la - rft.forter.rorft.forter.ro/sites/default/files/media/files/2015/feb/1751433367.pdfe v e n i m e...

Eveniment

Ziua Forþelor Terestre

3 Nr. 2 2007

La23 aprilie, sãrbãtorim Ziua ForþelorTerestre, cãrora le-a fost hãrãzitãonoarea de a avea drept patron

spiritual creºtinesc, pe Sfântul Mare MucenicGheorghe - Purtãtorul de Biruinþã.

Istoria frãmântatã a acestui popor s-a aflat de laînceputurile sale sub semnul izbãvitor al Crucii ºi înputerea sabiei. Forþele Terestre se constituie în ceamai reprezentativã categorie de forþe din oºtirearomânã, care a avut o contribuþie decisivã înobþinerea victoriilor pe câmpul de luptã. Clipa desãrbãtoare de astãzi se constituie ca un memento algrelelor jertfe de sânge date de înaintaºi pentruapãrarea fiinþei naþionale ºi a integritãþii teritoriale.

Militarii din Forþele Terestre dovedesc, prinrezultatele foarte bune pe care le obþin zi de zi latoate categoriile de pregãtire, cã sunt demnicontinuatori ai glorioaselor tradiþii de luptãmoºtenite ºi cã au capacitatea ºi forþa necesarãpentru a-ºi îndeplini misiunile ordonate. Totodatã,profesionalismul, curajul ºi calitãþile morale ºi deluptã ale militarilor noºtri se bucurã de o unanimãrecunoaºtere în teatrele de operaþii.

Mesajul ºefuluiStatului Major al Forþelor Terestre cu prilejul aniversãriiZilei Forþelor Terestre

Eveniment


5 Nr. 2 2007

Eveniment


4Revista Forþelor Terestrewww.rft.forter.ro

Aceastã sãrbãtoare are acum o semnificaþiedeosebitã deoarece are loc în anul în care poporulromân a realizat un obiectiv major, dobândindcalitatea de membru al Uniunii Europene.Momentul marcheazã deopotrivã prezentul ºiviitorul european ºi euroatlantic al þãrii noastre.

Procesul de transformare a armatei româneeste un fenomen social deosebit de profund ºicomplex de edificare a unor structuri militaremoderne, viabile ºi dinamice. Din aceastãperspectivã, pentru Forþele Terestre anul 2007este unul de vârf în procesul de operaþionalizarestructuralã ºi acþional - funcþionalã a unui numãrînsemnat de mari unitãþi ºi unitãþi de diferitegenuri de armã.

În acest context, tenacitatea eforturilorcotidiene ºi de multe ori anonime ale fiecãruiadintre dumneavoastrã genereazã liniile de forþãpe care se sprijinã încrederea cetãþenilor patrieinoastre, cã instituþia militarã este în mãsurã sãrãspundã adecvat ºi eficace provocãrilor actuale.

Flexibilitatea organizaþionalã, optimizarea

capacitãþii de reacþie ºi interoperabilitateaoperaþionalã sunt coordonate ce dau tot mai multãpersonalitate structurii ºi îi conferã statutul real.Standardele de performanþã, impuse în activitateaechipelor manageriale de la toate nivelurileierarhice, definesc starea de fapt a ForþelorTerestre ºi ne dau certitudinea capacitãþii acestorade a-ºi îndeplini misiunile ce le revin.

Îmi exprim convingerea cã Forþele Terestre îºivor afirma, din ce în ce mai pregnant, nivelulridicat de competenþã profesionalã ºi se vormanifesta în orice situaþie ca o forþã modernã,credibilã, pregãtitã ºi antrenantã potrivit celormai exigente standarde.

Cu prilejul sãrbãtoririi Zilei Forþelor Terestre,doresc tuturor generalilor, ofiþerilor, maiºtrilormilitari, subofiþerilor, soldaþilor ºi gradaþilorvoluntari ºi personalului civil, multã sãnãtate ºidepline bucurii în familie, însoþite de fructuoaserealizãri profesionale.

Aºa sã ne ajute Dumnezeu!

Este pentru mine o mare plãcere sã rãspund invitaþieidumneavoastrã de a contribui cu actualele melepuncte de vedere la ediþia specialã a „Revistei

Forþelor Terestre”, ce va apãrea cu ocazia Zilei Forþelor Terestre. 23 Aprilie 2007 este o zi cu semnificaþie specialã atât pentru

România, cât ºi pentru Grecia, deoarece aceastã zi este dedicatãsãrbãtoririi Forþelor Terestre Române, în timp ce în Grecia sesãrbãtoreºte Sfântul Gheorghe Biruitorul, patronul spiritual alArmatei Elene.

Aceastã zi de sãrbãtoare nu este unicul punct comun dintrecele douã armate. Cooperarea dintre ele este în plinã desfãºurare,dupã ce a fost lansatã în anul 1995, când a fost semnat Acordulde Cooperare dintre forþele armate ale celor douã þãri. În cadrulacestui acord, sunt organizate diferite activitãþi atât în Grecia, câtºi în România (pregãtire comunã a trupelor, schimb de vizite aledemnitarilor ºi delegaþiilor, participarea la exerciþii).

De la începutul secolului 21, natura ameninþãrilor noi a impusla nivel internaþional o restructurare/transformare multilateralã aforþelor armate. Forþele armate moderne trebuie sã fie maiflexibile ºi puternice, bazate pe coeziune, crearea unor forþeterestre profesioniste/semiprofesioniste, cu personal adecvatinstruit, care sã exploateze tehnologiile moderne, pentru a-ºiîndeplini cu succes misiunile.

Forþele terestre, care acþioneazã în cadrul forþelor armate alefiecãrei þãri, sunt invitate în etapa actualã sã adopte concepte ºicapabilitãþi operaþionale noi, moderne.

La nivel internaþional, forþele terestre participã la operaþii însprijinul pãcii, precum ºi de securitate-stabilitate.

Implementarea coeziunii, a acþiunilor întrunite, este acumcerinþa operaþionalã primordialã, care impune necesitatea strictã acooperãrii strânse dintre cele trei categorii de forþe ale armatei

pentru maximalizarea randamentului ºi eficienþei activitãþiidesfãºurate. Forþele terestre contribuie la structurile întrunite ºi lasporirea coeziunii prin asigurarea capabilitãþilor cerute pentruducerea operaþiilor întrunite ºi implementarea procedurilor ºidoctrinelor comune de cãtre toate categoriile de forþe, cuprecãdere în domeniul sistemelor de comandã ºi control,planificãrii operaþionale, instrucþiei ºi logisticii operaþionale.

Eforturile noastre sunt prioritar concentrate pe crearea unorforþe terestre moderne, semiprofesioniste, mici ca mãrime, cuflexibilitate ºi eficienþã mai ridicate, echipate cu sisteme de armeºi mijloace de luptã moderne, conform tehnologiilor de ultimãorã, pregãtite adecvat ºi în mãsurã sã desfãºoare operaþiiîntrunite, pentru a-ºi îndeplini cu succes principalele lor misiuni,precum ºi altele cum ar fi:

• desfãºurarea de operaþii în sprijinul pãcii;• contracararea eventualelor ameninþãri militare, precum ºi pe

cele asimetrice;• acordarea de asistenþã umanitarã;• desfãºurarea de operaþii de salvare ºi cãutare;• intervenþia la dezastre ºi calamitãþi naturale etc.Coeziunea, interoperabilitatea, continua modernizare a

nivelurilor de pregãtire, dezvoltarea de noi doctrine, concepteleoperaþionale moderne ºi evoluþia continuã a sistemelor de arme ºimijloace de luptã extind rolul ºi capabilitãþile operaþionale aleforþelor terestre, atât în þarã, cât ºi în plan internaþional, în cadrulmisiunilor de pace ºi al operaþiilor în sprijinul pãcii sub egidaONU, NATO ºi UE.

Viitorul presupune forþe terestre bine organizate, pregãtiteadecvat ºi echipate cu sisteme ºi mijloace de luptã moderne, încadrul forþelor armate ale fiecãrei þãri, pentru întreg spectrul deoperaþii militare.

General-locotenent Dimitrios GRAPSASºeful Statului Major General al Armatei Elene

Puncte comune întreforþele terestre a douã armate

Noul mediu de securitate care aapãrut în era de dupã RãzboiulRece, the post-Cold War Era, ne

pune în faþa unui set complex de ameninþãriimprevizibile ºi nesigure la nivel mondial.Aceste noi condiþii au impus forþelor armateturce sã se transforme, sã devinã moderne dinpunct de vedere tehnologic, mai dezvoltate ºicu multe inovaþii. Aceste demersuri sunt, deasemenea, necesare pentru promovarea pãcii ºistabilitãþii în zona noastrã.

Eu sunt mândru cã sunt la comandaforþelor terestre turce, care constituie pilonulprincipal al Armatei Turciei, cu moºtenire is-toricã ºi tradiþie de peste 2.200 de ani. Forþeleterestre turce s-au dezvoltat cu hotãrâre ºi auajuns la un nivel la care pot cu succes sã înde-plineascã o gamã largã de misiuni, de la celeale rãzboiului de mare intensitate, pânã la celeale conflictelor cu intensitate redusã. De fapt,forþele terestre turce îndeplinesc cu succes ro-luri importante în operaþiile multinaþionale ºiîntrunite din lume. Mai mult decât atât, calita-tea deosebitã a instrucþiei, precum ºi a educaþieice se asigurã personalului militar din diferiteþãri prietene constituie împreunã un bunindicator al nivelului la care au ajuns forþelenoastre terestre.

Totuºi, este de la sine înþeles faptul cã noileameninþãri ºi riscuri din era noastrã necesitã ocreºtere permanentã a cooperãrii dintre þãrialiate ºi prietene precum Turcia ºi România,care doresc sã promoveze pacea ºi stabilitateaîn zona lor ºi mai departe. Acest scop poate fiîndeplinit numai prin eforturi intensificate ºiîntrunite. În acest sens trebuie sã subliniem cãRomânia este o þarã aliatã ºi prietenã cu careTurcia are relaþii excelente. Relaþiile bilateraleºi cooperarea dintre cele douã þãri au cunoscutun progres remarcabil, în special în ultimeledouã decenii. Legãturile istorice ºi culturaleizvorâte din moºtenirea comunã a Turciei ºiRomâniei apropie mai mult cele douã naþiuni.

Astãzi suntem fericiþi sã constatãm cãaceste legãturi se adâncesc tot mai mult în oricedomeniu. Avem un parteneriat apropiat cuRomânia în NATO, în cadrul SEEBRIG ºiBLACKSEAFOR. În plus, acþionãm împreunãîn cadrul Forþei Internaþionale de Asistenþãpentru Securitate din Afganistan (ISAF) ºiKFOR din Kosovo.

Turcia a sprijinit continuu ºi puternic ade-rarea României la NATO. Astãzi, Turcia ºiRomânia participã împreunã la exerciþiile inter-naþionale NATO, NATO/PfPºi la activitãþileBrigãzii Sud-Est Europene (SEEBRIG). Turciasprijinã, de asemenea, aderarea la NATO a naþi-unilor din Balcani. Întrunirea naþiunilor balca-nice într-o singurã alianþã pentru prima datã înistorie, va crea în aceastã regiune un mediu paºnic.

Existã riscul ca tensiunile în Balcani sã re-escaladeze. Se pare cã este nevoie de o susþinu-tã prezenþã europeanã sau a NATO în regiune,în cele din urmã, pentru un timp. Aºa cum afãcut pânã acum, Turcia continuã sã contribuieactiv la iniþiativele legate de pacea ºi securi-tatea Balcanilor.

SEEBRIG, în care noi ne bucurãm cã sun-tem parteneri cu Forþele Terestre Române, pre-cum ºi SEDM (Ministerul Sud-Est European alApãrãrii) joacã un rol important în consolidareapãcii ºi stabilitãþii în Balcani. Mai mult,SEEBRIG este un exemplu unic al cooperãriimilitare în Europa, în afarã de NATO. Coman-damentul SEEBRIG se va redisloca în Turcia înaceastã varã. Vom fi bucuroºi sã gãzduimComandamentul SEEBRIG (HQ SEEBRIG) înTurcia, sub conducere româneascã.

Infrastructura industriei turceºti de apãrarese îmbunãtãþeºte, de asemenea, rapid. Multetipuri de produse, cum ar fi arme, muniþii, mij-loace de comunicaþii, maºini de luptã pe roþi ºiºenilate, îmbrãcãminte militarã, sunt produse lastandarde NATO. În plus, industria de apãrare aTurciei înseamnã mijloace ºi capabilitãþi carepot în special sã fie de folos armonizãriiRomâniei cu sistemele NATO.

Pe de altã parte, Turcia este încântatã sãvadã România integratã în UE. Aºa cum apar-tenenþa României la NATO ºi UE sprijinã inte-grarea Turciei în familia naþiunilor occidentaleºi central europene, calitatea Turciei de mem-bru al Uniunii Europene, va servi, de asemenea,la consolidarea centurii de securitate ºi pros-peritate care înconjoarã România. Mai mult,este nerealist sã ne imaginãm realizarea uneipolitici externe comune eficiente de securitateîn Europa fãrã Turcia. Este de la sine înþeles cãUE va dobândi mai multã forþã pentru a deveniputere mondialã, o datã cu aderarea Turciei înviitor. Pe de o parte, avem dezvoltate ferm rela-þiile noastre bilaterale, iar pe de altã parte, ambeneficiat de parteneriatul nostru regional.Prin urmare, Turcia atribuie o mare importanþãîmbunãtãþirii în continuare a cooperãrii ei cuRomânia în regiunea Mãrii Negre.

Relaþiile dintre Forþele Terestre aleRomâniei ºi Turciei vor continua sã se dezvoltepe baza prieteniei ºi strânsei cooperãri. Desigur,consolidarea existentei cooperãri dintre forþelenoastre terestre la nivel bilateral, regional ºiinternaþional va contribui imens la pacea ºistabilitatea regionalã ºi globalã.

Cu aceastã înþelegere, în numele comanda-mentului meu, aº dori sã vã transmit sincere fe-licitãri cu ocazia Zilei Forþelor TerestreRomâne, care sunt puternice apãrãtoare ale su-veranitãþii ºi independenþei României, precumºi partener de nãdejde în promovarea pãcii ºistabilitãþii regionale ºi globale.

Aº dori, de asemenea, sã-l felicit din inimãpe generalul-locotenent Teodor Frunzeti, ºefulStatului Major al Forþelor Terestre Române,precum ºi personalul aflat sub comanda sa, carea contribuit la nivelul înalt de dezvoltare la careArmata României a ajuns astãzi.

General Ilker BAªBUGComandantul Forþelor Terestre Turce

Parteneri de nãdejdeîn promovarea pãciiºi stabilitãþii


Forþele terestre

ªtiri

Eveniment


7 Nr. 2 2007

Din 15 iulie 2002, de cândBatalionul 26 Infanterie„Scorpionii Roºii”, primul

batalion românesc dislocat în Afganistan,s-a alãturat comunitãþii internaþionale înlupta împotriva nemilosului regimextremist taliban, pentru eliberareapoporului afgan, militarii români auîndeplinit misiuni remarcabile înRegiunea de Sud. Chiar ºi astãzi eicontinuã sã sprijine guvernul afgan înconstituirea autoritãþii sale în Afganistan.

Ei acþioneazã cu mândrie alãturi deForþele Naþionale Afgane de Securitatepentru a se asigura cã programele dereconstrucþie ºi dezvoltare din Zabul ºialte zone sunt îndeplinite în beneficiultuturor afganilor. Forþele române ºi-audemonstrat profesionalismul ºi îºiîndeplinesc cu mândrie misiunile în totAfganistanul. Batalionul de manevrã înQalat continuã sã desfãºoare misiuni depatrulare, protecþie ºi escortã convoaie ºiacordã asistenþã medicalã populaþieilocale.

Detaºamentul românesc de pazã dinBaza Kandahar menþine un mediu desecuritate prin patrulele sale în aceastãbazã, consideratã cea mai mare bazãoperaþionalã a NATO din sudulAfganistanului. Detaºamentul ANATraining continuã sã asigure antrenamentºi consultanþã Armatei Naþionale Afgane(ANA). Încã ne mai amintim de operaþia„Tunetul Carpaþilor”, care a avut loc înanul 2003, desfãºuratã de Batalionul 812Infanterie „ªoimii Carpaþilor”, împreunãcu forþele Coaliþiei. Pe timpul acesteioperaþii, forþele române au descoperit latimp ceea ce a fost atunci cea mai mareascunzãtoare de muniþie din Afganistan,care conþinea mii de rachete calibrul 107mm, proiectile de artilerie, bombe ºimuniþie de mitralierã.

În prezent, peste 800 de militariromâni acþioneazã sub stindardul ISAF,asigurând protecþie ºi sprijin afganilor dinRegiunea de Sud, în special din Zabul,Helmand ºi Kandahar. În calitate decomandant al Comandamentului Regionalde Sud, sunt onorat sã am sub comandamea asemenea forþe profesioniste.

Þinând cont de continua lor devoþiunepentru ajutorarea poporului afgan ºi desprijinul acordat obiectivelor misiunii dinsudul Afganistanului, aº dori sãmulþumesc, cu aceastã ocazie, fiecãruimilitar care acþioneazã sub comanda mea.

Aº dori, de asemenea, sã folosescaceastã ocazie pentru a mulþumi ºifamiliilor militarilor care au fãcut atât de multe sacrificii la rândul lor, pentru a aduce pacea ºi stabilitateapoporului afgan.

Militarii români au îndeplinitmisiuni remarcabileGeneral-maior Ton van LOONcomandantul Comandamentului Regional de Sud, AfganistanDomnului general-locotenent dr.Teodor

Frunzeti

Dragã domnule general,

În þãrile lumii existã o tradiþie prin care

naþiunile îºi aniverseazã forþele armate,

care exprimã astfel suveranitatea ºi

capabilitatea lor de apãrare.

Cu ocazia Zilei Forþelor Terestre

Române, vã rog sã-mi permiteþi sã-mi

exprim aprecierea ºi respectuoasa

recunoºtinþã pentru dumneavoastrã ºi

toþi militarii Forþelor Terestre Române.

Bunele relaþii militare dintre România ºi

Ungaria formeazã bazele cooperãrii ºi

activitãþii comune trainice. Pe parcursul

ultimilor ani, aceastã activitate s-a

instaurat între armatele noastre la

nivelul conducerii, al unitãþilor angajate

în operaþii de menþinere a pãcii ºi de

management al situaþiilor de crizã.

În mod firesc, pregãtirea comunã ºi

programele de instrucþie în care

militarii noºtri ºi-au dovedit calitãþile

sunt incluse, de asemenea, în aceastã

activitate.

Batalionul Mixt Româno-Ungar, precum

ºi Batalionul Româno-Slovaco-

Ucraineano-Ungar „Tisa” pot fi

considerate ca bazã a lãrgirii ºi

adâncirii unei excelente cooperãri.

Aº dori sã folosesc aceastã ocazie

pentru a ura succes ºi noroc

dumneavoastrã ºi tuturor militarilor

Forþelor Terestre Române în

îndeplinirea misiunilor viitoare.

MMEESSAAJJ CCUU OOCCAAZZIIAAZZIILLEEII FFOORR}}EELLOORR TTEERREESSTTRREE

General-maior Tibor BenkoLocþiitorul Comandantului (ForþelorTerestre) Comandamentului Întrunit al Forþelor de Apãrare Ungare

Ofiþeri, maiºtri militari ºi soldaþi,

Cu ocazia Zilei Forþelor Terestre Române, doresc

sã vã transmit, în numele Forþelor Terestre

Italiene, cele mai bune urãri dumneavoastrã ºi

familiilor.

Aceste urãri reprezintã ºi contureazã încã o datã,

o linie virtualã de prietenie ºi cooperare eficientã

dintre þãrile ºi armatele noastre, punând astfel în

valoare un angajament comun de a întâmpina ºi

a câºtiga cea mai mare provocare a secolului

XXI: rãzboiul împotriva terorismului.

Este un rãzboi în care militarii noºtri sunt pe

front, din Irak pânã în Afganistan, umãr la umãr,

precum ºi în teatrele de operaþii din Kosovo ºi

Bosnia, promovând ºi menþinând astfel pacea ºi

stabilitatea în întreaga lume.

Aceste puternice legãturi dintre România ºi Italia

sunt mai mult decât o alianþã militarã: ele pun în

valoare camaraderia noastrã ºi peste toate,

prietenia noastrã, acea legãturã specialã care,

aºa cum spunea Cicero, „face prosperitatea mai

strãlucitoare ºi nimiceºte adversitatea”.

Cu aceste sentimente, ofiþeri, maiºtri militari ºi

soldaþi ai Forþelor Terestre Române, permiteþi-mi

sã-mi exprim, încã o datã, cele mai bune urãri

faþã de dumneavoastrã, împreunã cu puternica

speranþã în sporirea cooperãrii ºi succeselor

noastre.

MMEESSAAJJEE CCUU OOCCAAZZIIAAZZIILLEEII FFOORR}}EELLOORR TTEERREESSTTRREEGeneral-locotenent Filiberto CECCHIºeful Statului Majoral Forþelor Terestre Italiene

General HERBIA AL SA’ADComandantul Brigãzii 3 Irakiene

Militarii români

sunt foarte

apropiaþi de

poporul meu.

Ei au executat

multe misiuni

aici, în Irak.

De aceea, eu

sunt extrem de

apropiat de

Armata

României. Mã

veþi gãsi

deseori în

mijlocul

militarilor din

þara dumneavoastrã. Le-am fost alãturi atât în

momente de bucurie, cât ºi în momente de

tristeþe. Îi respect ºi colaborez foarte bine cu ei.

Le mulþumesc militarilor români pentru modul

în care au înþeles sã colaboreze cu noi ºi sã ne

sprijine în reconstrucþia Irakului.

O echipã de jurnaliºti, formatã dincorespondentul britanic James Bays ºicameramanul italian Frederico Fornaro,de la prestigiosul canal de ºtiri Al Jazeera International au efectuat, înperioada 23–25 ianuarie, o vizitã dedocumentare în Baza Lagman din Qalat,

unde este dislocat Batalionul 812Infanterie „ªoimii Carpaþilor”.

Prin aceastã acþiune, jurnaliºtii arabiau dorit sã-i cunoascã mai bine pemilitarii noºtri, având în vedere cãRomânia este intratã relativ de curând înNATO ºi cã de la 1 ianuarie este mem-

brã a Uniunii Europene. Din progra-mul documentãrii nu a lipsit partici-parea la o misiune de patrulare alã-turi de militari români, pe celebraAutostradã nr.1 care face legãturaîntre Kabul, capitala Afganistanului,ºi importantul oraº Kandahar.

La finalul vizitei, James Baysdeclara: „Deºi am avut timp foartescurt la dispoziþie, îmi este foarteclar cã militarii din Batalionul 812Infanterie «ªoimii Carpaþilor» dinBistriþa sunt foarte buni profesioniºti,au experienþa teatrelor de luptã dinAfganistan ºi Irak ºi, în ciuda faptu-lui cã armamentul din dotare nu esteaºa nou, se achitã de responsabilitãþila fel de bine ca ºi ceilalþi colegi ailor din NATO, care folosesc echipa-ment mai nou ºi sofisticat“.

Forþele terestre

ªtiri

Nr. 2 2007

Forþele terestre

ªtiri


Al-Jazeera

Radio Qalat

9

Unul din obiectivele importante propuse ºi urmãrite de echipa mixtãspecializatã pentru acþiuni CIMIC a Task Force Zabul, formatã din români ºiamericani, a fost finalizat la sfârºitul lunii februarie. Este vorba despre„punerea pe picioare“ a postului de radio Zabul în sprijinul informãriipermanente pe calea undelor a populaþiei locale.

Dupã cinci luni de inactivitate, postul local de radio din Qalat emite dinnou, la început doar cinci ore pe zi. Pentru viitor, echipa mixtã CIMIC a TaskForce Zabul îºi propune creºterea duratei de emisie a postului de radio.Conform planului de creºtere a duratei de emisie elaborat de echipa formatãdin cãpitanul Marius Topolinski, plutonierul-adjutant Dan Florea, maistrulmilitar Mihãiþã Fieraru ºi sergentul-major Florin Bãjenaru, se urmãreºte caacesta sã emitã ºapte ore pe zi, iar la începutul lunii aprilie, se preconizeazãca emisia sã se extindã la 12 ore pe zi.

Comandantul ComandamentuluiMultinaþional al Forþelor dinAfganistan, general-locotenent Karl W.Eikenberry, a efectuat în perioada 31 ianuarie – 1 februarie a.c. o vizitãîn þara noastrã, la invitaþia ºefuluiStatului Major al Forþelor Terestre,general-locotenent dr. Teodor Frunzeti.

În cadrul convorbirilor purtate laStatul Major al Forþelor Terestre aufost abordate aspecte privindcooperarea militarã româno-americanãîn teatrele de operaþii, cu accent pe celdin Afganistan, precum ºi prioritãþileForþelor Terestre Române pentru anul2007.

Programul oficialului militaramerican a inclus întrevederi, laMinisterul Apãrãrii, cu secretarul destat Corneliu Dobriþoiu ºi cu locþiitorulºefului Statului Major General,general-locotenent dr. Sorin Ioan.

Ministerul Apãrãrii, prin DirecþiaInformare ºi Relaþii Publice,lanseazã pe pagina proprie deInternet - www.mapn.ro/tabara,concursul naþional de selecþie aelevilor de liceu din clasele IX-XIpentru participarea la cea de-a patraediþie a „Taberei de varã pentrucercetaºi”, care se va desfãºura înprima jumãtate a lunii august 2007la Academia Forþelor Terestre„Nicolae Bãlcescu” din Sibiu.

Concursul de selecþie sedesfãºoarã on-line în perioada01.03.–01.06.2007 ºi îºi propune sãtesteze cunoºtinþele elevilor despreArmata României, NATO ºi UE.

Elevii care doresc sã participe laactivitate trebuie sã completeze unformular de înregistrare ºi sãrãspundã la cele 35 de întrebãri aleconcursului.

Comandant

Tabãrã

Foto: Plt.maj. Cristian Surugiu

Foto: Trustul de presã al M.Ap.

Foto: cãpinan Marius M

ihai

Sunt impresionat de

forþa angajamentului pe

care þara dumneavoastrã

ºi l-a asumat. În plus,

adãugaþi prezenþa

dumneavoastrã ºi în

celãlalt teatru de

operaþii, Afganistan,

unde România

impresioneazã prin

devotamentul militarilor

ºi al familiilor lor. Cred

cu tãrie cã soldaþii

români fac aici un lucru

deosebit iar punctul

forte al românilor este

dinamismul, încrederea în forþele proprii. Acest

lucru îi face speciali. Sunt bucuros cã am avut

ocazia sã-i vizitez pe soldaþii români ºi sã-i vãd

cum fac lucruri extraordinare aici. Mesajul meu

pentru poporul român cât ºi pentru militarii

români este unul de mulþumire, de recunoºtinþã

pentru angajamentul ºi pentru ajutorul pe care

poporul dumneavoastrã,prin militarii sãi, îl

transmite poporului irakian.

MMEESSAAJJEE CCUU OOCCAAZZIIAAZZIILLEEII FFOORR}}EELLOORR TTEERREESSTTRREEGeneral-maior PETER DEVLINªef de Stat Major (Canada),Multinational Corps – Irak

General-maior JONATHAN D. SHAWComandantul (Marea Britanie)Diviziei Multinaþionale de Sud-Est

Contribuþia românilor la bunul mers al lucrurilor

în provincia DHI QAR este vitalã. Misiunea lor de

bazã este aceea de a asigura principalul drum de

aprovizionare a forþelor dislocate în nordul þãrii,

dar ºi de menþinere a securitãþii acestei provincii.

Cel mai important lucru este însã faptul cã trupele

româneºti acþioneazã în cea mai de succes

provincie din întregul Irak. Aceasta se numãrã

printre primele în care irakienii au preluat

controlul securitãþii ºi administraþiei locale.

Este una dintre puþinele poveºti de succes din

Irak, iar românii sunt o parte a ei. Sunt mândru

sã-i am în subordine pe militarii români. Vreau

sã cred cã abilitãþile lor de soldaþi nu vor fi puse

niciodatã la încercare ºi este foarte confortabil

sã ºtii cã dacã lucrurile merg prost, te poþi bizui

pe calitãþile lor de militari.

Forþele terestre

ªtiri

Forþele terestre

ªtiri

10Revista Forþelor Terestrewww.rft.forter.ro11 Nr. 2 2007

Marþi, 27 februarie, în Sala de Marmurã a Palatului Cercului Militar Naþional,a avut loc festivitatea de absolvire a celei de-a XVII-a promoþii a ColegiuluiNaþional de Apãrare ºi de deschidere a noii serii de cursanþi ai acestei instituþii.

În prezenþa unor personalitãþi militare ºi civile, ministrul apãrãrii, SorinFrunzãverde, le-a înmânat diplomele absolvenþilor ºi, apreciind activitateadesfãºuratã de lectorii ºi cursanþii Colegiului Naþional de Apãrare, a subliniat cãRomânia, ca þarã membrã a Uniunii Europene ºi a Alianþei Nord-Atlantice, arenevoie de continuarea activitãþii acestora, pentru a putea face faþã unor noiprovocãri.

Totodatã, ministrul Sorin Frunzãverde le-a urat bun venit cursanþilor noii serii aColegiului Naþional de Apãrare. Absolvenþii seriei a XVII-a fac parte din structuriale sistemului naþional de securitate, ale Parlamentului, autoritãþilor centrale ºilocale, societãþii civile, mediilor de afaceri ºi mass-media.

Absolvenþi

Locþiitorul comandantului CorpuluiMultinaþional Irak, generalul-maior cana-dian Peter Devlin, ºi locþiitorul ºefului deStat Major al Forþei Multinaþionale pentruOperaþiile Coaliþiei, generalul de brigadãDan Ghica-Radu, au vizitat Batalionul 495Infanterie, dislocat în Camp Dracula, joi, 1 martie. În prima parte a vizitei, cei doioficiali au participat la un briefing susþinutde comandantul batalionului, locotenent-colonelul George Constantin, care a pre-

zentat organizarea, dotarea ºi misiunilemilitarilor din subordine.

Vizita a continuat cu prezentarea teh-nicii deservite de cãtre militarii bucureº-teni, armamentul individual ºi transpor-toarele amfibii blindate. La final, generalulDevlin a þinut sã-i felicite pe militariiromâni pentru modul în care ºi-au format ºi îºi dezvoltã un model, demn de urmat, al relaþiilor cu populaþia ºi autoritãþilelocale din provincia Dhi Qar.

Camp Dracula

Ministrul apãrãrii, Sorin Frunzãverde, ºeful StatuluiMajor General, amiral Gheorghe Marin ºi consilierulprezidenþial pentru apãrare ºi securitate naþionalã, general-locotenent (rezervã) Sergiu Medar, au participat vineri, 26 ianuarie 2007, la ceremonialul prilejuit de plecareamilitarilor Batalionului 495 Infanterie „Cãpitan ªtefanªoverth” în misiunea “IRAQI FREEDOM” din Irak.

Ministrul apãrãrii le-a urat succes celor 395 de militaricare urmeazã sã plece în misiune, exprimându-ºiconvingerea cã în Irak vor proba profesionalismul armateiromâne ºi, în aceeaºi mãsurã, vor dovedi respect ºi omenieîn relaþiile cu populaþia localã.

Batalionul 495 Infanterie „Cãpitan ªtefan ªoverth” vaînlocui Batalionul 811 Infanterie din Dej „DragoniiTransilvani”, care participã la misiune în teatrul de operaþiiirakian din luna august 2006. Militarii români acþioneazã încadrul Diviziei Multinaþionale de Sud-Est, sub comandãbritanicã, fiind dislocaþi la Tallil.

În perioada 15-16 februarie ministrul apãrãrii, Sorin Frunzãverde, ºi ºefulStatului Major General, amiral dr. Gheorghe Marin, au efectuat o vizitã deinformare în judeþele Sibiu ºi Alba. Joi, 15 februarie, au fost vizitate instituþiimilitare de învãþãmânt din Sibiu, activitatea fiind relatatã pe larg în paginile 74-75. Vizita de vineri, 16 februarie, din judeþul Alba, a cuprins întâlniri cumilitarii Batalionului 136 Treceri ºi cu personalul didactic ºi cursanþii ColegiuluiMilitar Liceal „Mihai Viteazul” din Alba-Iulia.

În numele conducerii Ministerului Apãrãrii, ministrul Sorin Frunzãverde a datasigurãri cã cele douã instituþii prezentate vor continua sã existe ºi a promis cã vaanaliza cererile de susþinere financiarã a unor proiecte concrete.

De exemplu, conducereaColegiului Militar a cerutsprijin pentru îmbunãtãþireacondiþiilor de cazare aelevilor, a transportuluipentru aceºtia, precum ºipentru reabilitarea clãdirilor.

La liceul din Alba-Iuliase pregãtesc în anul în curs338 de elevi, urmând ca înanul ºcolar 2007-2008 cifracelor ºcolarizaþi sã fie de100 de elevi.

Plecare

Vizitã UNAMIMiercuri, 7 martie, a avut loc la

sediul Batalionului 21 Vânãtori deMunte Predeal, ceremonialul de ple-care în misiune, în teatrul de operaþiidin Irak, a companiei UNAMI.

La festivitate au participat ºefulStatului Major al Forþelor Terestre,gl.lt. dr. Teodor Frunzeti, comandan-tul Comandamentului 2 OperaþionalÎntrunit, gl.lt. dr. Florian Pinþã, repre-zentanþi ai autoritãþilor locale ºi aiBisericii, precum ºi membrii familiilormilitarilor. Vânãtorii de munte vorîndeplini timp de ºase luni misiuni depazã ale sediului ONU, punctecontrol trafic, precum ºi misiuni deînsoþire a unor convoaie ONU.

Militarii din Batalionul 21 Vânã-tori de Munte Predeal au o bogatãexperienþã internaþionalã, participândla foarte multe exerciþii multinaþiona-le, dar ºi la misiuni de stabilitate ºiasigurare a securitãþii în teatrele deoperaþii.

Foto: Cãtãlin Ovreiu


Foto: Trustul de presã al M.Ap

În perioada 13-14 martie,generalul american David D.McKiernan, comandantul Trupelor deUscat Americane din Europa, alArmatei a VII-a americane ºi alComponentei Terestre NATO dinHeidelberg, a efectuat o vizitã înRomânia, la invitaþia ºefului StatuluiMajor al Forþelor Terestre, generallocotenent dr. Teodor Frunzeti.

În cadrul convorbirilor purtate, lasediul Statului Major al ForþelorTerestre, cei doi oficiali au abordatsubiecte referitoare la prioritãþileForþelor Terestre române pentru anul2007 ºi participarea la instruireaîn comun a militarilor români ºiamericani care participã lamisiuni în teatrele de operaþii. „Amândouã armatele,ºi cea românã ºi cea americanã,se transformã în acelaºi timp.Cooperarea noastrã esteexcelentã”, a subliniat în cadrul discuþiilor generalulMcKiernan.

Generalul McKiernan ºi generalulFrunzeti au abordat ºi unele aspecteprivind extinderea ºi consolidarearelaþiilor de cooperare dintre ForþeleTerestre române ºi Forþele Terestreamericane din Europa (USAEUR, încadrul misiunilor internaþionale înteatrele de operaþii din Irak,Afganistan ºi Balcani.

În cadrul vizitei în România,generalul american a fost primit deministrul apãrãrii, Sorin Frunzãverde,de ºeful Statului Major General,amiral dr. Gheorghe Marin ºi desecretarul de stat Cornel Dobriþoiu.

Forþa Aerianã

de Protecþie

din Baza

Aerianã

Kandahar

(KAF) este o

comandã

multinaþionalã,

cuprinzând

aproximativ

650 de oameni

din ºase

naþiuni.

Aºa ceva este o comandã unicã ºi probabil

reprezintã una dintre cele mai capabile forþe

de protecþie din bazele existente în lume.

Contribuþia pe care au adus-o „Scorpionii

Roºii“ este remarcabilã.

Proveniþi din Batalionul 26 Infanterie,

„Scorpionii Roºii“, comandaþi de cãpitanul

Marius Bumbac, ºi-au adus o semnificativã

contribuþie la efortul Coaliþiei de a menþine

Baza Aerianã Kandahar (KAF) în siguranþã

faþã de atacurile forþelor ostile cu foc direct

sau indirect.

Profesionalismul ofiþerilor ºi a oamenilor

din subordine este de cel mai înalt grad atât

în misiunile din posturile de pazã-observare,

cât ºi în cele legate de încadrarea

subunitãþilor de menþinere sau asigurare a

Forþelor de Reacþie Specialã (SRF).

Personalul din Baza Kandahar este

conºtient cã este în siguranþã, avându-i pe

români angrenaþi în asemenea misiuni.

În calitate de comandant al Forþei de

Protecþie este o onoare sã comand aceastã

forþã multinaþionalã din KAF ºi consider cã

nu am vorbit îndeajuns de mult despre

„Scorpionii Roºii“ ºi contribuþia lor la

Misiunea ISAF.

MMEESSAAJJEE CCUU OOCCAAZZIIAAZZIILLEEII FFOORR}}EELLOORR TTEERREESSTTRREE

Comandor Andrew KnowlesNr.3 Forþa Aerianã din cadrul ProtecþieiForþei Comandamentului AerianKandahar

Forþele terestre

ªtiri


Forþele terestre

Aniversare

La1 martie 1917, prin Înaltul Decret nr.245al regelui Ferdinand I, s-a înfiinþatRegimentul de Tracþiune Automobilã,

moment ce a marcat începutul procesului de reorganizarea formaþiunilor de automobile din armata românã ºi deapariþie a armei AUTO. Importanþa folosiriiautomobilului în scopuri militare a crescut treptat întimpul primului rãzboi mondial, când a fost întrebuinþatmai întâi ca mijloc de transport pentru muniþii-materialeºi apoi pentru deplasarea trupelor ºi tracþiunea gurilor defoc ale artileriei, iar spre sfârºitul conflagraþiei, ca mijlocde luptã prin blindarea ºi dotarea lui cu mitraliere ºitunuri.

În perioada interbelicã, gradul de motorizare ºimecanizare a armatei a cunoscut o evoluþie ascendentã,prin înfiinþarea succesivã a unor subunitãþi de transport,precum crearea, în anul 1938, a primelor unitãþimotorizate (Brigãzile 1 ºi 2 Moto), în paralel extinzându-se utilizarea automobilelor la toate armele.

Prin transformarea Diviziei 1 Rapide, la 1 ianuarie1941 se constituie în garnizoana Târgoviºte, DiviziaMotomecanizatã, iar în anii 1941-1942 se înfiinþeazã treibatalioane de tracþiune auto la Câmpina, Buzãu, Curtea deArgeº ºi patru batalioane de instrucþie ºi reparaþii auto laCraiova, Buzãu, Roman ºi Bucureºti.

În prima parte a celui de-al doilearãzboi mondial, datoritã conjuncturiimilitare, armata românã a fost dotatãcu tehnicã auto de provenienþãgermanã: 2.270 autocamioane,235 autocisterne, 120 tractoare ºi120 remorci.

Automobiliºtii militari s-au afirmat în timpulcelui de-al doilea rãzboimondial prin aportuldeosebit ladesfãºurareaoperaþiilor deluptã pe

ambele fronturi. Faptele memorabile de luptã aleslujitorilor acestei arme ºi sacrificiul celor cãzuþi pentrupatrie au adãugat noi file de pilde ºi vitejie ostãºeascãpentru generaþiile viitoare.

Dupã al doilea rãzboi mondial, într-o perioadã relativscurtã, autovehiculele de luptã ºi transport au determinatschimbãri importante în structura unitãþilor de toatearmele, sporind considerabil posibilitãþile de manevrã,puterea de foc, precum ºi gradul de protecþie.

În prezent, arma AUTO, prin diversitatea tipurilor ºimisiunilor tehnicii din înzestrare (de la transportulpersonalului, materialelor ºi muniþiilor, la folosireaacesteia ca platforme pentru puncte de comandã, centrede calcul, de transmisiuni, sisteme de cercetare ºi lovire)asigurã îndeplinirea misiunilor de cãtre toate structurilemilitare, intervenþia militarã în situaþii de urgenþã civile ºiîn sprijinul autoritãþilor publice.

În contextul general de transporturi, sarcinamijloacelor auto creºte, deoarece ele dispun de o maimare capacitate de manevrã, elasticitate ºi vitalitate, încomparaþie cu transportul feroviar. Desfãºurândactivitatea, în paralel cu alte mijloace de transport,completându-le ºi înlocuindu-le la nevoie, mijloacele detransport auto sunt capabile sã dea stabilitatea necesarãîntregului sistem detransporturi.

Maior Marian RÃDULESCU

Nouãzeci de ani de automobilism militar

Consolidare

„Datoritã vouã, viaþa în Qalat reintrã în normal”- a apreciat comandantulComandamentului Regional de Sud din cadrul Forþei Internaþionale de Asistenþã ºiSecuritate (ISAF), general-maior Ton Van Loon, cu prilejul vizitei pe care a fãcut-oîn tabãra „ªoimilor Carpaþilor” din Afganistan. Comandantul Batalionului 812Infanterie „ªoimii Carpaþilor”, maior Ovidiu Uifãleanu, a prezentat eforturile

depuse pentru securizarearegiunii Zabul ºi îndeosebipentru a asigura un trafic însiguranþã pe autostrada A1,care leagã estul de vestulAfganistanului, subliniindcooperarea foarte bunã cumilitarii americani ºi custructurile de securitate afgane.

AprecieriFoto: Plt.m

aj. Cristian Surugiu

Foto: Plt.maj. M

arius Mihai


FFoorrþþeellee tteerreessttrree îînn aaccþþiiuunnee

SUMAR SUMAR

Asalt în careul de foc 16Aspecte de la tragerile de luptã executate de Batalionul495 Infanterie înainte de plecarea în misiune.

O incursiune la Stâna de Vale 19Compania de infanterie din Batalionul 191 Infanterie,comandatã de cãpitanul Marcel Ivuþ, a fost în tabãrã deinstrucþie la munte, la Stâna de Vale.

Anotimpul vânãtorilorde munte 22

Anotimpul alb este al vânãtorilor de munte. Lucru vala-bil ºi pentru militarii Batalionului 26 Vânãtori de Munteal nostru care, o datã cu primii ºi mult-aºteptaþii fulgide zãpadã au plecat în tabãra de iarnã din PasulVârtop.

O orã de instrucþie22O zi mohorâtã, cu ceaþã, de nu poþi vedea la 10 metri.O vreme numai bunã pentru executarea unor acþiunide luptã în cadrul unui FTX cu grupa de infanterie înofensivã.

„Dragonii Transilvani“s-au întors acasã 26

Dupã ºase luni de misiune în Irak, „DragoniiTransilvani” s-au întors acasã. A doua misiune în Iraka Batalionului 811 Infanterie s-a încheiat, încã o datã,cu succes.

Forþele terestre

Forþele terestre în acþiune

17 Nr. 2 2007

Forþele terestre


preþioase de echipament pe care lepoartã, bereta viºinie, eºarfa mozaicºi ecusonul „AIRBORNE”, aducemult, ca imagine, cu luptãtorul decomando din filmele britanice derãzboi.

Vesta antiglonþ, casca din kevlar,hamul cu pistol de calibru 9 mm,binoclul, portharta ºi staþia radio,puse pe ºold, de o sãptãmânã, faccorp comun cu luptãtorul.

„Frumuseþea acþiunii ºi farmeculconducerii subunitãþilor nu trebuieumbrite de tentele ºi rãcealaºabloanelor. Hârtia hãrþii suportãmulte. Schema trasatã prinde viaþã cuadevãrat când spiritul luptãtoruluidominã acþiunea ca urmare adisciplinei instrucþiei desfãºurate”,spune cãpitanul Botãnoiu. Relatareaofiþerului specialist arecorespondenþã în documenteleîntocmite ºi graficele acþiuniiconcepute armonios, concretizate în teren prin armonia posibilitãþilorde exprimare tacticã ºi aprofundareaelementelor de principiu, pânã lavirgulã. Careul precizat pentruultimul moment tactic a fost depãºitdin miºcare. Lansarea cartuºului de semnalizare cu stea roºie avea sã anunþe finalul acþiunilordesfãºurate pe timpul marºului.Subunitãþile s-au regrupat,armamentul s-a verificat. Acþiunilenu au depãºit timpul planificat ºi,dupã o jumãtate de orã, peste câmpiaîngheþatã avea sã se aºtearnã o liniºtetemporarã.

Drumul, ca un ºarpe negru, o minune în Câmpia Romanaþilor, se pierde pe alocuri dupã cocoaºeleuºoare ale unor coline. O datã cu el,se ascund privirilor iscoditoare ºi

maºinile de luptã, pentru a apãrearapid ºi ameninþãtor desfãºuratepentru luptã.

Turelele blindatelor pe roþi, cu mitraliere puternice, descurajeazãorice tentativã ostilã. În reticulullunetelor, servanþii stãpânescmiºcarea, terenul ºi vãzduhul.

Prima subunitate care intrã în focul exerciþiului este condusã de cãtre lt. Silviu Mardari. TAB-urilesale se apropie de poligon. Urcãrapid coama unei înãlþimi ºi seopresc simultan înapoia unei liniisubþiri de salcâmi, undeva în dreaptafoiºorului. Turelele cu mitraliere decalibru 14,5 mm ºi 7,62 mm încep sã descrie imaginare arcuri de foc.Obloanele se deschid cu zgomot

metalic, infanteriºtii debarcã ºirealizeazã rapid dispozitivul de luptã.Automatismele, dobândite în cadrulantrenamentelor premergãtoare, suntmanifestãri responsabile aleiniþiativei pe întregul parcurs aletapei de pregãtire ºi, în mod real,conduc la îndeplinirea misiunii, laobþinerea succesului sau pot salvaviaþa camarazilor.

Înarmat cu un binoclu, surprindîn obiectiv imaginea instrucþiei.

Pe cer, siajul de fum al unuicartuº de semnalizare ºi pocnetulscurt care descãtuºeazã stele deculoare verde marcheazã începutulunei zile de foc.

Plutonul condus de lt. Mardariînainteazã rapid cãtre sectorul

Subunitatea condusã de cpt. Marius Paviliu a de-monstrat cã spiritul practic ºi disciplina orga-nizãrii muncii se aflã la cote înalte. Punctele de

lucru au fost repede ridicate ºi utilate potrivit misiunilorºi destinaþiei.

În apropierea foiºorului, de sub plasa de mascare, careacoperã o autostaþie, lt.col. George Constantin priveºteatent prin binoclu cursul acþiunii desfãºurate de subuni-tatea aflatã în capul coloanei batalionului.

Scenariul pregãtit a început sã prindã contur.Momentele tactice se succed cu repeziciune prinreceptoarele staþiilor radio ºi însufleþescperimetrul îngheþat al poligonului.

Viteza cu care transmit ºirecepþioneazã pachetele de mesajeconferã dinamicã acþiunilor pe carele descifrez ca sume integrate deacumulãri profesionale calitative.

La punctul medical, echipele desanitari se

pregãtesc pentru situaþiile ipotetice. Spiritul de echipã almedicilor dominã spaþiile reci. Fiecare sanitar îºi cunoaºtelocul ºi rolul în echipã deoarece reacþia imediatã înseam-nã o reuºitã, o intervenþie salvatoare.

Pe o laturã a poligonului sunt pregãtite cu mare atenþiebenzile mitralierelor ºi „zincurile“ cu muniþiile pentrutragere.

Chipurile luptãtorilor, inflexibile, trãdeazã concen-trarea pentru reuºita misiunii.

Cãpitanul Sandu Botãnoiu, ofiþer în statul-major alunitãþii ºi unul dintre creatorii scenariilor, urmãreºteatent realizarea dispozitivului de luptã al subunitãþii ºi

asaltul, ultimele momente tactice planificateînainte de intrarea subunitãþilor însectoarele de tragere. La rubrica mod de

acþiune, ofiþerul face unele obser-vaþii ºi un semn pentru bilanþ.

Calm ºi stãpân pe situaþie,ofiþerul, un temerar dupã

elementele

Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCUapãrut în publicaþia „Curierul armatei“ nr.1 (212) din 15 februarie 2007

Asalt în careul de focSubunitatea condusã de cpt. Marius Paviliu

a demonstrat cã spiritul practic ºi disciplinaorganizãrii muncii se aflã la cote înalte.Punctele de lucru au fost repede ridicate ºi utilate potrivit misiunilor ºi destinaþiei.

www.rft.forter.ro Revista Forþelor Terestre 16

Foto: lt.col. Emanuel Bãrbulescu

Foto: lt.col. Emanuel Bãrbulescu

Forþele terestre


www.rft.forter.ro19 Nr. 2 2007

Comandantul batalionului, locotenent-colonelulAlexandru Simu, l-a desemnat pe maiorulLaurenþiu Ungureanu, locþiitorul

comandantului, sã conducã activitãþile din tabãrã, ajutatfiind de un staff cuprinzãtor: locotenentul Florin Aioanei,medic, locotenentul Valentin Prepeliþã, ofiþer cu educaþiafizicã militarã ºi plutonierul-major Adrian Cincã,subofiþer de stat-major.

Vremea i-a cam dezamãgit pe militarii arãdeni înprimele douã zile. O ploaie rece ºi deasã i-a fãcut sã seuite cu jind la schiurile nou-nouþe din magazie, în timp ceparcurgeau primele teme din programul de pregãtire, celeteoretice: topografie militarã, instrucþie sanitarã, protecþiamediului ºi a muncii, precum ºi normele de prevenire ºistingere a incendiilor. Din dupã-amiaza celei de-a douazile însã, ninsoarea a început sã cadã din abundenþã, spre

bucuria iubitorilor de schi, destul de mulþi printreinfanteriºtii din Arad, dupã cum aveam sã constatãm.

Omãtului i-a luat ceva timp sã se aºtearnã pe traseelepregãtite de „profesorul” de schi, locotenentul Prepeliþã;aºadar, cãpitanul Ivuþ a decis sã înceapã pregãtirea despecialitate cu o incitantã ºi extrem de actualã temãtacticã,mai ales în condiþiile în care militarii de la Aradsuntnominalizaþi sã participe la misiunea RO-FND înKosovo. Pe scurt, comandantul companiei a ordonatsublocotenentului Dãnuþ Budiºanu, comandantulplutonului antitanc mixt, sã execute paza ºi apãrareacabanei de instrucþie, având ca elemente de intervenþieplutoanele 1 ºi 2 Infanterie, comandate de locotenenþiiEduard Enãºoaie ºi Silviu Frâncu, iar sublocotenetuluiMarcel Enoiu sã execute, cu Plutonul 3 Infanterie ºi cugrupa cercetare, o incursiune cu scopul de a distrugepunctul de comandã situat în incinta cabanei, precum ºi

Maior Adrian BOCHIªApãrut în publicaþia „Orizont militar“ nr. 10 (1787) din 14 februarie 2007

O incursiune la Stâna de Vale

Sãtui probabil de monotonia liniilor drepte dinneteda câmpie vesticã, infanteriºtii de la Aradau luat drumul muntelui, la sfârºit de ianuarie.În perioada 22 ianuarie-2 februarie, o companiede infanterie din Batalionul 191 Infanterie,comandatã de cãpitanul Marcel Ivuþ, a fost întabãrã de instrucþie la munte, la Stâna de Vale.

planificat. La adãpostul uneiacoperiri din teren, tânãrul ofiþer faceultimele precizãri pentru comandanþiide grupe.

Desfãºuraþi în lanþ de trãgãtori, cu vestele antiglonþ strânse pestepiept, infanteriºtii, urmaþiîndeaproape de arbitrii exigenþi,micºoreazã în pas vioi distanþeledintre aliniamente. Comandacomandantului de subunitate esteurmatã de seriile cu foc deschis rapidºi precis pe fiecare obiectiv.

Unghiurile de dispunere aobiectivelor, distanþele ºi adâncimeadispunerii aliniamentelor de þinteimpun o anumitã dibãcie de caretrãgãtorii echipei antipersonal

condusã de cãtre sg. ªtefan Bucã nu sunt strãini.

Trãgãtorii la puºtile automateidentificã ºi doboarã þintele cu seriiscurte de foc ochit, cu iuþealapistolarilor din „far west”. Echipeleantiblindate nu stau degeaba ºi, cu lovituri bine plasate, taie elanulunui contraatac, marcat prin masiveþinte transportor. Surprind pepeliculã, ca martor, zborul uneigrenade foarte bine þintitã.

Seriile scurte, ochite, trase depuºcaºii mitraliori ºi lunetiºtii cuþintele „în fir”, lovite punct cu punct,consfinþesc expresia formulatã decomandantul batalionului potrivitcãreia, pentru tinerii ofiþeri ai

subunitãþilor, conducerea foculuitinde sã însemne mãiestrie.

Rezultate confirmateÎn sectorul de poligon specific,

pe direcþiile lor, servanþii de pe TAB-uri au iniþiativa. Punctele deochire pentru problemele stabilite, ca probã de foc, alterneazã o datã cujocul direcþiilor ºi unghiurilor deapariþie a þintelor. Cu o „deschidere”de mitralierã cal. 7,62 mm, caporalul Nicolae Giurcã realizeazãºi prima impresie. Foarte bine. ªi aceasta conteazã. Cu o seriescurtã, „o mângâiere pe butonuldeclanºatorului”- cum spune demulte ori cap. Giurcã, scade dinevidenþele poligonului þintamitralierã repartizatã. Calm, observãcâmpul în sectorul de tragere,descoperã ºi spulberã cu focul uneiserii de cal. 14,5 mm un obiectiv din adâncimea poligonului.

Exerciþiile cu trageri de luptã cuplutoanele ºi-au urmat cursul firesc,într-un cadru organizatoric bineechilibrat, fãrã incidente. Misiunea zilei a fost îndeplinitã cusucces, argumentatã fiind prin aspec-tele practice potrivit cãrora, coman-danþii subunitãþilor ºtiu cã artaconducerii la nivelul micilorsubunitãþi se sprijinã pe cunoaºtere,curaj ºi experienþã. Comandanþii de plutoane au acþionat în cadrulsubunitãþilor ºi au condus tehnic ºi tactic misiunile de foc. Rezultateleau fost confirmate de o pregãtire pemãsurã, iar maturitatea luptãtorilor ºi a pregãtirii ºi-a spus din nou cuvântul.

Foto: Lt.col. Emanuel Bãrbulescu

Forþele terestre


Forþele terestre


Secretul succesului? Ridicarea

gradualã a nivelului de alertã ºi

mirosul extrem de fin al cãþelei Cora,

aflatã, de altfel, în exerciþiul

funcþiunii la ora la care ghinioniºtii

cercetaºi încercau sã adoarmã

vigilenþa santinelelor de la antitanc.

Una peste alta, o extrem de utilã

partiturã, obligatoriu de învãþat

pe de rost de cãtre aceºti bravi

infanteriºti ce peste câteva luni vor

executa la modul real acest tip de

misiuni în teatrul de operaþii din

Balcani.

Aceasta a fost doar una dintre

secvenþele filmului instrucþiei la

munte al infanteriºtilor arãdeni.

Programul lor a fost unul extrem de

dens, ºi a cuprins, pe lângã

obiºnuitele douã ore pe zi de

pregãtire fizicã – executate exclusiv

pe schiuri-, o serie de teme de

instrucþie tacticã specificã luptei în

teren muntos împãdurit, ºi anume

ambuscada, incursiunea, cercetarea

unui itinerar ºi a unui raion, manevra

forþelor, deplasarea dupã azimut,

supravieþuirea ºi multe altele.

ªi pentru cã deviza „nici

muncã fãrã pâine, nici pâine fãrã

muncã” încã nu a ruginit de tot,

în ciuda vremurilor pe care le

trãim, sau poate tocmai datoritã

lor, cineva a avut grijã ºi de

caloriile din farfuriile

pifanilor.

Plutonierul-major Sorin Chiriac

a fost cel responsabil cu potolirea

poftei de mâncare a colegilor

sãi, misiune de care s-a achitat

cu vârf ºi îndesat!

scoaterea din funcþiune a centraleitermice. O misiune aproapeimposibilã pentru aceºtia din urmã,care nu au putut beneficia nici deavantajul întunericului, termenullimitã de îndeplinire al misiunii fiindînaintea mesei de searã, nici desuprasolicitarea fizicã a patrulei deinterior, comandatã de plutonierulAdrian Faur. Spre cinstea lor însã,cercetaºii comandaþi de segentul-major Alin Vlad au reuºit sã pãtrundã în obiectiv, ºi cu un dram de noroc ºi-ar fi dus pânã la capãtmisiunea primitã, în ciudageneroasei asistenþe teoretice oferite de comandantul companiei ºi locþiitorul acestuia, locotenentulConstantin Pandrea, apãrãtorilor.

ublocotenetul Marcel Enoiu executã, cu Plutonul 3 Infanteriei cu grupa cercetare, o incursiune pentru distrugerea unuiunct de comandã inamic

Forþele terestre


Forþele terestre


neglijate. Instrucþia tacticã,topografia militarã sau instrucþiagenisticã au solicitat din plin atâtresursele fizice, cât ºi celeintelectuale ale tinerilor luptãtori.

Tragerile de luptã, executate înpoligonul Abruºtiur, au verificatdeprinderile militarilor îndescoperirea ºi neutralizarea þintelordin teren, folosind armamentul dindotare. Dacã privind dotarea tehnico-materialã a trupelor de munte ar maifi multe de spus, ºi ar fi loc ºi de maibine, în ceea ce priveºte moralul –acesta este la cote maxime. Avântultinereþii, mixat cu experienþa celormai în vârstã, este combinaþiaperfectã în obþinerea unor rezultatefoarte bune pe timpul instruirii.

Mai multde atât, suntconvins cã ro-taþia tuturorunitãþilor luptã-toare în teatre-le de operaþii,indiferent destatutul aces-tora, ar creamotivarea ºiresponsabili-tatea absolutnecesarepentruinstruirea ºiperfecþionarealuptãtoruluimodern.

Dacã fiecare cititor are un anotimp preferat, potsã spun fãrã sã greºesc cã iarna – anotimpulalb – este al vânãtorilor de munte. Lucru

valabil ºi pentru militarii batalionului nostru care, o datãcu primii ºi mult-aºteptaþii fulgi de zãpadã, ºi-au luat lapropriu schiurile în picioare ºi au purces în tabãra deiarnã din Pasul Vârtop, din apropierea localitãþii Arieºeni.Aici, într-un peisaj de Elveþie autohtonã, acoperit cu unstrat gros de zãpadã, în prag de iarnã întârziatã sau, dacãvreþi, de primãvarã grãbitã, cei mai noi militari voluntari

ai batalionului au început sã deprindã micile ºi marilesecrete ale schiului aplicativ-militar.

Aveþi declaraþia sus-semnatului cã meseria se furã dinmers, mai precis din mersul schiurilor. Grupele de militariau împânzit dealurile ºi pãdurile din zonã, spresurprinderea plãcutã a localnicilor, care aproape cãuitaserã de existenþa luptãtorilor cu berete verzi.

Dacã, din dorinþa de a profita de nesperata zãpadã,schiul a reprezentat o componentã dominantã aprogramului de instruire, nici alte capitole nu au fost

Cãpitan Florentin LAZÃR

Anotimpul vânãtorilor de munte

Foto: cpt. Florentin LAZÃR

Foto: cpt. Florentin LAZÃRFoto: cpt. Florentin LAZÃR

La vânãtorii de munte, meseria se furã din mers...sau din cãþãrare.

Forþele terestre


Nr. 2 2007

Forþele terestre


noi în dificultate deoarece nuputem observa din vremedispunerea inamicului. Primulmilitar din formaþie face un semnºi toþi „îngheaþã”. Aproape amdevenit una cu pãmântul. Imediatapar întrebãrile: „Ce a vãzut?”,„Unde o fi?”, „De unde o sãtragã?”. Aflãm cã e vorba de unbaraj de sârmã ghimpatã, ceea ceînseamnã cã suntem foarteaproape de poziþiile„inamicului”. Se aude primarafalã, am fost descoperiþi. Oechipã executã imediat foc ochitasupra locului de unde s-a tras. Adoua echipã se deplaseazã ºicreeazã culoarul prin barajul desârmã ghimpatã la adãpostul ceþiiºi a focului executat de camaraziinoºtri.

Comandantul de grupã urmãreºte ºi coordoneazã cuatenþie miºcãrile fiecãruia. Nu-iscapã nimic, ba „mergi târâº”, ba„ocheºte mai la stânga”, ba„aleargã în zig-zag ºi cu vitezã”.Ai impresia cã suntem într-adevãrpe un câmp de luptã.

Inamicul s-a retras, ajungem latranºee, echipa de verificare ºicurãþare intrã în acþiune. Dupã câteva minute se aude semnalulpentru ieºirea din situaþie. Abia acum observãm cã s-a risipitceaþa. Comandantul de grupã nefelicitã ºi ne anunþã zâmbitor cã mai avem timp pentru „un atac”.

25

Este o zi mohorâtã, din pricina ceþii nu poþivedea la 10 metri. O vreme numai bunã,cum ar spune mulþi, pentru executarea unor

acþiuni de luptã ce necesitã deplasarea în ascuns. Lafix, în programul de instruire avem planificat FTX cugrupa de infanterie în ofensivã.

Comandantul de pluton cheamã la ordincomandanþii de grupe ºi le transmite ordinul deoperaþii. Începe pregãtirea pentru luptã. Militarii suntînºtiinþaþi despre acþiunea ce urmeazã a se executa ºidespre standardele care trebuie îndeplinite la sfârºitulexerciþiului. Fiecare se mascheazã cât mai bine cuputinþã, folosind atât mijloacele de mascare dindotare (plase, costume de mascare), cât ºi mijloace

improvizate. Comandantul de grupã prezintã situaþiatacticã în care se acþioneazã ºi, în acelaºi timp,instaleazã mãsurile de apãrare apropiatã ºi siguranþãnemijlocitã.

Aînceput „lupta” cu un „OPFOR” aflat în apãrarepe poziþii. Ne deplasãm încet, în dispozitiv de luptã,spre poziþiile inamicului, cu vigilenþã maximã ºi laadãpostul ceþii. Nimeni nu scoate nici un sunet, þinemlegãtura doar din priviri ºi prin semne. Nu ºtim câtde departe sau de aproape poate fi inamicul, esteposibil ca dintr-un moment într-altul sã se deschidãfoc asupra noastrã. Nu se vede nimic în jur, pâcla nefaciliteazã apropierea de inamic, dar ne pune ºi pe

Sergent Iulian BACIU Apãrut în publicaþia „În slujba patriei“ nr.2 din 28 februarie 2007

O orã de instrucþie


Foto: lt. Marcel COSTESCU



• ... o echipã executã imediat foc ochit asupra locului deunde s-a tras...• ...comandantul de grupã ne felicitã ºi ne anunþã

zâmbitor cã mai avem timp pentru „un atac”

Italiene „GARIBALDI”, au pornit ladrum pentru definitivarea procesuluide stabilizare a provinciei Dhi Qar.

Au fost puþine situaþiile cândpatrulele româneºti au fost agresate,pentru cã atacate nu au fostniciodatã. Aexistat o relaþie foartebunã cu liderii locali ºi s-au dezvoltatproiecte de cooperare civil-militare(CIMIC), parte dintre ele fiindfinalizate, iar o altã parte urmând sãfie finalizate într-un timp relativscurt. O relaþie specialã, de colaborare, care s-a transformatulterior într-una de prietenie, a fostcea dezvoltatã cu comandantulBrigãzii 3 irakiene, generalul HerbiaAl Saad. De altfel, ºi relaþiamilitarilor români cu populaþiairakianã este una specialã, ºi asta înprimul rând pentru cã au dat dovadãde omenie.

B. 811 I. a dezvoltat ºi finalizatcinci proiecte CIMIC, ce au vizatintroducerea canalizãrii, alimentareacu apã ºi energie electricã a câtorvalocalitãþi din provincia Dhi Qar. Încã se aflã în execuþie unproiect mai amplu, construcþia uneiºcoli cu ºase sãli de clasã ºi grupsanitar de care sã beneficieze copiiiirakieni care locuiesc în zona

podului strategic. Acest obiectiv, cu ovaloare de aproximativ 200.000 $ vafi finalizat în urmãtoarele douã-treiluni de cãtre camarazii din Batalionul495 Infanterie.

În primele trei luni de misiune,Batalionul 811 Infanterie „DragoniiTransilvani” a fost dislocat în tabãra„MITTICA”, sub comanda brigãziiitaliene „GARIBALDI”, cu misiunide patrulare pe principalele cãi decomunicaþie din aria deresponsabilitate, de pazã a taberei ºi patrule antimortier. O datã cuîncheierea misiunii din Irak acontingentului italian, cu caremilitarii români au avut relaþii deexcepþie, militarii dejeni au fostdislocaþi timp de douã luni într-otabãrã de tranzit în zona AeroportuluiTallil. Începând cu a doua decadã a lunii decembrie, batalionul

românesc s-a mutat întabãra „DRACULA”, undecondiþiile de cazare, deservire a meselor, de igienãau fost foarte bune, toateacestea

fiind posibile deoarece suportullogistic a fost oferit de partenerulamerican.

Pentru creºterea mobilitãþiisubunitãþilor care au executat misiuniîn afara taberei, partenerii americanine-au pus la dispoziþie ºi 15 vehiculeblindate Humwee, dotate cuaparaturã specialã ºi mijloace decomunicaþii, pentru identificareadispozitivelor explozive improvizate.De asemenea, toate blindateleromâneºti au fost dotate cu sistemeelectronice („Warlock“) menite a detecta aceleaºi dispozitiveexplozive improvizate. Este vorba deun sprijin pentru mobilitate, dar ºipentru protecþia personalului.

„Cea mai mare mulþumire lasfârºitul acestei misiuni din Irak?Sunt mai multe: faptul cã ne-amîndeplinit toate misiunile

încredinþate, cã militarii nu au creat probleme deosebite, cã nu am avut cazuri de accidentãri, cã mãîntorc acasã cu toþi oameniisãnãtoºi...” - ne-a declaratcomandantul batalionului,

locotenent-colonel TudorelDragonici.

Forþele terestre


Forþele terestre


27 Nr. 2 2007

Iulie 2006. O nouã misiune, a doua, în Irak. Dacãîn urmã cu trei ani încã nu erau organizatestructuri paramilitare în aria de responsabilitate a

românilor, care sã acþionezeîmpotriva Forþelor

de Coaliþie, în aceastã nouã misiune au apãrut astfel degrupãri, care constituie un pericol major la adresamilitarilor din zonã. În aceste condiþii, „Dragonii

Transilvani”, alãturi de militariiBrigãzii

Cãpitan Cornel MITUÞ

„Dragonii Transilvani“s-au întors acasã

Dupã ºase luni de misiune în Irak, „DragoniiTransilvani“ s-au întors acasã. A doua misiuneîn Irak a Batalionului 811 Infanterie s-a încheiat,încã o datã, cu succes. Povestea acestei misiuni,cum i-au fost încredinþate batalionului unele dincele mai importante misiuni ale Forþelor deCoaliþie din Sudul Irakului, despre cele douãdislocãri ale taberei româneºti ºi apreciereainternaþionalã de prim rang acordatã, în rândurileurmãtoare.


DDDDiiiinnnnccccoooolllloooo ddddeeee lllliiiinnnniiiiaaaa îîîînnnnttttââââiiii

SUMAR

Oamenii din umbrã 30Pe 1 martie s-a aniversat Ziua Forþelor pentru OperaþiiSpeciale. Ea se leagã de emiterea ordinului de înfiinþare, în urmã cu patru ani, a Batalionului pentruOperaþii Speciale „Vulturii”.

La instrucþie, din zoriºi pânã-n searã 34

La peste 1.400 m zãpada este prezentã. Gheaþa de pedrum nu creeazã probleme. ªoferul cupleazã faþa ºireuºim sã urcãm cãtre Cabana Vânãtorilor.

Raid pe tãrâm de legendã 36Timp de douã sãptãmâni, în a doua parte a lunii ianuarie, la Soveja, structurile de cercetare din Brigada282 Infanterie Mecanizatã au executat activitãþi depregãtire specificã, în cadrul taberei de instrucþie lamunte.

Cercetaºii au urcat la munte 39Militarii cercetaºi ai Brigãzii 15 Mecanizate s-au reunitîn tabãra Tarcãu pentru a se instrui în teren muntos.

Cercetaº la„Scorpionii Galbeni“ 41

Militarii din Batalionul 32 Infanterie „Mircea”,cunoscuþi ºi sub numele de „Scorpionii Galbeni”, sepregãtesc pentru misiune în teatrulde operaþii.

îndatoririlor rezultate din calitatea de membru NATO. Început în martie2003, procesul de constituire aunitãþii a fost unul derulat pe operioadã mai mare de timp, având ca principal obiectivoperaþionalizarea unor structurireduse ca dimensiuni, compacte,suple, mobile, capabile de ointervenþie rapidã, discretã ºi

oportunã, în toatesituaþiile. Acestproces a avut maimultecomponente:selecþiapersonalului, creareacapacitãþilor logisticenecesare uneifuncþionãri optime,

dotarea cu tehnicã ºi armament deultimã generaþie, precum ºi iniþiereaprocesului de instruire specificãoperaþiilor speciale. Toate acestecomponente au fost tratate cu atenþie,implicare ºi profesionalism, astfelîncât, la acest moment al evoluþieistructurii militare, unitatea se aflã înfazã avansatã de operaþionalizare ºicertificare.

Calitatea înaintea can-titãþii

Omul cu trãsãturile propriiconstituie elementul cel maiimportant pe care îl urmãreºteprocesul de selecþie.Principiul care a statpermanent la bazaprocesului derecrutare a fostcel al calitãþiiînaintea

Forþele terestre

Dincolo de linia întâi

Nr. 2 2007

Forþele terestre


www.rft.forter.ro

Potrivit legii, unitatea constituie structuramilitarã special instruitã ºi dotatã pentruexecutarea misiunilor de cercetare specialã,

acþiuni de combaterea terorismului,asistenþã militarã pentru

consiliereaºi

instruirea altor armate, acþiuni de stabilitate, asistenþãumanitarã ºi în sprijinul pãcii.

MaturitateApariþia

„Vulturilor” înorganigramaarmatei României,a reprezentat unrãspuns adecvat ºieficient datspectrului deameninþãri laadresa apãrãriinaþionale, oadaptare la mediulde securitate actualºi, nu în ultimulrând, asumareaconºtientã a

Cãpitan Dorel DANCIU

Oamenii din umbrãPe 1 martie s-a aniversat Ziua Forþelor pentru

Operaþii Speciale, specialitate nou apãrutã înNomenclatorul armelor ºi specialitãþilor militare.Alegerea acestei zile nu a fost fãcutã la întâmplare, ea se leagã de emiterea ordinului deînfiinþare, în urmã cu patru ani, a unei unitãþipentru operaþii speciale, cunoscutã ºi subnumele de “Vulturii” – componentãacþionalã debazã a forþelor care executã astfel de operaþii.

30Revista Forþelor Terestre

Forþele terestre


Forþele terestre


bazeazã puterea pe surprizã,rapiditate,ingeniozitate, flexibilitate,mobilitate, înþelegere culturalã ºicompetenþã lingvisticã, adaptatezonelor de acþiune. Pe acestecoordonate se axeazã întregul procesde instruire a luptãtorilor de forþespeciale. Instruirea militarilor ºisubunitãþilor de operaþii speciale seorganizeazã pe faze de pregãtire ºi se axeazã pe calificarea ºiperfecþionarea în specialitãþile:paraºutism, scafandrerie, alpinism,geniu (minare-deminare ºi

distrugeri), comunicaþii militare,informaþii militare, operaþii,paramedici ºi experþi lingviºti. Aceste specialitãþi capãtã valenþeacþionale reale numai dupã realizareacoeziunii microstructurilorfuncþionale, etapã finalã a unuiproces complex de instruire.

Militarii unitãþii au beneficiat din plin de experienþa militarilor din structurile similare aparþinândaltor armate cu tradiþie în domeniu,pe timpul activitãþilor de pregãtire în comun, cursurilor în strãinãtate,

exerciþiilor ºi aplicaþiilor cuparticipare internaþionalã. Toate acestea s-au reflectat într-oconduitã exemplarã pe timpulmisiunilor specifice din zona deoperaþii Afganistan.

Nivelul de pregãtire, modulspecific de planificare ºi executare a misiunilor de cãtre militarii dinForþele pentru Operaþii Speciale,recomandã aceastã categorie de forþe ca fiind opþiunea idealãpentru rezolvarea unor situaþii limitã, într-un mod rapid, discret

cantitãþii ºi faptul cã F.O.S. nu suntun „produs de masã”. La fel ca întoate armatele moderne, accederea înstructurile de forþe specialereprezintã un deziderat major pentrufiecare militar, atingerea unui vârf alevoluþiei în carierã ºi o competiþieaxatã pe depãºirea propriilor limite.Profilul psihomoral al luptãtoruluidin Forþele pentru Operaþii Specialeeste cel al „militarului complet”, care dã dovadã de curaj, inteligenþã,perseverenþã, tenacitate, loialitate ºiverticalitate moralã în condiþii de

mediu care solicitã rezistenþã la efort extrem fizico-psihic ºi în carevalorile umane sunt, de cele maimulte ori, singura cãlãuzãdecizionalã.

Selecþia personalului pentruîncadrarea în structurile de operaþiispeciale s-a fãcut ºi se face pe bazaabsolvirii cursului de selecþie ºicalificare iniþialã, focalizat peidentificarea ºi stimularea abilitãþilor native ºi dobândite,atributelor comportamentaleconsiderate vitale pentru

microstructurile care acþioneazãindependent în medii ostile, în situaþii de risc extrem. Din punct de vedere statistic, doar8% din candidaþi reuºesc sã parcurgã cu succes întregul proces de selecþie.

Executarea de misiunireale – punctul final

al procesului depregãtire

Elementele componente aleForþelor pentru Operaþii Speciale îºi

Pãrãsim comunicaþia Predeal – Pârâul Rece ºiintrãm pe drumul de munte, care duce cãtretabãra cercetaºilor. La peste 1.400 m zãpada

este prezentã. Gheaþa de pe drum nu creeazã probleme.ªoferul cupleazã faþa ºi reuºim sã urcãm cãtre CabanaVânãtorilor.

Ajungem la cabanã în momentul în care cercetaºii sepregãtesc sã plece la instrucþie.

Cerinþe noi, asigurare materialã vechePornesc în marº, în coloana celei de a doua subunitãþi.

Urcãm cãtre vârful „La Grecu” prin zãpada îngheþatã.Militarii au asupra lor armamentul individual, raniþa ºischiurile. În picioare, pe ici-pe colo, se poate observastrãvechiul bocanc de vânãtor de munte.

Se face o primã haltã. Ceiexperimentaþi scot dinraniþe tricourile uscate ºi se schimbã. Alþii, scot bidoanelecu ceai ºi trag câte o înghiþiturã. Aprind câteoþigarã ºitrag cu nesaþ din ea.

Marºul este reluat. Coborâm, urcãm. Am în faþã pesergentul Cristian Epure, iar înapoi pe fruntaºiivoluntariMarcel Leul ºi Vasilicã Lungu. Dupã cum sunt echipaþi ºicum poartã armamentul se vede cã au ceva vechime cacercetaºi. Sunt obiºnuiþi cu marºurile lungi ºi fac glumepe seama celor care sunt recent încadraþiîn batalion.

Rând pe rând, subunitãþile ajung la destinaþie. Pegrupuri se trece la instrucþie. Prima activitate estededicatã topografiei. Sunt întinse foile de cort pe care sedepun hãrþi ºi busole. Începe orientarea topograficã. Dinlocul unde suntem, se vãd Azuga ºi Buºteniul. În dreaptanoastrã, semeaþã, se profileazã Crucea de pe Caraiman ºi,mai înapoi, releul de televiziune de pe Coºtila.

Lumini în noapteSe lasã întunericul. Compania locotenentului Marius

Gheorghe porneºte spre un nou loc de instrucþie. Urmeazã

traiul în condiþii de izolare. Traiul pe timp de iarnã înmunte, unde umiditatea ºi frigul sunt omniprezente, poateproduce hipotermie. Focul care asigurã uscareaechipamentului, prepararea hranei ºi încãlzirea oameniloreste binemeritat.

Flãcãrile încep sã se înalþe. Roadele eforturilorcercetaºilor sunt rãsplãtite. Oamenii întind mâinile ºiîncãlþãmintea cãtre ele pentru a se încãlzi.

Pornim cãtre tabãrã. Urcãmcudestulãgreutate.Zãpada îngheþatã te facesã aluneci. Frigul este din ce înce mai puternic, iar întunericul devine de nepãtruns.

Compania ajunge în tabãrã. Militarii depunarmamentul ºi materialele. Se pune la uscat pe calorifereechipamentul. Mâineva fi o nouã zi de pregãtire ºi ohainã uscatã este de preferat la instrucþie.

La instrucþie, pe schiuriNoua zi de instrucþie începe la o orã matinalã. Pornim cãtre ªaua Diham, locul unde compania

comandatã de cãtre sublocotenentul Cristian Chirilãdesfãºoarã instrucþia pe schiuri.

Depãºim un grup de schiori. Dupã gesturi ºi tunsoare,îþi dai seama cã sunt militari. Dar numai atât. Costumelede schi, clãparii din picioare ºi schiurile din materialcompozit îi diferenþiazã total. Marinarii sunt mult maibine dotaþi pentru munte.

Ajungem pe pârtie. Sub conducerea a doi instructoriveniþi de la Centrul de Instruire Montanã de la Predeal,cei tineriînvaþãsã schieze. Cercetaºii cu experienþã îºidezvoltã aptitudinile în acest domeniu.

Unii mai vinºi de-a rostogolul. Schiurile scãpate dinpicioare le-o iauînainte. Fruntaºii Dan Bãlãceanu ºi IonelPopa se ridicã din zãpadã ºi aleargã sã le prindã. Timpultrece repede, compania se adunã ºi porneºte în marº peschiuri, cãtre un alt loc de instrucþie, sub comandasublocotenentului.

Maior Gabriel PÃTRAªCUapãrut în publicaþia „Curierul armatei“ nr. 2(213) din 15 februarie 2007

La instrucþie, din zoriºi pânã-n searã

Forþele terestre


Forþele terestre

Dincolo de linina întâi


Surprizele din zãpadãPe militarii companiei îi regãsesc,

de aceastã datã, în Poiana Soarelui.Se desfãºoarã activitãþi privind traiulîn condiþii de izolare care constau înprocurarea ºi prepararea hranei cuceea ce se gãseºte în naturã.Cercetaºii cautã proteine. Se au în

vedere animalele care ies în acestanotimp dupã hranã. Dacã nu gãsescaºa ceva, se cautã rãdãcini ºi planteacoperite de zãpadã, dar care nu aufost afectate de timpul geros.

Pentru dupã-amiazã, companiacomandatã de cãtre locotenentulRãzvan Manoilã urmeazã sã

desfãºoare o ºedinþã de tacticãspecificã cercetaºilor.

Având alãturi pe plutonierul-major Liviu Roman (subofiþer destat-major), recent venit din Afga-nistan, pornim pe urmele cercetaºilor.

Fiecare grup se deplaseazãîmpãrþit în douã echipe (câte una pefiecare parte a drumului), gata dereacþie în orice moment. Momentcare nu se lasã aºteptat. Comandantulcompaniei creeazã situaþiile una dupãalta. Reacþia militarilor este defiecare datã promptã. Efecteleefortului fizic încep sã se facãsimþite. Pe frunþile caporalilorCãtãlin Bejan ºi Costel Corneatranspiraþia curge în ºiroaie. Ca odovadã, rezultatele bune se obþinnumai cu trudã.

Întunericul se lasã peste noi.Instrucþia continuã. Cercetarea seface ºi noaptea, nu numai ziua. Din depãrtare, se aude un zgomot de maºinã.

La un semn, toþi cercetaºii disparde pe traseu ºi se ascund în zãpadã.Costumele de mascare îi ajutã enorm.Maºina trece pe lângã mine ºiînsoþitorul meu. ªoferul se uitã miratla noi doi, fãrã sã ºtie cã, din zãpadã,îl privesc cu atenþie zeci de ochi.Maºina trece mai departe. Fãrã niciun zgomot, drumul este umplut de„umbre” în întuneric.

Activitatea se încheie. Fiecarecomandant de grup îºi verificãoamenii ºi raporteazã comandantuluide companie. Ofiþerul ascultã cuatenþie rapoartele. Ordonã deplasareacompaniei cãtre tabãrã. Acolo, vorface ºi bilanþul zilei de instrucþie. Ozi de instrucþie, care a început în zoriºi s-a terminat târziu în noapte. Foto: m

aior Gabriel PÃTRAªCU

Foto: maior Gabriel PÃTRAªCU

35 Nr. 2 2007

Buna organizare este garanþia lucrului

bine fãcutCãpitanul Romeo Anghel,

comandantul detaºamentului ºi,totodatã, cercetaºul cu rangul cel maiînalt din tabãrã, mi-a prezentat„sectoarele de interes” ºi principaleleobiective ale activitãþii în tabãra lamunte.

Viaþa în bivuacCercetaºul luptã foarte rar direct

cu inamicul, pentru cã misiunea luieste de altã naturã. El trebuie sãculeagã informaþii, ºi pentru aceastatrebuie sã rãmânã nevãzut; sãsupravieþuiascã acolo unde altora le-ar fi imposibil. Adãpostul sãu se numeºte „bivuac“.

La marginea de nord a platoului„Poiana Punga”, loc unde pe vremurise organizau tabere de sculpturã înlemn, sublocotenentul Petre Scârlet

de la companiade cercetare abrigãzii neîntâmpinã jovialºi ne conduce în„Pãdurea luiAxente”, acolounde structurilede cercetare ºi-au amenajatbivuacurile.Ofiþerul neavertizeazã cãzona este plinãde capcane ºipurcede grijuliuînainte, sprevalea numitã„SecãturaLupului”. Mie, atât mi-a

trebuit. Instinctul de autoconservareºi-a fãcut simþitã prezenþa. În mintemi-au apãrut imediat secvenþe dinfilmele cu Rambo ºi mã gândeam:„ce ar fi sã mã trezesc cu vreo«grapã» sau vreun buºtean în pieptsau sã calc într-o capcanãvânãtoreascã?”. Am pierdut dintr-odatã „imaginea de ansamblu” asupralocului, mi s-au ascuþit instantaneusimþurile, iar privirea mi-am fixat-o,cu precãdere, înainte, în pãmânt,fiind atent la fiecare pas ºi... ram,lãsând specialiºtii care mã însoþeau„sã recunoascã surprizele” pregãtitede cercetaºi ºi sã joace rolul„pichetelor mobile” de cap ºi de spate. ªi uite aºa, am trecut bine-mersi, de vreo douã puncte deobservare, instalate cu dibãcie ºicamuflate cu fler de iscoadelesubunitãþii. Plutonierul Vergil Gãinã,subofiþer de companie, cu state vechi

de activitate în branºã, ne-a asiguratintrarea în bivuac, moment în care,alþi trei-patru oameni au ieºit dinascunzãtori sã ne ureze „Bun venit!”.Bivuacul este aºa-numitul „loc derãmânere al cercetaºilor”, unde sepot adãposti în caz de intemperii,este de asemenea un loc pentruodihnã ºi prepararea hranei. Am intrat apoi într-o astfel de„încãpere”, camuflatã cu cetinã debrad, având pe mijloc „patul” ºi,undeva în lateral, vatra pentru fãcutfocul pe timp friguros, cu ºãnþuleþelungi de evacuare a fumului. Amfãcut cunoºtinþã cu sublocotenentulDelia Mavrodin, prima femeie-cercetaº din brigadã ºi cu ceilalþimilitari prezenþi, care erau pregãtiþipentru executarea unui exerciþiutactic de antrenament.

Pãrãsim bivuacul cercetaºilor dinFocºani pentru a ajunge lasublocotenentul Petru Nechita,comandantul plutonului cercetare dela Batalionul 284 Tancuri. Cercetaºiitanchiºti ne-au prezentat rapid„realizãrile” lor. Ca de altfel la toatestructurile de cercetare „vizitate”, amputut vedea diferitele variante de foc,uscãtoarele pentru haine, mijloaceleimprovizate de a procura apa, de aprepara hrana ºi de a afuma carnea,locul de pândã ºi capcanele impro-vizate rezultate din întrebuinþareamaterialelor gãsite în naturã.

Cercetaºii de la Batalionul 300Infanterie Mecanizatã „Sf. Andrei”ne-au întâmpinat „cu ostilitate“. Unuldintre însoþitorii mei, zãrind sfoaralegatã de trãgaciul unui pistol mitra-lierã, deºi camuflatã, „s-a împie-dicat” de ea. La auzul focului dearmã, ca din pãmânt a apãrut o

Forþele terestre


37 Nr. 2 2007

Forþele terestre



Pe-un picior de plai, pe-o gurã de rai!Am pornit pe drumurile pitoreºti ale „Þãrii Vrancei”,

într-o zi însoritã de iarnã, cu temperaturi primãvãratece,anormal de ridicate pentru aceastã perioadã a anului.Drumul pânã la Soveja m-a introdus în atmosfera mirificãa plaiurilor vrâncene. Am trecut de la câmpie la deal ºiapoi, la munte, pe parcursul a douã-trei ore.

Am intrat în Soveja pe înserat ºi nu am reuºit sãdisting prea bine configuraþia locului, însã monografialocalitãþii vorbeºte despre faptul cã în aceastã zonã, pe la1611-1612, au fost strãmutate din zona Argeºului douãsate de munteni, Rucãr ºi Dragoslavele Muncelului, careîn timp, s-au transformat în Rucãreni ºi Dragosloveni,formând Soveja de astãzi.

Trecutul localitãþii poartã pe umeri faptele de eroismale locuitorilor urbei ºi ale soldaþilor români din PrimulRãzboi Mondial. Situatã în apropierea „triunghiuluimorþii”, Mãrãºeºti-Mãrãºti-Oituz, reprezintã unul dinprincipalele puncte de interes tactic în regiune.

Locotenent-colonel Florentin PARASCHIVapãrut în publicaþia „Curierul armatei“ nr.3(214) din 28 februarie 2007

Raid pe tãrâm de legendã

Timp de douã sãptãmâni, în a doua parte a

lunii ianuarie, la Soveja, într-o zonã ce poartã

pecetea unor vremuri eroice, structurile de

cercetare din subordinea Comandamentului

Brigãzii 282 Infanterie Mecanizatã „Unirea

Principatelor“au executat activitãþi de pregãtire

specificã, în cadrultaberei de instrucþie la

munte.

Foto: lt.col. Florentin PARASCHIV


Zona comunei Tarcãu, situatã la poalele denord-est ale munþilor ce poartã acelaºi nume ºicele de nord-vest ale Munþilor Gosman, în

zona de confluenþã a râului Tarcãu cu Bistriþa, oferã, pelângã frumuseþea zonei de munte – dupã care tânjim cu

toþii cei de la ºes –, condiþiile ideale pentru instrucþiacercetaºilor.

Când spunem „condiþii ideale” pentru cercetaºi,acestea nu sunt cele pe care ni le dorim atunci cândcãlãtorim la munte. Pentru ei ceaþa, vântul tãios de munte,

Forþele terestre


Forþele terestre



Maior Eduard BORHANapãrut în publicaþia „În slujba patriei“ nr. 2 din 28 februarie 2007

Cercetaºii au urcat la munte

În perioada 05-16.02.2007 militarii cercetaºi aiBrigãzii 15 Mecanizate s-au reunit în tabãra Tarcãupentru a se instrui în teren muntos. Activitãþilede instrucþie au fost conduse de locotenent-colonelul Cezar Ionescu, ajutat de cãpitanul NeluArmanu, veterani ai cercetãrii, cu o vastã experienþã, beneficã pentru camarazii mai tineri.

patrulã de cercetare, în frunte culocotenentul Silviu Bejenar,comandantul plutonului. Este uncercetaº pasionat ºi, de curând, a fostselecþionat la un curs de pregãtirepentru trupe de comando („rangers”),ce se va desfãºura la Fort Benning, în SUA. Este cãlãuzit în activitateaprofesionalã de un vechi adagiu înarmã: „Când meseria devine pasiuneºi pasiunea devine meserie,...înseamnã cercetare”.

Cunoaºtere, efort ºi pasiune

Reþeta succesului: pe timpul adouã zile de instrucþie, cercetaºiibrigãzii ºi-au însuºit teoretic ºi auefectuat practic activitãþile necesaretraiului în condiþii de izolare. În cea de-a treia zi a taberei, a urmattranspunerea în practicã a celorînvãþate, la condiþiile reale ale zonei.Timp de 24 de ore, cu rãmânere pestenoapte în teren, militarii s-autranspus în situaþie realã ºi au folositmijloacele specifice improvizate,existente în zonã. Au avut asiguratemijloacele de vedere pe timp denoapte, de ultimã generaþie. ªi auavut parte ºi de „musafiri nepoftiþi“pentru verificarea modului de reacþieîn diferite situaþii.

Tabãra de instruire la munte acercetaºilor din structurilesubordonate Brigãzii 282 InfanterieMecanizatã „Unirea Principatelor”,chiar dacã a fost vãduvitã deinstrucþia pe schiuri, ºi-a atins încondiþii bune obiectivele propuse ºi a fost încununatã de succes.

www.rft.forter.ro


Foto: lt. Sorin PÃUN

Forþele terestre


Forþele terestre


Anul de instrucþie 2007 este o piatrã deîncercare pentru militarii unitãþii, datoritãmisiunilor interne ºi internaþionale la care

poate fi desemnat sã rãspundã. De aceea, la festivitatea de

deschidere a anului de instrucþie, comandantul batalionului,locotenent-colonelul Cristian Dinulicã, cerea întreguluipersonal ca întreaga activitate a „Scorpionilor Galbeni” sãstea sub semnul calitãþii ºi a performanþei înalte.

Maior Radu SICHIM

Cercetaº la „Scorpionii Galbeni“

Militarii din Batalionul 32 Infanterie „Mircea“,cunoscuþi ºi sub numele de „Scorpionii Galbeni“,se pregãtesc pentru misiune în teatrul de operaþii.Printre ºedinþele de pregãtire teoreticã ori exerciþiile desfãºurate în teren, cãpitanul CodruþDumitrescu a gãsit rãgazul sã culeagã câtevafrânturi de gând. Interlocutorii sãi au fost cercetaºiidin subunitatea specializatã a batalionului.

apa ce-þi taie suflul, întunericul adâncal pãdurii ºi liniºtea netulburatã anaturii sunt foarte preþuite. Ca oricetabãrã, ºi aceasta a debutat cunecesarele mãsuri organizatorice ºiadministrative care sunt menite sãasigure bunul mers al programului deinstruire. Programul de zece ore,specific acestui tip de pregãtire,adoptat în perioada taberei, a cuprinsteme specifice instruirii la muntecum ar fi: instrucþia pe schiuri,supravieþuirea, topografia, tactica,tragerile ºi nelipsita pregãtire fizicã.

Din pãcate, traseele obiºnuitepentru schi au devenit golaºe dupã

numai trei zile, datoritãtemperaturilor ridicate, ceea cedemonstreazã, dacã mai era nevoie,efectele încãlzirii globale. Programul dens de pregãtire aasigurat baza teoreticã ºi practicãnecesarã exerciþiilor tacticedesfãºurate ziua ºi noaptea, care au presupus cercetarea unui itinerar,organizarea de ambuscade, manevrade forþe, supravieþuirea. Tragerile cu armamentul individual executateîn poligonul din zonã s-au încheiat cu rezultate foarte bune, pe mãsura renumelui camarazilorcercetaºi.

Astfel, tabãra cercetaºilor s-aconcretizat într-o etapã importantã depregãtire, de efort prelungit, deperfecþionãri. S-au mai pus câtevacãrãmizi în edificarea coeziunii lanivel grupã ºi pluton, coeziunematerializatã prin realizãri ºi împli-niri. Realizãrile pot fi cuantificate înplanul rece al cifrelor: câte rezultatefoarte bune sau bune au fost obþinutela trageri, câte bareme au fostîndeplinite. Împlinirile se situeazãînsã într-un alt plan, superior, celuman. Astfel, aceastã perioadã a legatnoi prietenii ori le-a validat pe celeexistente, atunci când la lumina

focului din sobe, înaerul înmiresmat derãºina de brad,camarazii noºtri ºi-au povestitpãsurile, bucuriile,ºi-au prezentat viaþaaºa cum nu se poatevedea în cazarmã.

ªi, pentru cã totscriam despreîmpliniri, în aceastãtabãrã cercetaºii auavut ocazia sã profitede câteva momentede liniºte ºi pacesufleteascã. Auvizitat Schitul Tarcãuºi au luat parte laslujba de duminicã laMânãstirea Durãu.

Foto: lt. Sorin PÃUN

Foto: cpt. Codruþ DUMITRESCU


Forþele terestre


Forþele terestre


www.rft.forter.ro

lucru în cadrul plutonului este „unulbazat, în primul rând, pe încrederereciprocã între camarazi – elementdefinitoriu într-o structurã decercetare”. Dacã performanþele înceea ce priveºte pregãtirea subunitãþiisunt vizibile, din punctul meu devedere, al comandantului de pluton,„cel mai mare progres fãcut de cãtremilitari este generat de atitudineapozitivã a acestora”.

Activitatea unui cercetaº este ase-mãnãtoare cu cea a unui reporterpentru cã informaþiile primite suntconsiderate a priori reale. Nimeni nustã în spatele celor doi ca sã îi contro-leze, iar veridicitatea celor transmisese verificã numai prin fapte. De aceealocotenentul Jianu afirmã cã „la noinu existã formule de genul: «Se poateºi aºa» sau «Nu am primit fonduripentru...», indiferent dacã a fost vorbade sala de specialitate, poligon speci-fic de instrucþie, poligonul cercetaºu-lui sau sala de cunoaºtere armament”.

Cercetaºii sunt „pretutindeni ºiniciunde” ºi, permanent, acolo undeeste nevoie de ei. Ca ºi reporterul,cercetaºul nu poate confirma decât întimp. Iar mediul izolat, natura, îlcãlesc ºi îl determinã sã înveþe dinprimele zile sensul literal al lupteipentru existenþã.

„În mod cert, cercetareareprezintã o specialitate de ocomplexitate ºi diversitate dintre celemai ridicate ºi, de aceea, nu se poateafirma niciodatã cã pregãtirea unuicercetaº a luat sfârºit” – afirmãplutonierul Liviu Gimancã,comandantul unei grupe de cercetare– deoarece în aceastã specialitate tot timpul trebuie sã þii „garda sus”din punct de vedere profesional. Or, pentru realizarea acestuideziderat, cercetaºul are nevoie defoarte multã practicã în teren. „Sã nu uitãm cã trupele SAS, înainte de a fi introduse în teatre deoperaþii din zone climatice calde,

sunt antrenate în zone muntoase,iarna, la altitudine mare” - precizeazã plutonierul Gimancã, fãrã a uita sã puncteze cã exactaceastã particularitate a pregãtiriispecifice le-a lipsit cel mai mult.Pentru cã, spre deosebire de altearme ºi specialitãþi militare, lacercetare pregãtirea nu se poaterealiza pe câteva zeci de metripãtraþi.

„Cred cu tãrie cã în urmãtorii anidotarea, modul de instruirediversificat ºi taberele – care au uncaracter deosebit de important pentrucercetaºi –, vor redeveni în primulplan al pregãtirii noastre despecialitate” - spunea plutonierulGimancã. Aceasta cu atât mai multcu cât instrucþia cercetaºului varãmâne tot timpul sub semnul a douãcerinþe devenite, în timp, sloganuri:„Rãmâi nevãzut!” ºi „Cerceteazã ºi informeazã!”.

Performanþã de care cercetaºii nuau fost niciodatã strãini. Se ºtie cã ei,împreunã cu paraºutiºtii ºi vânãtoriide munte, sunt consideraþi trupele deelitã ale Armatei României. Aºa cãnu trebuie sã ne mire exigenþelecomandantului de batalion, un fostcercetaº, dupã cum spune cãpitanulCodruþ Dumitrescu, care „a lucrat înmai multe structuri de cercetare”.

Despre structura pe care ocoordoneazã, cãpitanul Dumitrescuspune cã „este de o bunã calitateumanã ºi profesionalã, iar membriiei, indiferent de categoria de militaridin care fac parte, doresc sãasimileze noi cunoºtinþe, sã seautoperfecþioneze, sã fie profesioniºtiîn adevãratul înþeles al cuvântului”.De-a lungul carierei sale, a avut

ocazia sã desfãºoare activitãþi încomun cu militari din mai multearmate aliate. Concluzia sa a fost cã„nu sunt diferenþe în pregãtireafizicã, psihicã ºi de specialitate întrecercetaºii aliaþi ºi cercetaºii noºtri”.De aceea ºi-a propus, în calitate decoordonator al unei structuri decercetare de nivel batalion, sã ridicela maximum nivelul de pregãtire alcercetaºilor. Este un proces dificil ºigreu de atins, deoarece pregãtireacercetaºilor este complexã ºi necesitãtimp. Cercetaºii îºi desfãºoarãactivitãþile specifice în afaracazãrmii, izolat, se confruntã cunatura, cu necesitãþile lor primare,dar permanent, în tabere la munte, pecursurile de apã, în taberele mobilesau în teatrele de operaþii, îºiperfecþioneazã pregãtireaprofesionalã. „Toate cunoºtinþeleacumulate în sala de specialitate, înpoligonul de tragere sau pe terenulde instrucþie se împletesc ºicreioneazã adevãrata formã ºivaloare a cercetaºului” - accentuacãpitanul Dumitrescu, încheind cudefiniþia proprie a cercetaºului: „Bine pregãtit fizic ºi psihic, tãcut,modest ºi mândru cã este cercetaº!”

Dacã ceea ce s-a scris anteriorreprezintã cerinþele „la vârf”,comandantul de pluton este maipractic. Aºa cum îi stã bine unuicercetaº. Ca atare, deviza lor este„TACEM ªI FACEM”. „Noi nu«vorbim» în teren, fie cã suntem la100 km depãrtare de casã, lasupravieþuire pe vârf de munte, sau la3.000 km distanþã de casã, în teatrulde operaþii” - afirma comandantulplutonului de cercetare, locotenentulAdrian Jianu. Climatul general de




TTTTeeeeaaaattttrrrreeee ddddeeee ooooppppeeeerrrraaaaþþþþiiiiiiii

SUMAR

„Cãlugãrenii“, la final de misiune 46În provincia Zabul, la mii de kilometri depãrtare de casã,românii au contribuit la crearea unui climat de securitate ºistabilitate care a permis dezvoltarea pe cale democraticã ºia redat speranþa localnicilor într-un viitor mai bun.

Ultimul detaºament alBatalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni“ arevenit în þarã 48

Marþi, 23 ianuarie, a aterizat pe Aeroportul Internaþional„Henri Coandã“ ultimul detaºament al Batalionului 2Infanterie „Cãlugãreni”.

„Cãlugãrenii“ºi-au fãcut datoria49

Dupã încheierea cu succes a mai bine de 1.400 de misiuni,sub comanda locotenent-colonelului Daniel Petrescu, cei470 de militari ai Batalionului 2 Infanterie s–au întors teferiacasã. Ceremonialul organizat cu prilejul întoarceriimilitarilor în þarã

Sezonul inaugurãrilorîn Baza Lagman din Qalat 51

Poate pentru unii, “inaugurarea” unei poziþii de tragerepentru aruncãtoare de 120 mm s-ar putea sã nu prezintenici un interes, cu atât mai mult unul mediatic, însã pentruartileriºtii B.812 Infanterie „ªoimii Carpaþilor” cu siguranþãeste un eveniment special.

Main Gate ºi„Ochiul lui Sauron“53

Încã de la începutul dislocãrii efectivelor româneºti în BazaLagman, timpanele îmi erau „bombardate” în orice discuþieaº fi purtat, de aºa-zisa expresie „Main Gate”(poartã princi-palã).

Oaspeþi de seamã în Camp Dracula 55Generalul-maior britanic J.D.Shaw, noul comandant alDiviziei Multinaþionale Sud-Est(MND-SE), în subordineacãreia activeazã Batalionul 495 Infanterie „Cãpitan ªtefanªoverth”, i-a vizitat vineri, 9 februarie, pe militarii românidin Camp Dracula – Irak.

„Dragonii“ au predat ºtafetaberetelor bordo 57

Prima sãptãmânã a militarilor bucureºteni în Irak a debutatcu ceremonialul transferului de autoritate între Batalionul811 Infanterie „Dragonii Transilvani” din Dej ºi Batalionul495 Infanterie „Cãpitan ªtefan ªoverth” din Bucureºti.

Foto: Plutonier major Dan Boban

• misiuni în sprijinul dezvoltãriistructurilor guvernamentale afgane;

• facilitarea desfãºurãriiproiectelor ºi programelor dedezvoltare în provincia Zabul;

• desfãºurarea de misiuni cufocus medical ºi umanitare, pentruajutorarea populaþiei locale;

• protecþia forþei.Spiritul de echipã ºi

profesionalismul au fost principalelecoordonate caracteristice misiunii„Cãlugãrenilor” în Afganistan.

Guvernatorul provinciei, Del BarArman, considerã cooperarea curomânii drept „frãþeascã”, iarcomandatul forþelor NATO din sudulAfganistanului, generalul Ton Van

Loon, cu prilejul Zilei Naþionale aRomâniei, a menþionat faptul cãmilitarii noºtri „constituie un model,un exemplu de profesionalism pentruforþele dislocate în sudul acesteiþãri”.

Recunoaºterea acestor merite afost concretizatã prin decorareamilitarilor „Cãlugãreni” cu MedaliaNATO-ISAF pentru operaþii însprijinul pãcii ºi libertãþii. Deasemenea, patru militari din batalionau fost decoraþi pentru faptele lor cumedaliile naþionale „VirtuteaMilitarã” în grad de Comandor sauCavaler, cu însemn de rãzboi,precum ºi „Bãrbãþie ºi Credinþã”, cu însemn de rãzboi.

Am plecat din Afganistan cusatisfacþia datoriei împlinite, cugândul la cei dragi de acasã, lacolegii noºtri ºi la toþi cei care ne-auaºteptat, cãtre toþi cei care ne-au þinutpumnii strânºi ºi care cu emoþie s-aurugat la Dumnezeu ca noi sã neîntoarcem cu bine în þarã.

Camarazilor noºtri bistriþeni,cãrora le-am predat ºtafeta misiuniinoastre, le dorim mult succes,misiune fãrã incidente, atenþie sporitã ºi, de asemenea, sã aibã multã grijã unul faþã de altul, astfel încât în varã sã ne bucurãm cu toþii de întoarcerea lor acasã.

Teatre de operaþii

Batalionul 2 Infanterie

Teatre de operaþii


www.rft.forter.ro

Aici, în provincia Zabul, la mii de kilometridepãrtare de casã, românii au contribuit lacrearea unui climat de securitate ºi stabilitate

care a permis dezvoltarea pe cale democraticã ºi a redatsperanþa localnicilor într-un viitor mai bun pentru copiiilor. În cele ºase luni cât a durat Misiunea ISAF 2006, eiau reuºit sã le insufle celor de aici - populaþie ºi autoritãþilocale – încredere, ºi totodatã sã le transmitã, ca adevãraþimesageri ai României, dorinþa noastrã de pace pe acestemeleaguri ºi speranþa cã poporul român, prin militarii sãi,este alãturi de cel afgan în procesul de reconstrucþie ºidezvoltare a Afganistanului.

În aria lor de responsabilitate, militarii „Cãlugãreni”ºi-au câºtigat pe deplin respectul aliaþilor din teatrul deoperaþii, precum ºi pe cel al autoritãþilor locale, stabilindrelaþii de cooperare excelente. Au desfãºurat operaþiidificile, în condiþii geoclimatice extreme, care au solicitatla cote maxime condiþia lor fizicã ºi psihicã, tehnica deluptã ºi, nu în ultimul rând, profesionalismul lor. Cu ajutorul lui Dumnezeu ºi-au desfãºurat activitatea fãrãincidente.

La sfârºitul celor ºase luni de misiune, bilanþul„Cãlugãrenilor” se concretizeazã în peste 1.350 demisiuni importante, cum ar fi:

• intervenþii în sprijinul forþelor naþionale afgane desecuritate, armatã ºi poliþie, pentru menþinerea unuiclimat de securitate ºi stabilitate în provincia Zabul;

• operaþii de informare a populaþiei locale, pentruobþinerea înþelegerii ºi sprijinului acesteia în misiuniledesfãºurate;

• misiuni de escortã a convoaielor, persoanelor ºidelegaþiilor importante;

• misiuni de patrulare ºi cercetare în aria deresponsabilitate;

• misiuni de evaluare a satelor ºi de stabilire acontactelor cu: liderii provinciali, autoritãþile civile ºiliderii tribali;

Maior Luigi-Mihail [email protected]

„Cãlugãrenii“, la final de misiune

Militarii Batalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni“au desfãºurat în Afganistan o misiune dificilã,care a presupus foarte multã atenþie ºi responsabilitate din partea tuturor ºi care a avut,totodatã, numeroase satisfacþii.

Foto: Maior Luigi-M

ihail COJOCARU

Foto: Maior Luigi-M

ihail COJOCARU

Teatre de operaþii


Teatre de operaþii



Batalionul a acþionat în perioada august 2006 –ianuarie 2007 în teatrul de operaþii dinAfganistan, sub egida NATO, în cadrul

misiunii ISAF. Aexecutat misiuni de securitate ºistabilitate

în provincia Zabul ºi a asigurat paza Bazei AerieneKandahar. Dupã încheierea cu succes a mai bine de 1.400de misiuni, sub comanda locotenent-colonelului DanielPetrescu, cei 470 de militari ai Batalionului 2 Infanterie

s–au întors teferi acasã.

Sublocotenent Andreea [email protected]

„Cãlugãrenii“ ºi-au fãcut datoria

Militarii Batalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni“ºi-au încheiat în ianuarie misiunea desfãºuratãpentru ºase luni în Afganistan. La ceremonialulorganizat cu prilejul întoarcerii militarilor înþarã au participat, alãturi de aceºtia, ºi familiilelor, secretarul de stat Ion Ioan, ºefulDepartamentului pentru armamente; generalul-locotenent doctor Sorin Ioan, locþiitorul ºefuluiSMG; generalul-locotenent doctor TeodorFrunzeti ºi alte oficialitãþi militare.

Marþi, 23 ianuarie, a aterizat pe AeroportulInternaþional „Henri Coandã“ ultimuldetaºament al Batalionului 2 Infanterie

„Cãlugãreni”. La ceremonialul de repatriere au participatmembrii Comisiei Comandamentului 2 OperaþionalÎntrunit, reprezentanþii Comandamentului Regional deSud, comandantul Corpului 1 Armatã Teritorial - domnulgeneral de brigadã Ion Bârloiu, domnul colonel DumitruScarlat - comandantul Brigãzii 34 Infanterie, alãturi dereprezentanþii mass-media militare ºi civile.

Comandantul Batalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni”,locotenent-colonelul Daniel Petrescu, a declarat presei lacâteva minute dupã coborârea din aeronavã: „Misiuneanoastrã a fost complexã. Având ca responsabilitate oprovincie de dimensiunile Dobrogei, a trebuit sãcoordonãm atât activitatea militarilor noºtri, cât ºiactivitatea reprezentanþilor guvernului afgan în teritoriu”.

Misiunea batalionului a constat în sprijinireaautoritãþilor ºi reprezentanþilor guvernului afgan dinprovincia Zabol pentru implementarea planului de pace alguvernului afgan. Au existat astfel fie acþiuni militaredirecte, fie acþiuni umanitare, fie de coordonare a forþelorISAF ºi a acelei celule de reconstrucþie provincialã carese gãseºte înacest moment în provincie. Asurprins acoloºi transferul de la operaþiunea Enduring Freedom spreISAF,moment despre care comandantul batalionului nespune: „Dislocându-ne noi în zona Zabol, NATO aîncheiat cea de a treia fazã a extinderii ISAF în zona deresponsabilitate de sud. Eu spun cã am fãcut un pasînainte pentru cã, prin sosirea noastrã ºi a celorlalte forþe

NATO, nu numai o naþiune a venit în sprijinul procesuluide pace din Afganistan, ci toate þãrile Alianþei. Oameniinoºtri au fost împãrþiþi în patru tabere situate la oaltitudine cuprinsã între 1.600 ºi 2.300 metri.Afganistanul nu este capãtul lumii, dar ne-am confruntatcu condiþii dificile: mã refer aici la faptul cã a trebuit sãrãspundem uneori cu foc, conform regulilor de angajarepentru rezolvarea anumitor incidente de securitate. Acumam lãsat o zonã liniºtitã ºi un progres în situaþia desecuritate, în special în partea centralã, pe autostradadintre Kandahar ºi Kabul.”

Batalionul 2 Infanterie „Cãlugãreni” a fost ºi în Irak,având acelaºi comandant. Nu poate spune care dintremisiuni a fost mai dificilã, dar totuºi...„Pentru mineaceastã misiune din Afganistan a fost complexã,deoareceam avut în responsabilitate o zonã mult mai mare. Dacãîn Irak ne gãseam sub comanda unei brigãzi care gestionao provincie, aici am avut onoarea sã fiu unul dintre ceipatru comandanþi NATO din zona de sud a Afganistanului.Pe toatã perioada misiunii am avut sub comandã ocompanie americanã, iar pentru anumite operaþiuni îndesfãºurare am primit încã o companie, care ne-a sprijinitîn zona noastrã de responsabilitate. Numãrulincidentelorde securitate din 2006 l-a depãºit pe cel din 2005, dar înacest moment forþele ISAF gestioneazã situaþia în sudulAfganistanului” - a mai spus lt.col. Daniel Petrescu.

Militarii români au fost decoraþi cu Medalia NATO-ISAF pentru operaþii în sprijinul pãcii ºi libertãþii, iar pa-tru dintre ei au primit medaliile naþionale „Virtutea Mili-tarã” ºi „Bãrbãþie ºi Credinþã”, cu însemne de rãzboi.

Cristina FRATU

Ultimul detaºament al Batalionului 2Infanterie „Cãlugãreni“a revenit în þarã

Foto: Cristina FRATU

49 Nr. 2 2007

Teatre de operaþii


51 Nr. 2 2007

Teatre de operaþii



Poate pentru unii, „inaugurarea” unei poziþiide tragere pentru aruncãtoare de 120 mm s-arputea sã nu prezinte nici un interes, cu atât

mai mult unul mediatic, însã pentru artileriºtii B.812Infanterie „ªoimii Carpaþilor” cu siguranþã este uneveniment special. Special pentru cã pentru realizarea luis-au depus eforturi evidente de cãtre subordonaþiilocotenentului Marius Apetrei. Dacã luãm în calcul ºifaptul cã „modestul scriitor” are pe umeri tunurileîncruciºate de peste 15 ani, motivaþia pentru care nu potsã mã abþin de la comentarii ºi aprecieri este asiguratã.

Revin pe „direcþia de bazã“ ºi având în vederenecesitãþile tactice de folosire a acestor aruncãtoarepentru iluminarea terenului, ofiþerul cu sprijinul de foc,cãpitanul Florin ªtefãnescu a luat „bomba” în propriilemâini ºi a purces la proiectarea ºi trasarea unei poziþii detragere pentru aruncãtoare, cât mai aproape de canoaneleregulamentare.

Odatã finalizat proiectul, lucrãrile au început metodic.Nu la 10 sau 15 secunde cum spune cartea, ci într-un ritmapropiat de „vijelie“. Întrucât terenul nu permitea

executarea de sãpãturi, s-au ridicat parapeþi de protecþiedin module HESCO umplute cu pãmânt ºi piatrã.Platformele de tragere s-au amenajat din piatrã concasatã,iar niºa pentru muniþie ºi adãpostul pentru servanþi seridicã la standarde „europene”.

De notat faptul cã pe toatã durata ºantierului,aruncãtoarele nu au fost scutite de serviciul de luptã,piesele comandate de plutonier Viorel Mureºan ºiplutonier Ioan Tãmaº îndeplinind cu succes misiuni deiluminare pentru forþele din Task Force Zabol. Nu vreausã nedreptãþesc „rudele” mai îndepãrtate, de calibru maimic (82 mm), care mânuite de bistriþeni îºi fac cuprisosinþã datoria în bazele înaintate.

Iatã, pe scurt, istoricul unui lucru bine gândit ºi bineexecutat.

ªi, ca la orice lucrare finalizatã, onoarea de a tãiapanglica a revenit deopotrivã comandantului, maiorOvidiu Uifãleanu, locþiitorului, maior Nicolae Paþainea ºi„tãticului” proiectului, cãpitan Florin ªtefãnescu,împreunã cu „antreprenorul” locotenent Marius Apetrei.Foarfecele a secþionat panglica, în aplauzele echipelor

Cãpitan Marius MIHAI

Sezonul inaugurãrilorîn Baza Lagman din Qalat

Deºi pânã la Ziua Artileriei, blindatele româneºtidin Baza Lagman mai trebuie sã patruleze sutede kilometri, evenimentul „artileristic“ care s-apetrecut în tabãra româneascã meritã cu prisosinþãevocat ºi imortalizat.

„Cãlugãrenii” au fost apreciaþipentru cooperarea excelentã cuforþele aliate ºi autoritãþile localeafgane, iar pentru aceste rezultate deexcepþie generalul Ton Van Loon,comandantul forþelor NATO dinsudul Afganistanului, i-a decorat pemilitarii batalionului cu „MedaliaNATO pentru operaþii în sprijinulpãcii ºi libertãþii”. Totodatã, în cadrulceremoniei desfãºurate cu ocaziazilei de 1 Decembrie, acesta aafirmat: „Vã felicit pentru aceastãmedalie, sunteþi, prin misiunile pecare le desfãºuraþi aici, în Zabul, un exemplu pentru celelalte forþe dinsudul Afganistanului. Vã meritaþi din plin medaliile pe care le-aþiprimit”.

La ceremonialul de sosire în þarã,desfãºurat pe 2 februarie în curteabatalionului, momentul solemn alrostirii alocuþiunilor invitaþilor a fostîntrerupt nu de puþine ori descâncetele copiilor aduºi de bunici ºi mãmici sã-ºi vadã tãticii laserviciu.

„Suntem mândri sã încheiem cusucces o misiune care consacrãtradiþia Batalionului 2 Infanterie«Cãlugãreni», de deschizãtori dedrumuri pentru misiunile internaþio-nale ale Armatei României”, a rostitmândru comandantul batalionului,locotenent-colonelul Daniel Petrescu.„Misiunea a fost dificilã, un examenal bãrbãþiei pentru fiecare militar albatalionului. Ne întoarcem dinAfganistan cu mai multã maturitateºi experienþã în abordarea situaþiilorde luptã, ne întoarcem cu o înþelegeremai profundã a necesitãþilor de in-struire ºi dotare pentru astfel de mi-

siuni, a rolului ºi locului fiecãrui mi-litar în cadrul unei unitãþi care pri-meºte o asemenea responsabilitate” -a mai declarat acesta.

Generalul-locotenent doctor SorinIoan a þinut sã felicite militariipentru misiunea îndeplinitã, afirmândcã: „Batalionul a avut o misiunedificilã ºi complexã. Avem satisfacþiapentru modul profesionist, flexibil încare aþi reuºit sã realizaþicompatibilitate, în ciuda unordiferenþe de dotare tehnicã. Afost oprobã deosebitã de curaj ºi fiecaremilitar din batalion ºi-a doveditcalitãþile ºi virtuþile militare”.

Secretarul de stat Ion Ioan arãspuns la câteva întrebãri adresatede jurnaliºtii prezenþi, precizând cãtoþi oficialii implicaþi în aceastãactivitate au caracterizat misiunea cafiind cea mai grea pe care o unitate aarmatei române a primit-o dupã celde-al doilea rãzboi mondial. „Au acþionat în partea de sud aAfganistanului cu activitãþi demenþinere a pãcii ºi sprijin, nu amavut nici o pierdere, aprecierile fiindunanime. Toþi militarii Batalionului 2«Cãlugãreni» s-au întors sãnãtoºiacasã”.

ªi pentru a resimþi cu adevãrat pulsul misiunii, locotenentul LucianNaum a fost de acord sã ne spunã povestea lui. Este comandantul unuipluton de infanterie din Batalionului 2 „Cãlugãreni”. Pentru elmisiunea tocmai încheiatã în Afganistan a fost a doua, prima la care aparticipat fiind în Bosnia în 2004, în cadrul SFOR. Atunci a îndeplinitrolul de ofiþer de legãturã la un pluton de poliþie militarã, spre deosebirede Afganistan, unde a fost comandant pluton infanterie, un post curãspundere mai mare. „Am avut misiuni de pazã, securitate, patrulare,asistenþã umanitarã”, spune serios locotenentul, conºtient de munca pecare a fãcut-o.

Întrebat de diferenþele dintre misiuni, acesta a afirmat: „Este foartemare! În Bosnia era un mediu de securitate mai stabil, instituþiilestatului îºi fãceau treaba, pe când în Afganistan e o mare instabilitate”.Cu toate astea, Lucian mã surprinde cu un rãspuns afirmativ laîntrebarea dacã ar mai pleca într-o astfel de misiune, însã rãspunsul sãu a fost urmat de un „dar”: „Aº mai pleca ºi în alte misiuni, dar m-aº gândi bine înainte de a lua o decizie. La familie, în primulrând, dar ºi la pregãtire. Trebuie sã fii foarte bine pregãtit ca sã facifaþã ºi sã te adaptezi acolo. Trebuie sã fii conºtient de ce te aºteaptã, sã fii informat în totalitate”, a încheiat el scurta noastrã discuþie.

Foto: plt.maj. Dan Boban

Teatre de operaþii


Teatre de operaþii


Dupã câteva zile începusem sã-mi imaginezaceastã „Main Gate” ca ºi poarta cetãþii Troia,din filmul cu acelaºi nume, pe care îl

vizionasem nu cu mult timp înainte de plecarea din þarã.În faþa ei chiar ºi puternicul Ahile se simþea neputincios.

Hotãrât lucru, era ceva cu aceastã poartã ºi am decissã rezolv misterul. Ceea ce mi-a reuºit doar parþial, celpuþin din punct de vedere al proporþiilor ei, atunci cândam trecut prin ea pentru a participa la o misiune de

patrulare cu infanteriºtii locotenentului Ionuþ Ilisei. Ce-idrept, am rãmas cam dezamãgit. Nu era ceea ce-miimaginasem dar importanþa acestui punct vital din totangrenajul sistemelor ºi mãsurilor de securitate începusesã mi se dezvãluie. Se vedea „cu ochiul liber“ cãrestricþiile de circulaþie, sârma ghimpatã, moduleleHESCO umplute cu piatrã ºi pãmânt, combinate cu plãciºi parapeþi de beton contribuiau decisiv la o bunãdefensivã în cazul unui atac insurgent de orice naturã.


Main Gate ºi „Ochiul lui Sauron“

Încã de la începutul dislocãrii efectivelorromâneºti în Baza Lagman, timpanele îmi erau„bombardate“ în orice discuþie aº fi purtat, deaºa-zisa expresie „Main Gate“ (poartã principalã).

de servanþi, nu înainte ca preotulmilitar, maior Ciprian Rus, sãoficieze o slujbã de sfinþire a poziþieide tragere ºi a artileriºtilor, pentrubunul mers al ...traiectoriilor ºi afuncþionãrii focoaselor.

Punctul 3 al activitãþii a constat încuvintele de apreciere rostite decomandant pentru cei implicaþi înfinalizarea proiectului.

Nu s-a rãcit bine bliþul aparatuluide fotografiat cã a intrat în derulareun alt eveniment, de data asta subegida Crucii Roºii. Plutonul medicalal batalionului a dorit sã se remarce,având în vedere cã nu prea aupacienþi români sã-i deranjeze. Aºacã au „luat“ un TAB destinat pentrucercetarea de geniu ºi l-au amenajat

într-un mijloc blindat de evacuaremedicalã, dupã tiparele occidentale.ªef de proiect, pentru cã de fiecaredatã trebuie sã existe un ºef, ºimuncitor totodatã, cãpitanul OscarSas, care a þinut sã ne informezedespre acest mijloc de evacuaremedicalã, deocamdatã unicat înregiunea Zabol.

Deci, capacitatea de transport se ridicã la un pacient pe targã ºitrei-patru pacienþi ambulator sau doi pacienþi pe tãrgi ºi unu-doipacienþi ambulator. Pe lângã pacienþi, mai intrã în calcul ºimecanicul conductor ºi douã cadremedicale. „Ambulanþa” este dotatã la nivelul resuscitãrii cardio-respiratorii pentru menþinerea

funcþiilor vitale pânã la douã ore,pânã la sosirea elicopterului deevacuare medicalã (MEDEVAC).Desigur, nu ne dorim sã vedemimplicat acest mijloc într-o acþiunerealã, dar þinând cont de situaþia dinteatru, este bine sã fim precauþi ºiprevãzãtori.

Aurmat episodul de relaþionare

cu medicii iordanieni, printre care

am avut plãcerea sã descoperim un

medic care ºi-a petrecut copilãria

în Craiova ºi care nu a uitat sã

vorbeascã româneºte. Avenit la

Qalat pentru a sprijini eforturile

internaþionale de reconstrucþie

a Afganistanului, prin pregãtirea

cadrelor medicale afgane.


ihai


ihai

Iatã de ce, în urma acestui conflictdintre imaginaþie ºi realitate, am con-siderat necesar sã abordez respectivapoartã scriitoriceºte. Sã–i provoc ladestãinuiri pe „cerberii“ înarmaþi pânãîn dinþi, care urmãresc ºi respectã apli-carea tuturor uzanþelor ºi normelorde acces într-un obiectiv de impor-tanþã deosebitã.

Mã apropii, împreunã cu pãrin-tele Ciprian Rus ºi, surprizã...Nimeni nu ne bagã în seamã! Toþisunt pe poziþii pentru cã urmeazã sãsoseascã un autovehicul. În astfel decazuri - aflãm mai târziu - bãieþii „n-au tatã ºi nici mamã“ pânã ce îºiîndeplinesc misiunea. Ce sã mai vor-bim de „atenþia“ acordatã unui preotmilitar din Floreºti - Cluj ºi unui ofi-þer de relaþii publice din Baia Mare!?

Pânã ce colegii îºi terminã treaba,noi tragem cu ochiul ºi cu aparatul defotografiat la modul cum militarii per-cheziþioneazã maºina ºi persoanele.

În cele din urmã reuºim sã pur-tãm frânturi de conversaþie cu luptã-torii. Nu au timp de noi, evenimen-tele se succed cu repeziciune, ºi credcã preferã sã þinã terenul sub obser-vaþie decât sã mã asculte.

Chiar în momentul discuþiilor,comandantul grupei de pazã,

sergentul-major Adrian Puiu ne lasã„în aer“ pentru a întoarce din drumun grup de trei ºoferi afgani carevroiau sã foloseascã o „scurtãturã”pânã la locul special destinat pentrustaþionarea camioanelor de transport.

Masa o servesc acolo, într-o încã-pere amenajatã de ei, un fel de came-rã comunã dintr-un clasic corp de pa-zã. Traficul de persoane ºi autovehi-cule este intens, continuu, ºi nu înce-teazã nici dupã 15.30 sau duminica.

În ajutorul lor acþioneazã o echipãformatã dintr-un militar american ºiun câine specializat în cãutareasubstanþelor explozive. Dupãverificãrile acestei echipe intrã înacþiune „ªoimii Carpaþilor” pentruidentificarea persoanelor, percheziþiicorporale ºi controlulautovehiculelor. Orice persoanã sauautovehicul care se apropie de„Poartã“ este luat în vizor de cãtre„Ochiul lui Sauron”, santinela dinfoiºorul dispus pe o formã de terendominantã lângã „Main Gate”.Astfel, militarii de la barierã suntinformaþi chiar ºi despre taliapersoanei care seapropie; dacã îi estenaturalã sau ajustatãcu trotil!

În timp ce eu îl agãþ pe cãpitanulCristi Meºinschi (cunoscut subdenumirea MG de la „Main Gate”)pentru interviu, pãrintele sfinþeºteluptãtorii ºi locul pentru bunul mersal activitãþii ºi îndeplinirea misiunii.

Mã uit la bocancii lui Cristi ºi îlîntreb dacã mai au tocuri!? La câtedrumuri a fãcut prin bazã pentru a pu-ne la punct problemele inerente lega-te de securitate, ar necesita un upgrade.

Jovial, ca întodeauna, îmi explicãdespre misiunea pe care o are ºi pro-blemele cu care se confruntã zilnic.Noaptea, pericolul creºte exponenþialdar subordonaþii au intrat în ritmulimpus de evenimente ºi se descurcãfoarte bine.

Pãrintele profitã de ocazie ºi fãrãnici un avertisment le sfinþeºte came-ra de lucru spre mulþumirea nedisi-mulatã a echipei.

Ne aducem aminte de un proverbenglez care face legãtura subtilã întretimp ºi bani, aºa cã ne luãm rãmasbun de la gazde ºi plecãm sprecomandament.

În spatele nostru, „Ochiul luiSauron” vegheazã mereu, nu pentrudominarea Þinutului de Mijloc,precum în film, ci de dataaceasta pentru liniºtea

noastrã.

Teatre de operaþii




ihai

Teatre de operaþii


Recent numitcomandantal diviziei,

comandantul britanic adorit sã se familiarizezecu specificul batalio-nului românesc, prezen-tarea fãcutã de cãtre lo-cotenent-colonelulGeorge Constantinstârnind interesul dele-gaþiei militare britanice.Generalul englez a fostînsoþit de colonelul EdBrown, comandantulbrigãzii în subordineacãreia acþioneazãmilitarii români.

În briefing-ul sãu,locotenent-colonelulConstantin a expus

Cãpitan Pavel PETREA

Oaspeþi de seamã în Camp Dracula

Generalul-maior britanic J.D.Shaw, noulcomandant al Diviziei Multinaþionale Sud-Est(MND-SE), în subordinea cãreia activeazãBatalionul 495 Infanterie „Cãpitan ªtefan ªoverth“,i-a vizitat vineri, 9 februarie, pe militarii românidin Camp Dracula - Irak.

55 Nr. 2 2007

Teatre de operaþii


Sfârºit de misiune pentru unii ºi început dedrum pentru ceilalþi, momentul a fost onorat deprezenþa unor oficialitãþi marcante, române ºi

strãine. Partea românã a fost reprezentatã de generalul

de brigadã Ion Chirãnescu, locþiitorul comandantuluiComandamentului 2 Operaþional Întrunit „Mareºal Alexandru Averescu” ºi generalul de brigadãDan-Ghica Radu, locþiitorul ºefului Operaþiilor din StatulMajor al Forþelor Coaliþiei, precum ºi ofiþeri din cadrulstructurilor centrale ale armatei.

Având locul lor bine stabilit între forþele CoaliþieiMultinaþionale staþionate la Tallil, militarii români au fost onoraþi de prezenþa colonelului Tim Evans,comandantul Brigãzii 19 Infanterie Uºoarã britanicã,colonelul David Elicerio, comandantul BrigãziiAmericane 1/34 ºi generalul de brigadã Herbia Al Saad,comandantul Brigãzii 3 Irak.

În discursul sãu, comandantul Batalionului 811Infanterie „Dragonii Transilvani”, locotenent-colonelulTudorel Dragonici, a subliniat legãtura deosebitã creatãîntre subordonaþii sãi ºi populaþia localã pe timpul desfãºurãrii misiunii. „Dragonii Transilvani” au executat operaþii întrunite multinaþionale sub comandãitalianã ºi britanicã, au dezvoltat ºi finalizat proiecte de

cooperare civil-militarã care au vizat alimentarea cu apã,canalizare ºi energie termicã în câteva localitãþi dinprovincia Dhi Qar, precum ºi construirea unei ºcoli pentrucopiii irakieni. Cei mai buni dintre ei au primit medalii ºidistincþii din partea oficialitãþilor militare americane ºiirakiene.

Drapelul de luptã al Batalionului 811 Infanterie a fostdecorat, la începutul lunii decembrie a anului trecut, cu Ordinul Naþional „Pentru Merit” în grad de Cavaler, cu însemne de rãzboi, conferit prin Decret Prezidenþialpentru rezultate deosebite în misiunile desfãºurate petimpul celor ºase luni de misiune.

În prima parte a misiunii, militarii dejeni au fostcantonaþi în tabãra din Camp Mittica, apoi în Baza detranzit ºi, din decembrie 2006, în Camp Dracula,eforturile susþinute pentru amenajarea acesteia din urmã,în paralel cu desfãºurarea misiunilor, fãcând-o denerecunoscut. Militarii noºtri se bucurã acum de aceleaºifacilitãþi cu cele oferite de armata SUApropriilor soldaþi.

Sâmbãtã, ultimul detaºament de militari aiBatalionului 811 Infanterie, împreunã cu comanda unitãþiiºi având alãturi Drapelul de luptã sub care au servitpatria, a ajuns cu bine în þarã. Pentru toþi urmeazã obinemeritatã perioadã de recuperare, pe care cu toþii le-odorim cât mai uºoarã.

Cãpitan Pavel PETREA

„Dragonii“ au predatºtafeta beretelor bordo

Prima sãptãmânã a militarilor bucureºteni înIrak a debutat cu ceremonialul transferului deautoritate între Batalionul 811 Infanterie„Dragonii Transilvani“ din Dej ºi Batalionul 495Infanterie „Cãpitan ªtefan ªoverth“ dinBucureºti.

organizarea ºi misiunile unitãþii pecare o comandã. Totodatã, el a subliniat cã moralul militariloreste foarte bun, iar preluareamisiunilor s-a fãcut fãrãprobleme.

„Suntem la început de misiune,însã vom demonstra cã suntemadevãraþi profesioniºti”, amenþionat locotenent-colonelulConstantin în încheierea informãrii.

O surprizã plãcutã a constituit-oinformaþia cã generalul britanic esteparaºutist, la fel ca majoritatea mi-litarilor din batalion. Intrat în arma-tã în 1981, acesta a condus un plu-ton ºi, mai apoi, o companie într-unregiment de paraºutiºti, în timpulconflictului din Insulele Falkland.

Generalul Shaw s-a arãtatîncântat sã lupte alãturi de unbatalion românesc cu acelaºi

specific ºi le-a urat un cãlduros:„Bun venit la bord!”. Acesta ºi-aexprimat totodatã speranþa camilitarii români sã nu fie nevoiþivreodatã sã-ºi foloseascã abilitãþilede militari.

În programul vizitei, generalulenglez a avut ºi o întâlnire cureprezentanþii presei militare,cãrora le-a acordat un scurt

interviu.

Teatre de operaþii



Oameni sub arme

Recrutare

59 Nr. 2 2007

Astfel, în conformitate cu aceastã lege, cetãþeniiromâni, bãrbaþi ºi femei, care îndeplinesc con-diþiile prevãzute de legislaþia în vigoare, pot

efectua, pe bazã de voluntariat, orice formã a serviciuluimilitar, fãrã discriminare. Totodatã, executarea serviciuluimilitar obligatoriu, în calitate de militar în termen ºi militarîn termen redus, se suspendã începând cu 1 ianuarie 2007.

În aceste condiþii, Ministerul Apãrãrii a decis, pentruatragerea ºi menþinerea în sistemul militar a unui corpvaloros al gradaþilor ºi soldaþilor, declanºarea uneicampanii de informare pentru promovarea cariereimilitare ºi creºterea gradului de atractivitate a profesiei desoldat ºi gradat voluntar. Aceºtia vor suplini, prin calitate,reducerile de efective inerente procesului de transformarea armatei într-o organizaþie bazatã pe voluntariat, încondiþiile existenþei unei mari diversitãþi de oferte pepiaþa muncii din România.

Prin aceastã campanie, Ministerul Apãrãrii a intenþio-nat sã realizeze o bazã de selecþie extinsã pentru corpulgradaþilor ºi soldaþilor voluntari, astfel încât sã fie ocu-pate circa 1.200 de posturi pânã la sfârºitul anului 2006 ºiaproximativ 5.000 în anul 2007, cea mai mare parte aacestora aparþinând forþelor terestre, 4.500 de posturi.

Campania a fost declanºatã pe 20 septembrie 2006,timp de douã luni, printr-o campanie de relaþii publice lanivel naþional, evenimente de promovare ºi prinpublicitate în cele mai importante mijloace mass-mediascrisã (Libertatea, Gazeta Sporturilor, Pro Sport,Evenimentul Zilei, Jurnalul Naþional, Ziua ºi România

Liberã), radio (Europa FM, Radio România Actualitãþi,KISS FM ºi Radio 21) ºi televiziune (PRO TV, Antena 1,TVR 1, Realitatea TV, Antena 3, MTv Ro).

O primã etapã a campaniei a avut loc la nivel naþional,între 20 septembrie ºi 20 octombrie, continuatã, dupã 15 octombrie, de cea de-a doua etapã, atât în municipiulBucureºti, cât ºi în judeþele Argeº, Bistriþa-Nãsãud, Brãila,Buzãu, Constanþa, Cluj, Ilfov, Mureº, Prahova, Vrancea.

Campania publicitarã a constat în difuzarea de spoturide televiziune (274 spoturi) ºi radio (228 spoturi),publicarea de machete de presã (105 machete), afiºarea a20.000 de postere ºi a 100 de panouri stradale înmunicipiul Bucureºti ºi în judeþele Argeº, Bistriþa, Brãila,Buzãu, Constanþa, Cluj, Ilfov, Mureº, Prahova, Vrancea.

Tot în cadrul acestei campanii, pentru a marcasuspendarea serviciului militar pe timp de pace ºi trecereala serviciul militar bazat pe voluntariat, a fost organizat înPiaþa Revoluþiei din Bucureºti, în 22 octombrie 2006, unspectacol dedicat „ultimei încorporãri”, intitulat „MILFEST2006”.

Programul „MILFEST2006 ” a cuprins demonstraþiide mânuire a armamentului, executate de un pluton dinRegimentul 30 Gardã ºi Protocol „Mihai Viteazul”,exerciþii de echitaþie realizate de Secþia Hipicã a C.S.A.„Steaua”, concerte susþinute de Muzica Reprezentativã ºide formaþii artistice profesioniste ºi de amatori dinarmatã.

De asemenea, forþele terestre, alãturi de celelaltecategorii de forþe, au prezentat publicului atât categorii

Maior Renato NADOLU

Punct ochit, punct lovit

În luna decembrie 2005, Parlamentul Românieia adoptat Legea nr.396 privind suspendarea petimp de pace a serviciului militarobligatoriu ºitrecerea la serviciul militar pe bazã de voluntariat.

Colonelul britanic Tim Evans ºi-a exprimat recunoºtinþa faþã de unaliat atât de curajos ºi de încredere ca România în rãzboiul împotrivaterorii ºi în efortul de a construidemocraþia în Irak. „Pentru aceastãsolidaritate internaþionalã ºi pentruparteneriatul durabil dintre Româniaºi Alianþã, þara mea vã este profundrecunoscãtoare. Vã exprim preþuireanoastrã sincerã”.

Cuvinte de apreciere cu privire la modul responsabil ºi profesional în care militarii Batalionului 811Infanterie ºi-au îndeplinit

misiunile a avut ºi generalul debrigadã Ion Chirãnescu.

Militarii Batalionului 495Infanterie „Cãpitan ªtefan ªoverth”,în majoritate paraºutiºti, sunt laprima lor misiune într-un teatru de operaþii. Veniþi cu dorinþa cã vor câºtiga în scurt timp respectul ºi simpatia aliaþilor ºi a populaþieilocale, militarii s-au acomodat rapidla realitatea teatrului de operaþii ºi au început sã execute misiunilespecifice, printre care amintim pazapodului strategic peste Eufrat,patrularea pe principalele cãi decomunicaþie ale provinciei Dhi Qar,

asigurarea securitãþii bazei prinpatrulare în aria de responsabilitate ºiasigurarea forþei de intervenþie rapidãîn caz de necesitate.

Comandantul batalionului,locotenent-colonelul GeorgeConstantin, a mulþumit militarilordejeni pentru eforturile depuse înamenajarea taberei româneºti,simultan cu desfãºurarea misiunilorîncredinþate. Totodatã, ºi-a exprimatconvingerea cã militarii dinsubordinea sa vor atinge acelaºi înalt standard impus de colegii lor de la care au preluat misiunile.

Teatre de operaþii



Foto: Eugen Mihai

Pregãtiri pentru plecare în prima misiune Pregãtiri pentru plecare în prima misiune

Oameni sub arme

Coloana vertebralã

61 Nr. 2 2007

Despre fatã, dacã n-ai ºti cã este gorjancã dinNovaci, la prima vedere ai fi tentat sã crezi cãtimpul s-a întors (cu circa 20 de ani) ºi tânãra

Elena Cârstea ºi-a ales cariera militarã în locul celeiartistice.

Bãiatul, stãpân pe sine, are o privire blândã, darstatornicã ºi sfredelitoare, ca sã ºtie cât mai multe, pentruhotãrârea sa de a se baza pe forþele proprii.

Colegii lor au acceptat jocul reporterului ºi prinbileþelele nesemnate au contribuit la conturareaportretelor.

Aurelia Lãceanus-a nãscut în Novaci (Gorj) la datade 15.07.1986. Rãcuºorul, deºi singur la pãrinþi, semândreºte cã nu a fost un copil alintat. „Pãrinþii meimuncesc (mama în comerþ, tata în prelucrarea lemnului)ºi sunt oameni simpli, dar m-au crescut minunat ºi

mi-au dat o educaþie aleasã“.Adolescenta, din gimnaziu ºi-a dorit sã

urmeze un liceu militar. La începutpãrinþii nu erau de acord. Totuºi i-aconvins ºi în 2006 a absolvit ColegiulMilitar Liceal „Mihai Viteazul“ din AlbaIulia.

„În anul 2002 pãºeam sfioasã, dartotuºi hotãrâtã pe porþile liceului militar.Nu aveam nici o teamã de ce va urma, darrecunosc, nu ºtiam ce mã aºteaptã. Aveam14 ani, abia începusem a prinde contur deadolescent ºi nu ºtiam ce înseamnãprogram, ordine, disciplinã ºi desprinderedin sânul cald al familiei“.

Dupã absolvirea liceului recunoaºte cãi-a fost greu, dar nu s-a plâns nici o datãde „viaþa durã pentru un tânãr de 14 ani“,întrucât a avut de învãþat cele mai multelucruri pentru viaþã: „sã-mi port singurã

Nicolae [email protected]

Portrete la modele viiToþi elevii sunt tinere modele vii. Ei vor fi curândmaiºtri militari. Fiecare îþi oferã câte un portretºi este foarte greu sã alegi unul, pentru paginilerevistei.

de tehnicã, echipamente ºi uniformemilitare, cât ºi aspecte privindtradiþiile militare, oferta educaþionalãpentru instituþiile de învãþãmânt ºiparticiparea la misiunileinternaþionale.

Cariera militarã ca soldat voluntars-a dovedit cã este o opþiune nouã ºiincitantã pe piaþa forþei de muncã. La30 noiembrie 2006, la douã luni ºijumãtate de la declanºarea campanieide promovare a profesiei militare,numãrul persoanelor care ºi-au mani-festat interesul pentru acest gen decarierã a ajuns la cifre impresionante.

Un numãr de 26.643 tineri(19.491 bãrbaþi ºi 7.152 femei) au

fost înregistraþi la Birourile deInformare-Recrutare judeþene, 5.066persoane (4.344 bãrbaþi ºi 722 femei)au solicitat informaþii suplimentaredespre cariera militarã la numãrulTelverde (0800 808 880) pus ladispoziþie gratuit, iar 46.815 persoa-ne au accesat pagina de Internet aMinisterului Apãrãrii (www.mapn.ro)ºi aproximativ 16.000 pe cea a Forþe-lor Terestre (www.forter.ro), pentru aobþine informaþii în legãturã cu mo-dul în care se pot angaja în armatã camilitari profesioniºti. În total, 31.709persoane (23.835 bãrbaþi ºi 7.874femei) au fost înregistrate nominal înbaza de date a Ministerului Apãrãrii.

Un element de atractivitate s-adovedit a fi ºi principiul egalitãþii deºanse, aplicat corespunzãtor ºi îndomeniul militar, lucru care a fãcutca, dintre tinerii care s-au interesat laBirourile Informare-Recrutare ºi laTelverde, aproape 20% sã fie de sexfeminin.

Din analiza datelor de la BirourileInformare-Recrutare rezultã cã ceimai interesaþi de o carierã în armatãau fost ºi sunt tinerii din Bucureºti ºidin judeþele Argeº, Constanþa, Gorj,Iaºi, Ilfov, Olt, Prahova, Satu Mare,iar cel mai puþin interesaþi au fosttinerii din judeþele Caraº-Severin,Covasna, Sãlaj, Maramureº.

În acest moment se aflã în derula-re etapele de depunere a dosarelor, deorganizare a selecþiei, forþele terestreavând aproximativ 4.500 de locuridisponibile, bãrbaþi ºi femei, cuvârsta cuprinsã între 18 ºi 26 de ani.

Se poate afirma cu certitudine cãobiectivele campaniei de informare,declanºatã de Ministerul Apãrãrii, lacare au participat ºi Forþele Terestre,au fost îndeplinite integral. Au fostimpuse în mass-media sintagmele„armatã profesionistã”, „militar pro-fesionist”, fapt care creeazã acum unnou cadru de interpretare a mesajelorMinisterului Apãrãrii, cu privire la:modernizare/dotare, cerinþe bugetare,misiuni internaþionale.

De asemenea, a fost conºtientiza-tã ºi impusã profesia militarã ca opþi-une pe piaþa muncii, a crescut vizibi-litatea instituþiei militare în mass-media, interacþiunea structurilor dinMinisterul Apãrãrii cu societateacivilã ºi cu populaþia, expunereamedia a conducerii instituþiei militare,ºi s-a oferit ocazia transmiteriimesajelor din Planul de comunicarestrategicã al Ministerului Apãrãrii.

Oameni sub arme

Recrutare


DDeevviizzaa::

„„ÎÎmmii ppllaacceessqq aamm oo vviiaa]]qq

oorrddoonnaattqq,,ssqq ppoorrttaacceeaassttqq

uunniiffoorrmmqq,,ssqq rreessppeecctt[[ii ssqq ffiiuurreessppeecc-ttaattqq““..

Foto: Cãtãlin DRAGOMIR

Oameni sub arme

Coloana vertebralã

63 Nr. 32 2007

de grijã, sã-mi fac ºi respect unprogram, respectul faþã de mine ºifaþã de colegi ºi, cel mai important,sã-mi apreciez ºi iubesc familia, sãºtiu sã preþuiesc libertatea“.

Materiile preferate, matematica,fizica, limbile strãine (îndeosebifranceza) îi sunt necesare carierei, lafel ca ºi altele, deºi nu-i plac celecare „necesitã tocealã“ (filosofia,istoria). Limba românã a îndrãgit-odatoritã profesorului. „Domnulprofesor Proboteanu Fãgel a ºtiut sãfacã plãcutã aceastã materie ºi sã nepregãteascã pentru viaþã, împãrtã-ºindu-ne din experienþa proprie“.

Motivaþia alegerii cariereimilitare o exprimã (expune) simplu,cu seninãtate: „Nu datoritã siguranþeilocului de muncã, ci întrucât pentrumine reprezintã un ideal profesionalºi vreau sã fac performanþã în acestdomeniu“.

Opþiunea pentru specialitatea demaistru militar în tehnica deComunicaþii i se pare mai potrivitã eica fatã. Chiar dacã adorã „munca înteren“, doreºte sã lucreze la S.M.G.,pentru cã tânjeºte sã trãiascã înBucureºti ºi este hotãrâtã sã participe„la cât mai multe misiuni înstrãinãtate“.

Þinta sa în cariera militarã estemai sus: „voi face tot posibilul sãajung ofiþer, dupã absolvirea unorstudii superioare de specialitate“.Credem cã va atinge þinta, deoarecespune cã este „ambiþioasã, cu uncaracter ºi personalitate puternice ºidestul de încãpãþânatã“.

Adriana – cum îi spun colegii -„este o luptãtoare“. „Nu lasã timpulsã treacã pe lângã ea“. „Armata i sepotriveºte ca o mãnuºã“. „Îmi doresc

sã fie ca ea ºi ºeful urmãtor, când voiajunge maistru militar“.

Calitãþile sale incontestabile suntcompletate ºi cu atuuri (completatecu insinuãri rãutãcioase): „parcã aravea «toþi aºii în mânecã!»“.

Deºi este „mai bãieþoasã, poateprea bãieþoasã ºi nu stã bine uneifete“, totuºi „este nevoie de aceºtimilitari frumoºi, de o patã de culoareºi un zâmbet luminos ca sã putemmerge mai departe“.

Pe bileþele au apãrut ºirecomandãri: „gingãºia ºi blândeþeatrebuie sã ºi le pãstreze; invidia ºiorgoliul sã nu le exagereze; „uneorimai ºi greºeºte când se grãbeºte sãfie prima“.

Concluzia rezultã, pentru reporter,tot de la colegi, cu toate calitãþile ºimicile ei defecte.

„Respectul faþã de noi îºi spunecuvântul. Este o bunã prietenã ºi ºtimcã ne putem baza pe ajutorul ei“.

Robert Mogoº, nãscut în Curteade Argeº, la data de 01.04.1987, nueste o pãcãlealã. Pãrinþii sãi, acumpensionari, sunt mândri de el ºifratele lui mai mic, elev la ColegiulNaþional „Vlaicu-Vodã” din Curteade Argeº.

Dirigintele din gimnaziu i-asugerat prima datã sã-ºi aleagãaceastã carierã: „Mi-a povestit atâtdespre greutãþile, dar în specialdespre relaþiile dintre militari, bazatepe profesionalism, respect, pe ordine,disciplinã ºi prietenie, care pot sãdureze o viaþã de om“.

Impresiile ºi amintirile din aniipetrecuþi la Colegiul Militar Liceal„Mihai Viteazu“ din Alba Iulia i-au

Oameni sub arme

Coloana vertebralã


DDeevviizzaa::

„„PPrriinn ccaarriieerraa mmiilliittaarrqq

ppoott ssqq-mmiiffqquurreesscc uunnvviiiittoorr,, ffqqrrqqssqq ddeeppiinnddddee cciinneevvaa,,ccii ddooaarr ddeemmiinnee,, ddeeffoorr]]eellee

pprroopprriiii““..

consolidat pãrerea despre armatã ºiconvingerea asupra carierei alese.

Dintre disciplinele studiatepreferate au fost fizica, biologia,chimia, iar mai puþin plãcute,economia ºi limba francezã.

La hobby-uri a fost misterios,menþionând doar douã, cujustificãrile de rigoare. „Îmi placefoarte mult sã citesc ºi sã fac sport.Astfel pot sã învãþ mereu lucruri noiºi sã mã menþin sãnãtos“.

Comunicativ din fire, intrã îndialog dar îl întrerupe când vinevorba despre sine. „Ca orice om amºi calitãþi dar ºi defecte, nu trebuie sãmã judec singur, ci las pe cei dinjurul meu sã le vadã“. Genul sãu demodestie pare sã contrasteze cudeviza de a se baza pe forþele proprii.

Dincolo de aparenþe, modestia ºicontrastul sunt înlocuite de respectulsãu faþã de ei ºi încrederea în semeni.

Pentru viitorul sãu proxim, camaistru militar de artilerie ºi rachete,nu conteazã garnizoana, ci unitateamilitarã unde doreºte sã fiecomandant de grupã, ca sã-ºidezvolte ºi aprofundeze cunoºtinþeleîn arma aleasã cu plãcere. „Doresc sãcapãt experienþã, cât mai repede,pentru a putea merge în misiuni pestehotare“.

În perspectivã ºi dupã finalulcarierei, dorinþa sa este, pe cât desimplã, pe atât de frumoasã:„Oamenii cu care voi fi lucrat, sã-ºiaminteascã de mine ca de un adevãratprofesionist, coleg ºi prieten“.

Alte ºi mai multe adevãruridespre el putem afla de la colegi.Este înlocuitorul comandantului depluton, dar „ne respectã ºi suntmândru cã e colegul meu“. „Ca unadevãrat lider ferm este, totodatã, ºiun coechipier, în orice situaþie“.„Este un bãiat generos, vesel, vioi,un atlet bun ºi urãºte minciuna“. Orecomandare sincerã nu-i stricã:„uneori mai ºi greºeºte, pentru cã sesupãrã repede“. Cu mare greutate amreuºit sã aflãm cele câteva cuvintedespre proiectele sale în carierã. Uncoleg întrevede însã ºi un episodpãstrat probabil secret. „RobertMogoº, în cel mult 10 ani vrea sãajungã ofiþer ºi va ajunge dacã o þinetot aºa“. Împreunã cu toþi colegii, îidorim succes în cariera militarã!

Foto: Cãtãlin DRAGOMIR

Foto: Cãtãlin Dragomir

profesionalism ºi multã experienþãacumulatã în teatrele de operaþii”.

Ar putea fi numitã NikitaDacã ar fi blondã ºi ar purta

armele la vedere. Prima impresie pecare mi-a fãcut-o studenta sergentDiana Macovei – Diana sã fie un

nume predestinat oare? – a fost cea aunei fete fragile ºi sensibile. În timpce discutam cu Cristian Bãrbulescu,îºi sintetiza, pe o coalã de hârtie,rãspunsurile la întrebãrile ce lecomunicasem tuturor înainte sãînceapã interviul. Are un scrisrotund, subþire, cu înflorituri ºi buclemari, mai ales la majuscule.

Când mi-a spus cã dupãAcademie doreºte sã îºi urmezecariera la Informaþii Militare, mãgândeam cã se referã la parteatehnicã ºi chiar am întrebat-o cehobby-uri are. Aºteptam un rãspunsdespre calculatoare. „Am fãcutshotokan, performanþã, suntvicecampioanã naþionalã, dar pentrucã în armatã nu se practicã shotokan,

am trecut la tae-kwan-do.” Instinctivmi-am tras scaunul ceva mai departe,ascultând siderat: „Vreau sã merg laInformaþii Militare. Aº vrea sã mergîntr-o misiune în afarã, nu atât pentruremunerare – care va fi destul deconsistentã pe timpul misiunii –, câtpentru faptul cã sunt sigurã cã îmi vaschimba ceva din concepþia de viaþã.O sã aflu cum este viaþa în teatrul deoperaþii în realitate, nu doar prinsimulãrile de la instrucþie. ªi suntfoarte conºtientã de riscurileaferente”.

Am încercat sã-i spun câte cevadin viaþa de cercetaº. Sã-i spun cãeste o meserie în care stai foarte multtimp plecat în tabere de instrucþie ºimisiuni, ºi extrem de puþin acasã. I-am spus cã, la un moment dat, îºiva gãsi jumãtatea cu care va întemeiao familie ºi atunci... ce se vaîntâmpla cu cariera? „Atunci vatrebui sã mã cãsãtoresc cu uncercetaº, nu? Pentru mine, carieraeste pe primul plan! Dupã aceea vincelelalte. Cred cã familia mea va fiuna de cercetaºi!”. Paraºutismul nu îieste strãin, chiar dacã, deocamdatã,doar la nivel de trenajor ºi mi-arplãcea sã o pot revedea peste câþivaani. Sã vãd cât din Nikita a mairãmas într-o fatã cu visuri ca de bãiat.

O încercare a propriilor forþe

„Pentru mine, accederea însistemul militar s-a fãcut în baza uneiambiþii personale, o provocare” -povesteºte studentul caporal MarianLiºman. ªi aceasta pentru cã înPaºcaniul sãu natal se încetãþeniseideea cã cei mai buni elevi din ºcoala

generalã reuºeau la liceul militar.„Iniþial nu ºtiam prea multe desprearmatã – mãrturiseºte Marian – darpãrinþii mei erau convinºi cã este ocale de a-mi asigura un viitor. Auputut sã vadã avantajele pe care eunu le vedeam”. Într-un moment desinceritate a mãrturisit cã a alesAcademia Forþelor Terestre deoareceforþele sale matematice nu eraudestul de puternice pentru a face faþãAcademiei Tehnice Militare. „Amfugit tot timpul de fizicã ºi dematematicã. Altfel, de la armatãaºtept sã fie locul care sã îmi oferestabilitatea necesarã pentru a avea oviaþã de familie fericitã”. În plus,considerã el, mai este ºi felul în careîl privesc oamenii atunci când esteîmbrãcat în uniformã; ºi care îlplaseazã pe o treaptã superioarã aunei ierarhii stabilite tacit de cãtreconcitadini. La aceste satisfacþii pursentimentale, Marian adaugã ºiaspectele legate de stabilitateasistemului în ceea ce priveºte primiipaºi în carierã.

Oameni sub arme

Lideri

65 Nr. 2 2007

Este adevãrat, mediile nu rivalizeazã cu cele aleFacultãþii de Automaticã ºi Calculatoare de laPolitehnicã, însã plaseazã Academia Militarã

sibianã printre instituþiile serioase de învãþãmânt superior.La aceasta se poate adãuga ºi stabilitatea pe posturi, odatã ce reforma în organismul militar s-a încheiat.

Tradiþie de familieToate argumentele anterioare sunt prezentate de sus-

semnatul cu o oarecare detaºare, ca din partea cuiva cepriveºte fenomenul din exterior.Totuºi, ce i-a îndemnat pe aceºtitineri sã îmbrace haina militarã?

În cazul studentului plutonier-adjutant principal CristianBãrbulescu a fost vorba detradiþia familiei. Bunicul, tatãlsãu – plecat de timpuriu dintrecei vii – ºi cei doi unchi suntofiþeri. Spre deosebire de colegiisãi care au ales calea armelor laînceputul adolescenþei, Cristian

Bãrbulescu a venit în Academie dupã ce a terminat liceul,când unele valori erau deja mai bine cristalizate. „În aldoilea rând, am ales cariera militarã pentru cã întotdeaunami-a plãcut sã fiu organizat, disciplinat, am considerat cãam multe de învãþat alegând acest drum, comparativ cualte alternative care mi se puteau oferi în viaþa civilã”.Sigur, aºteptãrile sunt mari la final de Academie ºi laînceput de carierã, este convins cã va trebui sã facã unelesacrificii dar – spune el: „consider cã nici un sacrificiu nueste mare atunci când îþi doreºti ceva cu adevãrat!”.

Ce urmeazã dupã Sibiu? Bineînþeles, ªcoala deAplicaþie, pentru cã îºi doreºte sã devinã ofiþer decomandã. „Vreau sã merg într-o unitate operativã. Nu voirefuza nici misiunile externe, dacã voi întâlni aºa ceva înprimii ani de carierã”. O unitate operativã care ar putea sãfie foarte bine cea a „Scorpionilor Roºii” pentru cã „amfost inspirat foarte mult în practica universitarã deBatalionul 26 Infanterie. M-a impresionat foarte multatmosfera de acolo, experienþa oamenilor, relaþiile care s-au creat între ei. Nu credeam cã pot avea un programatât de strict. Este foarte multã muncã acolo, iar oameniise implicã ºi nu fug de responsabilitãþi. Au mult

Oameni sub arme

Lideri

Locotenent-colonel Dragoº [email protected]

Pasiunea pentru performanþã

Sunt unele opinii nu tocmai favorabile, dar totmai insistente, privind atractivitatea instituþieimilitare în rândul tinerilor. Opinii care, cel puþinla nivel statistic, sunt contrazise de cifrele careindicã mediile de intrare în Academia ForþelorTerestre, publicate de altfel în numãrul 3 deanul trecut al publicaþiei noastre.


i-am spus despre misiune iar el m-aîncurajat”.

„Aici mã simt bine ºi îmi face

plãcere sã lucrez cu militarii din

forþa multinaþionalã. Aceste ºase luni

în Afganistan mã ajutã sã-mi respect

jurãmântul lui Hypocrate.

Dacã aº fi putut sã-mi iau tot ceea

ce este necesar pentru tratamentele

dentare, aº fi fost cea mai fericitã

femeie ºi cel mai mulþumit

medic”.

„Îmi place foarte mult meseria ºi

vreau sã fiu sigurã pe munca mea,

mai ales aici, într-un mediu militar

internaþional. Acum, la douã luni de

activitate în baza Lagman, pot sã

spun cã mã simt un pic ciudat dar,

în acelaºi timp, ºi ca o femeie

împlinitã, pentru simplul fapt cã

îndeplinesc un act medical în condiþii

de campanie, într-o zonã de conflict.

Este o mare realizare ºi sunt foarte

emoþionatã”.

„În ceea ce priveºte perioada care

a mai rãmas din misiune, pot spune

cã nu îmi este teamã, pentru cã

provocãrile nu mã sperie. Cu toþii

suntem apropiaþi în relaþiile

intercolegiale, chiar dacã sunt unele

greutãþi inerente începutului. Dar

dacã reuºeºti sã le depãºeºti, atunci te

poþi considera un om puternic. Pentru

mine acesta este þelul în aceastã

misiune: sã fiu o femeie puternicã

într-o lume a bãrbaþilor”.

Oameni sub arme

Lideri

67 Nr. 2 2007

Prezenþa româncelor-soldaþi în misiunile

internaþionale este continuã, fie cã este vorba

de teatrele europene, asiatice sau misiunile

umanitare din Africa. Ele au fost angajate inclusiv în

misiunile de luptã ºi ºi-au fãcut foarte bine datoria.

Un bun exemplu este cãpitan Nicoleta Ghimuº,

medic stomatolog civil la o unitate militarã din

Târgoviºte. În urma procesului de selecþie pentru

misiuni internaþionale, ea a fost primitã în activitate ca

ofiþer ºi, de la 1 ianuarie 2007, lucreazã în cadrul

Batalionului 812 Infanterie „ªoimii Carpaþilor”.

Povestea sa a început în urmã cu trei luni dupã

un documentar TVdespre Afganistan, transmis de

cãtre canalul BBC, ºi în urma unui telefon primit

trei zile mai târziu. Ce ºi cum s-a întâmplat,

o lãsãm pe dumneaei sã povesteascã.„Afost o simplã zi norocoasã ºi douã circumstanþe

favorabile” - povesteºte doamna cãpitan. „Într-o zi mãuitam la televizor la un documentar despre Afganistan.Era vorba despre o femeie afganã care încearca sã obþinãpermisul de conducere. M-au marcat eforturile sale. Dupã trei zile am primit telefon de la ºeful personalului,care m-a întrebat dacã vreau sã particip la o misiuneinternaþionalã în Afganistan. Am fost foarte emoþionatã ºi mi-am dat seama cã aceastã misiune era numai pentrumine”.

„Am acceptat sã plec, fãrã acordul soþului meu,deoarece nu am avut timp sã-l anunþ. Am avut doar 15minute la dispoziþie ca sã mã decid. Dupã aceea

Oameni sub arme

Lideri


O femeie puternicãîntr-o lume a bãrbaþilor

Începutul mileniului este marcat de creºterea

rolului femeii în societate ºi extinderea paletei

de activitãþi în care sunt incluse unele care

pânã de curând erau considerate masculine,

precum cariera militarã.



ihai

AAAAllllmmmmaaaa MMMMaaaatttteeeerrrr

SUMAR

Transformãri în învãþãmântul militar 70Învãþãmântul militar se desfãºoarã potrivit standardelor

educaþionale naþionale Noi concepþii de formare ºi dez-voltare profesionalã a cadrelor militare Specializarea înarmã a absolvenþilor Academiei Forþelor Terestre pe oduratã de nouã luni.

Academia Forþelor Terestre a fost vizitatã de ministrul apãrãrii 72

Dupã ºapte ani de la ultima sa vizitã în instituþiile militaresibiene, ºi pentru prima datã în acest mandat, ministrulFrunzãverde a venit la Sibiu într-o vizitã de informare.

O perlã în codrii Bucovinei 74Clãdirile masive, cu ziduri groase, acoperiºurile roºii, înalte,cu streºinile evazate asemenea unor clopote, locul unde afost construit – departe de oraº ºi parcã ascuns printre colinele Bucovinei – mi-au dat senzaþia cã am pãºit într-untemplu secret unde adepþii vor fi supuºi unui ritual deiniþiere.

În ceea ce priveºte pregãtirea elevilor ºi studenþilormilitari, ºeful Secþiei Învãþãmânt din Statul Major alForþelor Terestre, colonelul Marian Gargaz, preciza cã,începând cu anul 2004, se vor implementa noi concepþiide formare ºi dezvoltare profesionalã ºi utilizare a ofiþeri-lor, respectiv a maiºtrilor militari ºi a subofiþerilor înArmata României; deci, implicit, ºi în forþele terestre. Înaceastã perioadã „am desprins ºi unele concluzii, disfuncþii,constrângeri, care ne-au determinat sã reevaluãmcurricula educaþionalã la nivelul tuturor instituþiilor, astfelîncât finalitatea sã fie cea pe care ne-am dorit-o, cea pecare ne-am proiectat-o prin modelul absolventului”.

Una din preocupãrile de perspectivã ale Statului Majoral Forþelor Terestre în domeniul activitãþii didacticedin instituþiile militare de învãþãmânt este ca, înce-pând cu anul de învãþãmânt 2007-2008, AcademiaForþelor Terestre sã fie abilitatã de a organiza ºidesfãºura, începând cu anul urmãtor, programe deaprofundare a pregãtirii universitare în studiile demasterat în specializãrile pentru care Academiaeste acreditatã.

„O a doua chestiune foarte importantã pe caredorim sã o aducem în atenþie este aceea de a re-proiecta programele de studii ºi programele anali-tice pentru specializarea în armã a absolvenþilorAcademiei Forþelor Terestre, corespunzãtor uneidurate de minimum nouã luni, duratã pe care oconsiderãm suficientã pentru formarea competen-þelor ºi abilitãþilor necesare unui comandant depluton într-o anumitã armã”. La nivelul condu-cerii SMFTs-a considerat cã cele ºase luni care au fostproiectate pânã în prezent creau suficiente posibilitãþi dea scoate un adevãrat specialist în armã, un ofiþer cuabilitãþi de comandã necesare îndeplinirii misiunilorspecifice subunitãþilor din armele respective.

De asemenea, la structura Instrucþie ºi Doctrinã esteîntr-un stadiu avansat de elaborare ºi aprobare unprogram de standarde unice de instrucþie iniþialã ºi debazã a personalului care intrã în sistemul militar în cadrulforþelor terestre, fie ca studenþi ºi elevi, ori ca personalcivil chemat în activitate ce urmeazã sã parcurgã cursulde formare ca subofiþeri în activitate pe filiera indirectãsau ca soldat voluntar. „Este un program unic, care sãformeze în aceeaºi manierã, în acelaºi timp, în acelaºi locºi pe baza aceleiaºi programe de instrucþie, deprinderilede luptãtor” - preciza colonelul Gargaz, urmând ca,

ulterior, fiecare sã îºidesãvârºeascã instrucþia despecialitate prin parcurgereaunui modul separat încentrul de pregãtire alarmelor în care au fostrepartizaþi. Este o abordarenouã, ce va fi pusãîn practicã dinacest an de

învãþãmânt; ba mai mult, acest program de instrucþie custandarde unice se va introduce ºi la batalioanele deinstrucþie cu prima serie de soldaþi voluntari pe careStatul Major al Forþelor Terestre îi va pregãti începânddin luna aprilie.

Au fost iniþiate demersuri ca pânã la sfârºitul acestuian sã creascã baremul de înãlþime la admiterea încolegiile militare liceale, în special la fete. S-a constatat,de câteva serii, cã fetele mai scunde nu au avut,comparativ cu bãieþii, acelaºi salt privind creºterea înînãlþime, având probleme la admiterea în AcademiaForþelor Terestre. „Ne-am orientat ca, faþã de baremeleactuale, sã creºtem cu 4-5 cm la admiterea în liceu, astfelîncât la admiterea în AFTsau ªcoala de Maiºtri Militariºi Subofiþeri, sã tindem cel puþin cãtre 1,65 m” - a încheiat domnul colonel Gargaz.

Alma Mater

Tendinþe

71 Nr. 2 2007

Printre prioritãþile din acest an ale StatuluiMajor al Forþelor Terestre se numãrã ºi resursaumanã. Ca atare, ºi în acest an se va acorda o

atenþie deosebitã perfecþionãrii instruiriipersonalului ºi instrucþiei comandamentelor,marilor unitãþi, unitãþilor ºi subunitãþilor dinforþele terestre.

ªeful Instrucþiei ºi Doctrinei din SMFT,domnul general de brigadã dr. Nicolae Roman,preciza cã învãþãmântul militar se va desfãºuraîn continuare potrivit standardelor educaþionalenaþionale ºi normelor specifice statuate la nive-lul Ministerului Apãrãrii, în scopul formãriicompetenþelor socio-profesionale prefigurateîn modelul absolventului. De asemenea, pro-cesul de instruire al unitãþilor ºi subunitãþilordin forþele terestre se va desfãºura în confor-mitate cu principiile ºi conceptele moderne îndomeniu, verificate în forþele terestre ale ar-matelor altor state membre NATO ºi în recen-tele conflicte militare, precum ºi în urma par-ticipãrii structurilor proprii la misiuni în tea-trele de operaþii. În plus, preciza domnul gene-ral, se urmãreºte realizarea unei viziuni unita-re ºi integratoare a instrucþiei forþelor, ca partea procesului general de instruire, realizareainteroperabilitãþii, în domeniul instrucþiei, cu

forþele terestre din armatele statelor membre NATO ºiimplementara conceptelor de comandã ºi control lanivelul forþelor terestre.

Alma Mater

Tendinþe


Transformãriîn învãþãmântulmilitar

Învãþãmântul militar se desfãºoarã potrivit standardeloreducaþionale naþionale Noi concepþii de formare ºidezvoltare profesionalã a cadrelor militare

Specializarea în armã a absolvenþilorAcademieiForþelor Terestre pe o duratã de nouã luni


Procesulde instruire

alunitq]ilor

[i sub-unitq]ilordin for]eleterestre se

vadesfq[uraîn confor-mitate cuprincipiile

[i con-ceptele

moderne îndomeniu

Academia For]elor Terestre va fi abilitatq,din anul de \nvq]qm`nt 2008, sq organizeze[i sq desfq[oare studiile de masterat

Foto: plt.maj. Cristian Surugiu

Foto: lt.col. Dragoº Anghelache

aceasta va rãmâne în continuareindependentã.

„E o vizitã într-una din cele maiimportante structuri ale învãþãmântu-lui militar ºi, pentru cã am fost inter-pelat aici de reprezentanþii AcademieiForþelor Terestre, pot sã vã spun cãaceastã instituþie va rãmâne în conti-nuare independentã, nu va fi înglobatãîn nici o altã structurã la nivel central.Mi se pare firesc ca Academia ForþelorTerestre – cum e ºi AcademiaNavalã –sã rãmânã structuri de învãþãmânt mi-litar independent. Cred cã ºcoala mili-tarã de la Sibiu îºi pãstreazã caracte-risticile” - a declarat ministrulFrunzãverde. Tot dânsul a mai spus:„Academia este o instituþie serioasã,deschisã cãtre înnoire ºi diversificarea disciplinelor de studiu ºi m-ambucurat sã gãsesc aici o preocuparerealã pentru adaptarea permanentã aacestei ºcoli, a acestei instituþii deînvãþãmânt, la ceea ce înseamnã astãziexigenþele academice.“

De altfel, Academia Forþelor Teres-tre are o tradiþie de decenii în formareacadrelor militare din þarã ºi strãinãtate,iar în prezent este puternic ancoratã înprocesul reformator care se desfãºoarãîn învãþãmântul superior,atât la nivelnaþional, cât ºi la nivel internaþional.

Instituþia este parte a Procesului de laBologna, în sensul cã ultimele douãpromoþii de ofiþeri sunt deja pregãtiteîn cadrul acestuia, duratade ºcolarizarefiind de trei ani. Ofiþerulde relaþiipublice, locotenent-colonelul MironBîrzoiu, preciza cã academia sibianãare proiecte de copoperare cu instituþiisimilare din þãri cu o bogatã experien-þã doctrinarã, deoarece pregãtireaviitorilor ofiþeri ai Armatei Românetrebuie sã fie în concordanþã cu acelor din armatele statelor aliate.

„Fac aprecierea cã, în domeniulformãrii ofiþerilor, academia noastrãare bune relaþii de parteneriat – pecare le-am cultivat cu ceva ani înainteºi pe care dorim sã le dezvoltãm încontinuare – cu instituþii similare dinStatele Unite ale Americii, Franþa,Olanda, Germania, Danemarca, Grecia,Marea Britanie ºi altele. Aceastã co-operare comportã mai multe aspecte.Pe de o parte este vorba de schimburide experienþã reciproce între delegaþiimilitare ale instituþiilor de profil, carecuprind, invariabil, acþiuni de relaþio-nare între cadeþi, cunoaºterea activitã-þilor didactice, dar ºi pe cele extracurri-culare, cunoaºterea preocupãrilor îndomeniul cercetãrii ºtiinþifice, precumºi schimburi de opinii privind educaþia

în instituþiile respective“ - declara publi-caþiei noastre locotenent-colonelulBîrzoiu.

Este vorba de pregãtirea pentrucariera de ofiþer în instituþiile militaresuperioare din strãinãtate, ceea ce com-portã, la rândul ei, trei aspecte. Primulcuprinde ºcolarizarea în instituþiile deînvãþãmânt superior ºi, în momentulde faþã, sunt studenþi plecaþi la WestPoint în Statele Unite, la Saint Cyr înFranþa sau la Academia Militarã dinGrecia. Al doilea se referã la speciali-zarea în diferite ºcoli de aplicaþii dinstrãinãtate, mai ales în Franþa. ªi nereferim aici la specializarea în armainfanterie la Montpellier, în arma arti-lerie la Draguignan ºi în arma transmi-siuni, la Rennes. Ultimul aspect estereprezentat de specializarea unorofiþeri din Academia Forþelor Terestreprin participarea la cursuri de carierãdin unele state membre NATO. ªi dinnou trebuie amintite instituþiile deînvãþãmânt militar din Statele Unite,Franþa, Marea Britanie sau Germania.

Aceste forme de pregãtire, precumºi contactele permanente cu armateleAlianþei Nord-Atlantice contribuie lao mai bunã implementare în ArmataRomânã a standardelor deperformanþã specifice Alianþei.

Alma Mater

Academica

Dupã ºapte ani de la ultima sa vizitã în institu-þiile militare sibiene, ºi pentru prima datã înacest mandat, ministrul Frunzãverde a venit la

Sibiu într-o vizitã de informare. Afost însoþit de ºefulStatului Major General, amiral Gheorghe Marin, ºefulStatului Major al Forþelor Terestre, general-locotenentdr.Teodor Frunzeti, consilieri ai ministrului ºi alþi generaliºi ofiþeri cu funcþii de conducere din cadrul ministerului.

Ministrul apãrãrii a vizitat Academia Forþelor Terestre„Nicolae Bãlcescu“ ºi ªcoala de Aplicaþie pentru Unitãþi

Sprijin Luptã „General Eremia Grigorescu“, urmând ca înzilele urmãtoare vizita sã continue la Alba Iulia.

Dupã o scurtã informare fãcutã de conducerea Acade-miei, ministrul Sorin Frunzãverde a vizitat spaþiile de în-vãþãmânt, de odihnã ºi de servirea mesei, dupã care a avuto întâlnire cu personalul instituþiei. Domnul ministru afãcut doar câteva declaraþii scurte, pe una dintre aleile dinincinta Academiei Forþelor Terestre. Dumnealui s-a arãtatmulþumit de activitatea instituþiei ºi, pentru a risipi uneletemeri în privinþa viitorului academiei, a precizat cã

Alma Mater

Academica


Academia ForþelorTerestre a fost vizitatãde ministrul apãrãrii

Ministrul apãrãrii, Sorin Frunzãverde, a vizitatjoi, 15 februarie, principalele instituþii deînvãþãmânt militar din Sibiu.



urma sã înceapã în toamnã. „Amreorganizat un laborator deinformaticã, l-am dotat cu aparaturãperformantã, astfel încât sãrãspundem cerinþelor specializãriinoastre. De asemenea, am verificattoate dispozitivele ºi celelalteelemente care þin de latura practicã,specificã disciplinelor de învãþãmânt”.Personalul colegiului ºi-a propus sãridice ºtacheta în ceea ce priveºtenivelul de performanþã. „Chiar dacãsuntem în topul instituþiilor deînvãþãmânt preuniversitar naþional,vrem sã demonstrãm cã rãspundemcondiþiilor create cu rezultateremarcabile atât în planulperformanþei, cât ºi în planulpregãtirii întregului colectiv de elevi.Sigur, cu aceste elemente pornim înnoul an, cu dorinþã dar ºi cuaºteptãri, sã ne îndeplinim misiuniletrasate ºi asumate” - a încheiatcomandantul colegiului.

Chiar dacã profilul colegiului estematematica ºi informatica, existã unnucleu de umaniºti reprezentat, cucâþiva ani în urmã, de tânãra poetãAlexandra Niþu. Cenaclul literar carefuncþioneazã aici este vãzut mai

degrabã, potrivit profesoarelorMioara Þurcanu ºi Mihaela Hriþcu,ca o activitate care antreneazã eleviicu înclinaþii literare, participarea fiindentuziastã – atât din partea cadrelordidactice, cât ºi a elevilor – deoareceoferã „posibilitatea ieºirii din rutinaorelor ºi de a face ºi altceva”. Totceea ce se realizeazã în ºedinþele decenaclu se prezintã la întâlnirile dincadrul atelierelor de creaþie.

Fiecare ºedinþã are o anumitãtematicã ºi doamna Mihaela Hriþcu îiaminteºte cum, de ziua colegiului, auales tema umbrelor. „Fiecare ºi-aexpus creaþia ºi interesant a fostmodul de a se prezenta unul pe

celãlalt. Se cunosc foarte bine ºi îºiprezintã unul celuilalt activitãþileanterioare, tematica, câteva cuvintedespre poezia sau despre prozarespectivului. Existã ºi simþul criticîntre ei, în momentul în care cinevaîºi citeºte creaþia”. Intervenþia dinpartea profesorilor este cât se poatede discretã, deoarece doresc sã îi lase sã se dezvolte ºi sãconºtientizeze cã nu oricine setrezeºte scriitor peste zi sau pestenoapte. În aceastã serie, doamneleprofesoare spuneau cã sunt dejacâþiva tineri care promit ºi îiîndrumã, pe cât se poate, din umbrã.

Atmosferade la Colegiul din Câmpulung Moldovenesc îmi era oarecum familiarã,deoarece, de-a lungul carierei, am avut mulþi colegi care au terminat liceul la „ªtefan celMare”. Totuºi, când am ajuns acolo, nu am avut acel sentiment de déja vu, aºa cum m-aº fi

aºteptat. Clãdirile masive, cu ziduri groase, acoperiºurile roºii, înalte, cu streºinile evazate asemeneaunor clopote, locul unde a fost construit – departe de oraº ºi parcã ascuns printre colinele Bucovinei– mi-au dat senzaþia cã am pãºit într-un templu secret, unde adepþii vor fi supuºi unui ritual deiniþiere. Era la mijloc de septembrie, cu un soare auriu ce abia reuºea sã împrãºtie ceþurile dimineþii.Elevii se adunaserã în grupuri, cãutând petele de soare. „Bobocii” din anul întâi sunt uºor de recu-

Alma Mater

Lyceum


Cetatea din codriiBucovinei Parte integrantã a învãþãmântului militar subordonat forþelor terestre, Colegiul Militar Liceal „ªtefan cel Mare” are ca misiune furnizarea de servicii de educaþie prin care se asigurãsocializarea militarã iniþialã ºi pregãtirea resursei umane careva accede prin concurs în instituþiile de învãþãmânt postliceal ºiuniversitar în care se formeazã militari de profesie.


noscut deoarece sunt singurii care nu sunt echipaþiîn þinuta de varã. Ei fac o masã albastrã, compactã,spre deosebire de ºirurile de vestoane albe ale celordin clasele mai mari. De partea cealaltã, pe lângãzidurile groase – asistenþa formatã din pãrinþi. Maiales ai celor din anul întâi. Este normal, a începutun nou an ºcolar. Un an care nu se deosebeºte preamult faþã de varianta sa civilã. Poate doar printr-oorganizare mai bunã ºi prin lipsa grevelor ºi aprotestelor. ªi printr-o preocupare mai atentã pentrupregãtirea unui nou an de învãþãmânt.

Pregãtire care a început – dupã cum declaracomandantul colegiului, colonelul Ionel Moisã –încã de la terminarea celui precedent, când aînceput sã se refacã întreaga bazã didactico-materialã, a demarat activitatea de igienizare aspaþiilor de cazare ºi a început pregãtireaelementelor ce þin de ariile curriculare ºi comisiilemetodice pentru a rãspunde mai bine procesuluiinstructiv-educativ din anul de învãþãmânt care

Alma Mater

Lyceum

75 Nr. 2 2007

douã proiecte care pot fi consideratecel puþin ambiþioase. În plan artisticîºi doreºte ca Cercul Militar Ploieºtisã ia premiul întâi la toatefestivalurile organizate de MinisterulApãrãrii. Este, într-adevãr, un planextrem de ambiþios, însã dumnealui îlconsiderã realizabil întrucât sebazeazã atât pe angajaþii CerculuiMilitar (doamna Domnica Sorescu-Voicu – o voce remarcabilã, laureatãa festivalului „Crizantema de aur” –ºi doamna Letiþia Gheorghe, cuînclinaþii remarcabile cãtre artadramaticã), cât ºi pe pepiniera detalente constituitã în cercurile decreaþie care funcþioneazã în cadrulinstituþiei culturale ploieºtene. De altfel, sub acoperiºul CerculuiMilitar îºi desfãºoarã activitateagrupul folcloric „Doina dorului”,formaþia de muzicã uºoarã „Lied”,formaþia de teatru „Cazarma” ºigrupul folk „Le dom”.

În ceea ce priveºte dezvoltareainstituþiei, Cercul Militar are deja

colaborãri strânse atât cu teatrul ºifilarmonica din localitate, dar ºi cuInspectoratul pentru Culturã al jude-þului Prahova, cu Biblioteca Judeþea-nã „Nicolae Iorga”, cu MuzeulJudeþean de Istorie ºi Arheologie ºicu Casa de Culturã a SindicatelorPloieºti. Nu se poate trece cu vedereafaptul cã Cercul Militar, prinangajaþii sau colaboratorii sãi, suntprezenþi aproape sãptãmânal înstudiourile postului local deteleviziune „Alpha TV”.

Pe plan „intern”, Cercul Militarorganizeazã cursuri de dans sportiv ºi de limba englezã. În plus, aicifuncþioneazã cercurile deradioamatorism (cu premii obþinutela nivel naþional ºi internaþional), decroitorie, audio-video ºi proiecþiefilm ºi – nu se putea altfel – demuzicã popularã.

Cel de-al doilea proiect pe care ºil-a propus în acest an domnul Vicolare în vedere crearea unei sãli detradiþii – în colaborare cu MuzeulJudeþean de Istorie ºi Arheologie ºicu filialele prahovene ale AsociaþiilorNaþionale „Cultul eroilor” ºi aCadrelor Militare în Retragere ºi înRezervã. Mai mult, domnul Vicol –el însuºi cadru militar în rezervã – s-ainspirat dintr-un demers al municipa-litãþii ºi intenþioneazã ca, tot în acestan, sã organizeze un Club al pensio-narilor militari, prin intermediul cã-ruia cadrele militare în rezervã sãpoatã beneficia de facilitãþile CerculuiMilitar Ploieºti atât culturale, cât ºipentru petrecere a timpului liber.

Dincolo de pereþii zugrãviþicu humã, existã înpermanenþã cineva care

trebuie sã facã repetiþii. Defapt, în ultimii ani, clãdirea

din strada Goleºti nr.6 adevenit centrul cultural al militarilor activi sau

în rezervã din garnizoanaprahoveanã cãrora, nu depuþine ori,li se alãturã ºi persoane civile din

localitate.De altfel, sunt activitãþi care, repetate ani de-a rândul, au devenit

deja tradiþii. ªi aici pot fi amintite „Serile de noiembrie”sau „SerateleEminescu” din fiecare 15 ianuarie. Sunt invitaþi actori de la Teatrul „Toma

Caragiu”, muzicieni de laFilarmonica „Paul Constantinescu”, pentru a ofericâteva ore de muzicã ºi poezie în beneficiul cadrelor militare din garnizoanã.Este un demers prin care se încearcã o apropiere mai puþin convenþionalã deartele patronate de Caliope, Erato ºi Euterpe. Activitate care a fost iniþiatã de

fostul ºef al Cercului Militar, Vasile Simion, ºi continuatã – cu inspiraþie – desuccesorul sãu, domnul Neculai Vicol.

Interpret de muzicã popularã ºiromanþe, cu concerte susþinuteîn þarã ºi pestehotare, premiat la diferite festivaluri, domnul Vicol ºi-a propus pentru acest an


Un plan ambiþiospentru Cercul Militardin Ploieºti

Este ceva obiºnuit pentruploieºteni ca, atunci când trecpe sub ferestrele Cercului Militar din localitate, sã audã

muzicã.

Culturã

Cercuri militare

77 Nr. 2 2007 76Revista Forþelor Terestrewww.rft.forter.ro

Culturã

Cercuri militare


Foto: Neculai Vicol


Pe aleile înfundate de zãpadã,soseau maºinile încãlþate culanþuri groase ca ºfichiurile debici autohton. În oraº, neoaneledeveneau din ce în ce mai oarbe,cãldura din apartamente sestingea ca lumina chibritului lovitde stropul apei, copacii deveneauslugi cu aplecãrile pânã larãdãcini în faþa celor care maicutezau sã iasã pe strãzi. Deja, unautoturism de teren ºi douãmaºini de tonaj alunecau pedrumurile înfundate ca fierul decãlcat în cursa de dute-vino pepânza de mãtase. Vântul erascãpat din craterul cu surprizereci ºi le juca feste cercetaºilorsperiaþi de soarta care îi urmãreade aproape zece ore.

Au întâlnit câþiva reprezen-tanþi locali ºi, împreunã, auacordat ajutorul celor prinºi în

ghearele zãpezii nebune. Cupãturi, cu lopeþi, cu marmitepentru ceai, gradaþii AdrianCiubotaru, Vasile Grigorcea, GabiMoise alergau prin troienelezãpãcite de furia fulgilor picaþidin cerul blindat cu grade decriogenie. La cãminul militar dinoraº, vreo zece camere s-auumplut cu civili speriaþi deneºansa care le-a stricatinteresele. Femeile mai în vârstãplângeau, doi tineri alergau îndisperare pe holurile cu mochetepe jumãtate ude, câþiva copii îºi scoteau de prinbuzunãraºele gecilor brizbizurileposomorâte de fulgii topiþi ca într-un cuptor de pâine.

Semnalele celor din teren cuunitatea deveneau din ce în cemai slabe. Abia mai pâlpâiaubecurile de la centrala telefonicã,

gând cã cineva se chinuia sãtrimitã o undã de speranþã.Cãpitanul Marcel Stoleriu eraprins în turbionul Niagarei de gerºi nu putea nici mãcar sã-lpriveascã pe ºoferul, care sechinuia de zor sã apeseacceleraþia. Maºina de terencocheta cu gravitaþia, dar îi sfidacu urã încercãrile de a gãsisoluþii. Vibraþiile motoruluiclãtinau turismul, aºa cum pânzade cort se lasã purtatã de mãturavântului dement. Afost senzaþiacãderii într-un ºanþ ºi numaisperietura echipajului a repus-ope linia de echilibru. Atunci s-au auzit ºi primele comunicãri.

— Nu putem sã plecãm deaici. Era sã ajungem pe fundulºanþului. În faþa noastrã sunt douãTIR-uri care au blocat firul deacces. Pe jumãtate, suntem

Culturã

Prozã scurtã

79 Nr. 2 2007

Misiunile pentru a doua zi se pregãteau lamacheta obiectivului curtat pentru oacþiune viitoare. Cercetaºii se ruºinau

parcã sã priveascã ferestrele urât mirositoare dinpricina zãpezii cãzute ca sângele proaspãt dingenele îngerilor închiºi în templul penitenþei.Colonelul Vlad Voicu a ridicat cu teamã receptorultelefonului operativ. Urbea lui Miron Costin,

Roman, era învelitã cu mantia ciuruitã de aºchiileosoase ale gerului de ianuarie.

— Am înþeles, domnule general! Pot sã acþionezcu o sutã de oameni, zece autocamioane ºi o maºinãblindatã. Vã rog sã-mi precizaþi coordonatelepunctului de impact.

Aintrat pe rol echipa operativã condusã de cãtreºeful de stat-major, maiorul Dan Pavelescu.

Planurile de intervenþie s-au actualizat dincâteva umbre de cãrbune ºi s-au discutat îndetaliu. Curajul cercetaºilor parcã fugise dincasa cununiilor în beciul pentru confesiunipericuloase. Unii transpirau ca în cursele cuobstacole, deºi erau lângã sobele obeze dincauza lemnului de fag, alþii verificau mobilelecu mesajele date în ideea pregãtirii unuiweek-end aparte. Sanitarul Marcel Ursaru îºiaranja trusa de prim-ajutor, încãrcatã, ce-idrept, cu medicamente ºi pansamente. Dinreflex, mai lovea cu unghia degetului arãtãtorpeste membrana plinã de muzici astetoscopului achiziþionat pe cont propriu.

Pavelescu îºi dãdea pe spate cãciulainjectatã cu aripile unor molii ºi aºteptaconfirmãrile ºefilor despre oameni ºi maºini.Doar trei ore aveau la bordul numerotat cucifrele bioritmului de iarnã. Ofiþerul deserviciu nota de zor într-un caiet specialîntrebãrile celor din grupa de coordonare de laeºalon.

— În comuna Horia, la cinci sute de metride mijlocul podului, sunt înzãpezite douãautocare.

Culturã

Prozã scurtã

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

Zãpada de sânge

www.rft.forter.ro

amorþiþi. Doamne, n-am crezut cãvoi ajunge sã trãiesc acest coºmaral morþii albe. Încercãm sã lecerem ajutor tot alor noºtri. Nu-i prindem pe radio, dar...

Legãtura s-a întrerupt. Vreoºaisprezece ore, detaºamentulîntâi de cercetaºi a trãit subhipnoza pãmântului, care dãnþuiacu gerul scãpat din cochilianorilor plini de nicotinã. În cazarmã subunitãþile aºteptaudispoziþiile ºefilor ºi urmãreau la televizor situaþiile meteo.Colonelul Voicu era calm ºi-ºideschidea mereu agendapersonalã. Mai gãsea un reperinformativ ºi încerca sã cearãajutor. Cu ºeful financiarului,bilanþau misiunea. Carburanþii,echipamentele, efectivele trebuiaurânduite pe tabelul centralizator,singurul document juridic pentrudeconturile viitoare.

Apatra zi de misiune a fostîntr-adevãr încãrcatã de cumpene.În comuna Plopeana, de la vreo

treizeci de kilometri de oraº, untânãr a fost grav rãnit din cauzagaterului din gospodãrie.Intervenþia asistentului din zonã a fost doar pe moment. Numai spitalul putea sã-l ajute pe cel urmãrit de sãgeatablestematã. Acolo, de trei zile,civilizaþia cãzuse pe pantaizolãrii. Troienele mai mari decâtjumãtatea copacilor au blocatcãile de acces. Numai maºinablindatã putea pãtrunde pânã încentrul comunei. Echipajulsubofiþerului Liviu Blaj s-aînscris în deplasare. Douã ore le-a luat pânã în locul de staþie.De acolo, cu maºina blindatã,zece gradaþi au continuat sãpãtrundã prin galeriile de zãpadã.L-au gãsit pe tânãr lângã o sanie,iar albul din jur devenise roºu dela sângele nervos ºi fierbinte.Asistentul nostru, Ursaru, l-aîmbrobodit cu fâºii depansament, l-a pus cu grijã pesanie, ºi îl încuraja sã reziste la

dureri. Din când în când, îi maiadministra o injecþie cu efect deamorþire.

Echipajele de poliþie au ajunsºi ele în zona cu necazuri. Cândau vãzut pânã unde au pãtrunscercetaºii, au dat din braþe cusemnul de cruce ºi au salutat curecunoºtinþã. Pânã la spital, nuau fost incidente. Directorulinstituþiei medicale s-a pregãtitsã-l opereze pe plopean. Blaj afost felicitat de cãtre ºefii lui, dar ºi de civili. Interviurile dateziariºtilor l-au fãcut cunoscut în peisajul citadin. Afostimpresionant discursul sãuvalidat prin câteva cuvinte:

— N-am crezut cã voi vedeavreodatã zãpadã de sânge.Curiozitatea mi-a dat curajul sã-lsalvez pe bãiat.

La un sfârºit de ianuarie,pictat cu rondele de ger spinos,aripile de viaþã ale unui tânãr aufost dezlipite de magnetul zãpeziide sânge.

Culturã

Prozã scurtã


Stai nemiºcat, cu obrazul lipit de turela rece abolidului de fier, ascultându-þi bãtãile inimii.Deasupra ta, undeva foarte departe, tremurã

stelele pe boltã. Îþi înalþi capul, îndreptându-l cãtre parteacealaltã a drumului, strângând din ochi, încercând sãstrãbaþi tãcerea întreruptã de þârâitul greierilor de deºert.Asculþi aºa mult timp, þinându-þi rãsuflarea.

Patrulãm de câteva ore bune, afundându-ne tot maiadânc în negura nopþii. Ne deplasãm încet fãrã sã facemprea mult zgomot, strângând din dinþi ºi cu ochii pejumãtate închiºi ca sã ne apãrãm de praf. Suntem osteniþidupã o noapte de marº forþat, buzele ne sunt pârlite,uscate, frunþile brãzdate ne sunt murdare, sudoarea ni seprelinge pe la tâmple scãldându-ne obrajii prãfuiþi, iarpãrul rãvãºit iese pe ici-pe colo, de sub casca grea. Ne-amoprit câteva minute. Cineva cere o sticlã cu apã. Îl vezicum bea, gâlgâind însetat ºi nu poti sã nu-i spui, silindu-tesã zâmbeºti: „Parcã n-ai bãut apã de o sãptãmânã!“. El, colegul nostru, îºi ºterge buzele cu mâneca vestonuluiprãfuit, lãsând o dârã albicioasã pe faþã, se întoarce fãrãsã spunã un cuvânt, îºi pune mâinile la ochi scrutândîntunericul, încercând parcã sã desluºeascã ceva prinperdelele cernite ale nopþii. Ar vrea sã-ºi aprindã o tigarã,sã fumeze aºa cum vãzuse în filme cã se fuma pe front, înlinia întâi. Dar nu poate pentru cã ºi-ar deconspiraprezenþa în zonã, aºa cã nu-i rãmâne decât sã-ºirãsuceascã þigara între degete, rãmânând pentru o clipãvisãtor.

Tãcurãm toþi, îndelung. Noaptea parcã oprise timpulpe loc. Amorþiserã parcã ºi greierii ºi se instalase o liniºtedeplinã, dureros de deplinã. Aºteptãm ceva ºi nu ºtim?Poate sfârºitul nopþii, poate rãsãritul soarelui, poatealtceva? Tresãrim la primul zgomot ºi rãsuflarea ne estesugrumatã. Capetele ridicate ni le întoarcem cãtre ºosea,ascultând. Cu miºcãri lente pornim din nou la drum.Aerul rece al nopþii ne taie obrajii precum secera vârfulporumbilor de pe miriºte, pierindu-ne somnul care neîncercase de ceva vreme.

ªi mergem, ºi mergem, ºi drumul ni se pare lung înrãcoarea nopþii ºi teama ne înãspreºte bãtãile inimii, cucât ne depãrtãm mai mult de bazã. Ridic fruntea cãtre cerºi bolta înstelatã mã întâmpinã chiar deasupra mea ºitrupul îmi este copleºit de fericire. „E bine sã trãieºti, e bine!”... îmi spun clãtinând din cap. Îl privesc pe unuldin camarazii mei ºi vãd cum surâsul îi revine pe buze,ochii îi strãlucesc, gândul îi zboarã departe, departe, faceocolul pãmântului, se îndreaptã cãtre cel zãmâslit înpântecele soþiei, ce va vedea lumina zilei o datã cu sosireasa acasã.

Trupurile amorþite tânjesc dupã o baie caldã ºi un patprimitor. Baza se vede la orizont ca o micã patã deculoare în acest tablou arid. Soarele îºi face apariþia laînceput timid ºi apoi din ce în ce mai strãlucitor,arãtându-ne calea cãtre casã, lãsând în urmã munþii ceistâncoºi cu forme nedefinite.

Maistru militar Emilia POPESCU

Patrulare în necunoscut

Foto: Plt.maj. Dan BOBAN

Culturã

Prozã scurtã

81 Nr. 2 2007

Culturã

Prozã scurtã

Culturã

Prozã scurtã

83 Nr. 2 2007

Urc, gãsesc un scaun (vã vine sãcredeþi?, ºi nu era nici murdar...) ºiziua mi se pare deodatã frumoasã! Sãîºi spunã cuvântul „numai” cele 23de plimbãri (parcurse în poligon),pânã la þinte ºi înapoi, fãcute cufiecare serie de trãgãtori? În faþa mease aºeazã o sacoºã, douã sacoºe, ogeantã de umãr ºi o poºetã. ªi o gos-podinã. Nu, rucsac nu are, dar cu si-guranþã, l-ar putea duce cu uºurinþã...Poate chiar cu zâmbetul pe buze...Dacã aº cunoaºte-o, aº pune-o înlegãturã cu nea Miki, administratorulde companie. ªi, poate, deficienþa arfi fost remediatã. Unul de„ºapteºcinci” de litri. Preþ promoþio-nal. De la ultimele aºa-zise casãri. Caºi cum mi-ar citi gândurile (eu ºtiamcã cei cu asemenea daruri nu segãsesc pe/în toate drumurile/autobu-zele, dar e adevãrat, este 203, traseultuturor posibilitãþilor), mã priveºteinteresat, insistent, interogativ...indecent, inerent, Internet, imanent...Numãr în gând. De data asta numaipânã la opt. Mã ridic ºi îi dau ocaziasã fie mândrã cã tactica de intimidarea adversarului i-a reuºit. Poate sã seaºeze; am capitulat!

Al doilea ceas (rãu?) ºi ziua nu s-a sfârºit! Mã spânzur cu o mânã debara de deasupra capului ºi-mi aducaminte brusc, cã sunt scund... altfelnu mã primeau la tancuri, nu? Lângãmine, un bãrbat susþine cu simþ derãspundere (oare?) un compostor. ªidacã nu ar duhni a bãuturã, aº puteafredona „noi doi ºi-un compostor,

tra-la-la...” Umbrela am lãsat-oacasã. Pentru cã se pare cã va ploua.Trei? Cel de lângã mine mormãie defiecare datã când cineva încearcã sãîºi perforeze biletul. Vizibil deranjat.Oare de ce?

Întrebarea, odatã emisã, pluteºteprin autobuz... loveºte o faþã puternicfardatã ºi face cale-ntoarsã. Precumun bumerang bine instruit. Sau lustruit.Pe faþa puternic fardatã strãlucesc doiochi verzi... care mã fac sã îi privesccu atenþie. ªi ei, de asemenea... Pânãsã-mi dau seama cã aparþin Violetei,o fostã colegã de liceu, mai sunt doipaºi. Pe care îi parcurge în forþã, nuînainte de a mã anunþa triumfal: „M-am mãritat!” „Foarte bine”, mãsurprind gândind cu voce tare, „doarnu era sã mã aºtepþi pe mine!” Doarse împrieteniserã din liceu, datoritãlui scãpase de corigenþa de la fizicã,îºi luase bacalaureatul, ba, colac pestepupazã, luase ºi la facultate.

Îi umezesc fardul de pe amândoiobrajii, o felicit, ºi o rog: „Sã-itransmiþi ºi lui Liviu, felicitãrilemele”. „Care Dan, dragã!? Dan îlcheamã! E inginer ºi lucreazã afarã!”Ochii îi coboarã pe mâna cu care mãþin de barã. Fãr’de verighetã. Mo-ment în care simt nevoia sã mi-oafund adânc în buzunar. Asta ºi fac,în timp ce autobuzul frâneazã brusc,provocând în zonã anumite atributecu privire la rudele de sânge foarteapropiate ale ºoferului. Fireºte, june-le cu educaþiune care mã pretind, seface cã n-aude ºi îmi regãsesc echili-

brul pierdut. „ªi Liviu, întreb, Liviu?”Îi ºtiam prieteni buni, mã întâlnisemcu ei cu patru ani în urmã, mã invita-serã sã fac rev-ul cu ei, aveau o gaºcãgrozavã, eu îi refuzasem politicos,aveam altã variantã. Atunci se gândeaula cãsãtorie, spuneau ceva despre feri-cire.„Eee, Liviu!...” Violeta vorbeºteîn continuare, spune ceva despre unapartament, undeva prin zona... ladoi paºi de... apoi vorbeºte despreviitorul ei ºi închide ochii. Semn clarcã ea nu viseazã cu ochii deschiºi!

Autobuzul opreºte, îmi amintescbrusc cã trebuie sã cobor, bâlbâi cevaºi încerc sã mã strecor spre ieºire. În grabã ºifonez buchetul de flori alunei domniºoare, care mã gratificã peloc cu epitetul „umflat”. La vocativ,fireºte... Se pare cã îmi scapã iarînþelesul cuvintelor (sã fiu eu preaobosit, de la serviciu?), eu am unmetru ºaizeci ºi cinci, ºaizeci ºi optde kilograme, nu am semneparticulare, nu prezint malformaþii...Aºa cã sus-numitul apelativ mi separe cumva fãr’de-nþeles. De-adreptul de neînþeles! Cel puþin încontext. Aºtept sã cobor, o cucoanãîmi propteºte o sacoºã în piept.Reuºesc sã nu mã rostogolesc pescarã. Sã fiu totuºi, rotund!? Altfelcum aº putea sã mã rostogolesc?Nimic nu se transformã, totul serepetã. Când aterizez pe trotuar spun:„trei!” ºi rãsuflu uºurat, apoi observcu mirare cã n-a plouat, cã e soare,uit cã e marþi, ºi, deodatã, îmi vinedin nou cheful de viaþã!

Staþie. De autobuz. Coadã. La bilete. „S-ampardon, da’iereai dupe mine”, zice o „tante”de la þarã, în timp ce-mi propteºte peste

pantofii proaspãt lustruiþi juma’de sac. Nu mã întrebaþi cuce... Sunt discret... ºi oricum eram preocupat sã inhibdezvoltarea unor vorbe de duh mai departe decât colþulbuzelor... ªi degajarea lor. În atmosferã. Îmi aduc amintecã azi e marþi, ºi marþea sunt trei ceasuri rele. Prindefiniþie... Optimismul superior cu care plecasem de laserviciu se dilueazã în timp ce „tante” mã degreveazã dejumãtate din jumãtatea de sac. Pe care o ancoreazã de unvânjos braþ. Sã fie adepta lui Popey the Sailor? De ce doar atât? Probabil din dorinþa de a-ºi pãstra

avutul, deºi pericolul nu cred cã o ameninþa, în ciudadesãvârºitei aglomeraþii din staþie. În fond, sacu’de ceapãnu-i un portofel. Nici mãcar unul voluminos.

Am pus mâna pe biletul de autobuz pe care acum îlflutur victorios... Aºtept surâzând, ºi mã gândesc cã, dacã cineva ar avea inspiraþia sã se uite la mine, ar crede cã am probleme. Psihice. ªi ar deveni bruscîngãduitor. Numãr în gând... Mai întâi pânã la zece. Apoi pânã la o sutã. Încã una... Trei. Când soseºte, tiptil sau ticsit autobuzul, mã apropii precipitat (sau „cu paºi mãrunþi ºi repezi”, cum ar spune un coleg, mai mereu pus pe glume; deh, cãtanã bãtrânã!), de o mie.

Cãpitan Cezar PÂRLOG

Frânturi de cotidian

Culturã

Prozã scurtã

www.rft.forter.ro

„Alo !” „Trãiþi, sunt Ciarli !” „Care, mã, ºmechere,Charlie Ciaplin ?”, ..., „Nu, dom’sublocotenent, Ciarlisergentul Dulucã, n-aþi spus cã eu aºa sã mã prezint,pen’cã dumneavoastrã sunteþi Alfa, iar Bravo nu se pune,cã nu merit ºi oricum trebuie sã existe o distanþãregulamentarã între ºef ºi subordonat?” „Aaa, Charlie,vrei sã spui, fi-þi-ar pronunþia sã-þi fie ! Raporteazã !”„Plutonul este adunat în formaþie, am executat inspecþiade dimineaþã, nu sunt absenþi nemotivaþi !” „Aha ! Iapune pe speaker sã-i salut ºi eu” „Bunã dimineaþa !” „Sã zzzzhhhrrrr rãiþi !” „Charlie, fã-le o pozã ºi trimite-mi-o repede, sã vãd dacã dorm în formaþie, ce, ãsta-irãspuns la salut ?” „Gata, dom’Alfa, am trimis, dar sãºtiþi cã e de vinã microfonu’mobilului meu, s-a înfundatcu scame din buzunar” „Sau e o rablã, v-am spus sã þineþipasul cu revoluþia tehnologicã. Buun, ia zi, gata deinstrucþie ?” „Da, sã trãiþi !” „Fii atent: te pui în marº sprepoligon, da’nu-i duci la mama dracului, unde nu areConexu’acoperire. Tot timpul ochii pe display, cum vezicã a cãzut o liniuþã, te opreºti! Când ajungeþi, dai un bipºi îþi trimit un esemes cu programul de azi. Te apuci detreabã, îi dai cu burta de pãmânt ca la carte, dar cuînþelepciune, ºtii tu, sunt voluntari, sã nu-i aduci dracu’înstare sã facã vreun gest involuntar, sã plece, sã rãmân fãrã

minutele gratuite în reþea. Dar de data asta fãrã funcþia aiade reportofon pornitã ºi tu în foiºor cu administratorulpoligonului, la taclale, ca data trecutã, s-a înþeles ? La oratreiºpe îþi trimit alt semeseu cu numele a cinci segeviºti. Îistrigi pe rând, fiecare scoate mobilu’ºi mã sunã. Io îichestionez la ce le-ai predat azi, ºi sã dea mama draculuisã nu ºtie sã rãspundã, cã te pun sã mã suni ºi sã-miciteºti tot regulamentu’, pânã îþi ajunge factura pe treipagini...” „Aoleu, dom’Alfa !” „Gata cu vãicãreala, fiibãrbat ! Ai întrebãri ?” „Pãi, ºi dacã aº avea, nu cred cãmã mai þine acumulatoru’...” „Aici Alfa, over. Go, go, go !”.

Pâc ! se aude dinspre Motorola butonatã bãrbãteºte petasta cu simbolul universal valabil pentru încheiereaconvorbirii (un receptor roºu plasat deasupra unuicerculeþ închizând în centrul sãu un beþiºor). ªi liniºteareveni. În atmosfera biroului ºi în sufletul celui ce sefolosea de acea atmosferã, inspirând-o ºi, evident,expirând-o. „Doamne, greu mai este la infanteria asta,bat-o soarele ! ªi de-aº fi ºtiut ! Mai bine mergeam latransmisiuni, cã acolo ai telefoane câte vrei ...” zise Alfa,închizând cu fermitate ºi cu drag clapeta mobilã amobilului. Apoi deschise, de la shortcut-ul de pe ecran,ultima versiune din Sudden Strike, unde, sprijinite detancuri, amfibii, obuziere autopropulsate, paraºutiºti dar ºi

o graficã 3D bine pusã în valoare derezoluþia excelentã a computeruluiproprietate personalã adus laserviciu pentru „chestiuniprofesionale de primã importanþã”,trupele de infanterie ale Aliaþilordebarcau pe plajele din Normandia.

„Ei, ia sã trecem acum lalucruri serioase, cã timpul trece ºiimediat se terminã programul peziua de azi !” îºi spuse, trecuMotorola pe „Silent” ºi atacãfuribund, cu o mare bravurã,adversarul, ca un adevãratcomandant de infanterie ce era.

Locotenent-colonel Claudiu IORDÃCHESCU

Infanteria mobilã

Rezultatul conflictului, desfãºuratîn epoca rachetelor, a depins în maremãsurã ºi de diferenþele tehnologice.

Aprovizionarea cu o cantitateimportantã de rachete AIM 9SIDEWINGER, din ultima versiune,modernizatã (cu un câmp de achiziþiea þintei dublu faþã de racheteleMATRAdin dotarea argentinienilor),a cãror eficienþã în luptã a fost denaturã sã încline succesul în luptaaerianã, a constituit o altã modalitatede ajutor a SUApentru Anglia.

Dupã aprobarea de cãtre Congresa ajutorului pentru Anglia, în scopulcreºterii capabilitãþilor desupravieþuire în mediu ostil a navelorºi aeronavelor britanice, TracorCompany, un contractor al ArmateiSUA, a livrat ºi ajutat la montareamodulelor de contramãsuri ALE40 detip CHAFF ºi FLARE

4.

Tot SUAau vândut Angliei ºi ulti-ma generaþie de rachete antiradiolo-caþie AGM-45 Strike, care, datoritãtacticilor folosite de argentinieni (dea întrerupe funcþionarea radarelordupã detectarea rachetei) au distrusdoar un radar de tip Skyguard

5, care

dirija focul sistemelor de artilerie AAOerlikon de 35 mm.

Tot în cadrul ajutorului acordat,SUAau vândut Angliei ºi rachete aer-navã de tip AGM 84 AHARPOON,dar care nu au fost folosite pe timpulconflictului. Cu acest gen de racheteau fost echipate ºi unele dinavioanele Nimrod

6.

O informaþie controversatã estecea potrivit cãreia SUAar fi „împru-mutat” pe durata conflictului câtevaavioane Harrier

7cumpãrate în 1980

pentru Infanteria Marinã americanã,care au fost revopsite în grabã cuînsemnele RAF

8.

O informaþie neconfirmatã dinalte surse aratã cã exerciþiile navalecomune desfãºurate de SUAºiArgentina sub numele „UNITAS” aupermis SUAsã strângã informaþiipreþioase despre Armada ºi cã acesteinformaþii au fost transmise Londreidupã începerea conflictului

9.

Un alt aliat al cãrui ajutor preþiosnu poate fi trecut cu vederea a fost ºiFranþa.

Imediat dupã plecarea celor douãportavioane uºoare, Hermes ºi Invin-cibile, cãtre Insula Ascension, avioa-nele Harrier bazate pe acestea au fosttrimise sã se instruiascã pentru luptaaerianã împotriva avioanelor Mirage

10,

împreunã cu piloþii francezi.

Sala armelor

Conflicte

S-a spus cã rãzboiul dintre Anglia ºi Argentinadin anul 1982 nu a fost unul obiºnuit, ºi astadin mai multe puncte de vedere. Unul din ele

este cã, deºi membrã a NATO ºi atacatã în mod direct deArgentina, Anglia nu a putut solicita intervenþia aliaþilorsãi, pentru apãrarea colectivã

1, potrivit articolului 5 din

Tratatul de la Washington. Aceastã situaþie s-a datoratfaptului cã, potrivit articolului 6 al tratatului, zona deaplicare a acestuia este la Nord de Tropicul Racului (25

0

latitudine nordicã), în vreme ce Insulele Falkland, aflatela Sud de Tropicul Capricornului (25

0latitudine sudicã),

sunt cu mult în afara acestei zone. Totuºi, Anglia abeneficiat de sprijinul benevol al unora din aliaþii sãi, înspecial Statele Unite ale Americii ºi Franþa.

Deºi a încercat medierea conflictului, printr-o intensãnavetã diplomaticã a secretarului de stat Haig, SUAnu auezitat sã punã la dispoziþia Angliei baza aerianã Wideawake,situatã pe Insula Ascension, posesiune britanicã. Încã depe 3 aprilie, aproape simultan cu obþinerea acorduluioficial al SUA, opt avioane C-130 britanice au decolat

spre aceastã bazã, care, în viziunea strategilor de laLondra, urma sã îndeplineascã douã roluri esenþiale

2.

Primul era de a servi ca raion de concentrare pentrupersonalul, navele ºi avioanele Forþei de Intervenþie, iar aldoilea era de bazã logisticã înaintatã.

SUAau sprijinit Anglia ºi cu informaþii de douãcategorii (din interceptarea comunicaþiilor argentiniene ºidin cercetarea cosmicã).

Informaþiile obþinute de satelitul de comunicaþii NATO3

din interceptarea comunicaþiilor radio argentiniene, odatãînregistrate pe bandã, erau trimise la Londra, asigurând ocunoaºtere a comunicaþiilor inamicului cu o întârziere deopt ore. Ulterior, dupã 1 mai, a devenit posibilãretransmiterea directã a acestor informaþii cãtre o staþieterestrã din Anglia.

Imaginile obþinute de sateliþii spioni de tip Keyhole,care survolau zona de conflict la interval de 90 minute, aupermis britanicilor o bunã cunoaºtere a situaþiei operative.Pe Insula Ascension se gãsea ºi staþia terestrã a satelituluiamerican DSCS 113.

Tot prin sistemul ameri-can de sateliþi a fost posibilãºi asigurarea legãturii direc-te, secretizate, între Londraºi Forþa de Intervenþie.

O datã cu eºecul con-vorbirilor de pace, SUAaudeclarat imediat un embargototal privind exportul dearmamentºi au sistat înacelaºi timp orice împrumutcãtre Argentina.

Sala armelor

Conflicte

Locotenent-colonel Mircea GOLOGAN

Sprijinul þãrilor membreNATO pentru Anglia în conflictul din Falkland

www.rft.forter.ro87 Nr. 2 2007

Cronologia conflictuluiFebruarie 1982• În urma tratativelor de la New York s-a

stabilit o comisie permanentã de negociere.Martie 1982• Muncitorii din Davidoff debarcã ilegal în

Georgia de Sud. HMS Endurance este trimisîn Georgia de Sud. Argentina trimite nave derãzboi pentru a „proteja“ muncitorii.

Aprilie 1982• 02.04. – Forþele armate argentiniene

ocupã Insulele Falkland.• 03.04. – Dezbateri în Camera comunelor.

Rezoluþia ONU nr.502. Forþele argentinieneocupã Georgia de Sud.

• 05.04. – Lord Carrington, Humphrey Atkinsºi Richard Luce demisioneazã. Vase ale RoyalNavy, inclusiv portavioanele HMS Hermes ºiHMS Invincible pãrãsesc Portsmouth ºicelelalte porturi în care sunt andocate.

• 08.04. – ambasadorul Statelor Unite –Haig, soseºte la Londra pentru a începe navetadiplomaticã între cele douã þãri.

• 09.04. – Haig soseºte la Buenos Aires.• 10.04. – Comunitatea Economicã

Europeanã aplicã sancþiuni Argentinei.• 12.04. – Marea Britanie declarã zonã

maritimã închisã pe o razã de 200 mile în jurulInsulelor Falkland.

• 19.04. – Miniºtrii de externe aiComunitãþii Europene îºi declarã sprijinul faþãde Marea Britanie.

• 23.04. – Marea Britanie atenþioneazãArgentina cã orice navã de luptã sau avionmilitar care reprezintã o ameninþare pentruforþa expediþionarã va fi tratat în consecinþã.

• 25.04. – Forþele britanice recucerescSouth Georgia. Submarinul argentinian SantaFe este avariat.

• 29.04. – Argentina respinge propunerilede pace ale ambasadorului Haig.

• 30.04. – Marea Britanie declarã interzisãîntreaga zonã maritimã.

Mai 1982• 01.05. – Primul atac britanic.• 02.05. – Cruciºãtorul argentinian

„General Belgrano” este scufundat.• 04.05. – HMS Sheffild este lovit de o

rachetã „Exocet”.

89 Nr. 2 2007

Sala armelor

Tehnologie

Informaþia s-a transmis la început pe distanþe mici, cu ajutorul semnalelor de foc. În 1860 cel mai rapid mod detransmitere a mesajelor în SUAîl reprezenta PONYEXPRESS; cãlãreþiigalopau 2.900 km în „doar” 10 zile. Acest serviciu a durat 15 ani ºi nu a

putut sã concureze cu apariþia telegrafului care transmitea mesajele în câteva minuteunui numãr restrâns de persoane. Dupã 15 ani, în 1895, radioul s-a impus ca mijlocrapid, modern, eficient, de comunicaþie în masã.

Telecomunicaþiile au devenit astfel mijlocul de comunicare indispensabilactivitãþii umane, iar cunoaºterea acestora de cãtre utilizatori a devenit o necesitate.Comunicaþiile s-au dezvoltat în ritm alert în România, în ultimii ani. Telefonulmobil a devenit un produs de larg consum, iar Internetul, un instrumentindispensabil de comunicare pentru persoane private sau agenþieconomici. Rolul majorjucat de comunicaþii în noua economieromâneascã implicã o administrare flexibilã ºi eficientã aacestui domeniu, considerat „sector prioritar”.

Comunicaþiile electronice au evoluatsemnificativ în ultimul deceniu, de la reþelele dedate cu comutaþie de pachete (PSDN), Xerox,Ethernet, reþeaua de tip inel cu jeton de la IBM(Token Ring) - toate tehnologii LAN –, la reþelele detelefonie mobilã ºi comunicaþiile de date pe linii dedicate demare vitezã. De asemenea, apar noi tehnologii care permitcomunicaþiile “wireless”, adicã fãrã fir. În acest felse realizeazã posibilitatea de a crea legãturiwireless între dispozitive cu consum redus de energie, fãrã cautilizatorul sã fie conºtient de realizarea lor (de aceease numescunconscious), cu ajutorul unui software de configurare ºi unsetup iniþial adecvat al dispozitivului. Numele sãu:BLUETOOTH.

Ce este Bluetooth?

Numit dupã regele viking danez din secolul 12,BLUETOOTH se referã la o aºa-numitã “open specification”pentru o tehnologie de comunicaþie fãrã fir, pe distanþe scurte,utilizabilã oriunde în lume, prin intermediul

Colonel dr. Ionel CIOBANU

Comunicaþii moderne- tehnologia „Bluetooth“

Simularea luptelor aeriene întreHarrier ºi Mirage a permis piloþilorbritanici sã cunoascã din timpposibilitãþile tehnice ale avioanelorpe care le vor întâlni ulterior în luptã,acelaºi tip de avion existând ºi îndotarea forþelor aeriene argentiniene.

Franþa era ºi cea care vânduseArgentinei, pe lângã avioaneleMirage, ºi avioanele Super Etendard,ºi rachetele aer-navã Exocet. Încadrul ajutorului acordat Angliei,Franþa a pus la dispoziþie cele maiimportante date despre aceste sistemede armament ºi despre modul în carese poate acþiona împotriva acestora.

La izbucnirea conflictului era încurs de derulare un contract pentru 12avioane Super Etendard ºi 20rachete aer-navã Exocet, din carefuseserã livrate doar cinci avioane ºicinci rachete.Despre faptul cã acesteaau produs pierderi impresionanteflotei britanice (douã distrugãtoare ºio navã portcontainer) ºi modul încare au influenþat tacticile deîntrebuinþare a forþelor britanice numai este nevoie sã amintesc.

Cel mai important ajutor acordatde Franþa a constat în blocarea oricã-ror livrãri de rachete Exocet pe timpul

conflictului, nu numai cãtreArgentina dar ºi cãtre statele care arfi putut sã le revândã acesteia. Franþaa rãmas fermã în aplicareaembargoului impus în ciudaeforturilor disperate

11depuse de

Argentina pentru a-i fi livrateavioanele ºi rachetele din contractulaflat în derulare.

Iatã cum, deºi în afara zonei deacþiune a Tratatului Nord-Atlantic,SUAºi Franþaau gãsit cea mai bunãmodalitate de a-ºi manifesta sprijinulpentru aliatul lor istoric, Anglia.

Note:1. *** Tratatul Organizaþiei Atlanticului

de Nord, Washington, 1949, p.2.2. Ruben Moro, The History of the South

Atlantic Conflict. The War for the Malvinas,New York, Praeger Publishers, 1989, p.73.

3. Sergio Ortiz, General Secretary of theLiberation Party of Argentina, The MilitaryAggression of the UK and NATO in theMalvinas in 1982, International CommunistSeminary, 28 February 1999, p.4.

4. Sergio Braybrook, British AerospaceHarrier and Sea Harrier, London, OspreyPublishing Ltd., 1984, p.129, 130.

5. Rodney A. Burden, Falklands in theAir War, London, Arms and Armour Press,1986, p.365.

6. Ibidem, p.403.7. Sergio Ortiz, General Secretary of the

Liberation Party of Argentina, The MilitaryAggression of the UK and NATO in theMalvinas in 1982, International CommunistSeminary, 28 February 1999 , p.4.

8. Juan Carlos Murguizur, The SouthAtlantic Conflict, an Argentinian Point ofView, International Defense Review, no. 2,1983, p.137.

9. Sergio Ortiz, General Secretary of theLiberation Party of Argentina, The MilitaryAggression of the UK and NATO in theMalvinas in 1982, International CommunistSeminary, 28 February 1999, p.6.

10. Ruben Moro, The History of the SouthAtlantic Conflict. The War for the Malvinas,New Zork, Praeger Publishers, 1989, p.79.

11. James Corum, Argentine Airpower inthe Falkland War, An Operational View, Airand Space Power Journal, Fall 2002, p.7.

Sala armelor

Conflicte


Tehnologia BLUETOOTH poar Tehnologia BLUETOOTH poartãtãnumel numele unui e unuirrege ege

viking danez din secolul al XI viking danez din secolul al XII-le I-leaa

• 07.05. – Guvernul britanic atenþioneazãArgentina cã orice navã sau avion militar aflatla mai mult de 12 mile depãrtare de coasteleargentiniene vor fi considerate ostile.Secretarul general ONU poartã discuþii cuArgentina ºi Marea Britanie.

• 14-15.05. – Un comando SAS susþinut cufoc de navele britanice face un raid peaerodromul argentinian din insula Pebble. Suntavariate sau distruse mai multe avioane Pucara.

• 16.05. – Marea Britanie redacteazãcondiþiile de încetare a conflictului, pe care letrimite a doua zi Argentinei. Guvernulargentinian le refuzã.

• 20.05. – Secretarul general ONUrecunoaºte cã negocierile purtate de NaþiunileUnite au eºuat.

• 21.05. – Forþele britanice realizeazã uncap de pod la San Carlos. HMS „Ardent” estescufundat, iar 15 avioane argentiniene suntdoborâte.

• 23.05. – HMS „Coventry” este scufundatîn urma unui atac aerian argentinian, iarcargoul Atlantic Conveyor este distrus de orachetã Exocet.

• 27.05. – Forþele britanice ajung în centrulinsulelor ºi cuceresc formele de relief TealInlet ºi Mount Kent.

• 28.05. – Argentina este înfrântã în urmabãtãliei de la Goose Green.

douã dispozitive BLUETOOTH sãcomunice trebuie sã se identifice ºiaprobe una pe cealaltã. Dacã ambeleaparþin aceleiaºi PAN ºi au primitautorizaþia din partea utilizatorilor sãcomunice automat, atunci comunicãîn mod instantaneu. Când se aflã înzonã cu un modul BLUETOOTHneautorizat, dispozitivele îºi anunþãutilizatorii sã permitã o sesiune dereþea cu noul dispozitiv, resursã carepoate fi respinsã sau aprobatã.

Modulele BLUETOOTH folosesctehnologii de transmitere de date ºivoce de tip FRECVENÞASCHIMBÃTOARE CU SPECTRURISIPIT(FHSS-Frequency-HoppingSpread Spectrum). Tehnologiile de

comunicaþii de tipul Spectru Risipitsunt folosite de mult timp de armatãpentru securitatea lor. FHSSfoloseºte schimbarea pachetelor(packet-switching) ca sã trimitã datede la un transmiþãtor BLUETOOTHla receptorul celuilalt. Spre deosebirede schimbarea circuitelor (circuit-switching), care stabileºte o legãturãde o anumitã frecvenþã (canal), FHSSîmparte datele în bucãþi mici(pachete mici) ºi le trimite pe multefrecvenþe pe banda de frecvenþãdisponibilã. TransmiþãtoriiBLUETOOTH schimbã sau scot înjur de 79 frecvenþe în banda de 2,4 GHz, cu o ratã de 1.600 sãrituride frecvenþã pe secundã.

În concluzie, putem aprecia cã ºi în domeniul militar,BLUETOOTH oferã mult mai multdecât renunþarea la cablurile deinterconectare, putându-ne imagina ºi crea scenarii fascinante în care esteimplicatã aceastã tehnologie. Aºa cum mulþi specialiºti militari au prevãzut, BLUETOOTH vaajunge la un înalt grad de dezvoltare,deoarece poate schimba modul încare luptãtorii privesc ºiinteracþioneazã cu calculatoarele ºidispozitivele de comunicaþie, fapt ce poate duce la schimbareaimaginii „câmpului de luptã alviitorului”.

Sala armelor

Tehnologie

cãreia se poate transmite voce ºidate. BLUETOOTH este o soluþieradio ieftinã care face legãtura cãtrelaptop-uri, telefoane mobile ºi altedispozitive portabile ºi conexiuni laInternet, ce se sperã cã varevoluþiona mobilele ºicomunicaþiile, oferind libertate faþãde conexiunile cu fir ºi infraroºu.

Avantajul BLUETOOTH faþã deinfraroºu este cã acesta nu necesitãlegãtura cu celãlalt dispozitiv, o liniede observare (line of sight). Cei careîl susþin sperã cã preþul va fi mic,încât va ajunge sã înlocuiascãinfraroºu, alþii cred cã deºi suntaspecte de depãºire, ele suntcomplementare. Prin “openspecification” înþelegem cã soluþiaeste disponibilã tuturor, largrãspânditã ºi acceptatã, fabricanþiiavând dreptul de autor asupraproduselor lor, la baza cãrora stãaceastã specificaþie.

Aceastã tehnologie afost conceputã de cãtreinginerii de la companiasuedezã detelecomunicaþii

TELEFONAKTIEBOLAGETLMERICSSON, care au intuit potenþialuluriaº la nivel global al comunicaþiilorfãrã fir, pe distanþe scurte. Prin

folosireabenzii de2,4 GHz,BLUETOOTH

WIRELESSTECHNOLOGYpromite sã fie o soluþie universalã.Esenþial este cã ea este acelaºi tip catehnologia radio prin microunde,asemãnãtoare cu uºile care sedeschid cu telecomanda. Se bazeazãmult pe tehnologia LAN dejaexistentã, axatã pe IEEE 802.11 –standardul existent pentruETHERNETfãrã fir. Marelediferenþe constau în faptul cã pentrua consuma mai puþinã putere,BLUETOOTH are restricþii dedistanþã pânã în 10 m ºi o vitezã de1Mb/s.

Folosind tehnologia BLUETOOTH,dispozitivele pot comunica printr-o

interfaþã aer ºi nu prin fire,folosind unde radiopentru a transmite ºirecepþiona date. Aceastã

tehnologie este specialproiectatã pentru

comunicaþii pe distanþescurte (nominal 10 m), ceea

ce are ca rezultat un consumfoarte redus de putere, fãcând-o

astfel potrivitã pentru a fi utilizatã decãtre dispozitive mici, portabile, caresunt alimentate de obicei cu baterii.

BLUETOOTH nu este unînlocuitor al conexiunilor prin cablude mare vitezã ca USB sau IEEE1394, dar e vãzut ca o tehnologie deconvenienþã. Tehnologia va funcþiona

ca aparatura (handset)

telefoanelor fixe fãrãfir, unde sunt transmiþãtori(dispozitive portabile) ºi staþii debazã. Va fi posibilã operarea între 8 ºi 10 dispozitive din aceeaºi celulã,cu ºapte servicii de date ofertante ºitrei care sã ofere comenzi vocale.

Modulele BLUETOOTH autransmiþãtori care emit sau primescdate folosind unde radio. Acestemodule scaneazã ºi detecteazã altedispozitive BLUETOOTH cu care sãemitã sau de la care sã primeascãdate. Când dispozitiveleBLUETOOTH se detecteazã ca fiindîn aceaºi arie, stabilesc contactul ºiformeazã o reþea temporarã numitãPERSONALAREANETWORK(PAN-Reþea personalã de zonã). O sesiune de reþea trebuie sã fiestabilitã înainte ca orice transmiteride date sã poatã fi transmise întredispozitive. Pentru motive desecuritate, utilizatorul trebuie sãaccepte manual aprobarea reþelei, în cazul dispozitivelor care nu au fostautorizate ca dispozitive de campaniece aparþin aceluiaºi PAN. Pentru ca

Sala armelor

Tehnologie

90Revista Forþelor Terestrewww.rft.forter.ro91 Nr. 2 2007Bluetooth Handy Bluetooth PDA

Bluetooth Headset

Bluetooth Enabled

Bluetooth Camera

Bluetooth USB Dongle

Bluetooth PC

Bluetooth Printer

93 Nr. 2 2007

Sala armelor

Armamente


Versiunea militarã a elicopterului uºor EC 135 care facecarierã la operatorii publici, bimotorul EC 635, este propusla ora actualã pentru îndeplinirea unei game largi demisiuni, transport de trupe sau VIP-uri, cãutare-salvare sau chiar realimentare pe mare.

Cabina sa de 4,6 m3

ºi sarcina utilã de 1,350 kg îlautorizeazã pentru numeroase tipuri de misiuni.

Pentru misiunile de cercetare ale armatei areposibilitatea sã i se monteze un mare numãr dearmamente (mitralierã de 12,7 mm, tun de 20 mm).La cererea clientului, Eurocopter (Europa) este dispussã amplaseze ºi armament mai greu, cum ar firachetele antitanc cu sistemul de ochire asociat.

Iordania este unul dintre clienþii lui EC 635. În2003 a reþinut nouã exemplare. Folosite cu plãcere înmisiunile de supraveghere a frontierei, acestea s-au

alãturat la patru unitãþi suplimentare comandate laînceputul anului trecut, cu trei opþiuni suplimentare.

Al doilea client, dar nu mai puþin important, esteElveþia. În aprilie 2006 a cumpãrat 20 de bucãþi (18 EC 635 LTTH pentru misiuni de antrenament ºiutilitare ºi 2 EC 135 VIP). Acestea sunt destinate sãînlocuiascã ultimele Alouette elveþiene.

Companiile German Electronicsand Technologyºi Dröger, ambelemembre ale consorþiului SPELCO,ºi-au reunit eforturile pentru arealiza un sistem de paraºutãdestinat forþelor de operaþiispeciale. Cuajutorulacestuia,

utilizatorul poate sãri de la oînãlþime de peste 7.000 m ºi sãplaneze pe o distanþã de 48 km,pentru a ajunge la punctul deaterizare.

Iniþial, sistemul a fost proiectatpentru armata germanã, unde aintrat în dotare în anul 2003. Anultrecut i s-au adãugat aripi deltamodulare, care au îmbunãtãþitconsiderabil performanþele

paraºutei.Prevãzute cu eleroane ºi

flapsuri, aripile – o anvergurãde 1,5 m – aveau montate ºiturbojeturi uºoare, care

propulsau paraºutistul pe o distanþãde 20 km la o lansare de la 4.000 m.

Testele cu aripile „batman“ auînceput în 2006 ºi este de aºteptatca acestea sã intre în serviciu anulacesta.

Sistemul este ideal pentruoperaþiile speciale ºi antiterodeoarece militarul este lansat de lao înãlþime ºi o distanþã extrem de mari faþã de zona þintã, reducând riscul deconspirãriimisiunii. În plus, datoritãdimensiunilor reduse, esteimposibil de detectat optic sau pe radar.

Construit de Rheinmetall Landsystem în strânsã cooperare cu alte societãþi germane, Gefas (Geshützes Fahrezeug System)se doreºte a fi un rãspuns inovator la necesitãþile forþelor pentru un vehicul de mare mobilitate, uºor de desfãºurat, asociat cuun grad ridicat de protecþie ºi o mare flexibilitate în folosire. Poate fi transportat cu aeronavele C 130 sau A400 M, are olãþime de 2,25 m, ceea ce presupune o pregãtire pentru îmbarcarea asemãnãtoare cu a unui autocamion, fiind, de facto, îngabaritul rutier. Gefas este conceput modular, fiind o platformã idealã pentru instalarea diferitelor sisteme sau subsisteme dearme.

La realizarea versiunii pentru protecþia convoaielor s-a þinut cont de experienþa cãpãtatã în teatrele de operaþii din Irak. Ca atare, a fost echipat cu un sistem electromagnetic de mare intensitate, capabil sã bruieze focoasele radio ale IED(Improvised Explosive Devicos – Dispozitive Explozive Improvizate) ºi chiar sãdetoneze de la o distanþã sigurã.

Un sistem de senzori electrono-optici asigurãdetectarea ºi urmãrirea þintelor ostile, fie cã suntvehicule sau persoane. Împotrivalunetiºtilor au fost instalaþi senzorilaser care declanºazã instalaþiifumigene sau dispozitive deorbire, ceea ce limiteazãriscurile unui atac-surprizã.

Turela are un sistemtelecomandat, care îipermite trãgãtorului lamitralierã sã execute foculdin interior, cu posibilitateade a executa o ochire precisãasupra þintelor, atunci cândsituaþia o impune.

EC 635

Batman militar

În perioada 24-27 aprilie, complexul ROMAERO Bãneasa gãzduieºteconferinþa „Black Sea Defense and Aerospace – BSDA2007“, care se doreºtea fi unul dintre cele mai importante evenimente din domeniul aeronauticii,apãrãrii ºi securitãþii din Europa de Est.

Evenimentul este organizat cu sprijinul Ministerului Apãrãrii, MinisteruluiAdministraþiei ºi Internelor,Ministerului Economiei ºi Comerþului,Ministerului Transporturilor, Serviciului Român de Informaþii ºi AgenþieiNaþionale pentru Controlul Exporturilor. Potrivit organizatorilor, vor expunepeste 140 de companii din 18 þãri, pe o suprafaþã totalã de aproximativ 6.000 m

2interiori ºi 3.000 m

2exteriori. Organizatorii au pus la punct un plan

de evenimente conexe, prezentãri ºi conferinþe cu participare oficialã, primazi fiind rezervatã Ministerului Apãrãrii.

BS DefenceSala armelor

Armamente

Gefas

— Celelalte þãri nu au acceptatinvitaþia?

— Nu ºtiu sigur, însã au fostinvitate ºaisprezece. Posibil sã firenunþat din cauza temperaturilorridicate din Europa, condiþile meteonefavorabile. Spre exemplu, SUAºiItalia au renunþat la participare înultimul moment.

— În ce a constat campionatul,care au fost probele?

— Au fost probe de fond (ºtafetã,fond) ºi de slalom. Noi am plecat cuarme, pentru cã organizatorii ne

anunþaserã cã va fi ºi proba debiatlon, însã calendarul concursului afost modificat, renunþându-se laaceastã probã. Biatlonul este tot oprobã de fond însã are incluse ºitrageri din poziþiile culcat ºi înpicioare. Am avut o echipã redusã lapatru persoane, toþi biatloniºti, ºi autrebuit sã concureze la probe defond.

— Sportivii noºtri au participatla slalom?

— La slalom nu am participat. Cutoate cã delegaþia a fost redusã,

concursul s-a desfãºurat la peste2.000 m altitudine, pe gheaþã ºi latemperaturi reduse, iar ai noºtri suntbiatloniºti, au reuºit sã ocupe loculIII la fond individual prinplutonierul-major Vasile ªneaga ºi laºtafetã fond, locul II. Eu cred cãrezultatele sunt foarte bune în acestecondiþii.

Din delegaþie au fãcut parteVasile ªneaga, Claudiu Suciu,Cristian Moºoiu ºi Alexandru Tiºcã,iar cel mai bun sportiv al nostru,Antal Szolt, a lipsit fiind plecat înJaponia, la Sapporo.

— Au fost diferenþe faþãde campionatul din Italia,„CASTA”?

— Acest concurs este la aopta ediþie, iar cel italian s-aaflat la a 59-a ediþie. Þaranoastrã este la a douaparticipare în Spania, laprima am avut în delegaþie ºifete, am luat locul I la toateprobele, asta cu doi ani înurmã. Anul trecut nu amparticipat, iar anul acesta amavut o delegaþie foarterestrânsã.

La închiderea ediþiei aufost prezenþi ComandantulConsiliului Militar deEducaþie Fizicã ºi Sport,ºefii compartimentelor deeducaþie fizicã de la cele treicategorii de forþe ºi gardacivilã.

Sport

Competiþii

95

— Domnule colonel, pentru început câteva „detaliitehnice”, care au fost loturile participante?

— Au participat opt loturi din patru þãri, în total peste100 de concurenþi, din Spania - þara gazdã -, Germania,Franþa ºi România.

— În comparaþie cu alte competiþii ale sportului alb,sunt puþini participanþi, cãrui motiv i se datoreazã acestlucru?

— Au fost probleme cu zãpada, deoarece în Spaniatemperatura a fost foarte ridicatã; datoritã acestui faptconcursul s-a desfãºurat la peste 2.000 m altitudine,organizatorii ne-au chemat ºi au cãutat sã creeze condiþiibune pentru desfãºurarea concursului.

Sport

Competiþii

Interviu realizat de Sublocotenent Andreea [email protected]

Locul doi la ºtafetã laCampionatele Militarede schi din SpaniaÎn perioada 5-9 martie s-au desfãºurat,

în localitãþile Candanchu ºi Astun,Campionatele Militare Naþionale de Schiale Spaniei. La invitaþia omologilor spanioli, o delegaþie condusã de colonelulIoan Armanu, ºeful Biroului EducaþieFizicã din SMFT, a participat cu oechipã de sportivi ai ClubuluiSportiv Aplicativ Militar „Bucegi“.

www.rft.forter.roFoto: Col. Ioan ARMANU

Foto: Col. Ioan ARMANU

Germania, dar anul acesta schioriidin Predeal au devansat nemþii ºi auurcat pe locul doi. Rezultatul esteunul considerabil în condiþiile în careschiorii români au participat la doartrei probe, iar Italia a fost prezentãcu mai multe loturi: Garda deFinanþe, Garda Forestierã, BrigadaAlpinã Iulia. Totodatã, Italia are o tradiþie în câºtigarea acesteicompetiþii, dovadã fiind prezenþa lafestivitãþile de deschidere ºiînchidere a unor oficialitãþi de marcãdin cadrul armatei italiene: secretarulde stat al apãrãrii, ºeful StatuluiMajor General al armatei italiene,Comandantul Trupelor Alpine ºiministrul apãrãrii italian, care a

declarat: „În sport, Italia este foarteorgolioasã ºi vrea sã obþinãîntotdeauna locul întâi”.

Schiorii români au participat înconcurs la probele de fond, ºtafetã ºibiatlon ºi la toate acestea au urcat pepodium. La fond individual femininMihaela Purdea a ocupat locul întâi,la fond individual masculin ZsoltAntal s-a clasat pe locul trei, laºtafetã fond feminin Mihaela Purdeaºi Simona Crãciun au venit pe locultrei, ca ºi colegii lor Zsolt Antal ºiClaudiu Suciu la ºtafetã fondmasculin. La patrulã biatlon, fetele, Crãciun Simona, ScorþeaRuxandra ºi Cojenelu Simona aufãcut echipã cu antrenoarea lor,

plt.maj. Ileana Ianoºiu-Hangan, ºi aureuºit sã ocupe primul loc, iar echipabãieþilor a terminat pe locul doi lapatrulã biatlon masculin.

Cu ocazia participãrii echipeiromâne la „Casta 2007”, schioareaMihaela Purdea a participat ºi laCampionatul Mondial de Biatlon dela Antholz, alãturi de lotul naþional al României.

Felicitãri sportivilor militari carede fiecare datã reprezintã ArmataRomânã cu mândrie ºi se întorc de la concursuri cu glorie ºi cupe.Fie ca rezultatele din ultimii ani sãducã la o tradiþie a românilor de a fi pe podium!

Sport

Competiþii

Concursul pãstreazã o tradiþie în rândulschiorilor militari din întreaga lume, dar maiales pentru schiorii români, care în acest an,

la cea de-a XI-a participare, au ocupat locul doi înclasamentul general pe echipe, cel mai bun loc de pânã

acum. Ca în fiecare an, þara

noastrã a fost

reprezentatã la acest concurs de cei mai buni schiori,respectiv cei ai Clubului Sportiv Aplicativ Militar„Bucegi” din Predeal. Aceºtia au concurat alãturi desportivi din: Italia, Germania, SUA, Macedonia, Slovenia,Spania, Argentina ºi Croaþia.

Delegaþia noastrã, condusã de col.IoanArmanu, ºeful Biroului Educaþie Fizicãdin Statul Major al Forþelor Terestre, ºicãpitanul de echipã, lt.col. MãdãlinHîncu, a fost alcãtuitã din: lotul fetelor –Simona Crãciun, Ruxandra Scorþea,Simona Cojenelu, Mihaela Purdea;

lotul bãieþilor – Zsolt Antal, ClaudiuSuciu, Cristian Moºoiu,

plt.maj. Vasile ªneaga;antrenori:plt.maj. IleanaIanoºiu-Hangan, plt.maj.Daniel Mazilu ºi cpt. Ion

Prundaru. În 2006, lotul român

a ocupat locul trei înclasamentul general penaþiuni, dupã Italia ºi

Sport

Competiþii


Tradiþia de a fi pe podium

Cea de-a 59-a ediþie a Campionatelor de Schiale Trupelor Alpine „CASTA 2007“ ºi-a deschisporþile în perioada 28 ianuarie - 2 februariepentru cei peste 200 de schiori veniþi din nouãþãri pentru a-ºi duela orgoliile ºi împãrþi trofeele.

www.rft.forter.ro97 Nr. 2 2007 Foto: Cpt. Ion PRUNDARU

Foto: Cpt. Ion PRUNDARU

La proba de ºtafetã,militarii ardeleni audemonstrat cã munca în grupnu le e strãinã, echipaformatã din plutonierEmanuel Rusu, caporal IoanSuciu, caporal IstvanSebestyen ºi caporal SorinIlie a obþinut cel mai buntimp, douã ore ºi nouãminute ºi, bineînþeles,victoria. Urmãtoarele echipes-au luptat cot la cot pentrulocurile doi, trei ºi patru, eitrecând linia de sosire ladiferenþe de un minut. Astfel,

vânãtorii de munte care auparticipat pentru prima datã culoturi separate au ocupaturmãtoarele locuri: Bg.2 V.M.Braºov - II, Bg.61 V.M.Miercurea Ciuc – III ºi Corpul 1A.Trt. - locul IV.

Ultima probã, patrula, a arãtatcã militarii C. 4 A. Trt. suntconstanþi ºi nu pleacã acasã decâtdupã ce obþin toate cupele. Cu untimp final de 1 orã 45 de minuteºi 57 de secunde au subclasat cele-lalte echipe. Clasamentul generala arãtat dupã cum urmeazã: C.4 A.Trt. – locul I, Bg.61 V.M.Miercurea Ciuc – locul II, C.1 A.Trt. – locul III, Bg.2 V.M.Braºov – locul IV, S.M.F.A–locul V, Cdm.Com.Inform. –locul VI, R.30 Gardã – locul VII,S.M.F.N. – locul VIII.

SportCompetiþii

Nr. 2 2007

Concursurile aplicativ-militare de iarnãpentru unitãþi de instrucþie, finala peMinisterul Apãrãrii, s-au desfãºurat anul

acesta la Predeal ºi mai exact în complexul depregãtire al Clubului SportivAplicativ Militar„Bucegi”. Chiar dacã zãpadaa ezitat sã se arate,competiþia s-a desfãºurat în condiþii bune, cãci dacãîn Predeal rar gãseai un petec dezãpadã, laC.S.A.M. „BUCEGI” a nins dupãsufletul oamenilorce muncesc aici, locotenent-colonelul MãdãlinHîncu fiind o gazdã exemplarã.

Opt loturi din forþele terestre, navale ºi aerieneºi-au disputat supremaþia în cadrul a trei probe:biatlon, ºtafetã ºi patrulã. Organizatorii, militariiSecþiei Educaþie Fizicã din SMG, conduºi de

colonelul ªtefan Mãrginean, au fost cei îndreptãþiþisã primeascã meritele pentru corectitudinea ºi fairplay-ul competiþiei.

Prima zi a concursului a debutat cu proba debiatlon, unde cei mai buni þintaºi ºi-au demonstratcalitãþile trãgând atât din picioare, cât ºi din poziþiaculcat. Totodatã, fiecareratare a þintei a însemnat oturã de penalizare pentru fiecare sportiv.

Caporalul Sorin Ilie din lotul C.4 A.Trt. aterminat primul proba, în 37 deminute ºi 33 desecunde, cu doar trei ture de penalizare. Acesta afost urmat la cinci minute de plutonierul- majorFrancisc Saroºi de la C.1 A.Trt., care în ciudafaptului cãa avut opt ture de penalizare, a schiatfoarte bine, recuperând þintele ratate.

Sport

Competiþii


Corpul 4 nu iartãniciodatã locul întâi

Corpul 4 Armatã Teritorial „Mareºal ConstantinPrezan“ a reuºit sã-ºi facã o tradiþie în câºtigareacompetiþiilor sportive. Ca de obicei, militarii aucâºtigat ºi Concursurile aplicativ-militare deiarnã pentru unitãþi de instrucþie organizate laPredeal. Antrenaþi de locotenent-colonel OvidiuTãmaº, ardelenii au plecat acasã cu patru trofee,reuºind sã ocupe primul loc la toate probele ºibineînþeles în clasamentul general.

Foto: Slt. Andreea FLEANCU



zi de odihnã, zi în care fetele au fostîn centrul atenþiei (8 Martie) ºi încare tinerii militari au cunoscut„Traseul celor trei fortificaþii”.

În ultima zi de concurs, toatãlumea era tãcutã ºi plinã de emoþii.Militarii de la Câmpulung au reuºitcu o floare sã aducã un zâmbet pechipurile fetelor. Aliniaþi din nou lastart, de aceastã datã în echipament

sportiv, concurenþii au plecat ºi maihotãrâþi sã câºtige. Oamenii din jurpriveau cu admiraþie dãruirea ºispiritul de echipã ce se vedea pechipul fiecãruia. Nimeni nu era sigurde câºtig; era un efort de echipã.Primii care au terminat au fost eleviide la Alba Iulia, urmaþi de colegii dela Breaza ºi CâmpulungMoldovenesc.

Dupã douã zile de concurs,podiumul s-a prezentat astfel: locul I,Colegiul Militar Liceal „MihaiViteazul“ Alba Iulia, locul II,Colegiul Militar Liceal „DimitrieCantemir“ Breaza, locul III, Colegiul Militar Liceal „ªtefan cel Mare“ Câmpulung Moldovenesc.

Sport

Competiþii

Elevii celor trei colegii militare liceale, ColegiulMilitar Liceal „Mihai Viteazul“, ColegiulMilitar Liceal „Dimitrie Cantemir“ ºi Colegiul

Militar Liceal „ªtefan cel Mare“ s-au întrecut în cadrulconcursului pe o distanþã de 16 kilometri. Opt kilometriau fost parcurºi în þinutã militarã ºi alþi optîn echipament sportiv.

Dupã lungi antrenamente, cele treiloturi ale colegiilor militare s-aureîntâlnit pentru acelaºi rãzboi, altãbãtãlie pe frontul orgoliilor ºial succeselor.

Cu o zi înainte de 8 Martie, elevii au stat aliniaþi înuniformã, plini de emoþii, aºteptând startul competiþiei. Pe timpul primei curse s-au confruntat cu noi situaþii ºiprovocãri, obstacole pe care nici un antrenament nu le-arfi putut anticipa.

Ca dupã orice luptã, au avut loc dispute demare anvergurã, care au adus schimbãri la

nivelul traseului ºi al „regulilorjocului“.

Aurmat obinemeritatã

Sport

Competiþii

Plutonier Marinel PURCEA

Perseverenþã în paºi de marº

Garnizoana Alba Iulia a gãzduit în luna martieCampionatul Militar de Marº, organizat deBiroul Educaþie Fizicã din SMFT.

Foto: Plt. Marinel PURCEA

Foto: Plt. Marinel PURCEA

101 Nr. 2 2007 100Revista Forþelor Terestrewww.rft.forter.ro

Brigada 61 Vânãtori de Munte –locul II; Brigada 15 Mecanizatã –locul III; Batalionul 317 Cercetare –locul IV; Brigada 69 Artilerie Mixtã– locul V; Regimentul 55 RacheteAntiaeriene – locul VI.

Suspansul

Trezitã dintr-o condamnabilãletargie, iarna a dat semne degenerozitate în a doua zi deconfruntãri. O ninsoare de-a dreptulfurioasã a aºternut un pat dealunecare tocmai bun pentrucompetitorii de la ºtafetã.„Nemuritorul” plutonier NicolaeOlar, un maestru al sporturilor deiarnã, deloc împovãrat de cei 39 deani crestaþi pe rãbojul vieþii, porneºtefurtunos în schimbul întâi al celordin Brigada 61 Vânãtori de Munte.

Bistriþenii rãspund cu o manevrãinteresantã, preferând sã debuteze cucel mai puþin cotat „as” al lor, s.g.v. Ioan Suciu. Diferenþã mare,scontatã la prima schimbare, aºa cãtotul pãrea cã va fi în favoarea scena-riului deja amintit. Hopa! Schimburiledoi ºi trei ale bistriþenilor fac o entu-ziasmantã cursã de urmãrire... dareuforia momentului rãmâne în tabãraciucanilor, într-o marjã, ce-i drept,micã. Artileriºtii din ªimleu se þin desurprize, depãºindu-se într-un miracu-los efort de final ºi ameninþã poziþiaa treia, doritã aprig de cei din Iaºi.Cercetaºii din Someºeni descoperã,sideraþi, cã simpla decizie de a folosiun anume tip de cearã pentrutãlpicile schiurilor poate declanºadezastrul. Asta e, aºa-i în schi!

Poligonul Jigodin rãmâne, pentrua doua oarã, „careul magic” al

întruchipãrii sau dezmembrãriisperanþelor. ªi tot pentru a doua oarã,„pistruii” de pe þintele bistriþenilorsunt cei mai valoroºi. Extaz ºi agoniela pãtrat... Clasament al probei: I. Brigada 81 Mecanizatã; II. Brigada61 Vânãtori de Munte; III. Brigada15 Mecanizatã; IV. Brigada 69Artilerie Mixtã; V. Regimentul 50Rachete Antiaeriene; VI. Batalionul317 Cercetare.

Revanºa

La ºtafetã totul s-a petrecut înoglindã. Deºi au mers ca unmecanism de ceas bine reglat,vânãtorii s-au vãzut depãºiþi la timp,cu aproape douã minute ºi jumãtate,de patrula bistriþenilor, parcã purtatãde aripa auritã a entuziasmului. Ei,dar pentru oamenii cetinei de brad

Sport

Competiþii

Comitetul de organizare al competiþiei, prezidatde colonel Gheorghe Creþ ºi format dinlocotenent-colonel Ovidiu Tãmaº – secretar;

cãpitan Lucian Constantea, plutonier-major Anton Ilieº,maistru militar Dragomir Cosma, sergent-major VasileHoble – arbitri, a monitorizat o frumoasã „bãtãlie albã”care, doar pe documentele oficiale a avut învingãtori ºiînvinºi. Pentru cei care au avut privilegiul sã vizionezeaprigele confruntãri purtate pe traseele din staþiunea BãileHarghitei ori în dreptunghiul de foc al poligonuluiJigodin, competiþia a scos în evidenþã doar învingãtori –militari ambiþioºi, dedicaþi cu pasiune efortului înaccepþiune sportivã.

PremiseleNu a constituit un secret pentru nimeni cã aceastã

competiþie urma sã aibã douã loturi favorite: celereprezentând Brigãzile 61 Vânãtori de Munte ºi 81Mecanizatã. Este drept, specificul concursului aparþineapatrimoniului vânãtorilor de munte, doar era vorba de oconfruntare pe schiuri, în inima muntelui. Darrecunoscuta îndârjire ºi înalta pregãtire doveditã mereu decei din Bistriþa – ºi nu doar în plan sportiv – dãdeau degândit înainte de start. Competiþia a cuprins trei probe:biatlon – fragmentat pe categorii, cadre ºi gradaþi-soldaþi

voluntari ºi constând în parcurgerea a douã „bucle” decâte 4-5 kilometri ºi finalizat cu trageri la punctaj; ºtafetã– acoperirea, în trei schimburi, a unui traseu lung deaproximativ 5 km, urmatã de trageri la punctaj; patrulã –regalul concursului, rezervat celei mai bune echipe deºapte sportivi din fiecare echipã, echipaþi cu raniþe ºisurplus de materiale, „condamnaþi” sã parcurgã un traseude 12-15 km extrem de dificil, suplimentat cu trageri deprecizie ºi aruncarea grenadelor.

Ora 9,30 a zilei de 23 ianuarie a marcat startulbiatlonului. Au început cadrele, muntele înghiþind rapidsportivii în ceaþa parºivã a unei ploi fine, delocîncurajatoare. Finalul, conturat dupã primele trei tururiduble, a nãscut „ghioceii speranþei” în tabãra vânãtorilorde munte. Plutonierul Nicolae Olar ºi sergentul VasileSamson au schiat excelent, adjudecându-ºi primii doitimpi la individual-cadre, al treilea situându-se merituosulplutonier Florin Dârjan, din Brigada 61 Artilerie Mixtã.Rãspunsul bistriþenilor a venit la finalul probei susþinutede soldaþii-gradaþi voluntari, reprezentanþii lor – s.g.v.Ovidiu Muþiu, s.g.v. Sorin Ilie ºi s.g.v. Ioan Suciu –ocupând, în aceastã ordine, primele trei locuri. PoligonulJigodin a tras cortina peste toate speranþele, lãmurinddilema: bistriþenii au tras „ca lunetiºtii”, iar vânãtorii auavut câteva ezitãri. Nu multe, dar destule pentru ca finalulprobei sã arate astfel : Brigada 81 Mecanizatã – locul I;

Sport

Competiþii

Locotenent-colonel Claudiu IORDÃCHESCUApãrut în publicaþia „Orizont militar“ nr.9(1786) din 31 ianuarie 2007

Dueluri hibernaleÎn perioada 22-26 ianuarie, garnizoana

Miercurea-Ciuc a fost gazda Concursului aplicativ-militar ºi sportiv de iarnã, faza pe Corpul 4Armatã Teritorial. La start s-au aliniat ºaseloturi, reprezentând Brigãzile 61 Vânãtori deMunte, 81 ºi 15 Mecanizate, 69 Artilerie Mixtã,Regimentul 50 Rachete Antiaeriene ºiBatalionul 317 Cercetare.


douã lecþii erau deja prea îndeajuns.Aruncarea grenadelor ºi, mai ales,tragerea, au fost executate „comme àla carte” ºi laurii probei au popositpe fruntea lor înrouratã de efort. Pe locurile urmãtoare s-au clasat, în ordine, Bg. 81 Mc., B. 317 Cc., Bg. 15 Mc., Bg. 69 Art. Mx. ºi R. 50 R.A.A.

Epilog

Aºa s-a scris istoria acesteifrumoase confruntãri. Ce-ar mai fi deamintit? De bunã seamã artizaniireuºitelor sportivilor prezenþi înconcurs, ºefii de lot ºi/sau ofiþerii cueducaþia fizicã militarã enumeraþi înordinea locurilor ocupate laîncheierea clasamentului oficial:maiorul Ioan Bolbos ºi cãpitanulVasile Trifan (Brigada 81 Mecanizatã),maiorul Vasile Andrei ºi cãpitanulGheorghe Ghibilig (Brigada 61Vânãtori de Munte), cãpitanul DanielCioran (Brigada 15 Mecanizatã),cãpitanul Petru Bej (Brigada 69 Arti-lerie Mixtã), locotenentul CristianCristescu (Batalionul 317 Cercetare)ºi cãpitanul Mihai Nica (Regimentul50 Rachete Antiaeriene). ªi, cu voiadumneavoastrã, cele câteva cuvinterostite la finalul acestei spectaculoaseetape ce precede etapa finalã, peMinisterul Apãrãrii, de ofiþerul cueducaþia fizicã militarã alComandamentului Corpului 4Armatã Teritorial, locotenent-colonelul Ovidiu Tãmaº:„Spectaculozitatea acestui concurs afost direct proporþionalã cuseriozitatea doveditã în pregãtireapre-competiþionalã a loturilor ºi cunivelul confruntãrilor similare

desfãºurate – în câteva cazuri – lanivel de brigadã. Au fost oameniadmirabili aici, la Bãile Harghitei,susþinuþi de gazde generoase, cãroradoresc sã le mulþumesc. Celedovedite aici ne îndreptãþesc sãvisãm frumos la etapa finalã, maiales dacã þinem cont de faptul cã nevom prezenta, în premierã, cu douãloturi: cel al Corpului ºi cel alBrigãzii 61 Vânãtori de Munte.

Vom vedea ce va fi, dar trebuie sã nu uitãm cã un lucru se impune cu prioritate: sã gãsim de pe acumschimbul de mâine al acestor sportivi de excepþie, mulþi dintre ei –prin prisma vârstei, nu interpretândperformanþele de care încã suntcapabili – apropiindu-se de finalul carierei.

Toþi participanþii meritãfelicitaþi”.

Sport

Competiþii


la - rft.forter.rorft.forter.ro/sites/default/files/media/files/2015/feb/1751433367.pdfe v e n i m e...

Documents