare; -2 articole științifice cotate ISI, Institutul pentru Știința Informării; -5 articole științifice indexate BDI, Baze de Date Internaționale; -2 articole prezentate în cadrul unor simpozioane/conferințe naționale și internaționale; -Materiale de promovare a rezultatelor: 2 postere, 2 pliante, 2 fișe tehnice; -2 participări la sesiuni de comunicări științifice și prezentarea cercetărilor obținute; -2 vizite de lucru; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului.

109

Rezultatele obținute vor favoriza realizarea de noi cercetări interdisciplinare cu aplicabilitate în sectorul agricol și crearea de noi locuri de muncă.

133. ADER 25.2.2

Cercetare cu privire la proiectarea unui echipament inteligent horticol de analiză, predicție și acțiune biodina-mică

1.500.000 d.c.

225.564 563.910 428.571 281.955

-Studiu tehnologic de dezvoltare a unui sistem hardware-software inovativ pentru managementul fitopatologic al plantelor horticole; -Documentație de execuție a unui sistem software; -Documentație de execuție a unui sistem hardware; - Documentație de execuție a unei rețele neurale; -Studiu tehnologic de dezvoltare și execuție a unui echipament electric destinat distribuției tratamentelor fitopatologice pentru culturile de ceapă, morcovi, cartofi, pătrunjel, păstârnac, țelină; -Documentație de execuție a unui sistem de dozare și protecție biologică a plantelor; -Documentație de execuție a structurii mobile, acționată electric; -Model experimental de sistem tehnic inovativ, pentru ferme cu dimensiuni între 10-100 hectare; -Crearea unei platforme digitale inteligentă care va conține noi metode și mijloace de protecție a plantelor; -Cerere de brevet de invenție și patent.

Creșterea populației globale, urmată de schimbări climatice, presupune accelerarea tranziției către un viitor sustenabil. Pentru o exploatare biodinamică a resurselor naturale, nevoia sistemelor inteligente de decizie în timp real cu aplicabilitate în horticultură, reprezintă o utilitate atât economic cât și biologică. Acest factor stabilizeaza funcționalitatea cercetării. Cercetarea vizează lansarea unui produs/chituri inovative din sfera tehnologiilor inteligente - echipamente inteligente de analiză și predicții, adaptat culturilor de: ceapă, morcovi, cartofi, pătrunjel, păstârnac, țelină. În primul stadiu al cercetării, se dezvoltă un sistem inteligent hardware-software, atașat echipamentelor, mașini de ierbicidat, prăsitori, semănători, existente în ferme, specializat în colectarea datelor. • Sistemul hardware este format din: -procesoare de imagine care au ca scop procesarea imaginilor culese din câmp și crearea unor pachete de date, stocate pe un server; -sistem de dozare prin microvalve al necesarului de substanțe nutritive, în urma observațiilor efectuate; • Sistemul software, este alcatuit din: -o structură particulară de interconexiuni și mecanisme de ajustare a legăturilor de învățare; - o serie de aproximări de funcții și predicții ale unor serii temporale; -dezvoltarea unui set de algoritmi inteligenți, prin determinarea viitoarelor invazii de dăunători; -monitorizarea activitătii fotosintezei utilizând algoritmi pentru extragerea indexilor preemergenți unei viitoare boli, prin predicția necesarului de micro și macro nutrienți. În stadiul doi de cercetare se dezvoltă: -prototipul mașinii electrice agricole; -proiectarea instalației de dozare cu microvalve și control al distribuției substanțelor nutritive/fitosanitare necesare plantelor; -asamblarea sistemului software-hardware pe structura mobila electrică.

Rezultatele proiectului se vor disemina prin: -Articol științific prezentat în cadrul unor simpozioane /conferințe naționale și internaționale; -2 participări la târguri de profil; -Participare la sesiuni de comunicări științifice și prezentarea cercetărilor obținute; -Promovarea prototipului pe canale media-digitale; -Vizite de lucru la fermierii cultivatori de legume și cartofi; testarea echipamentului de distribuție a tratamentelor fitosanitare/ substanțelor nutritive pentru culturile de ceapă, morcovi, cartofi, pătrunjel, păstârnac, țelină.

Obiectivul specific 25.3.: Fundamentarea și realizarea de noi tehnologii de mecanizare și automatizare a proceselor din agricultură și industria alimentară: condiționare, procesare, stocare și depozitare a produselor agricole primare, non-agricole și acvacultură în condiții de eficiență, siguranță și securitate

110

134. ADER 25.3.1

Sisteme recirculante de acvacultură utilizate în etapa premergătoare repopulării apelor naturale cu material piscicol

1.000.000 d.c.

150.376 375.940 285.714 187.970

-Studiu tehnologic privind soluții tehnice inovative pentru reducerea consumului de energie electrică a sistemelor acvacole, tip outdoor; -Documentație execuție stație pilot sistem acvacol, tip outdoor; -Stație pilot sistem acvacol, tip outdoor; -Raport de experimentare a sistemului acvacol, tip outdoor în condiții de exploatare; -Raport de demonstrare a utilității și funcționalității stației pilot; -Cerere de brevet de invenție. Rezultatele cercetărilor vor conduce la: -Reducerea consumurilor energetice cu minim 25% în domeniul acvaculturii; -Reducerea mortalităţii materia-lului acvacol.

Proiectul vine în întâmpinarea cerințelor fermelor piscicole de identificare a unor soluții tehnice inovative, moderne pentru reducerea consumului de energie electrică, din cadrul sistemelor de creștere outdoor a materialului acvacol, folosind surse de energie regenerabilă. Stația pilot outdoor destinată utilizării în etapa premergătoare repopulării apelor naturale cu material acvacol, va fi proiectată și implementată la o unitate de cercetare parteneră din domeniu, astfel încât consumurile energetice cu reglarea temperaturii, aerarea și recircularea apei, filtrarea impurităților, hrănirea automată etc. să fie optimizate, utilizându-se materiale noi și tehnică digitală de control. De asemenea, instalația va fi dotată cu un biofiltru și cu un sistem hibrid de generare a energiei electrice, fotovoltaic și eolian. Prin utilizarea energiei regenerabile și optimizarea parametrilor de funcționare ai echipamentelor, din cadrul sistemului acvacol, se va eficientiza din punct de vedere economic obținerea materialului acvacol - pești, crustacee sau moluște.

Rezultatele proiectului se vor disemina prin: -Transferul documentației de execuție la agenții economici cu activitate în domeniul acvaculturii, la fermele cu profil acvacol, la instituții de cercetare- dezvoltare în domeniul acvaculturii și la instituții de învățământ superior de profil, etc.; -Articol științific cotat ISI, Institutul pentru Știința Informării; -4 articole științifice indexate BDI, Baze de Date Internaționale; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; - Poster; - Fișă tehnică; -2 participări la sesiuni de comunicări științifice și prezentarea cercetărilor obținute; - 2 simpozioane; - 2 vizite de lucru.

Obiectivul specific 25.4: Soluţii tehnice eficiente pentru dezvoltarea bioindustriilor în spaţiul rural pentru valorificarea superioară a bioresurselor non-alimentare 135. ADER

25.4.1 Tehnologie de obținere a biofertilizanților și/sau bioinsecticidelor, destinată sistemelor de producție ecologice

500.000 d.c.

75.188 187.970 142.857 93.985

-Studiu tehnologic privind tehnologiile de obținere a biofertilizanților și /sau bioinsecticidelor; -2 documentații de execuție echipamente pentru obținere a biofertilizanților și/ sau bioinsecticidelor ecologice; -2 modele experimentale de echipamente pentru obținere a biofertilizanților și /sau bioinsec-ticidelor;

Deoarece agricultura ecologică reprezintă o ramură de nișă a agriculturii din Romania, proiectul dorește să vină în întâmpinarea nevoilor fermierilor care practică acest tip de agricultură prin realizarea unei tehnologii de obținere a biofertilizanților și/sau bioinsecticidelor folosind plante medicinale și aromatice. În cadrul tehnologiei se vor dezvolta două echipamente specializate pentru extragerea substanțelor active din plantele medicinale și aromatice. Primul echipament va funcționa pe principiul extracției sub presiune, folosind un sistem de ultrasonicare pentru permeabilizarea membranei celulare a plantelor, favorizând astfel extracția de principii active cu proprietăți biofertilizatoare și/sau bioinsecticide. Al doilea echipament va permite obținerea uleiurilor volatile care vor intra în compoziția rețetelor de biofertilizanți și/sau bioinsecticide,

Rezultatele proiectului se vor disemina prin: -Transferul documentației de execuție a echipamentelor/ tehnologiei la agenții economici interesați, fermieri, unități de cercetare și societăți comerciale, pentru care se vor organiza activități de demonstrare a tehnologiei; -Articol științific cotat ISI, Institutul pentru Știința Informării;

111

-Tehnologie de obținere a biofertilizanților și/sau bioinsecti-cidelor; -2 rapoarte de experimentare tehnologie de obținere a biofertilizanților și/sau bioinsec-ticidelor; -2 rapoarte demonstrare a utilității și funcționalității tehnologiei; - 2 cereri de brevet de invenție.

prin distilare cu abur saturat umed sub presiune. Produsele brute obținute prin folosirea celor două echipamente vor putea fi combinate în laborator pentru obținerea de biofertilizanți și bioinsecticide în vederea valorificării superioare a producțiilor agricole, acestea urmând a fi verificate și testate pentru determinarea eficienței, timp de 2 ani, la un partener, producător în agricultura ecologică. Rezultatele cercetărilor vor conduce la: - Obținerea de noi substanțe ecologice biofertilizante și/sau bioinsecticide, testate pentru determinarea eficienței timp de 2 ani, la un partener producător în agricultura ecologică; - Creșterea productivității culturilor ecologice.

-4 articole științifice indexate BDI, Baze de Date Internaționale; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; - Poster; - Fișă tehnică; -2 participări la sesiuni de comunicări științifice și prezentarea cercetărilor obținute; - 2 simpozioane; - 2 vizite de lucru.

136. ADER 25.4.2

Tehnologii de valorificare superioară a deșeurilor ligno-celulozice din horticultură

1.000.000 d.c.

150.376 375.940 285.714 187.970

-2 studii prospective privind cele două tehnologii de valorificare a deșeurilor ligno-celulozice din horticultură; -2 modele experimentale de echipamente de valorificare a deșeurilor ligno-celulozice; -2 tehnologii de valorificare a biomasei ligno-celulozice din horticultură, un echipament de tabletizare care poate fi utilizat și pentru biochar și un echipament specializat pentru arderea tabletelor în vederea obținerii perdelelor de protecție împotriva brumei târzii; -2 metodologii experimentare a celor două tehnologii; -2 rapoarte de experimentare tehnologii; -2 rapoarte de demonstrare a utilității tehnologiilor; - 2 cereri de brevet de invenție.

Datorită schimbărilor climatice care afectează în ultimii ani și țara noastră, a apărut fenomenul de brume târzii, cu efect distrugător asupra viilor și livezilor, ducând chiar la compromiterea integrală a producțiilor dintr-un an. Proiectul vine în sprijinul fermierilor prin realizarea a două tehnologii de valorificare a reziduurilor din horticultură: una de tabletizare pentru coarde, crengi, lăstari, frunze de viță de vie și pomi și una pentru protecția împotriva atacurilor brumelor târzii de primăvară. Noutatea este dată de abordarea îndreptată spre economia circulară, prin utilizarea unui reziduu, prin tabletizare, care poate fi utilizat şi pentru biochar, ce devine materie primă într-o altă tehnologie, cea de atenuare a efectelor brumei târzii - conceptul de „zero waste”, închizându-se ciclul prin eliminarea pierderilor și întoarcerea beneficiilor la locul de obținere a produselor principale. Se vor determina tehnologiile potrivite pentru obținerea de biocombustibili solizi din biomasă, se vor realiza, testa și demonstra cele 2 tehnologii. Tabletele vor fi destinate pentru protecția împotriva atacurilor brumelor târzii, prin generarea de căldură și fum și pentru obținerea de energie, contribuind la independența energetică a fermierilor. Echipamentele vor fi realizate, verificate și testate la unități de cercetare - dezvoltare pomicole și viticole, vor fi implementate și vor rămâne în dotarea uneia din unitățile de cercetare pomicole sau viticole parteneră. Rezultatele cercetărilor vor conduce la: - valorificarea superioară a deșeurilor rezultate din activitățile de întreținere a culturilor horticole; - reducerea efectelor brumelor târzii de primăvară asupra culturilor.

Rezultatele proiectului se vor disemina prin: -Transferul tehnologiilor de valorificare superioară a deșeurilor ligno-celulozice din horticultură sub formă de bioenergie la beneficiari, se va face către unități de cercetare, societăți comerciale etc.; -Articol științific cotat ISI, Institutul pentru Știința Informării; -4 articole științifice indexate BDI, Baza de Date Internațională; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului; - Poster; - Fișă tehnică; -2 participări la sesiuni de comunicări științifice și prezentarea cercetărilor obținute; - 2 simpozioane; - 2 vizite de lucru.

lei...-organizarea de loturi demonstrative în diferite zone de cultură a grâului, organizarea...

Documents