lacurile apele subterane si izvoarele

7
PROIECT DE LECTIE DATA CLASA VIII PROFESOR –Nedelcu Mihai-Claudiu OBIECTUL - GEOGRAFIA ROMANIEI SUBIECTUL LECTIEI – LACURILE , APELE SUBTERANE SI IZVOARELE TIPUL LECTIEI - MIXTA COMETENTE SPECIFICE 1.1 Identificarea termenilor geografici în texte diferite 1.2. Definirea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază 3.2 Explicarea fenomenelor şi proceselor specifice mediului înconjurător din ţara noastră 4.4. Localizarea unor elemente din realitate pe reprezentări cartografice 7.1 Aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor învăţate OBIECTIVE OPERATIONALE. sa numeasca principalele tipuri genetice de lacuri din tara noastra . - sa clasifice lacurile dupa urmatoarele criterii:- originea cuvetei in care sunt situate , unitatea geografica in care se afla utilizand harta din manual - sa perceapa legatura dintre formele de relief, clima si lacuri . - sa clasifice apele subterane utilizand textul din manual sa aprecieze calitatea apelor utilizate in scop terapeutic si importanta lacurilor antropice STRATEGII DIDACTICE - dirijata, cognitiva, euristica METODE SI PROCEDEE - expunerea si explicatia, conversatia, comparatia, lucru cu harta si manualul MATERIALUL DIDACTIC - Harta fizica a Romaniei, , atlasele scolare, manualul MATERIAL BIBLIOGRAFIC - manualul “ Geografie” cls.a VIII-a, autor Silviu Negrut,Gabriela Apostol,Nihai Ielenicz

Upload: nedelcu-mihai-claudiu

Post on 17-Feb-2015

195 views

Category:

Documents


8 download

DESCRIPTION

444

TRANSCRIPT

Page 1: Lacurile Apele Subterane Si Izvoarele

PROIECT DE LECTIE

DATACLASA VIIIPROFESOR –Nedelcu Mihai-ClaudiuOBIECTUL - GEOGRAFIA ROMANIEISUBIECTUL LECTIEI – LACURILE , APELE SUBTERANE SI IZVOARELE TIPUL LECTIEI - MIXTA

COMETENTE SPECIFICE 1.1 Identificarea termenilor geografici în texte diferite 1.2. Definirea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază 3.2 Explicarea fenomenelor şi proceselor specifice mediului înconjurător din ţara noastră 4.4. Localizarea unor elemente din realitate pe reprezentări cartografice 7.1 Aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor învăţate OBIECTIVE OPERATIONALE. – sa numeasca principalele tipuri genetice de lacuri din tara noastra . - sa clasifice lacurile dupa urmatoarele criterii:- originea cuvetei in care sunt situate , unitatea geografica in care se afla utilizand harta din manual - sa perceapa legatura dintre formele de relief, clima si lacuri . - sa clasifice apele subterane utilizand textul din manual – sa aprecieze calitatea apelor utilizate in scop terapeutic si importanta lacurilor antropice

STRATEGII DIDACTICE - dirijata, cognitiva, euristica

METODE SI PROCEDEE - expunerea si explicatia, conversatia, comparatia, lucru cu harta si manualul

MATERIALUL DIDACTIC - Harta fizica a Romaniei, , atlasele scolare, manualul MATERIAL BIBLIOGRAFIC - manualul “ Geografie” cls.a VIII-a, autor Silviu Negrut,Gabriela Apostol,Nihai Ielenicz

Page 2: Lacurile Apele Subterane Si Izvoarele

DESFASURAREA LECTIEI

ETAPELE LECTIEI ACTIVITATEA PROFESORULUI

ACTIVITATEA ELEVILOR

Organizarea activitatii

1 minut

- verificarea prezentei elevilor- aranjarea materialului necesar lectiei

Pregatirea caietelor si a documentelor scolare

Verificarea orala a cunostinelor din lectia anterioara cu titlul “Raurile interioare ” prin intrebări scurte

10 minute

Adreseaza interogaţii de control privitoare la continuţurile predate şi invaţate anterior-De unde izvoraste Dunarea ?Care sunt sectoarele Dunării de pe teritoriul României ?- Arătaţi-le la hartă!- Ce este un bazin hidrografic ?- Cum sunt grupate râurile din ţara noastră ?- Care sunt râurile din grupa de vest ?- De cine sunt colectate aceste râuri ?- Arătaţi-le hartă aceste râuri !- Care sunt râurile colectate direct de Dunăre ?- Arătaţi-le la hartă !- Care sunt râurile din grupa de est şi cele din Dobrogea?- Prezentaţi-le la harta !

Ascultă, analizează, gandesc si formulează răspunsurile asteptate, fiind indrumati de profesor

- definesc noţiunea de bazin hidrografic

- enumeră şi prezintă la hartă râurile din grupele de vest, sud, est şi din Dobrogea

Activitatea introductivă Se recomanda elevilor sa deschida manualul la paginile 56-57 şi să observe şi analize harta cu lacurile Romaniei

ObservaAnalizeazăRăspund

Anunţarea lecţiei Profesorul prezintă etapele pe care le doreşte sa le parcurgă pe durata lecţiei Notează pe tablă titlul lecţiei - Lacurile

Notează titlul lecţiei in caiete

Dirijarea invăţării Profesorul prezinta suprafaţa pe care o ocupă lacurile in Romaniaşi definiţia lacurilor.Profesorul le cere elevilor să numească principalele tipuri genetice de lacuri utilizand harta din manual (pagina 57)

Elevii ascultă, noteazăElevii analizează harta si numesc principalele tipuri de lacuri din ţara noastra dând exemple

- Prezintă clasificarea lacurilor după originea chiuvetei şi modul formare a lor cerandule elevilor sa le indentifice pe harta - lagunele maritime,

- Citesc notiunile expuse in manual spre analiza.- Reflectează- Sub indrumarea profesorului, elevii explică noţiunile sesizate, le mentionează si aplica in alte situaţii

Page 3: Lacurile Apele Subterane Si Izvoarele

- limanele maritimeTAŞAUL, MANGALIA, TECHIRGHIOL- limanele fluviatil – SNAGOV, CĂLDĂRUŞANI,- lacuri în crovuri – MOVILA MIRESEI,

cunostintele invaţate.

Profesorul ii intreaba pe elevi daca se poate realiza o corespondenta intre relief, clima si lacuri- lacuri formate în doline – se întâlnesc în zonele carstice din Munţii Bihor – VĂRĂŞOAIA şi Podişul Mehedinţi – ZĂTON,- lacuri formate pe masive de sare – TELEGA, SLĂNIC, COŞTIUI, URSU,etc

Elevii reflectează si raspund sub indrumarea profesorului

Analizaţi textul din manual si realizati o classificare a apelor subteraneExplicati ce importanta au lacurile pentru om si mediul natural

Reanalizeaza, sintetizeaza.

Fixarea cunoaştinţelor Profesorul le cere elevilor să numeasca cateva izvoare minerale cu caracter terapeuticProfesorul pune cateva intrebari in clasa pentru a fixa cunostintele- Prezentaţi o definiţie a lacului ! - Cum s-au format lacurile glaciare ? - Ce origine au lacurile din zona montană înaltă ? - În ce scop au fost realizate lacurile antropice ? - Daţi exemplu de câteva lacuri antropice pe care le cunoaşteţi.

Selectează informaţiile pentru completarea schiţei si formularea corectă a raspunsurilor.

Anunţarea pentru acasă Se comunica tema pentru acasa

Realizaţi un tabel cu lacurile din judeţul preferat, respectând clasificarea prezentată în lecţia de astăzi.

Asculta si noteză pe caiet tema pentru acasa .

Page 4: Lacurile Apele Subterane Si Izvoarele

SCHEMA LECTIEI

LACURILE , APELE SUBTERANE SI IZVOARELE

-caracteristici generale--Sunt suprefete depresionare ocupate permanent cu apa.-In Romania sunt cca. 3500 lacuri ce reprezinta cca. 1 % din suprefata tarii.-Au suprafete variabile, cel mai intins fiind complexul lacustru Razim-Sinoe (cca. 700 km2).-Cele mai multe lacuri au apa dulce, dar sunt si lacuri cu apa sarata si namol folosit in tratament (Lacul Sarat, Amara, Techirghiol, etc.), cu vegetatie si fauna specifica.-Prezinta importanta pentru alimentarea cu apa a populatiei, in industrie, agricultura, tratament, navigatie, prevenirea inundatiilor, turism, sport, etc..-Se intalnesc in toate formele de relief, avand origini diferite.-Dupa localizarea geografica se impart in lacuri: de munte, de deal, de campie, din lunca si Delta Dunarii, de pe tarmul marii.

Lacurile de munteDupa modul de formare deosebim :

Lacuri glaciare, formate prin acumularea apelor din ploi sau topirea zapezilor in depresiunile create de ghetari: Bucura (cel mai intins) si Zanoaga (cel mai adanc) in Muntii Retezat, Galcescu in Muntii Parang, Capra, Podragu, Iezer, Balea in Muntii Fagaras, Lala in Muntii Rodnei.

Lacuri in crater vulcanic, formate prin acumularea apei in craterul unui vulcan stins: Sfanta Ana din Muntii Ciomatu Mare.

Lacuri de baraj natural, formate prin stavilirea cursului unei ape in urma alunecarilor de teren: Lacul Rosu in bazinul superior al Bicazului.

Lacuri formate in masivele de sare (ocnele de sare parasite): Costiui si Ocna Sugatag in Depresiunea Maramuresului.

Lacuri formate in tinuturile calcaroase (in doline): Varasoaia si Ighiu in Muntii Apuseni.

Lacuri de baraj antropic (de acumulare) create de om pentru alimentarea cu apa a hidrocentralelor: pe Bistrita (Izvorul Muntelui si alte trei in aval), pe Buzau (Siriu), pe Teleajen (Maneciu), pe Ialomita (Scropoasa si Bolboci), pe Arges (Vidraru si alte trei mai mici), pe Olt, Sadu, Lotru (Vidra), Sebes, Raul Mare (Gura Apei), Cerna, Motru, Tismana, Dunarea (Portile de Fier I), Barzava (Valiug), Somesul Mic (Fantanele si Tarnita), Crisul Repede.

Lacuri de deal Dupa modul de formare deosebim :1 lacuri formate in masive de sare: Ursu de la Sovata, Ocna Sibiului, Ocna

Mures, Turda, Ocna Dejului, Ocnele Mari, Slanic, Telega ; 2 lacuri formate in tinuturi calcaroase: Ponoare;3 iazuri si helesteie amenajate pentru retinerea apei in perioadele secetoase

si piscicultura in Campia Transilvaniei si Campia Moldovei (Dracsani);4 lacuri de acumulare pe Bistrita, Siret, Prut (Stanca – Costesti), Ialomita

(Pucioasa), Arges, Olt, Jiu (lacul Ceauru), Dunare (Portile de Fier I).

Lacuri de campie

Page 5: Lacurile Apele Subterane Si Izvoarele

Dupa modul de formare deosebim : lacuri sarate sau cu apa dulce formate in mici depresiuni (crovuri) din

Campia de Vest si Campia Baraganului. Unele au apa sarata datorita evaporarii apelor freatice in perioada calda si secetoasa (Movila Miresei, Amara, Lacul Sarat);

limane fluviatile formate prin bararea unor afluenti mici cu aluviunile raului principal la varsarea in acesta: in Campia Romana (Snagov, Caldarusani, Balta Alba, Mostistea);

lacuri formate intre sirurile de dune din Campia Olteniei si Campia de Vest;

iazuri si helesteie amenajate pentru retinerea apei in perioadele secetoase si piscicultura (in Campia Ramana si Campia de Vest) ;

lacurile din apropierea capitalei amenajate de om pe raul Colentina pentru agrement (Herastrau, Floreasca, Baneasa, Pantelimon, Tei) ;

lacuri de acumulare construite pentru alimentarea cu apa a hidrocentralelor situate pe Olt in aval de Slatina.

Lacuri din lunca si delta DunariiDupa modul de formare deosebim:1 limane fluviatile care s-au format prin bararea cu aluviuni a unor afluenti

mici ai Dunarii (Oltina, Bugeac) ;2 balti in Lunca Dunarii (Bistret, Suhaia, Brates) ;3 din Delta Dunarii: Matita, Gorgova, Fortuna, Lumina, Dranov, Merhei, Rosu ;4 lacuri de acumulare: Ostrovu Mare pe Dunare.

Lacuri de pe tarmul marii2 limane maritime formate prin bararea gurilor de varsare ale unor rauri, cu

praguri de nisip depuse de mare: Babadag, Tasaul, Agigea, Techirghiol, Tatlageac, Mangalia ;

3 lagune maritime formate prin inchiderea partiala cu cordoane de nisip a unor golfuri, de curentii marini: Complexul lagunar Razim (Razim, Golovita, Smeica , Sinoe) si laguna Siutghiol.

Ape subterane si izvoarele - ape freatice – se află situate spre suprafaţă în stratele de roci sedimentare, cu precădere în terasele râurilor.În zonele deluroase sunt influenţate de structura geologică şi sunt mineralizate, - apele de adâncime – se acumulează sub stratele de roci sedimentare şi se reciclează într-un interval de timp mai lung. În vestul ţării ele au un caracter termal. - izvoarele – apar în locul unde apele subterane apar la suprafaţă, în mod natural sau prin intermediul forajelor. Izvoarele care au o concentraţie mare de minerale se numesc izvoare minerale , apar în zonele unde au existaterupţii vulcanice ( aureola mofetică) VATRA DORNEI, BORSEC, TUŞNAD.

Întrebări: - Prezentaţi o definiţie a lacului ! - Cum s-au format lacurile glaciare ? - Ce origine au lacurile din zona montană înaltă ? - În ce scop au fost realizate lacurile antropice ? - Daţi exemplu de câteva lacuri antropice pe care le cunoaşteţi.