Lehuzia imediata - este caracterizata printr-o stare de oboseala, somnolenta, transpiratii profunde, bradicardie, poliurie, determinate de eflume si poate si cea mai caracteristica

Lehuzia imediata - este caracterizata printr-o stare de oboseala, somnolenta, transpiratii profunde, bradicardie, poliurie, determinate de eflume si poate si cea mai caracteristica. O persoana din cinci va suferi de depresie la un moment dat in viata ei. Poate afecta atat femeile cat si barbatii de toate varstele si indiferent de mediul in care traiesc. Multi oameni cred ca aceasta boala nu se poate trata, dar multi dintre cei care sufera din aceasta cauza vor face tot ce le sta in putinta pentru a inlatura durerea, uneori, descoperind chiar tratamentul potrivit. Depresia este un termen general care cuprinde o larga paleta de afectiuni psihice, de la starile proaste pana la sentimente de sinucidere. Pentru a putea raspunde la intrebarile pe care vi le puneti, aflati mai multe despre cauzele majore ale depresiei, diferitele tipuri ale acesteia si posibile modalitati de tratare. Cauzele depresiei: Chiar si cauza este un amalgam al acestor factori. Starea de depresie poate fi legata de o serie de cauze fizice cum ar fi o alimentatie saracacioasa, lipsa exercitiilor fizice sau unele boli, cum ar fi gripa. Chiar si folosirea frecventa a energizantelor poate duce la depresie din cauza distrugerii reactiilor chimice ale creierului. Simptomele depresiei: Exista foarte multe simptome ale depresiei printre care putem intalni: - sentimente persistente de tristete, pierderea increderii in sine sau proasta parere despre sine, pierderea bucuriei in fata lucrurilor care altadata ar fi fost placute si interesante; - pierderea sperantei si sentimente de neajutorare, sentimente inexplicabile de vinovatie si de zadarnicie; - agitatie sau anxietate, dificultati in munca de la serviciu sau in comunicarea cu colegii, dificultati in concentrare; - ganduri de sinucidere si de moarte. Alte simptome fizice pot fi: oboseala, pierderea energiei, probleme cu somnul, pierderea apetitului sau exagerarea cu mancatul, pierderea apetitului sexual sau chiar probleme ale functiilor sexuale, consumul de alcool sau fumatul mai mult decat in mod obisnuit, dureri fizice sau diverse tulburari ale organismului. Daca ati experimentat patru sau chiar mai multe dintre aceste simptome aproape in fiecare zi timp de peste doua saptamani, trebuie sa cereti ajutor. - Depresia post-natala Aceasta este o foarte bine cunoscuta forma de depresie care afecteaza intre 10 si 20% dintre femeile care dau nastere unui copil. A nu se confunda cu o alta afectiune denumita "baby-blues" - o scurta perioada de timp de nefericire care apare la trei sau patru zile dupa nastere. Aceasta afectiune poate provoca un plans inexplicabil si sentimentul de singuratate pentru cateva zile de la nastere. Depresia post-natala este o afectiune cu mult mai serioasa care apare dupa doua sau chiar trei saptamani de la nastere si care se dezvolta incet, ceea ce face sa fie foarte greu de diagnosticat. De asemenea, poate fi foarte dificil chiar si pentru mama sa isi dea seama ca sufera de depresie, ceea ce ingreuneaza cu mult situatia. Acest tip de depresie este cauzat de un dezechilibru hormonal in creier.

CAPITOLUL I ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMINI1.1 NOIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI GENITALE FEMININ1.2 UTERUL1.3 MIJLOACE DE FIXARE sI SUSINERE A UTERULUICAPITOLUL II NAsTEREA NATURAL LA TERMEN2.1 NAsTEREA NATURAL LA TERMEN2.2 MECANISMUL NAsTERII2.3 LUZIA FIZILOGIC IMEDIAT POSTPARTUMCAPITOLUL III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE 3.1 ROLUL GENERAL AL ASISTENTEI MEDICALE 3.2 ROLUL SPECIFIC AL ASISTENTEI MEDICALE3.3 NEVOILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI DUP VIRGINIA HENDERSONCAPITOLUL IVPREZENTARE CAZURI4.1 PREZENTARE CAZ NUMRUL I4.2 PREZENTARE CAZ NUMRUL II4.3 PREZENTARE CAZ NUMRUL III

ARGUMENT Nasterea normala sau eutocica reprezinta expulzia fatului pe cai naturale n prezentatie craniana, longitudinala, pelvina, a unui fat ajuns la termen.Daca nu se poate vorbi despre un istoric al nasterii din motive lesne de nteles, se poate vorbi n schimb de o evolutie a nasterii, a cunoasterii acestui proces si al celor legate de el. Astfel, nca din 1550 I. H. egiptenii cunosteau unele probleme legate de ginecologie, obstetrica, avort, sarcini, menstruatie, boli particulare ale femeii si metode de tratament. De asemenea, aveau unele metode de determinare a sarcinii si a sexului fatului.n Grecia antica, femeile din Atena erau asistate la nastere de o moasa.Medicii si moasele din acea vreme practicau palparea abdominala, examenul vaginal cu specul vaginal, notau schimbarile cervixului si dilatatia.Avortul era cu desavrsire interzis, fata de situatia din India, unde se considera ca nou-nascutul nu are spirit chiar ctva timp dupa nastere, din care cauza, copilul era extras cu manevre foarte crude. si cu toate ca astazi s-a ajuns la fertilizarea n vitro, ecografie, monitorizare electronica a fatului si altele, nastere 11511t1917l a desi aparent att de fireasca ramne unul dintre marile miracole ale naturii.

Aceasta lucrare de diploma cuprinde patru capitole n care urmaresc diferite stadii ale nasterii, de la primele simptome ale acesteia pna la sosirea copilului pe lume.

Primul capitol al lucrarii de diploma cuprinde anatomia aparatului genital feminin. Din punct de vedere anatomic m-am axat pe uter deoarece oul rezultat din fecundarea gametului feminin si gametului masculin se grefeaza n cavitatea uterina, unde continua sa creasca si sa se dezvolte pna ce fatul devenit viabil este expulzat din uter prin actul nasterii.

n urmatorul capitol am descris nasterea de la primele simptome ale acesteia si pna la sosirea copilului pe lume.

Capitolul trei al acestei lucrarii de diploma cuprinde rolul asistentei: (general si specific) si nevoile fundamentale ale fiintei umane dupa Virginia Henderson.

n ultimul capitol am prezentat cele trei cazuri pe care le-am luat n urma stagiului efectuat n Maternitatea Spitalului Municipal Onesti.

CAPITOLUL I1.1 NOIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI GENITAL FEMININ Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se realizeaza prin participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundarii gametului feminin (ovulul) de catre gametul masculin (spermatozoidul). Oul rezultat se grefeaza n cavitatea uterina, unde continua sa creasca si sa se dezvolte pna ce fatul devenit viabil este expulzat din uter prin actul nasterii.

Aparatul genital feminin este format din:

a) o parte externa: vulva: reprezinta deschiderea nafara organelor genitale. Ea este constituita din:

muntele lui Venus; labiile mari; labiile mici; clitorisul; himenul; glandele Bertholin; glandele Skene; bulbii vestibulari; glandele anexe regionale; perineul;b) o parte interna: vaginul - este un organ fibro-musculos cu lumenul turtit n sensul antero-posterior. Are rol n copulatie si serveste drept canal la trecerea fatului si anexelor sale n timpul nasterii. Datorita elasticitatii sale are posibilitatea de a se deschide n cursul nasterii, cnd peretii sai pot veni n contact cu peretii bazinului, pentru ca dupa aceea sa revina la dimensiunile obisnuite. Vaginul are o lungime de aproximativ 12 centimetri si diametrul de 2 centimetri;

uterul - este un organ musculos cavitar, n care se dezvolta oul; la sfrsitul sarcinii el expulzeaza fatul si anexele sale. Este un organ nepereche, avnd o lungime la nulipare de 6,5 cm iar la multipare 7,8 cm; are un diametru transvers de 5 cm la baza si 3 cm n portiunea medie a colului si un diametru antero-posterior de 2,5-3 cm.

trompele uterine - sunt doua conducte musculo-membranoase care se ntind de la coarnele uterine pna la ovare; au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variaza pe traiectul lor ntre 2-4 cm pna la 6-8 cm.

ovarele sunt organe pereche si determina caracterele sexuale primare. Sunt situate n cavitatea pelviana pe peretele sau posterior. Au diametrul longitudinal de 3 cm, latimea de 2 cm si grosimea de 1 cm. Ele produc ovulele si au rol endocrin prin secretia hormonilor sexual

1.2 UTERUL Este organul n care se nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care produce expulzia acestuia dupa dezvoltarea lui la termen.

FORMA: unui trunchi de con turtit n sens antero-posterior, avnd baza orientata n sus si vrful trunchiat n jos. n partea mijlocie prezinta o ngustare numita istm, care l mparte n doua portiuni diferite: corp si col. Este situat n regiunea pelviana pe linia mediana si prezinta raporturi anatomice:

anterior cu vezica urinara; posterior cu rectul;

inferior se continua cu vaginul;

superior cu organele intestinale si colonul;

lateral cu ligamentele largi;

DIMENSIUNILE UTERULUI: la femeia adulta nulipara, lungimea este de 6,5 cm si latimea la nivelul fundului este de 4 cm, iar grosimea de 2 cm.

la femeia multipara aceste dimensiuni cresc cu aproximativ 1 cm; lungimea 7,5 cm, latimea 5 cm si grosimea de 3 cm.

CONSISTENA UTERULUI: este ferma, dar elastica usor de perceput la examenul ginecologic. El tinde n timpul examinarii sa scape printre degete, ca un smbure de cireasa. n sarcina, uterul devine mai moale, mai pastos.

GREUTATEA UTERULUI: este n medie de 50-70 grame, fiind mai usor la nulipare (50-60 gr) dect la multipare (60-70 gr).

este format din trei parti: corpul, istmul si colul.

1.corpul uterin- are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descriu doua fete si doua margini:

fata anterioara usor convexa este acoperita de peritoneu pna la istm, unde acesta se reflecta pe vezica, formnd fundul de sac vezico -uterin. fata posterioara mai convexa, cu o creasta mediana este acoperita de perioneu, care coboara pe istm si pe primii centimetri ai peretelui vaginal posterior; apoi se reflecta pe rect formnd fundul de sac vagino-rectal (Douglas). Este n raport cu ansele intestinale si colonul ileo-pelvin. Pe marginile uterului se gasesc vasele uterine si se pot afla vestigii ale canalului Wolff, cum este canalul Malpighi-Gartner.

marginea superioara sau fundul uterin este ngrosata si rotunjita, concava sau rectilinie la fete si net convexa la multipare.

2.istmul - continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia.

3.colul uterin - este mai ngust si mai putin voluminos dect corpul si are o forma de butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotunjite. Vaginul se insera pe col dupa o linie oblica ce urca posterior insertia sa diviznd colul n portiunea supra si subvaginala.

1.3 MIJLOACE DE FIXARE sI DE SUSINEREA UTERULUISunt reprezentate de aparatul ligamentar, care este reprezentat prin:

ligamente largi; ligamente rotunde; ligamente utero-sacrate; Ligamentele largi - sunt doua cute peritoneale de forma patrulatera, ntinse ntre marginile uterului si pe peretii laterali ai excavatiei pelvine. Fiecare ligament este format din doua foite peritoneale, una anterioara, alta posterioara. Acestea se continua una pe cealalta la marginea superioara a ligamentului larg. n aceasta margine se gaseste tuba uterina. Foita anterioara trece pe vezica si pe peretele anterior al pelvisului formnd excavatia vezico-uterina. Foita posterioara coboara mai jos pna pe vagin, apoi se reflecta pe ampula rectala si pe peretele pelvian posterior formnd excavatia recto-uterina.

Ligamentul rotund este un cordon conjuctivo-muscular pereche care pleaca de la unghiul tubar al uterului strabate ligamentul larg, ncretiseaza vasele iliace externe si patrunde n canalul inghinal, parcurge acest canal, iese din el prin orificiul subcutan si se termina n tesutul grasos al muntelui pubelui si al labiilor mari. Lungimea lui este de aproximativ 12 - 15 cm, iar grosimea de 4-7 mm.

STRUCTURA UTERULUI Peretele uterului este format din trei tunici:

tunica seroasa (perimetrul) - este formata de foita peritoneala care mbraca uterul.

tunica musculara (miometru) - are o grosime medie de 15 mm si este stratul cel mai bine reprezentat. Este format dintr-un manunchi de fire musculare netede separate, dar n acelasi timp solidarizate ntre ele prin tesutul conjunctiv. Contine si numeroase vase sangvine. Se considera ca miometrul este format din trei straturi:

stratul extern: contine fibre longitudinale si circulare.

stratul mijlociu: contine fibre anastomozate si se numeste plexifor.

stratul intern: contine fibre longitudinale si circulare.

Fibrele circulare formeaza sfincterul istmului.

tunica mucoasa (endometrul) adera strns la miometru fara ntreruperea unei mucoase.

VASCULARIZAIA sI INERVAIA UTERULUI- ARTERELE: irigatia arteriala a uterului este asigurata n primul rnd de artera uterina; n mica masura participa si artera ovariana si artera ligamentului rotund

- ARTERA UTERIN: are un diametru de 2-3 mm n afara sarcinii si de 5-6mm n timpul sarcinii. Ea provine din artera iliaca interna de obicei printr-un trunchi comun cu ombilicala, la nivelul fosei ovariene. Pe lnga artera uterina la irigarea uterului, mai participa si artera ovariana prin anasotompozele tubo-ovariene precum si o artera de nsemnatate redusa artera ligamentului rotund.

- VENELE: pleaca din toate tunicile uterului si se aduna mai nti n niste canale speciale situate n stratul plexiform al miometrului. Aceste canale sunt sapate n tunica musculara si se numesc sinusuri uterine si peretele lor e redus la un endoteliu. n timpul sarcinii, ele se largesc considerabil nct uterul devine un ,,mare burete.

- LIMFATICELE: provin din trei retele:

-mucoasa;

-musculara;

-seroasa;

Ele se strng intr-o retea colectoare situata sub peritoneu - reteaua subseroasa.

Din aceasta se nasc trunchiuri colectoare care se ndreapta spre marginile uterului, apoi spre

diferite grupuri regionale de noduri limfatice.

INERVAIA UTERULUI Este de natura organo-vegetativa, simpatica si parasimpatica.

Este asigurata de plexul utero-vaginal, emanatie a plexului hipogastric inferior cu

predominenta simpatica.

Plexul utero-vaginal se prezinta ca textura densa de fibre si ganglioni plasati n parametrii ce anastompeaza contralateralele si cu plexurile vezicale si uterine.

GLANDELE MAMARE Sunt n mod normal organe pereche, prezentnd la exterior areola mamara n centrul acesteia gasindu-se mamelonul.

Greutatea lor variaza n functie de starea functionala: la nastere au 5 grame, la adulte 200 grame, iar la femei care alapteaza, aproximativ 500 grame. Greutatea ca si forma celor doi sni sunt inegale.APARATUL GENITAL FEMININ

CAPITOLUL IINAsTEREA NATURAL LA TERMEN

2.1 NAsTEREA NATURAL LA TERMENNasterea normala sau eutocica reprezinta expulzia fatului pe cai naturale n prezentatie craniana, longitudinala si pelvina a unui fat care a ajuns la termen. DIAGNOSTICUL CLINIC POZITIV se bazeaza pe elemente furnizate de prezenta uterului gravid si a fatului n cavitatea uterina, fiind n marea majoritate a cazurilor diagnostic de certitudine.

Interogatoriul precizeaza o amenoree de peste 28 de saptamni, marirea progresiva de volum a abdomenului, prezenta miscarilor fetale.

La inspectia snilor se constata: pigmentarea areolei primare, schita de areola secundara, tuberculii Montgomery, retea venoasa Haller evidenta. Se va aprecia conformatia mamelonului n vederea procesului de lactatie.

Inspectia la nivelul abdomenului, va evidentia marirea sa de volum n totalitate, linia mediana pigmentata, prezenta vergeturilor pe flancuri si pe coapse, deplisarea cicatricei omblilicale, si miscarile active ale fatului.

Organele genitale externe prezinta o pigmentare accentuata a tegumentelor, culoarea violacee a mucoasei vulvovaginale.

La nivelul membrelor inferioare putem constata la inspectie prezenta edemelor sau a varicelor.

Palparea snilor va aprecia consistenta glandulara a acestora, iar la exprimarea mamelonului aparitia colostrului.

Palparea abdomenului, la aceasta vrsta de sarcina este de o deosebita importanta, deoarece evdentiaza caracterele uterului gravid si ale fatului n interiorul sau. Se va efectua o palpare superficiala care va constata o formatiune ovoidala, contractila, pastoasa, cu axul mare longitudinal de cele mai multe ori. Vom aprecia cu ajutorul panglicii metrice dimensiunile uterului gravid (la termen naltimea fundului uterin este de 35-36 cm).

Palparea profunda se ncepe n regiunea hipogastrica si are drept scop evidentierea polilor fetali. n 96 % din cazuri n hipogastru se percepe o formatiune dura, rotunda, regulata, mobile polul cefalic al fatului. La fundul uterin se constata o formatiune mai neregulata, de consistenta inegala polul pelvin. ntr-unul din flancuri se va palpa un plan dur, convex care leaga cei doi poli spatele fetal. n flancul opus se gasesc partile mici fetale.

Acultatia se percepe cu ajutorul stetoscopului obstetrical. Focarul de intensitate maxima a BCF-urilor are un sediu fix, la jumatatea distantei dintre spina iliaca antero-posterioara si ombilic, de aceeiasi parte cu spatele fetal.

La examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominala se va constata colul de consistenta moale n totalitate, iar prin fundurile de sac vaginale laterale se pune n evidenta prezentatia. nu se pune problema unui diagnostic diferential.

n situati exceptionale se poate face un diagnostic diferential cu un fibrom uterin gigant sau un chist ovarian voluminos.

METODE PARACLINICE DE DIAGNOCTIC POZITIV sunt utilizate relativ rar: fonocardiografia (nregistreaza frecventa si ritmul cordului fetal), ultrasonografia si examenul radiologic (permis numai dupa 36 saptamni, din cauza riscului de iradiere).

n ultimul trimestru de sarcina se fac mai multe investigatii: VDRL, examenul sumar de urina, examenul secretiei vaginale, testul HIV, ecografie abdominala.

2.2 MECANISMUL NAsTERIINasterea se desfasoara de-a lungul unor fenomene succesive numite ,,perioade sau ,,fazele nasterii. Travaliul normal pentru primipare este de 8-10 ore, iar la multipare este de 6-8 ore.

Travaliul propriu-zis este precedat de un pretravaliu ce prezinta urmatoarele simptome:

contractii uterine dureroase, neregulate, mai ales noaptea;

scade presiunea n etajul abdominal superior si creste n pelvis;

eliminarea, uneori, a dopului gelatinos patat de snge;

colul moale se scurteaza si devine permeabil la deget;

Travaliul propriu-zis ncepe odata cu aparitia contractiilor uterine dureroase, ce modifica colul. Semnele clinice ce anunta nceputul nasterii sunt:

contractiile uterine sistematizate, cu caracter progresiv si cu modificari ale colului uterin;

eliminarea dopului gelatinos;

bombarea membranelor ce solicita orificiu uterin;

Travaliul cuprinde patru perioade:

1.perioda nti sau de dilatatie cervicala. dureaza 8-10 ore la primipara si 6-8 ore la secundipara. Aceasta perioada nu trebuie sa depaseasca 11-12 ore;

contractiile uterine dureroase, initial la 10-15 minute cresc progresiv n frecventa, durata si intensitate producnd neliniste, agitatie, fiind greu de suportat pentru gravida nevrotica sau fricoasa. n urma contractiilor uterine dureroase, colul se nmoaie, se scurteaza, apoi se sterge, iar doplu gelatinos cu striuri sangvine se elimina.

peretii colului sunt nglobati n segmentul inferior, formnd canalul segmento-cervical, ce se destinde pasiv

n urma contractiilor uterine dureroase, cu canalul vaginal, formnd canalul de nastere .

marginile orificiului uterin se subtiaza, se ntind, iar dilatatia orificiului creste pna la 10 cm formnd dilatatia completa.

punga apelor bombeaza si membranele se rup la o dilatatie de 6-7 cm.

membranele se pot rupe spontan sau artificial. Spontan se pot rupe prematur, nainte ca gravida sa intre n travaliu la o dilatatie a orificiului uterin de 6 cm; artificial, membranele se rup de catre medic la o dilatatie de peste 6 cm; dupa 6 ore de membrane rupte infectia amniotica este probabila, iar dupa 24 de ore este sigura. Dupa ruperea spontana a membranelor, prezentatia fatului coboara, lund contact cu canalul segmentocervical, pe care l destinde, iar ca reflex se produce descarcarea unei noi cantitati de oxitocina.

2. perioada a doua sau de expulzie a fatului: dureaza 30-45 minute la primipare si 15-20 minute la multipara.

ncepe odata cu dilatatia completa, cnd prezentatia este coborta pe planseul pelviperineal, cu sau fara ruptura membranelor; contractiile uterine, la 2-3 minute, durnd 40-50 secunde, devin mai puternice si cu eficienta mai mare. dupa un timp ele se nsotesc si de contractii reflexe ale muschiilor abdominali si diafragmei, aparnd astfel contractiile uterine expulzive.

fatul este mpins, prin canalul de nastere, caudal pna la ntroitul vulvar.

presiunea exercitata pe planseul pelviperineal induce reflexul de screamat, ducnd la expulzia fatului n afara canalului de nastere. 3.perioada a treia sau de delivrenta a placentei si anexelor fetale dureaza 30 minute n medie.

4.perioada a patra sau postpartum imediat cuprinde primele 24 de ore dupa nastere si delivreta, cnd se consolideaza hemostaza. Supravegherea lauzei este obligatorie.

Travaliul se incheie odata cu expulzia placentei si consolidarea hemostazei.

Filiera pelvigenitala, ce trebuie strabatuta de produsul de conceptie, prezinta: strmtoarea superioara (sau intrarea n pelvisul mic), excavatia (sau conductul), strmtoarea inferioara (sau iesire din pelvis). Pentru a trece prin aceasta filiera osoasa, prezentatia executa trei timpi principali sau timpii nasterii: angajarea, coborrea si dirijarea prezentatiei; fatul executa si unele miscari suplimentare de orientare, flexie, rotatie interna si externa si nclinare laterala. Miscarile craniului si ale trunchiului sunt asociate, trunchiul repetnd miscarile craniului.Cea mai frecventa prezentatie este cea longitudinala craniana (96%).

CONDUITA N CURSUL TRAVALIULUI NORMALPERIOADA DE DILATAIE n sala de nastere se urmareste evolutia travaliului dupa:

situatia dilatatiei colului uterin;

evolutia prezentatiei

aspectul lichidului amniotic;

dinamica uterina;

bataile cordului fetal;

Totul se consemneaza n foaia speciala de evolutie a travaliului (partograma).

PERIOADA DE EXPULZIE ncepe cnd prezentatia apare la vulva. La aparitia primelor contractii expulzive, parturienta se transporta la sala de expulzie, asezndu-se pe masa ginecologica.

n expulzie se urmaresc: dinamica uterina, progresiunea dilatatiei, starea fatului (BCF-urile).

se face toaleta vulvoperineala si se pregateste cmpul operator, printr-o dezinfectie larga suprapubiana, vulvoperineala, si a fetei posterointerioare a coapselor, prin badijonare cu alcool iodat, septozol.

se izoleaza zona vulvo-perineala, cu cmpuri si ciorapi sterili. Se dezinfecteaza minile si medicul se imbraca steril cu halat, masca si manusi.

se explica gravidei modul de coordonare a efortului expulziv, folosirea presei abdominale, relaxarea ntre contractii. La aparitia contractiei uterine, parturienta va inspira profund de 2-3 ori, urmand un efort expulziv de 15-30 secunde. Va repeta aceasta de 2-3 ori n cursul fiecarei contractii. n pauzele dintre contractii i se va administra oxigen. Expulzia va fi moderata, pentru a se cruta integritatea tesuturilor moi. Craniul apare lent la orificiul vulvar, degajandu-se usor, dupa prealabila infiltrare cu novocaina 1% (60-80 ml) a perineului. Daca este indicata epiziotomia, se decoroneaza craniul de perineu.

La aparitia fetei, aspiram sau stergem secretiile bucofaringiene, pentru a preveni aspiratia lor. Ne asiguram daca nu exista o circulara de cordon pericervical, iar daca exista se sectioneaza rapid ntre doua pense, sau daca este larga, se da peste cap. Palmele se fixeaza pe temporoparietalele craniului fetal si se face rotatia externa a craniului catre partea n care a fost occipitul. Tragem n jos, degajnd umarul anterior apoi n sus si nainte, degajnd umarul posterior.

Dupa extragerea umerilor, trunchiul si membrele se degajeaza usor. Se aseaza fatul pe masa pregatita special n imediata apropiere; se acorda primele ingrijiri fatului, dezobstrund cu o sonda Nelaton caile respiratorii superioare. Se pune si se ligatureaza cordonul ombilical, cu un fir de nylon sau de matase, care trebuie sa fie mai groasa pentru a nu taia cordonul ombilical, se leaga la 1,5 cm de insertia pe peretele abdominal. Se face un nod dublu sau mai bine un nod cu o ansa deasupra, facnd un fel de capison. Suprafata sectionata a cordonului se sterge si se tamponeaza cu o solutie antiseptica (alcool iodat, septozol), apoi se observa daca mai sngereaza. Cordonul mai gros se leaga mai sus, astfel ca, n caz de sectionare, sa putem face a doua ligatura. Se panseaza cu o compresa sterila suprafata de sectiune a cordonului ombilical, iar deasupra punem un pansament steril uscat peste care tragem o fasa. Controlam daca nou-nascutul nu prezinta malformatii. Se precizeaza starea nou-nascutului prin indicile APGAR. Se face profilaxia oftalmiei gonococice, iar la fetite si a vulvitei, cu 2-3 picaturi de nitrat de argint solutie 1%. Se cntareste nou-nascutul se arata mamei, dupa care se trimite n sectia de pediatrie.

CONDUITA N DELIVRENA PLACENTEI (PERIOADA A III A) Dupa nasterea fatului, cordonul ombilical sectionat, prins n pensa Kocher se pune pe un cmp steril pe abdomenul mamei.

Se asteapta dezlipirea placentei 15-20 minute.

Expulzia placentei poate fi normala (fiziologica) sau anormala (patologica), cnd apar complicatii. Expulzia normala a placentei se face n trei timpi: dezlipirea placentei, alunecarea placentei, expulzia placentei din vagin.

Expulzia placentei din vagin poate fi:

spontana cu decolarea si expulzia spontana a placentei si a anexelor sale, n afara cailor genitale (membranele se pot rupe prin greutatea placentei putnd fi retinute n uter).

naturala cu decolare si expulzie spontana pna n regiunea cervicovaginala, de unde nu se dezlipeste, apare hemoragia impunndu-se o interventie activa de decolare si extractie manuala a placentei;

naturala dirijata prin administrare de ocitocice care decoleaza rapid placenta;

Daca nu apare sngerarea, expulzia placentei poate fi asteptata 45 minute - 1ora. Placenta eliminata se examineaza cu atentie. Ne intereseaza forma, culoarea, integritatea lobilor si a membranelor, prezenta infarctelor, locul de insertie a cordonului ombilical.

TEHNICA DIRIJRII MEDICAMENTOASE A EXPULZIEI PLACENTEI Se injecteaza intravenos o substanta ocitocica uteroton (Oxistin, Syntocinon, Ergomet, Ocitocin), n momentul degajarii capului la multipare sau a numarului anterior la primipare, sau dupa degajarea capului n prezentatie pelviana. Este obligatorie la marile multipare cu uter hipoton.

Placenta dezlipita, datorita contractiilor uterine coboara n segmentul inferior. Se verifica dezlipirea placentei apasnd podul palmei deasupra simfizei. Cnd cordonul ombilical nu se ridica odata cu uterul, placenta este dezlipita. Se tractioneaza usor pe capatul prins n pensa, aducndu-se placenta la vulva. Se trage n sus si se elimina la exterior. Placenta se primeste ntre palme si printr-o miscare de rasucire extragem si membranele n totalitate.

Daca gravida pierde snge sau dezlipirea nu se face dupa 40-50 minute, se face extractie manuala de placenta.

CONDUITA N PERIOADA DE CONSOLIDARE A HEMOSTAZEI(PERIOADA A IVA) Se urmareste integritatea colului, vaginului, perineului. Se observa daca s-a contractat uterul. Se face toaleta externa a lauzei. Se pune pansament vulvar steril si se tine lauza n sala 2-4 ore, fiind atent supravegheat. Cnd cauza pierderilor de snge este atonia uterina se administreaza ocitocice.Daca hemoragia nu nceteaza ne gndim la eventuale resturi n uter sau solutii de continuitate nesaturate

2.3 LUZIA FIZIOLOGIC IMEDIAT POSTPARTUMLauzia este perioada ce urmeaza dupa nastere, caracterizata prin revenirea organismului matern la echilibrul din stare de negraviditate.

Lauzia fiziologica imediata postpartum urmeaza imediat dupa expulzia placentei din cavitatea uterina si dureaza 2-4 ore.

Fenomenele care au loc n aceasta perioada sunt:

contractiile uterine;

retractia uterina;

hemostaza vaselor deschise de la nivelul zonei de insertie a placentei;

Aceste fenomene determina modificarea formei si consistentei uterului, care devine globulos si dur, formnd globul de siguranta Pinard.

Conduita: n primele 2-4 ore ale lehuziei imediate, femeia ramne la sala de nastere, supraveghindu-se clinic starea generala, tensiunea arteriala, pulsul, curba termica. Prin inspectia si palparea uterului se apreciaza forma si consistenta sa. Prin inspectia organelor genitale externe si a pansamentului steril vulvar, se observa cantitatea de snge eliminata la nivelul cailor genitale. Sngerarea fiziologica n aceasta perioada este de 250-300ml. Este necesar sa se supravegheze lauza foarte atent n acest interval de timp, pentru a putea interveni imediat n cazul aparitiei unei complicatii hemoragice.

CAPITOLUL IIIROLUL ASISTENTEI MEDICALE3.1. GENERAL: preia pacienta nou internata, verifica identitatea, toaleta personala, tinuta de spital si o repartizeaza n salon, dupa informarea prealabila asupra structurii sectiei si drepturile ce i revin ca pacienta

perzinta medicului pacienta pentru examinare si da informatii asupra starii si simptomelor manifestate de aceasta, rezultatul monitorizarii, tratamentul si ingrijirile acordate conform indicatiilor din foaia de observatie

identifica problemele de ingrijire a pacientei, monitorizeaza functiile vitale, stabileste prioritatiile pentru planul de ingrijire, evalueaza rezultatele otinute pe care le inregistreza in dosarul de ingrijiri

pregateste pacienta pentru tehnicii specifice, pentru investigatii speciale sau chirurgicale

administreza medicatia prescrisa de medic, recolteaza produse biologice pentru examen de laborator

pregateste materialul si instrumentarul n vederea sterilizarii

pregateste echipamentul, instrumentarul si materialele sterile necesare interventiei

efectueaza in scris si verbal preluarea-predarea fiecarei paciente si a activitatii desfasurate n timpul serviciului, n cadrul raportului de tura

respecta reglementarile privind prevenirea, controlul si combaterea infectiilor nosocomiale, a conditiilor igienico-sanitare, a circuitelor sanitare organizeaza si desfasoara programe de educatie pentru sanatate participa si/sau initiaza activitatii de cercetare n domeniul medical si al ngrijirilor pentru sanatate3.2. SPECIFIC: N TRAVALIU: sta lnga gravida asigurndu-i confortul psihoafectiv, oferindu-i siguranta;

urmareste TA, T, CUD, BCF-urile si n general evolutia travaliului;

executa examenul general sumar si obstetrical n lipsa medicului (exceptnd tuseul vaginal );

urmareste cu precizie dinamica uterina, notnd ritmul, durata si intensitate CUD.

ntre contractii asculta BCF-urile;

semnaleaza imediat medicului anomaliile de dinamica uterina sau modificarile BCF-urilor;

N PERIOADA DE EXPULZIE: cnd partea prezentatiei ncepe sa ntinda perineul, asez gravida pe masa ginecologica;

pregateste cmpul operator dupa ce face o dezinfectie larga suprapubiana, vulvoperineala si a fetelor posterointerne ale coapsei, cu solutie de alcool iodat;

aseaza cmpurile sterile, izolnd regiunea vulvoperineala;

explica gravidei modul de executiei a efortului sustinut;

ajuta pe medic la nasterea pe care o asista;

daca i se va incredinta sa asiste o nastere, va respecta ntocmai regulile de asepsie, astfel: isi spala minile cu trei perii sterile, cu apa sterila si sapun timp de cinci minute pentru fiecare perie; prima perie folosind-o pna la doua laturi de degete de plica cotului, a doua perie pna la jumatatea antebratului, iar cu a treia perie va spala numai mna. Va avea grija ca sa nu atinga obiectele din jur (nesterile), si ca apa de pe mini sa se scurga spre cot si nu invers.

dupa aceasta minile se freaca cu o solutie diluata de alcool iodat, septozol si alcool de 70 grade.

mbraca bluza si masca sterila;

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N DELIVRENA PLACENTEI n momentul cnd asteapta dezlipirea placentei, supravegheaza atent parturienta urmarind starea generala, cantitatea de snge pierdut (maxim 300 ml), fiind pregatita pentru o extractie manuala a placentei;

verifica daca uterul este bine contractat;

verifica daca sa dezlipit placenta, prin apasare cu mna deasupra simfizei pubiene (manevra KUSTNER);

extractia placentei se face numai dupa ce avem certitudinea decolarii placentei(prin tractiune usoara);

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N CONSOLIDAREA HEMOSTAZEI urmareste integritatea colului, vaginului, perineului;

se face toaleta externa a lauzei;

pune pansament vulvar steril si tine lauza 2-4 ore n sala;

administreaza ocitocice daca gravida are atonie uterina si prezinta hemoragie;

in cazul unei hemoragii prezente, se anunta medicul imediat;

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN LEHUZIA IMEDIAT supravegheaza functiile vitale: TA, P, curba termica;

palpeaza si inspecteaza uterul pentru a aprecia forma si consistenta sa;

inspecteaza pansamentul vulvar observnd astfel cantitatea de snge eliminata la nivelul cailor genitale;

spune pacientei ca nu are voie sa doarma n aceste ore (2-4 ore) deoarece este pericol de hemoragie prin vasodilatatie.

3.3 NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINEI UMANEDUP VIRGINIA HENDERSON1. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie.

2. Nevoia de a se alimenta si hidrata.

3. Nevoia de a elimina.

4. Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

5. Nevoia de a se odihni si dormi.

6. Nevoia de a se dezbraca si imbraca.

7. Nevoia de a avea o temperatura corporala n limite normale.

8. Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele.

9. Nevoia de a evita pericolele.

10. Nevoia de a comunica

11. Nevoia de a se realiza.

12. Nevoia de a actiona dupa credintele si valorile sale.

13. Nevoia de a se recreea.

14. Nevoia de a nvata.

INCLUDEPICTURE "http://www.scritube.com/files/medicina/2148_poze/image016.gif" \* MERGEFORMATINET CAPITOLUL IV4.1 CAZUL NR. IPLAN DE INGRIJIRECULEGEREA DATELOR NUME sI PRENUME: Florian Ana-Maria

DATA NAsTERII: 18.VI.1986

DOMICILIU: Dofteana; judetul: Bacau

NATIONALITATEA: romna

OCUPATIA: casnica

STAREA CIVILA: casatorita

RELIGIA: ortodoxa

GRUPA SANGVIN:01; RH:+ GRUPA SANGVIN A SOULUI:AII, RH:+ ALERGII: nu prezinta alergii la nici un medicament DIAGNOSTIC LA INTERNARE: I G I P, SARCIN 40 SPTMNI, FT VIU, MEMBRANE INTACTE, PREZENTAIE CRANIAN, CONTRACII UTERINE DUREROASE DE INTENSITATE MODERAT

DATA INTERNRII: 12.II.2008

DATA LUARII N EVIDEN: 12.II.2008 STABILIREA LEGTURII CU PARTURIENTA: parturienta este o fire comunicativa si a raspuns la toate ntrebarile pe care i le-am adresat.Datele au fost culese prin discutia cu parturienta n sala de travaliu, din foaia de observatii si de la echipa medicala.

ASPECTUL TEGUMENTELOR: tegumente normal colorate (roz), integre. La inspectia snilor se constat pigmentarea areolei mamare, la nivelul abdomenului se constata marirea sa n volum, linia mediana pigmentata, miscari active ale fatului, prezenta vergeturilor pe coapse si pe flancuri.

POSTURA: pacienta sta n decubit lateral n pat, schimbndu-si des pozitia din cauza contractiilor uterine dureroase de intensitate moderata

INALIMEA: 1,63cm.

GREUTATEA: 68 kg.

COMPORTAMENTIGIENIC: pacienta are o igiena corespunzatoare, este ingrijita, ordonata.

VIAA DE FAMILIE: parturienta locuieste la tara impreuna cu sotul si parintii acestuia intr-o casa cu trei camere. Are 10 clase si pna a ramas nsarcinata a lucrat la un magazin ca vnzatoare.

ANTECEDENTE PERSONALE: FIZIOLOGICE: menarha la 13 ani, cicluri de tip regulat la 28-30 zile,flux moderat,

N=0, A=0

PATOLOGICE: neaga boli contagioase si interventii chirurgicale.

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:Sotul sanatos, grupa sangvina AII, RH: +;

Mama sanatoasa;

Tatal sanatos

ISTORICUL BOLII: pacienta s-a internat n data de 12.II.2008 cu diagnosticul: IG I P, Sarcina 40 saptamni, fat viu, membrane intacte, prezentatie craniana, contractii uterine dureroase. A fost luata n evidenta la medicul de familie din trimestrul al-II-lea de sarcina. A fost la control periodic la medicul de familie.

UM: 5.V.2007

PMF: nu precizeaza

DPN:9.II.2008

CA: 106 cm.

IFU: 33 cm.

TA: 100/50 mmHg.

BCF=140b/minut pe linia spinoombilicala stnga

Diametele bazinului:

Anteroposterior= 20 cm

Bispinos = 24 cm.

Bicrest = 28 cm.

Bitrohanterian = 32 cm.

ANALIZA DATELOR PE PERIOADA DE TRAVALIU12.II.2008 ORA 7:10 9:10NEVOI PERTURBATE PROBLEME MANIFESTRI1.NEVOIA DE A AVEA -pozitie impusa -contractii uterine

O POSTUR de contractiile dureroase la 10 uterine dureroase care dureaza 302.NEVOIA DE A EVITA -pericol de epuizare -anxietate;PERICOLELE fizica -stare de agitatie; -neliniste; -neodihnirea ntre contractii; oboseala; durere3.NEVOIA DE A AVEA -polipnee -crestera nr deO BUN CIRCULAIE respiratii pe minut (R=26r/min)4.NEVOIA DE A NVAA -cunostinte -cerere de insuficiente; informatii; -frica pentru -stare de neliniste,momentul nasterii; -agitatie;DIAGNOSTIC DE NURSING PE PERIOADA DE TRAVALIU:ORA 7:10 9:10P = pozitie impusa de contractiile uterine dureroase

E = datorata sarcinii la termen

S = manifestata prin durere n regiunea lombara si n partea inferioara a

abdomenului;

P = epuizare fizica

E = din cauza anxietatii, stare de agitatie, nerelaxarea ntre contractiile

uterine dureroase de intensitate moderata pe fond de sarcina la termen

S = manifestata prin oboseala, stare de neliniste, necunoastere;

P = polipnee prin cresterea numarului de respiratii pe minut

E = cauzata de contractiile uterine dureroase pe fond de sarcina la termen

S = manifestata prin inspiruri si expiruri scurte, rapide si superficiale;

FUNCIILE VITALE sI VEGETATIVE PE PERIOADA DE TRAVALIU ORA 7:10 9:10Pacienta: Florian Ana-Maria, 22 ani

Diagnostic: Sarcina 40 saptamni, fat viu, membrane intacte, prezentatie craniana, contractii uterine dureroase de intensitate moderataDATAVALORILE PARTURIENTEI

12.II.2008ORA 7:10TA = 100/50 mmHg

P = 82 b/min.

T = 36,90C

I = 1,63 cm.

G = 68 kg

R = 26 r/min.

CA=106 cm.

Bd = 20 cm.

Bs = 24 cm.

Bc = 28 cm.

Bt = 32 cm.

BCF = 140 b/min pe linia spinoombilicala

stanga

Col incomplet sters pentru doua degete;

Ruperea spontana a membranelor;

CUD-rare la 10 min. care dureaza 30 sec.

12.II.2008ORA 8:00CUD la 5 min. care dureaza 20 sec.

BCF = 140 b/min.

Dilatatie = 4-5 cm.

12.II.2008ORA 8: 30Dilatatie = 6-7 cm.

CUD = la 2 min. care dureaza 40 sec.

BCF = 140 b/min.

12.II.2008ORA 9:10CUD cu caracter expulziv

BCF = 140 b/min.

INVESTIGAIILE PARTURIENTEIPacienta: Florian Ana-Maria, 22 ani

Diagnostic: Sarcina 40 saptamni, fat viu, membrane intacte, prezentatie craniana, contractii uterine dureroase de intensitate moderata

DATAANALIZEVALORINORMALEVALORILE PARTURIENTEI

12.II.2008Hematii4,2-4,8milioane/mm33,970milioane/mm3

Hemoglobina13g/1oo ml.12,2 g/1oo ml.

Hematocrit41+/-5 %37%

Rhpozitiv

Grupa sangvina01

VDRLnegativ

MEDICAIADATADENUMIREA MEDICAMENTULUIDOZACALEA DE ADMINISTRARE

12.II.2008N SALA DE TRAVALIUGLUCOZ 5% 500 ml 500 ml. IV.

OXITOCIN II FIOLE IV.( n perfuzie 20 pic/min.)

12.II.2008 N SALA DE NAsTEREXILIN 1 % I FIOLlocal n perineu

EVOLUIA TRAVALIULUI N SALA DE NAsTEREPacienta: Florian Ana-Maria, 22 ani;Diagnostic: I G I P, Sarcina saptamna 40, fat viu, membrane intacte prezentatie

craniana, contractii uterine dureroase de intensitate moderata

DATA, ORA, INTRRII N SALA: 12.II.2008 ORA 7:10 ORA 7:10: col incomplet sters pentru doua degete;

ruperea spontana a membranelor;

contractii uterine dureroase rare la 10 min. care dureaza 30 sec.

BCF = 140 b/ min.

ORA 8:00 - contractii uterine dureroase la 5 min. care dureaza 20 sec.

dilatatie 4-5 cm.

BCF = 140 b/min.

ORA 8:30 TV: dilatatie 6-7 cm.

membrane rupte;

contractii uterine dureroase la 2 min. care dureaza 40 sec.

ORA 9:10 contractii uterine dureroase cu caracter expulziv

BCF = 140 b/min.

dilatatie completa (10cm)

ORA 9:45 - EXPULZIA FTULUI FELUL EI: naste spontan n occipito-pubian un fat viu de sex masculin avnd o greutate de 4000 grame si scorul Apgar = 9

delivrenta naturala;

perineotomie;

ORA 9:55 - EXPULZIA PLACENTEI: naturala

Greutatea si particularitati = 660 grame, integra

DURATA EXPULZIEI FTULUI: 30 minute

DURATA EXPULZIEI PLACENTEI 10 minute

CARACTERISTICILE TRAVALIULUI: normal;

NAsTERE: spontana

MEMBRANE: ruperea spontana a membranelor;

STAREA PRILOR MOI: perineotomie;

STARE GENERAL POSTPARTUM: buna

P = 80 b/min.

TA = 95/60 mmHg.

FTUL:Sex = M, G = 4000 grame, IA = 9