7/27/2019 Lavanda 2

1/13

Tehnologia lavandei si lavandinului

Lavanda (levantica) si lavandinul sunt unele dintre cele mai valoroase specii aromatice. De

origine mediteraneeana, cele doua specii perene (semiarbusti) se cultiva pentru inflorescentelelor cu miros placut, characteristic, cu note de prospetime.

Uleiul volatile obtinut prin distilarea inflorescentelor proaspete reprezinta produsul principal al

acestor specii si are largi utilizari in industria parfumurilor, produselor cosmetic, produselor

farmaceutice, aromoterapiei etc.

Inflorescentele uscate, datorita uleiului volatile si componentilor acestuia, intra in formulele unorceaiuri cu actiune sedative asupra sistemului nervos central, antiseptic, coleretica, colagoga,

cicatrizanta, diuretica, carminative etc. Ca urmare se folosesc in tratarea migrenelor, cefaleelor,

afectiunilor cardiac cu substrat nervos, in tulburari digestive etc.

Principul active al inflorescentelor este uleiul volatile, al carui continut variaza intre 0,5 si 1,5 ml

%. Componentii sai majori sunt linaloolul (40-60%) si esterul acestuia-acetatul de linalil (30-40%).

1. 1. Soiul cultivat

In tara nostra soiul cultivat prezinta o tufa semiglobuloasa cu tulpina puternic ramificata, inaltade 50-70cm, o inflorescenta spiciforma cu flori dispuse in 5 verticile suprapuse, cu un numar de

70-75 flori. Continutul in ulei volatile din inflorescentele proaspete este de 1,65 ml%, cu 44%

linalool si 18,4% acetat de linalil. Capacitatea de productie este de 122 q/ha inflorescenteproaspete, iar productia de ulei volatile de 159 l/ha.

Lavandinul este mai viguros si mai productive decat lavanda, contine mai mult ulei volatile, darcontinutul in acetat de linalil este mult mai scazut.

1. 2. Amplasarea culturii

2.1. Cerintele biologice si amplasarea teritoriala

Lavanda are cerinte deosebite fata de lumina si caldura. Plantele tinere rezista la ingheturi tarziide -8 si -10 grade Celsius, iar cele mature la -15 grade C in iernile lipsite de zapada si pana la -30

grade C sub strat de zapada permanent.

Lavandinul este mai sensibil fata de temperaturile scazute, mai ales cand acestea sunt insotite devanturi si in absenta stratului de zapada protector. In asemenea conditii, plantele de lavandin pier

in proportii de peste 50% iar in unii ani productia de flori este compromisa.

Lavanda este rezistenta la seceta, dar necesita, totusi, suficienta umiditate la rasarire si in

perioada pana la formarea tufelor.

7/27/2019 Lavanda 2

2/13

In cazul producerii de butasi inradacinati, atat pentru lavanda, cat si pentru lavandin, umiditatea

este un factor hotarator. De asemenea, transplantarea la loc definitiv a butasilor inradacinati sau a

rasadului se face numai in sol umed.

Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Lipsa luminii natural are o influenta

negative asupra tuturor elementelor de productivitate, inclusv asupra calitatii productiei, prinreducerea continutului in acetat de linalil.

Lavanda si lavandinul cresc pe terenuri foarte sarace insa productiile cele mai mari se realizeazaatunci cand sunt plantate pe soluri profunde, bogate in calciu, cu apa freatica la adancimea de cel

putin 2-2,5 m, permeabile.

Extinderea culturii lavande si a lavandinului trebuie sa se fac in partea de sud si sud-est a tarii.

2.2 Locul de asolament

Fiind semiarbusti, lavanda si lavandinul raman pe acelasi teren timp de 20-30 ani, cultivandu-sein afara asolamentului.

O importanta deosebita in alegerea terenului o are gradul de imburuienare, in special cu specii

perene (palamida, pir, costrei, susai, volbura sau sangele voinicului) sau anuale volubile

(lipicioasa, hrisca urcatoare).

Longevitatea plantatiilor este direct proportional cu modul de intretinere a acestora in decursulvegetatiei.

1. 3. Folosirea ingrasamintelor

Prin administrarea ingrasamintelor se creeaza posibilitatea imbunatatirii fertilitatii solului, se

realizeaza conditii de viata si de activitate a microorganismelor din sol, se asigura buna cresteresi dezvoltare a plantelor si, implicit, sporirea productiei.

Lavanda si lavandinul reactioneaza foarte puternic la actiunea ingrasamintelor, mai ales atunci

cand sunt plantate pe terenuri sarace in elemente nutritive. Este bine de stiut, la infiintarea

culturii, tipul de sol, gradul de aprovizionare cu elemente nutritive si PH-ul, pentru a stabili celemai potrivite doze de ingrasaminte ce urmeaza a fi administrate.

3.1. Fertilizarea cu fosfor

Fosforul asigura dezvoltarea organelor generative, determinand formarea mai multor

inflorescente pe tufa si grabind coacerea semintelor. De asemenea, fosforul imbunatatestecalitatea uleiului volatile prin sporirea continutului in acetat de linalil. Superfosfatul este cel mai

adecvat ingrasamant fosfatic pentru cultivarea lavandei. Fosforul se va administra in doze de 70-

80 kg/ha substanta active.

3.2. Fertilizarea cu azot

7/27/2019 Lavanda 2

3/13

Carentele de azot au un effect nedorit asupra plantelor de lavanda, inflorescentele ramanand

mici, infloritul desfasurandu-se rapid si fara o acumulare normal de ulei volatile.

Excesul de azot determina cresteri vegetative luxuriante, ceea ce duce la obtinerea unei productiiscazute de ulei volatile.

Azotul sporeste substantial productia de inflorescente. Lavanda, fiind o cultura perena, se

recomanda folosirea de ingrasaminte pe baza de azot mai greu solubile. Azotul se aplica in

cantitate de 60-80 kg/ha substanta active.

3.3. Fertilizarea cu potasiu

Pe tipurile de sol pe care se cultiva lavanda, potasiul se gaseste in cantitati satisfacatoare, dar se

poate afla in unele combinatii greu asimilabile. Potasiul imbunatateste schimbul substantelor

nutritive in planta, sporind rezistenta acestora la inghet si la boli.Doza recomandata de fosfor este

de 40-60 kg/ha substanta activa.

3.4. Fertilizarea cu gunoi de grajd

Cultura cu perenitate indelungata, lavanda valorifica bine ingrasamintele organice, al caror effect

se face simtit mai multi ani. Se recomanda 30-50 T/ha gunoi de grajd bine fermentat. Gunoiul de

grajd se aplica sub aratura de desfundare, inainte de infiintarea pplantatiei.

Ingrasamintele cu fosfor si potasiu se administreaza annual, toamna, inaintea ultimei prasile, iarcele cu azot primavera, inainte de pornirea in vegetatie sau la inceputul acesteia.

1. 4. Lucrarile solului

4.1. Lucrarile de baza

Lucrarile de baza ale solului au ca scop principal afanarea sau in profunzime si distrugereaburuienilor. Pregatirea de baza incepe toamna timpuriu, in septembrie-octombrie, cu aratura

adanca la 40-70 cm (aratura de desfundare). Imediat dupa aceasta, terenul se va nivela perfect si

se va mentine curat de buruieni prin discuiri si grapari repetate.

4.2. Pregatirea patului germinativ

Cu 3-4 zile inainte de plantare, solul se va lucre cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti

reglabili, la adancimea de 12-15 cm.

Aceasta lucrare urmareste nivelarea solului, distrugerea buruienilor si afanarea stratului

superficial.

1. 5. Plantatul

5.1. Epoca de plantare

7/27/2019 Lavanda 2

4/13

Atat lavanda, cat si lavandinul se pot planta toamna la sfarsitul lunii septembrie si inceputul lunii

octombrie sau primavera devreme, imediat ce se poate intra in camp. Plantarea se executa

manual.

5.2. Norma de material de inmultire

Pentru 1 ha de lavanda sunt necesari 20000 butasi inradacinati sau rasaduri, iar pentru unul de

lavandin 10000 butasi. Se va lua in calcul un coefficient de siguranta de circa 10%, necesar

completarii golurilor.

5.3. Distanta de plantare

Lavanda se va planta la 100 cm intre randuri si 50 cm intre plante pe rand, iar lavandinul la 100

cm x 100 cm. Inainte de plantare, terenul se marcheaza in doua sensuri.

5.4. Adancimea de plantare

Butasii de lavanda si lavandin, scosi din toc sau din strat, se fasoneaza, reducandu-se sistemul

radicular pana la 15 cm, fara a distruge radacinile fasciculare, iar partea aeriana pana la 10-15cm.

Se planteaza astfel incat butasii sa fie ingropati cu 3-5 cm mai mult decat adancimea la care au

fost in toc sau in strat. Este foarte important ca planta sa fie pusa in contact cu solul prin tasare.

Se vor fasona atatia butasi cati se planteaza in ziua respectiva.

5.5. Modul de inmultire

Lavanda se poate inmulti atat germinativ, prin producerea de rasd din seminte, cat si vegetative,prin butasi iradacinati sau prin despartirea tufelor batrane.

Lavandinul, fiind un hybrid total steril, se inmulteste exclusive prin butasi.

La inmultirea prin seminte, se obtin plantatii eterogene, ceea ce ingreuneaza mult stabilireaepocii de recoltare, dat fiind neuniformitatea infloritului. Soiurile valoroase trebuie inmultite prin

butasi pentru a pastra calitatile pe care le-au impus. Plantatiile infloresc concomitant si pot fi

recoltate mecanic.

5.5.1. Producerea rasadului din seminte

Semintele de lavanda sunt mici, tari si cu germinatie redusa si foarte lenta. Semanatul se poate

efectua atat toamna tarziu (octombrie-noiembrie), cat si primavera foarte devreme (februarie-

martie), in straturi special pregatite, cu latimea de 1-1,2 cm. Straturile se pregatesc ca in

legumicultura, avandu-se in vedere ca suprafata acestora sa fie cu 10-15 cm mai jos decat nivelulpotecilor, pentru evitarea scurgerii apei. Stratul va fi bine tasat atat inainte, cat si dupa semanat.

Distanta dintre randuri va fi de 10-15 cm. La 1mp sunt necesare 3-5 g seminte in functie de

7/27/2019 Lavanda 2

5/13

germinatia acestora. Semintele vor fi puse in santuletele superficial lasate de marcator (0,5-1 cm)

si vor fi acoperite cu un strat de mranita bine maruntita, curatata de buruieni.

Rasadul va fi plivit ori de cate ori este nevoie. Tijele florale se vor taia pentru a oblige planta saformeze ramificatii cat mai apropiate de sol. Pentru a obtine rasadul necesar realizarii cultivarii

unui ha de lavanda, este suficienta suprafata de 100-150 mp si o cantitate de samanta de 0,3-0,35kg.

5.5.2. Inmultirea prin butasi inradacinati

Recoltarea butasilor se face toamna (septembrie-octombrie) sau primavara (februarie-martie), intimpul perioadei de repaus vegetativ. Acestia se recolteaza de la plante sanatoase, bine

dezvoltate, in varsta de 3-5 ani si care reprezinta lastari ierbacei de 7-8 cm, cu baza lignificata

(lemn de 1 an). Taierea se face cu un cutit bine ascutit, sub mugure. Frunzele se indeparteaza depe partea inferioara cu 2-3 muguri, astfel incat acestia sa nu fie distrusi. Butasii obtinuti, cu o

lungime de 5-7cm, se vor planta in decurs de 1-2 ore.

Terenul pentru producerea butasilor inradacinati se ara la 30cm, se marunteste si se niveleaza. Pe

acest teren se monteaza tocurile de rasadnita, in care se pune un strat de nisip de rau, bine cernut,gros de 8-10cm. Dupa nivelare, udare si tasare se marcheaza randurile la distanta de 10cm.

Butasii pregatiti se planteaza la 5cm unul de celalalt, imediat dupa plantare se uda din abundenta,

iar tocurile se acopera cu rame cu geamuri. In continuare se uda si se indeparteaza toateburuienile si inflorescentele aparute.

1. 6. Lucrarile de intretinere

6.1. Lucrari manuale si mecanice

Ucrarile de intretinere a plantatiilor de lavanda si lavandin incep primavara timpuriu si constau

din prasitul intervaleleor dintre randuri cu prasitori cu tractiune animala. Numarul acestora estede 4-5 pentru plantatiile mai tinere si 2-3 pentru cele mai in varsta.

Lucrarile din interiorul randului se fac manual, cu sapa, de 2-3 ori in cursul anului. Se va acorda

o atentie deosebita distrugerii buruienilor perene si cuscutei.

Dupa 7-10 ani de la infiintarea plantatiilor, se fac taieri de regenerare. Acestea se executa

aproape de suprafata solului, de preferat primavara foarte devreme, cu secera, foarfeca de vie saucu o tocatoare de tip CS. Pentru stimularea pornirii in vegetatie, se recomanfa bilonarea.

Lucrarea este absolut necesara daca taierile se fac toamna pentru ca in acest mod plantele stresatese protejeaza impotriva temperaturilor scazute si a vanturilor reci.

6.2. Erbicidarea culturii

Pentru culturile de lavanda si lavandin, se recomanda urmatoarele erbicide: Triflurex, Mecloran,

Afalon, Basagran, Furore, Fusilade, Pantera.

7/27/2019 Lavanda 2

6/13

6.2.1. Epoca de administrare

In perioada de repaus a culturii (toamna tarziu sau primavara devreme) se recomanda aplicarea

unor erbicide care inhiba germinatia semintelor de buruieni: Triflurex-4l/ha, Mecloran-6l/ha sauAfalon-2kg/ha

In vegetatie se va utiliza erbicidul Basagran-2/ha pentru combaterea buruienilor dicotiledonate

anuale si perene, iar pentru cele monocotiledonate anuale si perene, unul din erbicidele: Furore

2l/ha, Fusilade-2l/ha sau Pantera-1l/ha.

Erbicidarea se va face cu masina de stropit MET-1200 sau cu echipamentul pentru stropit EEP-600, utilizand 300 l solutie/ha.

1. 7. Boli, daunatori si combaterea acestora

In culturile de lavanda pot fi intalnite bolile: uscarea plantelor (Phoma lavandulae) si patarea

frunzelor (Septoria lavandulae), dar acestea nu prezinta importanta economica.

In ultimii ani s-a semnalat atacul unor specii de lacuste. La depasirea unui numar de 4-5 ex/mp,se recomanda aplicarea de tratamente chimice cu unul din insecticidele: Karate-0,02%, Fastac-

0,02% sau Sumi-alpha-0,02%.

1. 8. Recoltarea

8.1. Epoca de recoltare

In functie de zona de cultura, lavanda infloreste in lunile iunie-iulie, lavandinul fiind mai tardiv

cu 10-15 zile. Cel mai mare continut de ulei volatil si acetat de linalil se realizeaza atunci candrecoltatul lavandei se executa in perioada de inflorire deplina.

Este bine ca in practica recoltatul sa inceapa atunci cand numarul total de flori inflorite sautrecute de aceasta faza este de 50% si sa se termine cel mai tarziu in faza de inflorire deplina. In

ceea ce priveste momentul din zi in care se executa recoltarea, acesta este dupa ora 10, pe timp

insorit, calduros si fara vant. Inflorescentele recoltate se transporta imediat in instalatiile de

distilare.

Pentru productia de flori uscate, recoltatul se va executa imediat ce au inceput sa se deschida

primele flori.

8.2. Modul de recoltare

Recolattul se executa manual, cu secera, incepand din al doilea an de vegetatie, avanf grija ca tija

sa nu depaseasca 12 cm.

Productiile medii de inflorescente proaspete ce se realizeaza in primii 2-3 ani sunt mai reduse

(20-30q/ha), dar in perioada de productie maxima acestea sunt de ordinul a 50-60 q/ha

7/27/2019 Lavanda 2

7/13

8.3. Uscarea si conditionarea

Pentru flori uscate, inflorescentele recoltate se intaind in strat subtire la umbra, in incaperi curate

si aerate.

Dupa uscare, florile se scutura usor prin batozare si se separa prin sitare.

Randamentul de uscare este de 5-7:1.

Culturile de fie aduc profit chiar i pe secet

Andive, busuioc i oregano, ctin, lavand sau trufe. Culturi aa-zis exotice,care ns ncep s prind i pe la noi. Particularitatea lor este c pe suprafeede teren mici, de un hectar, dau randamente foarte bune, incomparabil maibune fa de clasicele culturi de gru, porumb sau cartofi.

Imaginea agricultorului romn care nsmneaz hectare ntregi cu gru iporumb ar putea s se schimbe. Mai toi i dau seama c nu fac mare lucrucu aceste culturi - producia abia ajunge pentru autoconsum, iar de vndutoamenii vnd ct s poat nfiina o nou cultur. Puini sunt cei care cauts se diferenieze prin tipul de cultur. Dar sunt.

CTINA CARE VALOREAZ MII DE EURO

Specialist n pomicultur cu o experien de 35 de ani, Alexandru Vulpe anceput s se intereseze de ctin nc de pe vremea cnd era student. Amvzut toat ctina din Romnia. Am luat mii de plante la analiz, din care aurmas 300. O mare parte dintre acestea n-au rspuns la tehnologie, iar nfinal am rmas cu cinci soiuri, povestete Alexandru Vulpe, care ulterior i-a

brevetat soiurile. n 2008 a nfiinat lng Arad prima ferm pilot unde aufost cultivate cele cinci soiuri de ctin selectate. Pe o suprafa de 32hectare desfoar activiti de ameliorare, are o pepinier, iar pe 15hectare cultiv ctin pentru comercializare. n fiecare an export fructele dectin n special n Germania i obine 1,7-1,9 euro pe kilogram. Ca oparantez, ctina este un bun antioxidant i conine de dou ori mai multvitamina C dect mceul i de zece ori mai mult dect citricele.

7/27/2019 Lavanda 2

8/13

Acesta pare s fie un business pentru oricine are mcar un hectar de teren,dar i ceva disponibilitate de a investi att bani, ct i munc. Costurilepentru plantarea unui hectar de ctin sunt de 2.500-2.700 de euro. Laintrarea pe rod, care are loc n anul al treilea, se ajunge ns la cheltuieli deaproximativ 6.000 de euro. n primul an de producie, dac plantele suntbine ntreinute, se obin 12-15 tone de fructe de pe un singur hectar. Sepoate ajunge ns i la 20 de tone la hectar n urmtorii ani. Produciamaxim este obinut n anul apte, iar perioada de producie este de pnla 25 de ani.

Ctina este cea mai profitabil cultur pomicol din zona temperat aRomniei, susine Alexandru Vulpe. Planta este rezistent la medii excesivde ploioase sau uscate - cu condiia s fie irigat periodic - i rspunde bine

la tehnologia de cultur. Dar partea cu adevrat frumoas vine cnd se vdcifrele de venituri i cheltuieli. De exemplu, cercettorul ardean spune cveniturile pot ajunge i la 20.000 euro de la un singur hectar cultivat cuaceast plant. Din aceast sum, aproape jumtate reprezint cheltuieli,dar tot rmne un profit substanial. ns cine vrea un business de acest tiptrebuie s aib rbdare: investiia ntr-un hectar de ctin se amortizeazdup 7-8 ani.

Afacerea cu ctin este la nceput n Romnia, ns rile europene au pieecare absorb cantiti uriae din aceste fructe. n prezent, la noi sunt doarcteva sute de hectare cultivate cu ctin, iar marele avantaj al romnilorcare sunt interesai de acest tip de afacere este faptul c specialistulardean livreaz plantele pentru nsmnare. Asta nseamn c soiurile suntdeja testate n clima i pe solul romnesc. i businessul pare c ncepe sprind. De exemplu, Alexandru Vulpe a furnizat fermierilor romni n 2012puiet pentru plantarea a 300 de hectare de ctin.

GRUL, CEA MAI RSPNDIT CULTUR

n Romnia exist 8,3 milioane de hectare de teren arabil. Aproximativ 3milioane de hectare se cultiv n fiecare an cu gru, iar alte 2 milioane dehectare cu porumb. Conform unui studiu realizat anul trecut de MinisterulAgriculturii i Dezvoltrii Rurale, alte 300.000 de hectare sunt reprezentatede culturile permanente (vi-de-vie, livezi etc.). Aproape 900.000 de hectarenu sunt cultivate anual. Diferena de 2,1 milioane de hectare este cultivatcu rapi, floarea-soarelui, cartofi, legume, dar i lavand, zmeur, ctin

http://incomemagazine.ro/articole/culturile-de-fi-e-aduc-profit-chiar-si-pe-secetahttp://incomemagazine.ro/articole/culturile-de-fi-e-aduc-profit-chiar-si-pe-seceta

7/27/2019 Lavanda 2

9/13

sau alte culturi exotice.

Pentru fiecare hectar cultivat, statul romn acord subvenii, fie direct, fiedin bugetul Uniunii Europene. n general, subvenia la hectar este de 150-200 de euro anual, cu diferite excepii. Iar marii cultivatori pot ncasamilioane de euro n fiecare an numai din subvenii. Un exemplu ar putea fiomul de afaceri Adrian Porumboiu, care cultiv anual circa 55.000 dehectare, din care 25.000 de hectare cu gru. n cazul su, subvenia poateajunge la 10 milioane de euro.

LAVAND DE OCNA MURE

Dar nu trebuie s fii neaprat cercettor s observi ce se ntmpl n pia.Frana, productorul tradiional de lavand, este din ce n ce mai puincompetitiv, din cauza costurilor mari. Regiunea Provence i-a redusponderea n producia mondial de la dou treimi la jumtate n ultimii zeceani. Oportunitatea a fost vzut ntr-o prim faz de chinezi, care au cultivatcteva mii de hectare de lavand (Frana avea n vremurile bune circa20.000 de hectare), dar i de fermieri din Europa de Est. Un exemplu esteIoan Iakob din Ocna Mure (judeul Alba). n 2009, a plantat 1,74 hectare delavand n apropiere de Ocna Mure, dup ce n anii anteriori a cultivat peaceeai suprafa plante tradiionale ca porumbul sau orzoaica.

Nu fceam mare lucru cu porumbul, aa c am cutat s pun altceva pepmnt, spune Ioan Iakob. A investit peste 10.000 de euro pentru a plantalavand pe acest teren (un buta se vinde cu circa 2 lei, iar pentru plantareaunui hectar de lavand sunt necesari 16-18.000 de butai). Primul an estecel mai dificil, pentru c plantele sunt npdite de buruieni dac sunt lsatela voia ntmplrii.

Am curat de cinci sau ase ori n primul an, iar dac treci de primul an,

dup aceea este mai uor, povestete Ioan Iakob. Asta pentru c lavandaeste o plant rezistent la boli, dar i la secet, ba chiar i merge mai bine pesecet dup primii ani, cnd planta se maturizeaz.

Dei aproape o treime din suprafaa cultivat a fost calamitat n al doilea an- o inundaie a distrus plantele -, i-a scos investiia iniial nc din 2010, iardin 2011 a intrat pe profit. Astfel, anul trecut Ioan Iakob a avut o producie

7/27/2019 Lavanda 2

10/13

de circa patru tone, pe care a vndut-o n ntregime - iar cererea era ncmare n pia. Producia la hectar poate ajunge i la cinci tone la hectar,pentru c plantele dau i a doua floare n toamn, ceea ce reprezint circa40% din prima producie. Dup ce se plantele se maturizeaz (proces caredureaz 3-4 ani), profitul ajunge la 8.000 de euro pe an. De pe un singurhectar.

NUCILE, UN FEL DE PENSIE PRIVAT

n cazul unei plantaii de nuci, profitul se las mai greu ateptat. Munca estemai puin, dar veniturile sunt mari. Pentru cine se gndete la un fel depensie privat Pilonul IV, care s asigure dup zece ani de la plantare

minimum 10.000 de euro anual de pe un hectar, este businessul ideal.

Asta pentru c pe pieele internaionale preul unui kilogram de nuci n coajvariaz ntre 3,5 i 3,9 euro, n funcie de calitate i de soi. Aceastaechivaleaz, la o producie de doar trei tone la hectar, cu un venit annual de10.500 de euro. Dar n condiiile n care soiul cultivat este unul foarteproductiv, veniturile pot fi mult mai mari. De exemplu, la soiul de nuci Lara,dup opt ani de la plantare productivitatea se apropie de ase tone la hectar.O plantaie de nuci trebuie irigat n primii ani, ns dup ce plantele s-auprins i au nceput s creasc sunt printre cele mai rezistente - au rdcinileadnc nfipte n pmnt.

ns agricultorii romni nu s-au nghesuit s nfiineze plantaii de nuci, nprincipal din cauza termenului lung al acestei investiii. n ara noastr suntastzi livezi de nuci n suprafa total de circa 500 de hectare, conformdatelor deinute de Federaia Naional a Productorilor Agricoli dinRomnia.

Pentru nfiinarea unei plantaii de nuci costul este de 7.500 euro pentru un

hectar. Dac plantaia este mai mic de 5 hectare, producia poate firecoltat i manual, ns livezile mai mari trebuie recoltate mecanic. Formulaideal este o livad de 15 hectare, care necesit o investiie de 50-60.000 deeuro, fr teren. La acest nivel vorbim despre un business mare, care dupzece ani va genera profituri anuale de ordinul zecilor i chiar sutelor de miide euro.

7/27/2019 Lavanda 2

11/13

TRUFE I ALUNE, MIXUL PROFITABIL

Cine dispune de ceva mai muli bani, dar i ceva cunotine legate dehorticultur, poate alege s nfiineze o plantaie de aluni. Nu neapratpentru alune, ct pentru ciupercile care cresc la rdcinile alunilor: trufele.Pentru a cultiva un hectar cu aluni n ale cror rdcini sunt deja inoculatemiceliile care fac trufe este necesar o investiie de circa 20.000 de euro.Dar i rezultatele pot fi pe msur. La maturitate se pot recolta trufe nvaloare de zeci de mii de euro sau chiar o sut de mii de euro pe an. Parteaproast este c

alunii i, implicit, trufele ajung la maturitate n circa zece ani, timp n careproduciile nu sunt foarte mari. ns dup aceea, livada de aluni va fi nexploatare circa 50 de ani. Iar banii vin din dou pri: grosul din vnzarea

trufelor, iar 15-20% din vnzarea alunelor.

n Romnia sunt n curs de constituire astfel de livezi, n special n zonaMaramure, acolo unde specialitii italieni au gsit mai multe terenuri cusolul potrivit pentru dezvoltarea trufelor.

Livrarea puieilor de alun se face n ghivece, de ctre antreprenori italienisau francezi care au fcut o afacere nu din creterea trufelor, ci din vnzareade inputuri pentru agricultori. ns nu sunt orice fel de puiei: mai nti suntnsmnai cu spori de trufe din specii de soi, care se utilizeaz mai ales nindustria dulciurilor. Miceliul cu care puieii sunt micorizai este de trufneagr, care se gsete i n flora spontan n pdurile de foioase, fiind icea mai apreciat, datorit mirosului i gustului intens, ceea ce o face s fiei cea mai scump din categoria trufelor negre. La doar 100 de euro pekilogramul de trufe - acesta este considerat un pre minim, dar n unelecazuri se pltesc i peste 1.000 de euro pe kilogram - i o productivitate de200-400 de kilograme de trufe la hectar, investiia iniial se poate scoatenc din primul an de producie. Cu condiia irigrii, dar nu n exces, pentruc astfel poate fi afectat exact gustul i mirosul trufelor. n rest, condiiile

climatice de la noi sunt perfecte pentru acest tip de cultur.

Trufele se gsesc i n flora spontan din pdurile din Romnia, fiind mirositela propriu de cini sau porci dresai special n acest sens. Dar aceasta estealt afacere. La fel cum o afacere a devenit pentru site-uri sau publicaii svnd planuri i idei de de business.

7/27/2019 Lavanda 2

12/13

Mediul on-line romnesc abund astfel de idei de afaceri neuzuale nc lanoi, dar care genereaz bani buni n strintate. Important este s tedocumentezi bine nainte de a investi - i aceast idee este mprtit detoi cei care au avut curaj s i pun banii n culturi exotice.

BUSINESS PE MAI PUIN DE UN HECTAR

GOJI, FRUCTUL-MINUNE. Cel mai eficient antioxidant cunoscut, care creten Tibet, a fost aclimatizat i n Romnia. Randamentul unei plantaii de gojiberry (ctina de gard) este de circa 2.000 de kilograme de fructe uscate lahectar pentru arbutii de trei ani i de peste 4.000 de kilograme pentruplantaiile care au cinci ani. Dup aceast vrst, arbutii de goji pot aveachiar i o producie de 6.000 de kilograme de fructe uscate la hectar. nretail, o pung cu 250 de grame de fructe uscate se vinde cu circa 20 de lei.

ns nfiinarea unei culturi poate fi scump - ntre 18.000 i 25.000 de europentru un hectar. Ca orice pepinier, la nceput trebuie irigat, ns plantelenu necesit condiii speciale.

TRUFANDALE SAU BIO. O ser pentru legume timpurii sau chiar bio arputea fi o afacere pentru cei care au la dispoziie chiar i mai puin de unhectar. Pe o suprafa de jumtate de hectar de sere se poate ajunge la oproducie de 40-50 de tone de legume crescute n sistem intensiv, sau 10-20de tone pentru legumele bio. Investiia iniial poate fi dimensionat nfuncie de suprafaa vizat, ns trebuie tiut c pentru construcia de solariii sere un metru ptrat cost ntre 10 i 100 de euro.

CHAMPIGNON I PLEUROTUS. Cultura ciupercilor poate fi realizat ndou variante, n ceea ce privete complexitatea tehnologic i a dotrilor.Cel mai facil este sistemul gospodresc. n funcie de posibilitile denclzire (ciupercile au nevoie de cldur), se pot realiza dou-trei cicluri decultur pe an, fr costuri deosebite. Sistemul intensiv permite realizarea aase i chiar opt cicluri de cultur pe an, asigurndu-se un randament anualde 120-200 kilograme de ciuperci pe metrul ptrat de suprafa cultivat.

ncepnd de la o plantaie de 100 de metri ptrai, pentru care investiia estede maximum 20.000 de euro, se poate spune c ciupercria este o afacerefamilial.

TRANDAFIRI. Petalele sunt folosite pentru apa de trandafiri, dulceuri ipeltele de trandafiri, siropuri, extract de ulei esenial pentru loiuni, creme,spunuri i alte produse cosmetice. Nu exist foarte muli agricultori care s

7/27/2019 Lavanda 2

13/13

se fi implicat n acest domeniu, cel puin n Romnia. Investiia este destul deredus: se poate ncepe cu un teren de 100 de metri ptrai i 800-1.000 deeuro pentru achiziia butailor, investiie care poate fi amortizat nc dinprimul an. O astfel de afacere se poate demara treptat, cu resurse limitate.Trandafirii necesit o atenie sporit - sunt mai sensibili la duntori i boli -ns exist tratamente fitosanitare pentru orice afecteaz dezvoltareaacestora.

TUTUN. Romnia import circa 70% din tutunul care se consum ntr-un an,motiv pentru care exist oportuniti de afaceri n aceast zon. n plus,ncepnd cu anul 2012, subvenia acordat cultivatorilor de tutun a crescutsemnificativ, ajungnd la 1.235 de euro la hectar - cea mai mare subvenieacordat fermierilor romni. ns cultivarea tutunului necesit extrem demult munc, chiar dac costurile de nfiinare nu sunt foarte mari (circa

2.000 de euro pe hectar).

Productivitatea este de circa 1,8 tone la hectar, iar preul de vnzare de omie de euro pe ton. Rmne un profit de aproximativ 400 de euro lahectar dup ce pltim toate cheltuielile, inclusiv cele cu fora de munc,spune Petru Bota, un cultivator de tutun din judeul Mure.