„JURNALUL DE CĂLĂRAŞI”- COTIDIANUL CĂLĂRAŞIULUI !

PUBLICA IA%

DIN JUDE UL C L RA I% Ă Ă ȘARIE DE DIFUZARE

LIDERUL DE PIA AL ZONEI%Ă

pe e-ziare.ro i presa onlinș e

PUBLICA IE MONITORIZAT NA IONAL DE bmd MEDIA COMUNICATION& Ă &

CEL MAI VECHI ZIAR DIN CĂLĂRAŞI

Ziarul local

Nr. 3 Anul XX , , pre 2 lei506 IX Miercuri 29 Ianuarie 2020 $ ,50

PRESEI DIN ROMÂNIA -ROMEDIA

GUSTUL MEZELURILOR ROMÂNE TI DE CALITATEȘ

Edi!ia zilnică se difuzează și GRATUIT, înprincipalele zone ale municipiului Călărași

PRESEI DIN ROMÂNIA -ROMEDIA

CEL MAI MARE

TIRAJ

Edi!ia zilnică se difuzează și GRATUIT, înprincipalele zone ale municipiului Călărași

TURNEUL NA%IONAL DIREC%IA 5 - "POVESTEA NOASTRĂ - 30 de ani"

În acest turneu aducem pe scenă cântece care v-aubucurat în to!i acești ani plus unele noi-nou!e, pe care,dacă avem noroc, le ve!i iubi.

Avem de spus o poveste, povestea celor 30 de ani, adiscurilor noastre, a cântecelor care au intrat în caseledumneavoastră și în via!a voastră, povestea celor 30de ani de satisfac!ii artistice și a celor 30 de aninorocoși, că muzica noastră v-a plăcut.

Semnează: Direc!ia 5.

Vă mul!umim pentru tot și numele turneului nostru seleagă perfect cu titlul cântecului nostru: "POVESTEANOASTRĂ".

LAN%UL COFETĂRIILOR ALINT !“ ”

“ ”Hai să te ALINT cu o prăjitură !

-

„TAXI” ȘI „BAMBI”,DE VALENTINE’S DAY

LA CĂLĂRAȘI!

pagina - 2

SENATOR PSD,

ROXANA NATALIA PA%URCĂ –RAPORT DE ACTIVITATE 2019!

4-5

CANDIDAT GEORGIANA UDREA -A

ÎN COMUNA BORCEA POT SPUNE

CĂ NO%IUNEA DE FONDURI EUROPENE

ESTE DE DOMENIUL SF-ULUI!

“

”

3

„Jurnalul de C l ra i“editeaz i suplimentele:

Jurnalul de C l ra i GRATUITJurnalul de DIVERTISMENT

Jurnalul de SPORTJurnalul de FINAN E

MONITORUL PRIM RIEI C l ra iJurnalul de CULTURJurnalul de OLTENI A

Jurnalul de LEHLIUJurnalul COMERCIAL

care se distribuie, GRATUIT,în interiorul ziarului.

ă ă șă ș

ă ă ș

&Ă ă ă ș

Ă&

Trustul Na ional de Pres$ ă

„JURNALUL DE C L RA I“Ă Ă Ș

Editat de:

SORIDA PRESS&MEDIA STARPre edint : prof. Daniela

DANCIUș ă

REDAC IA&

Director Coordonator:

Subredac ia SPANIA$

Subredac ia REPUBLICAMOLDOVA

$

Valentina PODBEGLÎI-redactor efș

Ana BEJENARI- redactor

Ruxandra IONESCU

Monica Ioana SAIOC

Bogdan Alin Rogoz

Sara MARTINEZ (coordonator)

Secretar de redac ie:$Bogdan Alin Rogoz

Vladimir SUSARENKO-redactor

Iacob MÂNDRESCU- redactor

Bogdan Alin RogozTehnoredactare, grafic :ă

Adresa redac iei:$

Gra iela SOARE$

Gra iela SOARE 0721/901865$Subredac ia Olteni a:$ $

Redactori:

ArtFOTO:

Gra iela Soare$

Redactor- ef:ș

Departament Publicitate

Raymond Daniel MADINOAE

C l ra i, Str. Sf. Nicolae,Bl.A25,

ă ă ș

(în centrul municipiului,lâng Consiliul Jude ean)ă $

Tel: 0721901865E-mail: stiri@calarasi1.ro

calarasi1@calarasi1.ro

Pentru orice informa ii sausesiz ri, apela i, NON-STOP la

0722/413742

$ă $

Tipografia Jurnalul deC l ra iă ă ș

TIPARUL EXECUTAT LA

Telefonul de urgen :$ă

Fondator: prof.dr.SorinDANCIU

JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din - paginaĂ Ă Ș 506 29 ianuarie 2020 7JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din - paginaĂ Ă Ș 506 29 ianuarie 2020 2

„TAXI” ȘI „BAMBI”,DE VALENTINE’S DAY LA CĂLĂRAȘI!

Consiliul Jude!ean Călărași șiCentrul Jude!ean de Culturăși Crea!ie Călărași vă invităsă celebra!i Valentine’s Dayalături de artiști interpre!i demuzică usoară îndrăgi!i.Vineri 14 februarie 2020,începând cu ora 18.00, pescena Sălii Barbu Știrbei aCentrului Jude!ean de Culturăși Crea!ie Călărași Trupa Taxivine să sărbătorească alăturide călărășeni „Primii 20 deani” de muzică, și ve!i puteaasculta hituri precum „Celedouă cuvinte”, „Ești iubibilă”,„Jumătatea mea”, „Mi-e dor șidoare”. Tot vineri 14 februariele ve!i putea revedea șireasculta pe Raluca șiDenisa, surorile din trupaBambi cu melodii îndrăgite dedragoste precum “Imi cântiubirea”, “Vezi-!i de inimamea”, “Descul!i”, dar șimelodia care le-a făcutcunoscute, „Doi Ochi Căprui”.Biletele se găsesc la Casa deBilete a Centrului Jude!ean deCultură și Crea!ie Călărași.Pre!ul unui bilet este 50 de lei.

„Donează sânge! Salvează o viaŃă!“

zi liberă de la serviciu în ziua donăriibonuri alimentare în valoare de 70 RONanalize gratuie

greutate peste 50 kg

CENTRUL DE TRANSFUZII SANGUINE CĂLĂRAȘI

VĂ AȘTEAPTĂ DE LUNI PÂNĂ VINERI ÎN STRADA

BĂRĂGANULUI, NR. 1, ETAJ 2, ÎNTRE ORELE

8.00-16.00.

pu$in cu 48 de ore înainte de donaresă nu fi consumat băuturi alcoolice cel

Beneficii:

vârsta cuprinsă între 18-60 ani

să nu fi suferit opera$ii chirurgicale înultimele 6 luni

CENTRUL DE TRANSFUZII se confruntă, din nou, cuo lipsă acută de sânge, motiv pentru care face apel laoameni pentru a deveni donatori.

PENTRU A PUTEA DONA TREBUIE SĂ:

Înainte de adescoperi maeştriai genului precumJack London,ErnestHemingway, G.B.Shaw sau chiarGeorge Călinescu,fascinat la unmoment dat depersonalitateacampionuluieuropean interbelicLucian Popescu,

primele povestiri cu boxeri pe care am picat aparŃineauscriitorului-boxer-ziarist (exact în această ordine aharurilor) Mihai Vişoiu. Înainte însă, la treisprezece anineîmpliniŃi, eu însumi începusem să mă antrenez însala de box, de sub velodromul din Parcul SportivDinamo. Trec peste tot ce se întâmpla acolo,pretându-se desigur la subiectul unui roman, pentru aspune că acele povestiri cu boxeri semnate de MihaiVişoiu le-am citit într-un supliment literar al ziarului„Tribuna IalomiŃei”, al cărui prim număr a fostconceput, machetat şi-n bună măsură scris de tatălmeu, Leon Aldulescu. Se întâmpla, cred, spre sfârşitulanului 1967, iar tata avea o experienŃă de circa 15 aniîn presă, la ziarul regiunii Bucureşti „Steagul Roşu”,unde, ulterior am aflat, a fost coleg cu tatăl lui MirceaCărtărescu… Odată cu înfiinŃarea judeŃelor, Partidul, acărui majusculă deriva din puterea, unicitatea şiunitatea de nezdruncinat a naŃiunii din jurul lui, Ńin săamintesc asta pentru cei mai vârstnici care au uitat şitotodată pentru tineri care încă n-au aflat. Partidul,aşadar, l-a trimis pe tata la Slobozia, încredinŃându-imisiunea de a scoate ziarul judeŃean. Pe la începutullui 1968 am ajuns pentru prima dată în Slobozia, luatde tata cu ocazia sărbătoririi numărului 100 al„Tribunei”. Atunci l-am cunoscut pe Mihai Vişoiu, unpersonaj absolut fascinant pentru copilul cu fumuri deboxer care eram. Omul avea 29 de ani, făcuse box laun nivel peste onorabil, fusese campion naŃional dejuniori între 14 şi 18 ani şi bineînŃeles că eu, la rându-mi, aspiram la o glorie şi o carieră asemănătoare, darceva mai amplă, antrenându-mă în fapt fără să ştiupentru a face faŃă puzderiei de lovituri de toatecalibrele pe care avea să mi le rezerve soarta. N-a fostsă fie să ajung campion de box, dar sunt tot mai sigurcă mi se va întâmpla într-o altă viaŃă. Pe atunci Vişoiu,montat de tata, încerca să mă convingă să renunŃ labox, perorând despre vicisitudinile, chinurile, pumnii încap care lasă urme pentru tot restul vieŃii şi oricum nus-ar potrivi cu un băiat de condiŃia mea… Omul aveaun fel de a fi care-i permitea să comunice foarte binecu copiii, boxerii, fotbaliştii, şoferii, femeile de serviciu,activiştii de partid, scriitorii… Ştia să-i vorbeascăfiecăruia pe limba lui, uzând de o cordialitate smerităîntrucâtva, pe care unii o răstălmăceau numind-oslugărnicie. RelaŃia lui cu tata, pe care am aflat-o maiexplicit ceva mai târziu, era de tipul: „Pe mine neaLeon m-a adus aici, el m-a făcut ziarist…” În fapt,centrifuga vieŃii îl aruncase la „Tribuna” şi semenŃinuse acolo graŃie disponibilităŃilor de om-orchestră şi spectacol, derivând dintr-o ireproşabilăvocaŃie literară, care a irupt în timp în cărŃile sale deproză. Fie şi numai savoarea titlurilor acestora spunemult despre scriitorul Mihai Vişoiu: „ViaŃă cu lupi, banişi moarte” „Dragoste mare cât o cruce”, „Spovedaniaunui învingător”, „Mihai Leu în altarul durerii”,„Răstignirea Ńăranilor…”. A scris, de asemenea,scenariul unui film despre foametea din 1948 –

Amurgul fântânilor, regizat de Virgil Calotescu şiavându-i în distribuŃie pe Mircea Diaconu, MirceaAlbulescu, Costel Constantin, Violeta Andrei, ErnestMaftei. Filmul a luat premiul AsociaŃiei Cinefililor în1983. Şi peste toate astea circa zece mii de articole înpresa ante şi post-decembristă. Omul a supravieŃuit înmediul extrem de toxic al presei din ultimii douăzeci deani de comunism, în virtutea acelei aptitudini de avorbi fiecăruia pe limba lui, pomenită mai sus, ce-ipotenŃa relaŃionarea cu tagma activiştilor şi ziariştilorjudeŃeni, întrepătrunsă cu protipendada presei centraleşi cu aristocraŃia boemei literare formată dinpersonalităŃi de talia lui Fănuş Neagu, Mircea Dinescu,Romulus Vulpescu sau Dinu Săraru. În treacăt fiespus, eu unul n-am ajuns să-i cunosc personal perespectivii nici după ce am devenit scriitor cu acte-nregulă, cu cărŃi publicate. Pe la începutul anilor ′70 maierau la „Tribuna IalomiŃei” câŃiva oameni care,asemenea lui Vişoiu, ar fi putut spune că nea Leon i-afăcut ziarişti. Îmi vine în minte acest detaliu în legăturăcu acela că nea Leon, pe mine, fiul lui, nu m-a făcutziarist. N-a vrut sau n-a putut, sau eu n-am vrut – şi petema asta ar fi de scris un roman şi iarăşi aş ajunge laconcluzia că n-a fost să fie. Bine că n-a fost. Campionde box m-aş vedea în altă viaŃă, însă ziarist în niciuncaz, în indiferent ce fel de presă, nici chiar în tandemcu o carieră literară performantă. Despre trecerea luiMihai Vişoiu prin această lume pierzătoare de suflete,extinsă peste toată epoca comunistă (s-a născut în1939) şi dusă până-n apogeul postcomunismului, afluaspecte relevante, neştiute de mine până acum, în celmai recent volum al său de nuvele, intitulatsemnificativ Moartea dinaintea morŃii, apărut la EdituraAxis Libri, în 2011. Titlul se referă desigur la aceamoarte civilă, reamintită de mulŃi într-un fel sau altulînaintea morŃii propriu-zise, ca o anulare a meritelorpersonale în ochii oamenilor, o marginalizare şi ointrare în uitare prea bruscă, având efectul unei loviturimortale. Am regăsit, printre altele, în această cartemărturie-spovedanie lumea pe care am cunoscut-o pesărite, dar, zic eu, extrem de aplicat în timpulvacanŃelor mele de licean petrecute la Slobozia printreredactorii „Tribunei”. Am trecut ultima dată pe acolospre sfârşitul verii lui 1973, în ultima vacanŃă, dupăbacalaureat, cu intenŃia nebuloasă de a-mi găsi cevade lucru, care era în fapt un soi de încercare deacomodare cu gustul de post negru al acelei morŃicivile resimŃite de Mihai Vişoiu mult mai târziu,aproape de pragul senectuŃii. Tata era redactor-şefadjunct, dar n-am avut loc la ziar. Mi se pare că încăde-atunci se vorbea despre criză, despre restructurăride personal şi economii de hârtie, şi mai ales despretezele din iulie ale lui Ceauşescu… Am lucrat o lună şiceva pe şantierul Casei de Cultură din Slobozia, într-oechipă de electricieni care făcea găuri în pereŃi şiplafoane cu şpiŃul şi ciocanul, ca să tragă cabluri. Înnoiembrie m-am întors la Bucureşti pentru ceva maionorabil, la Uzina Policolor, unde am manevrat butoaiecu răşină de 250 de kilograme, cu sutele pe schimb,vreme de şapte ani, după care Uzina 23 August, dupăcare Şantierul Centrului Civic, după care TipografiaUniversul. Astfel au trecut şaisprezece ani, ca un visde tinereŃe. Concomitent s-ar fi cuvenit să fac ofacultate. Nu-mi trebuia, îmi asumasem până laultimele consecinŃe acea moarte civilă, în care vedeamo salvare şi care mai apoi a inclus disponibilităŃile descriitor liber profesionist în sfârşit liber de a fiexterminat prin înfometare în łara lui Foaie Verde. În′73, aşadar, m-am desprins definitiv de acea lume apresei şi eventual a literaturii aflată sub controlul şioblăduirea Partidului, în care tatăl meu şi Vişoiu au

mâncat mulŃi ani o pâine bună (într-un anume sensmai bună şi-ntr-un alt sens mai rea, mult mai rea decâtcea pe care am mâncat-o eu). N-am mai ştiut nimic deVişoiu cred că până spre sfârşitul anilor ′90, când s-aîntâmplat să-l văd la televizor la o „Gală a premiilorCaŃavencu”, unde a primit premiul pentru cel mai buntitlu din presă al anului, care era al unui articol din„Adevărul” şi suna cam aşa: „Cine fură din pâineadeŃinutului şi boxerului, să dea Dumnezeu să numoară până nu face box şi puşcărie.” Un blestem cu izgrotesc, potrivindu-se altminteri ca o mănuşă actualeiclase politico-economice, versată în legiferareafurăciunilor aplicate cu osârdie tuturor segmentelorsocio-profesionale. L-am mai văzut de câteva ori pe lateleviziuni, în postura de comentator al meciurilorpentru titlurile mondiale ale lui Mihai Leu şi LeonardDoroftei, iar în jurul anului 2000, C. Stănescu, princare colaboram la „Adevărul literar şi artistic”, mi l-aarătat pe culoarele Casei Presei: „Uite-l, ăla-i MişuVişoiu de care-mi povesteai…” L-am acostat cânddădea să urce-n lift cu: „Mă mai cunoşti?” şi a dat săghicească de unde mă ştie, enumerând pe jumătate-nglumă, pe jumătate-n serios nişte penitenciare unde şi-a lansat cărŃile: Periprava, Rahova, Colibaşi… TentaŃialui de a mă asemăna cu deŃinutul căruia i se furase dinraŃia de pâine nu era prea departe de adevăr.„Adevărul”, unde funcŃiona şi mânca o pâine bună şirea (iarăşi în ambele sensuri opuse) ca redactor, şi„Adevărul literar şi artistic”, unde primeam pentru unarticol săptămânal echivalentul raŃiei de pâine pentru ozi. În aceste condiŃii îl revedeam pe viu pe idolulcopilăriei mele, ale cărui povestiri despre nobila artă(sintagma are acoperire în realitatea de pe teren) leciteam şi le ascultam trăindu-le, totodată, pe viu însala de sub velodromul Dinamo. Omul a făcut, cred,ceea ce niciun scriitor român nu s-a încumetat pânăacum: a transpus pe muzică de roman, fără săromanŃeze, biografiile unor campioni de excepŃieprecum Mihai Leu şi Leonard Doroftei, după ce şi-afăcut mâna scriind povestiri despre alŃi campioni şiidoli ai copilăriei mele: Ion Monea, Ion Covaci,Gheorghe Negrea, Vasile MariuŃan, Mircea Simon…Aceştia şi mulŃi alŃii asemenea lor au fost în fapt nişteeroi, în cel mai adevărat sens al cuvântului. Spresfârşitul anilor nouăzeci am văzut la televizor un filmdocumentar-artistic realizat de marele romancieramerican Norman Mailer, intitulat chiar aşa: „Au fostcândva eroi”. Apăreau acolo Cassius Clay şi GeorgeForeman antrenându-se, dând declaraŃii inedite presei,surprinşi în tot felul de posturi, totul culminând cumeciul lor pentru titlul mondial din 1974, disputat peStadionul NaŃional din capitala Republicii Zair,Kinshasa, în prezenŃa a o sută de mii de spectatori. Aufost, într-adevăr, nişte eroi care au scris o parteluminoasă a istoriei cu pumnii, muşchii şi sudoarea lor,iar după ce şi-au îndeplinit menirea s-au retras treptatdin peisaj, într-o moarte civilă ce subzistă ca o aurăpeste poveştile lor. Zilele astea am citit Moarteadinaintea morŃii, gândindu-mă la Mihai Vişoiu, care vaîmplini în februarie 74 de ani, o spovedanie a unuierou învins-învingător, începând din cea mai fragedăcopilărie petrecută într-o mahala a Ploieştiului, întimpul invaziei ruşilor şi bombardamentelor aviaŃieiamericane, care dau totul unei vieŃi suprasaturate deîncleştări, primejdii de moarte, iluzii, deşertăciuni şisilnicii de toată mâna, girând o moarte civilă dinainteaunei salvări şi mântuiri.

Radu AldulescuRomânia liberă, nr.4/25 ianuarie 2013

NOTE DE LECTOR: EROI ÎN MOARTE CIVILĂ

JURNALUL

ECONOMIC

RADU GEORGESCU

De la începutul acestui an leul a avut o evolu!ie liniară fa!ă de euro,fluctua!iile cursului limitându-se la culoarul 4,7750 – 4,7798 lei, semncă importatorii și-au făcut alimentarea cu valută din timp. Înurmătoarele săptămâni leul va primi mai multă for!ă din parteaFinan!elor, care s-au împrumutat mar!i pe pie!ele externe cu 3 miliardede euro prin două emisiuni de euro obliga!iuni cu scaden!ele la 12 ani,respectiv 30 de ani. Nivelul dobânzilor este unul ridicat, semn căbugetul statului trebuia alimentat de urgen!ă. Săptămâna trecutămedia monedei unice s-a mișcat între 4,7786 și 4,7790 lei. Joi, înaintede închiderea pie!ei pentru sărbătorirea zilei Unirii, tranzac!iile s-aurealizat între 4,778 și 4,78 lei, nivel la care s-a realizat închiderea, iarmedia a fost stabilită de BNR la 4,7790 lei. Vineri, leul a fluctuat pepie!ele externe între 4,778 și 4,786 lei, iar Banca Centrală Europeanăa calculat o cota!ie de 4,7799 lei. Media dolarului american a fluctuatîntre 4,3042 și 4,3105 lei, cea de joi fiiind stabilită la 4,3101 lei.Moneda elve!iană a fluctuat pe pie!ele externe între 1,073 și 1,079franci/euro. Media ei a atins mar!i un maxim al ultimilor cinci ani de4,4503 lei, urmată de o scădere la 4,4378 lei, pentru ca joi ea să fiestabilită la 4,4487 lei. Validarea definitivă de către parlamentul britanica acordului de Brexit, care deschide calea ieșirii Regatului Unit din UEla sfârșitul acestei luni, a condus la aprecierea lirei sterline al căreicurs a urcat la sfârșitul perioadei de la 5,6295 la 5,6586 lei, cel mairidicat nivel din ultimele şase săptămâni. Uncia de aur a scăzut joi dela 1.560 la 1.553 dolari pe pie!ele specializate, astfel că preŃulgramului de aur stabilit de BNR a coborât de la 215,9731 la 215,3851lei. Vineri, uncia crescut de la 1.557 la 1.575 dolari. Men!inerea unuinivel ridicat al lichidită!ii din pia!a monetară a necesitat organizarea decătre BNR a unei noi opera!iuni de tip repo. Ea a atras la începutulsăptămânii de la băncile comerciale depozite în valoare de 6,61miliarde lei, cea mai mare sumă de la începutul anului. Niveluldobânzii este de 2,5%, egal cu cea politică monetară. Joi, indiceleROBOR la trei luni, în funcŃie de care sunt calculate dobânzile lamajoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,16%. Indicele la șase luni,

folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 3,26% iarcel la 12 luni a rămas la 3,31%, valoare stabilită la începutulsăptămânii. Perechea euro/dolar a crescut mar!i până la 1,1111 dolaridar a coborât vineri la 1,1020 – 1,1061 dolari, cu pie!ele americaneînchizându-se la 1,1025 dolari. Scăderea euro a fost efectuldezamăgirii arătate de pie!e fa!ă de lipsa de idei în privin!a evolu!ieizonei euro arătată joi de oficialii BCE, după ședin!a sa de politicămonetară. Bitcoin a început săptămâna la aproape 8.800 dolari pentrua scădea vineri la circa 8.200 dolari.

Pre ul biletelor este acela i pt. filme 3D i 2D: lei - copii cuvârste de maxim 14 ani i lei - persoane cu vârste peste 14 ani.

Nu se efectueaz rezerv ri. Biletele pot fi cump rate cu os pt mân înainte de data spectacolului.

! ș ș 12ș 18

ă ă ăă ă ă

CINEMA 3D/2D

13.12.2019Premiera în România:110 minuteDurata:

În timpul Primului Război Mondial doi tineri solda!ienglezi primesc o misiune imposibilă.Ei trebuie sălivreze un mesaj pe teritoriul inamic, care ar putea salva1600 de vie!i omenești.

28 – 30 ianuarie 2020, Orele: 17.00 şi 20.00

1917 SperanŃă şi Moarte- 2DSam MendesRegia:

Andrew Scott, Benedict Cumberbatch, RichardMadden, Mark Strong, George MacKay, Colin FirthCu:

Dramă, RazboiGen film:

Parcul Central Str. Independen ei, nr. 20 tel: 0242.312.800 web: www.culturalcl.ro, $ , ,

JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din - paginaĂ Ă Ș 506 29 ianuarie 2020 3JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din - paginaĂ Ă Ș 506 29 ianuarie 2020 6

IMPORTATORII NU S-AU

ÎNGHESUIT SĂ CUMPERE VALUTĂ

CANDIDAT GEORGIANA UDREA -A

ÎN COMUNA BORCEA POT SPUNE

CĂ NO%IUNEA DE FONDURI EUROPENE

ESTE DE DOMENIUL SF-ULUI!

“

”

Așa cum a promis coordonatorul Pro România Călărași, Răzvan Meseșeanu a prezentatîn prima conferin!ă a acestui an candidatul pentru func!ia de primar al comunei Borcea,Georgiana Udrea care a declarat că ăcut politică până acum! Sunt un omambi!ios și mi-am spus că pot! Da, eu pot! Și, împreună cu echipa mea, vom reuși săfacem ceva, pentru cetă!enii acestei comune. Trebuie să fiu înconjurată de oamenii caretrebuie! Fiind profesor, voi face o schimbare în domeniul educa!ional, în institu!iile deînvă!ământ, acolo unde trebuie mai multă implicare în ceea ce privește reabilitareaacestora. Pe lângă educa!ie mai sunt și alte probleme de rezolvat, cum ar fi CăminulCultural, locurile de joacă pentru copii, servicii de vidanjare, canalizare și multe altele.Toate acestea se pot face cu accesarea fondurilor europene! În comuna Borcea potspune că no!iunea de fonduri europene este de domeniul SF-ului! Împreună cu echipaPro România dorim să facem ceva pentru cetă!enii acestei comune!”

- “Nu am mai f

a declaratcandidata Georgiana Udrea.

ATEN%IE LA E-URILE DIN ALIMENTE!

E-urile sunt o provocare pe plannutri!ional, dar și un important factoral mortalită!ii în randul popula!iei. ‘Lerecomand oamenilor să înlocuiascăprodusele congelate și semipreparatelecu cele proaspete, pe care să le prepare

singuri acasă și să mănânce cât maimulte legume. Iar înainte decumpărare să citească con!inutuletichetelor’, a spus dr. GheorgheMencinicopschi. Dar iată care estelista celor mai periculoase E-uri și ceboli pot provoca acestea:– E 220, E228 (dioxid de sulf) – e folosit învinurile albe, bere, fructe uscate saubiscui!i și încetinește asimilareavitaminei B1. În timp pot duce la boliintestinale, astm, cancer,hipertensiune, boli cardiovasculare,

diabet de tip 2, Parkinson, Alzheimer,artrite reumatoide și alergii. –E 338(acid fosforic) împreună cu E 450,451, 452 (difosfati) – le întâlnim însucurile tip cola, brânza topită,mezeluri (crenvurști, cârna!i, parizer)și în produsele de patiserie.Principalele afec!iuni sunt resim!ite lanivel digestiv și osos (chiar și lanivelul din!ilor), deoarece scadecalciul din organism. –E 230 și E 233

(difenil) – au fost interzise în UE și seurmărește scoaterea lor și de pe pia!aromânească. Sunt folosite pentrutratarea citricelor (pentru a rezista maimult și pentru a arăta mai bine).Provoacă boli de piele. –E 200 (acidsorbic) și E 250 (nitrit de sodiu) –utilizarea lor duce la boli hepatice șicancerigene. Le găsim în salamuri,dulce!uri, prăjituri, ketchup. –E 320(butil hidroxianisol) – creștecolesterolul și se găsește în produselecu grăsimi: margarina, pâine, în celede patiserie și de cofetărie. –E 311 și E312 (galat de octil) – atacă sistemulnervos și provoacă alergii. Suntprezente în băuturile răcoritoare și înalimentele cu grăsimi. –E 330 (acidcitric) – cauzează boli bucale și îlregăsim în sarea de lămâie, dulce!uri,gemuri, cremele de prăjituri șibăuturile răcoritoare.

PROF.DR. GHEORGHE

MENCINICOPSCHI -

„RENUN%A%I LA

ALIMENTELE

CONGELATE”

Pre!ul crescut al alimentelor, dar șicon!inutul mare de aditivi (E-uri) văîngrijorează și nu mai ști!i ce să pune!ipe masă pentru a nu vă afectasănătatea? Prof.dr. GheorgheMencinicopschi, directorul Institutuluide Cercetări Alimentare, vă spune ceE-uri vă dăunează și în ce produse legăsi!i.

JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din - paginaĂ Ă Ș 506 29 ianuarie 2020 5

SENATOR PSD, ROXANA NATALIA PA%URCĂ – RAPORT DE ACTIVITATE 2019!

Cu pre!uire, Senator PSD

- Propunere legislativă privind numirea managerilor şispecialiştilor în consiliile de administraŃie ale regiilorautonome, companiilor sau societăŃilor naŃionale,instituŃiilor publice ori ale societăŃilor comerciale, inclusivale băncilor sau altor instituŃii de credit, societăŃilor deasigurare şi celor financiare; prin această propunerelegislativă PSD dorea ca aceste pozi!ii să fie ocupate defunc!ionarii, angaja!ii, liber profesioniștii și pensionarii caredau dovadă de profesionalism și probitate morală, într-operioadă de activitate de cel pu!in 7 ani și care nu ausuferit nicio condamnare penală. Mai mult, conform acesteipropuneri legislative, o persoană urmează să ocupe osingură pozi!ie în CA-urile companiilor de stat, excluzându-se posibilitatea ca aceeași persoană să se afle în maimulte consilii de administra!ie și să reprezinte ea însăși unpol de putere prin cumularea mai multor privilegii, dar șiprin influen!a pe care ar avea-o.- Propunere legislativă pentru modificarea și completarea

Ordonan!ei de urgen!ă a Guvernului nr. 10/2017 pentrustimularea înfiin!ării de noi întreprinderi mici și mijlocii; deșipromovăm politica de stânga, social-democrată, ca partid,am căutat să sprijinim și sectorul privat și să oferimromânilor posibilitatea de a-și realiza dorin!a de a deveniantreprenori. O economie puternică va crește mai multavând la bază un mediu privat puternic, sănătos, ceea ce,din păcate, PNL nu a în!eles niciodată: una dintre primelemăsuri anun!ate de PNL a fost aceea de a stopaprogramele de încurajare a antreprenoriatului românesc,între care și ”Start-Up Nation”. Antreprenoriatul, cel care arfi trebuit să fie favorizat de venirea la putere a unui partidde dreapta, este puternic lovit și odată cu el și economiana!ională.- Propunere legislativă privind aprobarea obiectivului deinvesti!ii Spitalul Militar Regional ”Mihail Kogălniceanu”;sănătatea a constituit mereu una dintre preocupărilenoastre, ale parlamentarilor social-democra!i, motiv pentrucare, pe lângă creșterea salariilor medicilor, am căutat săfinan!ăm și obiective de investi!ii precum Spitalul MilitarRegional ”Mihail Kogălniceanu”, un spital care deserveștenu numai un sector, cel al apărării, ci o întreagă regiune.Din nou, mă văd nevoită să fac o compara!ie cu ceea ce seîntâmplă în acest moment în sănătate, acolo unde ministrulde resort a declarat că nu ar avea ce face cu banii dacă i-ar fi revenit ministerului o alocare bugetară de 6% din PIB,conform legii. Ca urmare, Sănătatea a primit anul acestacea mai mică alocare bugetară din ultimii ani, doborând unrecord negativ.

- Propunere legislativă pentru modificarea art.930 dinLegea nr.287/2009 privind Codul civil și pentru completareaart.41 din Legea nr.7/1996 a cadastrului și a publicită!iiimobiliare;- Propunere legislativă pentru completarea Legiinr.176/2010 privind integritatea în exercitarea func!iilor șidemnită!ilor publice, pentru modificarea și completareaLegii nr.144/2007 privind înfiin!area, organizarea șifunc!ionarea Agen!iei Na!ionale de Integritate, precum șipentru modificarea și completarea altor acte normative;- Propunere legislativă privind organizarea şi funcŃionareaSecretariatului de stat pentru problemele rezerviştilor şiveteranilor din sistemul naŃional de apărare, ordine publicăşi securitate naŃională;- Propunere legislativă pentru instituirea zilei de 1noiembrie ca Ziua NaŃională a Radioului; această formă decelebrare a unuia dintre cele mai vechi mijloace deinformare în masă era necesară pentru a atrage aten!ia, șila Călărași, unde beneficiem de o serie de ini!iative

apreciate în acest domeniu, asupra importan!ei radioului încomunicarea știrilor, a noută!ilor, a evenimentelor cotidienecătre ascultători.- Propunere legislativă privind activităŃile de transportalternativ cu un vehicul cu şofer “VTS”, prin care nedoream protec!ia celor care utilizau platformele de ride-sharing prin reglemenatarea acestei pie!e și solicitareaîndeplinirii unor condi!ii de la cei care prestau acesteservicii (un anumit tip de vehicul, ITP la zi, cazier judiciar,etc.), pentru a se evita pe cât posibil orice accidente sauincidente în timpul cursei.Tot în perioada anului 2019, pentru a atrage aten!ia șiformal, de la nivelul tribunei Parlamentului, asupra unorprobleme stringente, am adus în aten!ia ministerelor unnumăr de 2 interpelări referitoare la revederea modalită!iide calcul al pre!ului de vânzare și al chiriei locuin!elor ANLși la măsurile cu privire la reabilitarea și extindereaSpitalului Jude!ean Călărași. Deși în responsabilitateaadministra!iei liberale a Călărașiului, am considerat căacest obiectiv merită toată aten!ia Guvernului PSD pentrua fi reabilitat și extins, de pe urma acestor lucrări urmânda beneficia to!i călărășenii. Pe lângă aceste interpelăriformale, așa cum ști!i din mass-media, mi-am făcut mereudatoria fa!ă de locuitorii jude!ului și am reușit, formal sauinformal, să invit miniștrii cabinetelor social-democrate laCălărași. Astfel, în jude!ul nostru, au venit rând pe rândcei mai importan!i miniștri de resort, care au văzut la fa!alocului stadiul derulării unor lucrări de investi!ii, au aflat oserie de probleme, au dialogat cu călărășenii, de la primariși consilieri locali și până la cetă!eni, și au împins lucrurilespre făgașul bun odată întorși la minister. Din acest punctde vedere, deși un jude! galben, din punct de vedere alculorii politice a Consiliului Jude!ean și a majorită!iiprimăriilor, Călărașiul a beneficiat din plin de aten!iaminiștrilor social-democra!i pe toată durata guvernării. Aicipoate mi-am adus cel mai important aport pentru jude!ulnostru și cred că am reușit, de la nivelul func!iei mele desenator, să atrag aten!ia miniștrilor asupra problemelor cucare ne confruntăm la Călărași, multe dintre ele găsindu-șirezolvarea în urma vizitelor de lucru efectuate în jude!ulnostru de către demnitarii social-democra!i. În plus, auexistat în decursul anului trecut 9 luări de cuvânt în plen peprobleme diverse, iar în ceea ce privește mo!iunile simplede cenzură sus!inute, am semnat mo!iunea ,,GuvernarePNL - numele tău este AUSTERITATE’’, alături de senatorisi deputa!i apar!in Grupului parlamentar al PSD. Referitorla declara!iile politice sus!inute în plen, „Românii suntvictimele unor știri false lansate pentru ca președintele !ăriisă ob!ină un al doilea mandat” a generat aten!ie din parteamass-media și a colegilor senatori, având în vedere faptulcă adevărul pe care îl rosteam constituia un subiect deactualitate, iar românii trebuiau să știe ce se întâmplă cuadevărat la cel mai înalt nivel în statul român.Din păcate, situa!ia actuală este neschimbată. Avem unpreședinte care, deși are ”guvernul lui”, caută în continuaresă evite demararea activită!ilor care ar duce la creștereaeconomică pe care o promiseseră liberalii dacă ajung laguvernare. Micile tertipuri politice, jocurile de culise, joacade-a guvernarea și lovirea în interesele economieiromânești și a celor mai mul!i dintre români, salaria!i la statși pensionari, constituie priorită!ile celui de-al doileamandat preziden!ial. Din acest punct de vedere, mai alespentru că PSD nu mai de!ine guvernarea, o bună parte dintimpul care a rămas din mandatul de senator îl voi alocaalături de colegii mei pentru înlăturarea de la putere aacestui guvern care a făcut deja prea mult rău !ării șiromânilor, un guvern ale cărui priorită!i meschine nucoincid cu interesele cetă!enilor. Voi face așadar încontinuare tot posibilul, alături de colegii mei, pentru apune capăt unei guvernări care a distrus în 3 luni tot ceconstruise PSD în 3 ani.Dintre evenimentele oficiale la care am luat parte îndecursul anului trecut ca senator de Călărași, aș amintidoar câteva, ce se remarcă pentru inten!ia organizatorilor

de a schimba ceva în bine la nivelul jude!ului nostru și pecare, prin prezen!a mea, le-am sus!inut și le voi sus!ine:- Târgul firmelor de exerci!iu, o ini!iativă la care amparticipat mereu cu drag și care se dorește a încurajacopiii, chiar de pe băncile școlilor, să își dezvolteaptitudinile antreprenoriale și de a le exersa într-un mediucât mai apropiat de cel real- EdiŃia a XXIV-a a Concursului NaŃional cu participareinterna!ională „Ion Barbu –Dan Barbilian”, evenimentcultural şi ştiinŃific de tradiŃie pentru jude!ul nostru carereunește copiii care s-au remarcat la matematică șiliteratură

- Aniversarea a 135 de ani de la înfiin!area ColegiuluiNa!ional ”Barbu Știrbei” din Călărași și a 100 de ani de laacordarea dreptului gimnaziului de a organiza și cursuriliceale de ciclu superior- Conferin!a ”Întreprinzătorul, cea mai mare avere ana!iunilor”, care se dorește a sus!ine mediul antreprenorialcălărășean și a promova interesele antreprenorilor în fa!areprezentan!ilor institu!iilor publice- ”Sus!in învă!ământul preuniversitar agricol” organizat derevista Ferma, un eveniment de care jude!ul nostru, careare un pronun!at specific agricol, are nevoie în aceeașimăsură în care avem nevoie de for!ă de muncă pentrupunerea în valoare a terenurilor agricole.Dragi călărășeni, ca și până acum, ușa cabinetului meusenatorial este deschisă oricărui cetă!ean care dorește săîmi expună o situa!ie, o dificultate sau care are o propunerepentru îmbunătă!irea unor legi și prevederi normative. Înaceeași măsură, voi face tot posibilul pentru a suplini lipsade activitate a aleșilor liberali în jude!ul nostru și voi atrageaten!ia miniștrilor, de această dată ca senator al Opozi!iei,asupra problemelor cu care ne confruntăm în Călărași,pentru ca investi!iile pe care PSD le-a demarat în jude!spre binele locuitorilor să continue pe cât posibil.Mul!umesc la final tuturor reprezentan!ilor mass-medialocale și regionale care au preluat în decursul anului 2019declara!iile mele sau au prezentat reperele activită!ii melepentru informarea corectă a călărășenilor. Presa dinCălărași a crescut de la an la an, iar în 2019 am observat ocreștere a calită!ii con!inutului publicat, dar și un avânt alcon!inutului de tip online TV, care a început să prindă înspecial la tinerii consumatori de con!inut online și în specialla utilizatorii de con!inut de pe platformele de socializare.

Roxana-Natalia Pa$urcă

Dragi călărășeni,

- Propunere legislativă privind protec!ia consumatorilorîmpotriva dobânzilor excesive; nivelul scăzut de trai, pecare încă îl au mul!i locuitori ai României și pe care PSD aîncercat să îl ridice prin măsuri care vizau creștereaeconomică, creșterea pensiilor și salariilor, dar și altemăsuri specifice, determină mul!i români și mult prea mul!icălărășeni să apeleze la împrumuturi de la bănci saudiferite companii financiare private. Pentru astfel de situa!iiam încercat să oferim o protec!ie fa!ă de practicadobânzilor excesive adoptată, din păcate, de o serieîntreagă de creditori.- Propunere legislativă privind protec!ia consumatorilor fa!ăde executările silite abuzive sau intempestive; întârziereareturnării împrumuturilor contractate și neachitate întermenul scadent nu ar trebui să se transforme într-un prilejpentru creditori de a abuza de pozi!ia lor fa!ă de datornic șide a-l exeuta silit, abuziv sau intempestiv. Protec!iadatornicilor este o măsură socială necesară tuturor celor

afla!i într-o situa!ie de acest gen.- Propunere legislativă "Legea manualului şcolar", prin caremanualul școlar devine bun public, fiind achizi!ionat astfeldin fonduri publice, ajutând în acest fel și mai mult părin!iiși elevii.- Propunere legislativă pentru modificarea art.66 din LegeaeducaŃiei naŃionale nr.1/2011, prin care școlile erau obligatesă asigure spa!ii de depozitare pentru materialele școlareale elevilor, dar și care dorea a stabili greutateaghiozdanului la maxim 10% din greutatea corporală aelevului. Am considerat că în acest fel am fi reușit să facemșcoala mai atractivă pentru to!i acei elevi care o identificămai mult prin corvoada de a căra un ghiozdan prea greu înspate în fiecare diminea!ă, așa cum vedem cu to!ii înCălărași, dar și în întreaga !ară.- Propunere legislativă privind modificarea și completareaart. 105 din Legea educa!iei na!ionale nr. 1/2011, prin caream oferit primăriilor posibilitatea decontării din buget acheltuielilor cu transportul elevilor, o veste bună la aceavreme atât pentru copii și părin!i, cât și pentru edilii careaveau posibilitatea de a asigura transportul elevilor către șide la unită!ile de învă!ământ, dar și a cheltuielilor cuparticiparea la concursurile școlare. Am oferit astfel oșansă copiilor călărășeni cu posibilită!i la învă!ătură pentrua se dezvolta conform nivelului lor de pregătire.- Propunere legislativă pentru modificarea art.60 din Legeanr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care se doreascutirea de la plata impozitelor a părin!ilor copiilor cucerin!e educa!ionale speciale. Avem astfel de situa!ii înCălărași, iar printr-o astfel de măsură am fi oferit o șansătuturor celor afla!i într-o asemenea situa!ie.

Din respect pentru încrederea pe care mi-a!i acordat-o înmomentul în care m-a!i desemnat ca reprezentant al vostruîn Senatul României, doresc să prezint în cele ce urmeazăo sinteză a principalelor repere care au stat la bazaactivită!ii mele în anul 2019, în calitate de senator înParlamentul României ales în circumscriptia electorala nr.12 Călărași, dar și în calitate de membru în Comisia pentrubuget, finanŃe, activitate bancară şi piaŃă de capital, demembru în Comisia pentru administraŃie publică, respectivmembru în Comisia specială comună a CamereiDeputaŃilor şi Senatului pentru controlul execu!iei bugeteloranuale ale Cur!ii de Conturi.Ca membru PSD de peste 18ani și mai ales fiind votată de către călărășeni pe listeleacestei forma!iuni politice, activitatea mea la nivelulSenatului României a avut în centrul aten!iei principaleleprevederi și obiective ale Programului de Guvernare alPartidului Social-Democrat, pe care am încercat, prin totceea ce am făcut, să le transform în ac!iuni cu impacteconomic și social direct sau indirect în favoareacălărășenilor. O bună parte din ceea ce mi-am propus sărealizez în 2019 pentru Călărași am reușit. Ceea ce nu mi-a reușit, din diferite motive, așa cum ar fi faptul că întoamna anului trecut PSD a pierdut guvernarea, voi încercasă concretizez până la finele mandatului meu de senator.Astfel, în vederea implementării Programului deGuvernare, în decursul anului 2019 am înaintat, sus!inutsau prezentat de la tribuna Senatului, alături de colegii meidin Partidul Social Democrat, un număr de 99 de ini!iativelegislative, multe cu impact economic și social și pentrucălărășeni, dintre care amintesc:

- Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.448/2006 privind protecŃia şi promovarea drepturilorpersoanelor cu handicap. Deși pu!ine la număr, persoanelecu handicap merită, tocmai datorită situa!iei speciale încare se află, toată aten!ia noastră, a celor care formămsocietatea, a celor care creăm legi și a celor de la careașteaptă protec!ie și sprijin.- Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăŃii prin caredoream introducerea activită!ii de medicină școlară,preșcolară și stomatologică studen!ească în categoriaactivită!ilor finan!ate către spital din bugetul de stat. Dintrepropunerile legislative ini!iate, inclusiv cele enumerate maisus, unele sunt aprobate, altele sunt în dezbateri, alteleîncă parcurg sinuosul proces legislativ. Sperăm, pentrubinele românilor, ca propunerile legislative sociale ale PSDsă fie transformate în legi într-un număr cât mai mare deși,așa cum am observat în ultimele 3 luni de cândguvernarea este asigurată de PNL, românii au din ce în cemai mult de pierdut în condi!iile unei incompenten!e vizibilea liberalilor în a asigura guvernarea în interesul !ării. Înacelași timp, între alte ini!iative legislative la care m-amasociat și pe care le-am sus!inut întrucât urmau săgenereze un impact social important pentru via!aromânilor, aș dori să le men!ionez pe următoarele:

JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din - paginaĂ Ă Ș 506 29 ianuarie 2020 4