Download - Legile Percept Iei
-
7/24/2019 Legile Percept Iei
1/4
LEGILE PERCEP IEI
Legile gestaltiste ale perceptiei
Perceptia este guvernata de o serie de legi , aplicabile tuturor modalitatilor senzoriale
si tuturor situatiilor reale.
Primii care au studiat in mod sistematic perceptia si au desprins legitati specifice sunt
reprezentatii Scolii de la Berlin - Gestaltismul
Sustine ca perceptia este supusa unui principiu al incluziunii, ce permite ca elemente
componente sa alcatuiasca o figura unitara.
Astfel, formele incomplete tind sa fie percepute ca un intreg si avem tendinta de a
completa informatia senzoriala lipsa pentru a crea forme cu sens.
-
7/24/2019 Legile Percept Iei
2/4
Legea unificarii - Closure
Afirma ca nu exista materie neorganizata in structuri, componentele campului
perceptiv avand tendinta de a se unifica in cea mai buna forma posibila.
Spre exemplu, formele geometrice, liniile, dreptele etc. tind sa se integreze intr-o
forma coerenta. La baza acestei legi sta principiul pregnantei - optimizeaza
organizarea psiica a campului, stabilizeaza forma si face ca structura sa fieproeminenta, simetrica.
Acest principiu este util in a demonstra faptul ca ceea ce percepem se bazeaza in
principal pe ceea ce este in mintea noastra, si nu pe ceea ce este de fapt.
Legea celei mai bune forme - !igure-ground
Arata ca elementele aflate in vecinatate in cadrul campului perceptiv sunt percepute
unitar si ca facand parte din aceeasi forma. Spre exemplu, in imaginea alaturata
oamenii asezati in proximitate alcatuiesc un copac.
Legea proximitatii" a destinului comun
Sustine ca atunci cand sunt prezentate elemente intr-o serie, creierul continua sa le
perceapa ca parte a unei unitati
Legea bunei continuitati - continuit#Legea similitudinii
$emonstreaza ca elementele similare tind sa fie supuse principiului celui mai bun
destin, fiind percepute in mod unitar, atunci cand actioneaza impreuna in cadrul
campului perceptiv.
Legile generale ale perceptiei
Legea selectivitatii perceptive
Pune in evidenta raporturile dintre obiect si fond in procesul perceptiei, fiind o relatie
dinamica. Cea mai buna dovadaa selectivitatii o reprezinta raportul dintre obiect sifond de perceptie, obiectul fiind decupat din fond. %n exemplu este reprezentat de
figurile duble.
$efineste orientarea perceptiei spre surprinderea obiectului in integralitatea insusirilor
lui. Astfel, figura lacunara este intregita iar in plan mintal este elaborata o imagine
perceptiva integrala si semnficativa. Pentru acest lucru este necesara o anumita
cantitate de informatie utila, relevanta. &nformatia relevanta este dispusa pe zonele cu
incarcatura informationala maxima, pe structura.
Legea integralitatii perceptive
'xprima dispunerea informatiei relevante in puncte de concentrare informationala
maxima aflate pe structura obiectului stimul, ce sunt amplasate in general in zonele de
modificare a directiei de explorare perceptiva. Spre exemplu, figura oamenilor privita
din fata prezinta buzele si ocii, ce sunt (citite( de catre interlocutor pentru a asigura
contactul vizual si comunicarea. &n scimb, profilul prezinta elemente de identitate
precum forma nasului, barbia, etc.
Legea structuralitatii perceptive
'xprima capacitatea perceptiei de a-si mentine parametrii functionali de receptare
obiectiva a informatiei, in conditiile producerii modificarilor datorita distantei, formei,
luminozitatii, culorii etc. 'ste esentiala deoarece astfel omul poate recepta adecvat
forma, configuratia, culoarea etc. in conditii dificile.
Legea constantei perceptive
Legea proiectivitatii perceptive
-
7/24/2019 Legile Percept Iei
3/4
Constanta formei si a marimii are la baza mecanismele specifice analizatorului vizual
si capacitatea acestuia de a realiza acomodari, la care se adauga experienta tactilo-
)inestezica ce confera certitudine in explorarea perceptiva.
'xperienta anterioara *oaca un rol foarte important in cazul iluziilor perceptive.
Spre exemplu, pentru persoanele care locuiesc la oras si se afla in blocuri inalte
percep oamenii si masinile ca avand dimensiuni cunoscute.'xperiment
Condus de antropologul Colin +urnball in , a dovedit faptul ca oamenii din alta
cultura pot percepe oamenii si masinile ca fiind intr-adevar niste insecte daca privesc
dintr-un avion.
%n Pigmeu African pe nume /enge credea ca bivolii aflati la capatul indepartat al
unui camp descis erau insecte. Ciar si a*uns langa bivoli, subiectul inca se mira cum
acestia au putut creste atat de repede. 'xplicatia este faptul ca acesta nu a avut ocazia
de a privi animale de la o distanta atat de mare, deci lipsindu-i experienta perceptiva.
Cand o usa este descisa, datorita constantei marimii, o percepem ca fiind tot
dreptungiulara, desi o vedem in forma de trapez.
Constanta marimii'xplica disponibilitatea perceptiei de a recepta adecvat culorile obiectelor. 0e permite
de asemenea sa atribuim obiectelor culoarea lor reala, fara a accepta modificari.
Constanta culorilor si a luminozitatii
'xprima proprietatea de a elbaora imaginea obiectului in plan mental si apoi de a o
proiecta asupra acestuia. Paradoxul poate fi explicat prin faptul ca informatia captata
si procesata, realizandu-se imaginea mentala, ce este apoi proiectata pe obiectul sursa.
Alte mecanisme ce stau la baza proiecti -vitatii tin de capacitatea analizatorului vizual
si de experienta tactilo-)inestezica.
&nsusirile obiectului sunt semnalate in interrelatii complexe, alcatuind o imagine
unitara ce cuprinde atat insusirile principale, cat si pe cele secundare. $e asemenea
este cuprins si contextul spatio-temporal in care se afla obiectul.
&n virtutea acestei proprietati, daca un obiect cunoscut este vazut numai partial, ne
comportam ca si cum l-am vedea in intregime.
Prin urmare, imaginea perceptiva este organizata ieraric si explorarea perceptiva este
influentata de aceasta.
&n perceptie, orice obiect isi dezvaluie o anumita structura, un sistem1invariant2 de
relatii si raporturi intre partile componente.
Aceasta lege exprima caracteristica omului de a fi o fiinta activa si de a realiza
raporturi diferentiate si variate cu lumea.
3biectul perceptiei nu este fix, ci in functie de necesitatile activitatii, orice obiectpoate fi intr-un moment al perceptiei, iar in altul, element al campului perceptiv.
!oarte pregnant, actiunea legii se evidentiaza in cazul asa-numitelor figuri duble.
!actori de influenta4
interesul pentru obiect"persoana atunci cand trebuie descoperita in multime
conturarea speciala a unui obiect sau a unei parti dintr-o imagine
asigurarea contrastului cromatic dintre obiect si camp
producerea miscarii obiectului in timp ce toate celelalte raman nescimbate
actualizarea prealabila a scemei perceptive
indicarea verbala prealabla a unor insusiri
Legea face ca imaginea interna sa fie permanent raportata la obiectul perceput, ce se
datoreaza functiei de delimitare a 'ului de lumea externa.0euro-functional, imaginea se realizeaza la nivel cortical, iar psiologic este
-
7/24/2019 Legile Percept Iei
4/4
proiectata la nivelul sursei.
$aca presam usor asupra unuia dintre oci, constatam o dublare a imaginii, adica
aparitia ei este produsa de ociul agresat alaturi de cea proiectata corect.
'xperiment
Legea semnificatiei
'xprima legatura interna si necesara a perceptiei cu trebuintele, scopurile si intereselesubiectului. Astfel, reflectam obiectele asa cum exista independent de noi, dar si prin
prisma utilitatii sau valorii pe care o pot avea pentru satisfacerea anumitor motive.
&ntr-un act concret de perceptie va fi extrasa si constientizata acea latura a obiectului
care are semnificatia cea mai inalta.
Bibliografie
(!undamentele psiologiei( - 5iai Anitei
(Psiologie( - 5iai Golu, 5iaela Pais-Lazarescu
(Psiologie( - 5. 6late coordonator
(!undamentele Psiologiei(- 5. 6late 7 'd a 8-a
(Bazele psiologiei generale( - 5. Golu