Publicaţie gratuită a Consiliului Judeţean Braşov în colaborare cu Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului

Ziarul administraţiei publice braşovene Nr. 18 23–31 decembrie 2013

Ne apropiem cu paşi repezi de finalulanului 2013, un an plin de evenimente –unele plăcute, altele mai puţin plăcute.Am reuşit şi în acest an ca, împreu-nă, prin colaborare, comunicareşi profesionalism să găsim caleacea bună pentru a rezolva pro-blemele cetăţenilor. S-au depuseforturi, de ambele părţi – atâtdin partea autorităţilor, cât şi dinpartea cetăţenilor – pentru a de-păşi momentele de cumpănă şipentru a continua cu scopul de aconsolida comunitatea şi a conferisiguranţa zilei de mâine.

Ne aşteaptă un an plin de provo-cări, însă, dacă vom continua în ace-laşi spirit de colaborare, comunicareşi implicare vom reuşi să ne îndeplinimobiectivele şi să oferim fiecărui braşo-vean un viitor mai sigur.

Sărbătoarea Crăciunului săvă aducă bucurie, liniş-te în suflet, speranţăşi încredere în vii-tor, iar Anul Nousă fie plin de îm-pliniri şi sănătate.

La mulţi ani!

Mihai Mohaci,PrefectulJudeţuluiBraşov

Dragi braşoveni,Ne pregătim să punem punct anului 2013,

un an care din păcate a stat sub sem-nul cifrei 13. Am avut ghinio-nul să nu dispunem la nive-lul judeţului Braşov debani suficienţi pentru in-vestiţii. Deşi ne-am zbă-tut pentru bugetul jude-ţului şi am discutat des-pre necesităţile Braşo-vului cu ministrul de finanţe Daniel Chiţoiu,am fost nevoiţi să nedescurcăm cu ceea ce nis-a repartizat.

Dincolo de constrân-gerile finan-

ciare, planul nostru, al oamenilor din ad-ministraţie, a rămas acelaşi: înde-

plinirea promisiunilor din cam-pania electorală. În ciuda

greutăţilor, asta încer-căm să facem. Împreu-

nă cu Primăria Bra-şovului şi cu ediliicelorlalte localităţine-am străduit sărealizăm lucruri

bune atât în munici-piu, cât şi în judeţ.

Aristotel CăncescuPreşedintele

Consiliului JudeţeanBraşov

La mulţi ani, braşoveni!

continuare în pag. 5

Anul care se apropie să îl începem cusperanţă, iar anul care se încheie să ni-lamintim cu înţelepciune. La începutuldrumului în Noul An, le urez tuturor bra-şovenilor să aibă încredere în puterilelor. A fost un an greu, însă avem moti-ve să fim optimişti când ne gândim laproiectele majore demarate la Braşov:aeroportul, autostrăzile, nodul intermo-dal de cale ferată de la Feldioara, mo-dernizarea Maternităţii Braşov. Trebu-ie să avem încredere în forţele noastre!

Bucuria sărbătorilor de iarnă vă do-resc din suflet să vă aducă în suflet spe-ranţa, încrederea şi fericirea de a petre-ce aceste clipe magice împreună cu ceidragi. La mulţi ani cu bine!

Mihai Pascu, vicepreşedinte

Consiliul Judeţean Braşov

Ne apropiem cu paşi repezi de sfâr-şitul anului 2013, dar mai ales de în-ceputul anului 2014, moment în carene concentrăm asupra planurilor şiproiectelor pentru noul an.

După cum bine ştiţi, am reuşit ca,în anul 2013, să colaborăm, la nive-lul administraţiei judeţene, pentru arealiza proiecte de importanţă majo-ră pentru întreg judeţul.

În prag de sărbători, permiteţi-misă vă doresc ca Sfânta Sărbătoare aCrăciunului să vă aducă îndeplinireatuturor dorinţelor, bucurie în suflet şimultă sănătate, iar Anul Nou 2014 săfie bogat în realizări şi împliniri pro-fesionale!

Mihai Popa, vicepreşedinte

Consiliul Judeţean Braşov

2

Administraţia locală a datîn folosinţă un corp de cla-să, iar elevii învaţă în sălimoderne de clasă, dotate cutablete SMART.

Primăria Ghimbav a fina-lizat în acest an două proiec-te de investiţii deosebit deimportante pentru întreagacomunitate. Este vorba des-pre corpul nou al şcolii şidespre noua grădiniţă cu pro-gram prelungit. Pentru pri-mul obiectiv, PrimăriaGhimbav a avut planurimari, administraţia dotândclasele cu calculatoare şi cuun sistem inteligent conec-

tat la internet, cu ajutorul că-ruia profesorii vor putea pre-da lecţii mult mai aprofun-date. Investiţia totală în sis-temul informatic se ridică la640.000 de lei, adică 6,4 mi-liarde de lei vechi.

Acest sistem a fost imple-mentat până acum numai încâteva instituţii de învăţă-mânt din Bucureşti şi la Li-ceul Honterus din Braşov.Potrivit directorului şcolii,Radu Chivărean, investiţiaeste una de maximă impor-tanţă pentru întreaga comu-nitate. „Copii învaţă într-unlaborator informatic modern

şi în clase dotate după ulti-mele standarde. Noi nu amavut clădiri moderne. Noi amfolosit numai clădiri vechi de100 de ani. Iniţial am vrut săaducem în acest corp clase-le III şi IV, dar am discutatcu colegii şi am zis că dacăavem sistemul acesta modernsă aducem clasele a VII-a şia VIII-a, ai căror elevi pot be-neficia mai mult de pe urmasistemului modern de învă-ţare. Profesorii au început săutilizeze tabletele SMART,care sunt foarte bune şi ofe-ră posibilităţi multiple pen-tru a face lecţiile mai atrac-

tive pentru copii”. De aseme-nea, Radu Chivărean estemulţumit de faptul că numă-rul elevilor a crescut în ulti-mii ani, astfel că la ora actua-lă, la şcoala din oraş învaţăcirca 350 de copii. „În ulti-mii ani, nu am avut aşa demulţi copii. Populaţia şcola-ră a scăzut în toată ţara, nunumai la noi. În 1990, aveamaproape 1.000 de copii, iaracum, fără grădiniţă, avemaproape 350 de copii. Amfost şi mai jos, sub 300. Însă,acum avem noroc. S-a trecutclasa pregătitoare la şcoală şinumărul elevilor a crescut”.

Finanţare europeană de53,97 milioane de leipentru Predeal

ADR Centru a anunţatsemnarea unui nou con-tract de finanţare neram-bursabilă prin ProgramulOperaţional Regional carealocă oraşului Predeal53,97 milioane lei pentru omai bună accesibilitate înzona turistică Clăbucet –Cioplea – Predeal.

Contractul de finanţare a fostsemnat de către primaruloraşului Predeal, domnul Li-viu Cocoş precum şi de că-tre directorul general al ADRCentru, domnul Simion Cre-ţu, la sediul ADR Centru dinAlba Iulia. Timp de 20 deluni bugetul proiectului va fiinvestit în reabilitarea infras-tructurii de drum şi creştereanumărului locurilor de par-care din oraş.

Proiectul „Accesibilitate înzona turistică Clăbucet –Cioplea – Predeal” are o va-loare totală de 55,27 milioa-ne lei, din care 53,98 milioa-ne lei reprezintă finanţareanerambursabilă solicitată, iardiferenţa dintre cele douăsume reprezintă cofinanţareaasigurată de către beneficiar.Obiectivul general al proiec-tului este de a creşte accesi-bilitatea în zona turistică Cio-plea – Clăbucet din staţiuneaPredeal, prin îmbunătăţireacondiţiilor de infrastructurăpublică, în contextul creăriide noi locuri de muncă, alprotejării mediului înconju-rător şi al creşterii calităţiivieţii locuitorilor zonei turis-tice. Prin acest proiect, peparcursul celor 20 de luni es-timate ca fiind necesare pen-

tru implementare, se vor rea-liza lucrări de reabilitare a 2,9km de străzi şi de amenajarea 3,7 km de piste de bicicle-te. Pentru creşterea număru-lui de locuri de parcare esteprevăzută construirea a treiparcări etajate şi o parcare te-restră în zonele cu accesibi-litate turistică din staţiune.La finalul proiectului, bene-ficiarul s-a angajat să creeze37 de noi locuri de muncăpentru locuitorii din oraşulPredeal şi împrejurimi. Aces-te locuri de muncă vor ficreate în sectorul administra-tiv şi de întreţinere parcări.

„Pentru dezvoltarea muni-cipiului Braşov şi a localită-ţilor ce fac parte din zonametropolitană, avem dispo-nibil un buget de peste 74 mi-lioane de euro fonduri ne-

rambursabile. Prin semnareaacestui contract avem deja 24de proiecte care au intrat lafinanţare, ultimele două pro-iecte depuse fiind în fază pre-contractuală, sau în lista derezervă. Toate aceste proiec-te vizează atât dezvoltarea in-frastructurii urbane, cât şidezvoltarea turismului prinreabilitarea obiectivelor depatrimoniu şi dezvoltareaunor structuri de agrementdin Braşov şi zonele limitro-fe. De asemenea, prin proiec-tele contractate se va îmbu-nătăţi infrastructura socialădin Polul de creştere Braşov,precum şi dezvoltarea me-diului de afaceri”, a declaratdomnul Simion Creţu, direc-tor general ADR Centru.

„Mă bucur că, la final dean, pot să le aduc predeleni-lor o astfel de veste minuna-tă. În contextul în care ştimcu toţii că problema investi-ţiilor este delicată ca urma-re a lipsei finanţărilor, sem-narea acestui credit va adu-ce un plus de valoare staţiu-nii Predeal”, a declarat pri-marul Liviu Cocoş.

La finalul implementăriiproiectului traficul va fi flui-dizat şi se va reduce timpul decălătorie în zonele de accesi-bilitate turistică din oraşulPredeal, cu minim 30%, prinredirecţionarea autovehicule-lor parcate pe carosabil cătrespaţii special amenajate. Pro-iectul este finanţat prin AxaPrioritară 1 a ProgramuluiOperaţional Regional, subdo-meniul destinat dezvoltăriiPolului de Creştere Braşov.

Primarul Liviu Cocoş se bucură că poate aduce veşti bune predelenilor, la final de an

Şcoala Generală din Ghimbav a îmbrăcat haine noi, la final de an

Acum, la sfârşit de an, au-torităţile din localitatea Te-liu au făcut bilanţul împlini-rilor şi neîmplinirilor din2013. Acestea au constatatcă o mare parte din dorinţe-le lor s-au realizat, dar nu înproporţie de 100% aşa cumau vrut, iar cauza principalăa acestor neîmpliniri a fostdeterminată de lipsa fondu-rilor. În decursul anului2013, edilii au continuat lu-crările de alimentare cu apădin Zona 2 de presiune(SP2), care au fost iniţiate în1996. Lucrările la acestobiectiv vor continua şi înanul 2014.

De asemenea, lucrările laGrădiniţa cu program pre-lungit, începute în anul 2007,au fost finalizate în propor-ţie de 80%. În decursul luniinoiembrie, s-a finalizat do-cumentaţia, şi totodată, s-ademarat începerea lucrăriide refacere a Podului de le-gătură dintre DN 10 şi oco-litoare, fiind necesară devie-rea traficului de căruţe şi uti-laje agricole de pe DN 10.Lucrarea este o investiţiefoarte importantă, iar auto-rităţile speră ca până la sfâr-şitul anului aceasta să fiedată în folosinţă.

În altă ordine de idei, înanul 2006 s-au demarat lu-crările pentru ocolitoarea pa-ralelă cu DN 10. Aceasta afost înscrisă în Programul

577 referitor la lu-crările la drumurişi alimentare cuapă, dar din păca-te ea nu a putut fifinalizată din cau-za bugetului re-dus. Pe de altăparte, în acest an,autorităţile au reu-şit să asigure fon-durile necesarepentru funcţiona-rea instituţiei şco-lare din bugetulpropriu, fapt ce apermis transportul

gratuit al copiilor cu micro-buzele şcolare, abonamente-le de transport ale profesori-lor, dar şi aprovizionarea culemne pe toată perioada ier-nii, şi a tuturor necesităţilorpentru funcţionarea cores-punzătoare a Şcolii Gimna-ziale Teliu.

Cu toate acestea, autorită-ţile speră ca în anul ce vinesă realizeze tot ce nu au reu-şit în 2013. Dar dincolo deîmplinirile şi neîmplinirileanului, locuitorii din Teliu sepregătesc de sărbătoareaCrăciunului. Astfel, Ceata decolindători a comunei orga-nizează, în 25 decembrie,„Balul Zoritorilor”, şi invitălocuitorii şi turiştii la petre-cere de la ora 21.00.

Cu acest prilej, primarulComunei Teliu, Şerban Vasile (foto), a transmis lo-cuitorilor un mesaj cu oca-zia sărbătorilor: „Dragi lo-cuitori ai Comunei Teliu,Sărbători Fericite! Să neadunăm, ca de obicei în ju-rul bradului alături de fami-lie şi de cei dragi, să lăsămlumina Crăciunului să ne pă-trundă în case şi să ne bucu-răm de magia sărbătorilor.Anul Nou să vă dăruiascăsănătate, pace în suflet şiprosperitate pentru dumnea-voastră şi familie. La mulţiani! Să ne vedem cu toţii să-nătoşi în 2014, în speranţaunor vremuri mai bune!”.

Bilanţ la final de an la Teliu

Ziarul Astra

Premierul Victor Ponta aanunţat joi că asociereaVinci-Strabag-Aktor a câş-tigat licitaţia pentru reali-zarea tronsonului de autos-tradă Comarnic – Braşov.

Ofertele în vederea atribui-rii „Contractului de conce-siune de lucrări publice pri-vind proiectarea, construi-rea, finanţarea, operarea şiîntreţinerea Autostrăzii Bu-cureşti – Braşov, tronsonulComarnic – Braşov, km110+600 – km 168+600” aufost depuse de AsociereaVistrada Nord (Vinci/Fran-ţa), Strabag/Austria şi Ak-

tor/Grecia) şi Asocierea Im-pregilo SpA/Salini din Ita-lia, potrivit Departamentuluipentru Proiecte de Infra -structură şi Investiţii Străine.

Reprezentantul CNADNRa menţionat că joi diminea-ţa s-a finalizat selecţia viito-rului concesionar al auto -străzii Comarnic – Braşov,acesta fiind un consorţiu for-mat din firme din Italia, Aus-tria şi Grecia – Vinci-Stra-bag-Aktor.

„Este primul proiect de con-cesiune în infrastructură rutie-ră de asemenea dimensiunicare se va derula în România”,a subliniat Narcis Neaga.

El a menţionat că „lucră-rile vor începe în martie-aprilie 2014”. Întrebat cândva fi terminată autostradarespectivă, reprezentantulCNADNR a răspuns că întotalitate va fi gata în 2017.

Autostrada Braşov-Sibiu,bugetată pentru 2014

Dacă tronsonul Comar-nic – Braşov este priorita-tea „zero” (a promis şi pre-mierul Ponta că nu va maicandida la nicio funcţie dacănu va fi finalizată până laacest termen), Braşov – Si-biu este prioritatea „unu”,spune vicepreşedintele Con-

siliului Judeţean Braşov,Mihai Popa.

„La această oră este con-tractată execuţia pentru Stu-diul de Fezabilitate. Practic,este actualizat studiul exis-tent pentru drumul expres,care oricum a fost gânditpentru autostradă. Banii aufost bugetaţi pentru aceastăinvesitţie pe anul 2014. Tra-seul va fi păstrat, în princi-piu, acelaşi care a fost gân-dit până acum. Pe tronsonulBraşov – Făgăraş este cel alautostrăzii Transilvania, iarFăgăraş – Sibiu pe traseuldrumului expres. Studiul defezabilitate trebuie să fiegata în februarie şi apoi săînceapă lucrările. Termenulde finalizare este 2016”, aprecizat Mihai Popa.

Vicepreşedintele Consiliu-lui Judeţean Braşov a maiprecizat că, pe lângă auto -strada Cormanic – Braşov,la Ministerul Marilor Proiec-te este prevăzută şi finaliza-rea, până în 2014, a autostră-zii Braşov – Bacău, care seaflă în cadrul procedurilor decontractare. Această auto -stradă va trece Oituzul. „Ast-fel, Braşovul va deveni unuldintre cele mai importantecentre rutiere din România,la fel ca Bucureştiul, fiindcăaici se vor intersecta culoa-rele 4 şi 2 paneuropeneNord – Sud şi Est – Vest”, adeclarat Mihai Popa.

Braşovul devine cel mai important „nod” pentru infrastructura rutieră din România

3

Primarul oraşului Ghim-bav, Toma Dorel, speră caanul 2014 să fie un an la felde bun ca şi 2013. „Am reu-şit să finalizăm multe din pro-iectele începute. Dintre aces-tea amintesc câteva dintrecele mai importante: un noucorp de şcoală ultramodern,grădiniţa cu program prelun-git, iar în cartierul tinerilors-au finalizat lucrările la totce înseamnă utilităţi (pentruca tinerii să se poată muta lacasele lor). Deci a fost un anal tinerilor!”, a precizat edi-lul. Toma Dorel se bucură că

Ghimbavul nu a fost ocolitnici de investiţiile mari careau generat noi locuri de mun-că, fiind un lucru importantîn aceste vremuri. „Conti-nuăm şi în 2014 cu noi pro-iecte care să vină în sprijinulcetăţenilor prin crearea de noilocuinţe sociale şi acordareade noi loturi de teren pentrutinerii din Ghimbav dornicisă-şi facă o locuinţă. Şi pen-tru că se apropie finalul de an,vă doresc Sărbători Fericitepline de bucurii, multă sănă-tate în Noul An şi realizări întot ceea ce v-aţi propus!”.

Autostrăzile dinBraşov sunt prioritarepentru Guvern!

Ghimbav: locuinţe şiterenuri pentru tineri

Municipiul Săcele deru-lează un proiect finanţat deUniunea Europeană, intitulat„Dezvoltarea turismului – unpas spre dezvoltare durabilă”.

„Programul are ca scoppromovarea schimburilor re-ciproce, cooperarea şi mobi-litatea între sistemele de edu-caţie şi de formare profesio-nală din cadrul Uniunii Eu-ropene, astfel încât acestea sădevină un reper de calitate lanivel mondial. Proiectul demobilităţi «Dezvoltarea turis-mului – un pas spre dezvol-tare durabilă» se adreseazăconsilierilor locali şi angaja-ţilor din departamentele despecialitate ale Primăriei Să-cele, care au atribuţii în dez-voltarea şi promovarea turis-mului local”, precizează re-prezentanţii Primăriei.

Procedura de selecţie se vadesfăşura în luna ianuarie2014, urmând ca 15 persoa-ne (câte 5 participanţi/flux)vor fi selectate să participe laun stagiu de pregătire profe-

sională în Spania – regiuneaGalicia, Concello de Pontea-reas, Portugalia – CâmaraMunicipal de Arcos de Val-devez şi Grecia – Municipa-lity of Chaidari. Stagiul depregătire profesională vaavea o durată de 2 săptămânişi se va axa pe dobândireaabilităţilor şi competenţelornecesare în definirea şi im-plementarea unor strategiieficiente de marketing în ve-derea promovării potenţialu-lui turistic local.

Stagiile de pregătire se vordesfăşura după cum urmea-ză: Grecia – 31.03.2014-13.04.2013, Portugalia –28.04.2013-11.05.2014, Spa-nia – 05.05.2014-1.05.2014.

Selecţia se va realiza pebaza susţinerii unui interviuîn faţa comisiei de selecţie peparcursul căruia vor fi eva-luate şi abilităţile de comu-nicare în limba engleză. Pro-iectul este finanţat de Uni-unea Europeană grantul acor-dat fiind de 38.270 euro.

Săcele: specializare înturism finanţată de UE

Primarul comunei Dum-brăviţa, Popa Zachiu, estemulţumit de bilanţul anului2014, în contextul în carecriza economică şi-a pusamprenta pe toate domenii-le de activitate.

„Dintre investiţiile maiimportante realizate în acestan, amintesc repararea ca-pitală a acoperişului şcoliişi faţada, care a costat400.000 de lei, am făcut tro-tuarele şi rigolele din cen-trul comunei către biserică,am asfaltat strada Coastei,am reabilitat dispensarul ve-terinar, unde va funcţiona şisediul de district al Ocolu-lui Silvic Măieruş, am fina-lizat alimentarea cu apă în

satul Vlădeni, care a fost oinvestiţie foarte mare, cares-a întins pe o perioadă de3 ani. De asemenea, mai tre-buie spus faptul că am spri-jinit biserica, la fel ca în fie-care an, precum şi ansam-bul folcloric «PlaiurileDumbrăviţei» şi echipa defotbal «Avântul Dumbrăvi-ţa», cărora le-am asigurattransportul la evenimentelepe care le-au susţinut”, aprecizat primarul Popa Za-chiu (foto).

Pentru anul care vine, edi-lul din Dumbrăviţa şi-a pro-pus să pună în practică maimulte proiecte. Este vorbadespre construirea unei sălide sport, cu finanţare de la

bugetul local. Aceasta va firidicată în curtea şcolii. Deasemenea, după ce se des-primăvărează, vor începe lu-crările pentru modernizareadrumurilor forestiere, înbaza unui proiect finanţat dela Fondul de Mediu, sume-le fiind nerambursabile. Va-loarea totală a proiectuluieste de 1,5 milioane de euro,şi este vorba de lucrări deîmpietruire şi executarearigo lelor pe o lungime de24,2 kilometri, la Hamara-dia şi Popilnica.

„Tot în 2014 mai vrem săamenajăm şi centrul comu-nei, unde vom face un gira-toriu, mai vrem să construimo casă rece, în grădina bise-

ricii, pentru toate cultele,chiar dacă 85% din popula-ţie este ortodoxă, şi să asfal-tăm strada Dumitru Stăni-loaie din satul Vlădeni şistrada Poiana Mătăsii dinDumbrăviţa. Şi pentru căsuntem la final de an, profitde ocazie să le doresc sărbă-tori fericite şi să aibă partede multe bucurii alături decei dragi şi, de asemenea, îiinvit pe ţânţăreni şi pe vlă-dăreni să lase porţile deschi-se vătafilor care vin la co-lindat, pentru păstrarea tra-diţiilor, iar pe 25 decembrieîi invit la ridicarea braduluidin centrul comunei. Lamulţi ani!”, le-a urat prima-rul Popa Zachiu.

Proiecte ambiţioase pentru 2014 la Dumbrăviţa!

Ziarul Astra

Conducerea Agenţiei Me-tropolitane pentru Dezvol-tare Durabilă Braşov aprezentat proiectele deru-late în anul 2013.

Agenţia MetropolitanăBraşov (AMB) a avut o ac-tivitate susţinută în acest an,care se reflectă din plin înceea ce priveşte atragerea defonduri europene nerambur-sabile, spune şeful instituţiei,Dragoş David (foto).

Iată proiectele care au ob-ţinut finanţare prin AMB.„Achiziţia şi instalareaechipamentelor specificepentru creşterea siguranţeişi prevenirea criminalităţiiîn unităţile de învăţământşi pe domeniul public dinlocalităţile Codlea, Săcele,Râşnov, Predeal şi Ghim-bav”, finanţat prin Progra-mul Operaţional Regional.

Obiectivul proiectului: asi-gurarea unui climat de secu-ritate la nivelul instituţiilorde învăţământ din arealul ur-ban al Polului de CreştereBraşov în vederea îmbunătă-ţirii gradului de siguranţă pu-blică şi creşterea nivelului ca-lităţii vieţii pentru membriicomunităţilor locale. Durataproiectului: 2012-2014. Bu-get: 2.715.601,47 lei.„Dezvoltare zonă econo-mic Braşov Nord – Cen-trul de Afaceri, TransferTehnologic şi Incubator deAfaceri”, finanţat prin Pro-gramul Operaţional Regio-nal, Axa I depus pentru Mu-nicipiul Braşov

Obiectivul proiectului: con-tribuirea la dezvoltarea eco-nomică şi socială a Polului deCreştere Braşov şi a competi-tivităţii economice a regiuniiCentru prin susţinerea sectoa-relor economice cu potenţialde creştere şi stimulare a co-laborării în domeniul activită-ţilor de cercetare – inovare.

Durata proiectului: 2013-2014.Proiectul „ACTUAL Abili-tăţi şi Competenţe Trans-versale de Urbanism pen-tru Administraţia Locală”,finanţat prin Programul Ope-raţional Dezvoltarea Capaci-tăţii Administrative

Obiectivul proiectului:creşterea eficacităţii organi-zaţionale la nivelul adminis-

traţiilor publice din zona me-tropolitană Braşov şi comu-nităţile învecinate, în vede-rea implementării eficientea politicilor publice la nive-lul local şi zonal.

Durata proiectului: 2013-2014. Buget: 423.806,09 lei.„Cercetare şi dezvoltarepentru o economie suste-nabilă”, finanţat prin pro-gramul sectorial Leonado daVinci, Programul de Învă-ţare pe tot Parcursul Vieţii.

Durata proiectului: 2012-2013. Buget: 25.200 euro.„Dezvoltarea competenţe-lor responsabililor cu re-sursele umane din cadrulautorităţilor publice loca-le”, finanţat prin programulLeonado da Vinci

Obiectivul proiectului:dezvoltarea competenţelor şiabilităţilor, precum şi însu-şirea unor proceduri de lu-cru şi instrumente specificeutilizate, îmbunătăţirea şidezvoltarea competenţelorlingvistice pentru personaluldin cadrul compartimentelorde resurse umane.

Durata proiectului: 2013-2014. Buget: 23.200 euro.„Pregătire profesionalăpentru managementul efi-cient al ariilor protejate”,finanţat prin programul sec-torial Leonado da Vinci,Programul de Învăţare pe totParcursul Vieţii

Obiectivul proiectului:creşterea eficienţei manage-mentului ariilor protejate dinzona metropolitană Braşovprin îmbunătăţirea compe-tenţelor persoanelor care auatribuţii în diferite faze aleimplementării planurilor demanagement ale acestorzone în scopul asigurăriidezvoltăriii durabile.

Durata proiectului: 2012-2013. Buget: 52.340 euro.

Proiecte finanţate prin Ad-ministraţia Fondului Cultu-ral Naţional„Cetatea Braşovia – Legen-da Braşovului ediţia a II-a”,finanţat prin AdministraţiaFondului Cultural Naţional

Obiectivul proiectului aconstat în menţinerea stăriide conservare a monumen-tului istoric Ruinele CetăţiiBraşovia prin minimizareaefectelor acţiunilor naturaleşi antropice.

Durata proiectului: 2013.Buget 55.949 lei.„Cetatea Braşovia – Le-genda Braşovului ediţia aIII-a”, finanţat prin Admi-nistraţia Fondului CulturalNaţional.

Proiectul este o continua-re a proiectului demarat anultrecut, prin care monumen-tul istoric a fost promovat înrândul cetăţenilor Braşovu-lui. Valoarea totală a actua-lului proiect este de 55.949lei, din care 6.600 de lei suntco-finanţare proprie a AMB,iar termenul de implemen-tare a proiectului este 15 no-iembrie 2013.

Obiectivul general al pro-iectului este menţinerea stă-rii de conservare a monu-mentului istoric CetateaBraşovia, de pe MunteleTâmpa (cisterna şi ziduri decurtină), prin minimizareaefectelor acţiunilor naturaleşi antropice asupra părţilorvizibile ale ruinelor. Buget39.532 lei.

Proiecte finanţate prin Pro-gramul de Cooperare Inter-regională INTERREG IV CS u b - p r o i e c t u l„EAST_INNO_TRANS-FER – Supporting innova-tion and Fostering Know-ledge Transfer in the NewEU Member States”, pro-iect District+, finanţat prinProgamul de Cooperare In-terregională INTERREG IVC.

Durata proiectului: 2011-2013. Buget AMB: 61.980euro.

„Model European pentruAutoritatea de TransportPublic ca element decisivpentru sustenabilitateatransportului”.

Obiectivul proiectului:transferul de experienţe, ex-pertiză şi bune practici întreagenţii de transport publicdin regiunile europene în ve-derea creşterii sustenabilită-ţii transportului public dinpunctul de vedere al impac-tului de mediu, impactuluienergetic şi economic.

Durata proiectului: 2012-2014. Buget: 102.760 euro.„NICER Nerworks for theInternationalization of Clus-ter Excellence in Regions”.

Durata sub-proiectului:2011-2013. Buget: 47.027euro.„TOK-TOC Transfer ofKnowledge – Transfer ofHuman Capital”.

Durata proiectului: 2012-2014. Buget: 204.000 euro

„LINKS Old Europeancities as a key for sustaina-bility”.

Durata proiectului: 2011-2013. Buget 44.500 euro

„Manageri eficienţi pen-tru o reţea Natura 2000 efi-cientă (EME Natura 2000)”.

Durata proiectului: 2012-2015. Buget 38.100 euro.

„Real-Time loT SteamProcessing and Large-sca-le Data Analytics forSmart City ApplicationsCityPulse”.

Durata proiectului: 2013-2016. Buget AMB-34.100euro.

Ca în fiecare an, cu ocaziasărbătorilor de iarnă, Consi-liul Local şi Primăria Oraşu-lui Zărneşti organizează di-verse evenimente, ce înfru-museţează sărbătorile locui-torilor oraşului, de la ceimici, până la cei mari. Ast-fel, pentru anul 2013 autori-tăţile locale au anunţat orga-

nizarea următoarelor eveni-mente: toţi preşcolarii carefrecventează cursurile grădi-niţelor au primit câte un ca-dou din partea Moşului; laCasa de Cultură a OraşuluiZărneşti a avut loc în data de18 decembrie 2013 un Con-cert de Crăciun, susţinut deKronstaedter Symphony Or-

chestra Braşov, precum şi oexpoziţie de fotografie. Îndata de 25 decembrie 2013,va avea loc un Spectacol deCrăciun, în aer liber, undevor participa ansambluri fol-clorice şi grupuri de copii dinoraşul Zărneşti.

Menţionăm faptul că, anulacesta, pentru decorarea ora-şului s-au folosit instalaţiiledin anii trecuţi, Primăriaoraşului Zărneşti necheltuindanul acesta pentru ornamen-te de sărbători.

„Lumina sărbătorilor deiarnă să vă aducă bucurii, fe-ricire şi împliniri alături decei dragi. Asigurându-vă detot respectul meu, vă dorescun 2014 plin de sănătate şiînţelegere. Crăciun fericit şiLa Mulţi Ani!”, le-a urat pri-marul Dorel Bârlădeanu(foto) locuitorilor oraşului.

Ziarul Astra4

Moş Crăciun a venit cu câ-teva zile mai devreme pentrucopiii instituţionalizaţi la Cen-trul de plasament Casa „Ioa-na” din Rupea, aşezământ deocrotire al Direcţiei Genera-le de Asistenţă Socială şi Pro-tecţia Copilului Braşov.

În cadrul programului „So-lidaritatea Braşoveană” de-rulat de Agenţia de Dezvol-tare Durabilă a Judeţului Bra-şov în parteneriat cu Consi-liul Judeţean, 60 de copii devârstă şcolară lipsiţi tempo-rar sau permanent de ocroti-rea părintească au primit ca-douri constând în rechizite,dulciuri, îmbrăcăminte şi alteobiecte de care au nevoie.

Acestea au provenit dintr-odonaţie făcută de AsociaţiaPoliţiştilor din New Castle.Copiii s-au bucurat să desco-pere în pachete caiete dictan-do, de matematică şi de des-en, cărţi de colorat, creioane

colorate şi de scris, blocnote-suri, acuarele, pixuri şi trusede geometrie. N-au lipsit ju-căriile şi dulciurile, alături decăciuli, mănuşi, fulare, tri-couri inscripţionate şi periu-ţe de dinţi. Micuţii au pregă-tit în cinstea lui Moş Crăciuno serbare cu cântece şi poe-zii specifice sărbătorilor.

„Copiii alături de întregulpersonal de la Casa «Ioana»au fost foarte bucuroşi căle-am putut oferi aceste da-

ruri, graţie sprijinului pe carel-am primit de la poliţiştii dinNew Castle. Pe această cale,dorim să le mulţumim tutu-ror donatorilor şi sponsori-lor noştri, persoane fizice şijuridice, care au fost alăturide noi şi au sprijinit progra-mul nostru social. Le trans-mitem tuturor, din suflet, săr-bători fericite şi un An Nouplin de bucurii”, a spus IosifCiurean, directorul adjunctal ADDJB.

Moşul a ajuns la copiii instituţionalizaţi

Bilanţ la Agenţia Metropolitană

Zărneşti: Surprize din partea autorităţilorlocale cu ocazia sărbătorilor de iarnă

Primăria Braşov şi alte 16primării din zona metropo-litană au propus spre finan-ţare prin Programul Opera-ţional Regional (POR) unnumăr de 26 de proiecteprioritare din Planul Integratde Dezvoltare al Polului deCreştere Braşov, pe exerci-ţiul bugetar 2007 – 2013.

„Alocarea financiară pen-tru Polul de Creştere Braşova fost de 74,3 milioane deeuro, iar valoarea totală a pro-iectelor depuse a fost de120,05 milioane de euro. Dincele 26 de proiecte, 23 au fostcontractate în valoare de

103,8 milioane de euro, unproiect se află în etapa decontractare, iar alte două suntîn etapa de precontractare”, aprecizat consilierul judeţeanMihail Veştea (foto), coor-donatorul Polului Naţional deCreştere Economică Braşov.

17 proiecte depuse de municipiul Braşov

Pe infrastructură urbană şiinfrastructură turistică şi deagrement au fost depuse 12proiecte în valoare de 62,2milioane de euro, opt proiec-te în valoare de 11,8 milioa-ne de euro pe infrastructură

socială şi şase proiecte în va-loare de 46,05 milioane deeuro pe dezvoltarea mediu-lui de afaceri.

Şase proiecte finalizateDin totalul de 26 de pro-

iecte, 17 sunt depuse de mu-nicipiul Braşov, câte două deoraşele Râşnov şi Predeal şicâte un proiect de municipii-le Codlea şi Săcele, comu-nele Vulcan şi Tărlungeni şiAgenţia de Dezvoltare Inter-comunitară Braşov.

Au fost finalizate şase din-tre proiectele din municipiulBraşov – amenajarea Pieţei

Unirii; reabilitarea clădiriicinematografului Patria; rea-bilitarea unui cămin pentrupersoane vârstnice; dublareapasajului rutier Fartec; pasa-jul rutier calea ferată – stra-da Independenţei; drumuri-le de acces la zona economi-că Coresi.

Cele 26 de proiecte au fostpropuse spre finanţare prinPOR în cadrul axei 1 – „Spri-jinirea dezvoltării durabile aoraşelor – poli urbani decreştere”, domeniul major deintervenţie 1.1 „Planuri inte-grate de dezvoltare urbană”începând cu anul 2009.

În pragul încheieriiunui alt an ţin să vămulţumesc pentrucă am reuşit, îm-preună, să găsimsoluţii pentru pro-blemele locale, săcomunicăm şi săcolaborăm pentru apune bazele unui viitormai bun pentru fiecare cetă-ţean.

Pentru anul 2014, îmi pro-pun să începem lucrările deapă şi canalizare în toate lo-calităţile comunei, să cons -truim un Cămin Cultural însatul Sebeş, să modernizămCăminul Cultural din satulMărgineni. Pe lângă toateacestea voi trata cu maximă

responsabilitate fie-care problemă cu

care vă con-fruntaţi şi voilupta pentruca fiecare lo-cuitor al co-

munei Hârsenisă aibă un nivel

de trai decent.Cu ocazia sărbătorilor de

iarnă, am onoarea să vătransmit cele mai calde urăride sănătate, noroc şi fericire.Fie ca anul care va veni să fieliniştit, plini de realizări şiîmpliniri pentru fiecare din-tre dumneavoastră. Sărbătorifericite! La mulţi ani!

Mihai Oltean,Primar Comuna Hârseni

Ministerul Afacerilor In-terne a abordat problemati-ca măsurilor necesare a fiaplicate la nivelul unităţiloradministrativ-teritoriale înpregătirea şi pe durata săr-bătorilor de iarnă, în vede-rea desfăşurării acestora încondiţii de normalitate.

Astfel, pe întreaga perioa-dă a sărbătorilor va fi insti-tuit un program de perma-nenţă la nivelul tuturor struc-turilor Ministerului Afaceri-lor Interne în toate zilele de-clarate libere. Traficul rutierva fi atent monitorizat cuscopul de a evita blocajele,dar şi de a preveni eventua-le accidente. Situaţiile de ur-genţă vor fi tratate cu promp -titudine şi profesionalism.

Se va asigura siguranţa îngări şi în zonele aglomerate.Se va verifica, în mod deta-liat, legalitatea în desfăşura-rea comerţului cu produsepirotehnice şi modul de uti-lizare al acestora, precum şi

unităţile de turism şi agre-ment. Vor fi atent monitori-zate transporturile de valorişi organizarea manifestărilorpublice. Este asigurată inter-venţia rapidă şi patrularea înzonele schiabile din staţiu-nile montane şi de agrement.

„Vom trata cu maximăatenţie păstrarea ordinii pu-blice. Am stabilit principa-lele direcţii în modul de lu-cru şi vă asigurăm de moni-torizare şi reacţie rapidă încazul eventualelor situaţii derisc. Avem în vedere în pri-mul rând siguranţa cetăţea-nului, precum şi desfăşura-rea în condiţii de normalita-te a sărbătorilor de iarnă. Ins -tituţia Prefectului, precum şitoate celelalte structuri com-petente vor fi în permanenţăla dispoziţia cetăţeanului. In-stituţiile statului sunt în aler-tă maximă tocmai pen-tru cacetăţenii să se bucure de săr-bători liniştite”, a declaratprefectul Mihai Mohaci.

Ziarul Astra 5

La mulţi ani, braşoveni!

26 de proiecte prioritare derulate la Braşov prin POR

Măsuri pentru siguranţacetăţenilor de sărbători

Suntem conştienţi că indi-ferent cât de mari ar fi greu-tăţile economice cu care neconfruntăm, trebuie să nepreocupe europenizarea Bra-şovului, aducerea tuturor ins -tituţiilor şi serviciilor localela nivelul celor din UniureaEuropeană.

Şi totuşi, anul 2013 a în-semnat foarte mult în ceeace priveşte proiectul nostrude suflet, construirea aero-portului de la Ghimbav. Amlucrat toată viaţa mea de in-giner în aviaţie, mi-am doritfoarte mult să facem aero-portul şi acum el a devenit orealitate. Pista este aproapefinalizată. Constructorul alucrat foarte bine, iar micileîntârzieri care au apărut s-audatorat capriciilor vremii.Sunt convins că dacă iarnanu va fi prea lungă, până înluna mai a anului viitor pis-ta va fi gata în totalitate.

Am început procedurilepentru scoaterea la licitaţiea construirii terminalului şia turnului de control. Suntconvins că aeroportul va fifuncţional în 2016, dar am-biţia mea este ca la sfâşitulanului 2015 să se poată zbu-ra de la Braşov, chiar dacăpentru început vor fi zboruridemonstrative.

Aeroportul nu numai căera o necesitate, era obliga-toriu să fie realizat. Dacă ae-roportul din Cluj a ajuns laun milion de călători anual,cu siguranţă în doi-trei ani şinoi vom atinge această cifră,având în vedere numărul deturişti care vizitează judeţulBraşov şi întreaga zonă.Vom construi un terminalmai mic, tocmai pentru a-lda în folosinţă cât mai repe-de, dar vom asigura posibi-lităţi de extindere. Pentru ter-

minal şi turnul de control amrealizat montajul financiar şiinclusiv balizajul va fi scosla licitaţie.

Aeroportul este principa-la noastră prioritate. Braşo-venii trebuie să ştie că facemacest efort cu o presiunemare asupra bugetului jude-ţului, ceea ce înseamnă că vatrebui să sacrificăm alte in-vestiţii. Dacă ne gândim cănumai reparaţiile la drumulŞercaia – Hoghiz costă 30 demilioane de euro, adică exactcât aeroportul nostru, ne pro-punem să refacem acestdrum în cadrul localităţilorşi sperăm ca prin intervenţiila guvern să primim banipentru restul lucrărilor.

Anul viitor vom mergemai departe şi cu cea de-adoua promisiune făcută bra-şovenilor: sănătatea. Vomaloca bani pentru continua-rea investiţiilor la SpitalulJudeţean, pentru că aiciajung toate cazurile grave şiavem nevoie de o unitatemedicală etalon nu numai lanivel naţional, ci şi european.

Avem o licitaţie începutăpentru continuarea moderni-zării saloanelor şi dotarea lorla standarde europene.

De asemenea, vom conti-nua lucrările de moderniza-re la Spitalul de Obstetrică-Ginecologie „Dr. I. Sbâr-cea”. Trebuie să ne preocu-păm de semenii noştri şi săluăm exemplul modului încare sunt trataţi pacienţii înEuropa.

În paralel, lucrăm la unproiect pe care l-am pornitîncă din primul meu mandatla conducerea ConsiliuluiJudeţean: modernizarea re-ţelelor de apă şi canalizare.În acest domeniu au fost in-vestiţi cei mai mulţi bani eu-ropeni: 56 de milioane deeuro din programul ISPA şi189 de milioane de euro dinfonduri structurale. Acesteproiecte vor fi continuate şivor mai intra încă 200 demilioane de euro în judeţulBraşov, în anii viitori. Sun-tem mândri că apa noastrăeste de calitate şi că nu maipoluăm râurile.

De asemenea, lucrăm laprogramul de gestionare adeşeurilor şi ne propunemca şi în acest domeniu să fa-cem paşi importanţi pentrua ajunge la nivelul de pro-tecţie a mediului care exis-tă în Europa.

În 2014 vom avea un bu-get similar anului 2013. Pro-babil că vom avea un an ase-mănător cu acesta, dar vomcontinua proiectele începu-te şi suntem pregătiţi să fa-cem toate eforturile spre bi-nele locuitorilor judeţuluiBraşov.

Din partea ExecutivuluiConsiliului Judeţean Bra-şov, permiteţi-mi să vă urezsărbători fericite, sănătate,împliniri, prosperitate şi unAn Nou mai bun!

La mulţi ani!

Aristotel CăncescuPreşedintele Consiliului

Judeţean Braşov

continuare din pag. 1

Promisiuni pentru 2014 de la edilii din Hârseni

6

Ziarele Braşovului de altădatăBraşovul s-a impus drept capitală economică, socială şi multiculturală în urmă cu mulţi ani

Iulian Cătălui

În această perioadă desfârşit de an când, prin tra-diţie, la cumpăna anilor, seîmpodobesc „pomi de iar-nă”, unii indivizi egoişti nuse mulţumeau cu brazii ofe-riţi de unităţile comerciale şiinvadau pădurile patriei pen-tru a-şi tăia, nu mâinile, ci cumâinile lor, „cei mai grozavibrazi pentru a se grozăvi înfaţa rudelor şi prietenilor cuachiziţiile lor”, scria pentru„DN” A. Drugă.

În egoismul, ignoranţa saurapacitatea lor incredibilă, einu realizau cât de mari erauprejudiciile pe care le adu-ceau pădurii tăind, hăcuindşi martelând, la întâmplare,copaci, „cel mai adesea plan-taţi, adică pentru care s-aucheltuit fonduri importante”,cât timp trebuie să treacăpentru ca un alt copaciu să-lpoată înlocui pe cel distrus.

Alţii încercau să realizezecâştiguri mari, uşoare, pe sea-ma „acestui bun al întreguluipopor”, şmanglind şi zulindşi furând brazi pentru a-i vin-de la preţuri de speculă” (sau„cu suprapreţ la reducere”,

cum se zicea pe atunci, n.n.)tot unor indivizi egoişti, or-golioşi, care însă, nu riscausă se expună dând iama în pă-dure, ca nişte turbaţi, deşi arfi trebuit să dea iama în fe-mei, am adăuga noi, rămâ-nând anonimi la adăpostul su-prapreţului plătit.

În această situaţiune, pen-tru a ocroti pădurile, codrul,echipe mixte alcătuite din lu-crători ai Inspectoratului Sil-vic şi al Miliţiei Braşov şi-auintensificat controalele pe li-zierele pădurilor, în toate zo-nele în care s-au semnalat fur-turi de brazi. În mod firesc,un mare număr de astfel derăufăcători au fost depistaţi,împotriva lor luându-se mă-surile prevăzute de lege.

Printre ei se aflau, de paregzamplu, Ioan Crîng (numepredestinat, parcă!), încadratla Întreprinderea „Tractorul”şi Anton Craiu (ăsta era maipotrivit la agăţat de femei!)de la „Hidro”, ambii domi-ciliaţi în Valea Cetăţii-Bra-şov, Simion Figlea, pensio-nar, domiciliat în str. Dobro-geanu Gherea, acesta din

urmă un „înrăit dăunător alpădurii” (n-aveai ce să faciacasă, tataie!), care şi în aniiprecedenţi a fost surprins în-cercând să tragă foloase dinprădarea ei, Marin Grădinar(alt nume predestinat!), un

individ fără ocupaţie, carelocuia fără forme legale încomuna Vulcan, Toader Hîr-topan, şofer la U.M.T.C.F.şi mulţi alţii, care aveau asu-pra lor de la unul la patru (4)brazi!

Evident că în conformita-te cu prevederile HCM920/1973 li s-au confiscatbrazii şi li s-au aplicat„amenzi usturătoare”. Pen-tru a arăta, la adevărata di-mensiune, „cât de mare este

paguba produsă pădurilor,trebuia menţionat că în pe-rioada 11-21 decembrie1983 în zonele Dârste, Noua,Valea Cetăţii, Pietrele lui So-lomon şi Poiana Braşov aufost surprinşi cu brazi furaţidin pădure aproape 300 decetăţeni. Tuturor li s-au apli-cat „amenzi aspre” iar în ca-zurile în care valoarea pagu-bei create a fost deosebită,s-au întocmit „acte de trimi-tere în judecată”. Având învedere obligaţia fiecărui ce-tăţean de a apăra şi ocroti pă-durea, codrul, care era fratecu românul din cele maivechi timpuri, am adăuga, şiamenzile contravenţionalemari ce se puteau aplica ce-lor care distrugeau în inconş -tienţa lor maladivă pădurea– cuprinse între 1.000 şi20.000 de lei – „este de do-rit ca toţi cei ce doresc” (sic!,aici ai cam pecit-o A. Dru-gă!) să aibă în casă un pomde iarnă să şi-l procure drea-cului din „unităţile speciali-zate în vânzarea lor”.

„Drum Nou” 23 decembrie 1983

Cât de mare este preţul unui brad?

Principala sursă de ali-mentare cu apă a Braşovu-lui rămânea, totuşi, lacul deacumulare de pe Tărlung.După cum informa pentru„DN” toarşu’ Temistocle,nu Popa, ci Teodorescu, di-rectorul O.G.A., lacul ame-najat prin barajul terminat în1975 avea o capacitate de13,5 milioane metri cubi.

Prin adăugarea unor stă-vilare, în anul 1984, s-a mă-rit capacitatea lui cu încă 2milioane de metri cubi,ajungându-se la 15 milioa-ne de metri cubi volum util.Cu toate acestea, datorităsecetei excesive din 1986,lacul de acumulare era prac-tic sec până prin decembrie1986, când a început să nin-gă, în reţeaua de alimenta-re cu apă a Braşovului in-trând (alături de apa furni-zată prin aducţiunea de laPrejmer) doar debitul carecurgea pe albia râului.

Situaţia era albastră, de-adreptul, am zice. Totuşi, de-

bitul începuse să creascăsensibil ajungând la 600 delitri pe secundă (din lac). Se-carea lacului a permis, însă,„executarea unor lucrări deinvestiţii în cadrul dezvoltă-rii alimentării cu apă a mu-nicipiului Braşov”, preconi-zându-se „remodelarea ba-zei lacului şi, totodată, adân-cirea lui, pentru a i se mări

capacitatea cu alte 2 milioa-ne de metri cubi”.

În această situaţiune, în 20decembrie 1986, baza lacu-lui a devenit un „vast şantierde construcţii”, deoarece sepreconiza ca până la începu-tul primăverii lui 1987, cândva începe topirea zăpezii, săse executae cea mai mareparte din lucrări, ulterior mai

rămânând în funcţiune, pen-tru vreo 2-3 ani, „doar dra-ga montată în acest scop”.

Pe 20 decembrie 1986, depildă, erau în acţiune circa60 de autobasculante, 12 în-cărcătoare şi excavatoare, 8buldozere şi alte utilaje dela întreprinderile braşovenede transport. Sarcina lor erade „a scoate în această iar-

nă circa 1,3 milioane metricubi, diferenţa de 0,7 milioa-ne urmând să se scoată, prindragare, după creşterea ni-velului apei”.

Care era stadiul la zi al lu-crărilor? Toarşu’ Teodores-cu declara pentru „DN” că dela baza lacului s-au excavatşi scos până atunci 500.000tone, ceea ce ar corespundeunui volum de circa 320.000de metru cubi. Mai rămăse-seră, aşadar, 1 milion demetri cubi, dragi tovarăşi!Printr-o „organizare şi mobi-lizare extraordinare, simila-re cu cele pentru realizareaconductei de aducţiune a apeipotabile de la Prejmer”, rea-lizarea lor până la începutulprimăverii era posibilă, bachiar realist-adevărată.

Pentru aceasta, însă, ar tre-bui să se intensifice dreacu’ritmul şi în cele 90 de zile ca-lendaristice care au rămas săse extragă în medie cel puţin10.000 mc pe zi! În acestcontext netulbure, cei de la

„DN” au stat de taclale cutoarşu’ injiner CorneliuGane, şăful Autobazei 10I.T.A. – principalul „cărăuş”angajat de O.G.A. pentru rea-lizarea acestei senzaţionaleinvestiţii: „De la începutulacestei acţiuni, noi am trans-portat 200.000 tone, respec-tiv 120.000 mc pământ dinalbia lacului. Zilnic acţionămcu 20-25 de autobasculantede 17 tone şi transportăm înjur de 3.000mc. […]. Prac-tic, lucrăm zi-lumină”, selăuda tov. Gane. Aşadar şiprin urmare, dacă avem învedere că I.T.A. avea o trei-me din parcul auto angajat înexecuţia lucrării şi că realizacirca o treime din această sar-cină zilnică minimală de10.000mc, rezulta indubita-bil şi ineluctabil că termina-rea lucrării până la topirea ză-pezii era posibilă.

„Drum Nou” 21 decembrie 1986

Noi amenajări la barajul de pe Tărlung

Ziarul Astra

7

Tradiţii de iarnă braşovene

Când vine vorba despreobiceiurile de Crăciun alesaşilor: „La noi e altfel de-cât la români, toată sărbă-toarea Crăciunului se petre-ce în biserică, nu se mergela colindat. Avem şi noi co-linde, dar le cântăm numaiîn biserică şi apoi acasă, înjurul bradului.”

Dar înainte de Seara Sfân-tă e Adventul, un fel de pre-gătire sufletească şi religioa-să pentru Crăciun, începe cupatru săptămâni înaintea Cră-ciunului. Coroana de Adventeste un imn adus naturii carerevine la viaţă, atunci cândtotul pare a se sfârşi, un imnadus luminii care învinge în-tunericul, un imn adus luiCristos, adevărata lumină,care vine să învingă întune-ricul răului şi al morţii, eavesteşte apropierea Crăciu-nului mai ales copiilor, nepregăteşte pentru Crăciun,trezeşte rugăciunea comună,arată că Isus este adevăratalumină care învinge întuneri-cul şi răul. În biserică şi în fie-

care casă este o coroniţă debrad cu patru lumânări şi înfiecare din cele patru dumi-

nici se aprinde câte o lumâ-nare, ultima în seara de Cră-ciun. Aprinderea succesivă a

lumânărilor indică apropie-rea progresivă a Naşterii luiIsus, progresiva victorie a lu-minii asupra întunericului.

Iar atunci toată lumea seadună în biserică şi începesărbătoarea. Mai întâi este unKrippenspiel, adică o piesă deteatru despre Naşterea Dom-nului, cu pruncul Isus Chris-tos în iesle, înconjurat deSfânta Maria, păstori, îngerişi magi, se joacă în faţa alta-rului. Au şi românii piesa asta,numai că românii s-au luatdupă saşi, că pe vremuri, laînceput, românii nu aveau aşaceva. Şi după spectacol toatălumea cânta în cor: O, DuFrohliche!, Stille Nacht, Hei-lige Nacht!, O, Tannenbaum!Iar când se ajungea la Ihr Kin-derlein Kommet! – Veniţi, co-pilaşi! – toată lumea se strân-gea în jurul pomului de Cră-ciun, împodobit frumos, iarcopiii primeau de la preot şide la femeile din comitetul pa-

rohial darurile de Crăciun. Iardupă aia plecam toţi acasă.Noi mergeam de obicei la bu-nici, căpătam şi aici cadouri,se mai servea şi o prăjitură şiun pahar de vin, noi, copiiiprimeam doar suc. Dar nu seîntindea masă mare, ca la ro-mâni, cu de-ale porcului, sar-male şi fripturi. Asta se întâm-pla a doua zi, adică în primazi de Crăciun, când veneaumusafirii, rudele, căci Crăciu-nul e o sărbătoare de familie.

Obiceiuri de AdventPentru comunităţile de

germani, sărbătorile religioa-se de iarnă încep cu Adven-tul sau „Venirea (Domnu-lui)”, perioadă caracterizatăprintr-o aşteptare bucuroasăa lui Iisus. În prima dumini-că de Advent, pentru catoliciîncepe postul Crăciunului,care durează patru săptămâni(în tradiţia ortodoxă, postulCrăciunului începe pe 15 no-

iembrie, perioada premergă-toare marii sărbători fiind deşase săptămâni).

Simbolul specific acesteisărbători este cununa de Ad-vent, formată din crenguţede brad împletite cu panglicişi decorată cu nuci şi conuripoleite, pe care se aşează pa-tru lumânări, care se aprindpe rând, duminică de dumi-nică, până în Noaptea deAjun. Lumânările simboli-zează lumina adusă pe pă-mânt de Iisus Mântuitorul,fiind un simbol al speranţei.

Pentru a îndulci aşteptareaCrăciunului, în comunităţilede germani se mai obişnu-ieşte să se facă un calendarde Advent – „Adventskalen-der”. Calendarul conţine câteo ferestruică pentru fiecarezi care a mai rămas până laCrăciun, în spatele căreia co-piii vor găsi câte o jucărie,dulciuri sau imagini din is-toria Naşterii.

Şezători, cete de feciori şicolinde. Decembrie, ultimalună a anului, era perioadacând muncile agricole se în-cheiaseră, viaţa economicăa satului era mai puţin in-tensă, iar manifestările spi-rituale se amplificau, pur-tându-i pe toţi cei ai satuluiîntr-un timp al sărbătorii.

Iarna, era perioada şezăto-rilor. Şezătorile erau specifi-ce atât familiilor sărace, cât şifamiliilor bogate. La început,era un obicei care antrenadoar partea feminină, însă peparcurs şi-au făcut apariţia şibărbaţii, şezătorile devenindun prilej de întâlnire între feteşi băieţi, întâlniri care adesease terminau cu căsătorii.

În Apaţa, fiecare fată adu-cea câte două, trei lemne pen-tru a încălzi casa gazdei; fe-

tele adunau bani pentru acumpăra petrol pentru lămpisau o căruţă de lemne pentrustăpânul casei. În Satu Nou,exista obiceiul ca fiecare par-ticipant la şezătoare să mear-gă o zi la munca câmpului.Tot aici, se organizau mai mul-te şezători în funcţie de cate-goria de vârstă a fetelor sau înfuncţie de zona locuită. Mun-ca pentru o seară era cuantifi-cată într-un fus de fire toarse.Pentru a fi incluşi în rândul fe-ciorilor, băieţii erau supuşi unorteste de iniţiere; în Crizbav, eitrebuiau să bea o anumită can-titate de apă, în timp ce în Or-meniş era supuşi testului „ca-prei” – banca pe care se spălaurufele. Dacă nu treceau testul,erau supuşi batjocorii, în spe-cial de către cei care termina-seră armata. Pe 24 decembrie,exista obiceiul ca fetele să tri-

mită feciorilor, prin interme-diul unei femei mai în vârstă,bucheţele de flori, care urmaua fi folosite la împodobirea că-ciulilor. Rolurile în ceata băie-ţilor erau bine definite; astfel,exista un legénybirót (un vătafmare), albirót (un vătaf mic),kulcsárt (un responsabil cu da-rurile primite), botost (respon-sabilul cu bâta) şi szürvonót(cel care „biciuia” fetele).

Colindatul începea din sea-ra zilei de 25 decembrie şi ţi-nea până noaptea târziu; da-rurile oferite colindătorilorconstau de obicei, într-un co-zonac împletit şi un litru depălincă. La Teliu, a doua zi,exista obiceiul să se organi-zeze dansul în aer liber, un-deva la marginea satului. Bă-ieţii erau obligaţi să dansezecu fetele de la care primeaubucheţele.

Boriţa (Borica)Dans al băieţilor, se joacă

în noaptea de Crăciun în toa-te casele din sat, iar a doua zide Crăciun se juca în mijlo-cul satului, în faţa mulţimiiadunate. Pregătirea ceremo-nialului se face dinainte deCrăciun, când se alege con-ducătorul, „vătaful”, cei doidansatori principali numiţi„rudas”, casierul şi persona-jul mascat numit „kuka”.Apoi se întocmesc muzican-ţii şi se alege locul repetiţiei.

Dansul în cerc semnifica ci-clicitatea anotimpurilor şi avieţii.

Boriţa este un joc lung şispectaculos, care foloseştespaţiul liber pentru a se flutu-ra larg toate basmalele, pen-tru a suna din toţi clopoţeii şipentru a continua jocul într-oparte a cercului viu format dinspectatori. Jocul Boriţa înde-plineşte o funcţie augurală, re-prezintă un rit de fertilitateadresat familiei, gospodăriei,pământului, animalelor şi, to-

todată, un obicei de iniţiere aflăcăilor, de trecere de la o ca-tegorie de vârstă la alta. Danstradiţional al comunităţiiceangăilor, Boriţa datează depe vremea împăratului Jozef.Boriţa reprezintă masca zoo-morfă care însoţeşte cetele decolindători în Ajunul Crăciu-nului, ea fiind totodată o mas-că ritualică omoloagă Turcii.

Ziua „Sfinţilor mărunţi”Pe data de 28 decembrie,

comunităţile maghiare sărbă-toresc Ziua „Sfinţilor mărunţi”(în maghiară, Aprószentek).Băieţii şi bărbaţii pornesc încădin zori colindatul din casă încasă, cu câte o creangă împo-dobită cu panglici colorate şi„biciuiesc” copiii, dar şi adul-ţii, în amintirea pruncilor ucişide către soldaţii lui Irod. Întimpul ritualului, se rostescurări în versuri: „Sfinţi mă-runţi,/Sfinte David,/Să aveţi oviaţă lungă,/Iar banii să văajungă/Până la gleznă”.

Tradiţii şi obiceiuri de iarnă lacomunităţile maghiare şi ceangăieştidin judeţul Braşov

Tradiţii şi obiceiuri de Crăciunla saşii din Braşov

Ziarul Astra

Ziarul Astra8

Tradiţii de iarnă braşovene

În tradiţia poeziei populareromâneşti, colinda reprezin-tă categoria cea mai masivăşi mai diversificată de texteceremoniale. Cunoaştereacolindei justifică şi, în timp,depăşeşte interesul etnogra-fic; capitol de seamă al mi-tologiei şi mărturie a unortradiţii culturale statornice,colinda se impune deopotri-vă atenţiei ca tezaur de lim-bă şi ca preambul al poezieiscrise româneşti.

Colinda românească poate fiapropiată de cântecele occiden-tale de Crăciun doar în privin-ţa momentului în care este cân-tată. Spre deo sebire de „Chris-tmas carols” şi „Noëls”, caresunt de inspiraţie creştină şicare au circulat mai ales prinmanu scrise şi tipărituri, colin-da românească perpetuează pecalea oralităţii vechi tradiţii po-pulare.

În bogatul repertoriu al co-lindelor laice conservate în sa-tele din zona etnofolcloricăŢara Făgăraşului cel mai desîntâlnite sunt cele de gazdă,pentru întreaga comunitate,colinda fetei şi a feciorului, co-linda primarului (a judelui) şi,cu un specific aparte, colindade turcă. Cercetările efectuateasupra obiceiului colindatuluiîn satele din Ţara Făgăraşuluiau dus la concluzia că obice-iul în sine a suferit modificări,

dar colinda ca şi parte inte-grantă a cetei de feciori s-apăstrat aproape în totalitate catext şi muzică, pierzându-şiînsă semnificaţiile iniţiale.

Colindă de fată:Merge Iulia pin’ grădină

Merge Iulia pin’ grădină,Florile, flori dalbe de mărÎn grădină la fântână,La fântână sub nucetuFlorile, flori dalbe de mărUnde curge apa-ncet,Încet, încet pe lespejoară,Florile, flori dalbe de mărRuja-i dalbă-n cosicioară.Când fuse la tocătoare,Florile, flori dalbe de mărCu trei juni se întâlniră,Cu trei juni ca trei păuniFlorile, flori dalbe de mărUnu-i cere-un ineluşDoi mi-o cer, unu’ mi-o

mustrăFlorile, flori dalbe de mărUnu-i cere măr din sânPutrezire-ai ca dânsu’,Florile, flori dalbe de mărCa dânsu’, ca măr din sân.Unu-i cere ineluşu’Florile, flori dalbe de mărEa din greu l-a blestemat.Face-te-ai ca degetu’,Florile, flori dalbe de mărSă te petreci pin’ inel.Unu-i cere cununiţa,Florile, flori dalbe de mărEa din greu l-a blestemat.Cununa-te-ai cu dânsa,Florile, flori dalbe de măr

Cu dânsa, cu doamna sa.Să fii, Iulica, sănătoasăFlorile, flori dalbe de mărCum eşti dalbă şi frumoasă.Sara din iastă sarăLa mulţi ani!

(Colindă culeasă dincomuna Viştea de Jos)

Colindă de fecior:Ia şi Ion arcu-ncordatu

Ia şi Ion arcu-ncordatuD-arvunel cu frunza-i latăŞi mi-l pleacă la vânat,Până-n câmpul cu flori multeD-arvunel cu frunza-i latăŞi umblară cât umblaGăsi leu’ într-adormituD-arvunel cu frunza-i latăStat-a lor şi-a chibzuit,Segeta voi, segetarăD-arvunel cu frunza-i lată’Tinse arcu’ şi segeatăTu de-ai ’tins spata ceai dreaptăD-arvunel cu frunza-i latăSus pe munţi l-au aruncatŞi-’napoi când se-nturnarăD-arvunel cu frunza-i latăPân’ la poarta maică-sa,Ia, ieşi, maică, pân’ afarăD-arvunel cu frunza-i latăŞi vezi ce-ai ’băiat,Ce-ai băiat şi ce-ai scăldatuD-arvunel cu frunza-i latăCă ţi-aduce un leu legat.Ferice maică de tineD-arvunel cu frunza-i latăCe-am ’băiat şi ce-am scăldatCă mi-aduce-un leu legatuD-arvunel cu frunza-i latăFiu-i viu, nevătămat.

Noi umblăm şi colindămuD-arvunel cu frunza-i latăŞi lui Ion i-o închinăm,Să ne fie sănătosuD-arvunel cu frunza-i latăCum îi mândru şi frumos.

(Colindă culeasă din satul Pojorta)

Colinda gazdeiD-ale cui-s aceste case

D-ale cui-s aceste caseD-ale cui-s aceste caseFlorile-n dalbeD-aşa albe şi frumoase,

Pin-năuntru zugrăvite Pin-năuntru zugrăvite Florile-n dalbePin’ afară poleite,Zugrăvite visuri scrise,Zugrăvite visuri scriseFlorile-n dalbeŞi făclii galbene aprinse.Dar la mese cine şade,Dar la mese cine şadeFlorile-n dalbeŞade gazda acestor case.Nu şade şi mi se-nchinăNu şade şi mi se-nchinăFlorile-n dalbe

Cu-n pahar de vin în mână’N mâna dreaptă, o găleată’N mâna dreaptă, o găleatăFlorile-n dalbeÎn cea stângă, crucea sfântă.Din găleată ce răsare,Din găleată ce răsare,Florile-n dalbeBusuiogu’ fetelorIzma creaţă babelor,Izma creaţă babelorFlorile-n dalbeŞi scaieţi băieţilor.

(Colindă culeasă din satul Comăna de Sus)

Colinda din Ţara Făgăraşului

Divinitatea Calendaruluipopular legată de cultul fo-cului şi al soarelui care apreluat numele şi data decelebrare ale Sfântului Ig-natie Teofanul (din 20 de-cembrie) din Calendarulortodox este numită Ignat.

Sacrificiul porcului, substi-tut preistoric al spirituluigrâului şi ritul funerar de in-cinerare (pârlitul porcului)în ziua de Ignat (lat. Ignis –foc), sunt practici preistori-ce care supravieţuiesc în ma-joritatea zonelor etnograficeromâneşti.

Credinţele, obiceiurile şipracticile magice referitoarela prevestirea morţii violen-te, prinderea şi înjunghiereavictimei, semnele făcute pecorp (pe frunte, pe ceafă, pespate), jumulirea păruluipentru bidinele şi jupuireapielii pentru opinci, pârlirea

şi ciopârţirea cor-pului, grăsimeafolosită la farme-ce, descântece şiprepararea unorleacuri, alimente-le rituale prepara-te din diferite or-gane vitale aleanimalului, for-mule magice etc.sunt relicve alesacrificiului, prinsubstituţie, alezeului care moare şi renaşteanual la solstiţiul de iarnă,împreună cu timpul.

Porcul, datorită prolifici-tăţii ridicate (10-18 purcei lao singură fătare) şi gestaţieiscurte (trei luni, trei săptă-mâni şi trei zile) a fost com-parat cu spicul de grâu. ÎnAntichitate el era asociat cudivinităţile vegetaţiei: De-meter, Persefona, Attis,Adonis, Osiris, Dionysos.

Tăierea porcului. Scos dincoteţ la primele ore ale dimi-neţii, porcul se aşează pe unbraţ de paie, într-un loc maiferit. Se înjunghie, se lasă săse scurgă sângele, care altă-dată era strâns şi folosit laprepararea „sângeretelui”,apoi se aşează pe burtă pe unpat din lemn de foc pestecare se pun paie. Un smoc depaie se pune şi în gura por-cului. Apoi se pun snopi de

paie de grâu sau de secară petot corpul porcului, se dă focpaielor şi, cu o bucată delemn, sunt dirijate paiele înflăcări, în aşa fel încât să sepârlească uniform şi să nuardă şoriciul. După ce a spă-lat bine porcul, măcelarul îldă cu saramură „mai tare”(concentrată) pe tot corpul,îi face cruce la cap cu cuţi-tul şi până îşi mai trage su-fletul, se cinsteşte cu ai ca-

sei cu un păhărel de ţuicăfiartă. După ce s-a desfăcut,porcul se aşează într-o troa-că la sărat: mai întâi se puneslănina şi i se dă sare. Se zicecă slănina îşi ia sare cât îi tre-buie. Apoi se pun oasele şila urmă carnea (muşchii şipeciile), se dă sare, se ducetroaca în cămară sau în piv-niţă şi se lasă o săptămână săia sare. Dacă e mai cald afa-ră, nu se lasă mai mult de treizile. După ce şi-au luat sare,carnea, slănina şi oasele sepun la fum.

Porcul în Legendele faunei.După ce Dumnezeu a făcutpe rând toate lighioanele,le-a adunat înaintea sfântu-lui divan şi i-a spus fiecăre-ia soarta ce o are pe lume. Aspus calului că va ajuta peom, că va fi călărit de om, vafi îmbrăcat în zale şi va fi bă-tut şi mângâiat de el. Şi aşa

cu fiecare lighioană în par-te. Tuturor Dumnezeu le-aarătat, cu mare chibzuială,rostul lor în lume. La toatăaceastă rânduială, fiecarevietate se supuse fără cârti-re, căci cine ar fi cutezat săstea împotriva lui DumnezeuSfântul? Numai porcul, să-racul, grohăia a nemulţumi-re întruna, ca o tobă spartă.Când îl ajunsese şi pe el rân-dul şi când a auzit şi el cesoartă are, începu şi mai pu-ternic să grohăiască. Dum-nezeu, drept pedeapsă pen-tru lipsa de ruşine şi omenie,l-a sorocit ca să grohăie toa-tă viaţa lui ca un nemulţu-mit. Şi ceea ce i-a lipsit, adi-că ruşinea, s-o caute veşnicîn pământ. De aceea, porculmereu grohăie, fie sătul, fieflămând şi scurmă pământulcăutând ceea ce îi lipseşte,adică ruşinea...

Aşteptăm sugestiile Dumneavoastră la sediul Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov,str. Apullum nr. 3, tel. 0268/470.505, fax: 0268/470.504sau la adresa de e_mail: contact@addjb.ro

Ignatul