Stiri 7 decembrie 2020, a doua parte

UNIUNEA EUROPEANA

Conferință: România și fermierul de tip nou. Provocările noului Pact Ecologic European 

Studiu de caz în premieră: viitorul fermei din România

LIVE, 8 decembrie 2020, 11:00 – 13:00

Bruxelles, 7 decembrie 2020

Eurodeputata Carmen Avram, membră a Comisiei de Agricultură a Parlamentului European, organizează marți, 8 decembrie, între orele 11:00 – 13:00, conferința online „România și fermierul de tip nou. Provocările noului Pact Ecologic European – studiu de caz în premieră: viitorul fermei din România”. 

În cadrul evenimentului vor fi prezentate rezultatele studiului realizat în România, în perioada octombrie – noiembrie 2020, privind impactul reformei Politicii Agricole Comune (PAC) post 2020 la nivelul fermelor din România. Un aspect important pe care evenimentul dorește să îl aducă în atenție sunt îngrijorările care se ridică în rândul fermierilor atunci când vorbim despre țintele de mediu și climă, prevăzute în cele două strategii „Form to Fork” și Biodiversitate.

Totodată, conferința se va concentra și pe identificarea soluțiilor pentru a face față noilor provocări ale reformei PAC, de la importanța asocierii, la necesitatea schimbării practicilor agricole în ferme și a obiceiurilor alimentare ale consumatorilor. Conferința este structurată pe două paneluri și va fi moderată de către eurodeputata Carmen Avram. 

Panelul 1 - Provocările Strategiilor Green Deal: „Farm to Fork” și Biodiversitate, îi va avea ca invitați pe:

Oana Neagu, reprezentant COPA-COGECA, Florin Burculescu, președinte Cooperativa Țara Mea, Vlad Popescu, CEO Norofert, Costin Lianu, președinte InterBio, Florin Dragnia, fermier agricultură ecologică.

1

Panelul 2 - Ecoschemele: oportunități pentru fermierii din România, îi va avea ca invitați pe:

Mihail Dumitru, Director General Adjunct DG AGRI – Comisia Europeană,

Alexandru Stănescu, președinte Comisia de Agricultură din Parlamentul României, 

Claudiu Coadă, director general adjunct – Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale și

Teodor Marușca – INCD Brașov.

Conferința va putea fi urmărită, live, pe pagina de Facebook a eurodeputatei Carmen Avram: https://www.facebook.com/carmenavramoficial

Zeci de mii de ecologişti cer BCE să nu mai finanţeze marii poluatori încercând să îi salveze de criza sanitară Cristina Teacă 07 Decembrie

Opriti finantarea poluatorilor - cer bancilor centrale aproximativ 200.000 de persoane si organizatii ecologiste.

Pe 10 decembrie, Consiliul de guvernatori ai Băncii Centrale Europene urmează să discute programul de ripostă la Covid-19. Iar în lipsa unor restricţii, miliarde de euro vor ajunge în buzunarele celor mai poluante societăţi, arată ONG-ul 350, care a lansat în acest sens un apel public ce a fost deja semnat de peste 165.000 de persoane.

2020 este anul în care băncile centrale au injectat sume fără precedent în economii ca răspuns la consecinţele socio-economice dezastruoase ale pandemiei. 

2

Iar BCE –Banca Centrală Europeană a alocat sume astronomice în economie pentru a evita prăbuşirea ei.

În acelaşi timp, numeroşi lideri ai Băncii Centrale, au recunoscut public necesitatea de a răspunde, la fel de bine, unei alte crize – cea a dereglărilor climatice.

O analiză a Greenpeace arată că între martie şi mai 2020, pentru a răspunde crizei provocate de pandemia de coronavirus, BCE a cumpărat obligaţiuni ale unor societăţi pentru aproape 30 de miliarde de euro – dintre care peste 7 miliarde de euro au fost injectate în energii poluante.

Alegând să investească în industria cărbunelui, a petrolului şi a gazului, dar şi în alte sectoare poluante, băncile centrale alimentează o criză încercând să cârpească altceva.

Iar acelaşi lucru se poate întâmpla şi după 10 decembrie când, în lipsa unor restricţii, miliarde de euro vor umple bugetele unor multinaţionale, aceleaşi companii ce sunt responsabile pentru criza climatică.

Este cazul gigantului Total – cel care construieşte în Africa un oleoduct ce se întinde pe 1.400 de km, prin parcuri naţionale, rezerve naţionale şi terenuri agricole ameninţând ecosisteme fragile şi subţiind considerabil mijloacele de subzistenţă a populaţiilor locale.

165.000 de persoane au semnat o petiţie pentru a cere BCE să nu acorde bani publici europeni către astfel de poluatori. 

Instituţiile financiare publice, în special băncile centrale, au un rol cheie în capacitatea lor de a impulsiona sistemul economic pentru a răspunde provocărilor sociale, sanitare şi de mediu, se arată în apelul ecologiştilor.

lantulalimentar 2020-12-05

Nutri-score este un sistem de etichetare nutrițională a produselor agroalimentare conceput, adoptat și promovat de Franța. Acesta presupune

3

codarea în cinci culori, iar fiecărei culori îi corespunde o literă ( de la stânga la dreapta: verde închis – A, verde deschis – B, galben – C, portocaliu – D și roșu – E ) a valorii nutriționale a alimentelor.

Fiecare produs alimentar primește un scor pe baza unui algoritm științific, fiind luați în considerare nutrienții considerați negativi ( cantitatea de zaharuri, grăsimi saturate și sare) și cei pozitivi (cantitatea de fibre, proteine, fructe, legume, miez de nucă, ulei de rapiță, ulei de nucă și ulei de măsline). Potrivit acestui sistem, fiecare element din tabelul nutrițional primește un anumit punctaj, în funcție de cantitatea prezentă în aliment.

Dacă într-un produs domină nutrienții pozitivi: fibre, proteine, un anumit procent de fructe sau legume, nuci, ulei de rapiță, ulei de nucă și ulei de măsline, acesta primește scor verde închis – A sau verde deschis – B. Dacă alimentul conține preponderent nutrienți negativi: valoare energetică ridicată, zaharuri, sare, acizi grași saturați, acesta primește scor portocaliu – D sau roșu – E. Alimentele în care cele două categorii de nutrienți sunt echilibrate primesc scor galben – C.

Sistemul francez Nutri-score a fost adoptat, după 2017, și de alte state europene: în mod exclusiv de Spania și Belgia, dar îl regăsim aplicat și în Germania și Olanda.

Italia a respins însă Nutri-score și a conceput și promovează un sistem propriu de etichetare, numit Nutrinform, denumirea completă fiind Nutrinform Battery, întrucât abordează alimentele ca surse de energie, ca serie de baterii pe care consumatorul le folosește pentru a obține energia zilnică.

De pe o etichetă redactată în sistemul Nutrinform Battery, consumatorul află cantitățile și procentele de sare, grăsime, acizi grași saturați și zahăr, precum și numărul de calorii din

4

fiecare produs. Aceste valori sunt menționate într-o reprezentare grafică a unor baterii.

Sistemul Nutri-score se remarcă prin simplitatea mesajului, ușor de receptat. Consumatorul se poate orienta ușor la raft, în funcție de preferințe.

Nutrinform oferă consumatorului informații cantitative exacte, dar acesta trebuie să cunoască în prealabil nivelurile de nutrienți recomandate. Are nevoie să se instruiască sau să consulte un nutriționist.

Italia nu este dispusă să renunțe la Nutrinform în favoarea Nutri-score. Ministrul italian al Agriculturii, Teresa Bellanova, a declarat recent, citată de agricultura.it, că nu va mai continua să negocieze la Bruxelles pe tema aplicării Nutrinform Battery, mai ales că o lege națională pentru adoptarea acestei scheme de etichetare nutrițională este în curs de apapriție în monitorul oficial al Italiei. Teresa Bellanova consideră că Nutrinform ajută consumatorii să ia decizii în cunoștință de cauză și nu discriminează niciun produs alimentar.

În această dispută apărută în interiorul Uniunii Europene, România se plasează de partea Italiei, fiind în favoarea adoptării Nutrinform. În 28 iulie 2020, ministrul român al Agriculturii, Adrian Oros, a avut o discuție on line cu omologul său italian pe tema etichetării nutriționale a alimentelor. În comunicatul publicat de MADR, este precizat că ”în intervenția sa, ministrul Adrian Oros a exprimat că poziția țării noastre este similară cu cea a Italiei, apreciind că o etichetă Nutrinform battery ar fi mai potrivit de utilizat, prin prisma faptului că nu defavorizează unele produse alimentare naturale. Susținerea acestui model a fost agreată în urma consultărilor cu autoritățile publice abilitate”.

MADR informează că ”Nutrinform battery oferă consumatorilor informații privind nivelul de energie asigurat prin consumul produsului, similar unei baterii energetice” și susține că ”procentul de energie pentru fiecare dintre componente, dar și pentru 100g de produs alimentar, fără a utiliza coduri de culoare, ar putea reprezenta criterii pentru o etichetare obiectivă, care să nu afecteze percepția consumatorilor asupra unor produse tradiționale de tip IGP, STG, DOP”.

Cu alte cuvinte, schema Nutri-score ar fi defavorabilă produselor românești caracterizate prin conținut ridicat de sare, zaharuri și grăsimi, chiar dacă acestea sunt produse de elită, cu Indicație Geografică Protejată sau Denumire de Origine Protejată.

5

Alături de Italia pentru adoptarea Nutrinform se mai află și Cehia, Cipru, Grecia, Ungaria și Letonia.

Subiectul etichetării nutriționale a alimentelor se află pe agenda următoarei reuniuni a Consiliului Agrifish, programată în 15-16 decembrie 2020.

Noi cerințe administrative și științifice aplicabile cererilor privind alimentele noi, aplicabile de la 27 martie 2021 By RO.aliment, December 7, 2020

A fost adoptat REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/1772 AL COMISIEI din 26 noiembrie 2020, de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2469 de stabilire a cerințelor administrative și științifice aplicabile cererilor menționate la articolul 10 din Regulamentul (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului privind alimentele noi.

Conform Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1772 al Comisiei din 26 noiembrie 2020, articolele 3, 4, 6 și 7 și Anexele I și II din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2469 se modifică și vor avea următoarea formă:

Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Cererea cuprinde următoarele:

(a) o scrisoare de însoțire;

(b) un dosar tehnic;

(c) un rezumat al dosarului.

Înainte de adoptarea formatelor de date standard în temeiul articolului 39f din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, cererea se depune prin sistemul de transmitere electronică furnizat de Comisie, într-un format electronic care permite descărcarea, tipărirea și căutarea documentelor. După adoptarea formatelor de date standard în temeiul articolului 39f din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, cererea se depune prin sistemul de transmitere electronică furnizat de Comisie, în conformitate cu formatele de date standard respective.”;

(b) alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

6

„(5) Pe lângă informațiile menționate la articolul 10 alineatul (2) literele (a), (b) și (e) din Regulamentul (UE) 2015/2283, rezumatul dosarului menționat la alineatul (1) litera (c) din prezentul articol prezintă motivele pentru care utilizarea alimentului nou respectă condițiile prevăzute la articolul 7 din Regulamentul (UE) 2015/2283. Rezumatul dosarului nu conține nicio informație care face obiectul unei cereri de aplicare a tratamentului confidențial în temeiul articolului 23 din Regulamentul (UE) 2015/2283 și al articolului 39a din Regulamentul (CE) nr. 178/2002.”

Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 4 Cerințele referitoare la datele administrative

Pe lângă informațiile prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2015/2283, cererea include următoarele date administrative:

(a) numele producătorului (producătorilor) alimentului nou, în cazul în care este diferit de cel al solicitantului, adresa și datele de contact;

(b) numele, adresa și datele de contact ale persoanei responsabile cu dosarul, care este autorizată să comunice cu Comisia și cu autoritatea în numele solicitantului;

(c) data depunerii dosarului;

(d) cuprinsul dosarului;

(e) o listă detaliată a documentelor anexate la dosar, inclusiv trimiterile la titluri, volume și pagini;

(f) în cazul în care solicitantul depune, în conformitate cu articolul 23 din Regulamentul (UE) 2015/2283, o cerere de a trata drept confidențiale anumite părți din informațiile incluse în dosar, inclusiv informațiile suplimentare, o listă a părților care urmează să fie tratate drept confidențiale, însoțită de o justificare verificabilă care demonstrează modul în care divulgarea acestor informații ar putea prejudicia în mod semnificativ interesele solicitantului;

(g) atunci când procesul de producție conține date confidențiale, un rezumat neconfidențial al procesului de producție;

(h) informații și explicații incluse separat care să demonstreze existența dreptului solicitantului de a face trimiteri la dovezi sau date științifice care

7

fac obiectul unui drept de proprietate, în conformitate cu articolul 26 din Regulamentul (UE) 2015/2283;

(i) o listă a studiilor prezentate în sprijinul cererii, inclusiv informații care demonstrează respectarea articolului 32b din Regulamentul (CE) nr. 178/2002.”

Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 6 Verificarea valabilității unei cereri

(1) După primirea unei cereri, Comisia verifică imediat dacă cererea intră sub incidența Regulamentului (UE) 2015/2283 și dacă îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din regulamentul respectiv, la articolele 3-5 din prezentul regulament și la articolul 32b din Regulamentul (CE) nr. 178/2002.

(2) Comisia poate consulta autoritatea cu privire la îndeplinirea de către cererea respectivă a cerințelor pertinente menționate la alineatul (1). Autoritatea furnizează Comisiei avizul său în termen de 30 de zile lucrătoare.

(3) Comisia poate cere informații suplimentare de la solicitant cu privire la valabilitatea cererii și îi poate comunica acestuia termenul limită pentru prezentarea informațiilor respective.

(4) Prin derogare de la alineatul (1) din prezentul articol și fără a aduce atingere articolului 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2015/2283 și articolului 32b alineatele (4) și (5) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, o cerere poate fi considerată valabilă chiar dacă nu conține toate elementele prevăzute la articolele 3-5 din prezentul regulament, cu condiția ca solicitantul să fi prezentat justificări corespunzătoare pentru fiecare element care lipsește.

(5) Comisia informează solicitantul, statele membre și autoritatea dacă cererea este considerată valabilă sau nu. Dacă cererea nu este considerată valabilă, Comisia indică motivele acestei constatări.”

La articolul 7 alineatul (1), se adaugă următoarea literă (n):

„(n) rezultatele consultărilor efectuate în cursul procesului de evaluare a riscurilor, în conformitate cu articolul 32c alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002.”

8

Anexa I se înlocuiește în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Anexa II se elimină.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se aplică de la 27 martie 2021, precum și cererilor înaintate Comisiei de la data respectivă. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

.................................................................

GERMANIA

Bavaria intră în carantină dură din 9 decembrie până în 5 ianuarie/ Locuitorii vor putea părăsi casele doar cu motiv întemeiat/ Regulie vor fi relaxate de Crăciun, nu și de Anul Nou 6 Decembrie 2020 •

Regiunea Bavaria din sudul Germaniei, care a înregistrat până acum numărul cel mai mare de decese cauzate de coronavirus din ţară, a anunţat duminică impunerea unei carantine mai dure de miercuri 9 decembrie până pe 5 ianuarie, informează DPA şi Reuters.

Locuitorii din Bavaria îşi vor putea părăsi casele doar cu un motiv întemeiat, a declarat premierul acestui land, Markus Soeder, într-o conferinţă de presă, adăugând că regulile vor fi relaxate pentru Crăciun, dar nu şi pentru celebrările de Anul Nou.

Potrivit DPA, Bavaria se numără printre statele germane cu cel mai mare număr de infecţii noi, 175 la 100 000 de locuitori pe parcursul a şapte zile. Landul estic Saxonia se află în fruntea listei cu 301, urmat de Berlin cu 182.

În timp ce Germania a adus pandemia sub control în martie şi aprilie, acum se confruntă cu un al doilea val mai ucigaş şi a luat măsuri la începutul lunii noiembrie, închizând restaurantele şi barurile şi limitând întrunirile publice.

9

În timp ce infecţiile zilnice nu mai cresc la fel de brusc ca până acum, numărul cazurilor a stagnat la un nivel ridicat, iar Germania a raportat cel mai mare număr de morţi de coronavirus într-o singură zi miercuri.

Duminică, numărul cazurilor confirmate a crescut cu 17.767 până la 1.171.323, au arătat datele de la Institutul Robert Koch pentru boli infecţioase, în timp ce numărul de decese raportat a crescut cu 255 la 18.772, inclusiv 4.289 decese în Bavaria.

Cancelarul Angel Merkel şi liderii landurilor au convenit miercuri să extindă măsurile restrictive naţionale, care includ limitarea adunărilor private la cinci persoane din două familii, până pe 10 ianuarie.

SUA

Camera Reprezentanților SUA a votat pentru dezincriminarea marijuanei , AP cu Euronews1 , ultima actualizare: 05/12/2020 -

Foto Matilde Campodonico / AP

Camera Reprezentanților SUA a votat pentru dezincriminarea marijuanei la nivel federal.

Cincisprezece state au autorizat deja consumul recreativ de marijuana și 36 îl permit pentru uz medical. Dar legile federale care interzic utilizarea drogului îi îngreunează comerțul.

Camera a adoptat proiectul de lege cu 228 de voturi pentru și 164 de voturi.

1 Articolul original la adresa : https://www.euronews.com/2020/12/05/us-house-of-representatives-votes-to-decriminalise-marijuana?utm_source=newsletter&utm_medium=en&utm_content=us-house-of-representatives-votes-to-decriminalise-marijuana&_ope=eyJndWlkIjoiOTdhN2IwY2IyMjRmMzEwMTY1Zjc3YjU4NzE5YWMyNzYifQ%3D%3D

10

Cu toate acestea, este puțin probabil să treacă prin Senatul SUA, unde se îndreaptă acum spre aprobare.

Votul asupra măsurilor sponsorizate de democrați s-a împărțit între liniile de partid, cinci republicani susținând proiectul de lege iar șase democrați opunandu-se.

"Votez pentru că guvernul federal a mințit oamenii din această țară despre marijuana de o generație", a susținut republicanul Matt Gaetz din Florida.

„Am văzut o generație, în special cea a tinerilor negri și cafenii, închiși pentru infracțiuni care nu ar fi trebuit să ducă la nicio încarcerare”.

Propunerea ar permite creșterea impozitelor federale pe marijuana, dar acest lucru nu a fost suficient pentru a convinge majoritatea colegilor lui Gaetz.

"Legalizarea buruienilor ar crea venituri din impozite", a spus republicanul Greg Murphy din Carolina de Nord. "Dar cu ce preț o să începem apoi să legalizăm cocaina? Marijuana este un drog de intrare pentru consumul de droguri periculoase. "

GERMANIA

Dezbatere intensă pe tema vinului fiert în Germania. În timp ce restaurantele sunt închise, apar tot mai multe standuri care vând vin fiert și unde se adună oamenii fără măști și fără distanțare Analize • 7 Decembrie 2020 •

În condiţiile în care majoritatea târgurilor de Crăciun sunt închise din cauza pandemiei de COVID-19, standurile în aer liber care vând vin fiert s-au înmulţit în Germania, pe măsură ce proprietarii de baruri şi restaurante încearcă să creeze o atmosferă festivă şi să câştige nişte bani în timpul carantinei, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Însă având în vedere că numărul cazurilor de infecţie rămâne unul ridicat în Germania, politicienii se tem că adunările de oameni care consumă alcool,

11

deseori fără a purta mască şi a respecta distanţa socială, ar putea prejudicia eforturile destinate aducerii sub control a pandemiei.

„Standurile cu vin fiert funcţionează la capacitate maximă. Cei infectaţi astăzi îi vor infecta pe alţii săptămâna viitoare. Ne confruntăm cu o situaţie similară în alte oraşe?”, se întreabă expertul în sănătate publică de la SPD, Karl Lauterbach, într-o postare pe Twitter referindu-se la situaţia din Koln.

La rândul său, ministrul german al Sănătăţii, Jens Spahn, i-a criticat pe cei care au acţionat imprudent, subliniind că în timp ce unii se îngrămădesc la standurile cu vin fiert, angajaţii din sistemul medical lucrează non-stop pentru a salva vieţi la terapie intensivă.

Potrivit noilor restricţii introduse în Germania, barurile şi restaurantele sunt închise până la data de 10 ianuarie 2021, însă li se permite să ofere servicii de livrare de alimente şi băuturi. Pentru unii proprietari, servirea de vin fiert către germanii care caută să se bucure de sărbători în absenţa târgurilor de Crăciun este singura modalitate de a face bani.

„Pur şi simplu nu mai avem mijloacele financiare pentru a face faţă facturilor zilnice, asigurărilor şi aşa mai departe”, spune Tobi Epping, proprietarul pub-ului ‘Die Wache’ din oraşul Bonn, care împreună cu alte baruri a organizat un stand de vin fiert în zilele de vineri şi sâmbătă. „Nu este vorba de o mare afacere, dar este mai bine decât nimic”, adaugă Tobi Epping.

La rândul său, Ragnar Fleischmann, proprietarul pub-ului ‘NYX’m spune că iniţiativa este binevenită deoarece altfel oamenii ar putea să se întâlnească în spaţii închise la domiciliu.

Însă organizarea unor evenimente similare în alte oraşe din Germania a provocat aglomerări de oameni. Sâmbătă, poliţia din Heidelberg a fost nevoită să intervină pentru a despărţi o mulţime de aproape 200 de persoane care luau parte la un festival al vinului fiert.

Landul Bavaria, care până acum are cele mai multe decese de pe urma coronavirusului, a decis să interzică vânzarea de alcool în aer liber începând de miercuri, în timp ce landul Renania-Palatinat (sud-vestul Germaniei) a interzis vânzarea vinului fiert pentru acasă.

SUA

Carne de pui crescută în laborator, pusă pe piață By RO.aliment December 7, 2020

12

Start-upul american Eat Just a primit aprobarea să comercializeze carne de pui crescută în laborator în Singapore, informează Agerpres.

Este prima aprobare a unui organism de reglementare pentru aşa-numita „carne curată” care nu provine de la animale sacrificate.

„Prima aprobare din lume pentru carnea de calitate ridicată creată pe baza unor celule animale pentru consumul uman deschide calea pentru lansarea comercială la scară largă în Singapore”, a informat firma Eat Just într-un comunicat dat publicităţii.

Potrivit companiei americane, carnea va fi vândută sub formă de nuggets de pui, urmând ca detaliile cu privire la lansarea produsului să fie anunţate la o dată ulterioară. Anterior însă firma a estimat că fiecare nugget va costa 50 de dolari.

Produsele alternative, la mare căutare

Îngrijorările pentru starea de sănătate, bunăstarea animalelor și mediul înconjurător i-au făcut pe consumatori să se orienteze tot mai mult spre produsele alternative. Cererea pe acest segment a fost în creștere în ultimii ani, însă carnea „curată”, cea produsă din celule crescute în laborator, este încă în stadiul incipient de dezvoltare.

Consumul de avocado a depășit orice așteptări în Europa și SUA, By RO.aliment December 7, 2020

Organizația Mondială a Avocado-ului (WAO) informează că, anul acesta, consumul de avocado în Europa și în Statele Unite ale Americii a atins un nivel record, transmite Bloomberg, potrivit Ziare.com.

„Consumul a depășit orice așteptări. Oamenii vor să mănânce sănătos. Noul lux după pandemie va fi mâncarea sănătoasă și wellnessul", a declarat Xavier Equihua, directorul WAO. Deși a raportat o scădere la începutul pandemiei, consumul de avocado a crescut substanțial și treptat anul acesta. Dacă își păstrează acest ritm de creștere, consumul de avocado în Europa ar urma să fie mai mare cu 12% în acest an, până la un nivel record de 1,48 miliarde livre (aproximativ 671 de milioane de kilograme). În SUA, WAO prognozează că anul acesta va fi un plus de 7%.

„Nu este vorba doar de millennials. Aceștia au acum copiii care și ei mănâncă avocado. De asemenea, Generația Z vrea și ea mâncare sănătoasă. Vom vedea o nouă creștere explozivă în următorii șase-opt ani când Europa va ajunge din urma SUA, cel mai mare consumator mondial”, prognozează

13

Xavier Equihua. În ultimul deceniu, valoarea importurilor mondiale de avocado a înregistrat cea mai puternică creștere dintre toate fructele, susține David Magana, analist șef la banca Rabobank International. Cererea globală pentru Hass, cel mai popular sortiment de avocado, ar urma să crească cu 5% pe an până în 2025, depășind opt miliarde de dolari la nivel global, susține asociația Hass Avocado Board.

În perioada 2010 – 2018, producția de avocado la nivel mondial a crescut de la 2,87 milioane tone până la 6,4 milioane tone, iar suprafața cultivată aproape s-a triplat, potrivit datelor furnizat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).

„Abia am început să accesăm piața din Europa, China, alte părti din Asia și Sud-Estul Asiei. India a început să exploreze consumul de avocado și pe baza populației din acele zone, expansiunea și cererea au oportunități uriașe de creștere” susține Steve Barnard, director general la Mission Produce Inc., cel mai mare furnizor mondial de avocado.

CHINA

China îşi extinde proiectul de control al vremii A.P. Internaţional / 06 decembrie

China îşi extinde semnificativ proiectul de control al vremii şi îşi propune să acopere jumătate din ţară cu ploi artificiale şi zăpadă până în 2025, a anunţat guvernul de la Beijing în această săptămână, transmite Business Insider, citat de News.

Practica "însămânţării norilor" a fost descoperită în SUA în 194,6 de către un chimist care lucra pentru General Electric. China şi-a lansat propriul program similar în anii 1960. Zeci de alte ţări - inclusiv SUA - au, de asemenea, astfel de programe, dar Beijingul are cel mai mare program de acest tip din lume, la care lucrează aproximativ 35.000 de oameni.

Consiliul de Stat al Chinei a anunţat într-un comunicat că proiectul de însămânţare a norilor din ţară se va extinde de cinci ori, pentru a acoperi o suprafaţă de 5,44 milioane de kilometri pătraţi, şi va fi finalizat până în 2025. (China cuprinde 9,6 milioane de kilometri pătraţi, ceea ce înseamnă că proiectul ar putea acoperi 56% din suprafaţa ţării.)

14

Proiectul va fi la "un nivel avansat la nivel mondial" până în 2035, a spus Consiliul de Stat, şi va contribui la atenuarea "dezastrelor precum seceta şi grindina" şi va facilita răspunsurile de urgenţă "la incendii de pădure sau de păşuni".

Generarea ploii şi zăpezii artificiale este destul de simplă în principiu. Pulverizarea substanţelor chimice precum iodura de argint sau azotul lichid în nori poate face picăturile de apă să se condenseze şi să cadă ca ploaia sau zăpada.

China a lansat un proiect localizat de însămânţare a norilor la Beijing, cu puţin înainte de Jocurile Olimpice din 2008, despre care a spus că a forţat ca ploile anticipate să aibă loc înainte de începerea evenimentului.

În iunie 2016, China a alocat 30 de milioane de dolari proiectului său de însămânţare a norilor şi a început să tragă cu gloanţe umplute cu sare şi minerale în cer. Un an mai târziu, China a cheltuit 168 de milioane de dolari pentru o aprovizionare imensă cu echipamente pentru a dezvolta proiectul, inclusiv cu patru avioane şi "897 lansatoare de rachete".

După cum a raportat Business Insider anterior, Ministerul Finanţelor din China a dorit să folosească însămânţarea norilor pentru a crea cel puţin 60 de miliarde de metri cubi de ploaie suplimentară în fiecare an, până în 2020.

În ianuarie 2019, presa de stat a relatat că tacticile de însămânţare a norilor din regiunea de vest a Xinjiangului au protejat recoltele de grindină.

China își aranjează ploile (pe bune!), India rămâne pe uscat. Unde e România? 7 decembrie 2020

Inginerie climatică se numește domeniul care permite manipularea climei, deci și a ploilor, care pot influența în mod hotărâtor starea agriculturii, a recoltelor. Dar nu numai.

China, care este o dictatură “luminată”, având la vârf o elită formată în mare parte din oameni de știință și ingineri (pe lângă foarte mulți politruci), inclusiv presedintele Xi fiind de formație inginer, crede că poate conduce absolut totul inginerește, inclusiv ploile.

Și nu doar crede acest lucru, dar face și pași concreți în sensul ăsta și denumește domeniul “modificarea vremii”, din englezescul “weather engineering”, deși există și termenul mai tare “geo-inginerie”, care are multe conotații negative.

15

Despre ambițiile Chinei-care-aduce-ploaia *** însă numai la ea in bătătură *** au apărut mai multe articole în ultimii câțiva ani, dar de câteva zile presa internatională abundă de articole noi.

În 3 decembrie, britanicul Guardian relata că suprafața controlată de sistemul chinezesc de control al ploilor va acoperi cât suprafața Indiei. Plus încă jumătate pe atât.

În 4 decembrie, postul american de televiziune CNN prelua și el tema și sublinia că pe langă utilizarea civilă, în agricultură, a acestei abordări, poate fi folosită și pe post de armă, mai ales că India și China au avut chiar acum câteva luni cel mai recent conflict de frontieră în zona himalaiana. hdsf Iar arma climatică tocmai asta face: oferă avantaje tactice fenomenale țării care o folosește, permitându-i să-și miște mai ușor trupele în zone greu accesibile, montane, potopindu-și la propriu, de exemplu, dușmanul care pândește pe partea opusă a muntelui.

De asemenea, deturnând ploaia de la un vecin cu o populație de peste un miliard de oameni –– pur și simplu îi infometezi, dacă asta iți dorești.

Dar revenind la utilizări mai pașnice ale ingineriei ploii, în domeniul în care Agro TV este expert, dorim să vă explicăm pe scurt principiul de funcționare al acestei inginerii.

Iodura de argint este substanța care injectată în văzduh cu ajutorul unor rachete, sau răspandită din avion, duce la condensarea vaporilor de apă din atmosferă, și astfel la producerea ploii.

Să vedem cum stă România la acest capitol, ne referim la utilizarea pașnică a manipulării ploii. china china china 

Deși deține câteva centre de provocare artificială a ploii, țara noastră, are în acest moment rachete cu control foarte imprecis, nu rare fiind situațiile în care rachetele nimeresc “în balării”, pe câmpurile și uneori în acoperișurile oamenilor, fără să provoace ploaia mult așteptată.

Totuși, recent, un start-up românesc, adică o firmă incipientă de New Space, Space-as-a-Service, numită Space Hub, care asamblează nanosateliți, îi lansează cu rachete proprii și prelucrează datele masive colectate, și-a propus ca activitate secundară să producă și să comercializeze și rachete foarte precise de provocare a ploii.

Space Hub a pornit, în mod surprinzător, cu ideea năstrușnică de a modifica motoarele unor foste rachete militare de fabricație sovietică (missiles — în

16

limba engleză), care ar fi ruginit după dezafectarea lor provocată de intrarea noastră in NATO, pe care au reușit să le facă să ajungă pe Orbita Terestră Joasă (Low Earth Orbit, LEO, în engleză), adică la circa 100 de kilometri pe verticală, în sus.

Fondatorii Space Hub și-au dat seama că pe langă rachetele spațiale, o nișă lucrativă ar putea fi tocmai aceste rachete de provocare a ploii, într-o țară ca și România, care începe să fie afectată în mod brutal de schimbările climatice.

În vara anului trecut Space Hub a fost admis la cel mai reputat accelerator de afaceri din lume, Y Combinator (din Silicon Valley, SUA), anul acesta a absolvit alte două acceleratoare romanești, InnovX și IBH, iar în prezent urmează acceleratorul foarte respectat pe zona spațială Go2Space_HUBs din Madrid, Spania.

Creșterea porcilor și Inteligența Artificială Leontin Dinulescu dec. 7, 2020

Dincolo de aspectele legate de cauzele care au generat epidemia de Febră Africană Porcină – vezi amestecurile cu care sunt hrăniți – soia, proteine și adaosuri din resturi alimentare inclusiv din porc – ca și opacitatea din jurul fermelor mari de porci, mai ales din SUA.

Tendințele actuale ne arată că “un complex de creștere a porcilor la scara industrială arată mai mult ca o fabrică de producere a telefoanelor mobile decât un paradis bucolic de la țară. Fiecare grup de porci este monitorizat foarte atent pentru orice semn de boală”.

Nu e surprinzător că unii din cei mai delicioși porci din China sunt produși de una din cele mai mari și profitabile firme de jocuri electronice din lume: NetEase fondată de Ding Lei. Din 2009 compania perfecționează arta de a crește porcii. Ding a creat o nouă divizie cu acest scop: Weyyang. Ferma din Lushan a companiei are precizia unei fabrici de electronice și imaginea unei stațiuni complet sterilă și atent manageriată. Porcii din ferma trăiesc o viață optimizată, cu un nivel de exerciții fizice precis calibrat și sunt hrăniți cu un amestec atent compus. Ei chiar ascultă muzică de relaxare pentru eliminarea stress-ului. Muzica ajută la îmbunătățirea calității cărnii”

Pe lângă căutarea purității fondatorului NetEase intrarea NetEase în zona alimentară este o mișcare inteligentă de business. Fermele industrializate sunt tot mai mult un business informațional. Fondatorul NetEase  declară că ei “combină gândirea internet cu agricultura modernă”. Ceea ce inseamnă producție cu genul de detalii și precizie implicate în dezvoltarea de sofware

17

– un nivel de control pentru fiecare variabilă microscopică din cadrul procesului ca de exemplu nivelul de stres al porcilor.

Autorul articolului dă exemplul companiei Pig Improvement Corporation care “ valorifică genetica computațională și biotehnologii ultramoderne pentru a “proiecta” porci adaptați metodelor de creștere industrială. Creșterea gradului de automatizare în agricultură a dus la standardizarea fizică a porcilor, la fel ca și în cazul legumelor și fructelor. Dacă înainte fermierii chinezi creșteau sute de varietăți de porci cu diferite dimensiuni și atribute, în fermele de creștere industrială se folosește un singur tip de porc: hibridul DLY (foarte popular în China) și care este o încrucișare între speciile Duroc, Landrace și Yorkshire…combinat cu controlul genetic, hrănirea automatizată și sistemele de alimentare cu apă, porcii au timpi stricți pentru exerciții fizice și sunt crescuți la dimensiuni precise.”

“Toate acestea au însă și efecte neașteptate. Pentru a optimiza complet și efectiv este nevoie să poți cuantifica toate variabilele Dar, într-o lume nesigură irațională, nimic nu poate fi garantat. Sistemul agriculturii industriale încearcă să elimine permanent incertitudinile. Odată cu răspândirea Febrei Porcine Africane (FPA) a devenit clar că optimizarea încercată în cadrul creșterii industriale a porcilor a creat un sistem complex cu consecințe neanticipate. Controlul total s-a dovedit o iluzie.”

Interesantă este și legătura pe care autorul o face cu actuala pandemie de Covid-19: “apariția de boli umane noi, cum este Covid-19 – așa numitele boli “zoonotice” care trec de la animale la om – coincide cu era noastră modernă de optimizări, agricultură industrializată și pe cale de consecință, pierderea habitatului sălbatic.

Mai departe citează un studiu din 2014 în legatură cu bolile zoonotice în care se estima că “ 60% dintre toate bolile acum emergente sunt zoonotice (au origini animale) și 80% din patogenii noi provin din țările producătoare de porci – așa cum este și China.”

DOSAR

TUDOR GEORGESCU, PROMATERIS: "Avem în plan construcţia unei noi fabrici care ne va permite să ne dublăm capacitatea de producţie" Andrei Iacomi Ziarul BURSA #Companii / 07 decembrie

"În momentul de faţă realizăm o serie de studii de fezabilitate ca prim pas al dezvoltării de proiecte cu care să aplicăm pentru diverse scheme de finanţare, din fondurile europene" • "Am început de curând să livrăm produsele noastre în supermarketuri din Grecia şi Spania şi ne propunem să

18

ne consolidăm poziţia în aceste pieţe" • "La nivel de diversificare a portofoliului de produse ne interesează să ne dezvoltăm în zona ambalajelor alimentare, precum şi în cea a pungilor de curierat"

Avem în plan construcţia unei noi fabrici care ne va permite să ne dublăm capacitatea de producţie şi diversificarea portofoliului de produse cu impact ecologic redus, ne-a declarat Tudor Georgescu, director general al producătorului de ambalaje din materiale regenerabile şi biodegradabile Promateris, fostă Prodplast, care a avut amabilitatea să ofere un interviu ziarului BURSA despre compania pe care o conduce şi tendinţele din domeniul în care activează societatea.

Domnia sa a punctat că Promateris, companie ce deţine cea mai mare capacitate de producţie din Europa Centrală şi de Est dedicată ambalajelor bio-based compostabile, ocupă poziţia de lider în piaţă, ceea ce implică posibilitatea de a face economii de scală şi de a oferi un raport foarte bun între preţ şi calitate.

"Vom continua să investim în reciclarea industrială a deşeurilor tehnologice din material bioplastic, este o nişă nouă pentru piaţa din România şi se adresează producătorilor care vor să îşi reducă amprenta de carbon în procesul de producţie", ne-a spus directorul producătorului de ambalaje, societate care a trecut recent printr-un proces de rebranding, din nevoia de a-şi alinia întreaga identitate cu activitatea de producţie.

Reporter: Care a fost principalul motiv pentru care, recent, compania a realizat un proces amplu de rebranding? Puteţi detalia?

Tudor Georgescu: În ultimii ani, focusul companiei Promateris a fost să evolueze de la un jucător local la un jucător regional reputat şi de încredere în materie de packaging sustenabil şi soluţii pentru economia circulară, cu investiţii susţinute în zona de management al deşeurilor. Tranziţia de la plastic la bio-plastic a fost firească.

Procesul de rebranding a fost iarăşi firesc, necesar, pentru a alinia întreaga identitate a companiei cu activitatea de producţie. Am investit în echipamente de ultimă generaţie pentru producţia de materiale sustenabile şi acum deţinem cea mai mare capacitate de producţie din Europa Centrală şi de Est dedicată ambalajelor bio-based compostabile.

Producţia de plastic a fost înlocuită cu cea de bio-based, la momentul actual, aceasta reprezintă peste 75% din întreaga producţie. Restul de 25% este reprezentat de granule pentru producţia de cabluri electrice.

19

Reporter: Cum v-a afectat activitatea pandemia de Covid-19?

Tudor Georgescu: Pandemia provocată de Covid-19, deşi a venit cu multe necunoscute, ne-a permis să avem un final de an bun. Am reuşit să ne atingem obiectivele investiţionale, ceea ce ne dă încredere să continuăm în aceeaşi direcţie şi să pregătim investiţii viitoare în aceeaşi direcţie.

Reporter: Ce v-a determinat să faceţi transformarea către nişa de ambalaje eco?

Tudor Georgescu: Au fost mai mulţi factori care au dus la această tranziţie, printre care aş enumera: nevoia de a ne adapta la contextul climatic global şi la reglementările UE în ceea ce priveşte industria ambalajelor, nevoia de supravieţuire şi de reinventare a unui business cu o experienţă de peste 60 de ani în industrie, nevoia de a crea valoare adăugată, dar şi responsabilitatea faţă de generaţiile următoare.

Reporter: Activaţi într-un domeniu în care, de obicei, diferenţierea se face greu, principalul criteriu de achiziţie fiind preţul. Cum reuşiţi să vă impuneţi în piaţă?

Tudor Georgescu: Know how-ul şi competenţa sunt valori de bază ale companiei noastre, şi nu sunt simple promisiuni, ci ne ghidează în activitatea noastră de zi cu zi. Punem mare accent pe calitate şi nu facem compromisuri în activitatea noastră. Cred că acesta este principalul diferenţiator, iar clienţii noştri sunt conştienţi că oferim produse de o calitate superioară în comparaţie cu majoritatea produselor de pe piaţă din acest segment. În plus, noi suntem într-o poziţie de lider, ceea ce implică posibilitatea de a face economii de scală şi de oferi un ratio foarte bun între preţ şi calitate.

Reporter: Ce investiţii aţi făcut în ultimii trei - cinci ani şi la ce sumă s-au ridicat acestea? Care au fost sursele de finanţare?

Tudor Georgescu: Am investit peste zece milioane de euro în fabrica noastră de la Buftea. Am realizat această investiţie pe toate planurile: în hale de producţie, echipamente de ultimă generaţie, în laboratoare pentru R&D şi testarea calităţii, dar şi în training-ul echipelor, atât a celor de management, cât şi a celor responsabile de producţie. Sursele de finanţare au fost multiple: reinvestirea profitului, împrumuturi bancare, granturi nerambursabile. Spre exemplu, în prezent avem în derulare proiectul Green Europe, sprijinit de granturile norvegiene, printr-un program de finanţare pentru afaceri destinat IMM-urilor. Acesta are scopul de a achiziţiona echipamente de ultimă generaţie în vederea diversificării portofoliului de produse sustenabile, inclusiv dezvoltarea unui brand de ambalaje biodegradabile marin.

20

Reporter: Intenţionaţi să atrageţi finanţări prin schemele de ajutor de stat puse la dispoziţie de Guvern? Dar din fonduri europene?

Tudor Georgescu: La începutul anului am obţinut o finanţare prin programul IMM Invest, iar în momentul de faţă suntem în etapa de implementare a acestuia. Am obţinut fonduri în vederea realizării unor upgrade-uri la echipamentele existente, dar şi în vederea achiziţionării unui nou utilaj pentru producţia mănuşilor de unică folosinţă compostabile, realizate din surse regenerabile. În ceea ce priveşte fondurile europene, în momentul de faţă realizăm o serie de studii de fezabilitate ca prim pas al dezvoltării de proiecte cu care să aplicăm pentru diverse scheme de finanţare.

Reporter: Multe firme, din diverse sectoare, reclamă lipsa forţei de muncă calificate. De unde îşi recrutează Promateris personalul şi cum reuşeşte să îl reţină?

Tudor Georgescu: Dacă în trecut ne-am confruntat cu situaţii dificile în a identifica personal calificat cu care să putem lucra, în prezent lucrurile s-au mai schimbat. Avem o echipă de aproximativ 120 de angajaţi, de la persoane cu studii de doctorat la persoane care provin din medii defavorizate. Ne mândrim să avem un departament de cercetare format preponderent din femei. De fapt, aproape 50% dintre angajaţi sunt femei, ceea ce nu e un lucru foarte des întâlnit, având în vedere că discutăm de producţie industrială. Am avut o preocupare specială în achiziţia de utilaje sigure şi care pot fi manevrate şi de către femei. De asemenea, avem un grad de retenţie al angajaţilor destul de ridicat, în special în poziţiile cheie sau în echipa de producţie, ceea ce face problema recrutării mai puţin complicată în cazul nostru. Suntem atenţi în a oferi condiţii de lucru bune pentru angajaţii noştri şi investim constant în dezvoltarea lor. Cred că aceste lucruri contribuie la creşterea gradului de retenţie al angajaţilor.

Reporter: Care sunt tendinţele sectorului în care activaţi şi cum aveţi de gând să vă adaptaţi? Aveţi planuri de a accesa noi pieţe sau de diversificare a activităţii?

Tudor Georgescu: Industria în care activăm noi este în creştere, atât datorită interesului crescut din partea publicului, cât şi datorită schimbărilor de legislaţie care încurajează dezvoltarea şi înlocuirea ambalajelor convenţionale din plastic cu unele cu impact de mediu redus.

Referitor la accesarea noilor pieţe, am început de curând să livrăm produsele noastre în supermarketuri din Grecia şi Spania şi ne propunem să ne consolidăm poziţia în aceste pieţe. De asemenea, avem în plan consolidarea mai multor parteneriate strategice pe care le-am încheiat în vederea

21

exportării produselor noastre, printre care şi cu BioBag pentru pieţele scandinave.

Referitor la diversificarea portofoliului, ne adaptăm rapid nevoilor contextului actual şi în curând vom începe producţia locală a mănuşilor compostabile realizate în fabrica noastră de la Buftea. Avem în plan ca în viitor să realizăm şi pungi de curierat, dar şi ambalaje bio-based şi compostabile pentru alimente.

Reporter: Ce planuri aveţi pentru extinderea capacităţilor de producţie şi, implicit, a afacerilor?

Tudor Georgescu: Avem în plan construcţia unei noi fabrici care ne va permite să ne dublăm capacitatea de producţie şi diversificarea portofoliului de produse cu impact ecologic redus. Vom începe construcţia acestei fabrici în 2021 şi avem în plan să o finalizăm până în 2023.

De asemenea, am investit şi vom continua să investim în reciclarea industrială a deşeurilor tehnologice din material bioplastic, este o nişă nouă pentru piaţa din România şi se adresează producătorilor care vor să îşi reducă amprenta de carbon în procesul de producţie.

La nivel de diversificare a portofoliului de produse ne interesează să ne dezvoltăm în zona ambalajelor alimentare, precum şi în cea a pungilor de curierat. Ne uităm cu interes şi la achiziţii de companii producătoare de ambalaje sustenabile din hârtie.

Reporter: Majorarea capitalului prin creanţe în valoare totală de 13,1 milioane de lei ar urma să ducă la diluarea participaţiei unor alte societăţi acţionare la Promateris, firme controlate de altfel majoritar de familia dumneavoastră. SIF Moldova şi acţionarii SIF-ului şi-ar vedea de exemplu diminuată participaţia pe care o au indirect la Promateris prin NORD. Cum comentaţi această situaţie?

Tudor Georgescu: Scopul principal al echipei de management este acela de a creşte compania printr-o gestionare corectă a resurselor şi prin investiţii cu potenţial crescut în momente cheie. Având în vedere planurile noastre de expansiune expuse mai sus, şi contextul pandemiei Covid-19, compania a avut nevoie de capital pentru a putea susţine creşterea în acest moment cheie. Hotărârea de majorare a capitalului social a fost votată cu un procent de 99,96%. Un singur acţionar a votat împotrivă, deţinând un procent de 0,04% din capitalul social. Am adresat această chestiune mai pe larg într-un articol publicat anterior.

22

Reporter: Vă mulţumesc!

* * *

Consumul de avocado a atins un nivel record, în perioada pandemiei de coronavirus Ana Petrescu | astăzi, 13:55

Sursa foto: Avocado World Facebook

Consumul de avocado în Europa şi Statele Unite a a atins un nivel record, după o scurtă scădere la începutul pandemiei de coronavirus, precizează directorul Organizaţiei Mondiale de Avocado (WAO) Xavier Equihua, potrivit Bloomberg.

„Consumul a depăşit orice aşteptări. Oamenii vor să mănânce sănătos. Noul lux post pandemie va fi mâncarea sănătoasă şi starea bună de sănătate. Până şi industria modei susţine acest lucru”, a afirmat Xavier Equihua într-un interviu acordat Bloomberg.

Cererea pentru acest fruct a accelerat pe măsură ce tot mai mulţi consumatori iau masa acasă. Avocado nu mai este folosit doar pentru guacamole la petreceri, ci a început să fie utilizat la salate, burrito şi chiar şi pentru un mic dejun care a devenit un fel de clişeu printre hipsteri - pâine prăjită cu avocado. Consumul în Europa ar urma să crească cu 12% în acest an până la un nivel record de 1,48 miliarde livre (circa 671 de milioane de kilograme) iar cererea în SUA va creşte cu 7%, susţine Xavier Equihua, care citează prognozele din industrie.

„Nu doar millennialii consumă avocado. Aceştia au acum copii care la rândul lor mânâncă avocado. De asemenea, Generaţia Z vrea şi ea mâncare sănătoasă. Vom vedea o nouă creştere explozivă în următorii şase sau opt an, când Europa va ajunge din urmă America, cel mai mare consumator mondial, estimează Equihua.

Totodată, senior-analistul la Rabobank International David Magana spune că valoarea importurilor mondiale de avocado a înregistrat, în ultimul deceniu, cea mai mare creştere, printre fructele principale de consum. Cererea globală

23

pentru Hass, cea mai populară varietate de avocado, va creşte cu 5% pe an până în anul 2025 şi va depăşi 8 miliarde de dolari la nivel global, conform prognozelor asociaţiei Hass Avocado Board.

Din fericire pentru consumatori, recoltele consistente din Mexic şi California, cei mai importanţi furnizori pe piaţa americană, au dus la scăderea preţurilor în acest an, după ce în 2019 problemele de aprovizionare au generat preţuri la un nivel record, a adăugat Magana.

Între 2010 şi 2018 producţia mondială a crescut de la 2,87 milioane tone până la 6,4 milioane tone, iar suprafaţa cultivată aproape s-a triplat, potrivit datele Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), care exclud Chile, un important producător.

Xavier Equihua consideră că preţurile reduse ar putea stimula şi mai mult cererea, iar în cazul pieţei americane mai există loc de creştere. În medie, un american consumă opt livre de avocado pe an (aproximativ 3,6 kilograme), comparativ cu 20 de livre în cazul unui mexican.

Una dintre principalele provocări pentru industrie rămâne ca aprovizionarea să fie în pas cu cererea, pentru a evita creşteri bruşte de preţ, cât şi adresarea problemei privind Mexic care recurge la despădurire pentru a extinde producţia de avocadă, a mai afirmat Xavier Equihua.

„Abia am început să accesăm piaţa în Europa, China, alte părţi din Asia şi Sud-Estul Asiei. India a început să exploreze consumul de avocado şi pe baza populaţiei din acele zone, expansiunea şi cererea au oportunităţi uriaşe de creştere”, precizează Steve Barnard, director general la Mission Produce Inc., cel mai mare furnizor mondial de avocado, care are propriile utilaje de ambalare cât şi culturi proprii de avocado.

Pentru a putea furniza de avocado pe întreaga perioadă a anului, această companie din California a început să investească în ţări precum Guatemala şi Peru.

„Europa oferă o oportunitate uriaşă şi acesta este unul din motivele pentru care suntem în Guatemala pentru a ne putea susţine extinderea”, a mai spus Barnard.

Steve Barnard mai spune că în China şi SUA va creşte consumul de avocado.

„Consumatorii chinezi sunt foarte atraşi de beneficiile pentru sănătate ale fructului. Acum China se gândeşte să folosească avocado pentru smoothie şi ca ingredient pentru mâncarea bebeluşilor, în timp ce Statele Unite se gândesc la avocado pe pâine prăjită şi guacamole, astfel încât pe măsură ce

24

ţările încep să aibă acces şi se familiarizează cu fructul, consumul va continua să crească”, a concluzionat Barnard.

* * *

04 – 06 decembrie 2020 – Ce vinuri bem în acest weekend, 3 vinuri pentru 3 seri. Recomandările lui Cătălin Păduraru, Preşedintele VINARIUM International Wine Contest Catalin Paduraru 05.12.2020,

În 1935, Romulus Odobeştianu publica cartea „Problema viei şi a vinului – Consideraţiuni asupra vini-viticulturii mondiale şi româneşti” (Inst. de Arte Grafice „Bucovina” I.E. Torouţiu)

Deşi îndeplinea şi funcţia de inspector general în Ministerul Agriculturii, autorul - doctor în drept şi inginer agronom – nu ezita să sancţioneze ineficienţa colegilor din administraţie sau inactivitatea mai marilor din politică.

„Astăzi, viticultura [...], prin rolul şi capitalul ce le reprezintă, este intrată în patrimoniul naţional al fiecărei ţări, a cărei conducere o au oamenii politici. Podgoria constituie în statele viticole un factor preponderent şi joacă în viaţa lor, un rol de prim ordin economic, politic, social şi fiscal.

[...] în arta de a guverna [...] oricîte ori este vorba de marile probleme ce interesează însăşi naţiunea – aşa după cum este cazul viticulturii - inactivitatea şi prejudecăţile trebuie să dispară odată cu teoriile învechite [...]

Părăsind textele cu interpretările ce nu mai cadrează cu timpurile de astăzi, aceştia (oamenii politici, n.n.) trebuie să treacă, cu toată energia, spre binele patriei lor, în domeniul practic şi realist, singurul capabil să aducă rezolvarea complectă a problemei ce se pune”.

Pentru a nu rămâne în suspans, Odobeşteanu nu se plângea de starea „producţiunii” ci, măsura cu amărăciune slaba strategie de piaţă şi comunicarea.

Lucrurile nu s-au schimbat foarte mult în cei 85 de ani.

Doar că nu avem cum „scăpa de această situaţiune fără să se cunoască şi să se înţeleagă profund cauzele” şi fără ca „problema să fie atacată curajos în întregul ei”.

25

Foarte mulţi dintre cei care sunt plătiţi prin taxe şi impozite de către noi, nu înţeleg nici măcar enunţul problemelor, astfel încât de „rezolvări” nici nu poate fi vorba.

Cu toate acestea, exact aceste exemplare ne privesc de sus şi sunt intrigate de lipsa recunoştinţei colective pentru „binele” pe care ni-l fac (ştiţi că toţi politrucii şi „taie frunză” din administraţie sunt convinşi că ei „dau”).

Cum să le explici că, la vin, o măsură de sprijin „la hectar” (şi nu într-un fond destinat consolidării pieţei) este anacronică, ante... Odobeştianu?!... iar noi suntem în secolul XXI…

Amânăm dezbaterea pe teme de politici economice şi ne întoarcem la vinurile noastre. Cel puţin deocamdată... e mai cu folos.

1. Marisco Wineyards, The King’s Wrath - Pinot Noir 2017

Sunt, cât de cât, „vinovat” pentru prezenţa pe piaţa românească a acestei case de vinuri.

Zic „cât de cât” pentru că entuziasmul meu de a recomanda vinurile unui operator serios de la noi venea doar din admiraţia faţă de Sauvignon Blanc.

Ştiam că Pinot Noir-ul neozeelandez este „altfel”, dar nu m-am gândit niciodată că ar putea fi „furios” (wrath, engl.).

Până la urmă, iubitorii de Pinot Noir cred că trebuie să aibă curajul (obligaţia?) de a se confrunta cu extremele stilistice ale soiului. Sigur, stilul nu poate fi desprins de datul natural, de terroir.

Culmea e că începutul descrierii vinului este... finalul (!) în care ne răsfăţăm cu condimente puternice, ciocolată cu ardei iute, plăcute înţepături acide.

26

Încadrate de rama de stejar puţin prăjit, găsim roşcove, cireşe şi faimosul (şi tipicul) „forest floor”. Relaţia diplomatică pe care o am cu acest soi s-ar putea transforma în prietenie datorită acestui Pinot Noir din Seria Regală, semnat Brent Harris winemaker-proprietar.

Îl găsiti în magazinele VINEXPERT şi pe www.vinexpert.ro.

2. Frescobaldi, Nipozzano – Chianti Rufina Riserva 2016

Parmafood a importat multe vinuri pentru un business onest (foarte, foarte important) şi o serie bună de vinuri eveniment.

Nu cred că este o întâmplare că Parmafood a câştigat Premiul al II-lea la categoria „Furnizorul anului” în cadrul HORECA AWARDS 2020.

Unul din vinurile de satisfacţie gustativă este şi acest 2016 care pare pus în sticlă... ieri!

Ce forţă s-a găsit în Sangiovese şi ce inspiraţi au fost italienii să-l „extragă” din zona „populară” şi să-i încerce puterile în Denominazione di Origine Controllata e Garantita DOCG (...- acel G care, deocamdată, lipseşte la noi).

Buuuun. Deschidem butelia. Punem în decantor. Lăsăm măcar 30-40 minute la aerat. Degustăm. Rubiniu. Nas - rodie, „porumbele” taninoase (care se

27

regăsesc şi în gust). Astringent plăcut, cu un final lung flancat de agrişe şi măceşe, note terţiare (piele).

Mă pot gândi că Peccorino a apărut ca o nevoie de a acorda companie vinurilor toscane.

Pe www.parmashop.ro îl găsiţi aici.

3. Domeniile Sâmbureşti, Château Valvis - Fetească Neagră 2017

Oricât te-ai „plimba” gustativ prin străinătăţuri, nu ştiu cum se face, dar Feteasca Neagră îţi arată că nicăieri nu-i mai bine ca acasă.

Am degustat zeci de mii de vinuri, cunosc chimia lor, procesele de obţinere. Nu pot fi păcălit uşor. „Dulceţa” capătă o altă dimensiune la Feteasca Neagră – în absenţa zaharurior reziduale.

E dulceaţa din zâmbetul unei codane, dulceaţa mării sărate (!) la răsărit, dulceaţa premiului obţinut cu trudă.

28

Mi-aş dori să am o piatră preţioasă de culoarea acestui vin, cred că s-ar face bani dintr-un parfum bărbătesc care să-i surprindă aroma şi aş putea scrie câteva zeci de pagini cu reţete potrivite lui.

Până s-ar concretiza cele de mai sus, vă invit la un vin pur românesc, bine clădit, cu tălpile bine aşezate în pământ, cu glas clar şi armonios. Să fim sănătoşi!

Pe www.finestore.ro îl găsiţi aici.

Dacă vă simţiţi bine în preajma vinului, vă fac o invitaţie: urmăriţi emisiunea „Fraţi de Viţă” de pe TVR2. Sâmbăta de la 17:00 şi duminica, în reluare, de la 12:00. Bineînţeles, cu... un pahar de vin în mână!

Arhiva emisiunilor „Fraţi de Viţă” pe TVRPlus.

Lista vinurilor medaliate la VINARIUM 2020 o găsiţi aici.

* * *

Suntem la jumatatea drumului in ceea ce priveste racordarea Romaniei la apa si canalizare. Cat mai avem de asteptat pana sa atingem standardul European? Augustin Boer 04.12.2020

Gradul de dezvoltare al unei societati este dat in principal de accesul la utilitatile de baza cum ar fi apa si canalizarea, electricitatea si gazele. In ultimii ani au fost numeroase dezbateri in mass-media privind nivelul redus al accesul la servicii de apa si apa uzata in Romania fara insa a se face o analiza profunda a masurilor intrepinse si a motivelor care au dus la aceasta situatie.

Inainte de aderarea la Uniunea Europeana, sectorul de apa si apa uzata era foarte fragmentat, iar proiectele de investitii vizau în special orasele mari. Doar 32 de municipalitati (cu mai mult de 100.000 de locuitori fiecare) au beneficiat de programe de investitii pentru reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata intre anii 1990 si 2007. La momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, gradul de conectare la servicii de apa era in jur de 53% iar la servicii de canalizare de 43%.

29

In ultimii 15 ani, am asistat la o reorganizare a sectorul de apa si apa uzata din Romania.

Sectorul de apa si apa uzata a fost reorganizat prin procesul de regionalizare care a inceput în 2007 ca parte a strategiei Programulului Operational Sectorial Mediu (POS). Procesul de regionalizare a constat in concentrarea functionarii serviciilor prestate unui grup de autoritati locale dintr-o arie geografica definita in cadrul unui bazin hidrografic si / sau in cadrul granitelor administrative (municipii, judet). Regionalizarea serviciilor a avut ca scop asigurarea faptului ca 2.600 de localitati cu peste 2.000 de locuitori indeplinesc obiectivele de performanta stabilite in POS Mediu, prin concentrarea gestionarii serviciilor de apa si apa uzata in aproximativ 40 de operatori puternici, infiintati si dezvoltati prin fuziunea operatorilor locali in Operatori Regionali (OR). Regionalizarea serviciilor de apa a fost planificata pentru a rezolva fragmentarea excesiva a sectorului si a realiza economii de scara. Ca urmare a procesului de regionalizare, au fost infiintati 43 de Operatori Regionali, furnizand apa pentru aproximativ jumatate din populatia tarii.

Pe baza informatiilor furnizate de ANRSC (Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilitati Publice), in Romania, in prezent există 44 de operatori regionali, 2 operatori cu capital mixt (public si privat) la Bucuresti si Ploiesti, respectiv aproximativ 900 de operatori mici/locali ce furnizeaza servicii populatiei (din care majoritatea reprezinta servicii cu personalitate juridica, organizate la nivelul primariilor).

In pofida progreselor inregistrate, suntem la jumatatea drumului in atingerea gradul de conformare de la nivel European.

Romania este inca in urma obiectivelor Tratatului de Aderare la UE privind acoperirea nationala cu servicii de apa si tratarea apelor uzate. In prezent, rata de conectare la servicii de apa este in jur de 70% iar la servicii de canalizare in jur de 53% fiind cele mai scazute dintre tarile UE - atat pentru apa potabila, cat si pentru canalizare. Diferenţele dintre zonele urbane şi cele rurale din România sunt uriaşe: în timp ce municipalităţile mai mari se apropie de respectarea standardelor UE, comunităţile mai mici (în special în zonele rurale) înregistrează o întârziere considerabilă. Care sunt insa motivele unui astfel de progres lent?

In ultimii 20 de ani au fost realizate investitii de aproximativ 7 miliarde de euro în infrastructura de apă şi canalizare

Gradul scazut de conectare poate fi insa explicat prin proportia mare si densitatea foarte scazuta a populatiei rurale comparativ cu restul tarilor

30

europene (in Romania conectare unei gospodarii din zona rurala costa mult mai mult datorita distantelor mari intre proprietati).

Un alt motiv pentru rata scazuta a conectarii este refuzul populatiei de a se conecta la servicii centralizate de apa si canalizare, in special in mediul rural. Exista numeroase cazuri in care exista acces centralizat la serviciile de canalizare (infrastructura exista), dar oamenii refuza sa se conecteze la servicii, invocand probleme de suportabilitate (lipsa resurselor financiare pentru finantarea racordarilor si plata facturilor) sau lipsa facilitatilor in case (ex. nu au baie, etc.). Chiar daca obligativitatea conectarii la sistemele centralizate, cand infrastructura exista, a fost introdusa prin modificarile aduse Legii 241/2006 (Legea serviciului de alimentare cu apa si canalizare) incepand din 2015, impactul asupra ratei de conectare a fost limitat. In aceste conditii, acesti locuitori care au acces la servicii si refuza sa se conecteze, in cifrele statistice apar ca fiind neconectati.

In ultimii 15 ani au existat fonduri numeroase in principal de la Uniunea Europeana pentru investitii in infrastructura de apa si apa uzata pentru care procesul de implementare a fost extrem de dificil si de durata. Spre exemplu, pentru Programul Operational Mediu (POS Mediu) implementat in perioada 2007-2015 si avand o valoare aprobata de finantare de 18,5 miliarde RON (echivalentul a 4,5 miliarde EUR), au fost inregistrate urmatoarele provocari principale:

In cadrul lui au fost 644 contracte de lucrari si de furnizare si 210 contracte de servicii ceea ce a reprezentat o provocare privind managementul acestora;

Procedura de licitatare a fost foarte dificila si provocatoare, generand numeroase probleme si intarzieri. Principalul criteriu utilizat pentru atribuirea contractelor a fost cel mai mic pret, ceea ce a creat probleme de calitate a lucrarilor in timpul fazei de implementare. Perioada medie de licitare a unui contract de lucrari a fost de 295 de zile (in principal datorita contestatiilor) ceea ce a intarziat procesul de implementare.

Faza de constructie a proiectelor a fost, de asemenea, provocatoare si dificila, ceea ce nu este neobisnuit, avand in vedere numarul mare de contracte. Piata constructiilor a avut momente cand a fost coplesita de numarul mare de contracte care trebuiau implementate in paralel, ducand la intarzieri in implementare si la tensiuni intre operatorii si companiile de constructii. Datorita acestui lucrru, in medie, perioada de la semnarea contractului de lucrari pana la finalizare a fost de 1.133 de zile.

31

Din cauza intarzierilor in implementare in fazele de constructie, unele contracte nu au fost finalizate in perioada de programare 2007-2013 si au trebuit sa fie mutate (fazate) pentru finantare in noua perioada de programare (2014-2020). Valoarea totala a contractelor fazate a fost de 2,3 miliarde RON (echivalentul a 0,5 miliarde EUR).

Toate acestea au dus la intarzieri in implementare cu impact pe gradul redus de conectare la servicii.

Ultimele estimari avanseaza suma de 24,5 miliarde de euro pentru ca Romania sa fie la nivelul standardelor Europene.

In cadrul unui proiect de asistenta tehnica coordonat de BERD (Proiectul PISSA), a fost calculat costul total pentru conformarea cu directivele UE privind apa si apa uzata in jurul sumei de 22,2 miliarde EUR dintre care o suma de 9 miliarde EUR in ceea ce priveste furnizarea apei si 13,2 miliarde EUR pentru colectarea si epurarea apelor uzate. La acestea se mai adauga costuri de reinvestitii pentru infrastructura construita in ultimii 20 de ani (inlocuiri, reinvestitii, etc.) de 2,3 miliarde de euro ducand nevoia totala de investitii la 24,5 miliarde de euro. In cat timp se poate implementa aceasta suma? Greu de zis, deoarece exista o serie de limitari…

Resursele financiare actuale disponibile sunt importante si in prezent sunt numeroase proiecte in pregatire si implementare. Spre exemplu, sub umbrela Proiectului Operational Infrastructura Mare (POIM) sunt in pregatire studii de fezabilitate pentru proiecte de investitii pentru a fi supuse spre aprobare Comisiei Europene de aproximativ 10 miliarde de euro (o parte dintre ele sunt aprobate deja si in implementare).

50% din banii necesari sunt disponibili prin programe Europene, considerand o absorbtie de 100%

O evaluare generala arata ca au fost identificati ca fiind disponibili in prezent la nivel national aproximativ 7 miliarde EUR, in special in fondul POIM 2014-2020, PNDL I si II, si PNDR 2014-2020. Alte granturi UE vor fi, probabil, disponibile in urmatoarea perioada de programare 2021-2027, estimata in prezent la 3 miliarde EUR. Deci, deficitul de finantare ramas este de aproximativ 12 miliarde EUR care probabil va trebuie sa fie fie finantat de la bugetul de stat, fie impins mai departe pentru urmatoarele perioade de programare ale UE dupa 2027.

O parte din acest deficit de finantare poate fi acoperit si de catre operatorii de apa si apa uzata din veniturile obtinute din tarife. In ultimii ani insa, nivelul investitiilor realizate de catre cei 43 de operatori regionali din

32

veniturii proprii (tarife) a fost relativ redus in jur de 40-50 milioane de euro pe an. Pentru a creste aceste sume, ar trebui crecute tarifele la servicii de apa si apa uzata, ceea ce duce la alte discutii privind suportabilitatea consumatorilor.

 Sunt tarifele la serviciile de apa prea mari?

In prezent toata lumea de la clienti la autoritati locale si politicieni mentioneaza ca tarifele la apa si apa uzata sunt ridicate fara insa a avea nici o baza stiintifica de analiza. In literatura de specialitate, capacitatea de plata a populatiei este masurata folosind indicele de suportabilitate care reprezinta procentul din venitul unei gospodarii (familii) platit pentru factura de apa si apa uzata.

Conform exercitiului national de benchmarking realizat anual de catre cei 43 de operatori regionali, in 2019, o gospodarie (familie) medie din Romania a platit in jur de 1,9% din veniturile ei pentru factura de apa si apa uzata. O fi mult, o fi putin? Din nou apelam la legislatie si la literatura de specialitate…. Un nivel minim pentru acest indicator de suportabilitate a fost agreat de catre Romania cu Comisia Europeana ca parte a programului POIM si care a fost apoi legiferat prin aprobarea „Metodologiei de Analiza Cost-Beneficiu pentru investitiile in infrastructura de apa” aprobata prin Hotararea 677/2017. In acest document se mentioneaza ca, pentru regiuni in care se implementeaza investitii in infrastructura de apa si apa uzata, tariful va fi ajustat astfel incat factura media la apa si apa uzata sa fie minim 2,5% din venitul mediu al gospodariei.

O comparitie simpla intre nivelul actual al indicelui de suportabilitate si cerinta minima arata ca tarifele sunt la nivele mai reduse decat ar trebui. In concluzie, pe de-o parte ne plangem ca nu avem infrastructura, dar pe de alta parte platim mai putin pentru servicii decat am agreat si ar fi sustenabil. Spre exemplu, daca toti operatorii regionali ar practica un tarif care sa duca nota de plata la un procent de 2,5% din venitul mediu al gospodariei, s-ar genera anual in plus peste 200 de milioane de euro care ar putea finanta investitii in infrastructura si care reprezinta un potential irosit. De ce sa asteptam bani doar de la UE si bugetul de stat pentru investitii, de ce sa nu contribuim si noi prin tarife la ele?

In cat timp vom reusi sa conectam pe toata lumea?

Chiar daca am avea toti banii pentru investitii, avem insa alta problema: nu vom reusi sa ii cheltuim foarte repede… Daca ne intoarcem la experienta perioadei de programare 2007-2013, am vazut ca am reusit sa implementam

33

in infrastructura de apa si apa uzata in medie 0,5 miliarde de euro pe an cu un maxim de 1,2 miliarde de euro in anul 2015.

Daca aplicam experienta trecuta, pentru nevoia de investitii de 22 de miliarde de euro, am avea nevoie intre 20-40 de ani sa reusim sa implementam toate investitiile. Si asta nu tine neaparat de capacitatea operatorilor si autoritatilor centrale si locale de la implementa investitii deoarece si capacitatea pietei de constructii din Romania este de asemenea limitata; toate eforturile depuse pentru a spori capacitatea sectorului de apa de a pregati si finanta investitii putând fi zădărnicite de incapacitatea industriei de a construi. Sectorul constructiilor din Romania a crescut usor ca valoare in ultimii ani, in timp ce in termeni fizici a scazut.

Orice plan suplimentar de crestere a investitiilor in sectorul de apa ar trebui sa vizeze atractivitatea sectorului pentru contractori (ceea ce inseamna conditii mai bune, aprobari mai usoare, chiar si costuri putin mai mari) pentru a fi competitivi pe piata constructiilor ceea ce este dificil tinand cont ca concurezi cu piata imobiliara si piata de drumuri si autostrazi.

Putem conchide ca va mai dura cel putin 15-20 de ani pana vom ajunge cu grade de conectare la apa si apa uzata apropiate de 100% la nivel national.

La nivel urban, gradul de conectare la servicii este apropiat de 100% ceea ce oferta conditii de dezvoltare economica in contextul in care tendinta este ca populatie din zona rurala sa se mute spre zona urbana (urbanizare). O parte din probleme s-ar putea sa se rezolve de la sine, in sensul ca in 15-20 de ani numeroase sate din Romania vor disparea pur si simplu datorita depopularii.Pe termen mediu si lung, operarea locala a serviciilor la nivel rural probabil se va dovedi nefezabila si va fi nevoie de întărirea politicii de regionalizare şi continuarea consolidării serviciilor regionale, acesta putand fi considerat mecanismul cel mai fiabil de furnizare a serviciilor de apă în aglomerările mai mici şi de accelerare a conformării cu standardele UE.

Un alt aspect important este că România trebuie să îşi dubleze sau tripleze capacitatea sa de investiţii în perioada următoare, ceea ce reprezintă o mare provocare din punct de vedere financiar, economic şi administrativ. Acest lucru creşte nevoia de reforme semnificative şi eficienţă sporită în sector, pentru a crea un mediu favorabil investiţiilor, pentru a accelera absorbţia fondurilor UE şi a reduce la minimum costurile de conformare şi inevitabilul infringement.

Augustin Boer are mai mult de 20 ani de experienţă în calitate de consultant financiar şi institutional in Romania în special în sectorul serviciilor publice (apă şi canalizare, termoficare, managementul deşeurilor solide, transport

34

local etc), avand si o vastă experienţă internaţională în proiecte finanţate de BERD, BEI, Banca Mondială, Uniunea Europeană, KfW şi USAID in Moldova, Republica Kârgză, Albania, Bulgaria, Azerbaijan, Armenia, Kazakhstan, Tajikistan, Iordania, Turcia, Cipru, Mongolia, Mauritius si Muntenegru. BDO a fost implicat in ultimii 25 de ani în majoritatea proiectele majore din sectorul de apa si apa uzata din România.

Pentru o privire si mai in amanunt asupra acestui subiect, accesati www.bdo.ro/rethink

Redescoperirea satului românesc, în călătorii culinare prin Muntenia şi Oltenia FOTO VIDEO 5 decembrie 2020, 21:53 de Daciana Mitrache

Turism gastronomic la Muscel de Argeş - eveniment marca Muntenia Brunch Foto Gate to Romania - credit Cris Voinea Mâncărurile tradiţionale din zona Munteniei şi a Olteniei submontane sunt asezonate cu dansuri populare, cu tradiţii locale şi cu istoria unor locuri rurale de poveste.

Bulz şi carne la garniţă, dar şi mâncare de pui cu gutui. Sunt bucate care se pot regăsi la aceeaşi masă din zona Munteniei şi Olteniei de sub munte. Ceva rustic şi, în acelaşi timp, ceva ce se poate comanda şi într-un restaurant fusion. Acestea sunt ingredientele care fac din evenimentul „Oltenia şi Muntenia Brunch“ o atracţie turistică, chiar şi în vremea pandemiei. Bucătăria românească, locală şi regională, vorbeşte despre istoria comunităţii, despre cultura seculară şi, de ce nu, despre statornicia şi inteligenţa nativă a oamenilor. Tradiţiile culinare, născute din bogăţia ogrăzilor şi din roadele fiecărui sezon, sunt duse astăzi mai departe şi sunt prezentate noilor generaţii.

GALERIE FOTO CU BRUNCH-URILE DIN OLTENIA ŞI MUNTENIA https://adevarul.ro/locale/ramnicu-valcea/redescoperirea-satului-romanesc-

35

calatorii-culinare-oltenia-muntenia-7_5fca0e5b5163ec42718a1f07/index.html

Prilej de a explora bucătăriile locale şi de a descoperi poveştile unor regiuni istorice, brunch-urile au luat locul ospeţelor de altădată. Un astfel de eveniment este şi „Oltenia şi Muntenia Brunch“, parte a proiectului „Gusturi redescoperite – peisajul gastronomic din Oltenia şi Muntenia“, derulat de „Gate to Romania“ şi cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Turism gastronomic: Brunch la Voineasa (Sursa FB Descoperă Voineasa):

https://adevarul.ro/locale/ramnicu-valcea/redescoperirea-satului-romanesc-calatorii-culinare-muntenia-oltenia-foto-1_5fca04f25163ec427189db9f/index.html

Partener regional al Asociaţiei MyTransylvania, „Gate to Romania“ este un proiect de antreprenoriat social care se angajează să sprijine dezvoltarea comunităţilor din cele două regiuni, Muntenia şi Oltenia, prin redescoperirea valorilor locale şi prin turism. Astfel, invitaţii la brunch au avut ocazia să deguste numeroase feluri de mâncare, toate preparate de comunităţile locale, după reţete tradiţionale, într-un adevărat festival al simţurilor, culorilor şi poveştilor. Un pretext pentru a descoperi satul românesc Gabriela Solomon, organizatoarea evenimentului şi fondatoarea „Gate to Romania“, a fost ghidul nostru în periplul gastronomic din sudul României. „Partenerii noştri de la Asociaţia MyTransylvania au gândit brunch-ul ca pe o experienţă completă de redescoperire a satului românesc, mai ales pentru familii, acum aproape 13 ani. Noi i-am ajutat să ducă acest concept dincolo de munţi şi să devină Oltenia Brunch şi Muntenia Brunch. A început ca o încercare de a revitaliza şi promova satele săseşti şi acum este o modalitate de a petrece timp de calitate alături de alţi turişti în aproape toată ţara.“ Gabriela Solomon de la „Gate to Romania” organizatoarea „Oltenia şi Muntenia Brunch” - la unul din evenimentele de gastronomie

36

Foto Alex Petrescu Poate că alegerea englezismului „brunch“, în detrimentul mult mai familiarului „prânz“, este o curiozitate pentru mulţi. Există o explicaţie pertinentă, spune Gabriela: „Brunch este un termen anglo-saxon ce defineşte un mic dejun târziu, luat în jur de ora 11.00, care se transformă în prânz. Pe aceeaşi masă, se găseşte un bufet de diverse preparate reci şi calde.Aceasta este definiţia termenului, pe care Asociaţia MyTransylvania a luat-o, a combinat-o cu practicile săseşti de într-ajutorare din vecinătăţi şi a transformat-o într-un produs turistic.

Prin urmare, brunch înseamnă câteva ore în aer liber, într-un sat neturistic, în care partea de gastronomie e un pretext pentru a face cunoştinţă cu zona şi cu ce are ea de oferit în termeni de cultură, petrecere a timpului liber şi produse locale. Deseori, ne întreabă lumea de ce nu-i zicem prânz. Pentru că începe mai devreme, când unii de-abia şi-au terminat micul dejun. În plus, nu ai doar trei porţii din trei feluri de mâncare, ci ai vreo 16 feluri de mâncare din care poţi să guşti. Nu te obligă nimeni să guşti din toate 16, poţi să guşti doar din cinci, din două ori din nouă“. Un festin la care nu contează doar mâncarea Organizatoarea „Oltenia şi Muntenia Brunch“ explică şi de ce nu a fost catalogat până acum acest gen de întâlnire drept ospăţ sau festin, ca pe timpuri, având în vedere diversitatea de mâncăruri şi opulenţa specifică meselor româneşti. „Cum anul acesta participanţi au fost mai mult românii, i-am mai zis ospăţ sau festin. Diferenţa, din punctul meu de vedere, o face partea culturală, în care participanţii află un pic mai mult despre locul în care mănâncă, cunoscând producători locali, asistând la demonstraţii ale meşterilor din zonă sau la dansurile unei trupe locale, bucurându-se de muzica unui taraf local sau, pur şi simplu, făcând un tur ghidat printr-o parte fermecătoare a satului.“

Turism gastronomic la Nicolae Bălcescu în Vâlcea - eveniment marca Oltenia Brunch

37

Foto Gate to Romania - credit Alexandru Petrescu / Andreea Nedelea Gabriela Solomon a pus şi bazele Fundaţiei Comunitare Vâlcea, pentru a aduna împreună oamenii care vor să creeze oportunităţi locale. Cu gândul acesta a creat „My Secret Romania“, în 2015, care din acest an s-a transformat în „Gate to Romania“. De trei ani organizează întâlnirile gastronomice în Oltenia şi Muntenia. „Ne lăudăm cu multe evenimente. Am fost în Gorj, Dolj, Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Ilfov, Călăraşi, Prahova“, spune organizatoarea. Numai în Vâlcea s-au organizat ospeţe la Buleta – Govora-Sat, la Nicolae Bălcescu – Vatra Park, la Costeşti, la Zătreni, la Vaideeni şi la Voineasa. Ce mănâncă români În fiecare localitate unde sunt organizate astfel de brunch-uri, se pune accentul pe specificul locului, pe cutumele şi poveştile locale. Astfel pot fi descoperite diferenţe culturale nu doar între zonele istorice, cât şi pe teritoriul aceluiaşi judeţ – aşa cum se observă cu uşurinţă şi similitudinile, ce îi leagă pe românii din sudul ţării sau dintr-o zonă anume. „Pentru că am reuşit să batem, spre exemplu, judeţul Vâlcea, de la nord la sud, putem vedea diferenţele şi interferenţele culturale şi gastronomice. În sud, la Zătreni, se face «umplătură» şi am avut, de exemplu, praz umplut. La Voineasa şi Vaideeni avem mâncăruri de munte, precum bulz, balmoş şi pastramă. Peste tot se păstrează carnea la garniţă şi se găteşte folosind ingrediente de sezon.

38

De exemplu, la Costeşti am mâncat o genială mâncare de gutui cu pui. Am întâlnit castravanul cu jintiţă la Muscel, Argeş, iar la Runcu, Gorj, m-a impresionat dovleacul cu lapte şi vanilie“, povesteşte Gabriela. Turism gastronomic la Runcu în Gorj - eveniment marca Oltenia Brunch Foto Gate to Romania - credit Denisa Olaru Evenimentele culinare organizate de „Gate to Romania“ au avut mare succes. Înainte de pandemie, sute de clienţi fideli se perindau prin ţară în căutarea mâncărurilor tradiţionale din fiecare colţ. Antreprenoarea din Vâlcea spune că oamenii ajungeau să se cunoască, să se contecteze prin intermediul mâncării. „Poveştile sunt despre mâncare, acesta e cârligul. Sunt despre oameni, cei care o gătesc sau ne sunt gazde, despre locul în care ne aflăm şi despre obiceiurile locului, fie că sunt ritualuri, meşteşuguri, cântece ori dansuri.“ O masă cu tradiţie, în ograda lui Moromete În comuna Talpa, din Teleorman, la câţiva kilometri de Siliştea-Gumeşti, regizorul Stere Gulea scria istorie în cinematografia românească cu pelicula „Moromeţii“. Casa originală din localitatea natală a scriitorului Marin Preda, unde s-a petrecut acţiunea romanului care a stat la baza filmului, nu mai corespundea realităţilor descrise, aşa că s-a ales o altă destinaţie. Chiar şi aşa, de atunci comuna Talpa a rămas un centru cultural, care încă atrage turişti. „Un exemplu care le susţine pe toate este domnul Benone Rababoc, primar în Talpa, care şi-a dat seama că are o comoară în ogradă: o casă veche, tradiţională, care a fost folosită ca platou de filmare pentru filmele «Moromeţii» şi «Moromeţii II». Apoi, s-a gândit la modalităţi de a promova şi mai mult locul, de a aduce turişti“, spune Gabriela Solomon. Comunitatea din Talpa s-a dovedit a fi harnică şi receptivă, motiv pentru care acolo s-a creat deja o tradiţie în organizarea de evenimente gastronomice.

39

„Pentru primul eveniment, din august 2018, o echipă a venit în cercetare la brunch-ul de la Corbi, din iulie, ca să vadă ce înseamnă să participi la un astfel de eveniment. Brunch-ul din ograda lui Moromete va rămâne în istoria locului, fiind o amintire puternică pentru toţi participanţii. Dincolo de povestea gastronomică – cu pâine la ţest şi pui la ceaun –, pregnantă a fost povestea culturală, cu demonstraţii de făcut pâine la ţest, taraf de lăutari, trupă de dansatori, fluieraşi, cu jam session între lăutari şi fluieraşi.“ În plus, casa lui Moromete, care cu două săptămâni înainte era goală, a fost mobilată şi decorată cu ajutorul comunităţii din Talpa. Şi toţi participanţii au fost curioşi să intre înăuntru.

„Probabil că cel mai bun exemplu că în Talpa sunt oameni puşi pe treabă este faptul că din 2018 încoace au organizat vreo cinci-şase evenimente tip brunch“, spune iniţiatoarea proiectului „Oltenia şi Muntenia Brunch“. Turism gastronomic la Talpa - Teleorman în „ograda lui Moromete” - eveniment marca Muntenia Brunch Foto Gate to Romania - credit Cris Voinea Gustul mâncării îi uneşte pe oameni şi în pandemie. „Lumea e în căutarea gustului bucatelor ca la bunica”, spune Gabriela Solomon. Însă oamenii au nevoie de mai mult de atât, au nevoie de poveşti şi de cunoaşterea identităţii, au nevoie să simtă că aparţin unei comunităţi mai bine închegate.

40

„Sunt oameni care au fost la aproape toate evenimentele noastre de anul acesta, dar sunt şi oameni care vin o singură dată sau care vin doar dacă e aproape de zona în care locuiesc ei“, spune tânăra. La primele evenimente, gazdele brunch-urilor erau găsite în funcţie de satele unde exista dorinţa de a le organiza, însă acum acestea au ajuns să îi caute pe organizatorii. „Căutăm cel mai frumos loc din sat, locuri cu poveste şi producători locali“, aceştia sunt primii paşi în alcătuirea unui eveniment care rămâne multă vreme în amintirea participanţilor. Gabriela Solomon recunoaşte că întâlnirile din vremea pandemiei sunt diferite, nu doar din prisma numărului de participanţi – mai ales că de la 150-200 de participanţi s-a revenit la restricţia de a avea maximum 50. Acum, toată lumea poartă mască de protecţie, se foloseşte mult dezinfectant, spălatul pe

mâini a devenit o rutină. „Avem curţi largi, în care lumea stă distanţat, în funcţie de familii sau grupurile în care au venit. Se mănâncă sau se bea doar în aceste locuri, unde dăm jos masca, dar suntem la distanţă. Avem formulare pe propria răspundere, termometru, triaj epidemiologic. Şi nu am avut până acum niciun neajuns.“ Secretele de la Voineasa Printre cele mai recente evenimente a fost şi un festin organizat în staţiunea montană Voineasa, din Vâlcea. Gazdele de acolo au impresionat-o în mod special pe Gabriela. Andreea şi Alexandra Lazăr au preluat pensiunea de la părinţii lor, o afacere începută în 1995, şi au transformat-o, treptat, într-o oază de relaxare în Depresiunea Lotrului.

41

„Andreea şi Alexandra ştiu atât de multe lucruri despre ingredientele pe care le folosesc – de la ciuperci, la plante aromatice, la unt şi carne de la ferma proprie –, despre pădure şi despre loc, încât nu te poţi opri din ascultat. De la ele am aflat că e foarte important şi vasul în care găteşti. De exemplu, melcişorii cu brânză făcuţi în tuciuleţ, pe foc, sunt altceva decât cei făcuţi într-o oală de inox sau într-un vas de yena. Tocăniţa de ciuperci din tigaia cu trei picioare de la stână nu-i totuna cu cea într-o tigaie modernă“, povesteşte antreprenoarea. Turism gastronomic la Voineasa - Vâlcea eveniment marca

Oltenia Brunch Foto Gate to Romania - credit Denis Fîşcă Familia Lazăr este de trei generaţii în industria ospitalităţii. A fost moştenire de familie. „Aici oaspeţii au avut ocazia să afle nu doar istoria gazdelor, ci şi mici secrete ale preparatelor pregătite cu ingrediente locale, după reţetele bunicilor: brânză de burduf, pâine cu slănină şi ceapă, zacuscă, pate de casă, dulceaţă de ardei iute, pastramă de vită şi de pui, pastramă de ficat, carne la garniţă, melci cu lapte, jumări, caltaboş, tobă, salată de fasole cu păstrăv, bulz, parasoli pane, dovleac, castane, tocăniţă de vită, ciorbă de fasole teci cu afumătură, pâine de casă, cozonac, dulceţuri, prăjitură cu gem de gutui şi bezea, prăjitură cu mere, pandişpan cu budincă şi fructe de pădure, sirop de trandafir, sirop de roiniţă, sirop de rubarbă, sirop de brad, ceai din plante medicinale. După masa copioasă, participanţii au ascultat poveşti despre istoria zonei şi despre

42

obiectivele turistice de la Horia Brănescu şi reprezentanţii «Descoperă Voineasa» şi au pornit pe drumul strategic către un punct de belvedere.

Au aflat despre pădure, despre importanţa ei, foraging şi ciuperci, au vizitat locul unde păşunează vacile familiei Lazăr şi un loc cu vedere spre Masivul Parâng. Evenimentul s-a încheiat cu degustarea de tocăniţă de vită cu mămăligă şi cu poveşti despre comunitatea din Valea Măceşului.“ Când vine vorba despre ce îşi doreşte legat de ospeţele pe care le organizează, Gabriela Solomon face apel la sentimente pure şi simple: „Mai mult ca niciodată, vreau ca aceste brunch-uri să fie pentru oaspeţii noştri o gură de aer proaspăt şi un moment de reconectare cu oameni dragi, cu natura şi cu ţara în care s-au născut“.

Vinul de azi: Drăgaica Roșie 2017 Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

43

„Drăgaica roșie” este un cupaj rubiniu strălucitor produs de profesorul Liviu Grigorica din 4 soiuri roșii: Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească Neagră și Shiraz. Își trage numele de la sărbătoarea de Sânziene, cunoscută și sub numele de Drăgaică. Este un cupaj echilibrat, exuberant, ce exprimă tinerețe și voioșie, care bucură prin corpul sau suplu, cu taninuri catifelate și prin buchetul său cu note de prune uscate, coacăze și caramel. Gustul combină fructele roșii cu ciocolată neagră și notele condimentate, iar postgustul lung, fructat vine că o reconfirmare a faptului că ați găsit companionul ideal al preparatelor pe bază de vită, porc sau vânat.

* * *

O evadare în natură cu amprenta Transilvaniei e mai la îndemână decât crezi: pensiunea Crama Jelna decembrie 6, 2020 Cezar Ioan

Ai visat vreodată să fii tu cel care-și adună prietenii pentru o experiență memorabilă într-un loc cu priveliște de vis, mâncăruri tradiționale și vinuri cu ADN local? Tocmai ai descoperit următoarea destinație! Unde altundeva decât în inima atât de mult lăudatei Transilvanii – mai exact lângă Bistrița, la Crama boutique Jelna. Un loc clasat la nivelul de 4 margarete, în care modernitatea și confortul coexistă cu peisajul rural fără să jignească natura și ochiul, iar bucatele sunt de la gospodării din zonă și gătite de localnici cu gust bun. Să nu uit un amănunt important – în afară de faptul că în zonă se

44

află câteva atracții cultural-turistice foarte interesante: Darius Pripon, enologul cramei, deși pare foarte tânăr, e pasionat să păstreze neștirbit spiritul locului și aduce cu el o experiență internațională și o energie cosmopolită. Agricultura o face cu cai și fără chimicale, vinificarea în condiții sanitare ultramoderne. Un video de prezentare a pensiunii poți vedea aici: https://fb.watch/2cihABB4Ef/

Darius Pripon (sus, în dreapta), wine makerul de la Jelna (www.jelnatransilvania.ro): “Vinific ascultând cu atenție vocea terroir-ului. Dacă timpul și viața mi-au oferit șansa de a vinifica în mai multe zone din România și din lume, de a studia în România, Spania și Italia, toată această experiență nu a făcut altceva decât să mă smerească în fața perfecțiunii naturii, a jocului vieții din vița-de-vie și a ingineriei naturale ce alchimizează strugurele în vin”.

Grăbește-te, încă mai e loc pentru Crăciun și Revelion!

Pensiunea de la Crama Jelna are 8 camere duble, un restaurant de aproximativ 45 de locuri cu mâncăruri locale care se schimbă în funcție de sezon și care sunt gătite de oameni ai zonei pricepuți la asta. 

Pentru Crăciun, pensiunea se poate închiria toată (16 persoane), la un cost de 4.000 de euro pentru 4 zile (3 nopți), în regim All inclusive, iar pentru Revelion la fel, pentru 6.000 euro (tot 4 zile și 3 nopți cu foc de artificii, purcel zdravăn șamd).

All inclusive la Crama Jelna înseamnă mic dejun, prânz, cină, gustări, vinuri, bere, răcoritoare, apă, cafea, ceai etc.

Dacă totuși se întâmplă să nu mai prinzi ofertele pentru acest sfârșit de an, e bine să știi că pe tot parcursul anului poți să te cazezi la Crama Jelna – o cameră dublă costă 250 lei / noapte, cu mic dejun inclus – și să parcurgi una dintre variantele de degustare ghidată a vinurilor făcute de Darius aici.

45

Degustări la Crama Jelna: de la 125 lei, cu tot cu bucate

Sunt disponibile 2 pachete de degustare, ambele însoțite de explicații și răspunsuri la eventualele întrebări, dar și de mâncare. Un pachet costă 125 de lei / persoană și include 5 vinuri la alegere din gama Jelna, un platou cu brânzeturi și salamuri tradiționale, scăricică de porc sau mușchiuleț, apă, cafea, desert. Celălalt pachet, mai robust, costă 190 lei / persoană și include tot 5 vinuri din gama Dealul Negru, platoul cu brânzeturi și salamuri tradiționale, mușchi de vită, desert, apă, cafea.

Toate vinurile sunt disponibile la preț de listă.

Detalii suplimentare despre cramă – care funcționează după principiile așa-numitei “Transilvanii sustenabile”, cu practici menite să reducă la maximum impactul asupra mediului – poți găsi la: www.jelnatransilvania.ro, pe Instagram sau pe profilul lor de Facebook.

Iar pentru rezervări, clarificări, întrebări și răspunsuri legate de cazare, masă, vizite: Ovidiu Moldovean – 0740.986.056

* * *

Telenovelă de la țară cu afaceri, dragoste și năbădăi 7 decembrie 2020

Bujie

Agricultor de meserie, din tată-n fiu, Bujie, poreclă după care îl știe tot satul de zeci de ani, a luat în arendă peste 200 hectare de pământ într-o comună unde copilărise, ceva mai departe de ferma lui. Cum deplasarea cu utilaje agricole pe drumul public este un lucru destul de complicat, care necesită mult timp și resurse, Bujie a fost nevoit să găsească un loc de garaj pentru utilaje, în comuna cu pricina. țară

Toporișcă

Cu ceva timp în urmă, venit cu un văr la vânătoare, Bujie s-a găsit cu un vechi prieten din copilărie, Toporișcă, cel care organizase goana la mistreți prin pădurea de lângă comună. Aflând că Bujie are o fermă agricolă și vrea să se extindă, Toporișcă i-a propus o afacere. Maică-sa murise cu două luni în urmă și cu taică-su se certase, că nici nu s-au uscat bine florile pe mormânt și își și adusese amanta în casă. Așa că, a decis să-i dea lui Bujie pământul în arendă, el fiind prea ocupat cu alte treburi pe la oraș și cu partidele de vânătoare. Iar taică-su… să se spele pe cap cu țiitoarea lui și să se descurce cum o putea.

46

Acum Bujie mai trebuia doar să rezolve problema utilajelor agricole, și Toporișcă s-a gandit imediat la un alt prieten de-l lor, cu care băteau maidanul în copilărie și care avea o fermă de animale.

Pieliță

Văcarul comunei în tinerețe, peste Pieliță dăduse norocul când a murit Zamfira. Femeia era văduvă, nu mai avea alte rude și rămăsese de pe urma bărbatului cu o gospodărie mare, cu grajdurile pline de animale. Cum avea nevoie de ajutor, l-a luat pe Pieliță pe lângă ea. Ziua se îngrijea de grajduri, noaptea de Zamfira. Când a căzut la boală grea, fără leac, femeia a chemat notarul și i-a lăsat lui Pieliță toata averea.

Ajuns acum, după ani, mare crescător de animale, cu nevastă oacheșă și doi feciori mari, trimiși la oraș să învețe carte, Pieliță avea suficient spațiu pentru a-i putea găzdui utilajele agricole lui Bujie. Zis și făcut, cei doi vechi prieteni au găsit o modalitate de a împarți ograda astfel încât să fie spațiu suficient pentru utilaje și animale.

Didina

Când Zamfira zăcea la pat, Pieliță a tocmit o fata-n casă, dintr-un alt sat, ca să le poarte de grijă. A găsit-o pe Didina intr-o familie sărmană, cu 7 copii, care a fost bucuroasă să aibă o gură mai puțin de hrănit. Harnică, subțirică, cu ochi negri, pătrunzători și provocatori, Didina i-a intrat repede lui Pieliță la inimă și nimeni nu s-a mirat când, dupa moartea Zamfirei, au rămas împreună și s-au luat cu nuntă mare.Pieliță, însă, era destul de des plecat în ultima vreme, de cand începuse să se ocupe cu însămânțări artificiale și ameliorarea rasei pe care o creșteau. Ba era la un târg, ba pe la un centru specializat, prin capătul celălalt de țară, pe unde îl purtau treburile iar ferma rămăsese mai mult pe mâna Didinei.

Cum Bujie rămânea destul de mult timp prin partea locului, în timpul lucrărilor agricole, îi pregătiseră și lui o odaie, unde să adaste cât era pe acolo, că loc era destul în casa mare. De la o vreme, cum Pieliță era plecat, Bujie ajunsese să se încurce cu Didina, cu foc și dragoste mare, ca la tinerețe, cu timp irosit și cheltuială mare. Asta însă l-a costat, pentru ca nu și-a mai achitat toate obligațiile de arendă, a neglijat să plătească lucrătorii și s-a ales cu o grămadă de plângeri din partea tuturor. În cele din urmă, dupa 10 ani de parteneriat, la încheierea contractului, Toporișcă nu a mai vrut să i-l prelungească, găsind pe altcineva să preia arenda celor 200 de hectare.

Bujie a hotărât să se retragă către ferma din comuna lui și să-și mute și utilajele. Însă a decis să plece cu mai mult decât adusese, mai exact, și cu

47

nevasta lui Pieliță.Didina, având puteri de decizie depline în bătătura proprie, profitând de absența pentru câteva zile a soțului, a acceptat propunerea, a vândut vacile, a luat subvențiile de la APIA, proaspăt intrate în cont, și și-a ”cătat mersul” către Bujie, lăsâdu-l pe Pieliță, cum se zice, în pielea goală.

Suntem convinși că întâmplarea recentă nu se încheie aici dar, deocamdata, pe motiv de pandemie și sărbători, la fel de convinși suntem că va mai trece o vreme până când va fi urmată o cale legală de recuperare a celor cuvenite, de către crescătorul de animale.

Acesta nu este un scenariu regizat, este relatarea unor intamplari din realitatea rurală a României profunde. Pentru protecția persoanelor implicate, numele acestora sunt fictive iar faptele sunt îmbrăcate pe alocuri în ficțiune.

* * *

A plătit 26.000 lei pe un tractor fictiv. Necazul unui fermier din Arad 7 decembrie 2020

Înșelăciunile cu utilaje agricole continuă. După ce săptămâna trecută vă prezentam cazul unei grupări de români care au păcălit peste 140 de fermieri străini cu anunțuri false, a veni și rândul fermierilor români să cadă în aceeași plasă. Un bărbat din comuna Mișca, județul Arad, a plătit 26.000 de lei pentru un tractor, însă utilajul agricol nu a fost livrat.

Bărbatul i-a virat banii prin bancă unui bucureștean, după ce văzuse anunțul acestuia pe o platformă online. Când a venit vremea să primească utilajul, însă, acesta nu a mai ajuns, așa că arădeanul a depus plângere la poliție. 

„Poliţiştii Secţiei 3 Rurală Chişineu-Criş au identificat un bărbat de 57 de ani, din Bucureşti, bănuit de înşelăciune. Acesta, prin intermediul unei platforme de vânzări online, ar fi oferit spre vânzare un tractor, iar după ce cumpărătorul, din Mişca, i-a virat prin bancă 26.000 de lei, bărbatul nu a mai putut fi contactat pentru livrarea bunului“, informează reprezentanţii Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Arad.

* * *

48

Ferma de vaci pentru carne – între eficiență și joc pyramidal decembrie 7, 2020 agrimanet

Ferma de vaci pentru carne – între eficiență și joc piramidal

Calcule de bază

Pentru că nu am găsit încă în română o analiză economică a acestui sector vă invit la o dezbatere simplificată, dar pe cifre ale acestui sector.

In acest sector distingem două etape:

crescătorii, cei care cresc vaci mamă. Ei cresc vițeii de la naștere până la înțărcare (8-10 luni) când ii vând mai departe.

Ingrasatoriile – cumpără vițeii înțărcați pe care ii finisează și ii vând la abator.

La modul concret, crescătorii sunt situați în zone improprii culturilor agricole cu acces facil la suprafețe mari de pășune. Animalele petrec majoritate timpului pe pășune, sau în adăposturi simple. Vițeii se hrănesc cu iarbă și cu laptele matern.

Ingrasatoriile sunt situate în zona cu pământul fertil, unde accesul la cereale este facil. animalele petrec tot timpul pe boxă, în grajd fiind hrănite cu furaje cu procent mare de proteine.

Dacă în România avem și exemple de ferme care îngrașă vițeii în zona de munte cu cereale cumpărate de la câmpie, sau ferme de vaci de carne la câmpie ținute majoritatea timpului pe stabulatie arată cât de puțin am înțeles despre eficienta în acest sector. Și cât de aproape suntem de un sistem piramidal.

49

Zonele de deal sau podiș permit combinarea ambelor etape (crescătorie +ingrasatorie) fiind disponibile suprafețe mari pentru pășunat dar, și suprafețe favorabile cerealelor. Pare un avantaj, dar e cu două tăișuri. Dacă nu te organizezi eficient, poți pierde la partea de îngrășare și puținul câștig pe care l-ai fi avut dacă vindeai vițeii la înțărcare. Sau să pierzi cu creșterea mamelor profitul pe care l-ai fi avut dacă cumpărai viței înțărcati pentru îngrășat.

Trecând la cifre, o fermă de creștere a bovinelor (vițeii se nasc in fermă și sunt vânduți la înțărcare) pentru carne poate fi eficientă dacă este construită pe două principii fundamentale:

Cheltuielile cu vacile nu depășesc 1 euro /zi/cap Costul de achiziție a unei juninci gestante în ultimul trimestru (sau

prețul producerii în fermă a efectivului de la naștere/achiziție până în ultimul trimestru de sarcina) nu depășește prețul pe care îl încasezi pe doi viței înțărcati.

Dacă aceste două condiții sunt respectate, ferma va fi eficientă și va aduce profit începând cu al-5-lea vițel născut de la junincă.

Pentru simplificarea calculelor și a înțelegerii, consideram o fermă care începe cu 100 juninci gestante și respecta regulile de mai sus. Primii doi viței (1 și 2) vor acoperi prețul juninci. Următorii doi viței vor acoperi costurile cu întreținerea mamei pe 4 ani (cât timp creste vițelul 1,2,3 și 4).

Seria a – 5-a de viței va aduce profit, și se consideră că o generație va produce 6 viței. Adică lotul de 100 de juninci de la care am pornit va produce pe timpul existentei lor 600 de viței, din care în ultimii 200 vor fi profitul. Profitul unei ferme de bovine pentru carne constă în seria 5 și 6 de viței dacă este administrată eficient.

E bine? E rău? Merită?

Regula de aur: „Anul, vacă și vițelul„

Dacă mai sus am prezentat condițiile de bază cu care pornim o fermă de vaci pentru carne, adică fundația de la care începi să construiești, vreau să discutăm și despre regula de aur a sectorului, și anume „Anul, vaca și vițelul.”

La vaca de carne, vițelul vândut fiind singurul venit, este evident de ce este necesar să producem un vițel înțărcat de la fiecare vacă.

50

Așadar, de aici derivă și calitățile necesare a unei vaci pentru carne. Și principala caracteristică necesară a vacii pentru carne este FERTILITATEA!

La întrebarea „Care este cea mai bună vacă pentru carne?”, răspunsul este „cea care are fertilitatea cea mai mare”.

Din păcate în România, din lipsa înțelegerii domeniului de activitate, pentru vaca de carne se întreabă de „certificat de origine”. Iar singura caracteristica evaluată este sporul mediu zilnic (SMZ).

Dar, cum spune regula „Anul Vaca Vițelul”, și cum o spun crescătorii din țările cu tradiție în domeniu, calitatea principală după care clasifici o vacă pentru carne este FERTILITATEA. Vaca ideală trebuie să rămână gestantă repede (la prima sau a doua montă), chiar în condiții de furajare slabe. Montele repetate fără instalarea gestației vor întârzia apariția produsului, ceea ce este dezavantajos pentru fermieri.

O alta caracteristica este DURATA GESTAȚIEI, cu cât mai scurtă, cu atât mai bine. Este o perioadă neproductivă a vacii și în plus gestația lungă duce la creșterea în greutate a fătului, care poate provoca dificultăți la fătare.

La finalul gestației, este important ca vaca să aibă o mare UȘURINȚĂ LA FĂTARE.

Fătarea dificilă, pe lângă stresul provocat crescătorilor, provoacă stres vacii și/sau vițelului. În cazuri defavorabile, se pot pierde vaci sau produși ai lor din cauza fătarilor dificile.

După fătare, este importantă CALITATEA ȘI CANTITATEA LAPTELUI. Ideal, laptele trebuie să aibă conținut mare de proteină și să fie într-o cantitate optimă. La începutul vieții, capacitatea stomacului vițelului este mică, de aceea este ideal ca vaca să aibă lapte gras, cu conținut mare de proteină.

O cantitate prea mare de lapte produs de vacă nu va putea fi consumat la început de vițel, ceea ce va provoca îmbolnăviri ale ugerului.

Este importanta și FORMA UGERULUI, dacă sferturile sunt neuniforme, vițeii vor prefera la început sferturile mai mici, cele mari rămân nesupte, de unde posibilitatea infectării.

Tot după fătare, este importantă reintrarea rapidă în călduri. Deci, din nou FERTILITATEA. În maxim trei luni de la fătare, vaca trebuie să fie din nou gestantă pentru îndeplinirea obiectivului ” anul, vaca și vițelul „.

51

Primiparelele și vacile cu producție mai mare de lapte reintră mai greu în calduri. Ideal este ca reintrarea în călduri să se facă și în condiții de furajare modeste.

Vițelul crește alături de mama sa, hrănindu-se cu lapte și iarbă. Este de menționat încă un indicator de eficiență și anume RATA DE SUPRAVIEȚUIRE a viteilor de la naștere la înțărcare. Mortalitatea în această perioadă poate avea impact economic major.

Apoi la înțărcare, contează greutatea produsului la înțărcare, munca crescătorilor de bovine pentru carne fiind răsplătită la cântar. De abia în acest moment intră în scenă un alt indicator de performanță:SPORUL MEDIU ZILNIC (SMZ).

Ca să ai ce cântări, întâi trebuie ca o vacă să nască un vițel pe an, care să supraviețuiască până la înțărcare. Și apoi, acest vițel să realizeze un spor mediu zilnic cât mai mare fără suplimentare.

Iată dar, dragii moșului, de ce în țările cu tradiție, cărțile de rasă au apărut ca o necesitate pentru înregistrarea și evaluarea animalelor cu adevărat valoroase. Pedigree-urile au apărut în mod natural, fiind un mijloc de îmbunătățire a performantelor, nu un mod facil de obținere a ajutorului financiar acordat de stat.

Iată, deci, câte lucruri care nu izbesc privirea trebuie să ne intereseze înainte de veșnică întrebare despre „are certificat de origine? ” și „ce spor are?

Fermă comercială sau fermă de pedigree?

Finalitatea afacerii în cazul vacilor pentru carne constă în calitatea și cantitatea cărnii oferită consumatorului final.

sursa foto: Radu Husau

52

Dacă privim lucrurile de jos în sus, la bază avem cumpărătorul și consumatorul de carne. El este acela care plăteaște munca pe care toți cei din amonte o fac. Cu cât clienții sunt mai mulți și mai bogați, cu atât mai bine pentru întregul lanț.

Consumatorul se aprovizionează cu carne sau produse de carne de la magazine/măcelării/carmangerii. Sau consumă carnea la restaurant. Acestea constituie al doilea nivel de jos în sus.

Pe următorul nivel sunt abatoarele care livrează carcase sau piese către magazine de desfacere/carnangerii/măcelării/restaurante.

Abatoarele la rândul lor se aprovizionează de la ingrasatorii, care sunt pe nivelul imediat următor abatoarelor.

Iar deasupra ingrasatoriile sunt fermele comerciale, care livrează vițeii înțărcați pentru ingrasatorii.

Iar pe cel mai de sus nivel sunt fermele de pedigree care furnizează matca pentru fermele comerciale: femelele de reproducție și taurii.

Am creionat această imagine a cărnii de vită de la pășune în farfurie, cu cele 6 nivele să înțelegem mai bine niște lucruri. Cunoscând traseul din fermă în farfurie vom înțelege de ce există o atât de mare diferență între prețul în viu, pe picioare și prețul pe kg. în magazin sau pe suta de grame în farfurie în restaurant. Nimeni nu îl fură pe fermier, dar la fiecare nivel se încearcă adăugare de valoare produsului și obținerea unui profit.

Există afaceri care integrează mai multe nivele, pentru a „recolta” profitul obținut la fiecare nivel.

Revenind la ce ne interesează pe noi, anume creșterea animalelor, mă opresc putin asupra celor două tipuri de fermă: comercial și pedigree.

Diferența dintre ele este fundamentală – și anume clientul final.

Ferma de pedigree vinde produșii spre ferma comercială. Ferma comercială vinde produșii spre abator.

De aici, în mod natural, rezultă un necesar de 20-25% ferme de pedigree și 75-80% ferme comerciale. Cam asta este capacitatea de absorbție a produșilor în piață.

53

Desigur, în cadrul aceleiași afaceri poate fi integrată și ferma de pedigree și ferma comercială. Adică să îți produci propriile femele de înlocuire. Dar proporția de 25%-75% va fi prezentă și aici.

Dacă ajungi la abator cu animale dintr-o ferma cu pedigree, cu siguranță vei avea profit mai mic decât cel cu animale din ferma comercială.

Pentru că o fermă comercială merge pe metisare, va beneficia de vigoarea hibridă, pe când o fermă de pedigree are un oarecare grad de consangvinizare și se luptă cu „in-breed depression”.

Pentru că o fermă comercială nu are cheltuielile legate de COP, evidență a montelor și a fătarilor – care adaugă cheltuieli în plus în cazul fermei de pedigree.

Va fi mai clar lucrul acesta și în România odată cu scăderea SCZ, sprijin acordat doar fermelor de pedigree, când piramida hârtiilor se va prăbuși din lipsa cererii de animale pentru reproducție . Va rămâne funcțională „piramida” cu cele 6 nivele de la fermă la farfurie. Cine se va adapta ca supraviețui. Cine nu, nu!

Deja cuantumul SCZ acoperă strict cheltuielile aferente cu asociațiile conducătoare de registre genealogice. Dacă piața, adică fermele comerciale, nu absorb animalele crescute în ferma de pedigree, acestea vor trebui valorificate pe filiera ingrasatoriilor și abatorizarii unde vor fi mai puțin eficiente economic decât animalele provenite din fermele comerciale.

Și vom auzi aceleași lamentări cu privire la vaca de 2400 euro + TVA care nu poate fi rentabilă fără sprijin din partea statului…Autor: Radu Husau

* * *

Pentru a stopa evoluția PPA, Germania trece la depopularea mistreților, meatmilk 7 decembrie 2020

După cum informează PigProgress, Germania trece într-o etapă următoare pentru eradicarea pestei porcine africane din populația sa de mistreți. Vânătoarea de mistreți urmează să fie reluată în prima „zonă albă” din estul Germaniei.

Prima ”zonă albă”

O zonă albă este o zonă specifică, dublă împrejmuită în jurul primei zone de bază, unde virusul pestei porcine africane a fost detectat în populația locală

54

de mistreț din septembrie.

Prima zonă centrală este situată parțial în interiorul districtelor Oder-Spree și Spree-Neisse, ambele în statul Brandenburg din estul Germaniei. Odată ce zona a fost complet izolată, zona poate fi depopulată de mistreț pentru a evita transmiterea ulterioară a virusului. Acest lucru este în conformitate cu procedurile urmate în Uniunea Europeană – Republica Cehă și Belgia au urmat abordări similare pentru eradicarea virusului.

În afară de această zonă centrală, ASF a fost găsit și în alte 3 zone. Construcția zonelor albe în jurul acestor zone va urma probabil, dar nu a fost finalizată. În afară de statul Brandenburg, virusul a fost găsit și în statul Saxonia, care este statul la sud de Brandenburg, care se învecinează și cu Polonia.

Depopularea mistreților

La începutul acestei săptămâni, 2 secretari de stat din Brandenburg au mers la fața locului pentru a afla despre capcanele utilizate în depopularea mistreților. În timpul vizitei lor în zona albă de lângă Neuzelle, Anna Heyer-Stuffer, secretar de stat Brandenburg pentru protecția consumatorilor și Silvia Bender, secretar de stat pentru agricultură, au admirat lucrările de construcție aproape finalizate: aproximativ 125 km de gard și peste 120 de capcane vii.

Cu sprijinul militarilor și al multor ajutoare la fața locului, zona albă cu aproximativ 250 km2 în jurul primei zone de bază a fost căutată de mai multe ori în căutarea mistrețului mort.

Următorul pas în combaterea bolii animalelor

Într-un comunicat de presă, Heyer-Stuffer a spus: „Pregătirile au fost amănunțite, acum putem face următorul pas important în combaterea bolii animalelor. Scopul măsurilor noastre este îndepărtarea rapidă, cât mai

55

completă posibilă, a mistrețului din zona albă, astfel încât lanțurile de in-fecție să poată fi sparte efectiv și ASF să nu se răspândească mai spre vest. ”

Colegul ei Bender a spus: „După primul caz ASF confirmat, nu a fost permisă vânătoarea pentru a nu speria animalele. Acum gardul a fost închis, controlul epidemiei va fi reluat prin măsuri de vânătoare. Este important să îndepărtați mistrețul rapid și pe o suprafață largă. Pentru aceasta sunt utilizate în principal capcane fixe și mobile, în care animalele sunt prinse și vizate. Sunt recunoscător vânătorilor pentru sprijinul lor. ”

În cadrul zonelor de restricție definite (zona de bază, zona albă, zona pe cale de dispariție, zona tampon), îndepărtarea completă a mistrețului din zona albă are prioritate maximă.

În plus față de capcane, vânătoarele individuale și de mișcare sunt posibile din ordinul autorităților. Statul plătește 30 EUR (sub 30 kg greutate în viu) și 50 EUR (peste 30 kg greutate în viu) pentru colectarea și livrarea la un punct de livrare. Alte specii de vânat nu pot fi vânate pentru moment.

În zona centrală, capcana și vânătoarea individuală sunt, de asemenea, posibile din nou. Nu există restricții de vânătoare în zonele de restricție din afara zonei albe.

Actualizarea focarelor în Germania

Primul focar ASF la mistreț a fost înregistrat în statul Brandenburg în septembrie. Numărul oficial pe 1 decembrie a fost de 193 de cazuri, dintre care 182 au fost găsite în statul Brandenburg și 11 în statul Saxonia.

Consecințele ASF asupra exporturilor germane de carne de porc

Consecințele focarelor de ASF la mistreți din Germania sunt acum simțite cu drag în situația economică. Expedierile de carne de porc din septembrie au arătat deja o tendință descendentă, a scris Top Agrar. În loc de aproximativ 60.000 de tone care ar merge în mod normal în China, acum aproximativ 20.000 de tone au ajuns acolo.

În restul anului, nu se mai așteaptă alte exporturi către China, ceea ce va duce la un total de aproape 500.000 de tone către China până la sfârșitul anului 2020, ceea ce va fi cu 20% mai mic decât în 2019.

Este probabil ca un efect knock-on să fie resimțit în cifrele totale ale exporturilor. Chiar dacă în Europa se pot găsi piețe alternative pentru multe piese de porc, însă piața europeană era deja destul de supraalimentată, iar

56

comercializarea era lentă. În plus, există părți ale porcului care sunt greu solicitate în Europa. Top Agrar menționează că, în general, exporturile vor scădea cu aproximativ 8%.

* * *

Cum protejează stratul de zăpadă culturile agricole din camp agrointeligenta.ro - 7 decembrie 2020

Stratul de zăpadă oferă protecție culturilor agricole. Beneficiile omătului care se așează peste culturile agricole înființate în toamnă sunt multiple. Stratul de zăpadă izolează, oferă umiditate și ajută la dezvoltarea rădăcinilor plantelor și la protejarea calității solului.

Beneficiile stratului de zăpadă pentru culturile agricole:

• Zăpada oferă izolație termică pentru culturi

• Zăpada aduce plantelor umiditate pe perioada iernii

• Stratul de zăpadă protejează solul

• Dezvoltarea rădăcinilor puternice sub stratul de zăpadă

• Cât de gros trebuie să fie stratul de zăpadă

Zăpada oferă izolație termică pentru culturi

Un mare beneficiu al stratului de zăpadă pentru culturi este izolația pe care o oferă plantelor în fața gerului. Culturile înființate în toamnă au frunzele

57

dezvoltate, iar omătul care le acoperă le apără de temperaturile negative ale iernii.

Lipsa unui strat de zăpadă peste iarnă poate avea efecte nefaste, iar dacă gerul persistă, cultura poate fi compromisă. Gheața care se formează la sol poate afecta punctul de creștere al plantelor și, ulterior, dezvoltarea ei.

Zăpada aduce plantelor umiditate pe perioada iernii

Zăpada înseamnă umiditate pentru plante, asigurând aportul de apă necesar atât pe perioada iernii, cât și ulterior. Încălzirea vremii va determina topirea omătului și transferul lui în sol, unde va fi folosit de către culturile de grâu sau de rapiță, dar și ulterior, acest aport de apă va conta la înființarea culturilor din primăvară.

Stratul de zăpadă protejează solul

Nu doar culturile agricole sunt protejate de zăpadă, ci și solul. În fața viscolelor și al vântului puternic și rece, pământul se degradează. Un strat de omăt îi protejează atât nivelul de umiditate, cât și calitatea stratului superior în care germinează semințele.

Dezvoltarea rădăcinilor puternice sub stratul de zăpadă

Chiar și în timpul iernii, în starea vegetativă, sistemul radicular al plantelor funcționează. Aportul de umiditate din stratul de zăpadă ajută rădăcinile să se dezvolte mai bine în sol.

Cât de gros trebuie să fie stratul de zăpadă

Pentru ca stratul de zăpadă să protejeze culturile, el trebuie să aibă o grosime uniformă, adică să nu fie viscolit, acoperind astfel numai anumite părți ale câmpului. În medie, un strat de 10 centimetri poate apăra plantele de furia iernii.

Pentru a profita din plin de beneficiile stratului de zăpadă, nu puțini sunt fermierii care optează pentru arătura de iarnă când câmpul este acoperit de zăpadă. Trebuie însă ca solul să fie destul de tare ca utilajele să nu se împotmolească. De reținut: cea mai bună arătură este cea de toamnă, iar arătura de iarnă este mai bună decât cea de primăvară.

* * *

58

Joint-venture intre Bosch si BASF pentru tehnologii digitale in sectorul agricol , Agrostandard | 6 December, 2020 |

Fermierii vor beneficia de soluții digitale automatizate pentru sectorul agricol!

Inovațiile digitale accelerate promoveaza agricultura de precizie, eficiența resurselor si durabilitatea! Primul produs comun va fi lansat in Brazilia, urmata de Europa si America de Nord! Nevoia scazuta de produse de protecție a plantelor in aplicațiile specifice, ținand cont de condițiile locale! Bosch si BASF Digital Farming au semnat un acord joint-venture 50:50 (JV) pentru a comercializa, la nivel global, soluții agricole inteligente, dintr-o singura sursa. Acordul JV a fost semnat pe 10 noiembrie 2020 si va fi urmat de inființarea unei noi companii cu sediul la Köln, in primul trimestru al anului 2021. Colaborarea este supusa aprobarii autoritaților antitrust relevante. Ambele parți au convenit sa nu dezvaluie detalii financiare.

Bosch aduce acordului abilitați semnificative care țin de hardware si software, precum si servicii digitale pentru planificarea si luarea deciziilor in culturile de camp. BASF Digital Farming, cu soluțiile sale xarvio ™Digital Farming Solutions, ofera un motor automat care ia decizii adecvate, in timp real, in ceea ce priveste gestionarea buruienilor si care este alimentat de platforma digitala xarvio pentru optimizarea culturilor. Acesta ofera fermierilor sfaturi specifice zonei, astfel incat acestia sa poata planta culturi sustenabile. Combinand expertiza ambelor companii, cu tehnologii moderne si soluții software, colaborarea va usura munca fermierilor si ii va ajuta sa beneficieze de pe urma soluțiilor digitale.

Aplicarea inteligenta a produselor

„Datorita conectarii masinilor agricole folosind senzori de inalta tehnologie, software inteligent si produse digitale, putem face agricultura de maine mai eficienta si, in acelasi timp, mai ecologica”, a declarat Andrew Allen, responsabil pentru vehicule comerciale si afaceri off-road la Robert Bosch GmbH.

59

„Ambele companii isi iau angajamentul sa investeasca timp, resurse si finanțare in activitați comune, care vor duce la dezvoltarea de noi tehnologii durabile si de precizie, care imbunatațesc practicile si rezultatele agricole”, a declarat Vincent Gros, presedintele diviziei de soluții agricole BASF.

Primele doua produse care vor fi lansate au la baza o versiune a sistemului Intelligent Planting Solution (IPS), cu inteligența digitala imbunatațita pentru insamanțare, administrarea de ingrasaminte si aplicarea inteligenta a produselor (Smart Spraying). Soluția Smart Spraying combina tehnologia si senzorul camerei Bosch, cu platforma de optimizare xarvio. Ambele produse au fost testate intens in condiții reale de cultivare. Astfel de practici precise si inovatoare in agricultura permit eficientizarea resurselor, susținand fermierii si mediul.

In funcție de condițiile locale, acest lucru poate duce la nevoia redusa de produse de protecție a plantelor in aplicații specifice. Soluția Smart Spraying arata o reducere de pana la 70% a volumelor de erbicide utilizate, inca din stadiul experimental. Soluția va fi lansata cu un numar limitat de echipamente in anul 2021.

Despre divizia BASF Agricultural Solutions

Cu o populație in crestere rapida, lumea devine din ce in ce mai dependenta de capacitatea noastra de a dezvolta o agricultura sustenabila si de a pastra un mediu sanatos. Colaborand cu agricultori, profesionisti in agricultura, experți in managementul daunatorilor si alții, ne asumam sa contribuim la acest lucru. De aceea, investim in cercetare si dezvoltare si intr-un portofoliu complex, inclusiv de semințe si trasaturi genetice, soluții chimice si biologice pentru protecția culturilor, gestionarea solului, sanatatea plantelor, controlul daunatorilor si agricultura digitala. Cu echipe de experți in laboratoare, pe camp, la birou si in unitațile de producție, conectam gandirea inovatoare si activitatea practica de zi cu zi pentru a crea idei ale lumii reale care funcționeaza – pentru agricultori, societate si planeta. In 2019, divizia noastra a generat vanzari de 7,8 miliarde de euro.Pentru mai multe informații, vizitați www.agriculture.basf.com sau oricare dintre canalele noastre de social media.

Despre xarvio Digital Farming Solutions, o marca a BASF Digital Farming GmbH

xarvio este lider in transformarea digitala a agriculturii, pentru optimizarea producției de plante Xarvio – ajuns lider mondial – ofera produse digitale bazate pe o platforma care ofera sfaturi agronomice independente, specifice fiecarui tip de teren in parte, pentru a ajuta fermierii sa-si produca culturile

60

in cel mai eficient si durabil mod. Produsele xarvio SCOUTING, FIELD MANAGER si HEALTHY FIELDS sunt folosite de fermierii din peste 100 de țari din intreaga lume. Pentru mai multe informații, vizitați xarvio.com sau unul dintre canalele noastre de socializare.

Despre Bosch Group Mobility Solutions

Mobility Solutions este cea mai mare divizie a grupului Bosch. In 2019, a contribuit cu 46,8 miliarde de euro, reprezentand 60% din vanzarile operaționale. Acest lucru face din compania de tehnologie unul dintre cei mai importanți furnizori ai industriei auto. Divizia Mobility Solutions urmareste viziunea mobilitații sigure, durabile si inspiratoare a viitorului si include competențele sale in domeniile personalizarii, automatizarii si al managementului mobilitații.

* * *

Biofarmland, un „ceas elvețian” al agriculturii bio din România, 07 Dec 2020 | de Simona Popa

Deși piața produselor bio nu a ajuns încă la maturitate pe piața locală, într-un sat din județul Arad există o familie de elvețieni care a pariat pe acest mod natural de a face agricultură încă de acum 23 de ani.

Aceștia au mizat pe potențialul agricol al țării și ulterior s-au extins pe un segment de nișă, acela al produselor bio, cu brandul Biofarmland. Chiar dacă începutul a fost greoi, pe termen lung vorbim despre un pariu câștigător, din moment ce anul trecut cifra lor de afaceri a crescut cu peste 120 de mii de lei.

Biofarmland este un business cu rădăcinile în Firiteaz, un sat din comuna Șagu, la puțin peste 20 de kilometri de Arad, în spatele căruia se află o familie de elvețieni. Povestea lor în România a început în 1997 cu achiziția

61

unui teren. Familia Häni, unii cu experiență de bancheri, alții cu studii agricole, își doreau să facă agricultură „în armonie cu natura”, într-un mod sigur pentru mediu și cât mai simplu. Acest lucru era însă imposibil în țara natală din cauza restricțiilor privind achiziția terenurilor agricole.

„În Elveția nu există teren agricol de vânzare, sunt deja arondate și, în plus, ca să poți să cumperi teren, trebuie să vii dintr-o familie cu tradiție în agricultură”, spune Katharina Häni, unul dintre fondatorii Biofarmland. Ea povestește că atât ea, cât și fratele său, ambii ingineri agronomi cu studii la Berna, în Elveția, și-au dorit să facă agricultură bio și pentru visul lor au mers inclusiv în Argentina să caute terenul potrivit. L-au găsit totuși în România.

„A fost un timing perfect. Exista atunci posibilitatea ca o firmă cu acționari străini să poată cumpăra teren agricol. Mai mult, am avut ocazia să preluăm o asociație agricolă care voia să lichideze businessul. În 1997 am cumpărat terenul, dar a durat până am început să lucrăm pentru că încă eram la studii. Fratele meu a venit în România în 2004, eu în aprilie 2008”, completează Katharina. Acum, familia Häni a ajuns să cultive o mie de hectare de teren în vestul României cu reguli învățate în Elveția. 

De la agricultură la Manufactură

Culturile s-au extins treptat de la cereale la plante medicinale și așa au fost făcuți și primii pași spre ceea ce astăzi se numește Biofarmland Manufactura. Katharina Häni spune că transforma plantele în ceaiuri și le vindea așa - „pur și simplu”. A început cu gălbenele și mărar acum mai bine de zece ani, iar acum sortimentația cuprinde 17 tipuri de ceaiuri bio, de la albăstrele, coada calului și mentă, până la ceaiuri dedicate sportivilor. Apoi a produs muștar și ulterior a cumpărat o moară care să o ajute să vândă și cerealele produse de familia ei.

Cinci ani a durat până a dezvoltat zona de producție și până a avut aprobările necesare pentru mica sa Manufactură. „Eu îmi doream foarte mult să extind zona de producție, era visul meu pentru că sunt produse pe care mi le-aș fi dorit pentru consumul propriu. Spre exemplu, muștarul am ajuns să îl produc tocmai pentru că nu am găsit niciun sortiment bio pe piața locală, nici măcar unul care să nu aibă multe E-uri și făină albă adăugată. Aveam câțiva saci cu boabe de muștar într-o hală și am zis că voi produce pentru consumul propriu”, își amintește Katharina.

A oferit cadou borcane din muștarul pe care l-a produs și, fără să realizeze, își crease deja o piață de desfacere, astfel încât producția acasă nu mai era fezabilă. „Am început să produc acum 10 ani și ajunsesem la 12 tipuri de

62

muștar. Era prea mult, am redus la cele mai căutate șase sortimente complet bio și raw vegane, neprelucrate termic”, punctează Katharina. De la Manufactura familiei Häni ies în total 60 de produse unice și, spune fondatoarea, pentru unitatea lor mică este destul de mult. „Spre exemplu, lumea cere tot mai multă făină integrală și bio.

Moara pe care o avem acum face 100 de kilograme de făină pe oră, ceea ce nu este foarte mult, dar este suficient pentru noi”. Iar făina despre care vorbește provine, de fapt, de la ceea ce ei numesc „cereale antice”. Este vorba despre spelta și einkorn, „rude” ale grâului care au rămas nemodificate și sunt mai bine suportate de sistemul digestiv al omului.

„Acesta a fost scopul nostru acum 10 ani, să aducem din nou aceste produse în atenția consumatorilor. La început a fost cerere mică, însă acum sunt cele mai bine vândute produse al noastre. Spelta este cea mai căutată, einkorn pe locul doi. Despre einkorn acum 10 ani nici nu știa lumea că există, iar acum sunt oameni care ne întreabă dacă avem”, explică Katharina Häni. De altfel, produsele Biofarmland sunt dedicate consumatorilor foarte atenți la detaliile de pe etichetă. Anual, Biofarmland vinde pe site-ul propriu și prin magazinele partenere în jur de 10 mii de pungi de făină, dar și o cantitate comparabilă de ceaiuri.

Biofarmland vinde în toată țara prin intermediul magazinelor naturiste, dar produsele lor sunt disponibile și în retailul modern, prin intermediul Auchan, încă de acum șapte ani. Listarea în rețeaua de magazine venea într-un moment favorabil pentru că în acel an, retailerul avea în derulare mai multe proiecte de sprijin pentru produsele tradiționale. În 2019 a urmat listarea și în rețeaua dm în urma unui parteneriat bazat pe „simpatie”, după cum spune Katharina. În doar câteva luni de la primele discuții, produsele erau deja la raft.

Chiar dacă cerealele, făina, ceaiurile și muștarul sunt disponibile inclusiv în marketplace-ul eMag, toată sortimentația poate fi găsită doar în magazinul online al companiei. Încă de acum patru ani există posibilitatea comenzilor online, timp în care producătorul cu rădăcini elvețiene a putut urmări evoluția consumatorului român în materie de produse bio.

Katharina povestește că, la început, „clienții nu știau exact ce este bio și, sincer, multă lume încă nu știe exact. Deși cererea a crescut foarte mult, lumea știe că bio este mai sănătos, dar încă există confuzii mari pe această zonă. Este încă mult de lucru pe partea de educare a consumatorului, dar suntem pe drumul cel bun, așa pare.” Lunar, familia Häni de la Firiteaz livrează în medie trei sute de colete pentru clienți din toată țară. Pandemia a

63

avut un impact enorm asupra activității Manufacturii, în aprilie nu au reușit să facă față cererii în special pentru făină.

După luna aprilie, situația a revenit la normal. În ceea ce privește valoarea medie a comenzilor online, suma este cuprinsă între 150 de lei și 200 de lei. „Avem foarte multe comenzi pe site-ul nostru, dar dacă vorbim de volume, clar marii retaileri conduc. Însă, în magazinul nostru online, dincolo de faptul că avem sortiment complet la vânzare, vindem și la cantități mai mari decât în magazinele partenere, adică în ambalaje de 5 kg, 20 kg, chiar și 40 de kilograme, ambalaje preferate în mare parte de familiile care au și copii”, completează Katharina. Un alt canal de desfacere pentru Biofarmland este exportul, unde familia Häni vinde cereale produse la Firiteaz.

Echipa, o extensie a familiei Häni

Visul Katharinei de a deschide Manufactura nu s-a bazat pe raționamente de business, ci mai degrabă a avut o componentă socială. „Echipa este unul dintre cele mai importante lucruri și fără oamenii potriviți, dezvoltarea este imposibilă, te limitezi la o activitate care este mică sau banală. Când am venit în România, ne-am dorit să creăm locuri de muncă la țară. Îmi doream să ajut femeile din sat. Acum, toți cei care lucrează cu noi sunt din sat sau din satul vecin”, explică fondatoarea Manufacturii.

Patru persoane lucrează acum în producție, dintr-o echipă Biofarmland de 20 de persoane. Katharina este una dintre ele. În termeni financiari, fondatoarea spune că primii șapte ani de existență au reprezentat mai mult o activitate socială pentru că nu au avut nici profit, nici pierdere, dar și-au permis să plătească salarii fixe din al treilea an de activitate, inclusiv propriul său salariu.

„Am învățat mult, am acumulat experiență, am semnat contracte cu parteneri din toată țara, ne-am dezvoltat. Iar anul acesta se va încheia cel mai probabil cu un profit modest”, completează Katharina. După cum arată datele publice la nivelul anului 2019, businessul Biofarmland Manufactura a ajuns la o cifră de afaceri de aproape 353 de mii de lei, cu 121 de mii de lei peste nivelul din 2018. Cât privește extinderea businessului, nu își doresc să crească foarte mult diversitatea portofoliului, cât cantitățile produse pentru a face față cererilor actuale.

Ce vor face sigur în viitorul apropiat este deschiderea unei hale cu temperatură controlată în care să poată stoca mai multe cereale. „Am vândut foarte mult în străinătate până acum pentru că aici piața bio este încă foarte mică, dar ne dorim să vindem marfa noastră în România, face parte din principiile noastre, asta ne-am dorit de la început: să vindem în țara în care

64

producem, este mai ecologic așa și mai bine pentru toți. Acum ne apropiem de acest scop, dar acest lucru presupune inclusiv hala de care vă spuneam”, spune Katharina Häni. Și mai punctează un lucru: dacă ar fi să ia din nou decizia de a pune bazele unui business axat pe agricultură bio, tot România ar fi țara pe care ar alege-o.

* * *

Orkla, o nouă achiziție la nivel internațional 07 Dec 2020 | de Fulvia Meirosu

Orkla Food Ingredients a cumpărat compania de vânzări și distribuție Gortrush Trading, care furnizează accesorii și ingrediente pentru înghețată către comercianții și distribuitorii de profil din Marea Britanie. Cu sediul în Irlanda de Nord, compania a obținut o cifră de afaceri de 4,5 milioane de lire sterline în anul fiscal care s-a încheiat pe 30 septembrie 2020, conform informațiilor furnizate de Orkla.

Este a doua tranzacție pe care Orkla o face pe piața de înghețată din Marea Britanie. În 2019, Orkla a achiziționat Confection by Design, furnizor de ingrediente pentru producători de înghețată și dulciuri, dar și pentru cofetării.

Gigantul norvegian operează deja pe piața britanică de ingrediente pentru înghețată prin subsidiara NIC UK. ”Deținem o poziție puternică pe piața din Marea Britanie”, a afirmat Tor Osmundsen, CEO-ul NIC Group. El a adăugat că achiziția Gortrush este foarte importantă și se înscrie în strategia companiei de a câștiga cotă de piață, facilitând accesul către clienții din Irlanda. Sortimentația Gortrush întregește portofoliul NIC UK, cele două business-uri fiind complementare.

Termenii financiari ai tranzacției nu au fost făcuți publici.

Tranzacția vine în contextul în care în ultimii ani Orkla s-a extins constant printr-o serie de achiziții la nivel global. În acest an, Orkla a cumpărat

65

pachetul majoritar de acțiuni în compania indiană Eastern Condiments, prin subsidiara sa MTR Foods. De asemenea, Orkla a preluat în vara acestui an brandul de cereale de mic dejun Havrefas, de la PepsiCo, după ce anul trecut achiziționase de la PepsiCo brandul de porridge Pama.

De asemenea, în 2019, grupul și-a adăugat în portofoliu compania olandeză Vamo (specializată în ingrediente pentru patiserie), compania suedeză Zeelandia (furnizor de margarină, uleiuri vegetale și ingrediente de copt), producătorul islandez de ciocolată Noi-Sirius, producătorul grec Stelios Kenakis (înghețată, produse de cofetărie și panificație), compania suedeză Lecora (producător de alimente congelate) și producătorul danez de panificație Easyfood.

* * *

O noua serie de fermieri campioni la floarea-soarelui Redactia Sanatatea Plantelor pe dec. 07, 2020 Hibrizii de floarea-soarelui din portofoliul companiei Corteva Agriscience se numara printre alegerile prioritare ale fermierilor romani. Motivati de stabilitatea productiilor pe care le ofera an de an, acestia raman consecventi in alegeri si incearca noii hibrizi recomandati pentru zona in care isi desfasoara activitatea. Este clar ca este nevoie si de o tehnologie care sa sustina cultura pe tot parcursul vegetatiei, iar cei mai multi dintre ei aleg sa respecte fiecare veriga tehnologica si astfel sa culeaga roadele muncii pe masura asteptarilor. Compania Corteva Agriscience raspunde nevoilor fermierilor, iar acest lucru se vede mai ales in rezultatele pe care acestia aleg sa le prezinte, motiv pentru care, chiar daca a fost un an extrem de dificil, fermierii campioni trebuie apreciati si mai ales motivati sa-si continue activitatea.

Silviu Nour

La floarea-soarelui s-au inregistrat productii bune in multe zone din tara, chiar daca vremea capricioasa a pus mari probleme agricultorilor. De exemplu, fermierul Silviu Nour din judetul Neamt a cultivat hibridul P64LE136 si a obtinut 3.650 kg/ha. “Lucrez 500 ha, iar floarea-soarelui am semanat pe 60 ha, dupa cultura de grau. Astfel, terenul a fost pregatit cu grapa cu discuri in doua treceri si am administrat 20 t/ha de gunoi de pasare.

66

In primavara terenul a fost pregatit cu combinatorul, am administrat uree – 200 kg/ha, am semanat in perioada 7-10 aprilie si am administrat ingrasamant triplu 16 – 200 kg/ha. Primul erbicid l-am administrat dupa semanat si mai apoi am administrat Express. In stadiul de 8-10 frunze, atunci cand am putut intra ultima oara in cultura cu un tractor clasic, am administrat un tratament cu fungicid. In urmatoarea campanie vom semana in jur de 80 ha cu floarea-soarelui si voi alege hibrizi Pioneer® cu tehnologia Express®”, a punctat fermierul campion.

Augustin Nealcos

Un alt fermier campion la aceasta cultura este domnul Augustin Nealcos din judetul Cluj, care a ales hibridul P64LE25 si a obtinut o productie de 3.600 kg/ha. “Noi lucram      2.000 ha, dintre care 260 ha le-am avut in acest an cu floarea-soarelui. Am semanat dupa cereale, unde am avut exces de apa, am scarificat, restul terenului a fost arat si discuit in toamna. Am fertilizat la pregatirea patului germinativ cu ingrasamant DAP 18.46.0 – 200 kg/ha, la semanat am administrat azot – 150 kg/ha si in vegetatie, in stadiul de 6-10 frunze, am dat nitrocalcar – 150 kg/ha. Am semanat incepand cu finalul lunii martie, am erbicidat preemergent si apoi am dat Express®. Am aplicat si un tratament cu fungicid si insecticid in faza de imbobocire”, a declarat agricultorul. Aceasta a mai adaugat faptul ca a fost foarte multumit de rezultatele obtinute de-a lungul timpului cu hibrizii Pioneer® si ca in urmatoarea campanie va semana in jur de 200 ha cu floarea-soarelui si va alege si hibrizii P64LE99 si P64LE25.

Alin Limbasan

67

Alin Limbasan din localitatea Bazna, judetul Sibiu, lucreaza 250 ha, floarea-soarelui a semanat in acest an pe 71 ha si a obtinut 3.600 kg/ha cu hibridul P64LE136. “Am semanat floarea-soarelui dupa grau, de aceea terenul a fost arat, apoi am discuit in toamna, dupa care, in primavara, am pregatit terenul cu combinatorul. Am semanat incepand cu 4 aprilie, am fertilizat cu 300 kg/ha de NPK triplu 16 si am mai fertilizat cu 150 kg/ha de azot cu sulf in stadiul de 6-7 frunze. Am aplicat un erbicid preemergent, apoi Express® si la 2-3 zile am mai aplicat un erbicid pentru combaterea buruienilor monocotiledonate. Am aplicat si fungicidul Tanos , atunci cand plantele aveau in jur de 80 cm, practic atunci cand am putut intra ultima oara cu tractorul. Recoltatul a avut loc intre 20-25 septembrie, am avut umiditate mare si nu am putut recolta mai devreme. Am fost multumiti de culturile din acest an, mai ales de P64LE136, care a avut si o greutate buna. Am avut si P64LE99 care a oferit o productie medie multumitoare, de aceea pentru urmatoarea campanie voi alege din nou acesti doi hibrizi pentru ca ofera stabilitate”, a precizat fermierul.

  * * *

3 căi simple pentru a stopa degradarea solului Ioan Borcean 07 decembrie 2020

Asolamentul, lucrările solului şi fertilizarea sunt trei verigi tehnologice care, dacă sunt aplicate corect, pot aduce importante economii în fermă şi beneficii imense pentru mediu. 

În luna decembrie se definitivează structura culturilor pentru anul viitor, în funcţie de care se stabileşte asolamentul fermei şi se elaborează tehnologiile care se vor aplica. Punctul de pornire în planul culturilor îl reprezintă speciile agricole aflate deja în vegetaţie şi cele perene existente, precum şi obligaţiile prevăzute în contractele încheiate.

Noua PAC impune reconstrucţia ecologică a solurilor degradate, considerate bolnave, care în loc de 30 tone de organisme vii la hectar mai au circa 3 tone/ha. De asemenea, structura lor este distrusă şi conţinutul în humus diminuat, dominant fiind scheletul mineral.

Verigi tehnologice cruciale

Solurile pot fi distruse de fiecare verigă dintr-o tehnologie greşită. De aceea este importantă o analiză a tehnologiei începând cu structura culturilor, asolamentul, lucrările solului, nutriţia plantelor, lucrărilor de îngrijire şi recoltarea. Dintre acestea, trei sunt cruciale:

68

1. Asolamentul economiseşte resursele astfel:

• poate reechilibra solul şi reduce cu 40-50% necesarul de pesticide, prin diminuarea atacului de boli, dăunători şi a rezervei de buruieni;

• scade cu 30-50% cantităţile de azot necesar culturilor şi cu 20-40% cantităţile de fosfor şi potasiu.

Cele mai bune efecte se obţin când în asolament, cel puţin 20% din suprafaţă este destinată leguminoaselor. Lucerna şi trifoiul sporesc productivitatea cu 10%. Folosirea culturilor intermediare de mazăre, măzăriche, borceaguri mai aduce un spor de 8%.

2. Lucrările solului contribuie la ecologizarea solurilor dacă nu depreciază starea naturală a acestora, favorizând:

• formarea unei structuri granulare optime;

• reţinerea apei şi transmiterea acesteia în profunzime;

• prevenirea eroziunii;

• activitatea biologică se desfăşoară în bune condiţii;

• cantităţile de azot fixate pot fi de 10-20 kg/ha prin fixare liberă, 70-90 kg/ha prin fixare asociativă şi 60-300 kg/ha prin fixare simbiotică.

3. Fertilizarea cu azot. Dozele de îngrăşăminte chimice cu azot administrate vor fi stabilite prin lege. Deci devine importantă completarea dozelor de îngrăşăminte chimice cu azot obţinut din atmosferă prin alte metode. În tabelul 1 redăm unele precizări din literatura mondială de specialitate, privind fiecare din genurile de leguminoase cultivate în ţara noastră.

69

Cum calculăm doza optimă de azot?

Doza optimă economic şi ecologic necesară fiecărei culturi (DOEE) se calculează cu relaţia:

NDOEE=NC-(NS + NL + Nsn +Nmin)

în care:

NDOEE =doza de azot, optimă economic şi ecologic;

NC = cantitatea de azot necesară culturii în funcţie de condiţiile de climă;

NS =cantitatea de azot exprimată în kg/ha adusă ca urmare a fluxurilor de degradare biologică şi nitrificare;

NL =azotul special adus prin fixare simbiotică după premergătoare leguminoase (kg/ha);

 Nsn=aportul de azot din surse neconvenţionale: azotul fixat biologic, liber sau asociativ (kg/ha).

Nmin = azotul existent pe profilul solului (0-30 cm) la începutul toamnei sau al primăverii.

 Cât azot extrag culturile de toamnă din sol?

 Pentru a putea calcula necesarul de îngrăşăminte după relaţia prezentată anterior, redăm în tabelul 2 cantităţile de azot extrase de culturile semănate în această toamnă, necesar exprimat în kg s.a../tonă de recoltă, la un necesar maxim, precum şi dozele maxime de azot aplicabile.

Faţă de datele prezentate în ţara noastră, în funcţie de tipurile de sol şi de factorii de restricţie (apă şi căldură), se impune o corecţie de 0,4-0,8% la cantitatea de azot extrasă.

 2 criterii majore de alegere a îngrăşămintelor

Acum, când se fac calcule privind necesarul de îngrăşăminte cu azot pentru culturile de toamnă, plantele sunt în diferite faze de vegetaţie: de la culturi bine răsărite şi înfrăţite şi până la culturi semănate târziu care sunt acum abia răsărite sau în curs de răsărire.

Indiferent de mersul vremii, este necesar să se facă determinări în câmp privind densitatea la răsărire, faza de vegetaţie şi starea fitosanitară a

70

acestora. În funcţie de situaţia concretă, în fiecare fermă se vor lua deciziile necesare.

Nu vă orientaţi în cumpărarea îngrăşămintelor după preţul acestora, ci în funcţie de compatibilitatea lui cu reacţia solului pe care se va aplica. Astfel:

1. pe solurile acide nu se poate aplica sulfat de amoniu, deoarece el are o reacţie acidă;

2. pe solurile cu reacţie alcalină nu se poate aplica azotat de calciu, care are reacţie bazică.

Cu referire la momentul aplicării corecte fără a pierde azotul prin levigare (spălare) şi poluare, vom reveni cu precizări în perioada respectivă.

Click AICI şi află cât de importante sunt rotaţia culturilor şi fertilizarea în productivitatea culturilor!

TABELUL 1: CANTITATEA DE AZOT FIXATĂ BIOLOGIC

Planta

Azot fixat în funcţie

de condiţiile

vegetaţiei (kg/ha)

Media

(kg/ha)

Proaste BuneFasole de câmp 18 380 193

Mazăre 18,3 334,5 141Lupin galben 53,7 291,3 153Lucernă 90 600 277Soia 35 225 142Bob 35 115 70

TABELUL 2: CANTITATEA DE AZOT EXTRASĂ DE CULTURILE SEMĂNATE ÎN TOAMNĂ

Cultura

Azot extras

(kg/t recoltă)

Recolta maximă

(t/ha)

Cantitatea

maximă

de azot

(kg/ha)

71

Grâu de toamnă 22,1-28,1 6,5-10 200

Grâu Durum 26,6 8,0 160Orz de toamnă 21,4 9,0 150

Orzoaică de bere 17,3 8,0 90

Secară de toamnă 19,6 8,5 130

Triticale 22,4 9,0 150Ovăz 20,6 8,0 110Rapiţă de toamnă 45,4 4,5-5,0 170

E TIMPUL SĂ CORECTĂM GREŞELILE TRECUTULUI

După decenii în care s-au elaborat tehnologii prin care s-a urmărit doar creşterea recoltelor, a venit vremea în care trebuie să fie corectate greşelile. Consider că ecologizarea tehnologiilor de cultivare a plantelor se va impune prin numeroase legi, obligatorii. Însă trebuie conştientizată importanţa acestor practici pentru viitorul omenirii. De fapt, modificările climatice grăbesc acest proces, apa nu se va mai pierde din sol prin lucrări necugetate, iar industria chimică trebuie să vină cu alte produse, acceptate de mediul în care se aplică.

* * *

Legumele care se pot cultiva iarna în sere și solaria 6 decembrie 2020

În anotimpul rece, procesele biologice încetinesc la plante. Dacă eşti genul de persoană întreprinzătoare, care are nevoie să aibă activitate tot timpul anului, iarna ţi se va părea grea. Cu atât mai mult cu cât îţi place să grădinăreşti.

Dar nu trebuie să-ţi opreşti activităţile în grădină din cauza iernii- este sfatul colegilor de la Cotidianul agricol, care prezinta, intr-un articol, inclusiv legumele care pot fi plantate iarna, in sere si solarii.În materialul video de mai jos, vă prezentăm câteva legume care pot fi plantate iarna, în sere și solarii.

72

https://youtu.be/QH02u9xXrp4

* * *

* * *

73