V IL .L . A C 5 E S r o u m o i n »

EMOCRAŢIEIJn tinip ca guvernele ţi instan­

ţele politice internaţionale (C.K.EX, Consiliul Europei, BEKP) au blo­cat creditele sau ajutoarele eco­nomice -şi cultural-ştimţifiee sta­bilite pentru Romurria, ca» urma- re a evoluţiei situaţiei politice din ţară, Operaţiunea Satele Ro­mâneşti (QjS.lL) îşi continuă, in felul -ei, acţiunile spre România.

-Deja alături de poporul român do .pe timpurile lui Ceauşescu, ■OJSJL » js& -se demarcheze simultan atît de derapajele re­gimului român, eît şi de atitudi­nea Occidentului. Fidelă, misiunii sale, G-SJl.-şi-a spus limpede şi■ răspicat punctul de vedere asu­pra situaţiei din ţară într-o scri­soare deschisă adresaţi şefului Guvernului,- De la faun început,O-S.it. a practicat o diplomaţie a sincerităţii şi bunului simţ (vezi, ae e s . Proclamaţia .de la Cluj,12 mai 1390). ■: ; '\ Trebuia suspendată O.S.B. pen­tru că noua putere din România dezamăgeşte?, se întrebau unii. Ho,’,răspunde O.S.E. într-un in­terviu din „Nouvelle Gazette** (12 iulie 1990): ^Noi nu vrem să re­construita un zid care a fost atît de greu de dărimat. O.S.H. nu ftjută guvernul roman, ci pe ren mânii înşişi.’ 'Menţlnînd şi conti- nuînd contactele personalei' spe­răm să dăm, exemplul unei de­mocraţii practice, reale*. De fapt, in 7 luni, O.S.R. a adus ajutoare ia valoare dc IOC milioane dolari, de la sat la sat, de la om Ia om.. Mai ales în domeniul medical, şcolar, cultural, sau agricoL Une­le comune au efectuat deja 4—5, traseel Cine a.făcut mai bine’ pînă acum? Mi se pare logic sâ considerăm Q-SIt. ca parte inte­grantă din fiinţa .noastră. .

Nu este deci de-mirare că. pînă azi coordonarea OiS.R. a fost de­ja răsplătită'de români: Opera­ţiei î s-a atribui ‘ premiul „Fla- căra“ , iar iniţiatorii el sînt cetă­ţeni d e onoare ai Clujului. Aceşti inimoşi belgieni sînt la o vîrstă la care. omul cred îa ceea ce face cu tărie şi: curăţenie sufletească; ei cunosc problemele noastre mai bine decît mulţi alţii. Arhiva lor informatizată, de ex„ este un m odel şi de o utilitate inestima­bilă. Ca pe nişte adevăraţi prie­teni ai românilor, derapajul po­litic din ultimele luni i-a durut mult. ’

Guvernul român, căruia i se reproşează cu ezită pe drumul spre democraţie, ă invitat — în

Bruxelles, 24 iulie 1990

Ioan NEGRUŢIU

(Continuare în pa» II)

’ ANUNŢ

Uniunea „Vatra .Românească"— filiala Cluj, organizează. un simpozion miercuri, 29 august 1990, la ora 17, în' sala mare a Casei de cultură a studenţilor. Se vor prezenta comunicări In legă­tură cu Dictatul de Ia Viena din 1940.

Sînt invitaţi, pe lîngă membrii din Uniunea „Vatra' Româneas­că*, reprezentanţi diti partea tu­turor partidelor politice şi orga­nizaţiilor culturale.

ComltotUt director nt Uniunii «Vatra Românească", Filiala

Cluj

* AXCUETA NU K TERMI­NATĂ • SlNT SINGURUL KES- rONS.UUL IN FA'|’A NAŢIUNII b k m o d u l Oe s o l u ţ io n a r eA UltMAniRH PENALE IN FA­ZA ACTUALA ’ -. -

* Interviu cu dl. lt. colonel de justiţie Dan. Voinea • , ,

— Ta sfîrşit, domnule lt. co­lonel, avem ocazia să stăm de vorbă despre aspecte de maximă . importanţii din viaţa noasta!, -a tuturor celor din Cluj. Ştiţi des­pre ce este vorba?' '•.... ’ ‘ - “ •

— Da, desigur. Este vorba de Dosarele Revoluţiei. "Vă intere­sează ceva aiuune? -

— Normali îa ce stadiu ne a- ■fiăm cu anchetele? Şi» bineîn­ţeles, de ce le-aţi preluat dr.?

— Le-am preluat din ordin, ca urmare a sesizării făcute de ar­mata de Ja Cînj, îu legătură cii lipsa de obiectivitate a procu­rorului şef Domşa. Vă pot infor- - ma cu ue aflăm într-rua stadiu- «avansat al abator anchete, de­terminat de identificarea fatur®* vinovaţilor :în evenimentele. ds

la Cluj din timpul Keroluţiei noastre. ; In ultimul timp prelu­area anchetelor a Iost impusă şi de împrejurarea că dl. colonel Ceimşa s-a accidentat şi, chiar dacă în anumite publicaţii dîri- sul vorbeşte de exerciţii de scris cu :mîna stingă, am dreptul să afirm că Procuratura militară nu-ş£ permite anchete stîngace.

— Vă referiţi la ceva. anume?— Mfi refer la toate. In ‘ pri­

mul rînd, i a aflarea adevărului. Atîta timp eît voi trai nu voi ac­cepta să finalizez anchete în ur- naa cărora să permit atacul VTe- u i^ i grupări sau al alteia îa le ­gătură cu onestitatea acestora. Ş i, ca să'fiu. mai clar, întrebaţi-I ■pe d-1 colonel ;Domşa cîte decla­raţii a luat personal şi dacă es­te .mulţumit ca profesionist să apară. în pubKc prin -presă atâta timp eît a refuzat, ori nu a vrut să ia in considerare toate. pco- bele care i-au fest prepuse. Cu

alte cuvinte, vi se pafe -normal ca şi în prezent sâ pot inira în .contact cu cameni din CT«ij care îmi furnizează indicii ori probe despre ceea ce s-a îiitîmplut îa timpul Revoluţiei, iar dl. colonel Domşa să cocheteze cu presa din moment ce este clar— cel puţin pentru familiile victimelor —: că ancheta • nu este terminată? Cui servesc toate acestea? Mai cunosc ea uişte cazuri de persoane care so dau drept colegi ai noştri şi cochetează cu . presa în numele justiţiei pe care aa trebuit s-o părăsească în urma unor grave erori' j udiciarc. "Eu aşa • eeva n-axa sa fac în viaţa mea!■ — Revenind la -concret,-ce ne puteţi "Spune despre " - , dosarele noastre? :■ - ') - * - - •' — Vă voi putea sp-ime după -ce

oameni ca şi dv; vor veni îa. mine să-mi declare sincer ce s-a petrecut hi timpul Revoluţiei îa Ciul, dar sal» toate aspectele.

Maniea ŢRIP05Î

(Canfintetre in pa». H}

UN; MUNTE, UN TĂIŞ' ÎHTR-0 SIMFONIE BE MĂTASE..Nu sînt liberal şi au aparţin nici

unei grupări politice. Personal, sînt sătul de politică. M-a bucurat, însă vizita domnului Câmpeanu, la Ciuj şî Turda menită— - după. propria sa declaraţie : să rein­troducă o activitate mai intensii a organizaţiilor judeţene. Domnul Câmpeanu mi-a făcut impresia unui ofiţer distins, .elegant, efica-r ' ce şi direct, un dm cu o strategie clară în ceea ce priveşte activita­tea majoră a oamenilor pe care îi - conduce. Am spus „uu ofiţer* pentru că, domnia sa ştie exact ce înseamnă să fii un soldat al ideii pe care o reprezinţi. - Dia „pă-cate" această conferinţă^ de presă la care am participat, m-a întors în timp şi anume în anul 1974 cînd, ca orice -tÎJiăr, îmi fă­ceam serviciul militar. Duceam o viaţă grea dar bărbătească şi-n aplicaţie, pe o ploaie torenţială, tot plutonul şi-a învelit armele şi muniţia în vestoane. Era ro» mantie dar şi eficient! Trebuie sâ; ştim să .atacăm şi să . ne apă­răm clar şi să păstrăm frumuseţea , şi eficacitatea ideii. Această vi­zită mi-a adus aminte de anu­mite poziţii extremiste care se în­dreptau împotriva persoanei dom- - nului-Câmpeanu cît si împotriva redacţiei noastre, calificată ca şl

comunistă*, bună numai să i se dea foc. Aceste metode, verzi sau roşii, sînt la fel de barbare şi lip­site de o elementară eleganţă. Faptul"că nu am publicat im in­terviu cu domnul Câmpeanu nu Săsesc că este condamnabil. La fel, găzduind texte mai violente care atacă opoziţia, nu cred că ieşim Inafara datoriei noastre. Tocmai de aceea ' m-a bucurat ccbilibrul de opinie al domnului Câmpeanu dar şl fermitatea sa. De ln domnia sa se poate învăţa cu adevărat politică. Iniţierea u- nui Foram al ideilor liberale, ca­re are în principal o, revitnlizare a funcţionării interne a partidu­lui precum şi o viziune nouă şi programatică tn Conţinutul de i- dei, -bazate pe realităţile momen­tului este mal mult decît îmbu­curătoare. Domnul Radu Câmpea­nu este pentru o politică liberală, depantă şi fermă. La întrebarea dacă în situaţia actuală â ţării prevede s-TO na o criză guvema- montaiă, domnia sa a ră;;puus că

* i * —î v ̂ r4• t v * 5 - * «"r ^ ^ V.

kSr’- V ' * / - \ --.ţ '#*■ ^

b x i ■■ '•j k i ' -5 <

■ ? v .u ~ Y , >iCfsc & y r ~ i * * ' * „ J

nu este iminentă această situaţie, dar guvernul trebuie să fie ex­trem de lucid în rezolvarea pro­blemelor inflaţioniste,, a şomaju­lui şi a politicii economice,- a pri­vatizării etc. Fără măsuri lucide, guvernul va intra într-o gravă dificultate şi probabil va fi pus în situaţia de a lua în seamă, la modul prnctic, opoziţia. Discutînd de;;pre dizidenta din partid, des­pre apariţia aşa-numitei „aripi tinere11 (care tocmai tînără nu e) domnul Câmpeanu a subliniat lipsa de moralitate a ariviştilor din accastă grupare, precum şi faptul pozitiv că adevăraţii libe­rali au eliminat din rîndul lor de la bun început o celulă canceri­genă. Aceasta dă tăria unui par­tid şi moralitatea lui. O altă idee. lansată în această conferinţă dc presă, a fost acea a toleranţei re­ciproce şi a minimului de ones­titate în lupta dintre partide. De

REPORTERUL PETRE FONTU

A ÎNCETAT DÎN VIAŢĂIn legătură cu domnul Pe- :

(re Fontu, victimă a unei a- 1 gresiuni petrecute în seara zilei de 18 augast. am aliat de la domnul doctor Mircea Chibreanu, şeful secţiei ancs- ' tttăie, terapie inieasivă, de Ia Sp'talnl judeţean din Tîrgu Mureş că, îa ciada ta iu r o r e- forturiW dt-puse de cadrele ; medicale, vineri dÎMittenţn, ta o r a 0,00, rcporterHl a încetat din viată.

PROCESUL LUf NiCU CEAUŞESCU

Vineri, 21 autjust,' s-au încheiat dezbaterile în procesul inculpa­tului Ceauşescu Nicu, iudecat, 1» Sibiu, de Tribimalul itilitar Te­ritorial Bucureşti pentru genocid, faptă, incriminată cîe art. 357, alia.. 1, literele a şi b Cod Penal, ' şi infracţiunea de nerespectarea regimului armelor şî muniţiilor prevăzute de art. 2TO, alin. 3, li­terele a şi b Cod PenaL

î*rocuroruL a susţinut că faţe­tele pentru care a fost judecat inculpatul întrunesc trăsăturile constitutive ale infracţiunii do genocid şi a cerut pedepsirea a- cestuia potriîrit, prevederilor Irv gislaţiei noastre penale, ln .cali­tate de prim-sacrctar al Comite­tului jud^ţaaa- Sibiu al P.C.R.,. inculpatul a ţ^a'onat ş i se tragă, fără somaţie împotriva cleoaou- siranţilor din municipiul' Sibiu şi alte localităţi ale judeţului, or­din soldat cti moartea a 03 tie persoane şt rănirea altor 21S.

In pledoaria sa, apărarea a combătut susţinerile procuronv- lili, coasiderînd acuzaţiile c a is e - ' fondate- şi neprobate. Â'ituÎEdu-sa pa o poziţie diametral opusă, a- vncatul inculpatului a pledat pentru aphitarea acestuia., In ultimul'său cuvlnt, Cean- şesett Nîcu a arătat că se con­sideră nevinovat .negînd suvîrşî- rea faptelor de care este acuzat.

Declaiînd.-dezbaterilesîncinse, instanţa -a amînat pronunţarea

. sentinf’ i ■pentru 'dirta' de 21sep - tenibrie 1950, la sediul Tribuaa- M u i Militar teritorial' Bucureşti.

asemenea, domnul Radu Câm­peanu a remarcat ineficienta re­ală a unor manifestaţii repetate.După cum am observat, domnul

-Câmpeanu duce politica muntelui din tradiţia japoneză- El nu se mişcă şi lasă să fie atacat pen tiu a putea cîştiga. In această lume politică violentă, care are numai aparenţa mătăsii, fermitatea prin­cipiilor ca şi seninătatea lor ne bucură. Repet, nu sînt nici libe­ral nici fesenist, nici legionar ci numai ziarist. Colegii mei Carol Hârşan, , Ion* Santo (Atlas-Clujui liber), I-okodi Andrei, RohonyiD. Ivan (Ssabadsag), Radu Mareş (Tribuna), Radu Sântejudcan (A- devărul în libertate) mă pot in­firma sau confirma. La discuţie au mai participat din partea or­ganizaţiei 'judeţene şi locale dom­nii Mircea T. Vaida şiSoriu Coeiş.

Darin SEUGUIE

ANALIZĂ LA SEDIUL GUVERNULUIVineri, 24 august, la sediul Gu- circa 24 milioane dolari

din iniţiativă primuluiVernului, ministru, demnul. Petre Roman, s-a procedat la o analiză a situa­ţiei aprovizionării, populaţiei cu enernie electrică, termică şi com­bustibili pentru perioada de iarnă.

In programul de asigurare a e- nergiei clectrice pentru economia imţionalS,,pe lîngfi producţiile in­terne, pe trimestrul IV 1990 s-au prevăzut importuri în valoare de

pentruhuilă, liguit şi cărbune brun şi de 38 milioane dolari pentru e- nercie electrică, importuri care se vor extinde In prirnul tri­mestru si anului viilor. In ve­derea asigurării ţiţeiului necesar economiei naţionale şi consumu­lui populaţiei, se impun., de ase­menea, importuri In valoare de 270 milioane dolari lunar, la pre­ţurile actualc de pe plata mon­dială.

Oaspeţi d e p e s te h o ta reIn cadrul unui .turneu aî prie­

teniei pe care-1 întreprind în ţa-: ra noastră, ieri după-ainiază, la Casa tineretului din Cluj-Napoca, artiştii amatori ai . ansamblului de cîntece şi dansuri „Tinereţea" din U.R.S-S. au prezentat, un mi­nunat spectacol folcloric. Spec­tatorii au apreciat cu .aplauzo măiestria dansatorilor şi virtuozi-» tatea soliştilor vocali şi instru­mentişti., . . . ,

După spectacol artiştii sovietici, s-an întîlnit cu tineri clujeni şi. membrii ansamblului, de cîntece şi dansuri „Transilvania® , dio. Cluj-Napoca.: (P.N.). ;

Ii ennoaşteţî? TEODOR MA- ItlŞ este căutat pentru comi­terea anei fîlhăriL I)acă îl zăriţi, adresaţî-vă priratllai

post de Poliţie.• A fost prins un criminal

foarte periculos• Valuta — obiect de spe­

culă• Şi oamenii serioşi s-au

apucat de măîrapazîicuriTOATE ACESTEA ŞI MUL­

TE ALTELE LE PUTEŢI A- FLA CITIND PAGINA A III-A: POLIŢIA IN ACŢIU­NE 21 DIN 24 DE ORE.

.................... $1.

9 "

fa excluşi vita ta

Svetlana Toma:M . FOARTE IMPORTAI SĂ CREZI ÎN ROI”

: mare fantezie, cu un talent stră- fe lucitor şl nu exagerez de wp 'v '<1' , r m Fiecare actor, mic sau mare, iu-

crind cu Loteanu a avut numai de cîştigat, profesional vorbesc. Cîştigul lucrului cu el este e- norm. Loteanu este o adevărată enciclopedie.

_ Dacă aţi fi solicitată, ati laco film în România?

— Fără-ndoială. Am făcut fil­me şi am colaborat şi cu alto studiouri din Europa. In Româ­nia nu m-a solicitat nimeni. De fapt, sînt pentru prima dată, vor­besc oficial, în Homânia. Am mai vizitat ţara dar oficial este prima mea vizită. Am aici rude, prieteni, eu fiind basarabeancâ. Premieră este şi colaborarea mea cu ansamblul Teatrului Ţigănesc din Moscova, Flamengo, condus ie Vâslii Klemenov. .

— In co postură vă simţiţi cel nai bine, artist» de cincma sau

do teatru?— Sînt artistă de teatru şi ci­

nema. Am absolvit institutul la Leningrad, institut cu dublă

1 specializare. Mulţi , ani am jucat , teatru. Acum, film. Ca artist, in­

diferent de. specializare, e inte­resant să faci tot, sau, aproape tot, să te transpui Jn cît mai

: multe, personaje şi situaţii. Reu- : şind, ajungi la împlinirea pro­fesională.

— Aţi jucat într-un film cu şi despre ţigani, revin la „Şatra". Cum vi sc par?

— Am acceptat să joc în a- cest film cu şi despre ţigani. Era pentru mine ceva inedit Ţiganii zilelor noastre s-au schimbat, sînt ceva mai civilizaţi. în Şatra chiar, la un moment dat, un ţi­gan spune: „S-au schimbat ţi­ganii, s-au schimbat". Aici în Ro­mânia însă, mi se par mai a- proapc de tradiţie. Cînd vorbesc de tradiţie mă gîndesc la costu­me, la modul lor de a fi, de a exista, mă gîndesc şi la plăce-

, rea lor de a umbla, de a călă­t o r i . . . . ' /' . "

— Cc vă doriţi de la viaţă Svetlana Tonia?

— Ge-şi poate d ori' ’ un artist decît sănătate, pace, linişte. Pen­tru el, pentru cei din familie, pentru toţi cei din jur. •"

— Iată-ne ajunşi la ultima în­trebare: Ia ce lucraţi în prezent?

— Am în lucru două filme, Stelele strălucitoare, după Şa- lom Aleliem, în regia lui Vsevo- led Silovski şi un film poliţist, Jocul cu moartea, în regia lui Nicolae Ghibu.

Dcmostcne ŞOFRON

•Pentru clujeni, fclîcitărilc mele şi toate cele bune"

Foto: Radu SANTEJUDEAN

Svetlana Toma, sînteţi cunoscută publicului nostru prin rolul Rada din „Şatra1*, film re­gizat de Emil Loteanu. Ca artis­tă, vă reprezintă Rada cel mai bine?. — A, na. E doar un rol din

multele pe care le-am făcut. In total 40 de roluri în 40 de filme. In' România, din păcate pentru mine; sînt cunoscută doar prin Rada. Nu cred că mă reprezintă cel mai bine.

— Şi celelalte roluri?— Luat în parte, fiecare rol

mi-e drag. Sînt lucrate cu suflet, cu pasiune. Dar reUşita .unui film nu depinde^ numai de mine. La ' realizarea unui film îşi aduc contribuţia foarte mulţi, contează, regizorul ideile lui, cultura lui, formaţia lui în general. De cîte ori încep un rol, cred în el, alt­fe l nici nu m-aş apuca de lucru. Este foarte important să crezi în rol, să pui în el tot ce ai mai bun, să ţe'dăruieşti lui trup şi suflet Publicul contează apoi, foarte mult Publicul este schim­bător, gusturile evoluează de la lin an1 la altul. Cere mereu ceva nou. Publicul e un organism viu, trăieşti eu eî, respiri acelaşi aer

— Şi cum tot aţi vorbit de re­gizori,' să ne- Oprim asupra lui Emil Loteanu. • •

— Prima dată m-a solicitat în 1965, cînd am terminat şcoala medie, pentru- Poienile roşii. Am colaborat mult cu Loteanu. E tm om foarte interesant. Cu o

UN IMN AL STUDENŢILOR ROMÂNICn nouă decenii în urmă, la o reuniune a stu­

denţilor din Bucureşti s-a luat hotărîrea de a se realiza primul imn al studenţimii române. Parti­cipanţii la reuniune au adresat In acest scop, ru­gămintea poetului, George. Coşbuc să scrie versu­rile pentru acest imn, iar muzica să fie compusă de profesorul şi compozitorul Eduard Wachmann, care în acea vreme era director al Conservatorului din Bucureşti. Coşbuc a oferit studenţilor «versuri ca­re exprimau, câ şi în alte poezii ale sale, sentimen­tele unei puternice simţiri faţă de patrie, idealu­rile ce trebuiati să anime permanent pe fiecare ro­mân pentru unitatea naţională, hotărîrea de a a- Păra, în toate împrejurările, libertatea şi fruntarii­le ţârii străbune. Iată trei din cele cinci .strofe ale «Imnului studenţilor1* care, aşa cum scria presa vremii, a constituit un remarcabil eveniment în ac­tivitatea dsfăşurată de studenţimea română pentru înfăptuirea unităţii naţionale a românilor în hota-' rele lor fireşti:.;

uCîntăm libertatea şi numele sfînt , •.41 ţării străvechi şi-al acestui pămint!Iubirii ele neam ce de-a pururi ne-a fost 'O pavăză-n lupte, şi-n pace-adăpost,

Cîntămu-i supremul ei cîntcc.

Cu vesele ciuturi de tinere firi,,Cuprinşi de'-amintirea străbunei măriri, . ,Spre soare ni-e gindul şi mergem spre el Lumină ni-e ţintă, şi binele ţel,—

Trăiască-ne ţara şi neamul1.

Iar dacă potrivnicii numelui tău ' ' - Cu oşti ar veni să-ţi facă vre-un rău,Ridtcă-te mîndră fi nu te îngrija,

Căci inima noastră e inima ta,-Şi tncrede-te în fii tăi,.Mamă!"

V Versurile au fost publicate de Coşbuc, după une­le corecturi, în revista Familia din Oradea, la so-

'.licitarea lui Iosif Vulcan, însoţite de o notiţă în care se menţiona că „studenţii de la Bucureşti cîn- tă cu mare entuziasm imnul acesta .la toate solem­nităţile".

Apoi au fost reproduse ş i1 de „Foaia Poporului" din Sibiu, „Albina" (fondată de Spiru Haret), „Ac­tivitatea" din Orăştie — şi incluse în volumul „Cîn- tece de vitejie" apărut în anul 1904, alături de poe­zii bine cunoscute ca „Dorobanţul", ■" „Dunărea şi Oltul",;- „Pentru libertate", „Oltenii lui Tudor", „Stema ţării", „Cîntecul redutei", „O scrisoare de la Muselim-Selo“. '»

In acelaşi timp, Iosif Vulcan făcea cunoscută şi activitatea compozitorului Eduard Wachmann, re­le vînd că, odată cu -„Imnul studenţilor",, a primit la redacţie , şi alte compoziţii muzicale ale directo­

rului Conservatorului din Bucureşti, ' între care: „Cîntecul şcoalei normale" pe versuri de P. Dulf,

„Imnul vînătorilor", pe versuri-scrise de D. C. O- lănescu şi mai multe cîntări religioase, atrăgînd a- tenţia corurilor din Transilvania asupra acestor compoziţii pentru a le procura şi include în reper­toriile lor. (M.O.) ,

Dreptul Ia replică: DOMNULE REDACTOR ŞEF,Subsemnatul Sameş Ştefan, fost

antrenor al echipei de fotbal „U “ Cluj, vă aduc la cunoştinţă urmă­toarele:',' . 1 " ■

în ziarul dumneavoastră din data de 24 iulie a.c. am citit un interviu cu dl. Sorin Bagiu, vice­preşedinte al clubului, în care a- cesta afirmă că nu* s-a putut per­fecta şi în âcest campionat cola­borarea cu mine întrucît aş fi îormulat'pretenţii exagerate. Pen­tru că nu este prima afirmaţie neconformă cu adevărul făcută de respectivul, fiindcă^! pei par­cursul. lunilor în. care,am antre­nat echipa clujeană în campiona­tul 1989/90 s-au mai petrecut ase- ° menea, întîmplări, dar am preferat să le trec evr vederea, pentru a nu perturba atmosfera propice performanţei, cred că este de da­toria mea să informez asupra si­tuaţiei-exacte. Cînd am venit la Gluj, înţelegerea a fost ca pentru campionatul trecut să primesc '50.000 de lei, achitarea lor fiind eşalonată pe o perioadă de timp mai îndelungată, mai exact pînă la ultima etapă de campionat, Tot­odată am convenit ca, în cazul în care salvăm echipa de la retro­gradare, voi funcţiona ca antre­nor pentru în Că un campionat, contra unei prime de instalare de 100.000 de lei, şi aceştia, ca să zic aşa, cu achitare pe termen lung, Ceea.ce, dacă ne vom uita şi prin alte părţi, vom vedea că este o sumă relativ modestă.

După ultima etapă,de campio­nat încheiat, nimeni din conduce­rea clubului nu mi-a spus o vor­bă — cînd. reluăm pregătirile, mai sînt considerat său nu antre­nor al echipei? Am primit un te­lefon de la dl. Bagiu cu numai o zi înaintea reluării - pregătirilor, în care am fost solicitat să vin la Cluj întrebat fiind, asupra pre­tenţiilor mele, am răspuns că nu. s-au modificat cu nimic faţă de cele- convenite iniţial. La care răs­punsul conducerii clubului a fost că sînt exagerat, că se-aşteptau la.altă atitudine din parea mea.

Mărturisesc că îmi pare rău'că m-ăm despărţit de echipă de care mă ataşasem, şi-unde sînt con­vins că am fi putut realiza lucruri frumoase împreună. Dar am înţe­les să colaborez cu oameni de cuvînt care joacă cinstit şi faţă de mine, şi faţă de echipă, şi faţă de extraordinarul public clujean. Or, în momentul reîntîlnîrii dl. Bagiu mi-a spus că tot ceea ce îmi poate oferi este salariul şi o primă ca oricărui alt jucător. Ar fi interesant de ştiut exact: care este zvonul lansat de dînsul, şi ce interes a avut în aceasta? Nu de alta, dar cu o atare atitudine prejudiciată să fie în, primul rînd nu Ştefan Sameş, ci, din păcate* chiar echipa „U“. Este bine, deci, ca pe viitoe-să fie împiedicate a- semenea gesturi. . ' .

Cu stimă, Ştefan SAMEŞ

• ŞAII. In runda a V l-a a campionatului mondial de şah şah pentru tineret (jucători pînă la 20 ani), maestrul român Geor­ge Grigore; jucînd cu piesele ne­gre l-a învins pe AleX Sharzar (S.U.A:). Alte rezultate: Agopian— Şirov remiză; Uldin — Gure- vici 0-1; Gdanski — Colas 0-1; Minaro — Hauchard 0-1. In cla­sament, pe primele locuri se ' a- flă Şirov (U.R.S.S.) şi Iii a Gure-, viei (S.U.A.) cU cîte 5 puncte. George Grigore • a acumulat 4 puncte. ; î,

■Iri turneul:; feminin conduce Jucătoarea sovietică Kettino Ka- hiani cu 5 puncte. Rezultate din runda a Vira: Luminiţa Radu — Irina lonescu remiză; Kahiani— Klaus 1-0; Sofieva —, Amu- ra remziă; . Kokanovici Her- nandez remiză. . ,— • CANOTAJ. La Campionatele Mondiale de caiac-canoe, ce se desfăşoară în aceste Zile în ora­şul polonez Poznăn, reprezentan­tul nostru Marin Popescu s-a cla­sat al treilea în seria I a probei de caiac simplu 1000 m obţinînd Calificarea pentru semifinalele Competiţiei. S-an mai calificat, de asemenea, echipajele masculi­ne de caiac — 2x1000 m şi caiao— 4x1000 ni, precum şi echipajul feminin de caiac — 4x500 m.

URMĂRI DIN PAGINA 1

PROCURATURANiciodată nu-mi voi permite sâ soluţionez un dosar pînă cînd nu am o viziune de ansamblu asu­pra întregului probatoriu. Cu- tiosc perfect că oamenii din Gluj aşteaptă o soluţionare rapidă a dosarelor. După administrarea întregului probatoriu, pentru o informare corectă a opiniei pu­blice din Gluj, în urma soluţi­ilor ce Ie voi pronunţa, voi in- jforma opinia publică cu dosarul în faţă.

— A{! soluţionat, totuşi, vreun dosar 7

— Desigur. Mă refer la oveni- menlele petrecute în zona Mă- riyti unde, din probe, a rezultat ca militarii în tremen, care pri­miseră misiunea în zona respec­tivă, au fost provocaţi şi chiar atacaţi corporal de indivizi în stare de ebrietate, care nici pe departe nu constituiau grupuri de demonstranţi, astfel că mili­tarii, în condiţiile menţionate, au fost obligaţi să facă uz de ar­mamentul In dotare cu care, fo - losindu-1 în mod regulamentar, *u rănit două persoane şi l-au împuşcat mortal pc Rusu Ioan._ — Puteţi fi mai clar?

— Bineînţeles. In zona respec­tivă şi-a făcut apariţia un grup de persoane care, în mod nejus­tificat, au adresat Injurii şi au avut o atitudine agresivă faţă de militarii în termen prezenţi acolo pentru asigurarea ordinii

.- publice, în situaţia în care li s-a comunicat că în oraş există gru­puri de terorişti şi huligani, pre­cum şi cetăţeni străini care a- tentează la suveranitatea ţării. In aceste condiţii, în momentul în care militarii au avertizat per­soanele respective să-şi vadă dc treabă şi să circule, grupul dc persoane civile a,trecut la.agre­sarea soldaţilor,, astfel că aceş-

. tia au tras un prim foc de aver­tisment îri sus. Pentru militari a existat pericolul: ca, prin ac­ţiunile acestea turbulente, să

, se producă dezarmarea lor, de aceea au fost obligaţi să păstrezeo anumită distanţă faţă de per-

' soanele care încercau să se apro­pie de ei. Rusu Ioan, cu un cu­ţit în mînă, s-a apropiat de un soldat, astfel că între aceştia a început o luptă corp la corp, în urma căreia militarul l-a împuş­cat pe agresor. Celelalte persoa­ne din grupul do civili s-au re­tras, au sechestrat un autobuz

. şi au revenit în ideea de a sparge : barajul dc militari cu autobu­

zul. In aceste condiţii, militarii au fost obligaţi să tragă cu ar­mamentul în dotare în roţile au­tobuzului pentru a-1 opri; Două cartuşe au ricoşat şi au lovit în- picior pe Coste Mihai şi pc Kiss Mihai.

— Alte cazuri? •— Conform probelor, vom dis­

cuta la timpul potrivit. ,— Şi totuşi, dl. colonel Domşa

a afirmat că la Cluj- doar arma­ta a tras în popor.

— Nu pot să cred câ un pro­curor militar, pe bază de probe, poate face o asemenea, afirma­ţie. Oricum, după cîte cunosc pînă în prezent, o asemena a- firmaţie este aberantă sau cel puţin periculoasă, dacă nu ten­denţioasă. Vă rog să- aşteptaţi în linişte cercetările pc care le desfăşor, ne vom mai vedea şî vom mai discuta despre fiecare caz în parte. Oricum, în prezent sînt singurul responsabil în faţa naţiunii de modul de soluţio­nare a urmăririi penale în faza actuală. ■'

— Chiar aşa?— Da, chiar aşa. Ce motive

aveţi să nu credeţi câ procuro­rul acţionează în mod indepen­dent într-un stat de drept? O rugăminte, însă: în aprecierea a- ccstci poziţii — independenţa — nu vă luaţi dupti apariţii ante­rioare în presă. Singurul organ de- control al meu este Direcţia Procuraturilor Militare, pe baza actelor şi lucrărilor efectuate pe timpul urmăririi penale.

ATELIER ELEpersoana d-lui A. Severin, mi­nistru al relaţiilor cu guvernul şi al reformelor economice — şi cu ocazia vizitei pe care - reprezen­tanţi ai O.S.R., însoţiţi de paria-

, mentari europeni, au făcut-o la- Bucureşti (9 iulie 1990, v. Flacă­ra 29, 18 iulie 1990) — pe anima­torii JO.S.R. „să vină să facă a- ceastă democraţie ei înşişi". In acest context trebuie plasată or­ganizarea şi desfăşurarea Atelie­relor Democaţici în Bucureşti, manifestaţie prin care partenerii români şi occidentali, ai societă­ţii civile" s-au întîlnit pentru a face bilanţul activităţilor lor, pentru a degaja cîteva idei-far, idei practice de materializare a

.spiritului de democraţie care pulsează sau germinează în ficca- re dintre noi. Nimic mai util pentru societatea romună, în căutarea unei serii de acţiuni po­zitive în cascadă, ca o reacţie în lanţ, care să-i permită să stabili­zeze cursul luptei pentru demo­craţie. Ne mira, cu atît mai mult, reacţia, oarecum epidermică,' a- părută sub panp lui Gil Zamfir în „Azi“ (19 iulie 1990), prin care se pune" sub semnul întrebării continuarea O.S.R., ba niai mult, se sugerează că azi, cînd are loc „o democratizare a bazei şi su­prastructurii României contem­porane", prezenţa ei ar „afecta unele' trăsături specifice societă­ţii româneşti". Dar să lăsăm în

grija satelor noastre şi a celor cu care s-au înfrăţit aprecierea o-

. portunităţii, în timp şi spaţiu, a ' Operaţiunii. In ce ne priveşte,

OS.R. s-a reîntors la Bucureşti pe 20—22 iulie pentru a demara organizarea Atelierelor-Democra­ţiei sus-menţionate. In acest sens, au avut loc contacte fruc­tuoase cu Ministerul Culturii, ca­re patronează acţiunea şi cu toţi coorganizatoril ei, şi anume Liga pentru Apărarea Drepturilor O- mului din România şi revista „Flacăra". Mai participă Minis­terul Invăţămîntului, cel al A - griculturii şi Mediului înconju­rător, organizaţii studenţeşti etc. In plus, s-a convenit ca o per­manenţă a O.S.R. să fio instalată la Bucureşti, în august, pentru a servi ca interfaţă spre străină­tate. -.■

Remarcăm că Atelierele Demo­craţiei mobilizează energiile şl participarea simultană şi în cola­borare armonioasă a numeroşi factori de răspundere din Gu­vern şi din ansamblul societăţii civile româneşti. Un exemplu căruia, sîntem siguri, îi vor urma şi altele. Prin care să ne obiş­nuim să ascultăm şi sâ ne înţe­legem cu aproapele, oricine ar fi. Cum ziceau deja anticii atenieni: „Noi nu sîntem din aceia caro cred că cuvintele împiedică, ză­dărnicesc acţiunea. Noi conside­răm mai degrabă că este riscant, periculos de a trece la acte îna­inte ca discuţia să ne lămureas­că asupra a ceea ce este de fă*.

. cut". j

PAGINA 3 « ADEVARUL’ - ÎN LIBERTATE

STAREA INFRACŢIONALĂ• Continuăm dialogul cu domnul locotenent colonel VASILE

PINTEA, locţiitorul şefului Inspectoratului judeţean do Poliţie •

— Săptămînă trecută am a- tins doar tangenţial cauzele ce determină comiterea unor lapte deosebit de grave. ,

— Aş sublinia, în primul rînd, că greşita înţelegere a dreptu­rilor-şi libertăţilor , dobîndite de ■Revoluţie conduc la o creştere a

■ fenomenului infracţional. Mulţi oameni au „uitat" de respectul pentru cei din jur, de respecta­rea legii. Nu est? admisibil ca fiecare să-şi facă legea lui, să-şi

• facă, cu alte cuvinte, dreptate singur. Apoi, din multitudinea cauzelor ce determină creşterea fenomenului infracţional aş evi­denţia- consumul excesiv de al­cool. Majoritatea . infracţiunilor cu violentă sînt comise pe acest fond , ii

— Mai beau şi a lţ ii...— 'E adevărat. Ş i. la noi, şi a-

iurea. Dar la cei mai mulţi edu­caţia, caracterul şi alţi factori nu comportă starea: de agresivi­tate. La beţie apar' însă - mult m ai'uşor conflictele spontane, determinate ş i : de intoleranţa u-

■ nor persoane faţă de altele, sau faţă de- anume stări de lucruri. Izbucnesc,: nu odată, «conflicte accentuate pe fondul nerezol va­rii unor - probleme; din timpul

(II)dictaturii, ■ conflicte care se men­ţin la un nivel ridicat

— Alte cauze ' ale răului, ca ,' - să-i spun aşa?

— La furturi şi tîlhării aş a- trage atenţia asupra uşurinţei

. " cu care se leagă "aşa-zise priete­nii. în care se acceptă compania unor persoane necunoscute. A- ceştia au ca scop obţinerea’ de. informaţii asupra' bbnurilor pe care, la momentul potrivit,; le

. . . . subtilizează. . .— Vă întreb din nou: ce pu­

tem face?— Repet: multe. Faţă de „sfa-

turile“ de data trecută permite- ţi-mi să adaug necesitatea înţe­legerii de către cei care lucrea-

• ză în alimentaţia publică de 'a -ş i. ! reconsidera atitudinea’ faţă de* anumiţi consumatori/ : Nu este posibil ca, numai în goana după cîştiguri, să servească pînă la

: ,#. . saturaţie pe cei în stare a-- yansată de- ebrietate. Cu atît mai -

i mult, cu cît beţivii sînt, se ştie ! potenţiali infractori sau victime ale unor infracţiuni. Şi încă ce-

4 va: e nevoie de o mai mare ope­rativitate â Poliţiei, de coope­ra re cu toţi cetăţenii cinstiţi pen- jtru evitarea cauzelor comiterii ' unor infracţiuni. " % ' '

GE MAI FAC INTELECTUALIIUnii dintre ei, bineînţeles. Ce

să mai facă? S-au luat după alţii " (a se citi borfaşi) şi se dedau la în-1- şelăciuni, furturi, matrapazlâcurile putînd încă continua. Dar să e- xemplificăm. I.ăzăreseu Doru es­te inginer. Are 35 de ani ţi se ţi­ne intelectual 'de rasă. Cel puţin asta este părerea unora dintre co­legii de la ICPIAF. S-a gîndit în­să că poate să-şi rotunjească ve­niturile spărgînd casa unui medic. Şi-a luat mănuşi, frînghje, patent si şurubelniţă. şi a început să es­caladeze clădirea. Vecinii au .se- •zisat mişcarea, au anunţat Poli­ţia şi oamenii ordinii l-aii prins pe inginer în momentul cînd vro­ia să intre în casa cu pricina O- mul „de rasă“ : recunoaşte, probe există dar Procuratura ia v'o ati­tudine cel puţin, ciudată. Nu-i, dă omului mandat pe motiv* că"‘ii-a

apucat să intre în casă. Nouă nu 'ne rămîne decît să punem 1 nişte ; semne ale mirării. Ceea7 ce şi fa- ccm: I f t .' . . '< ■ ■ ■

\, Un alt caz ne povesteşte despre doamna (? !) Elena Gorga. Este economistă la întreprinderea „Te­rapia** şi s-a gîndit să profite pu­ţin din treaba asta Falsifică, aşa­dar, nişte bonuri de înscriere Ia televizoare color (nu-i. ajungea unul, bineînţeles) şi-se plînge fa­miliei Goga că an -are bani să-şi ridice preţiosul Vrodus. Ba. mai mult, în generozitatea ei şi pentru ,ca obiectul să nu rămînă pe mîna' altuia se oferă să cedeze televizo­rul (care?) acestei familii. Oamenii dau zecile de mii şi aşteaptă. E- conomistâ ia banii şi o şterge. Nu englezeşte, ci mişeleşte.

Dar poliţiştii nu dorm ş i ; . .

2 DIN 4Fotografia îi înfăţişează 1 pe

Pop Neison Simorie şi Verde Florin. Ambii băieţi de treabă. Se aflau la un motel împreu­nă cu Lăpăzan Cristian şi Ber- chi Ga vrii cînd au; zărit un ce­tăţean străin. Ş i , . , mai ales geanta lui. Doi l-au ţinut de vorbă, ceilalţi au dat cu ...şu ­tul. ■ .

Nici n-am zice că erau obi­

ecte de prea mare valoare în misterioasa geantă. Dar furtu-i furt şi-a zis sergentul" major

.1. Bercheşan. S-a pus pe trea­bă şi a identificat autorii. Doi dintre ei (îi vedeţi , ce drăguţi sînt) se află la arestul Poliţiei. Ceilalţi trebuie să „cadă“ de,

: pe o zi po alta.Aşteptăm.

„AlcooltestuV* nu minte niciodată.JNu încercaţi, aşadar, să-l pă- 1 căliţi consumînd diferite licori |

CIRCULAŢIEIŞeful poliţiei rutiere a judeţului nostru, Domnul Gheorghe Mar­co ne-a făcut cunoscut eă încă oamenii nu au înţeles eă circulaţia pe drumurile publice comportă nişte riscuri ce nu pot fi elimi­nate decît respectînd cu stricteţe legile circulaţiei. In decurs., de 5 zile s-au ridicat 22 de permise pentru conducere sub influenţa alcoolului, alte .6 permise pentru - trecerea pe culoarea roşie a se­maforului şi 3 pentru depăşiri ncregulamentare. Exemplele dc mai jos justifici îngrijorarea ere scinda a accidentelor: ■

ATENJIf LA ĂUTDTORISME!

Ara atras atenţia,-riu odată, că hoţii mişună. Cei specializaţi în furturi din automobile caută ace­le maşini în care găsesc obiecte co pot fi uşor valorificate. Apa­ratură electrică, electronică în mod special. Făceam’ apel, aşadar, să nu se lase asemenea obiecte în autoturisme, acestea reprezen- tînd o permanenta tentaţie pen­tru pungaşi. Bunăoară, doi dintre ei, Simion Tiberius şiPop Marin Vasile sînt pasionaţi ’ ,; (credem)

■după boxe, şi radiocasetofoare. Neavînd altă ocupaţie, dau spar­geri prin parcări. Pină acum sînt dovedite (şi recunoscute) 4. spar­geri de automobile, din care hoţii

: au sustras bunuri în valoare de circa 20.000 lei." >■■■■".’ j

D e!'D acă le dăm o c a z i a .

Hoţi care preferă să cotrobăie prin autoturisme. Est'e vorba de Simion Tiberius şi pop Marius Vasile (jos).

Poştaşul şi neatenţia. Giurgiu Dorin are o maşină neînmatricu­lată în ' România.-Circulînd aiu-

- rea; (poştaşul) loveşte autocamio- ’ nul 21 - CJ - 1983. Drumul Gilă- ului s-a sfîrşit la spital, fiind ac­cidentat foarte grav atît poştaşul

! neatent Cît'şi Panţuru Tlie. ’ în acelaşi loc. Ora 7,30. La ki­

lometrul 72+800 este o curbă. Pe­riculoasa, să-i zicem Sigur, în

. condiţiile în. care conducătorul au­to nu execută acele comenzi care se , impun tn asemenea , cazuri.

;Conştin ; Dumitru Mircea este u- nul dintre-aceştia- Mergînd cu vi­teză excesivă, scapă controlul şi intră într-un copac. Patru per-

, so.ane, ocupante', ale maşinii 1 -

MM - 4050 se . . . trezesc grav ac­cidentaţi la Cîţcău

Şi tot în acelaşi loc, la ora 13,20 Ioan Cherecheş conduce neatent,, autoturismul 1 - SM - 3722 . nepu- tînd evita impactul cu maşina2 -B N -737 . Şi în.acest caz se în-' registreza răniri' grave.’ .

Am crezut c ă . . . Aşa susţine Ilie Stef /str. Aurel Vlaicu iir.54). Cel puţin suspectă gîndirea unui om de 25 de ani care conducea,

-noaptea, mobra l-C J -2471 . Tn- tr-o d irecţie ... ulterioară, cum zicea un mare umorist ş i . . . fără permis. Cică şi-a depus dosarul Ia Poliţie (de pe vremea cînd era m ili. . . ) dar n-a trecut prin faţa unei comisii de examinare. ;

> * ;

ra(u0|P,i^fn(n1 şl Ycr<Ic F,0rin aşa cum i-a surprins apa­ratul do fotografiat m arestul Poliţiei

17 iOVITOm Oi COTITNu exista nici un indiciu. Nici

o urmă. Doar - obsedanta veste că un bătrîn de 82 de ani , din Ru- găşeşti — . Gheorghe Vaida a fost omorîL Echipa de cercetare s-a pus pe lucru. Poate odată, cînd voi dispune da mai mult timp şi spa­

hiu tipografic voi relata pas cu pas ce au întreprins -aceşti oa­meni. Acum voi spune că străda­niile doihnilor locotenent colonel Ioan Mureşan şi Augustin Nona, maior Constantin Giurgiu. - Ioan Bal şî Kaban Ştefan, căpitan Gheorghe Copos, plutonierii adju­tanţi Ioan Filip şi Indrei Vaida, precum şi procuror Gecse Borgo- van Alexandru şi a doctorului le­gist Eugen Pop, nu l-au lăsat pe

• criminal decît două zile în liber­tate.-

Pe scurt scenariul a fost urmă­torul: strănepotul bătrînului (mai corect ar fi fost să-i spunem victi­mei) se laudă că moşul are vreo CO.OOO lei îhtr-o Iadă. Cui credeţi că s-a adresat Gheorghe Ciupe (nepotul. iubitor). Colegului întru furtişaguri (că au şi aşa ceva la activ) pe numele său Lingurar .Dan Izidor. Acesta nu stă pe gîn- durl prea mult. Aşteaptă căderea serii, se ascunde în lanul de po­rumb al bătrînului Vaida şi cînd acosta a închis poarta pregătindu- 60 de culcare, criminalul a abătut asupra omului împovărat de ani17 lovituri de cuţit. Un cuţit de

bucătărie, adus special pentru a duce la îndeplinire premeditata moarte-a bătrînului.'

Criminalul găseşte în ladă doar 14.500 lei, îi ia şi-i ascunde la o soră din Cetan, comuna Vad. Şi, cum vă spuneam s-a mai bucurat două zile de libertate. Dreapta, judecată îşi va spune cuvîntul. La. crimă şi tîlhărie se va mai adăuga şi spargerea de la Biserica penticostală din Chiuieşti. în a- ceastă ultimă acţiune este impli­cat şi nepotut, Giupe Gh. E drept. El n-a participat la uciderea stră­bunicului. Dar viaţa nu-1 va ier­ta cu siguranţă.

Vl.

. i i i . * .......

Lingurar Dan Izidor •— un cri­minal sadic care-şi va primi pe­deapsa.

UN SFATDecretul 210 din 19.60 n-a fost abroeat. Aşa că evitaţi să cum­

păraţi sau să vindeţi valută. Acum oricine poate să posede ce monedă doreşte, cu condiţia să fie obţinuţi în mod legal. Nu aşa a procedat studentul timişorean (vorba vine, că-i iordanian sa­dea), care răspunde la numele fie Khaled Nazim Issa. A fost gă­sit în Piaţa de vechituri âin Sluj „rullnd" 4250 de dolari. I-au fost confiscaţi t

Pagină

realizată

de

RADU VIDA

Fotografiile

RADU

SÂNTEJUDEAN

ADEVĂRUL IN LIBERTATE M G Îf J A l

I.P.I.C. - C.F. CLUJ

fncadrcazil, prin concurs;’ ■

• JURIST CONSULT• REVIZOR CONTABIL

Încadrarea conform Legii nr. 13/1971 ;ji Legii nr. 57/ 1974, republicată. Coucucsul va avea Joc în data de 12 septembrie 1900. înscrierile se primcse pînă la data de 30 austist 1990. Condiţii: bărbaţi ,cu vechime de miutaa 3 ani şi domiciliul în Cluj-Napoca. Informaţii la teleîo» 4-13-27. (2013) ’

HERGHELIA BONŢIDA 'cu sediul în comuna Jiicu, judeţul GiuJ

organizează. In data de 15 septembrie 1990, concurs pen­tru ocuparea postului de:

• RESPONSABIL ECONOMIC

înscrierile se fac la sediul. unităţii pîaă la data d* 5 septembrie 199Q.

, Condiţii: studii superioare şi 5 âai vechime sau studii medii ţi 8 ani .vechiiae. (16îlG>

Programul filmelor, de .luni

• AL 7-LEA CONTINENT (8; 10; 12; 14; 1£; 18; 20) —— Republica • RĂZBUN ARE A PANTEREI ROZ (0; 10;12.; 11; 16; ÎS; 20)..» DESENE. ANIMATE. (8,30) * POLICE P"THON„ seriile 1 şi II (11; 13,30; 16;18,30) — Dacia • OMUL PĂIANJEN SE mTOARCE’ (8 ; 10; 12; 1-1; 16;'18; 20) • NOVÂCEŞTII <3; 11; 13) « EXISTA JOI (15; 17; 19)— Mărăşti • I SE SPUNEA „BULDOZERUL* {830; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 13,30; 20,S0) — Victoria • MP.. MAJESTYK (8,."8t 10,30: 12,30; 14,30; 16,30;. 18,30; 20.30)— Arta • LANŢUL AMINTIRILOR, seriile I şi II 8; 11: 14; 17; 20) — Muncitoresc • ROBBY DEERFIELD.<8; 10J m t4; 15; iff; 20) — 23 August «k UIMITOARELE AVEN­TURI ALK MUŞCHETARILOR- (9) • UNORA LE PLA­SE JAHZUT. ( ie ; 12; 14; ÎS; 20) — Timpuri noi » Q - SCUL DISC mo (13'; 15; 17; .19) — Steaua, roşie.

• ocazia zilei de naştere şi •m ieşirii. Ia peasie d o r i» scran- pat noastre mame, soacre , şi bu-* nici DEZSO MARIŞCUŢA din Vaida Sămăraş, multă sănătate, fericire şi „La mulţi ani“. Capiii. T«ţa, Ianos, Iancsi. şi. Ancuţal m 371*.-V ' : ' , .

• Ca ocazin aniversării a 50 aai de eăsătorifr vfi, u ră», drasi.

părinţi MAEIA şi TlfcUAN MAIEK multă sănătate şi feri* cire. CH 6 copii .ea familiile: Traian. Vaier, Vasile, 'Petru.. Macane, Comeiia. Cl©83)

• Pierdut în municipiul CiuJ- _ Napoca poşetă, mică maro conţi- ;. nînd ştampilă. rotundă -a Şcolii

generale dia Lujerdiu, consuna Corneşti, judeţul. CIuj> şi'set chei diferite, carnet notes şi‘ două sti­louri Flaro. Găsitorului recom­pensă., Anunţaţi profesor. Suciu Aurel, sat Luiei-diu nr.. 16Ş;..co>. muaa 6‘omcşti., (1G73G)

# Pierdut 720 ruble, centra- Siuj-Napoca,' în 22 august A - nunţaţi telefoa 1-17-34, erele IS* —14: sau Eoliţial Găsitorului — recompensă; (16715} :

♦ Tripon Sever, pierdut con­tract -de închiriere eliberat tie

,G;I.G& Îm nr. 2M59. ÎI declar nul. (16810) .

• Vînd; Wartburst 312 stare foarte hună. Telefon 3-35-241 du­pă ora 15. (16594)

• De vîniare bibliotecă şi" ma­să de birou în stare bună. Infor­mata telefon 3-73-12. (16507)

• Vînd. apartament 3 cămere confort ! eu îmbunătăţiri. Se : poate Vizita duminica între ore­le 10—12. în. cartier Mărăşti. Te­lefon 4-07-39. (16699)

• Vînd CEG Dacia, înscriere 1936. Cumpăr spaţitr comercial pe valută şi lei. Telefon 5-20-18, după ara 16. (16698)

• Vînd. TV- color Fhilips dia­gonala 67, cu teletext. Telefon .4-47-95, după ora 18. (16819)

• Vînd radiocasetofon dublu „Toshiba* nou, cu programare electronică (digital).' Telefon6-30-26. (16825)

• Vînd CEG Dacia 1300 îns­criere în 1985. Telefon 5-97-20. (10837)

• Cumpăr urgent apartament 2 t-amere, confort I, prefer cartier Gheorgheni, Grigorescu. Mărăşti. Plata valută ori lei. Telefon3-30-13, orele 17—21. (1G69G)

• Vînd CEO Dacia 1300, anul 198G. Telefon 7-99-75. (16959)

• Vînd TV color Simens. Te­lefon 1-76-71. (169C3)

® Vînd televizor color cu tele­comandă. Telefon 8-53-86. (16976)

• Vînd televizor color. Strada Maxim Gorki 108, zilnic între o- rele 18—21. (16052)

'•; •' Schimb apartament 2 came­re, Oradea cu-similar .sau garso­nieră Cluj. Telefon 5-91-98, după ora 17. (16795) ’ ^

® Schimb apartament 2 came­re IGKAL Grigorescu,' cu aparta­ment- 3 camere Grigorescu, Plo­

p i lo r . Telefoa S-19-90. (16824)• Schimb garsonieră confort I

’ Mănăştur cu .apartament 2—3 ca­mere. Telefon G-S8-55. (16936)

arx».

• Familie studenţi caută gar­sonieră sau apartament 2 came­re, cartier Mănăştur, preferabil cu telefon. Informaţii cămin 14 Haşdett camera 14. Telefon 1-85-54. (16821)

• Tineri căsătoriţi căutăm garsonieră sau apartament două camere, central sau cartier Gri­gorescu. Telefon 953',6-84-24 'sau Cluj. 5-39-81. (16826) ,

• Caut apartament sau garso­nieră în. centru, cu parcare. Te­lefon 1-42-12.. (16707)

*© Mulţumim din suflet stu­

dentei Szakacs Csilla, buna noas­tră vecină, care aproape uft an de zile, cu dragoste şi ştiinţă ne-a ajutat mama fn cUpfile cele m al grele ale vieţi!. Familia lîad şi Orza. (16331/b )

m i £ ^ i8 3 Z £ î ş ' :

«ESliTÎ ysm

• Pierdut In zona; Mărăşti In12 august geantă cu aparat foto, blitz şi talonul maşini. Găsito­rului recompensă, preţul apara­telor. Telefon 4-40-55, după ma­să. (16838)

9 Monica şl Iloria m ulţum esc tuturor celor caro au fost alături dc noi In marca durere a pier­derii Ireparabile a iubitului nos­tru soţ şi lată dr. CONSTANTIN MAU1N. (1CTS7J

• Sistem aiăturt de fam . CS- măr&şua in suferinţa prteinnltă de moartea m am ei dragi. Fam. ■ProOflB. ; v.

• C n ultim esragfa stimatului COSMA MlCOEilE. Sincere cend o- leanţe fam iliei Icljira. Familia CS- puşan.

0. Cts oeîiîi înlăcrim aţi şl r a - fleici® . cem ite tîf' . dţirere .antm- 'iim rrte<turea p e ţSm ni! Gttk dn-

rere a iubitei noastre rasulc ■KBUtfca iU m s tB iU f. înhumarea sîiubală ÎS sugăst 1990, o r » 18 Ia, ehniHrul Ceidrai Clnj. Cn cape- teie plecate ad iae spse . xag»i‘ia -

E m ilia ur.. J5adu Ardeleană

• Cu adiueX durere u iim fim . biccteî'ea fulgeritoace din, v ls- ţâ, (Jutjă o scurtă -ţt grea, rsofa- rinţa,. * celui care a- fost swţ, ta» tS, bunic, Kt»cru, itute, irnmneit,

auehi p rof; BK*HJiaţT WJ1X VAMIÂK îa TÎrstă d e «7 stil. Ce­rem onia înm orm £jitir!i vn are*- loe îa z itu \ii« auminivS, £8 au- ffust orele U , tîe la Itwni-iuţa sa Cin Gherla, str. Pierari- loraf i a . 1. Dormi. îa pace» suflet b o n t Familia. în dolia ţi. (OTţi)

• P ios om agia dragulal nostra soţ, tafâ, buBltf şi frate colonel (r.> ŢHODOB TO T la SmpHnirca unişi an de eîMd m oartea nem l- lo a s t l-a aiauls dintre noi. Fa­m ilia. (1S681)

• Ctt tRdurerare şl cutremură­toare gtodurl, amintim 1 tuturor celor care l-a u eunoeut, eit se îm plinesc t lu a t d e infinita du­rere safletească fle I» ' despikr(îrea fulgerătoare ş t neaşteptată , de bnm il, -dragul ş t iubitul nosîru fiu şi frate BOGDAN A D E tW FEŞJSXC. A sabicabat prea. tita- pţiriu, Ja mmiai 13 ani, drumul ■sîeţa cu cel a ! nefiioţel. In m e­moria. n oastri, prezenţa ini esţe Tie iar gindurile şi inim ile noas­tre cltinulte de dor şi suferinţâ îl vor plinge veşnic. N a vom. uita niciodată och ii tui frum oşi, rîsul tău zglobiu , Inima ta cu­rată, tinără ţ i dornică de viaţă. Comem orarea va avea loc la bi­serica Calvarla, !n 26 august 1SM, ora l î . Dumnezeu să-ţl odib- neaseS sufletul nevinovat. (1G314)

9 Trista si d e î5 augnat eind se • împlineşte un . an de la du­reroasa despărţire de soţul m ea drag GHTŢA. TUNS. Veşnică s - laintire. Soţia M ărioara. ( I R Q

• Pios om agiu, lacrim i şl flori iubitei noastre fiice şi surori

BniDUBA TUBCAS EtEN A la cinci ani de la treccrca in eter­nitate. Mama şl' sora. (18782)

• Pioasa şi dureroasl aducere aminte la trei ani de la trecerea in eternitate a scum pului m ea soţ IOSIF PAŞCANU. Soţia V ic- toriţa. (10919)

a Veşnică, amintire şl recunoş­tinţa scum pilor noştri părinţi şi bunici ANA POKUŢIU şi I1A21L POîlUŢIU la 5 ani, respectiv .3 ani de la dcccs. Com em orarea dumi­nică, 36 august, ora l ! la m or- m lnt. F iica Doina, ginerele Nelu şl nepoata Marllena cu familia. (16315) .

0 Au trecut şase săptămlnl de Ilaerlml şl durere, de cind ne-a p ărfclt pentru totdeauna mult Iu­bita noastril soţie, raamJ, soacră '* i bunicii V1CXOIUA POJAR.

Chipul «1 drag- va rămîne veşnic tn inim ile noastre. Soţul Petre, fiu l Cosrnln, , fiica Angela, gine­rele M ircea şi nepoţii Florin şi noxana. (IC329)■ T ----

• V om yâstim m ereu tn suflet am intirea - aiît d e frum oasfi « celei caze a fost seonj}*» noastră raamS, soa cr l şt buHleft rc.EjVN"A ORZA, t i» cure n e -a despărţit m oarte» nexoilosss. ' Cbipal ei drag v* răm m e veşnic în ta to lle noastre , lom on o istarea m avea lo c luni, SJ -angtwt lSJO» »ra is ta clm îU m l Central.. Nete, Lejmţa, Ban,. Dana. (MUS)

• Halţusaim SSa ce isrcare pria, pretwnţa» fio r !, teJete*- u e , tc!r,£vexiei « c r ls o î i .a5i fast aifitiui d o n o i ta a u a e a . durere s desjpărţlrll <fe ns!>i;e|uftal a s s - tru soţ, tata ţ l buale, proot prafj. IOAN BlIîîEA,. care- -* .fost mac­re». bucurie s vfBţil noastre. Duwnesgeu « ă - i otîUiReasc& Sa. î»s- ce f l v eşn ic i să-t C s paifleairssu Familia. (Wli)

• Staeere eondoteacţs fraaHSeT Fsaia XiB̂ ai te moartea tragici a ..fratelui « i a . Pt?rEÎÎ FOX-XE, sdujitor devetet al SMievârutHl fc Stjniloiil de a a o io 'rirgn FtoiB ia Merceau (1S749) -'

• Transmitem fanslUel dr. Ra­d a Ardelean sincere coadoîcanţe ş i sentimente d e ataşam ent în «■ ceste c iipe «pâsătoare, cind so despart de scum pa Iar mamfi. FEM CIA AR/IEIjEAN plecată Sa eternitate. Colectivul, m edical cadre m edii şl, salariaţii Spitalu­

lui d e bo ii infecţioase c lu j»(1G7S9) .

0 Lacrim i ţ i flort p ca tm m a­nta FEL1CIA ARDELEAN. Fam i­liei dragostea noastră. Fam ilia dr. N icolae Oprean., (l«Tift'A)

• C « profunifi durere anunfăm m oartea scumpului nostru s o f şi

tata a eeluf care a fost preot AUGUSTE» CICIOVEANU

&l virstă, de u a n t Inmorrafnta- rea va avea loe Ia cimitirul Cen­tral în ăl august 1S9« din. capela I, ora 12. Familia Îndoliată. (1S732) ,

• Scum pa m ea bunică ILEANA OItZA m -a părăsit pentru totdea- tuia, lăsindu-mi povara visurilor el neîmplinite p o care. mă voi strădui să Ic Încununez în întrea­

g a mea. v iaţi. Rad Valeriu (Uă- ducu). (1GS51/A)

0 N e despărţim pentru- totdea­una de ILEANA ORZA cea care a fost pentru n o i aripa ce ne-a dat v ia ţ i ş i ne-a purtat prin viaţă. Destinul care nu iartă n i- codată, desparte acum drumu­rile noastre. Maria Itoman — fi­ică , Silvia Orza — fiică , Cortijan D orel — nepot» Corujan Carmen— nepoată şi Corujan Lorcdana— strănepoată. (16951)

• Cu- adincă durere tn suflet anunţăm Încetarea din viaţa a scum pului nostru PETBE FONTU redactor Ia Studioul da Radio Tîrgu Mureş. • Forţe reacţionar» ţării au oprit pentru totdeauna graiul aceluia caro a propagat in Întreaga sa viaţă cultura rom ă- ncscă pe plaiurile Tirgu M ure­şene. Fratele Milial şl familia. (1CJH)

• După o viaţă trăită intens, eu bucurii şi nccnzuil, intră tn* eternitatea sufletelor noastro ILUANA O UZA, m amă unică ft de neuitat. Nu o vom uita n icio­dată. OII, Mia, M onica, Cristian.

■ Drilgan. (1471S/H)

) S -» stins din v ia ţi scum pa m ea raaml. IEEA54A OMZA. A m sperat, g rija şt dragosstea p e care i-am p u rta t-» • v « r ocro ti tic boa la nSprasoiirii ca re a cursasl cel m a i frum os şl aerop isr eh- flet p e care I-am avut. Va că­m ine veşnic cea. mol. setuenă şi dragă iu am intirea noastră. Euţa HicS, Bada ginere (1 Ma^ucu a e - pofc, (ICTISaC) .

• Familia indurtretă asuinfi- încetarea falsvrătoare ' ffia

a iubitului nosftra soţ şi ta iă NICOIAE c o s a u t . Inmorminta­rea va i m lw luni, £ f angnsi 1*5«, « r a ÎS la d teittru i Central. Valeri*. soţie, Mtreltt ş l X tcu ca­pii, George -ffiaere. (1K8I)

• Cu saftetelc râvăţtlt» 6B < « n - re ne despSrţta peatru totdesxma. de buna noastră m om i. ţ t bnntsS ILEANA ORZA. Ca. 1 ‘ALISSIAK S H u r v e t afeinuî ta iuim a noas­tră părinte Urma ce. n e -a l fost. Valeriu, Elena, Codrin O rou (<S7«3(fc'A)

• într-un cea » nefast şi tulbu­rător ne-a unit lacrimile şi re - gretel® -pentru, -cusera. noastdL dragă 1LEAXA. ORZA, care a c -a părăsit pentru totdeauna. Farai- Hil» Ştefan P op , la a a B orza , A - lesandru Nleoară, Gheorghe Bff- jan . Ana Gaston, Laoaţa, ţ i V*- Ieriu Sabău. (16739)

• Regretăm dispariţia locatarei noastre AN A f AKCAŞ ş f icaa*- m item sincere condoleanţe fam i­liei. Asociaţia d e locatari A leea Detunata 3. (l«725i'A> .

• Cu sentimente de com pasiune sîntem alături de colegul nostru V iorel Orza în m area durere pri­cinuită de. decesul mamei, dragi. 'S incere' condoicanţe fam iliei în­durerate. Colectivul unităţii « — SS. (1673S)

• Cu durere In suflet anunţăm Încetarea- din viaţă a scum pului nostru soţ, tată,- frate, socru, ru­

d i şi prieten buu FEKENC JASK.O (maistru instructor) tn vîrstă de Si ani. Inmormintarea v a avea loc m arţi, 2S augnst, ora ÎS din capela mare a cimitirului Central. FamUia Îndurerată. (10712) -

0 Regretăm dispariţia locata­relor noastre TOKKS ITLIAXN A şi ANA M ACntAN şi transmitem sincere condoleanţe fam iliilor. A - sociaţia dc locatari A le «» Detu­nata nr 3. (16X9)

• Sintem alături do colosul nostru lector universitar

Gheorghe Ciobanu, împărtăşind durerea fam ilie i sale la trecerea In nefiinţa a m am ei dragi. B iroul Consiliului profesoral d e la Fa­cultatea de Ştiinţe econom ice. • (1S956)

• Un ultim om agiu fostei nonstrs colocatara .AHBELEAN FEXICIA.

Din partea Asociaţiei de locatari str. T ineretului. nr.' 65. (16977)

8 I.uni, S7 august, se Împlineşte un an dc la trecerea in eternitate a

.nepreţuitului nostru soţ, tată, bunic, străbunic, unchi şl socru .

A LEXA N D im IttJNCAN care va ră- m îne-.vcşnlc în sufletul nostru. Am depua lacrimi şl fiori / Pe monnlnt. Bă te alino. 7 N-am ereaut că ai « m ori / Cu atita viaţă-n tino. râmi*

. Ii a. (16700) .

«Ol.r.GIUL DB RLOACTIE: Iile CSllao QrirfactOc fetV Dao Rebreono Irctlactot ţd idJţincfV Traian Bar» ( » ■

'm ta t generol-de rulacţlr), Vaier Chîdi^anB, Emil L ojsI m a n

IlSBAOTIAr Cin), «tr Sapoe* ar II TELEPOAN®-’ 1-10-32 (redactor *eOi 1-73-07 (redactor sef adjunct ţl secretariatul <3e ir<3sctlo)t 1-M-l* (secţia culturală)! 1-73-07 (secţia problema- soeial- «conom)cc)t *-»■*-»>• {Hectic. -proMame n»m«neţil>i ţatSi»’mfctraţ}a zlarulul\ M l=*wM Î-

cltat* u prlmasta tau» orala (•—!1 ctr. Bopoca ar. U (la partar) StmbAta sl luminlca tnehla

Tiraj43.10T