legile percept iei

7/24/2019 Legile Percept Iei

1/4

LEGILE PERCEP IEI

Legile gestaltiste ale perceptiei

Perceptia este guvernata de o serie de legi , aplicabile tuturor modalitatilor senzoriale

si tuturor situatiilor reale.

Primii care au studiat in mod sistematic perceptia si au desprins legitati specifice sunt

reprezentatii Scolii de la Berlin - Gestaltismul

Sustine ca perceptia este supusa unui principiu al incluziunii, ce permite ca elemente

componente sa alcatuiasca o figura unitara.

Astfel, formele incomplete tind sa fie percepute ca un intreg si avem tendinta de a

completa informatia senzoriala lipsa pentru a crea forme cu sens.


2/4

Legea unificarii - Closure

Afirma ca nu exista materie neorganizata in structuri, componentele campului

perceptiv avand tendinta de a se unifica in cea mai buna forma posibila.

Spre exemplu, formele geometrice, liniile, dreptele etc. tind sa se integreze intr-o

forma coerenta. La baza acestei legi sta principiul pregnantei - optimizeaza

organizarea psiica a campului, stabilizeaza forma si face ca structura sa fieproeminenta, simetrica.

Acest principiu este util in a demonstra faptul ca ceea ce percepem se bazeaza in

principal pe ceea ce este in mintea noastra, si nu pe ceea ce este de fapt.

Legea celei mai bune forme - !igure-ground

Arata ca elementele aflate in vecinatate in cadrul campului perceptiv sunt percepute

unitar si ca facand parte din aceeasi forma. Spre exemplu, in imaginea alaturata

oamenii asezati in proximitate alcatuiesc un copac.

Legea proximitatii" a destinului comun

Sustine ca atunci cand sunt prezentate elemente intr-o serie, creierul continua sa le

perceapa ca parte a unei unitati

Legea bunei continuitati - continuit#Legea similitudinii

$emonstreaza ca elementele similare tind sa fie supuse principiului celui mai bun

destin, fiind percepute in mod unitar, atunci cand actioneaza impreuna in cadrul

campului perceptiv.

Legile generale ale perceptiei

Legea selectivitatii perceptive

Pune in evidenta raporturile dintre obiect si fond in procesul perceptiei, fiind o relatie

dinamica. Cea mai buna dovadaa selectivitatii o reprezinta raportul dintre obiect sifond de perceptie, obiectul fiind decupat din fond. %n exemplu este reprezentat de

figurile duble.

$efineste orientarea perceptiei spre surprinderea obiectului in integralitatea insusirilor

lui. Astfel, figura lacunara este intregita iar in plan mintal este elaborata o imagine

perceptiva integrala si semnficativa. Pentru acest lucru este necesara o anumita

cantitate de informatie utila, relevanta. &nformatia relevanta este dispusa pe zonele cu

incarcatura informationala maxima, pe structura.

Legea integralitatii perceptive

'xprima dispunerea informatiei relevante in puncte de concentrare informationala

maxima aflate pe structura obiectului stimul, ce sunt amplasate in general in zonele de

modificare a directiei de explorare perceptiva. Spre exemplu, figura oamenilor privita

din fata prezinta buzele si ocii, ce sunt (citite( de catre interlocutor pentru a asigura

contactul vizual si comunicarea. &n scimb, profilul prezinta elemente de identitate

precum forma nasului, barbia, etc.

Legea structuralitatii perceptive

'xprima capacitatea perceptiei de a-si mentine parametrii functionali de receptare

obiectiva a informatiei, in conditiile producerii modificarilor datorita distantei, formei,

luminozitatii, culorii etc. 'ste esentiala deoarece astfel omul poate recepta adecvat

forma, configuratia, culoarea etc. in conditii dificile.

Legea constantei perceptive

Legea proiectivitatii perceptive


3/4

Constanta formei si a marimii are la baza mecanismele specifice analizatorului vizual

si capacitatea acestuia de a realiza acomodari, la care se adauga experienta tactilo-

)inestezica ce confera certitudine in explorarea perceptiva.

'xperienta anterioara *oaca un rol foarte important in cazul iluziilor perceptive.

Spre exemplu, pentru persoanele care locuiesc la oras si se afla in blocuri inalte

percep oamenii si masinile ca avand dimensiuni cunoscute.'xperiment

Condus de antropologul Colin +urnball in , a dovedit faptul ca oamenii din alta

cultura pot percepe oamenii si masinile ca fiind intr-adevar niste insecte daca privesc

dintr-un avion.

%n Pigmeu African pe nume /enge credea ca bivolii aflati la capatul indepartat al

unui camp descis erau insecte. Ciar si a*uns langa bivoli, subiectul inca se mira cum

acestia au putut creste atat de repede. 'xplicatia este faptul ca acesta nu a avut ocazia

de a privi animale de la o distanta atat de mare, deci lipsindu-i experienta perceptiva.

Cand o usa este descisa, datorita constantei marimii, o percepem ca fiind tot

dreptungiulara, desi o vedem in forma de trapez.

Constanta marimii'xplica disponibilitatea perceptiei de a recepta adecvat culorile obiectelor. 0e permite

de asemenea sa atribuim obiectelor culoarea lor reala, fara a accepta modificari.

Constanta culorilor si a luminozitatii

'xprima proprietatea de a elbaora imaginea obiectului in plan mental si apoi de a o

proiecta asupra acestuia. Paradoxul poate fi explicat prin faptul ca informatia captata

si procesata, realizandu-se imaginea mentala, ce este apoi proiectata pe obiectul sursa.

Alte mecanisme ce stau la baza proiecti -vitatii tin de capacitatea analizatorului vizual

si de experienta tactilo-)inestezica.

&nsusirile obiectului sunt semnalate in interrelatii complexe, alcatuind o imagine

unitara ce cuprinde atat insusirile principale, cat si pe cele secundare. $e asemenea

este cuprins si contextul spatio-temporal in care se afla obiectul.

&n virtutea acestei proprietati, daca un obiect cunoscut este vazut numai partial, ne

comportam ca si cum l-am vedea in intregime.

Prin urmare, imaginea perceptiva este organizata ieraric si explorarea perceptiva este

influentata de aceasta.

&n perceptie, orice obiect isi dezvaluie o anumita structura, un sistem1invariant2 de

relatii si raporturi intre partile componente.

Aceasta lege exprima caracteristica omului de a fi o fiinta activa si de a realiza

raporturi diferentiate si variate cu lumea.

3biectul perceptiei nu este fix, ci in functie de necesitatile activitatii, orice obiectpoate fi intr-un moment al perceptiei, iar in altul, element al campului perceptiv.

!oarte pregnant, actiunea legii se evidentiaza in cazul asa-numitelor figuri duble.

!actori de influenta4

interesul pentru obiect"persoana atunci cand trebuie descoperita in multime

conturarea speciala a unui obiect sau a unei parti dintr-o imagine

asigurarea contrastului cromatic dintre obiect si camp

producerea miscarii obiectului in timp ce toate celelalte raman nescimbate

actualizarea prealabila a scemei perceptive

indicarea verbala prealabla a unor insusiri

Legea face ca imaginea interna sa fie permanent raportata la obiectul perceput, ce se

datoreaza functiei de delimitare a 'ului de lumea externa.0euro-functional, imaginea se realizeaza la nivel cortical, iar psiologic este


4/4

proiectata la nivelul sursei.

$aca presam usor asupra unuia dintre oci, constatam o dublare a imaginii, adica

aparitia ei este produsa de ociul agresat alaturi de cea proiectata corect.

'xperiment

Legea semnificatiei

'xprima legatura interna si necesara a perceptiei cu trebuintele, scopurile si intereselesubiectului. Astfel, reflectam obiectele asa cum exista independent de noi, dar si prin

prisma utilitatii sau valorii pe care o pot avea pentru satisfacerea anumitor motive.

&ntr-un act concret de perceptie va fi extrasa si constientizata acea latura a obiectului

care are semnificatia cea mai inalta.

Bibliografie

(!undamentele psiologiei( - 5iai Anitei

(Psiologie( - 5iai Golu, 5iaela Pais-Lazarescu

(Psiologie( - 5. 6late coordonator

(!undamentele Psiologiei(- 5. 6late 7 'd a 8-a

(Bazele psiologiei generale( - 5. Golu

legile percept iei

Documents