LtrGtrNDtrLtrNtrAMI]LUIBOMANtrSC

='"'HEl,ors

&$

CUPRINS

Legenda lui 2amo1xis............... .....42Marelui Lup Alb .............50

Legenda m[nistirii Putna ............57

ama lui $tefan cel Mare .............62tei Basarab ...............63

121

Mihai gi clliul ..............64

Mihai Viteazui cigtig[ la Cllugareni ............ .........'........66

Mihai Viteazul - voievod al tuturor romAnilor ...'.........68

Mircea qi condeiele lui vod[ .........70

Miron Costin gi sultanui ...............71

Mitul uriagilor - comoara lui Decebal................. ...........73

Muntele Ceahl[u.... ......73

Neagoe Basarab - voievodul clrturar. ......'...74

Negustorul din florenla.............. ...'................75

Novac, Gruia gi corbul nizdrlvan .....-...'..'....76

Nunta lui Mihai Viteazul .-............78

Petru Rares .."...."...........82

Petru Rareq gi sultanul Soliman .................'...82

Petru RareE vine la domnie .'..'.'...84

Povestea preafrumoasei Dochia ............... '..." 85

Povestea Vrancei ..........86

RomAnii Ei tatarii .........89

Stejarul din Bor2e9ti............... .......93

Stejarul lui $tefan cel Mare ........'..97

Strabon despre Burebista. .............98

$oiman al lui Burcel .........".... ........99

$tefan cel Mare in lupta de la Vaslui .."..".......... .............100

$tefan Vod[ gi pdrc[labul Drlgoi ................ 101

$tefan Vodi gi turcii ....................105

$tefan Vod[ 9i liganul To1pa........ .................11]

Turnul Chindiei .........115

Viteazul Gelu RomAnu1.......... .....11,

Vlad Jepeg la Giurgiu ............... ................'...118

Vlad JepeE qi praznicul calicilor................ ....................121

Vlad JepeE gi rAvnitorii la domnie .............. .................. l2-1

Vlad Jepeg gi solii turci......... ...... 12-+

Vlad fepeg qi sultanul Mahomed............... ...................12-:

128

BASARAB VOIEVOD, EROUL DE LA POSADA

Atunci, demult, demult, cind rominii abia iEi infiripau o {ar[, mulli do-

reau s[ le fure plmintul qi s[-i inrobeasc[. Dar iatl ci s-a ridicat un voievod

indrlzne! gi chibzuit, bun orinduitor gi mare viteaz. Se numea Basarab,

voievod de la Curtea de Argeg.

CAnd un rege vecin, Carol Robert, i-a cerut s[ se supunl, Basarab a zis:

- Vecin bun gi prieten - da, cu dragdinimi; dar supus - nu!

Auzind vorba asta, regele Carol Robert a strigat cu trufie:

- Am s[ scot de barbl pe acest urs din birlogul lui!Chipurile il f[cea urs, adici indlrltnic Ai netemitor de poruncile lui.

$i a pregltit impiratul ungurilor oaste mare, cu cai graqi gi focogi, cu

oqteni imbricali in zale de fier, cu coifuri lucitoare, cu spade asculite, cu sulile

lungi, cu arcuri tari gi sigeli cu vArf de olel. Le-a pregitit bine gi a venit asupra

romAnilor, cu rizboi mare-mare.\tazindprimejdia, Basarab Voievod a strAns gi el oamenii s5.i, si-gi apere

!ara. Pentru c[ avea mult mai pu]ini ogteni qi ei fiind mai slab inarma]i, ce gi-a

pus in gind? Si-l slibeasc[ pe dugman, infometAndu-lgi obosindu-lcu drumgreu gi lung. A pirjolit holdele in calea dugmanului, a surpat vadurile $i po-durile, a ars casele, a otrivit fintanile. Apoi s-a retras cu grijl din calea vitezei

qi numeroasei ogtiri a lui Carol Robert, in munli qi in codri. Ci doar codrul e

frate cu romAnul gi-l apiri mereu de toate urgiile.Acolo l-a agteptat,la o strimtoare cu perelii foarte inal1i gi aga de ingusti,

ci abia incipeau zece-doisprezece clllre]i alituri. Acelui loc i s-a zis Posada.

Voievodul a poruncit ostagilor lui s[ se urce pe mun]i, deasupra acelei strim-tori, qi s5. pindeasc[ apropierea duEmanului.

Foarte dornic s[-l prindi pe Basarab, ca pe un urs in culcuqul lui, Carol

Robert a inaintat seme{ gi increzitor ci nimeni nu-l poate birui. Aga a viritoastea in strAmtoarea de la Posada.

Dar iati c[, tocmai cind nici gAndea, de sus, din munte, din piscuri, dinvirfuri debrazi,au inceput si cad6, ca un potop, stinci, butuci, bolovani, sulilegi sigeli, toate in capul mdndrilor ogteni ai lui Carol Robert. Sigelile ii rlneau,sulilele ii stripungeau, butucii gi bolovanii ii turteau, stincile ii striveau. Pirea

c[ toli mun]ii se prlbugesc asupra 1or, potopindu-i. Armurile sunau, cum ailovi cu ciocane uriaqe in niEte tig[i mari. Ungurii n-aveau cum s[ se apere.Cum s[ urce pe stdnca dreapti ca un perete gi inalt[ pin[ la cer? Nici in lIturinu puteau fugi. Nici inapoi nu se mai puteau lntoarce.

Aqa, in str6.mtoarea de la Posada, mu\l cavaleri unguri, imbricali inzale de fier, au pierit. Carol Robert insuqi n-ar mai fi sclpat de acolo, daci nuschimba straiele cu un slujitor de-al sIu. |udecand dup[ imbr5.c5.minte, romA-nii I-au luat pe acelaprizonieL crezdnd cI-i impiratul ungurilor. Astfel regelecel trufag abia a sclpat cu fuga, iar laravoievodului Basarab a rimas liber[.

nATAUA DE LA VARNITA

Povestesc bltrdnii, care mai gtiu multe din vremea veche, ci $tefan Vodla avut o lupt[ grozavd, cu tatarii pe cimpul Varnilei, care este situat in hotarulBenderului. $i atita s-a luptat $tefan Vodi cu dAnEii, incAt a rimas numai cuun singur ostag.

Dac[ aviztttvodl c[ nu mai este chip s[ se bati, a fugit inspre munte. CAto fi imblat $tefan cel Mare pAnI a nimerit la sihlstria lui Daniil, nu se gtie. Se

gtie doar c5. peste un timp a dat de sihastru, care l-a intrebat:

- Cine e acolo?* Eu, $tefan, domn al Moldovei.Sihastrul i-a dat drumul iniuntru.- Dar ce vAnt te-a abltut, M[ria Ta, de umbli prin meleagurile acestea?* C[pciunii de tltari m-au facut si pribegesc tocmai pe aici.

$i i-a povestit ce a pifit cu tatarii, cum a fugit din calea 1or...

- Nu te scArbi, Mlria Ta! Uite ce ai s[ faci: i1i dau fuiorul [sta, aprinde-lgi du-te de inconjoarl pigAnii de jur imprejur de trei ori. Apoi vei vedea ce-afi cu dAnEii.

- D-apoi va ajunge fuiorul ca si inconjor eu atita loc?

- M[ rog, ascultl ce-]i spun eu, nu te teme, c[ gtiu ce te inv[].$tefan Vod[ a luat fuiorul gi a fhcut dup[ cum l-a pov[]uit sihastrul.Cind a inceput s[ inconjoare pe tltari cu fuiorul aprins, a c5.zut din

vizduh un fum peste pigini, inc1t nu se vedeau unul pe altul gi nici nu se

cunogteau intre ei.

Aga cI s-a incins o b[taie stragnicS. intre dXngii, c[ se tliau gi se omorau ca

chiorii. $i s-au bltut pinl ce au rdmas numai doi fra]i in picioare.Simlind ei cIsunt numai doi, atunci au strigat unul c[tre celilalt:

- Cine egti tu?

- Eu sunt cutare.

- Eu sunt, mai ir;- Mei, c[ mare

moldoveni, nici capi:.de moldovean n-an-r i.

$i atdta vdrsars ,,_

\hrnilei ro$u cunt c ..

sArarr.

Dupa ce i-a cunta lovi fara, $tefan \ o.teni. Aqa c[ se odihnede belgugul llrii gi de :

regele polonezi lo.. nr.,,1

mare. $tefan Voda tri::- Unde te duci cuIar acel rege Ian -\- Sa mI bat gi cr.

voie sd trec prin lara :-

Atunci logo{htul T

- Era mai bine. nr

fari pustie, ci {ari ror::Suplrat ci a fost r:t

Auzind de asemenea :- Dacd ar fi cinr:..

si noi, bucurogi. Ce s.

ne-a arestal" solul, pc ,

noastrS. Deci du-te .- :

rti ingadui sa treci ;:.sd-mi arestezi solul. - :tara ta. Ca daca I ii ...de spadl!"

Boldur s-a dus ..,. .

sata de lupta. in lo; ..impirl{ia turcului, cu::

Ie

d

- Cine egti tu?

- Eu sunt cutare, - qi i-a spus numele, dar tu cine eqti?

- Eu sunt, mii frate! a zis cel[lalt. $i au contenit din b[taie.

- Mei, ci mare urgie a cdzut asupra noastr[! N-am vdzut nici ostaqi

moldoveni, nici cipitani de-ai loa qi nici pe vod[, ori mlcar vorbi sau rlcnetde moldovean n-am auzit... Dar cum s-au intimplat toate acestea?

$i atdta vlrsare de singe tltlresc a fost acolo, c[ de atunci a rlmas cAmpul

Varnilei rogu cum e cirlmida.

gATAUA DIN CODRII COSMINULUI

Dup[ ce i-a cumin]it pe titari, pe turci gi pe al}i duqmani care ctttezaseri

a lovi !ara, $tefan Vod[ avea linigte la hotare. Toli vecinii ii erau acum prie-

teni. Aqa c[ se odihnea, tihnit, in casa lui domneasci din Suceava. Se bucurade belgugul larii gi de pace. Dar iati ci intr-o zi, spre toamn[, vine o veste rea:

regele polonezilor, numit Ian Albert, trece hotarul delamiazS.-noapte, cu oaste

mare. $tefan Vod[ trimite un sol inaintea lui, pe logofhtul Tlutu, si-l intrebe:

- Unde te duci cu oastea, mlrite rege?

Iar acel rege Ian Albert rlspunde, cu glas mieros gi cam prefhcut:

- S[ mi bat qi eu cu sultanul turcilor. Spune-i lui $tefan Vod[ s[-mi dea

voie s[ trec prin ]ara lui, ci nimic n-o si-i stric ai nicio pagubi n-o si-i fac.

Atunci logofhtul Tlutu a zis cu dojanl:- Era mai bine, mirite rege, s[ ceri voie de a trece hotarul. C[ aici nu-i o

fari pustie, cilard. romineascl, aplratd de viteji.Suplrat ci a fost mustrat, regele l-a pedepsit pe Tiutu, punAndu-lin lan]uri.

Auzind de asemenea purtare, $tefan Vod[ s-a miniat foarte tare gi a zis:

- Dac[ ar fi cinstit Ei ne-ar fi spus c[ vrea s[ se bat[ cu sultanul, il ajutamgi noi, bucurogi. C[ sultanul are demult gind riu asupra noastri. Iar dac[ne-a arestat solul, pe logofbtul Tlutu, inseamnl cl nu vine ca prieten asuPra

noastrl. Deci du-te gi tu, vornice Boldur, solla Ian Albert gi intreaba-l: ,,Cumili ingldui si treci prin Moldova aga, ca prin lara nimlnui? Cum de cutezi

si-mi arestezi solul, cind solia e un lucru sfint? Te poviluim sl te intorci in

larata. Ci dacd vii cu ginduri miqele, !i le-om scoate noi din cap, cu asculig

de spad[!"Boldur s-a dus sol la Ian Albert, iar $tefan Vod[ a poruncit ogtenilor si fie

gata de lupti. in loc s[ asculte sfatul Ei s[ se intoarci acasl ori si se duci spre

implrl]ia turcului, cum spusese, acel rege trufag a inconjurat cetatea Sucevei

gi a inceput s-o asalteze. De ce? Pentru ci voia s[-1 alunge pe $tefan Vodi gi sipuni stlpin in Moldova pe un frate de-al lui.

Dar rominii, in frunte cu $tefan Vod[, s-au aplrat cu multl blrb{ie in ce-

tatea Suceava. Dupi citeva siptimini, regele Albert avizut c5. pierde prea mu\isoldali in lupt[. Dar mai ales cind a in]eles c[ oastea rominilor il impresoar[, el

s-a inspS.imdntat. A trimis vorbi lui $tefan, zicdnd:

- Me lntorc in lara mea, daci nu m[ ataci pe drum.

- Nu vei fi atacat, a zis $tefan, daci juri c[ te vei intoarce tot pe drumul pecare ai venit. S[ nu mai pustiegti si alte plr]i ale flrii!

De voie, de nevoie, regele Ian Albert a jurat c[ aga va face. De jurlmintins[ nu s-a finut. A luat-o pe alt drum. Ba a mai dat voie solda]ilor s[ facijafuri gi nelegiuiri mari de tot.

- Asa fi-i vorba? a zis atunci $tefan. Te-nvifim noi minte, ingimfatule qi

cllcltorule de juriminte! Vornice Boldur, pedepseste-l cum te pricepi mai aspru!

- Am inleles, mlrite voievoade! Ceea ce va pili cu nimeni n-a imp[r]i.in vremea aceasta regele Ian Albert se bucura cI se apropie de hotar teafrr gi

cu pradl multi. Dar iati ci, dupi ce a pitruns adinc intr-o p[dure, numiti Cod-rul Cosminului, stejarii, fagii gi braziicei ina{i au prins a se pribuqi peste oastea

lui, ca un potop. Fiecare arbore pr[bugit strivea zecide oqteni de ai nlvllitorului.Cum se intdmpla aqa o minune? De ce se pribugeau copacii? Pii, incl

lnainte de apropierea oqtirii lngAmfatului rege, ostagii romini tSJaserl tulpi-nile copacilor, dar nu de tot. ii lisaseri aga, pringi doar in coajl. $i cind vorni-cul Boldur a dat semnal de bucium, rdzboinicii moldoveni au iegit din frunzigqi au prlbugit to]i copacii peste acei doritori de a pr[da qi cuceri fi.ri str5.ine.

Vai, ce mai prip[d a fost acolo! Mii de ostagi qi de clpitani din cei mai mariau fost nimicili de tulpine gi ramuri. $i s-a flcut o invilmlgeall gi o zipd,ceald,,

c[ nimeni nu-i mai didea de cap. Mulli din cei sclpa]i cu via]i au cazut pri-zonieri in m6.inile rominilor. Cu mare greutate regele Ian Albert a scipat cufuga. Fugind ca un fricos, se vede c[ s-a tlmiduit de ingAmfare.

- Ce facem cu prizonierii, vornice Boldur? a intrebat un c5.pitan.

- Ert zic si-i pui la plug, si ari cu ei locul unde a fost codrul, si semenighinda ca si creasci alli stejari in locul celor dobor6li din pricina 1or.

Clpitanul a implinit porunca vornicului Boldur. Pe locul arat de fogtii ogteniai regelui Ian Albert a crescut un stejlrig falnic, ciruia oamenii i-au zis Dumbra-va Rogie, in amintirea sAngelui v[rsat in bitllia de la Codrii Cosminului.

Iati aga a Etiut $tefan Voda gi rominii lui si pedepseasci pe cei prldalnici,ingAmfali gi cllcitori de cuvint.

Unde-i acuma sa:.e batea $tefan cel \1,:ntreaga oaste. \/oier o.

- Di-mi acesli ,i:- Ai tei sunt, a sD_

I-a luat $tefan pe',-a izgonit din Moido'.te misurd. Dup[ ce a

-:dapat calul gi a stat si- Unde va cidea .

-,,rpta aceasta. Si afle st :

:e turci din codrii .\1, .

Cdnd a tras sigeat.Jrept intr-o caprioari .

- Aici s[ fie nri:omorate de aceasta sag,

Aga s-a fhcut. tr{a:r

CODRII COS

Cllltorul care tr..Cosmin, legate intre e..:rului. De aici pleaca .;:sa nu gtie legenda strivr

Gindurile se into:.Domnitorul $terr:

de pe plmAntul llrii. L;lisipise. Aceqtia incher:drepturile asLlpra cerJ..

cuvAntul, dar in scuri :urma lui patru feciori: ::afara de titlul lui de pr-i:s-au slturat si-l {ina s,

$tefan cel Mare, cnre ovr

picior, cipltatl in bitali

a

i.

a

cApnlANA

Unde-i acuma satul Cipriana inainte era o poian[. intr-o vreme, cindse bltea $tefan cel Mare cu turcii prin codrii Moldovei, aceEtia i-au omor6tintreaga oaste. Voievodul s-a dus la o bab[, care avea gapte feciori, 9i i-a zis:

- D[-mi aceqti qapte feciori mie, c[ vin turcii in Moldova.

- Ai tei sunt, a spus baba.

I-a luat $tefan pe toli gi s-a dus cu dingii. A inceput a lupta cu turcii 9ii-a izgonit din Moldova, fiindci feciorii babei erau toli viteji qi voinici pes-

te misur6. Dup[ ce a izgonit dugmanul, a poposit in poiana Clprienei, gi-a

adipat calul qi a stat s[ se odihneascl. Apoi a tras cu slgeata gi a zis:

- Unde va cldea slgeata si se fac[ o mlnistire, sI fie ca amintire despre

lupta aceasta. Si afle gi urmaqii cum i-am izgoniteu cu cei gapte feciori ai babei

pe turci din codrii Moldovei.CAnd a tras slgeata din arc, azburat ea departe gi, venind in jos, a nimerit

drept intr-o c[prioar[ sllbatici qi a omorit-o. $tefan Voievod atunci a zis:

- Aici s[ fie mlnistirea gi s[ se numeasc[ Clpriana, de la clprioaraomordti de aceast[ sigeatl.

Aqa s-a fbcut. Minlstire Cipriana si astlzi ne amintegte de tecutul glorios

CODRII COSMINULUI $I DUMBRAVA RO$IE

C[15toru1 care trece prin Bucovina d[, la nord, de localit[1ile Hliboca qi

Cosmin,legate intre ele de un drum ce strlbate codrii de nepitruns ai Cosmi-

nului. De aici pleac[ spre miazlnoapte Drumul Titarilor. $i nu e localnic care

si nu gtie legenda strlvechiului codru.GAndurile se intorc spre anul 1497.

Domnitorul $tefan cel Mare risipise qi gonise demult armata turceasclde pe plmintul lirii. Leglmintul de sprijin ce i-l daserl polonii tot in vAnt se

risipise. Acegtia incheiaserl o in]elegere de nego! cu turcii, recunoscindu-ledrepturile asupra cetililor Chilia qi Cetatea Albe. igi cilcase regele Cazimircuvintul, dar in scurt timp trecuse gi el in lumea umbrelor. R[mlseserl inurma lui patru feciori: trei dintre ei aveau cr[ii, iar al patrulea n-avea nimic inafarl de titlul lui de prinl gi trlia din ceea ce-i dldeau fra]ii. Numai c[ acegtia

s-au s[turat si-l !in[ gi au hotirAt s[-1 faci domn in Moldova, in locul lui

$tefan cel Mare, care avea pe atunci 64 de ani gi era chinuit de o ran[ grea la

picior, cipltatl in bit[lia de la Chilia.

rlt,i-u

n1

ri

-1,

iI

O fi avut voievodul atunci ani mul1i, dar inci putea cll[ri zile-nqir fbri sloboseasci, putea lupta din zori gi pini-n searl fari cam6inile s[-i osteneascipe spad[. $tia si infrunte crivi]ul gi gerul ca qi vipiile arzdtoare ale verii Ei nupregeta niciodatl cind avea ceva de fbcut. Viduv dupl Maria de Mangop, se

insurase de doulzeci de ani cu Maria Vochila, fiica lui Radu cel Frumos, care-iadusese pe lume pe Bogdan. Trei dintre copiii din prima lui c5,snicie zdceaudemult sub lespezile de piatri ale mdnlstirii Bistrifa. $i prevlzitorul domn, cuplete inclrunfite, dar cu glas de tunet, a rlmas tot iute la minie, dar st5.pin pesine cAnd era vorba de cinstea gi obrazul lirii.

Ioan Albert, regele nou al Poloniei gi fiu al riposatului crai Cazimir, i-atrimis soli, cerind liberi trecere prin Moldova pentru a se rlzboi cu turcii.Sunt unele minciuni care, pentru a fi crezttte, trebuiesc spuse de soli cu mareautoritate. $i craiul Albert l-a trimis pentru asta in Moldova pe sfinlitul episcopal Cracoviei, Matei Lozinski.

Taina fralilor ]ageloni despre cucerirea Moldovei era a$a de mare, incdtei spuneau cd, ar azvirli cimaga in foc, daci s-ar afla ceva din gAndurile lor.Cind vara era in toi, oastea poloni invegmAntati in zale, cu cai puternici, cupedestrime, cu mu\ime de mercenari qi cavaleri teutoni, a piqit in Moldova.

A trecut hotarul, a arestat solia lui $tefan qi abia atunci qi-a arltat adeviratul

lel al venirii 1or. Ioan Albert asedie cetatea Sucevei timp de trei slptimAni, darfbri folos. $tefan cel Mare previzuse totul. il chemase la sine pe portarul Sucevei,Luca Arbore, birbat de nidejde, credincios qi spadi neinfrAnti. S[ ni-l inchipu-im aqa cum ne este inflliqat in tabloul votiv de la mdn[stirea Arbore, al c5.rei

ctitor este: om la cincizeci de ani, cu o fali rotundi gi plinl de energie.in acel timp Luca Arbore era bra! drept qi de nidejde lui $tefan, aga cum

erau Cdrje, Coman de la Comana, Balaur de Ia Galu, Velcea, Boldur, Stroe,Vlad Hotnogul, Udrea, Negrea, viteazul goltuz Dalti gi toli acei dregltoricare vedeau in $tefan tot sufletul Moldovei. Voievodul l-a chemat pe Arboreinainte de a cidea toamna qi s-a sfltuit cu el in urma veqtilor ce-i fuseserladuse din toati [ara.

Nu-i plicuse aceasti pregitire a lui Ioan Albert gi nici incredere in cinsteavorbelor lui nu avea. Dac[ bitrinul Cazimir iqi cdlcase legim6.ntul, fiul puteaface gi mai r[u. Vodi a spus:

- Arbore, gitegte-te de luptn qi mlregte straja cetllii Sucevei. Ji-o las inpazd,, a$a cum |i-ag incredinla s[-!i aperi luminile ochilor. Ioan Albert nu vinecu gAnd bun. Trei frali au luat trei crlii la moartea bltrdnului ]agelon; al patruleae la mila lor gi ei vor si-i dea Moldova. Greul e ci toli trei sunt vecini la hotare.Dac[ leahul rS.zbegte la Suceava, ceila\i vor siri ca lupii la implrfireapfitzii.

- M5ria Ta, cAte rTale, i-a spus Arbore s

$tefan a chemar a

brafe lungi, gi l-a trirrsa apere intrarea de m

Ardeau focurile pde primejdie gi flacarain bitaia vAntului. Eraincl verzi ca mugchiu,munlii igi arltau crestsub ei in goani nebun;Carpa{i pdnl la vijelioa

Se ascufeau secur.topoarele, linciie lun.et;

cu buclfi de metal ;i o

sumane gi i{ari, purtanipe vesti(ii cai de [ara. iprimire steagurile de I

Lapuqna, purtAndu-si a

sageli cu pene de corbpatrundere atdt de marcu primejdia vie{ii. Se aa;tepta Mdria Sa, $tefar.:

Boierime mlrunta.chemarea lui, ca un singCern5u[i, din Soroca laSi n-a fost finut sa nu-:i

$i veneau polonii.tiunte. Fiuturau mantiiltau seme{i penele coifirtblosite la asediul cetatrtreceau anevoie prin pr rijmagi ajunse la poale

Trei sdptdmAni au .

i itejie. Dregeau noapteaPloaie de sage{i, bolor;rAvilitori. Ochii lui Arb,;atul oqtean care nici no

iI

iI

3

iI-l

a

i.

e

p

irr.

u

rlIT

)i,

i-

ei

ea

ea

m

,ri

re

re

- Mlria Ta, cit[ weme ochii mei vor vedea, Suceava va fi numai a MlrieiTale, i-a spus Arbore gi a plecat in trapul iutit al calului.

$tefan a chemat apoi pe vornicul Boldur, cel cu sprdncenele imbinate gi

brale lungi, gi l-a trimis pe el, insolit de fiul slu, Bogdan, cu cil[rime uqoar[,si apere intrarea de miazlnoapte a ![rii.

Ardeau focurile pe virfuri de dealuri ca nigte fhclii inillate la priveghiulde primejdie qi flaclra lor lumina intunericul ca nigte aripi uriage ce filfiiauin bitaia vintului. Era spre toamni, iar codrii de fag, mesteacin qi stejar erauinciverui ca mugchiul gi fremitltori de atAtea vietl]i cite-i cutreierau .in zare,munlii igi arltau crestele neacoperite de ziryadd. Solii domneqti crlpau caiisub ei in goanl nebuni pentru a vesti adunarea cetelor de cltre pircllabi, dinCarpafi pina la vijelioasa apl a Nistrului.

Se asculeau securi qi coase, se {intuiau ghioagele, se b[teau baltagele qi

topoarele,lincile lungi igi primeneau cu{itele, pieptarele de miel se acopereaucu bucl]i de metal gi oastea de ap[rare se aduna la Roman. Veneau ]lranii insumane gi i{ari, purtAnd ciciuli }uguiate de miel. Veneau in giruri lungi, c[larepe vestilii cai de !ar6, mici gi iuli de nu le puteai lua urma. Cipitanii luau inprimire steagurile de lupti. Soseau in cete strAnse arcaEii de Orhei qi de laLipuqna, purtAndu-qi arcul pe umlrul stdng gi tolba plinl de sige]i la spinare:sigeli cu pene de corb de Dobrogea, ce zburau ca v6ntul gi aveau puterea de

pitrundere atit de mare incit nimeni nu le mai putea scoate din rani decAt

cu primejdia vie{ii. Se adunau cu tolii la puternica cetate de la Roman, unde-iagtepta Miria Sa, $tefan Voievod.

Boierime miruntl, llrani gi rlzegi, tdrgove]i gi ogteni, to]i s-au ridicat lachemarea lui, ca un singur om, de la hotarele Bugeacului Ia Galali, de Ia Bi\i laCernluli, din Soroca la Orhei, de la Baciu gi Birlad pdnl-n cetatea Criciuna.

$i n-a fost {inut s[ nu-qi trimiti birbalii cu arme Ei merinde ia oblAncul qeii.

$i veneau polonii, cu num[r intreit fa]i de moldoveni, cu tunurile infrunte. Fluturau mantiile albe cu cruci negre ale cavalerilor teutoni ce-gi pur-tau semeli penele coifurilor. Caii trlgeau cu greutate tunurile ce aveau s[ fiefolosite la asediul cet[]ii, iar cavalerii leEi, invegmAntali in armuri lucitoare,treceau anevoie prin piduri, unde erau h[r]ui]i gi omordli. Totugi oastea

wljmaq[ ajunse Ia poalele inl\imii unde se afll Suceava.

Trei slptlmdni au atacat-o gi trei slptlmdni moldovenii s-au apirat cuvitejie. Dregeau noaptea spirturile fbcute de ghiulelele de tun in timpul zilei.Ploaie de s5.geli, bolovani, smoall clocotitl, ap[ fiartl cidea de sus peste

nlvllitori. Ochii lui Arbore privegheau pretutindeni gi parc[ se-nzecise incer-catul ogtean care nici noaptea nu dormea, iar ziua il aflai peste tot. Se gdndea

inne

ea

re.

poate la cei doi fii ai sii rimaqi in grija jupinesei Iuliana, ce se afla impreunlcu doamna Maria Voichila in cetatea Neamfului. Amindoul cu inima grea gi

ingrijoratl de soarta r[zboiului, de sige]i riticite Ei de ceasul r5.u, de care ni-meni nu se poate feri. Jupineasa Iuliana ii venea numai pAn[ la umlr portaru-lui Sucevei, dar era iute ca focul qi priplstioas[ cu g6ndurile. De cdnd cei cincidregitori predaseri Cetatea Alb[ turcilor, vedea peste tot numai tridltori qi

nu se linigtea decAt cind afla ci Miria Sa mai scurtase cu un cap pe cdte-unnevrednic de credin![.

|upAneasa Iuliana apucase a-i spune un vis ciudat lui Arbore inainte de

a pleca. Se fbcea cd era pe un vArf de munte gi lAngi ea st[tea chiar M5.ria Sa

c[lare pe un cal ca smoala, a$a cum e cel ce-l are acuma, adus din hergheliilede la Timig. $i Mlria Sa privea curgAnd Ia vale nu apa Sucevei, ci un riu de

singe, qi pe rAul lsta veneau nigte ardtdri cu aripi la cap, gi printre ei pruncul

$tefbni![, nepotul Mlriei Sale. Apoi in locul riului a crescut o pajigte gi pe ea

erau boi cu chip de om.

|upineasa iqi alintise ochigorii negri qi adAncili spre Arbore, cu spaim[copilireascl, iar el rAsese ca de obicei de mintea-i cea infierbdntatl. in jurul lorsufla un vAnt de toamn[ blind[. incepuse a se ing[lbenifrunza copacilor, nu-mai c[linii cu fructele lor rogii smllluiau zareaca nigte flori. Pldure de cilini...ii trecu prin minte ca un fulger cum o vizuse pentru prima dati pe jupineasalui, o copill cu bra]ele inc[rcate de ramuri de cilin cu boabe sdngerii, printrecare chipul ei plrea a se mira. L-a privit o clipl, apoi a izbucnit in rds gi a fugitla soa{ele ei ca o veverill. in mintea lui i-a zis ,,veveri!a" qi aga a rlmas, mlcarc[-i maml a doi biieli.

Trecuser[ trei sipt[mAni de cind crainicul leah, sunAnd din corn,le ceruse

si deschidl de bun[ voie por]iIe cet[]ii. Arbore nu-i indeplini cererea, ci-l trimi-sese s[ se lupte in cAmp deschis cu Miria Sa. De-lva infrd.nge pe $tefan, atuncile va da voie in cetate, le-a zis.

Acuma wemea intrase bine in toamnl. Pe munte norii se aqezaseri in cununi,acoperindu-i fruntea. Vantul se intelise gi ploaia bltea m[runt, ca o gfichiuiallmolcoml. Un sol fi adusese vorb[ lui Ioan Albert cd voievodul T[ansilvaniei, care

era gi cuscrul domnului Moldovei, vine cu oaste mare in ajutor, iar celilalt cuscru

domnesc de la Moscova i-a stArnit pe titarii din Crimeea contra celor trei frali fhrn

minte. Pe de alt[ parte, to]i lehii pleca]i dup[ hranl au fost c[sipi]i de moldoveni.Solul povestea despre un mog, Nichifor pe nume, ce-gi insemnase prin crestlturipe lemnul coasei cili dugmani omorise, pentru a-i spune Mlriei Sale ci, degi a fost

prea bitran pentru a merge-n oastea de la Roman, gi-a frcut datoria de plminteanaici, in apropierea Sucevei, la al c[rei turn, zis Neboisa, a lucrat qi el, gi tat[l siu.

Vegtile s-au ader e:

turile, au inh[mat cate.are-n c[ru{e, gi-au inetn zare filf6ind din marinurdlrit de vite qi oant:.arte se afla o brazde r:;u fier peste bra{e. Nici;are scotoceau plmAntl

Ce se int6.mplase? 1

,ratelui gi aflAnd ci oas.lptase pentru o impa;,. a intoarce pe acela;i c:;i pe rege gi pe Ioan TenGabriel de Moravita, pe.ot oameni vechi de oa.napoi pe calea ce ducea

Drumul t[ia prin cc

:u r.ulturi gi cu mlnuni:up5. atAta amar de zile ..

:abi.ri pe cavalerul Biela-l inceperea asediului, s

--ert, dar nu uitau ci-s ca

-ituania gi stlpAnirea L-,

.i'a luceafrrul lor.Mergeau spre satul C

:e fagi, ce plrea impietr.,ripi de paslre. Un codnratrini, atdtea fiinle inle:.:penie de om. S-au intc--nde poposira pe noapte

$i au pornit cu floar.:ergeau alli cavaleri de. cdeslrimea. Au intraL .

'..undat in el, cAnd, deoi.,. in fala lor poteca se in.

:e deasupra au f6.gnit roru:.este iaturile oastei lese:larmali, r[spdndili in de

10

i

i

I

l

I

?

3

I

a

Ir

a

'e

itIT

ie

i-Ci

qt

la

re

:u

re

ii.rri

)st

1n

Vegtile s-au adeverit. Pe o ploaie m[runt[, ogtile polone au strAns cor-turile, au inhimat citte cincizeci de cai la tunuri, gi-au luat r[ni]ii, care c[lare,care-n cirufe, gi-au ingropat morlii intr-o groapl cAt o hrubl gi au disp[rutinzarefdlfiind din mantii. in locul lor a rlmas plmAntul frS.mintat de copite,murdirit de vite gi oameni, plin de sulile frdnte gi schingiuit de ghiulele. intr-oparte se afla obrazdd mare sub care zdceau morfii, cu o cruce de lemn legat[cu fier peste brale. Nicio floare, nicio creangi de pom, ci numai ciori lacomecare scotoceau pimintul r[scolit.

Ce se intAmplase? Fratele lui Albert, crai peste unguri, vdzind neizbindafratelui gi aflind ci oastea Moldovei stl gata si le cad[ polonilor in spate, se

luptase pentru o implcare. $tefan o primise, dar cu o inlelegere: Ioan Albert se

va intoarce pe acelaqi drum pe care a venit. Oastea poloni, avAnd in mijloculei pe rege gi pe Ioan Tenezynski, castelan de Cracovia,pevlteazul Toporski, peGabriel de Moravila,pe Nicolai, marele palatin al Galiliei, gi nobili castelani,tot oameni vechi de oaste ce-s pomenili de cronici, toatl aceasti oaste o iainapoi pe calea ce ducea spre Cosmin.

Drumul tiia prin codru gi lega doui sate. Li se vedeau dinzare stindardelecu vulturi gi cu minunchi de pene. Hainele igi mai pierduser[ din strS.lucire

dupi atdta amar de zile de luptl gi de drum. Uitaser[ de fulgerul ce trisnise intablrl pe cavalerul Biela cu toli caii lui. Uitaser[ de preotul acela care, slujindla inceperea asediului, sclpase pe jos sfintele taine, chiar in fala lui Ioan A1-

bert, dar nu uitau c[-s cavaleri ai unei ][ri ce crescuse puternicl prin unirea cuLituania gi stipdnirea Ucrainei. Trei frali pe trei pirfi strAns unite, gi Poloniaera luceafhrul lor.

Mergeau spre satul Cosmin. Luaserl alt drum. Treceau prin pldurea deasS

de fagi, ce p5.rea impietriti. Nici urml de animal pentru vinat, nici f6lfAiri de

aripi de pasire. Un codru tlcut ca moartea cind se apropie de om. Cili copacibatrdni, atdtea fiinle inlemnite. Cillre]ii trimiqi in recunoagtere nu intAlniserl

lipenie de om. S-au intors vestind c[ drumul este liber, de la satul Hliboca,unde poposirl pe noapte, pin[ la celalalt capit al codrilor.

$i au pornit cu floarea oqtirii lor in frunte, in jurul craiului. in urma lormergeau alli cavaleri de seam[, inveqmdnta]i in armuri grele, apoi tunurile gi

pedestrimea. Au intrat linigtili, in zorii fumurii, in codrul ftri via![ qi s-au

afundat in el, cind, deodatl, tot codrul a prins viali gi ei n-au mai putut inain-ta. in fala lor poteca se inchidea de mullimea copacilor doborAli. Din frunzigulde deasupra au fAqnit roiuri de slgefi. De o parte gi de alta se prS.bugeau arboriipeste laturile oastei legeqti. Polonii care fugeau erau omorAli de moldoveniiinarmafi, rispindili in desiguri, de unde siciluqele lui $tefan au prins a bubui.

1l