lăpușneanu

COLEGIUL ECONOMIC ,,NICOLAE TITULESCU" BAIA MAREProf. ANCA APOSTOLLIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

PROIECT DIDACTIC

Liceul: Colegiul Economic ,,N. Titulescu”Disciplina: Limba şi literatura românăProfesor: Anca ApostolClasa : a XI-a AData: 11.12.2008

Unitatea de învăţare: Proza romanticăConţinut: Nuvela istorică ,,Alexandru Lăpuşneanul”, Costache NegruzziSubiectul: Caracterizarea personajului romantic Alexandru LăpuşneanulTipul lecţiei: Lecţie de însuşire de noi cunoştinţe

Competenţe operaţionale:C1 – să identifice numele autorului, opera, izvoarele de inspiraţie ale nuveleiC2 – să definească conceptul operaţional „personaj literar” şi rolul acestuia într-o operă epicăC3 – să clasifice personajele după rolul şi locul pe care îl ocupă în acţiunea nuveleiC4 – să precizeze modalităţile de caracterizare a unui personaj literarC5 - să stabilească trăsăturile personajului principal, argumentând cu exemple din textC6 – să evidenţieze trăsăturile personajului prin intermediul sugestiei figurilor de stilC7 – să sesizeze elemente contradictorii în caracterul personajului prin raportarea la concepte antiteticeC8 – să stabilească „tipul literar” reprezentat de personajC9 – să comenteze aprecieri criticeC10 – să-şi argumenteze nuanţat opiniileStrategia didactică:

a) Metode şi procedee: conversaţia euristică, asaltul de idei, problematizarea, învăţarea prin descoperire, reprezentarea grafică, secvenţe contradictorii, munca pe perechi, munca independentă, joc de rol.

b) Forme de organizare: activitate frontală, activitate independentă şi pe perechi. c) Mijloace de învăţămînt: fişe de lucru, fişe cu citate, fragmente de text, manualul, caietele elevilor, tabla, creta colorată.


Bibliografie:

*Tudor Vianu, Arta prozatorilor români, Bucureşti, 1996;

*E. Lovinescu, C. Negruzzi, Viaţa şi opera, Bucureşti, 1984;

*Liviu Leonte , C. Negruzzi , Ed. Minerva , Bucureşti , 1980 ;

*Costache Negruzzi interpretat de … , Ed. Eminescu , Bucureşti , 1981;

*Georgeta Antonescu, Alexandru Lăpuşneanul, Ed. Dacia, 2001;

* *** Dicţionar analitic de opere literare româneşti, vol.I-II, Ed. Casa Cărţii de

Ştiinţă,Cluj – Napoca, 2007;

*Cristina Ciprian, Livia Ciupercă, Alternative didactice, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 2002;

*N. Eftenie, Introducere în metodica limbii şi literaturii române, Ed. Paralela 45, 2000;

*C. Parfene , Metodica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu şi liceu, Ed.

Polirom, Iaşi , 1999;

*D. Ivănuş, Metodica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu şi liceu, Craiova,

1997;

*C. Parfene, Analize şi interpretări literare , Ed. Junimea , Iaşi 1991;

Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice,coord. C. Cucoş,

Ed. Polirom, Iaşi, 2005


SCENARIU DIDACTICCLS. a XI-a

Momentul lecţiei

Comp. Activitatea profesorului Activitatea elevilorStrategii de

învăţareEvaluare

Moment organizatoric 1’

Salutul, verificarea prezenţei elevilor, scurtă conversaţie.

Conversaţia Frontală

Verificarea temei

4’C10

Profesorul verifică corectitudinea temei de casă a elevilor calitativ şi cantitativ.

Elevii cer precizări cu privire la cerinţele care nu au fost rezolvate sau care au rămas neclare.

Conversaţia

Dezbaterea

Frontală

Individuală

Evocare

Realizarea ancorelor

5’

C1

Verificarea cunoştinţelor: profesorul cere elevilor să prezinte definiţia nuvelei, în general , şi tipurile de nuvele studiate.

Profesorul le cere elevilor să prezinte , pe scurt, subiectul nuvelei istorice ,,Alexandru Lăpuşneanul’’, respectând ordinea celor patru capitole şi a motto-urilor sale, şi să explice cele patru motto-uri semnificative.

Profesorul cere elevilor să enumere trăsăturile nuvelei istorice şi să-şi motiveze afirmaţiile făcute.

Profesorul semnalează că una din caracteristicile acestei opere este prezenţa ,,unui personaj excepţional într-o

Elevii dau definiţia nuvelei şi clasifică nuvela în nuvelă psihologică, nuvelă fantastică şi nuvelă istorică.

Elevii vor numi cele patru motto-uri şi le vor explica:

Capitolul I (Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu…) cuprinde expoziţiunea şi intriga, prezentând sosirea în ţară a lui Alexandru Lăpuşneanul, cu ajutor turcesc, pentru a-l înlătura pe Tomşa, şi a-şi relua tronul. Capitolul II (Ai să dai samă, doamnă!...) conţine desfăşurarea acţiunii.În capitolul III (Capul lui Moţoc vrem…) acţiunea atinge punctul culminant.Capitolul IV (De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu) constituie deznodământul acţiunii.Elevii răspund la întrebările profesorului

Conversaţia

Problematizarea

Conversţia euristică

Explicaţia

Argumentarea

Metoda brainstorming( avalanşa de

idei)

Frontală

Formativă

Observaţia curentă

Frontală


situaţie excepţională’’ şi anume, personajul Alexandru Lăpuşneanul.

precizând trăsăturile istorice ale nuvelei ,,Alexandru Lăpuşneanul”.

Elevii definesc personajul romantic.

Activitate frontală

Formativă


Realizareasensului

30’

C2

C3

C4

C5

C5

Profesorul anunţă elevii că astăzi vor caracteriza personajul romantic din nuvela ,,Alexandru Lăpuşneanul’’, pe baza unui plan de caracterizare, în funcţie de care vor fi dirijate observaţiile lor.Comunicarea obiectivelor se va realiza într-o manieră accesibilă elevilor, parcurgând până la sfârşitul orei toate obiectivele propuse.

Elevii notează în caiete titlul lecţiei şi planul de caracterizare şi vor pregăti textul suport al nuvelei.

Conversaţia curentă

Formativă


Profesorul le cere elevilor să definească personajul literar .

Elevii formulează definiţia conceptului operaţional personaj literar. - principalul element al unei opere epice, dramatice - determină acţiunea - se plasează în centrul evenimentelor - axa ideatică a operei literare.

Activitate individuală

Conversaţie euristică

Frontală


Propune elevilor să clasifice personajele după rolul şi locul pe care îl ocupă în nuvelă.

Solicită elevilor să cerceteze fişele cu citate extrase din portofoliu şi pasajele de text narativ extrase.

Clasifică: Alexandru Lăpuşneanul - protagonist Moţoc, dna Ruxanda – secundareSpancioc, Stroici, Veveriţă, poporul, Teofan – episodice. Boierii fără nume, slugi, călugări – figurante. Examinează fişele cu citate şi pasaje de text.

Activitate individuală

Cercetare

Frontală

Individuală

Distribuie fişe cu citate din operă, respectiv fişe cu citate din nuvelă. Adresează întrebări elevilor cu privire la fişe şi le explică elevilor că pe baza acestor fişe cu citate şi a fragmentelor extrase din text vor realiza caracterizarea personajului literar.

Formulează răspunsuri.

Analizează fişele cu citate şi fragmente şi îşi notează în caiete ideile importante.

Activitatea frontală

Cercetarea


Evaluare frontală


C6

Verifică înţelegerea sarcinii de către elevi.

Modalitatea de caracterizare: directă - de către narator - de către alte personaje - autocaracterizare

Selectaţi exemple relevante şi fixaţi trăsăturile personajului desprinse din aceste fragmente. Prezentaţi elemente de portret fizic al personajului.

Activitate pe perechi

Problematizare

Învăţare prin descoperire

Evaluare reciprocă

Atrage atenţia elevilor în vederea selectării exemplelor relevante.

Caracterizare indirectă: - prin fapte, acţiuni la care participă

personajul, gânduri.

Selectaţi exemple relevante şi fixaţi trăsăturile personajului desprinse din aceste fragmente.

Problematizare

Instruire reciprocă

Notiţe


Evaluare reciprocă

Atenţionează elevii cu privire la cunoaşterea sensului cuvintelor din text.

Caracterizare indirectă: - mediul în care trăieşte, vestimentaţia,- numele personajului.


Problematizare Evaluare reciprocă

Aminteşte elevilor despre rolul dialogului în opera epică.

Caracterizare indirectă: - modul în care se exprimă personajul,

gesturile, mimica, atitudini.


Învăţare prin descoperire

Caracterizare indirectă:


Precizează tipurile de conflict şi structurarea lor în nuvelă.

- prin tipuri de conflicte ce determină acţiunea nuvelei şi participarea personajelor la rezolvarea nerezolvarea acestora;

- relaţiile cu celelalte personaje.Conflict: exterior, interior (psihologic).

Reprezentare grafică

Argumentul

Evaluare reciprocă

Ascultă, precizează, formulează concluzii, orientează discuţia.

Notează. Discută. Argumentează. Notiţe de reper Tabel

Distribuie fragmente extrase din nuvelă, o listă cu trăsăturile personajului (cuvinte neologice) şi solicită punctarea acestora prin intermediul figurilor de stil. Anexa 1, 2

Citesc fragmentele. Atestă figurile de stil, comentează rolul acestora. Interpretează citatele extrase din text.

Lectura expresivă

Secvenţe contradictorii

Frontală

Reflecţie 5’

C7

C8

Propune aprecieri critice. Solicită părerea elevilor în urma analizei fişelor primite.

Anexa 3

Elevii îşi notează în caiete ideile, trăsăturile pe care le-au surprins din acele citate critice.

Argumentează: - „contraste tari”- „un tiran cu plăcerea neroniană de a construi spectacole...”.- „damnat, osîndit de providenţă să verse sînge...”.

Problematizare

Descoperire

Luare de notiţe

Argumentul

Frontală

Tabel

Evaluare individuală Evaluare orală

Profesorul le cere elevilor să-şi expună punctul de vedere cu privire la citatul pe care l-au primit.

Elevii argumentează răspunsurile oferite.

Luare de notiţe

Argumentul Evaluare orală


C9

C10

Se realizează prin aprecieri verbale pe tot parcursul lecţiei, vizând participara elevilor, calitatea exemplelor şi a argumentaţiei, calitatea şi corectitudinea exprimării.La sfârşitul orei profesorul va aprecia şi va nota răspunsurile elevilor şi-i va încuraja pe elevi pentru participările lor viitoare.

Elevii vor sintetiza oral trăsăturile personajului romantic, ţinând seama de planul dat.

Conversaţia curentă

Activitatea frontală

Evaluare orală

Evaluare sumativă

Tema pentru acasă

5’

Propune realizarea unei compuneri de caracterizare a personajului

Notează tema pentru acasă: De redactat un eseu nestructurat: caracterizarea personajului principal din nuvela istorică „Alexandru Lăpuşneanul”, de C. Negruzzi.

Aprecieri orale

Notare

Anexa 1

„ – Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu, răspunse Lăpuşneanul, a căruia ochi scîntieră caun fulger, şi dacă voi nu mă iubiţi, eu vă iubesc pre voi , şi voi merge ori cu voia, ori fără voia voastră. Să mă-ntorc? Mai degrabă-şi va întoarce Dunărea cursul îndărăt.”


„ Dar tu, Moţoace? învechit în zile rele, deprins a te ciocoi la toţi domnii, ai vîndut pre Despot, m-ai vîndut şi pre mine, vei vinde şi pre Tomşa; ... te voi cruţa, căci îmi eşti trebuitor, ca să mă mai uşurezi de blăstemurile norodului. Sunt alţi trîntori, de care trebuie curăţit stupul.”

„ – Proşti, dar mulţi, răspunse Lăpuşneanul cu sînge rece; să omor o mulţime de oameni pentru un om, nu ar fi păcat?... - Destul! strigă Lăpuşneanul, nu te mai boci ca o muiere! Fii român verde. ...Că eşti un tîlhar şi un vînzător? Asta o ştie toată Moldova.”

„ Patru ani trecuseră de la scena aceasta. ... Dar pentru ca să nu uite dorul lui cel tainic de a vedea suferiri omeneşti, născoci feluri de schingiuiri. Scotea ochii, tăia mîini, ciuntea şi seca pe care avea prepus; însă prepusurile lui erau părelnice, căci nime nu mai cuteza a cîrti...”.

“ - Oh! vrea să-l omoare, răcni duioasa mumă, strîngînd cu furie copilul la sîn. - Nu-i vreme de stat în gînduri, doamnă, adăogi Spancioc.Adă-ţi aminte de doamna lui Ştefăniţă-vodă şi alege între bărbat şi fiu. - Ce zici, părinte? zise sărmana femeie, înturnîndu-se cu ochi lăcrămători spre mitropolitul. - Crud şi cumplit este omul acesta, fiica mea; Domnul Dumnezeu să te povăţuiască.I ar eu mă duc să gătesc tot pentru purcederea noastră cu noul nostru domn; şi pre cel vechi, Dumnezeu să-l ierte şi să te ierte şi pre tine. Zicînd aceste,cuviosul Teofan se depărtă.

Ruxanda luă un păhar de argint plin de apă, pe care-l aducea sluga; şi apoi, mahinaliceşte, lăsă să cadă otrava în el. Boierii o împinseră în camera bolnavului…. Ruxanda ieşi tremurîndă şi galbenă:- Voi să daţi seama înaintea lui Dumnezeu,zise suspinînd.”


,, Râdea; muşchii i se suceau în rîsul acesta şi ochii lui clipeau.- Cu voia Măriii-Tale, zise Stroici, vedem că moşia noastră a să cadă de isnoavă. Cînd turcii vor pustii ţara, pe ce vei

domni Măria-Ta?-Şi cu ce vei sătura lăcomia acestor cete de păgîni ce aduci cu Măria-Ta? adăogi Spancioc.-Cu averile voastre, nu cu banii ţăranilor pre care-i jupuiţi voi. Destul! Întoatceţi-vă şi spuneţi celui ce v-a trimis, ca

să se ferească să nu dau peste el, de nu vrea să fac din ciolanele lui surle.Boierii ieşiră mîhniţi. Moţoc rămase:-Ce-ai rămas?-Doamne! Doamne! zise el, căzînd în genunchi; nu ne pedepsi pre noi după fărădelegile noastre. Adă-ţi aminte că

eşti pămîntean! Cruţă pre biata ţară! Vină numai cu cîţi maldoveni ai pe lîngă Măria-Ta şi noi chizeşluim că un fir de păr nu se va clăti din capul înălţimei-tale; şi de-ţi vor trebui oşti ne vom înarma noi. Încrede-te în noi!”

“ -Oameni buni! Măria-sa vodă întreabă ce vreţi şi ce ceriţi? Şi pentru ce aţi venit aşa cu zurba? Prostimea rămase cu gura căscată. Ea nu se aştepta la o asemenea întrebare. Venise fără să ştie pentru ce au venit şi ce vrea. Începe a se strînge cete-cete şi a întreba unii pe alţii ce să ceară. În sfîrşit începură: - Să micşureze dăjdiile! Să nu ne mai zăpcească! Să nu ne mai jăfuiască! Am rămas săraci! N-avem bani!Ni I-au luat Moţoc pe toţi! Moţoc! El sfătuieşte pe Vodă! Să piară! Capul lui Moţoc vrem!

Acest din urmă cuvînt găsind un eho în toate inimile, fu ca o schinteie electrică. Toate gurile se făcură un glas.- Oh! păcătosul de mine! striga ticălosul. Maică precistă, nu mă lăsa să mă prăpădesc!.. Dar ce le-am făcut eu

oamenilor acestora? Născătoare de Dumnezeu, scapă-mă şi mă jur să fac o biserică, să postesc cît voi mai avea zile!.. Dar, milostive doamne, nu-I asculta pre nişte proşti…Să moară toţi! Eu sunt boier mare, ei sunt nişte proşti!”

Anexa 2Trăsături:

Diabolic :


Torţionar/călău:

Cinic :

Disimulant / maestru în arta disimulării:

Viclean/ machiavelic:

Inteligent:

Bun cunoscător al psihologiei umane:

Anexa 3


„ Al. Lăpuşneanul e alcătuit din contraste tari: echitabil, necruţător, lucid...”( Zoe Dumitrescu – Buşulenga)

„... damnat, osândit de providenţă să verse sânge, un monstru moral...”.( G. Călinescu)

,, ar fi devenit o scriere celebră ca şi Hamlet, dacă literatura română ar fi avut în ajutor prestigiul unei limbi universale. Nu se poate închipui o mai perfectă sinteză de gesturi patetice adânci, cuvinte memorabile, de observaţie psihologică acută, de atitudini romantice şi intuiţie realistă." G.Călinescu

„Acesta, sub numele de Alexandru Lăpuşneanu, va sparge cuibul şi va strivi acest furnicar de intriganţi ce făcea şi desfăcea domni. Dar oare fapta lui fost-a de folos poporului? Ba, căci ranele lui erau atât de adânci, apăsarea despotică îl ovilise într-atâta, încât păstorii lui Dragoş şi ostaşii lui Ştefan nu erau acum decât nişte sclavi îngiosiţi a unei boierimi desfrânate, care îi trata şi îi vindea ca pre vite. În adevăr, Lăpuşneanul retezase trunchiul, dar odraslele creşteau, şi nu era el omul care să ştie a li seca puindu-le stavilă pre însuşi poporul; pentru aceasta fapta lui fu judecată de crudă, şi el de tiran.” Costache Negruzzi în 1845, în „Ochire retrospectivă (Scrisoarea XIX)” cu privire la istoria Moldovei

lăpușneanu

Documents