l e g e cu privire la procuratură cu privire... · monitorul oficial nr.69-77/113 din 25.03.2016 *...

L E G E cu privire la Procuratură

nr. 3 din 25.02.2016

Monitorul Oficial nr.69-77/113 din 25.03.2016

* * *

C U P R I N S

TITLUL I ORGANIZAREA PROCURATURII

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE Articolul 1. Procuratura Articolul 2. Procurorul Articolul 3. Principiile de organizare şi de activitate a Procuraturii şi a procurorului Articolul 4. Cadrul juridic de activitate a Procuraturii

Capitolul II DOMENIILE DE ACTIVITATE ŞI DE COMPETENŢĂ

Articolul 5. Funcţiile Procuraturii Articolul 6. Drepturile şi obligaţiile procurorului

Capitolul III STRUCTURA PROCURATURII

Articolul 7. Sistemul Procuraturii Articolul 8. Procuratura Generală Articolul 9. Procuraturile specializate Articolul 10. Procuraturile teritoriale Articolul 11. Atribuţiile Procurorului General Articolul 12. Ierarhia administrativă în Procuratură Articolul 13. Ierarhia procesuală a procurorilor

TITLUL II STATUTUL PROCURORULUI

Capitolul IV

INCOMPATIBILITĂŢI ŞI INTERDICŢII Articolul 14. Incompatibilităţi Articolul 15. Interdicţii Articolul 16. Ţinuta vestimentară

Capitolul V SELECŢIA ŞI CARIERA PROCURORILOR

Secţiunea 1

Numirea procurorului în funcţie Articolul 17. Numirea în funcţia de Procuror General Articolul 18. Numirea în funcţie a adjuncţilor Procurorului General Articolul 19. Selecţia candidaţilor la funcţia de procuror şi cariera procurorilor Articolul 20. Condiţii pentru a candida la funcţiile de procuror şi procuror-şef Articolul 21. Verificarea stării de sănătate a candidaţilor la funcţiile de procuror şi a procurorilor în

funcţie Articolul 22. Registrul candidaţilor pentru suplinirea funcţiilor vacante Articolul 23. Criteriile pentru selecţia şi cariera procurorului Articolul 24. Concursul pentru selecţia şi cariera procurorului şi ocuparea funcţiilor vacante

Articolul 25. Numirea în funcţie a procurorilor Articolul 26. Procedura de selecţie a candidatului la funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA

Găgăuzia Articolul 27. Jurămîntul procurorului

Secţiunea a 2-a Evaluarea performanţelor procurorilor

Articolul 28. Scopul evaluării performanţelor procurorilor Articolul 29. Formele de evaluare a performanţelor procurorilor Articolul 30. Procedura de evaluare a performanţelor procurorilor Articolul 31. Hotărîrea privind evaluarea performanţelor

Secţiunea a 3-a Formarea profesională continuă a procurorului

Articolul 32. Formarea profesională continuă a procurorului

Capitolul VI GARANTAREA INDEPENDENŢEI PROCURORULUI

Articolul 33. Asigurarea independenţei procurorului Articolul 34. Inviolabilitatea procurorului

Capitolul VII MĂSURILE DE ÎNCURAJARE. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ

ŞI PATRIMONIALĂ A PROCURORILOR

Secţiunea 1 Măsurile de încurajare

Articolul 35. Măsurile de încurajare

Secţiunea a 2-a Răspunderea disciplinară

Articolul 36. Răspunderea disciplinară Articolul 37. Principiile procedurii disciplinare privind procurorii Articolul 38. Abaterile disciplinare Articolul 39. Sancţiunile disciplinare Articolul 40. Termenele procedurii disciplinare Articolul 41. Condiţiile şi consecinţele aplicării sancţiunilor disciplinare Articolul 42. Procedura disciplinară Articolul 43. Sesizarea cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară Articolul 44. Condiţiile de formă şi de conţinut ale sesizării Articolul 45. Înregistrarea şi repartizarea sesizărilor Articolul 46. Verificarea sesizării Articolul 47. Termenele de verificare a sesizării Articolul 48. Drepturile şi obligaţiile procurorului împotriva căruia a fost depusă sesizarea la etapa

verificării Articolul 49. Rezultatele verificării sesizării Articolul 50. Examinarea cauzei disciplinare Articolul 51. Hotărîrea privind cauza disciplinară Articolul 52. Inspecţia procurorilor

Secţiunea a 3-a Răspunderea patrimonială

Articolul 53. Răspunderea patrimonială

Capitolul VIII TRANSFERUL, DELEGAREA, DETAŞAREA, SUSPENDAREA

ŞI ELIBERAREA DIN FUNCŢIE A PROCURORULUI Articolul 54. Transferul, delegarea şi detaşarea Articolul 55. Suspendarea din funcţie

Articolul 56. Condiţiile de încetare a raporturilor de serviciu ale procurorului Articolul 57. Încetarea raporturilor de serviciu în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor Articolul 58. Eliberarea din funcţie

Capitolul IX PROTECŢIA DE STAT A PROCURORULUI. ASIGURAREA

MATERIALĂ ŞI SOCIALĂ A PROCURORULUI Articolul 59. Protecţia de stat a procurorului şi a membrilor familiei lui Articolul 60. Salarizarea Articolul 61. Concediul şi zilele de odihnă Articolul 62. Alte garanţii sociale Articolul 63. Asigurarea cu pensie Articolul 64. Legitimaţia de procuror

TITLUL III ORGANELE DE AUTOADMINISTRARE

DIN CADRUL PROCURATURII Articolul 65. Autoadministrarea Procuraturii

Capitolul X ADUNAREA GENERALĂ A PROCURORILOR

Articolul 66. Adunarea Generală a Procurorilor Articolul 67. Competenţa Adunării Generale a Procurorilor

Capitolul XI CONSILIUL SUPERIOR AL PROCURORILOR

Secţiunea 1

Dispoziţii generale Articolul 68. Consiliul Superior al Procurorilor Articolul 69. Componenţa Consiliului Superior al Procurorilor Articolul 70. Competenţa Consiliului Superior al Procurorilor Articolul 71. Preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor Articolul 72. Atribuţiile preşedintelui Consiliului Superior al Procurorilor

Secţiunea a 2-a Statutul de membru al Consiliului Superior al Procurorilor

Articolul 73. Durata mandatului de membru al Consiliului Superior al Procurorilor Articolul 74. Drepturile membrilor Consiliului Superior al Procurorilor Articolul 75. Obligaţiile şi restricţiile impuse membrilor Consiliului Superior al Procurorilor Articolul 76. Încetarea calităţii de membru al Consiliului Superior al Procurorilor

Secţiunea a 3-a Organizarea activităţii Consiliului Superior al Procurorilor

Articolul 77. Şedinţele Consiliului Superior al Procurorilor Articolul 78. Recuzarea şi abţinerea Articolul 79. Contestarea hotărîrilor Consiliului Superior al Procurorilor Articolul 80. Bugetul Consiliului Superior al Procurorilor Articolul 81. Aparatul Consiliului Superior al Procurorilor

Secţiunea a 4-a Organele Consiliului Superior al Procurorilor

Articolul 82. Organele care funcţionează în subordinea Consiliului Superior al Procurorilor Articolul 83. Componenţa colegiilor Articolul 84. Şedinţele colegiilor Articolul 85. Hotărîrile colegiilor Articolul 86. Examinarea contestaţiilor împotriva hotărîrilor colegiilor Articolul 87. Competenţele Colegiului pentru selecţia şi cariera procurorilor Articolul 88. Competenţele Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor

Articolul 89. Competenţele Colegiului de disciplină şi etică

TITLUL IV PERSONALUL PROCURATURII. BUGETUL PROCURATURII

Capitolul XII

PERSONALUL PROCURATURII Articolul 90. Personalul Procuraturii

Capitolul XIII BUGETUL PROCURATURII. ASIGURAREA ORGANIZATORICĂ

ŞI TEHNICO-MATERIALĂ A PROCURATURII Articolul 91. Bugetul Procuraturii Articolul 92. Asigurarea activităţii Procuraturii Articolul 93. Informaţia statistică Articolul 94. Relaţiile internaţionale Articolul 95. Sigiliul Articolul 96. Paza

TITLUL V DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 97. Articolul 98. Articolul 99. Articolul 100. Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

TITLUL I ORGANIZAREA PROCURATURII

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE Articolul 1. Procuratura Procuratura este o instituţie publică autonomă în cadrul autorităţii judecătoreşti care, în

procedurile penale şi în alte proceduri prevăzute de lege, contribuie la respectarea ordinii de drept, efectuarea justiţiei, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei şi ale societăţii.

Articolul 2. Procurorul Procurorul este persoana cu funcţie de demnitate publică care exercită atribuţiile

Procuraturii, prevăzute de Constituţie, de prezenta lege, de alte acte legislative şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, şi este numit în această funcţie în modul prevăzut de prezenta lege.

Articolul 3. Principiile de organizare şi de activitate a Procuraturii şi a procurorului (1) Procuratura îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legea. (2) Organizarea şi activitatea Procuraturii sînt transparente şi presupun garantarea

accesului societăţii şi al mijloacelor de informare în masă la informaţiile despre această instituţie, cu excepţiile prevăzute de lege şi cu asigurarea respectării regimului datelor cu caracter personal.

(3) Procuratura este independentă de puterile legislativă, executivă şi judecătorească, de orice partid politic sau organizaţie social-politică, precum şi de oricare alte instituţii, organizaţii

sau persoane. Imixtiunea în activitatea Procuraturii este interzisă. Procuratura cooperează cu alte autorităţi pentru realizarea funcţiilor prevăzute de prezenta lege.

(4) Procurorul îşi desfăşoară activitatea în baza principiilor legalităţii, imparţialităţii, rezonabilităţii, integrităţii şi independenţei procesuale, care îi oferă posibilitatea de a lua în mod independent şi unipersonal decizii în cauzele pe care le gestionează.

(5) Independenţa procesuală a procurorului este asigurată prin garanţii care exclud orice influenţă politică, financiară, administrativă sau de altă natură asupra procurorului legată de exercitarea atribuţiilor sale.

(6) În condiţiile prevederilor art.13 din prezenta lege şi ale Codului de procedură penală, activitatea procurorului poate fi supusă controlului din partea procurorului ierarhic superior şi a instanţei judecătoreşti.

(7) Procurorul este obligat, prin întreaga sa activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, egalitatea lor în faţa legii, să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu pentru toţi participanţii la procedurile judiciare indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul de etică al procurorilor şi să participe la formarea profesională continuă.

Articolul 4. Cadrul juridic de activitate a Procuraturii Activitatea Procuraturii este reglementată de Constituţie, de prezenta lege, de alte acte

legislative, precum şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Capitolul II DOMENIILE DE ACTIVITATE ŞI DE COMPETENŢĂ

Articolul 5. Funcţiile Procuraturii În condiţiile legii, Procuratura îndeplineşte următoarele funcţii: a) conduce şi exercită urmărirea penală şi reprezintă învinuirea în instanţa de judecată; b) organizează, conduce şi controlează activitatea organelor de urmărire penală în cadrul

procesului penal; c) efectuează, inclusiv din oficiu, controlul asupra respectării legislaţiei privind activitatea

specială de investigaţii; d) efectuează, inclusiv din oficiu, controlul asupra respectării legislaţiei privind

înregistrarea sesizărilor despre săvîrşirea sau pregătirea săvîrşirii unor infracţiuni; e) porneşte, examinează şi participă la judecarea cauzelor contravenţionale; f) asigură asistenţa juridică internaţională în materie penală şi colaborarea internaţională în

domeniul său de activitate; g) participă la implementarea unitară a politicii naţionale şi internaţionale a statului în

materie penală; h) prezintă propuneri privind perfecţionarea legislaţiei şi participă la elaborarea de acte

normative în domeniul său de activitate; i) aplică măsurile de protecţie a martorilor, a victimelor infracţiunii şi a altor participanţi la

procesul penal; j) în cazul neînceperii sau al încetării urmăririi penale, în condiţiile legii, intentează

acţiunea civilă şi participă la examinarea acesteia; k) exercită controlul privind respectarea legilor în aplicarea măsurilor de protecţie a

martorilor, a victimelor infracţiunii şi a altor participanţi la procesul penal; l) examinează cereri şi petiţii conform competenţei. Articolul 6. Drepturile şi obligaţiile procurorului (1) În vederea executării funcţiilor Procuraturii, procurorul îşi exercită atribuţiile pe întreg

teritoriul Republicii Moldova, în toate instanţele judecătoreşti şi, în condiţiile legii, are următoarele drepturi:

a) în cadrul procedurilor penale sau contravenţionale, are acces liber în localurile instituţiilor publice, ale agenţilor economici, ale altor persoane juridice;

b) iniţiază proceduri disciplinare pentru încălcările de lege, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor în cadrul procedurilor penale de către ofiţerii de urmărire penală, lucrătorii organelor de constatare, lucrătorii organelor care exercită activitatea specială de investigaţii, precum şi de către lucrătorii responsabili de înregistrarea sesizărilor;

c) alte drepturi prevăzute de legislaţia în vigoare. (2) Procurorul beneficiază, de asemenea, de următoarele drepturi: a) asocierea în organizaţii profesionale sau în alte organizaţii care au drept scop

reprezentarea şi protejarea intereselor profesionale; b) accesul liber la dosarul său personal şi la datele sale personale din alte acte ţinute în

cadrul Procuraturii; c) informarea cu privire la toate deciziile Procuraturii şi ale organelor de autoadministrare

a procurorilor care îl vizează. (3) Procurorul este obligat: a) să-şi îndeplinească obligaţiile de serviciu în conformitate cu Constituţia, legislaţia

Republicii Moldova şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte; b) să respecte prevederile actelor cu caracter normativ adoptate în cadrul Procuraturii; c) să asigure respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului în exercitarea

atribuţiilor sale; d) să respecte regulile deontologice ale procurorilor şi să se abţină de la fapte care ar

discredita imaginea Procuraturii sau ar afecta prestigiul profesiei de procuror; e) să îşi perfecţioneze în mod continuu abilităţile profesionale; f) să depună anual o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu este ofiţer de

investigaţii, inclusiv sub acoperire, sau informator, sau colaborator al organului care efectuează activitatea specială de investigaţii;

g) să depună, în condiţiile legii, declaraţia cu privire la venituri şi proprietate şi declaraţia de interese personale;

h) să informeze procurorul ierarhic superior despre indicaţiile sau solicitările efectuate cu încălcarea legii, precum şi despre un conflict de interese existent sau un conflict de interese ce poate să apară;

i) să declare actele de corupţie, actele conexe actelor de corupţie şi faptele de comportament corupţional care i-au devenit cunoscute;

j) să întreprindă măsuri în vederea denunţării şi înregistrării tuturor încălcărilor de lege care i-au devenit cunoscute în exerciţiul funcţiei sau în afara exerciţiului funcţiei;

k) să respecte regimul secretului de stat, precum şi al altor informaţii cu acces limitat care i-au devenit cunoscute în exerciţiul funcţiei.

Capitolul III

STRUCTURA PROCURATURII Articolul 7. Sistemul Procuraturii (1) Procuratura este un sistem unic, care include: a) Procuratura Generală; b) procuraturile specializate; c) procuraturile teritoriale. (2) Numărul total de procurori în cadrul Procuraturii se stabileşte de către Parlament, la

propunerea Procurorului General şi cu avizul Consiliului Superior al Procurorilor. Numărul procurorilor din fiecare procuratură este stabilit de către Consiliul Superior al Procurorilor, la propunerea Procurorului General.

(3) Structura Procuraturii Generale, a procuraturilor specializate şi a procuraturilor teritoriale, precum şi reşedinţa acestora se stabilesc şi se modifică de Procurorul General, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor.

(4) Procuratura este condusă de Procurorul General şi adjuncţii săi conform domeniilor de competenţă stabilite de Procurorul General.

Articolul 8. Procuratura Generală (1) Procuratura Generală este condusă de Procurorul General şi adjuncţii săi conform

competenţelor stabilite, are statut de persoană juridică, dispune de cont trezorerial şi ştampilă cu Stema de stat. Sediul Procuraturii Generale este în municipiul Chişinău.

(2) Procuratura Generală este constituită din subdiviziuni conduse de procurori-şefi sau de funcţionari publici şi, după caz, de adjuncţii acestora.

(3) Procuratura Generală are următoarele atribuţii: а) conduce, controlează, organizează şi coordonează activitatea procuraturilor specializate

şi a celor teritoriale; b) la decizia Procurorului General, conduce şi exercită urmărirea penală, reprezintă

învinuirea în instanţa de judecată în cauze de importanţă; c) reprezintă învinuirea la Curtea Supremă de Justiţie; d) realizează şi coordonează controlul organelor care efectuează activitatea specială de

investigaţii în partea ce ţine de legalitatea efectuării măsurilor speciale de investigaţii; e) generalizează şi contribuie la unificarea practicii în domeniul exercitării şi conducerii

urmăririi penale şi al reprezentării învinuirii în instanţa de judecată; f) asigură asistenţa juridică internaţională în materie penală şi colaborarea internaţională în

domeniul său de activitate; g) participă la implementarea unitară a politicii naţionale şi internaţionale a statului în

materie penală; h) în limitele de competenţă, examinează cererile şi petiţiile primite; i) participă la procesul de elaborare a actelor normative din domeniul de activitate al

Procuraturii; j) gestionează bugetul Procuraturii; k) colectează, analizează şi gestionează datele privind activitatea Procuraturii; l) îndeplineşte alte atribuţii stabilite prin lege şi prin tratatele internaţionale la care

Republica Moldova este parte. Articolul 9. Procuraturile specializate (1) Procuraturile specializate activează în anumite domenii speciale şi îşi exercită

atribuţiile pe întreg teritoriul Republicii Moldova. În sistemul Procuraturii activează Procuratura Anticorupţie şi Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale. În caz de necesitate, prin lege, pot fi create şi alte procuraturi specializate.

(2) Atribuţiile, competenţa, organizarea şi funcţionarea procuraturilor specializate se reglementează prin legi speciale, legislaţia procesual-penală şi propriile regulamente de activitate.

(3) Procuratura specializată este condusă de către un procuror-şef, asimilat adjunctului Procurorului General, ajutat de un adjunct ori, după caz, de adjuncţi, asimilaţi procurorului-şef al subdiviziunii Procuraturii Generale. În cadrul procuraturii specializate se pot constitui subdiviziuni şi aceasta poate avea oficii teritoriale sau reprezentanţe în teritoriu.

(4) Procuratura Anticorupţie este specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie, a actelor conexe actelor de corupţie şi are următoarele atribuţii specifice:

a) exercită urmărirea penală în cauzele date în competenţa sa, conform legislaţiei procesual-penale;

b) conduce urmărirea penală în cauzele instrumentate de Centrul Naţional Anticorupţie; c) reprezintă învinuirea în instanţa de judecată de fond, de apel şi de recurs în cauzele

menţionate la lit.a) şi b).

(5) Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale este specializată în combaterea criminalităţii organizate, a terorismului şi a torturii şi are următoarele atribuţii specifice:

a) exercită urmărirea penală în cauzele privind infracţiunile de tortură, infracţiunile cu caracter terorist şi în cele privind infracţiunile săvîrşite de o organizaţie criminală, precum şi în alte cauze date în competenţa sa prin lege;

b) conduce urmărirea penală în cauzele privind infracţiunile în care urmărirea penală este exercitată de către organele de urmărire penală ale organelor centrale de specialitate;

c) exercită sau conduce urmărirea penală în cauzele transmise acesteia pentru instrumentare de către Procurorul General;

d) reprezintă învinuirea în instanţa de judecată de fond, de apel şi de recurs în cauzele menţionate la lit.a), b) şi c).

(6) În cadrul procuraturilor specializate activează constant ofiţeri de urmărire penală, ofiţeri de investigaţii şi specialişti care se subordonează funcţional procurorului-şef al procuraturii specializate. Ofiţerii de urmărire penală, ofiţerii de investigaţii şi specialiştii sînt selectaţi în mod individual de către procurorul-şef al procuraturii specializate şi se detaşează de la alte instituţii pentru o perioadă de pînă la 5 ani, care poate fi reînnoită pe o perioadă cu acelaşi termen. Detaşarea se face prin ordinul Procurorului General, cu avizul conducătorului instituţiei în care activează persoana detaşată. Salarizarea ofiţerilor de urmărire penală, a ofiţerilor de investigaţii şi a specialiştilor detaşaţi se face din bugetul Procuraturii, în condiţiile legislaţiei speciale.

Articolul 10. Procuraturile teritoriale (1) Procuraturile teritoriale activează de regulă în circumscripţiile instanţelor judecătoreşti

conform competenţei teritoriale stabilite în Regulamentul Procuraturii. (2) Procuratura unităţii teritoriale autonome Găgăuzia (în continuare – Procuratura UTA

Găgăuzia) este o procuratură teritorială ce îşi exercită atribuţiile în teritoriul unităţii teritoriale autonome respective.

(3) Procuratura teritorială este condusă de către un procuror-şef şi adjunctul sau, după caz, adjuncţii săi conform competenţelor stabilite de procurorul-şef. În cadrul procuraturii teritoriale pot fi constituite subdiviziuni conduse de adjunctul (adjuncţii) procurorului-şef al procuraturii teritoriale.

Articolul 11. Atribuţiile Procurorului General (1) Procurorul General are următoarele atribuţii: a) reprezintă Procuratura în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoane juridice şi

fizice din ţară şi din străinătate; b) la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, numeşte în funcţie procurorii; c) exercită controlul asupra activităţii procurorilor; d) stabileşte domeniile de competenţă (atribuţiile) ale adjuncţilor săi; e) aprobă Regulamentul Procuraturii, care se publică în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova; f) emite, în scris, ordine şi dispoziţii, aprobă regulamente şi recomandări metodologice; g) stabileşte, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor, structura internă a

procuraturilor; h) solicită acordul pentru pornirea urmăririi penale sau, după caz, porneşte urmărirea

penală în cazurile prevăzute de lege; i) sesizează Curtea Constituţională în condiţiile legii; j) organizează şi implementează sistemul de management financiar şi control intern şi

poartă răspundere managerială pentru administrarea bugetului instituţiei şi a patrimoniului public aflat în gestiune;

k) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.

(2) În termen de 3 luni de la numirea sa în funcţie, Procurorul General îi numeşte pe adjuncţii săi, le repartizează acestora domeniile de competenţă şi stabileşte ordinea substituirii sale de către adjuncţi în cazul absenţei sau al imposibilităţii de exercitare a funcţiilor sale. În cazul în care Procurorul General nu a stabilit ordinea substituirii sale de către adjuncţi, funcţiile Procurorului General vor fi exercitate de drept de către adjunctul cu cea mai mare vechime în funcţia de procuror.

(3) Procurorul General prezintă Parlamentului anual, pînă în data de 31 martie a anului în curs, un raport despre activitatea Procuraturii în anul precedent. Raportul se audiază în plenul Parlamentului, este făcut public şi se plasează pe pagina web oficială a Procuraturii Generale.

Articolul 12. Ierarhia administrativă în Procuratură (1) Procurorul General şi adjuncţii acestuia, conform competenţelor stabilite, sînt

conducători ai Procuraturii. Şefii subdiviziunilor Procuraturii Generale organizează şi coordonează activitatea subdiviziunilor pe care le conduc conform competenţelor stabilite. Procurorul-şef al procuraturii specializate sau al celei teritoriale organizează şi coordonează activitatea procuraturii pe care o conduce.

(2) Ordinele, dispoziţiile şi indicaţiile privind organizarea şi coordonarea activităţii Procuraturii, precum şi instrucţiunile metodologice şi de reglementare ale procurorilor menţionaţi la alin.(1) sînt obligatorii pentru procurorii din subordine.

(3) Regulile detaliate cu privire la ierarhia administrativă în cadrul Procuraturii sînt stabilite de Regulamentul Procuraturii.

Articolul 13. Ierarhia procesuală a procurorilor (1) Din punct de vedere procesual, procuror ierarhic superior este: a) pentru procurorii din procuratura teritorială – procurorul-şef al procuraturii teritoriale

sau adjunctul acestuia, conform competenţelor stabilite; b) pentru procurorii din procuratura specializată – procurorul-şef al procuraturii

specializate sau adjunctul acestuia, conform competenţelor stabilite; c) pentru procurorii-şefi ai procuraturilor teritoriale, inclusiv pentru procurorul-şef al

Procuraturii UTA Găgăuzia – procurorii-şefi ai subdiviziunilor Procuraturii Generale, conform competenţelor stabilite;

d) pentru procurorii-şefi ai procuraturilor specializate – Procurorul General, după caz, adjunctul Procurorului General, conform competenţelor stabilite;

e) pentru procurorii din cadrul subdiviziunilor Procuraturii Generale – procurorii-şefi ai subdiviziunilor Procuraturii Generale;

f) pentru adjuncţii procurorilor-şefi ai subdiviziunilor Procuraturii Generale – procurorii-şefi ai subdiviziunilor Procuraturii Generale;

g) pentru procurorii-şefi ai subdiviziunilor Procuraturii Generale – Procurorul General sau adjuncţii săi, conform competenţelor stabilite;

h) pentru adjuncţii Procurorului General – Procurorul General; i) pentru toţi procurorii din cadrul sistemului Procuraturii – Procurorul General. (2) Procurorul ierarhic superior nemijlocit exercită următoarele atribuţii: a) solicită organelor care au competenţe legale în descoperirea şi urmărirea infracţiunilor,

precum şi în exercitarea activităţii speciale de investigaţii, desemnarea unor persoane specializate în domeniu pentru a îndeplini, sub directa conducere şi sub controlul nemijlocit al procurorilor, actele procesuale prevăzute de lege;

b) revocă, suspendă sau anulează actele emise de procurorul ierarhic inferior care contravin legii;

c) dă indicaţii privind acţiunile procesuale ce urmează a fi întreprinse pe cauză, care însă nu se pot referi la soluţia în cauza respectivă;

d) exercită alte atribuţii prevăzute de legea procesual-penală.

(3) Indicaţiile procurorului ierarhic superior se formulează în scris, în conformitate cu legea şi sînt obligatorii pentru procurorii ierarhic inferiori. Procurorul ierarhic inferior poate solicita motivarea indicaţiilor procurorului ierarhic superior.

(4) Procurorul are dreptul să refuze executarea unei indicaţii care este vădit ilegală şi are obligaţia să o conteste la procurorul ierarhic superior procurorului care a emis-o.

TITLUL II

STATUTUL PROCURORULUI

Capitolul IV INCOMPATIBILITĂŢI ŞI INTERDICŢII

Articolul 14. Incompatibilităţi (1) Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, precum

şi cu alte activităţi remunerate sau neremunerate. (2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), procurorul poate desfăşura activităţi didactice şi

ştiinţifice. Regulile privind cumulul funcţiei cu aceste activităţi se stabilesc de către Consiliul Superior al Procurorilor.

Articolul 15. Interdicţii (1) Procurorul este obligat să evite orice conflict de interese în procesul exercitării

atribuţiilor de serviciu, iar dacă acesta apare, să-l declare. (2) Procurorul nu are dreptul: a) să facă parte din partide sau din formaţiuni politice, să desfăşoare ori să participe la

activităţi cu caracter politic, să exprime sau să-şi manifeste în orice mod convingerile politice în exercitarea atribuţiilor sale;

b) să participe la greve; c) să participe la instrumentarea sau examinarea cauzelor în cazul în care intră sub

incidenţă de recuzare; d) să facă declaraţii publice cu privire la cauze pe care nu le instrumentează sau cu privire

la cauze pe care le gestionează, dacă acest lucru ar putea încălca prezumţia nevinovăţiei, dreptul la viaţa privată al oricărei persoane sau ar putea afecta urmărirea penală;

e) să fie ofiţer de investigaţii, inclusiv sub acoperire, informator sau colaborator al unei autorităţi care efectuează activitatea specială de investigaţii;

f) să desfăşoare o activitate de întreprinzător sau o activitate comercială direct ori prin persoane interpuse;

g) să fie arbitru în instanţele arbitrale; h) să acorde consultaţii scrise sau verbale în chestiuni litigioase, inclusiv în situaţia în care

cauza respectivă este examinată de un alt organ al Procuraturii decît acela în cadrul căruia îşi exercită funcţia, cu excepţia consultaţiilor acordate soţului/soţiei, copiilor sau părinţilor, nici să îndeplinească vreo altă activitate care, potrivit legii, este efectuată de avocat;

i) să deţină calitatea de membru în organul de conducere, de administrare sau de control al unei societăţi comerciale, inclusiv într-o bancă sau într-o altă instituţie de credit;

j) să deţină funcţia de procuror în subordinea nemijlocită a soţului său/soţiei sale, a persoanelor cu care este înrudit prin sînge sau adopţie (părinţi, copii, fraţi, surori, bunici, nepoţi, unchi, mătuşi) sau a persoanelor cu care este înrudit prin afinitate (cumnat, cumnată, socru, soacră, ginere, noră).

Articolul 16. Ţinuta vestimentară (1) În şedinţele de judecată, procurorul este obligat să poarte mantie. (2) Statul asigură gratuit procurorului ţinuta vestimentară corespunzătoare. (3) Modelul mantiei şi însemnele distinctive se stabilesc prin regulament aprobat de

Consiliul Superior al Procurorilor.

Capitolul V

SELECŢIA ŞI CARIERA PROCURORILOR

Secţiunea 1 Numirea procurorului în funcţie

Articolul 17. Numirea în funcţia de Procuror General (1) Pentru funcţia de Procuror General poate candida persoana care întruneşte următoarele

condiţii: a) are o experienţă profesională de cel puţin 10 ani în domeniul dreptului, dintre care cel

puţin 5 ani în funcţia de procuror; b) îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.20 alin.(1) lit.a), b), c), d), f), g) şi h); c) are calităţi manageriale; d) în ultimii 3 ani pînă la anunţarea concursului nu a fost membru şi/sau nu a desfăşurat

activităţi cu caracter politic în cadrul unui partid politic sau al unei organizaţii social-politice; e) în ultimele 6 luni nu a deţinut calitatea de membru al Consiliului Superior al

Procurorilor. (2) Candidatul la funcţia de Procuror General este selectat pe bază de concurs public,

organizat de către Consiliul Superior al Procurorilor, care cuprinde următoarele etape: a) preselecţia candidaţilor în baza dosarelor depuse; b) interviul susţinut în faţa Consiliului Superior al Procurorilor. (3) Modul de organizare şi desfăşurare a concursului se stabileşte printr-un regulament

aprobat de către Consiliul Superior al Procurorilor. Etapa interviului se transmite on-line în timp real. Consiliul Superior al Procurorilor asigură accesul reprezentanţilor mass-media la şedinţa în care are loc interviul.

(4) Procesul de selecţie a candidatului pentru funcţia de Procuror General se desfăşoară potrivit unor criterii obiective, bazate pe merit, ţinîndu-se cont de pregătirea profesională, integritatea şi capacităţile acestuia.

(5) Informaţia privind iniţierea şi desfăşurarea concursului se publică pe paginile web oficiale ale Procuraturii Generale şi Consiliului Superior al Procurorilor, cu cel puţin o lună înainte de data-limită de depunere a dosarelor.

(6) Dosarul de participare la concurs, care cuprinde actele indicate la art.22 alin.(2) lit.a), b), c), e), f) şi g), scrisoarea de motivare şi conceptul de management şi dezvoltare instituţională, se depune la Consiliul Superior al Procurorilor şi se înregistrează în modul stabilit. Dosarele incomplete sau depuse după expirarea termenului-limită nu se examinează.

(7) În momentul depunerii actelor, candidaţii la funcţia de Procuror General sînt informaţi despre iniţierea verificării conform Legii nr.271-XVI din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice şi Legii nr.269-XVI din 12 decembrie 2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf). Solicitantul va semna declaraţia de verificare şi îşi va prezenta acordul scris pentru testarea la poligraf.

(8) În termen de 20 de zile lucrătoare de la data-limită pentru depunerea dosarelor, Consiliul Superior al Procurorilor întocmeşte lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs şi o afişează pe pagina sa web oficială, indicînd data la care va avea loc interviul.

(9) Intervievarea candidaţilor are loc în şedinţă publică. (10) Candidaţii sînt evaluaţi de către fiecare membru al Consiliului Superior al Procurorilor

în baza criteriilor aprobate de Consiliu. Punctajul final reprezintă media punctajului oferit de către toţi membrii Consiliului Superior al Procurorilor. Candidatul care a acumulat cel mai mare punctaj este propus, de către Consiliul Superior al Procurorilor, Preşedintelui Republicii pentru a fi numit în funcţia de Procuror General.

(11) Preşedintele Republicii poate respinge o singură dată candidatura propusă de Consiliul Superior al Procurorilor pentru funcţia de Procuror General în cazul depistării unor probe

incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu funcţia respectivă, de încălcare de către candidat a legislaţiei sau de încălcare a procedurilor legale de selecţie a acestuia. Refuzul de numire trebuie să fie motivat şi se face în termen de 15 zile lucrătoare de la data recepţionării propunerii.

(12) La propunerea repetată a aceluiaşi candidat, făcută cu votul a 2/3 din numărul membrilor Consiliului Superior al Procurorilor, Preşedintele Republicii emite, în termen de 5 zile lucrătoare, decretul privind numirea candidatului în funcţia de Procuror General.

(13) Procurorul General este numit în funcţie pentru un mandat de 7 ani, fără dreptul de a fi numit din nou în această funcţie.

(14) După încetarea exercitării mandatului, Procurorul General îşi poate continua activitatea în orice funcţie de procuror vacantă, aleasă de el, fiind numit fără concurs.

Articolul 18. Numirea în funcţie a adjuncţilor Procurorului General (1) Candidatul la funcţia de adjunct al Procurorului General este propus de către Procurorul

General. (2) În funcţia de adjunct al Procurorului General poate fi numită persoana care are o

experienţă de cel puţin 7 ani în funcţia de procuror, în ultimii 3 ani activează în funcţia de procuror şi dispune de capacităţi organizatorice.

(3) Adjuncţii Procurorului General sînt numiţi în funcţie fără concurs, prin ordinul Procurorului General, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor.

(4) Mandatul adjuncţilor Procurorului General se încheie odată cu mandatul Procurorului General, însă aceştia continuă să-şi exercite atribuţiile pînă la numirea adjuncţilor noului Procuror General.

(5) Adjuncţii fostului Procuror General pot fi numiţi în calitate de adjuncţi ai noului Procuror General.

(6) După încetarea exercitării mandatului, adjuncţii Procurorului General îşi pot continua activitatea în orice funcţie de procuror vacantă, aleasă de ei, fiind numiţi fără concurs.

Articolul 19. Selecţia candidaţilor la funcţia de procuror şi cariera procurorilor (1) Selecţia candidaţilor la funcţia de procuror şi cariera procurorilor se fac prin concurs,

avînd drept scop asigurarea unui proces de selecţie obiectiv, imparţial şi transparent, care să garanteze alegerea celor mai buni candidaţi pentru funcţia respectivă.

(2) Cariera procurorului presupune numirea unui procuror dintr-o funcţie în alta. Articolul 20. Condiţii pentru a candida la funcţiile de procuror şi procuror-şef (1) Poate candida la funcţia de procuror persoana care întruneşte următoarele condiţii: a) deţine cetăţenia Republicii Moldova; b) cunoaşte limba de stat; c) are capacitatea de exerciţiu deplină; d) are diplomă de studii superioare de licenţă şi diplomă de studii superioare de master în

domeniul dreptului sau un alt act de studii în domeniul dreptului echivalent acestora, recunoscut de structura abilitată pentru recunoaşterea şi echivalarea actelor de studii şi calificărilor;

e) a absolvit cursurile de formare iniţială a procurorilor în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei sau, în cazul persoanei care are vechimea în muncă necesară pentru a fi numită în funcţia respectivă, a susţinut examenul în faţa Comisiei de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei;

f) se bucură de o reputaţie ireproşabilă; g) anterior, nu i-a fost constatată vinovăţia pentru săvîrşirea unei infracţiuni; h) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei de procuror; i) a fost supusă verificării şi testării cu utilizarea detectorului comportamentului simulat

(poligrafului). (2) O persoană nu poate fi considerată ca avînd o reputaţie ireproşabilă în sensul alin.(1) şi

nu poate candida la funcţia de procuror dacă există una din următoarele circumstanţe:

a) a fost eliberată din funcţiile specificate la alin.(3) pentru încălcări în activitatea profesională din ultimii 5 ani;

b) face abuz de alcool sau este consumator de substanţe psihotrope, toxice sau de droguri. (3) Persoana care nu a absolvit cursurile de formare iniţială a procurorilor din cadrul

Institutului Naţional al Justiţiei poate candida la funcţia de procuror dacă are o vechime de cel puţin 5 ani în funcţiile de procuror sau judecător în instanţele judecătoreşti naţionale sau internaţionale, de ofiţer de urmărire penală, de avocat, de Avocat al Poporului, de consultant al procurorului, de asistent judiciar în instanţa de judecată, de asemenea în funcţiile de specialitate juridică din aparatul Curţii Constituţionale, al Consiliului Superior al Procurorilor, al Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Justiţiei, al Ministerului Afacerilor Interne, al Centrului Naţional Anticorupţie, al Serviciului Vamal sau în funcţia de profesor titular de drept în instituţiile de învăţămînt superior acreditate.

(4) La funcţia de procuror în procuraturile specializate sau în Procuratura Generală, precum şi la funcţiile prevăzute la art.25 alin.(4) poate candida procurorul care:

a) are o vechime în funcţia de procuror de cel puţin 5 ani; b) în cadrul evaluării performanţelor, a obţinut calificativul „bine”, „foarte bine” sau

„excelent”. (5) La funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia poate candida persoana care

întruneşte condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru funcţia de procuror, şi care: a) în ultimii 10 ani a avut o experienţă profesională neîntreruptă în domeniul dreptului,

dintre care 5 ani în funcţia de procuror sau judecător; b) în ultimii 3 ani pînă la anunţarea concursului nu a fost membru şi/sau nu a desfăşurat

activităţi cu caracter politic în cadrul unui partid politic sau al unei organizaţii social-politice; c) cunoaşte limba găgăuză. (6) La funcţia de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia poate candida

procurorul care întruneşte condiţiile prevăzute la alin.(4) şi cunoaşte limba găgăuză. (7) Nu poate participa la concursuri pentru funcţiile menţionate la alin.(4) – (6) procurorul

care are sancţiuni disciplinare nestinse. Articolul 21. Verificarea stării de sănătate a candidaţilor la funcţiile de procuror şi a

procurorilor în funcţie (1) Starea de sănătate a candidaţilor la funcţiile de procuror şi a procurorilor în funcţie care

doresc să participe la concurs se verifică înainte de înscrierea în Registrul candidaţilor pentru suplinirea funcţiilor vacante.

(2) Verificarea stării de sănătate a procurorilor aflaţi în funcţie are loc o dată la 5 ani. (3) Verificarea stării de sănătate include, de asemenea, evaluarea psihologică şi psihiatrică

a candidaţilor la funcţiile de procuror şi a procurorilor aflaţi în funcţie. (4) Exigenţele privind starea de sănătate şi procedura de determinare a stării de sănătate a

candidaţilor la funcţiile de procuror şi a procurorilor în funcţie, inclusiv lista bolilor care nu permit exercitarea funcţiei de procuror, se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii după coordonarea cu Consiliul Superior al Procurorilor.

(5) Starea de sănătate a candidaţilor la funcţiile de procuror şi a procurorilor în funcţie se verifică de către o comisie specializată a Ministerului Sănătăţii, care eliberează un certificat medical privind starea sănătăţii, conţinînd concluzii privind corespunderea candidatului sau a procurorului în funcţie cu exigenţele pentru exercitarea funcţiei, ulterior acesta fiind prezentat la Consiliul Superior al Procurorilor.

Articolul 22. Registrul candidaţilor pentru suplinirea funcţiilor vacante (1) Candidaţii la funcţiile de procuror care întrunesc condiţiile prevăzute la art.20 sînt

înscrişi în Registrul candidaţilor pentru suplinirea funcţiilor vacante (în continuare – Registru) în baza cererii depuse şi indiferent de existenţa unor posturi vacante la momentul înscrierii.

(2) Pentru a fi înscris în Registru, candidatul la funcţia de procuror depune următoarele acte:

a) cererea de participare la concurs; b) curriculum vitae; c) copia de pe diploma de studii; d) atestatul de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei sau certificatul care confirmă

susţinerea examenului în faţa Comisiei de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei; e) copia de pe carnetul de muncă, în cazul candidaţilor care au carnet de muncă; f) cazierul judiciar; g) certificatul medical privind starea sănătăţii; h) declaraţia cu privire la venituri şi proprietate; i) declaraţia de interese personale; j) o referinţă de la ultimul loc de muncă sau de studii; k) certificatul care confirmă testarea cu utilizarea detectorului comportamentului simulat

(poligraful). (3) În momentul depunerii setului de acte, persoana este informată despre iniţierea

procedurilor prevăzute la art.17 alin.(7). (4) Procurorul în funcţie care doreşte un transfer sau o promovare poate fi înscris în

Registru dacă în ultimii doi ani pînă la depunerea cererii de înscriere în Registru a fost supus evaluării performanţelor. Procurorul care doreşte o numire în funcţia de procuror-şef sau de adjunct al procurorului-şef poate fi înscris în Registru dacă în ultimul an pînă la depunerea cererii de înscriere în Registru a fost supus evaluării performanţelor.

(5) Registrul este ţinut de către secretariatul Consiliului Superior al Procurorilor şi include următoarele compartimente:

a) lista candidaţilor la funcţiile vacante de procuror; b) lista procurorilor care solicită transferul la o altă procuratură; c) lista procurorilor care solicită numirea în funcţia de procuror-şef sau de adjunct al

procurorului-şef. (6) Procedura de înscriere în Registru a candidaţilor pentru suplinirea funcţiilor vacante se

aprobă de către Consiliul Superior al Procurorilor. (7) Registrul se plasează pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor. Articolul 23. Criteriile pentru selecţia şi cariera procurorului (1) Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor din subordinea Consiliului Superior al

Procurorilor apreciază candidaţii înscrişi în Registrul indicat la art.22 în baza criteriilor prevăzute de prezenta lege şi conform regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor.

(2) În cadrul concursului, candidaţii sînt apreciaţi în baza următoarelor criterii principale: a) nivelul de cunoştinţe şi aptitudinile profesionale; b) capacitatea de aplicare în practică a cunoştinţelor; c) vechimea în funcţia de procuror sau în alte funcţii prevăzute la art.20; d) calitatea şi eficienţa activităţii în funcţia de procuror; e) respectarea regulilor de etică profesională; f) activitatea didactică şi cea ştiinţifică. (3) Procedura şi criteriile de selecţie a candidaţilor pentru funcţiile de procuror şi pentru

cariera procurorului sînt stabilite detaliat în regulamentul prevăzut la alin.(1), care se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor.

(4) La aprecierea candidatului la funcţia de procuror, punctajul total obţinut în concurs se constituie după cum urmează: cel puţin 50% – nota obţinută la examenul susţinut în faţa Comisiei de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei şi cel mult 50% – punctajul acordat de Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor. În cazul carierei procurorilor, cel puţin 50% reprezintă rezultatul evaluării profesionale şi cel mult 50% reprezintă punctajul oferit de Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor.

(5) În urma concursului, fiecare membru al Colegiului pentru selecţia şi cariera procurorilor acordă punctaj fiecărui candidat în baza regulamentului prevăzut la alin.(1). Punctajul acumulat de candidat reprezintă media punctajului oferit de membrii Colegiului.

Articolul 24. Concursul pentru selecţia şi cariera procurorului şi ocuparea funcţiilor

vacante (1) Consiliul Superior al Procurorilor anunţă periodic funcţiile vacante şi pe cele care

urmează să devină vacante în următoarele 3 luni prin plasarea informaţiei respective pe pagina sa web oficială. Toate funcţiile anunţate sînt scoase la următorul concurs.

(2) Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor îi apreciază pe toţi candidaţii înscrişi în Registru. În cazul neprezentării nemotivate a candidatului în faţa Colegiului pentru selecţia şi cariera procurorilor sau al refuzului acestuia de a fi apreciat, candidatul este exclus din Registru.

(3) Rezultatele aprecierii candidaţilor se publică, timp de 2 zile lucrătoare, pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor.

(4) Candidaţii care nu sînt de acord cu rezultatele aprecierii, în termen de 5 zile lucrătoare de la publicarea rezultatelor, le pot contesta la Consiliul Superior al Procurorilor. Contestaţia se va soluţiona la prima şedinţă a Consiliului, dar nu mai tîrziu de 20 de zile lucrătoare de la depunere. Hotărîrea Consiliului Superior al Procurorilor poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiţie doar în partea ce se referă la procedura de adoptare.

(5) Candidaţii îşi aleg funcţiile scoase la concurs în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut la Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor. În cazul punctajului egal, primul îşi alege funcţia candidatul care a obţinut rezultate mai bune la Institutul Naţional al Justiţiei sau la evaluarea performanţelor. Rezultatul concursului se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor în termen de 2 zile lucrătoare de la finalizarea acestuia.

(6) La şedinţa următoare, Consiliul Superior al Procurorilor propune Procurorului General numirea în funcţie a candidaţilor desemnaţi în urma concursului. Consiliul Superior al Procurorilor poate refuza să facă propunerea de numire în funcţie a unui candidat dacă constată că candidatul este incompatibil cu funcţia de procuror.

Articolul 25. Numirea în funcţie a procurorilor (1) Numirea în funcţiile de procuror, procuror-şef al procuraturii, adjunct al procurorului-

şef al procuraturii, procuror-şef al subdiviziunii Procuraturii Generale sau adjunct al procurorului-şef al subdiviziunii Procuraturii Generale se face prin ordinul Procurorului General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.

(2) În termen de 5 zile lucrătoare de la primirea propunerii, Procurorul General este obligat să adopte o decizie. Procurorul General poate refuza motivat candidatura prezentată pentru numire în funcţie. Consiliul Superior al Procurorilor poate propune în mod repetat aceeaşi candidatură cu votul a 2/3 din membrii săi. Această propunere este obligatorie pentru Procurorul General.

(3) Candidatul la funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia este propus de către Adunarea Populară a Găgăuziei cu cel puţin 3 luni înainte de intervenirea vacanţei funcţiei sau, în cazul în care aceasta intervine înainte de expirarea mandatului, în termen de 2 luni de la intervenirea vacanţei.

(4) Mandatul de procuror-şef al procuraturii, cel de adjunct al procurorului-şef al procuraturii, cel de procuror-şef al subdiviziunii Procuraturii Generale şi cel de adjunct al procurorului-şef al subdiviziunii Procuraturii Generale este de 5 ani. Aflarea în aceeaşi funcţie a acestora nu poate depăşi 2 mandate consecutive. La încheierea mandatului, persoanei i se propune numirea, fără concurs, în una din funcţiile vacante de procuror, cu excepţia funcţiei de procuror-şef.

Articolul 26. Procedura de selecţie a candidatului la funcţia de procuror-şef al Procuraturii

UTA Găgăuzia

(1) Candidatul la funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia este selectat de Adunarea Populară a Găgăuziei în baza condiţiilor şi criteriilor stabilite de prezenta lege şi regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor. Candidatul se selectează în urma unui concurs public organizat şi desfăşurat în conformitate cu procedura stabilită de legea locală adoptată de Adunarea Populară.

(2) La aprecierea participanţilor la concursul pentru funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia, Adunarea Populară aplică punctaj în conformitate cu regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor.

(3) Adunarea Populară propune candidatura selectată Consiliului Superior al Procurorilor pentru verificare.

(4) În baza materialelor prezentate de Adunarea Populară, Consiliul Superior al Procurorilor, în termen de o lună, verifică respectarea procedurii şi corespunderea candidatului condiţiilor şi criteriilor prevăzute de prezenta lege şi regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor şi propune Procurorului General numirea sa în funcţie.

(5) În cazul în care identifică încălcări în procedura de selecţie a candidatului sau acesta nu corespunde unor condiţii sau criterii, Consiliul Superior al Procurorilor va respinge motivat candidatura propusă de Adunarea Populară.

(6) Adunarea Populară poate propune în mod repetat aceeaşi candidatură cu votul a 2/3 din membrii săi. În cazul în care constată în mod repetat încălcări de procedură sau necorespunderea candidatului unor condiţii ori criterii, Consiliul Superior al Procurorilor va respinge motivat candidatura. Aceeaşi candidatură respinsă a doua oară din cauza necorespunderii unor condiţii sau criterii nu mai poate fi propusă la funcţia de procuror-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia, urmînd a fi organizat un nou concurs.

Articolul 27. Jurămîntul procurorului (1) După numirea sa în funcţie, procurorul, inclusiv Procurorul General, depune următorul

jurămînt: „Jur să respect cu stricteţe Constituţia, legile Republicii Moldova, drepturile şi libertăţile

omului şi să îndeplinesc conştiincios obligaţiile ce îmi revin.” (2) Refuzul de a depune jurămîntul atrage de drept nulitatea numirii în funcţie. (3) Procurorul General depune jurămîntul la data numirii sale în funcţie, în faţa

Preşedintelui Republicii şi a membrilor Consiliului Superior al Procurorilor. (4) Ceilalţi procurori depun jurămîntul în faţa Procurorului General şi a membrilor

Consiliului Superior al Procurorilor. (5) Depunerea jurămîntului de către procuror se consemnează într-o declaraţie care este

semnată de persoana care a depus jurămîntul, Procurorul General şi de preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor.

Secţiunea a 2-a

Evaluarea performanţelor procurorilor Articolul 28. Scopul evaluării performanţelor procurorilor Performanţele procurorilor se evaluează de către Colegiul de evaluare a performanţelor

procurorilor din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor în scopul aprecierii activităţii, nivelului de cunoştinţe şi aptitudinilor profesionale ale procurorilor, a corespunderii acestora cu funcţiile deţinute, precum şi pentru stimularea perfecţionării abilităţilor profesionale şi sporirea eficienţei activităţii de procuror.

Articolul 29. Formele de evaluare a performanţelor procurorilor (1) Evaluarea performanţelor procurorilor se desfăşoară în două forme: a) evaluarea periodică; b) evaluarea extraordinară.

(2) Procurorul este supus evaluării periodice a performanţelor o dată la 4 ani. Performanţele persoanei numite pentru prima dată în funcţia de procuror se evaluează după primii doi ani de activitate.

(3) Procurorul este supus evaluării performanţelor în mod extraordinar: a) la solicitarea acestuia, dar nu mai des decît o dată în an; b) în cazul participării la concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef; c) în cazul obţinerii calificativului „insuficient”. Articolul 30. Procedura de evaluare a performanţelor procurorilor (1) Procedura şi criteriile detaliate de evaluare a performanţelor procurorilor se stabilesc

printr-un regulament aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor, care se publică pe pagina web oficială a acestuia.

(2) Regulamentul prevăzut la alin.(1) stabileşte: a) limitele extinderii procesului de evaluare a performanţelor procurorilor; b) metodologia, procedura şi durata evaluării performanţelor procurorilor; c) criteriile de evaluare şi indicatorii de performanţă a activităţii procurorilor; d) sursele de informare şi mijloacele de colectare a informaţiilor necesare evaluării

performanţelor procurorilor. Articolul 31. Hotărîrea privind evaluarea performanţelor (1) În urma evaluării performanţelor procurorului, Colegiul de evaluare a performanţelor

procurorilor adoptă una din următoarele hotărîri: a) hotărîrea privind susţinerea evaluării performanţelor prin acordarea calificativului

„bine”, „foarte bine” sau „excelent”; b) hotărîrea privind obţinerea calificativului „insuficient”; c) hotărîrea privind eşuarea evaluării performanţelor. (2) În hotărîrea privind evaluarea performanţelor se indică punctajul obţinut şi calificativul

corespunzător, precum şi recomandările privind îmbunătăţirea activităţii. (3) În cazul prevăzut la alin.(1) lit.b), procurorul este supus evaluării extraordinare nu mai

devreme de 6 luni, dar nu mai tîrziu de un an de la evaluarea anterioară. (4) În cazul acordării calificativului „insuficient” la două evaluări consecutive sau al

eşuării evaluării performanţelor, procurorul este eliberat din funcţie. (5) În cazul constatării unor aparenţe de abatere disciplinară, Colegiul de evaluare a

performanţelor procurorilor sesizează Inspecţia procurorilor.

Secţiunea a 3-a Formarea profesională continuă a procurorului

Articolul 32. Formarea profesională continuă a procurorului (1) La formarea profesională continuă a procurorului trebuie să se ţină cont de dinamica

procesului legislativ. Această formare constă în special în aprofundarea cunoştinţelor cu privire la legislaţia internă, actele internaţionale la care Republica Moldova este parte, jurisprudenţa instanţelor de judecată naţionale şi internaţionale.

(2) Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a procurorilor revine Institutului Naţional al Justiţiei, conducătorilor procuraturilor în care aceştia îşi desfăşoară activitatea, precum şi fiecărui procuror în parte prin pregătirea sa individuală.

(3) Procurorii participă, cel puţin 40 de ore anual, la programe de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Justiţiei, la programe organizate de alte instituţii de învăţămînt superior din ţară sau din străinătate, la alte forme de perfecţionare profesională.

(4) Formarea profesională continuă a procurorilor se realizează ţinîndu-se cont de necesitatea specializării lor.

(5) În cadrul fiecărei procuraturi se organizează periodic activităţi de formare profesională continuă.

(6) La elaborarea programelor şi a tematicii pentru formarea continuă a procurorilor trebuie să se ţină cont de sugestiile şi de necesităţile individuale ale procurorilor şi să li se ofere acestora posibilitatea de a-şi alege domeniul în care doresc să se perfecţioneze.

Capitolul VI

GARANTAREA INDEPENDENŢEI PROCURORULUI Articolul 33. Asigurarea independenţei procurorului (1) Independenţa procurorului este asigurată prin: a) determinarea strictă, prin lege, a statutului procurorului, delimitarea atribuţiilor

Procuraturii, a atribuţiilor şi a competenţelor procurorului în cadrul exercitării funcţiilor Procuraturii;

b) procedurile de numire, de suspendare şi de eliberare din funcţie; c) inviolabilitatea lui; d) discreţia decizională a procurorului în exerciţiul funcţiei, acordată prin lege; e) stabilirea, prin lege, a interdicţiei privind imixtiunea altor persoane sau autorităţi în

activitatea procurorului; f) asigurarea mijloacelor adecvate pentru funcţionarea Procuraturii, crearea condiţiilor

organizatorice şi tehnice favorabile activităţii acesteia; g) asigurarea materială şi socială a procurorului; h) alte măsuri prevăzute de lege. (2) În luarea deciziilor, procurorul este independent în condiţiile legii. (3) În cazul în care deciziile luate de procuror sînt ilegale, acestea pot fi anulate motivat de

către procurorul ierarhic superior. (4) Persoana ale cărei drepturi şi interese legitime au fost afectate prin acţiunile, inacţiunile

sau actele procurorului le poate contesta la procurorul ierarhic superior. Hotărîrea procurorului ierarhic superior, prin care a fost soluţionată contestaţia, poate fi atacată în instanţa de judecată.

Articolul 34. Inviolabilitatea procurorului (1) Inviolabilitatea procurorului asigură garanţii de protecţie împotriva oricăror intervenţii

şi imixtiuni în activitatea acestuia. (2) Pătrunderea în locuinţa sau în încăperea de serviciu a procurorului, în mijlocul de

transport personal sau de serviciu, efectuarea la faţa locului a controlului, percheziţiei sau ridicarea obiectelor, interceptarea convorbirilor telefonice, percheziţia corporală, controlul şi ridicarea corespondenţei, a obiectelor şi a documentelor care aparţin procurorului se admit numai în condiţiile prevăzute de lege.

(3) Procurorul nu poate fi tras la răspundere juridică pentru declaraţiile făcute cu respectarea eticii profesionale.

(4) Urmărirea penală împotriva unui procuror poate fi pornită numai de către Procurorul General. Concomitent cu pornirea urmăririi penale, Procurorul General sesizează Consiliul Superior al Procurorilor în vederea începerii procedurii disciplinare.

(5) Urmărirea penală împotriva Procurorului General poate fi pornită doar de către procurorul desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor.

Capitolul VII

MĂSURILE DE ÎNCURAJARE. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ ŞI PATRIMONIALĂ A PROCURORILOR

Secţiunea 1

Măsurile de încurajare Articolul 35. Măsurile de încurajare

(1) Pentru îndeplinirea impecabilă a atribuţiilor de serviciu, pentru succese remarcabile în activitate sau pentru anumite acţiuni pătrunse de spirit de sacrificiu procurorii pot fi încurajaţi prin:

a) exprimarea unei mulţumiri; b) oferirea unui cadou simbolic; c) acordarea unui premiu; d) acordarea distincţiilor Procuraturii, aprobate de Consiliul Superior al Procurorilor. (2) Măsurile prevăzute la alin.(1) se aplică în baza criteriilor stabilite prin regulament

aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor. Acestea se aplică prin ordinul Procurorului General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.

(3) Pentru merite deosebite în serviciu, procurorii pot fi propuşi spre decorare cu distincţii de stat. Propunerile de decorare cu distincţii de stat le înaintează Consiliul Superior al Procurorilor.

(4) Nu pot fi aplicate măsurile de încurajare prevăzute la alin.(1) şi (3) procurorilor în privinţa cărora este pornită o procedură disciplinară sau care au sancţiuni disciplinare nestinse.

Secţiunea a 2-a

Răspunderea disciplinară Articolul 36. Răspunderea disciplinară (1) Procedura disciplinară este aplicabilă procurorilor în funcţie şi procurorilor care şi-au

încetat raporturile de serviciu. (2) Procurorii sînt sancţionaţi disciplinar pentru comiterea abaterilor disciplinare prevăzute

la art.38. Articolul 37. Principiile procedurii disciplinare privind procurorii Procedura disciplinară privind procurorii se bazează pe principiile: a) legalităţii; b) respectării independenţei decizionale a procurorului; c) echităţii; d) proporţionalităţii sancţiunii cu abaterea disciplinară comisă; e) transparenţei. Articolul 38. Abaterile disciplinare Constituie abatere disciplinară: a) îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu; b) neaplicarea sau aplicarea necorespunzătoare a legislaţiei, dacă acest lucru nu este

justificat de schimbarea practicii de aplicare a normelor stabilite în sistemul de drept; c) imixtiunea ilegală în activitatea unui alt procuror sau intervenţiile de orice natură pe

lîngă autorităţi, instituţii sau funcţionari pentru soluţionarea oricărei chestiuni; d) împiedicarea intenţionată, prin orice mijloace, a activităţii Inspecţiei procurorilor; e) încălcarea gravă a legii; f) atitudinea nedemnă, manifestări sau mod de viaţă care aduc atingere onoarei, integrităţii,

probităţii profesionale, prestigiului Procuraturii sau care încalcă Codul de etică al procurorilor. Articolul 39. Sancţiunile disciplinare (1) În funcţie de gravitatea abaterilor şi în condiţiile legii, procurorului i se aplică, prin

hotărîrea Colegiului de disciplină şi etică din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, următoarele sancţiuni disciplinare:

a) avertisment; b) mustrare; c) reducere a salariului; d) retrogradare din funcţie;

e) eliberare din funcţia de procuror. (2) Avertismentul constă în atenţionarea, în formă scrisă, a procurorului asupra abaterii

disciplinare comise şi recomandarea făcută acestuia de a respecta pe viitor dispoziţiile legale. (3) Mustrarea este o critică exprimată în formă scrisă privind faptele comise de procuror. (4) Reducerea salariului reprezintă micşorarea salariului lunar cu 15%–30% pentru o

perioadă cuprinsă între 3 luni şi 1 an şi se aplică cu începere din luna calendaristică ulterioară datei la care hotărîrea privind cauza disciplinară a rămas irevocabilă.

(5) Retrogradarea din funcţie presupune transferul din funcţia de procuror-şef într-o funcţie de procuror sau transferul procurorului de la Procuratura Generală ori de la o procuratură specializată la o procuratură teritorială. Retrogradarea din funcţie se face în baza hotărîrii de sancţionare, prin ordinul Procurorului General.

(6) Eliberarea din funcţia de procuror în sensul alin.(1) reprezintă încetarea atribuţiilor procurorului ca urmare a comiterii unei abateri disciplinare. Eliberarea din funcţia de procuror pe baza hotărîrii de sancţionare se face prin ordinul Procurorului General.

(7) În temeiul hotărîrii privind sancţionarea cu eliberarea din funcţie, imediat după pronunţarea acesteia, procurorul este înlăturat de drept de la exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Articolul 40. Termenele procedurii disciplinare (1) Procurorul poate fi tras la răspundere disciplinară în termen de 1 an de la data comiterii

abaterii disciplinare. (2) Prin excepţie de la prevederile alin.(1), în cazul comiterii unei abateri disciplinare în

activitatea procesuală, termenul de tragere la răspundere disciplinară este de 3 ani de la data comiterii abaterii respective.

(3) Procedura disciplinară se derulează, de regulă, într-un termen de 6 luni de la depunerea sesizării privind fapta ce poate constitui abatere disciplinară. Termenul de 6 luni nu reprezintă termen de prescripţie pentru tragerea la răspundere disciplinară.

(4) Procedura disciplinară iniţiată în temeiul art.34 alin.(4) se desfăşoară într-un termen de 30 de zile de la pornirea urmăririi penale, acesta nefiind un termen de prescripţie pentru tragerea la răspundere disciplinară.

(5) Dacă, în momentul depunerii cererii de demisie, împotriva procurorului: a) există o procedură disciplinară, aceasta se finalizează în termen de pînă la 30 de zile de

la depunerea cererii de demisie; b) a fost depusă o sesizare pînă la demisie, procedura disciplinară se finalizează în termen

de 30 de zile de la depunerea sesizării. (6) Pînă la emiterea hotărîrii pe cauza disciplinară menţionată la alin.(5), cererea de

demisie nu se examinează, iar în cazul în care ordinul cu privire la demisie a fost emis, acesta se suspendă.

(7) În termenele indicate la alin.(3), (4) şi (5) nu se include perioada aflării în concediul de odihnă anual sau în concediul medical a persoanei în privinţa căreia se derulează procedura disciplinară.

Articolul 41. Condiţiile şi consecinţele aplicării sancţiunilor disciplinare (1) Sancţiunile disciplinare se aplică procurorilor în funcţie. (2) Sancţiunea disciplinară se aplică procurorului proporţional cu gravitatea abaterii

disciplinare comise şi în funcţie de circumstanţele personale ale acestuia. Gravitatea abaterii disciplinare este determinată de natura faptei comise şi de consecinţele produse. Consecinţele produse sînt evaluate avînd în vedere atît efectele asupra persoanelor implicate în activităţile în cadrul cărora s-a comis fapta, cît şi efectele asupra imaginii şi prestigiului Procuraturii.

(3) Termenul de acţiune al sancţiunii disciplinare este de un an de la data aplicării. (4) Comiterea unei abateri disciplinare în perioada de acţiune a sancţiunii disciplinare

anterioare, indiferent de tipul abaterii disciplinare comise, constituie circumstanţă agravantă şi se ia în considerare la stabilirea sancţiunii pentru următoarea abatere disciplinară comisă.

(5) În termen de un an de la data aplicării sancţiunii disciplinare, procurorul nu poate fi promovat şi nu poate beneficia de nicio măsură de încurajare.

Articolul 42. Procedura disciplinară Procedura disciplinară începe de drept în momentul sesizării şi include următoarele etape: a) depunerea sesizării cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară; b) verificarea sesizării de către Inspecţia procurorilor; c) examinarea cauzei disciplinare de către Colegiul de disciplină şi etică; d) adoptarea unei hotarîri pe cauza disciplinară. Articolul 43. Sesizarea cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară (1) Sesizarea cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară comisă de procuror

poate fi înaintată de: a) orice persoană interesată; b) membrii Consiliului Superior al Procurorilor; c) Colegiul de evaluare a performanţelor procurorilor, în condiţiile art.31 alin.(5); d) Inspecţia procurorilor, în urma controalelor efectuate. (2) Subiecţii prevăzuţi la alin.(1) pot înainta sesizarea cu privire la faptele ce le-au devenit

cunoscute fie în exerciţiul drepturilor sau al atribuţiilor lor funcţionale, fie în baza informaţiilor difuzate de mass-media sau de alte surse de informare.

(3) În cazul în care mai multe sesizări privesc aceeaşi faptă şi acelaşi procuror, sesizările se conexează.

(4) Revocarea sesizării nu afectează procedura disciplinară. Articolul 44. Condiţiile de formă şi de conţinut ale sesizării (1) Sesizarea cu privire la fapta procurorului ce poate constitui abatere disciplinară se

depune în scris. Procedura de depunere şi conţinutul sesizării se reglementează prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor.

(2) Sesizările anonime nu se examinează. (3) Se consideră vădit neîntemeiată sesizarea în care sînt invocate fapte ce nu fac referinţă

la abateri disciplinare, a expirat termenul de prescripţie prevăzut la art.40 alin.(1) sau (2), precum şi sesizarea depusă în mod repetat fără a aduce noi probe.

Articolul 45. Înregistrarea şi repartizarea sesizărilor (1) Sesizarea cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară se depune la

secretariatul Consiliului Superior al Procurorilor. Sesizarea se înregistrează şi se transmite la Inspecţia procurorilor în cel mult 3 zile lucrătoare de la recepţionare.

(2) Dacă sesizarea nu corespunde condiţiilor de formă şi de conţinut, inspectorul, în termen de 5 zile lucrătoare din ziua în care sesizarea i-a fost repartizată pentru verificare prealabilă, o restituie autorului printr-o decizie nesusceptibilă de atac, indicînd asupra neajunsurilor stabilite şi asupra dreptului de a depune o nouă sesizare.

Articolul 46. Verificarea sesizării (1) Verificarea sesizării cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară reprezintă

etapa în cadrul căreia se stabilesc faptele imputate procurorului şi consecinţele acestora, circumstanţele în care acestea au fost comise, precum şi orice alte informaţii concludente din care să se poată deduce existenţa sau inexistenţa elementelor constitutive ale abaterii disciplinare.

(2) Inspectorul căruia i-a fost repartizată sesizarea este obligat: a) să întreprindă toate măsurile necesare pentru a verifica faptele invocate de autorul

sesizării şi a stabili existenţa sau inexistenţa elementelor constitutive ale abaterii disciplinare;

b) să solicite opinia scrisă a procurorului vizat în sesizare cu privire la circumstanţele invocate, cu informarea conducătorului procurorului vizat;

c) să întocmească dosarul cauzei disciplinare, care va include sesizarea cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară, toate materialele şi alte informaţii obţinute în urma verificării.

(3) În procesul de verificare a sesizării, inspectorul are dreptul: a) să facă copii de pe documentele relevante, inclusiv din dosarele la examinarea cărora se

afirmă că au fost comise faptele descrise în sesizare; b) să solicite alte informaţii necesare de la conducătorul procurorului vizat în sesizare,

precum şi de la alte autorităţi publice, persoane cu funcţii de răspundere sau persoane private; c) să solicite, în caz de necesitate, de la persoana care a depus sesizarea explicaţii verbale şi

scrise, precum şi alte informaţii suplimentare legate de faptele invocate în sesizare; d) să întreprindă alte măsuri necesare pentru verificarea sesizării. Articolul 47. Termenele de verificare a sesizării (1) Verificarea sesizării cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară se

efectuează în termen de pînă la 30 de zile de la data recepţionării sesizării de către Inspecţia procurorilor.

(2) Inspectorul poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării cu cel mult 10 zile lucrătoare dacă există motive întemeiate care justifică prelungirea termenului, informînd cu privire la acest fapt pe autorul sesizării.

(3) În cazurile prevăzute la art.40 alin.(4) şi (5), verificarea sesizării se face în termen de cel mult 10 zile.

Articolul 48. Drepturile şi obligaţiile procurorului împotriva căruia a fost depusă sesizarea

la etapa verificării (1) Procurorul împotriva căruia a fost depusă o sesizare, la etapa verificării acesteia, are

dreptul: a) să cunoască conţinutul sesizării; b) să prezinte explicaţii scrise şi verbale; c) să prezinte probe care demonstrează sau infirmă anumite fapte invocate în sesizare sau

care sînt relevante pentru examinarea sesizării; d) să fie asistat de un avocat sau de un reprezentant; e) să participe la examinarea cauzei disciplinare. (2) Procurorul împotriva căruia a fost depusă o sesizare, la etapa verificării acesteia, este

obligat: a) să nu împiedice în niciun fel verificarea iniţiată de inspector; b) să nu contacteze personal, nici prin reprezentant, cu autorul sesizării, decît în prezenţa

inspectorului. Articolul 49. Rezultatele verificării sesizării (1) După finalizarea verificării sesizării cu privire la fapta ce poate constitui abatere

disciplinară, inspectorul emite una din următoarele decizii motivate: a) de încetare a procedurii disciplinare, dacă nu identifică niciun temei de tragere la

răspundere disciplinară; b) de transmitere a materialelor la Colegiul de disciplină şi etică, dacă identifică un temei

de tragere la răspundere disciplinară. (2) În cazul prevăzut la alin.(1) lit.b), decizia inspectorului, împreună cu raportul întocmit

de acesta în baza verificării şi dosarul cauzei disciplinare, în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii, se prezintă la Colegiul de disciplină şi etică spre examinare şi se aduce la cunoştinţa autorului sesizării în scris sau, la solicitare, în format electronic.

(3) Modelul raportului privind rezultatele verificării sesizării cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară se aprobă de către Consiliul Superior al Procurorilor, la propunerea Colegiului de disciplină şi etică.

(4) Decizia de încetare a procedurii disciplinare poate fi contestată de către autorul sesizării la Colegiul de disciplină şi etică în termen de 10 zile lucrătoare de la data recepţionării acesteia.

Articolul 50. Examinarea cauzei disciplinare (1) Cauza disciplinară se examinează la Colegiul de disciplină şi etică cu citarea

obligatorie a procurorului vizat în sesizarea cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară, a reprezentantului Inspecţiei procurorilor şi a persoanei care a depus sesizarea.

(2) La examinarea cauzei disciplinare, procurorul şi persoana care a depus sesizarea pot fi reprezentaţi sau asistaţi de un avocat sau de o altă persoană aleasă de ei în calitate de reprezentant.

(3) Neprezentarea fără motive întemeiate a procurorului sau a persoanei care a depus sesizarea fie a reprezentanţilor acestora la şedinţa Colegiului de disciplină şi etică nu împiedică examinarea cauzei disciplinare.

(4) Inspecţia procurorilor este reprezentată de inspectorul care a efectuat verificarea sesizării sau de un alt inspector desemnat de conducătorul Inspecţiei procurorilor. Prezenţa reprezentantului Inspecţiei procurorilor este obligatorie.

(5) La examinarea cauzei disciplinare poate fi solicitată audierea martorilor sau a altor persoane relevante pentru examinarea cauzei.

(6) Colegiul de disciplină şi etică urmează să adopte decizia cu privire la cauza disciplinară de regulă în cel mult 2 luni de la primirea materialelor de la Inspecţia procurorilor.

(7) Procedura de examinare a cauzei disciplinare la Colegiul de disciplină şi etică este reglementată prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor.

(8) Dacă persoana care a depus sesizarea sau cea împotriva căreia a fost depusă sesizarea este membru al Colegiului de disciplină şi etică, aceasta nu are dreptul să participe la examinarea cauzei disciplinare.

Articolul 51. Hotărîrea privind cauza disciplinară (1) După examinarea cauzei disciplinare, Colegiul de disciplină şi etică adoptă una din

următoarele hotărîri: a) privind constatarea abaterii disciplinare şi aplicarea unei sancţiuni disciplinare; b) privind constatarea abaterii disciplinare şi sistarea procedurii disciplinare, în cazul în

care au expirat termenele de tragere la răspundere disciplinară; c) privind constatarea abaterii disciplinare şi sistarea procedurii disciplinare, în cazul în

care procurorul şi-a încetat raporturile de serviciu înainte de emiterea hotărîrii cu privire la cauza disciplinară;

d) privind încetarea procedurii disciplinare, în cazul în care nu a fost comisă o abatere disciplinară.

(2) În cazul în care procedura disciplinară a fost iniţiată în temeiul art.40 alin.(4), hotărîrea pe cauza disciplinară prevede şi propunerea de aplicare sau nu a suspendării din funcţie.

(3) Dacă un membru al Colegiului de disciplină şi etică are o opinie separată privind hotărîrea adoptată, acesta o expune în scris, cu indicarea motivelor, opinia fiind anexată la dosar.

(4) Hotărîrile sînt semnate de preşedintele şedinţei şi de membrii Colegiului de disciplină şi etică care au participat la examinarea cauzei. Hotărîrile Colegiului de disciplină şi etică, în termen de 3 zile lucrătoare de la data la care au fost pronunţate, se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor.

(5) Copii ale hotărîrii Colegiului de disciplină şi etică se expediază participanţilor în cauza disciplinară şi se anexează la dosarul personal al procurorului vizat.

(6) După examinarea cauzei disciplinare, Colegiul de disciplină şi etică poate formula adiţional o recomandare adresată Consiliului Superior al Procurorilor privind dispunerea

evaluării extraordinare a performanţelor procurorului vizat dacă circumstanţele şi materialele cauzei demonstrează necesitatea evaluării performanţelor acestuia.

(7) Hotărîrea cu privire la aplicarea sancţiunii de retrogradare din funcţie şi hotărîrea cu privire la aplicarea sancţiunii de eliberare din funcţia de procuror se transmit Consiliului Superior al Procurorilor pentru a înainta propunerea corespunzătoare Procurorului General. Propunerea se prezintă după expirarea termenului de contestare a hotărîrii.

(8) Hotărîrea privind cauza disciplinară se constituie din partea introductivă, partea descriptivă, partea motivatorie şi partea dispozitivă. Forma şi conţinutul hotărîrii se aprobă prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor.

Articolul 52. Inspecţia procurorilor (1) Inspecţia procurorilor este o subdiviziune a Procuraturii Generale, în cadrul căreia

activează inspectori avînd statutul de funcţionari publici cu statut special. (2) În funcţia de inspector este numită persoana, aleasă prin concurs public, care întruneşte

următoarele condiţii: a) deţine diplomă de licenţiat în drept sau echivalentul acesteia; b) are o vechime în specialitatea juridică de cel puţin 7 ani; c) nu i-a fost, anterior, constatată vinovăţia pentru săvîrşirea unei infracţiuni; d) se bucură de o reputaţie ireproşabilă în condiţiile stabilite la art.20 alin.(2). (3) Concursul pentru selectarea inspectorilor este organizat de Procuratura Generală. (4) În funcţia de inspector nu pot fi numiţi procurori în funcţie. (5) Inspecţia procurorilor este condusă de către un inspector-şef şi este subordonată direct

Procurorului General. Structura şi atribuţiile Inspecţiei procurorilor sînt stabilite prin regulament aprobat de Procurorul General, care se publică pe pagina web oficială a Procuraturii Generale.

(6) Inspecţia procurorilor are următoarele competenţe: a) efectuează verificarea activităţii organizatorice a procurorilor şi procuraturilor; b) examinează sesizările cu privire la faptele ce pot constitui abateri disciplinare; c) ţine evidenţa statistică a tuturor sesizărilor şi a rezultatelor verificării acestora; d) pregăteşte informaţii pentru evaluarea performanţelor procurorului şi promovarea

acestuia în alte funcţii; e) pregăteşte raportul anual cu privire la activitatea sa; f) are alte atribuţii prevăzute de legislaţie sau regulamentele de activitate. (7) Inspectorul-şef şi inspectorul din cadrul Inspecţiei procurorilor sînt remuneraţi cu

salariu a cărui valoare este echivalentă salariului procurorului-şef al procuraturii teritoriale şi, respectiv, salariului procurorului din cadrul procuraturii teritoriale, ţinîndu-se cont de vechimea în muncă corespunzătoare.

Secţiunea a 3-a

Răspunderea patrimonială Articolul 53. Răspunderea patrimonială (1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate de acţiunile procurorului aflat în

exerciţiul funcţiei în condiţiile Legii nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.

(2) Pentru repararea unui prejudiciu cauzat de acţiunile procurorului aflat în exerciţiul funcţiei, persoana are dreptul să înainteze acţiune numai împotriva statului, reprezentat de Ministerul Justiţiei.

(3) Procurorul poartă răspundere patrimonială doar în cazul constatării, prin hotărîre judecătorească, a vinovăţiei sale pentru acţiuni ilicite, calificate drept infracţiuni.

(4) Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în cazurile prevăzute de prezentul articol este de 3 ani de la data apariţiei dreptului, dacă legea nu prevede alte termene.

Capitolul VIII TRANSFERUL, DELEGAREA, DETAŞAREA, SUSPENDAREA

ŞI ELIBERAREA DIN FUNCŢIE A PROCURORULUI Articolul 54. Transferul, delegarea şi detaşarea (1) Transferul procurorului într-o altă funcţie se face prin concurs, în condiţiile prevăzute

de prezenta lege. (2) În cazul în care o procuratură nu poate funcţiona din cauza lipsei temporare de

procurori, în cazul existenţei unor funcţii vacante, dar şi în alte cazuri, Procurorul General, la propunerea procurorului-şef al procuraturii respective, poate delega procurori de la alte procuraturi, fără acordul lor, pe o perioadă de pînă la o lună pe parcursul unui an, iar cu consimţămîntul lor scris, pentru o perioadă de pînă la 6 luni.

(3) În scopul investigării unei cauze concrete, procurorul desemnat în calitate de membru al grupului de urmărire penală poate fi delegat la o altă procuratură pentru o perioadă de pînă la 6 luni fără acordul acestuia.

(4) Procurorul poate fi detaşat din funcţie, cu consimţămîntul său, pentru îndeplinirea unor funcţii în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor, al Institutului Naţional al Justiţiei, ca Agent Guvernamental, în cadrul unor instituţii internaţionale, ale Uniunii Europene, ale altor state sau în vederea desfăşurării activităţii în proiecte finanţate de aceste instituţii, pe un termen de pînă la 4 ani. În perioada detaşării, procurorului i se păstrează statutul. Cheltuielile procurorului legate de detaşarea în condiţiile prezentului alineat se compensează. Dacă funcţia în care procurorul este detaşat presupune remunerare şi compensarea unor cheltuieli legate de detaşare, salariul funcţiei de bază şi compensaţiile pentru aceste cheltuieli nu se achită.

(5) Dacă salariul prevăzut pentru funcţia în care procurorul se deleagă ori se detaşează este inferior celui de care acesta beneficia în funcţia anterioară, se va păstra salariul funcţiei de bază.

(6) Perioada de detaşare la alte instituţii se include în vechimea în muncă în funcţia de procuror.

(7) La expirarea termenului pentru care a fost detaşat, procurorului i se acordă o funcţie de procuror vacantă, cu excepţia funcţiei de procuror-şef.

(8) Decizia privind detaşarea procurorului se ia de către Procurorul General, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor.

Articolul 55. Suspendarea din funcţie (1) Procurorul în privinţa căruia este pornită o urmărire penală poate fi suspendat din

funcţie de către Procurorul General, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor. În situaţii ce nu suferă amînare, Procurorul General îl poate suspenda pe procuror fără acordul Consiliului Superior al Procurorilor, pînă la următoarea şedinţă a Consiliului Superior al Procurorilor.

(2) Procurorul este suspendat din funcţie prin ordin al Procurorului General, fără implicarea Consiliului Superior al Procurorilor, atunci cînd i se acordă concediu de maternitate şi concediu pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 6 ani. În celelalte cazuri prevăzute de lege, procurorul este suspendat din funcţie prin ordin al Procurorului General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.

(3) Suspendarea din funcţie a procurorului în cazurile prevăzute la alin.(2) nu atrage anularea garanţiilor sociale.

(4) În cazul prevăzut la alin.(1), dacă nu a fost probată vinovăţia procurorului sau dacă a fost pronunţată o sentinţă de achitare ori de încetare a procesului penal pe motiv de reabilitare, suspendarea din funcţie încetează, iar procurorul este restabilit în toate drepturile anterioare.

(5) În cazurile prevăzute la alin.(2), la expirarea termenului de suspendare din funcţie, procurorul preia funcţia pe care a deţinut-o pînă la suspendare sau, cu consimţămîntul lui, i se oferă o altă funcţie de procuror echivalentă.

(6) Procurorul poate ataca hotărîrea privind suspendarea sa din funcţie în instanţa de judecată în condiţiile legii.

Articolul 56. Condiţiile de încetare a raporturilor de serviciu ale procurorului Raporturile de serviciu ale procurorului încetează în următoarele cazuri: a) în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor; b) în cazul eliberării din funcţie. Articolul 57. Încetarea raporturilor de serviciu în circumstanţe ce nu depind de voinţa

părţilor (1) Raporturile de serviciu ale procurorului încetează de drept în circumstanţe ce nu depind

de voinţa părţilor în cazul: a) pierderii cetăţeniei Republicii Moldova; b) atingerii vîrstei de 65 de ani; c) expirării termenului pentru care a fost numit în funcţie, în cazul refuzului de a fi numit

într-o altă funcţie de procuror; d) în care rămîne definitivă hotărîrea prin care se constată vinovăţia procurorului pentru

comiterea unei infracţiuni; e) privării procurorului de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita anumite

activităţi, ca pedeapsă de bază sau ca pedeapsă complementară, în temeiul unei hotărîri judecătoreşti definitive prin care s-a dispus această sancţiune;

f) în care procurorul este declarat ca fiind dispărut fără urmă printr-o hotărîre judecătorească definitivă;

g) decesului sau al declarării decesului procurorului printr-o hotărîre judecătorească definitivă;

h) în care rămîne definitivă hotărîrea judecătorească privind limitarea capacităţii de exerciţiu sau incapacitatea de exerciţiu a procurorului;

i) constatării, ulterior numirii sale în funcţie, a cel puţin unui motiv pentru care persoana nu poate fi numită în funcţia de procuror.

(2) Încetarea raporturilor de serviciu în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor se face prin ordin al Procurorului General, în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea sau aducerea la cunoştinţa Procurorului General a cazului respectiv.

(3) Încetarea mandatului Procurorului General în temeiurile prevăzute la alin.(1) se constată prin decret al Preşedintelui Republicii.

Articolul 58. Eliberarea din funcţie (1) Procurorul, procurorul-şef şi adjunctul Procurorului General sînt eliberaţi din funcţie în

cazul: a) depunerii cererii de demisie; b) refuzului de a fi transferat la o altă procuratură sau subdiviziune a procuraturii, dacă

procuratura sau subdiviziunea procuraturii în care a activat se lichidează sau se reorganizează; c) refuzului de a se supune sancţiunii disciplinare de retrogradare din funcţie; d) aplicării sancţiunii disciplinare de eliberare din funcţia de procuror în momentul în care

aceasta a devenit irevocabilă; e) obţinerii calificativului „insuficient” la două evaluări consecutive sau al eşuării evaluării

performanţelor; f) neprezentării, din motive neîntemeiate, de două ori consecutiv, pentru evaluarea

performanţelor; g) înscrierii în calitate de candidat pe lista unui partid politic sau a unei organizaţii social-

politice în alegeri pentru Parlament sau pentru autorităţile administraţiei publice locale; h) în care rămîne definitiv actul prin care se constată starea sa de incompatibilitate sau

încălcarea unor interdicţii; i) în care este considerat ca fiind inapt din punct de vedere medical pentru îndeplinirea

atribuţiilor sale;

j) refuzului de a fi supus verificării în temeiul Legii nr.271-XVI din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice;

k) numirii într-o funcţie incompatibilă cu funcţia de procuror. (2) În cazurile prevăzute la alin.(1) lit.a), b) şi c), eliberarea din funcţie se face prin ordin al

Procurorului General, în temeiul cererii sau, respectiv, al refuzului, prezentate în scris. (3) Eliberarea din funcţie a procurorului, procurorului-şef sau a adjunctului Procurorului

General în temeiurile prevăzute la alin.(1) lit.b), c), d), e), f), g), h), i), j) şi k) se face în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea sau aducerea la cunoştinţa Procurorului General a cazului respectiv, printr-un ordin al Procurorului General, care este comunicat procurorului vizat în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei eliberării din funcţie.

(4) Ordinul Procurorului General privind eliberarea din funcţie poate fi contestat în instanţa de judecată în condiţiile legii.

(5) În cazul anulării ordinului de eliberare din funcţie, procurorul va fi repus în toate drepturile, plătindu-i-se, conform legii, drepturile băneşti de care a fost privat.

(6) Procurorul General poate fi eliberat din funcţie înainte de expirarea mandatului, de către Preşedintele Republicii, în cazurile prevăzute la alin.(1) lit.a), d), g), h), i) şi j). În cazurile prevăzute la alin.(1) lit.h), eliberarea din funcţie a Procurorului General se face în baza unei hotărîri judecătoreşti irevocabile sau a unei hotărîri a Consiliului Superior al Procurorilor.

Capitolul IX

PROTECŢIA DE STAT A PROCURORULUI. ASIGURAREA MATERIALĂ ŞI SOCIALĂ A PROCURORULUI

Articolul 59. Protecţia de stat a procurorului şi a membrilor familiei lui (1) Procurorul, membrii familiei lui şi averea lor se află sub protecţia statului. La cererea

motivată a procurorului, în care se invocă existenţa unui pericol pentru viaţa, sănătatea sa ori a membrilor familiei lui sau a unui pericol pentru integritatea averii lor, organele afacerilor interne sînt obligate să ia măsurile de rigoare în vederea asigurării securităţii procurorului şi a membrilor familiei lui, precum şi a integrităţii bunurilor acestora.

(2) Atentarea la viaţa sau la sănătatea procurorului, distrugerea sau deteriorarea bunurilor sale, ameninţarea sa cu omor, cu violenţă sau cu deteriorarea bunurilor sale, precum şi atentarea la viaţa sau la sănătatea rudelor sale apropiate (soţ/soţie, părinţi, copii) în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu atrag răspundere penală.

(3) Procurorul are dreptul la compensarea cheltuielilor efectuate în interes de serviciu. Articolul 60. Salarizarea (1) Salariul procurorului se stabileşte în funcţie de salariul judecătorului. Salariul de

funcţie al procurorului se stabileşte în funcţie de nivelul procuraturii în care îşi desfăşoară activitatea şi de vechimea sa în funcţia de procuror.

(2) Salariul procurorului reprezintă 90% din: a) salariul judecătorului Curţii Supreme de Justiţie, în cazul procurorului din Procuratura

Generală sau din procuraturile specializate, cu vechimea în muncă corespunzătoare; b) salariul judecătorului din judecătorie, în cazul procurorului din procuraturile teritoriale,

inclusiv din Procuratura UTA Găgăuzia, cu vechimea în muncă corespunzătoare. (3) Pentru exercitarea funcţiilor de conducere, procurorul beneficiază de următorul spor,

calculat în raport procentual faţă de salariul său de funcţie: a) 20% – pentru exercitarea funcţiei de Procuror General; b) 15% – pentru exercitarea funcţiei de adjunct al Procurorului General şi de procuror-şef

al procuraturii specializate; c) 12% – pentru exercitarea funcţiei de procuror-şef al subdiviziunii Procuraturii Generale

şi de adjunct al procurorului-şef al procuraturii specializate; d) 9% – pentru exercitarea funcţiei de şef de secţie în cadrul Procuraturii Generale şi de

procuror-şef al procuraturii teritoriale;

e) 7% – pentru exercitarea funcţiei de adjunct al procurorului-şef al procuraturii teritoriale. (4) Condiţiile şi modul de salarizare a procurorilor sînt stabilite prin Legea nr.328 din 23

decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor. Articolul 61. Concediul şi zilele de odihnă (1) Procurorul are dreptul la un concediu de odihnă anual plătit cu durata de 35 de zile

calendaristice. (2) În cazul în care vechimea în muncă în funcţia de procuror depăşeşte 5, 10 şi 15 ani,

concediul de odihnă anual plătit se măreşte cu 3, 5 şi, respectiv, 7 zile calendaristice. (3) Procurorului i se acordă concediu prin ordin al Procurorului General, în conformitate cu

programul concediilor de odihnă anuale ale procurorilor, aprobat de Procurorul General. (4) Activitatea desfăşurată în zilele de sărbătoare nelucrătoare şi/sau în zilele de repaus la

indicaţia procurorului-şef se compensează procurorului proporţional, cu cel mult 14 zile calendaristice de odihnă anual. Modul de acordare a zilelor suplimentare se stabileşte prin Regulamentul Procuraturii. Pentru activitatea desfăşurată în zilele de sărbătoare nelucrătoare şi/sau în zilele de repaus, procurorul nu este remunerat suplimentar.

(5) Se interzice neacordarea de concediu de odihnă anual plătit procurorului. Articolul 62. Alte garanţii sociale (1) Procurorii aflaţi în exerciţiul funcţiei beneficiază de asistenţă medicală în conformitate

cu Legea nr.1585-XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală.

(2) După încetarea raporturilor de serviciu, procurorul cu o vechime în funcţia de procuror de peste zece ani, în temeiul art.57 alin.(1) lit.b) şi c) sau al art.58 alin.(1) lit.a) şi b), dacă circumstanţele care determină încetarea raporturilor de muncă nu afectează prestigiul Procuraturii şi reputaţia procurorilor, beneficiază de o indemnizaţie unică de concediere egală cu 50% din produsul înmulţirii ultimului salariu lunar la numărul de ani complet lucraţi în funcţia de procuror. În cazul procurorului reîntors în funcţie, la calculul indemnizaţiei unice de concediere se ia în considerare timpul de activitate în funcţia de procuror de la data încetării ultimei demisii.

(3) Viaţa şi bunurile procurorului sînt supuse asigurării de stat obligatorii de la bugetul de stat, cheltuielile respective fiind prevăzute în bugetul Procuraturii.

(4) Suma asigurată se plăteşte în următoarele cazuri: a) moarte violentă sau decesul procurorului în legătură cu exercitarea funcţiei, survenit ca

urmare a unor leziuni corporale sau a altor vătămări grave ale sănătăţii – succesorilor lui sub forma unei indemnizaţii unice, egale cu produsul înmulţirii salariului de funcţie al decedatului la numărul de ani compleţi pe care acesta nu i-a supravieţuit pînă la atingerea limitei de vîrstă, dar nu mai puţin de 15 salarii de funcţie ale decedatului;

b) mutilare a procurorului sau o altă vătămare gravă a sănătăţii sale în legătură cu exercitarea funcţiei, ce exclude posibilitatea de a continua activitatea profesională – sub forma unei compensaţii lunare egale cu salariul de funcţie pe care l-a avut în funcţia de procuror;

c) moarte violentă sau decesul procurorului, survenit ca urmare a unor leziuni corporale sau a altor vătămări grave ale sănătăţii, legate de exercitarea funcţiei – membrilor lui de familie inapţi de muncă, aflaţi la întreţinerea lui, sub forma unei indemnizaţii lunare egale cu diferenţa dintre partea ce le revenea din salariul de funcţie al celui decedat şi pensia stabilită în legătură cu pierderea întreţinătorului, fără a se lua în calcul indemnizaţia unică.

(5) Dacă, la data eliberării din funcţie a procurorului, există o procedură contravenţională în legătură cu exercitarea atribuţiilor sale de serviciu sau o urmărire penală împotriva acestuia, plata indemnizaţiei prevăzute la alin.(2) se suspendă pînă la soluţionarea irevocabilă a cauzei. În cazul constatării vinovăţiei procurorului în aceste cauze, indemnizaţia prevăzută la alin.(2) nu se acordă.

(6) Procurorul beneficiază şi de alte garanţii sociale în conformitate cu legislaţia muncii în măsura în care aceasta nu contravine prezentei legi.

(7) Prejudiciul material provocat în legătură cu activitatea de serviciu a procurorului, prin deteriorarea sau nimicirea bunurilor sale, a bunurilor membrilor familiei sale sau ale rudelor sale apropiate, se repară integral de la bugetul Procuraturii.

Articolul 63. Asigurarea cu pensie Procurorii au dreptul la pensie conform Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind

pensiile de asigurări sociale de stat. Articolul 64. Legitimaţia de procuror (1) La numirea în funcţie a procurorului, acesta primeşte o legitimaţie al cărei model este

aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor. (2) Legitimaţia de procuror este eliberată de către Procurorul General şi serveşte drept

document ce confirmă identitatea şi funcţia procurorului. (3) După încetarea raporturilor de serviciu, precum şi în perioada suspendării procurorului

din funcţie în temeiul art.55 alin.(1) sau a înlăturării sale de la îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, legitimaţia se retrage.

TITLUL III

ORGANELE DE AUTOADMINISTRARE DIN CADRUL PROCURATURII

Articolul 65. Autoadministrarea Procuraturii (1) Autonomia Procuraturii se manifestă prin independenţa organizaţională şi funcţională a

acesteia, se realizează prin autoadministrare şi reprezintă dreptul şi capacitatea reală a Procuraturii de a soluţiona problemele funcţionale în mod autonom şi responsabil.

(2) Autoadministrarea Procuraturii se realizează în baza principiilor reprezentativităţii şi eligibilităţii organelor de autoadministrare ale Procuraturii, precum şi prin angajarea răspunderii lor pentru exercitarea în mod corespunzător a funcţiilor delegate.

(3) Organele de autoadministrare ale Procuraturii sînt Adunarea Generală a Procurorilor, Consiliul Superior al Procurorilor şi colegiile din subordinea acestuia – Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor, Colegiul de evaluare a performanţelor procurorilor şi Colegiul de disciplină şi etică.

Capitolul X

ADUNAREA GENERALĂ A PROCURORILOR Articolul 66. Adunarea Generală a Procurorilor (1) Adunarea Generală a Procurorilor se constituie din procurorii din cadrul Procuraturii. (2) Adunarea Generală a Procurorilor se convoacă anual de către Consiliul Superior al

Procurorilor. (3) Adunarea Generală a Procurorilor poate fi convocată şi în cazuri excepţionale, din

iniţiativa Procurorului General, a Consiliului Superior al Procurorilor ori a unei treimi din procurori, în scopul examinării chestiunilor de importanţă majoră pentru activitatea Procuraturii.

(4) Anunţul privind data şedinţei ordinare, proiectul de agendă a şedinţei şi materialele ce urmează a fi examinate în cadrul şedinţei se plasează pe paginile web oficiale ale Procuraturii Generale şi Consiliului Superior al Procurorilor cu cel puţin o lună înainte de data şedinţei. Propuneri de modificare sau de completare a agendei Adunării Generale a Procurorilor se admit atît înainte de şedinţă, cît şi pe parcursul şedinţei.

(5) Şedinţa Adunării Generale a Procurorilor se deschide de către preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor, care transmite conducerea şedinţei preşedintelui ales de către Adunare.

(6) Preşedintele şi secretarul şedinţei Adunării Generale a Procurorilor se aleg, la propunerea procurorilor prezenţi în şedinţă, cu votul deschis al majorităţii simple a acestora.

(7) Adunarea Generală a Procurorilor este deliberativă dacă la ea participă majoritatea simplă a procurorilor în exerciţiu. Acelaşi cvorum este necesar şi pentru desfăşurarea şedinţelor extraordinare ale Adunării Generale a Procurorilor.

(8) Hotărîrile Adunării Generale a Procurorilor se adoptă cu votul majorităţii simple a procurorilor prezenţi şi se semnează de către preşedintele şi secretarul şedinţei. Hotărîrile Adunării Generale a Procurorilor cu privire la alegerea membrilor Consiliului Superior al Procurorilor, ai Colegiului pentru selecţia şi cariera procurorilor, ai Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor şi ai Colegiului de disciplină şi etică se adoptă prin vot secret. La decizia Adunării Generale a Procurorilor, pot fi adoptate prin vot secret şi alte hotărîri.

(9) Pentru organizarea procedurii de alegere a procurorilor în Consiliul Superior al Procurorilor şi în colegiile sale, Adunarea Generală a Procurorilor desemnează, cu majoritate de voturi, comisii speciale, a căror componenţă şi activitate se stabilesc prin regulamentul Adunării Generale a Procurorilor.

(10) Hotărîrile Adunării Generale a Procurorilor se publică pe paginile web oficiale ale Procuraturii Generale şi Consiliului Superior al Procurorilor şi sînt executorii pentru organele de autoadministrare ale Procuraturii şi pentru procurori.

Articolul 67. Competenţa Adunării Generale a Procurorilor (1) Adunarea Generală a Procurorilor se întruneşte pentru: a) alegerea, din rîndul procurorilor, a membrilor Consiliului Superior al Procurorilor şi ai

colegiilor sale, precum şi a supleanţilor; b) audierea raportului despre activitatea Procuraturii, prezentat de către Procurorul

General, şi a raportului despre activitatea Consiliului Superior al Procurorilor, prezentat de către preşedintele Consiliului;

c) prezentarea de către Procurorul General şi dezbaterea priorităţilor privind activitatea Procuraturii pentru anul următor, după consultarea acestora cu Consiliul Superior al Procurorilor;

d) aprobarea Codului de etică al procurorilor şi a modificărilor la acesta, care se publică pe pagina web oficială a Procuraturii Generale;

e) adoptarea sau modificarea regulamentului Adunării Generale a Procurorilor; f) examinarea şi deciderea asupra altor chestiuni privind activitatea Procuraturii. (2) În termen de 20 de zile lucrătoare de la şedinţa Adunării Generale a Procurorilor,

propunerile şi întrebările înaintate în cadrul şedinţei se examinează de către entitatea căreia i-au fost adresate, care urmează să ia decizii în privinţa acestora, care se publică pe paginile web oficiale ale Procuraturii Generale şi Consiliului Superior al Procurorilor.

(3) Regulamentele aprobate de Adunarea Generală a Procurorilor se publică pe pagina web oficială a Procuraturii Generale.

Capitolul XI

CONSILIUL SUPERIOR AL PROCURORILOR

Secţiunea 1 Dispoziţii generale

Articolul 68. Consiliul Superior al Procurorilor (1) Consiliul Superior al Procurorilor este un organ independent, cu statut de persoană

juridică, format în vederea participării la procesul de constituire, funcţionare şi asigurare a autoadministrării sistemului Procuraturii.

(2) Consiliul Superior al Procurorilor este garantul independenţei şi imparţialităţii procurorilor.

Articolul 69. Componenţa Consiliului Superior al Procurorilor (1) Consiliul Superior al Procurorilor este constituit din 12 membri.

(2) Din Consiliul Superior al Procurorilor fac parte de drept Procurorul General, procurorul-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrul justiţiei.

(3) Cinci membri ai Consiliului Superior al Procurorilor sînt aleşi de către Adunarea Generală a Procurorilor din rîndul procurorilor în funcţie, prin vot secret, direct şi liber exprimat, după cum urmează:

a) un membru din rîndul procurorilor Procuraturii Generale; b) patru membri din rîndul procurorilor de la procuraturile teritoriale şi de la cele

specializate. (4) Trei membri ai Consiliului Superior al Procurorilor sînt aleşi prin concurs din rîndul

societăţii civile, după cum urmează: unul de către Preşedintele Republicii, unul de către Parlament şi unul de către Academia de Ştiinţe a Moldovei. Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Superior al Procurorilor din partea societăţii civile trebuie să aibă studii superioare juridice şi experienţă în domeniul dreptului de cel puţin 3 ani.

(5) Sînt consideraţi aleşi în calitate de membri ai Consiliului Superior al Procurorilor procurorii care au acumulat cel mai mare număr de voturi la Adunarea Generală a Procurorilor. Următorii procurori de pe lista candidaţilor care au acumulat cel mai mare număr de voturi suplinesc funcţiile vacante în ordine descrescătoare după numărul de voturi acumulat.

(6) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Superior al Procurorilor trebuie să se bucure de o reputaţie ireproşabilă şi să fie o autoritate recunoscută în domeniile lor de activitate.

(7) Nu pot fi membri ai Consiliului Superior al Procurorilor procurorii care au sancţiuni disciplinare nestinse şi persoanele care au fost declarate vinovate de comiterea unei infracţiuni.

(8) Procurorii aleşi în calitate de membri ai Consiliului Superior al Procurorilor se detaşează din funcţie pe durata exercitării mandatului.

(9) Membrii Consiliului Superior al Procurorilor, cu excepţia membrilor de drept, nu pot exercita o altă activitate remunerată, afară de cea didactică, de creaţie, ştiinţifică, sportivă sau în cadrul asociaţiilor obşteşti.

Articolul 70. Competenţa Consiliului Superior al Procurorilor (1) Consiliul Superior al Procurorilor are următoarele competenţe: a) elaborează şi aprobă regulamentele privind activitatea sa, privind funcţionarea colegiilor

sale şi alte regulamente care îl vizează; b) elaborează şi aprobă regulamentele privind procedura de selecţie şi cariera procurorilor; c) elaborează proiectul de regulament al Adunării Generale a Procurorilor şi proiectele de

amendare a acestuia; d) organizează concursul pentru selectarea candidatului la funcţia de Procuror General, pe

care îl propune Preşedintelui Republicii; e) organizează concursuri, selectează şi numeşte pe membrii colegiilor sale din rîndul

societăţii civile; f) examinează contestaţiile împotriva hotărîrilor luate de colegiile sale; g) face propuneri Procurorului General privind numirea, promovarea, detaşarea sau

suspendarea procurorilor în condiţiile Codului de procedură penală şi ale prezentei legi, precum şi privind eliberarea din funcţie a procurorilor;

h) participă la depunerea jurămîntului de către procurori şi de către Procurorul General; i) stabileşte numărul de procurori în cadrul fiecărei procuraturi; j) desemnează procurorii în cadrul Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei; k) aprobă strategia privind formarea iniţială şi continuă a procurorilor şi prezintă avizul

asupra planului de acţiuni pentru implementarea acestei strategii; l) examinează şi prezintă opinii asupra regulamentului de organizare a concursului de

admitere în Institutul Naţional al Justiţiei, asupra programelor didactice şi a planurilor de învăţămînt pentru cursurile de formare iniţială şi continuă din cadrul Institutului Naţional al Justiţiei, asupra regulamentului de organizare a concursului pentru suplinirea posturilor

didactice, precum şi asupra componenţei comisiilor pentru examenele de admitere şi de absolvire ale Institutului Naţional al Justiţiei;

m) stabileşte numărul de locuri scoase la concursul de admitere pentru instruirea iniţială a procurorilor în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei;

n) examinează adresările cetăţenilor şi ale procurorilor privind chestiunile date în competenţa sa;

o) elaborează proiectul Codului de etică al procurorilor, precum şi proiectele de modificare a acestuia, şi le propune spre aprobare Adunării Generale a Procurorilor;

p) aprobă proiectul bugetului său, pe care îl prezintă Ministerului Finanţelor; q) aprobă structura aparatului Consiliului Superior al Procurorilor; r) participă la elaborarea proiectului de buget al Procuraturii şi îl avizează; s) participă la elaborarea planurilor de dezvoltare strategică a Procuraturii; t) avizează proiectele priorităţilor anuale privind activitatea Procuraturii, elaborate de

Procurorul General. (2) Regulamentele aprobate de Consiliul Superior al Procurorilor se publică pe pagina web

oficială a Procuraturii Generale. Articolul 71. Preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor (1) Preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor este ales dintre membrii Consiliului

aleşi din rîndul procurorilor, prin vot secret, pe un termen de 4 ani, cu votul majorităţii membrilor Consiliului.

(2) În absenţa preşedintelui Consiliului Superior al Procurorilor, atribuţiile acestuia sînt exercitate de un membru numit de Consiliu.

(3) Preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor beneficiază de un salariu în cuantum de 80% din salariul Procurorului General sau îşi păstrează salariul său din funcţia de procuror, deţinută pînă la detaşare, dacă acesta este mai mare.

Articolul 72. Atribuţiile preşedintelui Consiliului Superior al Procurorilor Preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor are următoarele atribuţii: a) reprezintă Consiliul Superior al Procurorilor în relaţiile interne şi cele internaţionale şi

coordonează activitatea acestuia; b) prezidează şedinţele Consiliului Superior al Procurorilor; c) semnează actele emise de Consiliul Superior al Procurorilor; d) prezintă Adunării Generale a Procurorilor raportul anual de activitate al Consiliului

Superior al Procurorilor; e) numeşte, promovează, transferă şi eliberează din funcţii pe angajaţii aparatului, le aplică

măsuri de încurajare şi sancţiuni disciplinare; f) exercită şi alte atribuţii prevăzute de lege.

Secţiunea a 2-a Statutul de membru al Consiliului Superior al Procurorilor

Articolul 73. Durata mandatului de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (1) Mandatul membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Procurorilor este de 4 ani. Aceeaşi

persoană nu poate deţine funcţia de membru al Consiliului Superior al Procurorilor două mandate consecutiv.

(2) Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Procurorilor îşi exercită mandatul pînă la alegerea noilor membri.

(3) Perioada de activitate în calitate de membru al Consiliului Superior al Procurorilor se include în stagiul profesional de procuror.

Articolul 74. Drepturile membrilor Consiliului Superior al Procurorilor (1) Membrii Consiliului Superior al Procurorilor au dreptul:

a) să ia cunoştinţă şi să participe la examinarea materialelor prezentate spre examinare Consiliului Superior al Procurorilor;

b) să facă demersuri, să expună argumente şi să prezinte materiale suplimentare; c) să propună spre examinare în şedinţa Consiliului probleme ce ţin de competenţa

acestuia; d) să participe prin vot la adoptarea de hotărîri şi să-şi expună, în caz de necesitate, opinia

separată; e) să efectueze alte acţiuni în condiţiile legii. (2) Membrii Consiliului Superior al Procurorilor aleşi din rîndul procurorilor beneficiază

de un salariu în cuantum de 75% din salariul Procurorului General sau îşi păstrează salariul din funcţia de procuror, deţinută pînă la detaşare, dacă acesta este mai mare.

(3) Membrii Consiliului Superior al Procurorilor reprezentanţi ai societăţii civile primesc o indemnizaţie lunară în mărime de 50% din salariul mediu al membrilor Consiliului Superior al Procurorilor aleşi din rîndul procurorilor.

Articolul 75. Obligaţiile şi restricţiile impuse membrilor Consiliului Superior al

Procurorilor (1) Membrii Consiliului Superior al Procurorilor sînt obligaţi: a) să asigure ocrotirea drepturilor şi a libertăţilor procurorilor, a onoarei şi a demnităţii

acestora în condiţiile legii; b) să contribuie la promovarea principiului independenţei procurorului; c) să respecte regimul datelor cu caracter personal, precum şi al altor informaţii cu acces

limitat, care le-au devenit cunoscute în exercitarea mandatului; d) să voteze pro sau contra la adoptarea de hotărîri. (2) Pe durata mandatului, precum şi timp de 6 luni după încetarea acestuia, membrii

Consiliului Superior al Procurorilor nu pot participa la concursuri pentru numire sau promovare în funcţii de procuror, inclusiv în funcţia de Procuror General.

Articolul 76. Încetarea calităţii de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (1) Calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor încetează, după caz: a) prin depunerea cererii de renunţare la calitatea de membru al Consiliului; b) la expirarea mandatului de membru al Consiliului; c) în cazul obţinerii calităţii de membru al unui colegiu din subordinea Consiliului Superior

al Procurorilor; d) în cazul suspendării sau eliberării din funcţia de procuror; e) în cazul în care rămîne definitiv actul de constatare a incompatibilităţii; f) în cazul în care rămîne definitiv actul prin care s-a stabilit adoptarea de către acesta a

unui act cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese; g) în cazul în care rămîne definitivă hotărîrea prin care s-a constatat vinovăţia acestuia

pentru săvîrşirea unei infracţiuni; h) în caz de imposibilitate a exercitării atribuţiilor de membru pe o perioadă mai mare de 4

luni, constatată de Consiliul Superior al Procurorilor; i) în cazul constatării uneia din circumstanţele care nu ar fi permis alegerea sau numirea

acestuia în calitate de membru al Consiliului; j) în caz de deces. (2) Membrii Consiliului Superior al Procurorilor nu pot fi revocaţi. În cazul

circumstanţelor stabilite la alin.(1), mandatul lor încetează de drept.

Secţiunea a 3-a Organizarea activităţii Consiliului Superior al Procurorilor

Articolul 77. Şedinţele Consiliului Superior al Procurorilor

(1) Consiliul Superior al Procurorilor se întruneşte ori de cîte ori este necesar, dar nu mai rar decît o dată în lună.

(2) Prima şedinţă a Consiliului Superior al Procurorilor este convocată de către Procurorul General într-un termen de 10 zile lucrătoare de la data ţinerii Adunării Generale a Procurorilor.

(3) Şedinţele Consiliului Superior al Procurorilor sînt publice, cu excepţia cazurilor în care, pentru respectarea regimului informaţiilor specificate la art.75 alin.(1) lit.c), consiliul decide, printr-o hotărîre, că şedinţa sau o parte a acesteia urmează să fie închisă.

(4) Şedinţa Consiliului Superior al Procurorilor este deliberativă dacă la ea participă cel puţin 2/3 din membri.

(5) Agenda şedinţei se plasează pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor cu cel puţin 2 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării şedinţei.

(6) Hotărîrile se adoptă în şedinţă publică, cu votul deschis al majorităţii membrilor prezenţi ai Consiliului Superior al Procurorilor.

(7) Hotărîrile Consiliului Superior al Procurorilor sînt motivate, sînt semnate de toţi membrii prezenţi în şedinţă şi se publică, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii, pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor. Hotărîrile Consiliului Superior al Procurorilor sînt semnate olograf sau, după caz, prin aplicarea semnăturii electronice.

(8) Şedinţele Consiliului Superior al Procurorilor sînt înregistrate prin mijloace video/audio. Înregistrarea şedinţei se anexează la procesul-verbal. Procesul-verbal se întocmeşte în termen de 3 zile lucrătoare de la data la care a avut loc şedinţa, fiind semnat de preşedintele şedinţei şi de secretar, şi se plasează pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor.

Articolul 78. Recuzarea şi abţinerea (1) Un membru al Consiliului Superior al Procurorilor nu poate participa la examinarea

unui subiect din agendă dacă există circumstanţe care exclud participarea sa la examinarea subiectului în cauză sau care ar trezi îndoieli privind obiectivitatea sa. În cazul în care există astfel de circumstanţe, membrul respectiv al Consiliului este obligat să facă o declaraţie de abţinere.

(2) Pentru motivele indicate la alin.(1), un membru al Consiliului Superior al Procurorilor poate fi recuzat.

(3) Cererea de recuzare şi declaraţia de abţinere trebuie să fie motivate. (4) Membrul Consiliului Superior al Procurorilor a cărui recuzare sau abţinere a fost

invocată nu participă la examinarea cererii de recuzare sau a declaraţiei de abţinere. Articolul 79. Contestarea hotărîrilor Consiliului Superior al Procurorilor (1) Hotărîrile Consiliului Superior al Procurorilor pot fi contestate la Curtea Supremă de

Justiţie de orice persoană vătămată într-un drept al său într-un termen de 10 zile lucrătoare de la data la care hotărîrea vizată i-a fost comunicată.

(2) Contestaţiile împotriva hotărîrilor Consiliului Superior al Procurorilor sînt examinate de completul de judecată care examinează contestaţiile împotriva hotărîrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Articolul 80. Bugetul Consiliului Superior al Procurorilor (1) Consiliul Superior al Procurorilor este finanţat de la bugetul de stat în limita alocaţiilor

bugetare aprobate prin legea bugetară anuală. (2) Bugetul Consiliului Superior al Procurorilor se elaborează, se aprobă şi se

administrează în conformitate cu principiile, regulile şi procedurile stabilite de legislaţia privind finanţele publice şi responsabilitatea bugetar-fiscală.

(3) Preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor organizează şi implementează sistemul de management financiar şi control intern şi poartă răspundere managerială pentru

administrarea bugetului şi a patrimoniului public aflat în gestiunea Consiliului Superior al Procurorilor.

(4) Salarizarea preşedintelui şi a membrilor Consiliului Superior al Procurorilor detaşaţi din funcţiile de procuror, achitarea indemnizaţiei lunare membrilor Consiliului reprezentanţi ai societăţii civile, precum şi salarizarea personalului din aparatul Consiliului Superior al Procurorilor se fac din bugetul Consiliului Superior al Procurorilor.

Articolul 81. Aparatul Consiliului Superior al Procurorilor (1) Consiliul Superior al Procurorilor dispune de un aparat care asigură activitatea

Consiliului şi a colegiilor sale. (2) Aparatul Consiliului Superior al Procurorilor este compus din funcţionari publici şi

personal tehnic. Funcţionarii publici din cadrul aparatului Consiliului Superior al Procurorilor se supun reglementărilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi sînt salarizaţi în condiţiile legii. Personalul tehnic al Consiliului se supune reglementărilor legislaţiei muncii, fiind salarizat în condiţiile legii.

(3) Structura, statul de personal şi activitatea aparatului Consiliului sînt reglementate printr-un regulament aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor.

Secţiunea a 4-a

Organele Consiliului Superior al Procurorilor Articolul 82. Organele care funcţionează în subordinea Consiliului Superior al

Procurorilor În subordinea Consiliului Superior al Procurorilor funcţionează: a) Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor; b) Colegiul de evaluare a performanţelor procurorilor; c) Colegiul de disciplină şi etică. Articolul 83. Componenţa colegiilor (1) Fiecare colegiu din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor este constituit din 7

membri, după cum urmează: a) 5 sînt aleşi de Adunarea Generală a Procurorilor din rîndul procurorilor; b) 2 sînt aleşi de către Consiliul Superior al Procurorilor, prin concurs public, din rîndul

reprezentanţilor societăţii civile. (2) Sînt consideraţi aleşi membri ai colegiului primii 5 procurori care au acumulat cel mai

mare număr de voturi la Adunarea Generală a Procurorilor. Următorii procurori de pe lista candidaţilor care au acumulat cel mai mare număr de voturi suplinesc funcţiile vacante în ordinea descrescătoare a numărului de voturi acumulat.

(3) Consiliul Superior al Procurorilor alege de asemenea un membru supleant pentru reprezentanţii societăţii civile conform procedurii prevăzute pentru alegerea reprezentanţilor societăţii civile.

(4) Pot candida la funcţia de membru al colegiului persoanele care întrunesc condiţiile prevăzute la art.69 alin.(6) şi (7).

(5) În componenţa unui colegiu nu pot fi aleşi membri ai Consiliului Superior al Procurorilor sau membri ai unui alt colegiu.

(6) Membrii colegiului sînt aleşi pe o perioadă de 4 ani. (7) Calitatea de membru al colegiului încetează în condiţiile art.76. În caz de încetare a

mandatului de membru al colegiului înainte de expirarea termenului de 4 ani, un membru supleant va continua exercitarea mandatului.

(8) Preşedintele colegiului este ales prin vot secret, din rîndul membrilor acestuia, la prima şedinţă a colegiului.

(9) Recuzarea sau abţinerea unui membru al colegiului are loc conform cu prevederile art.78.

(10) În cazul în care colegiul examinează o chestiune care priveşte pe unul din membrii săi, acesta nu participă la examinarea subiectului respectiv.

(11) Membrii colegiului reprezentanţi ai societăţii civile primesc o indemnizaţie lunară în mărime de 50% din salariul mediu al membrilor Consiliului Superior al Procurorilor aleşi din rîndul procurorilor. Membrilor colegiului aleşi din rîndul procurorilor li se reduce volumul de lucru pe perioada mandatului.

(12) Competenţele, modul de organizare şi de funcţionare a colegiilor sînt stabilite prin prezenta lege şi prin regulamentele aprobate de Consiliul Superior al Procurorilor.

(13) În vederea exercitării atribuţiilor lor, colegiile au dreptul să solicite procurorilor, autorităţilor publice, persoanelor juridice de drept public toate actele şi informaţiile de care au nevoie.

(14) Procurorii, autorităţile publice şi persoanele juridice de drept public au obligaţia să transmită colegiilor, în termenul stabilit de acestea, actele şi informaţiile solicitate. Colegiile au obligaţia să respecte, în condiţiile legii, regimul informaţiilor cu acces limitat care le-au devenit cunoscute.

(15) Fiecare colegiu prezintă, anual, Consiliului Superior al Procurorilor un raport privind activitatea sa în anul de referinţă, care se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor.

Articolul 84. Şedinţele colegiilor (1) Fiecare colegiu se întruneşte în şedinţe ori de cîte ori este nevoie. (2) Prima şedinţă a colegiului este convocată şi prezidată de către preşedintele Consiliului

Superior al Procurorilor. (3) Timpul şi locul şedinţei colegiului sînt stabilite de către preşedintele colegiului, după

consultarea membrilor colegiului. (4) Şedinţele colegiului sînt prezidate de preşedintele acestuia. În cazul absenţei

preşedintelui colegiului, şedinţa este prezidată de un membru al colegiului ales din rîndul membrilor prezenţi la şedinţă.

(5) Şedinţa colegiului este deliberativă dacă la ea participă cel puţin 5 membri ai colegiului.

(6) Şedinţele colegiului se înregistrează prin mijloace video/audio. Înregistrarea şedinţei se anexează la procesul-verbal. Procesul-verbal se întocmeşte în termen de 3 zile lucrătoare, fiind semnat de preşedintele şedinţei şi de secretar, şi se plasează pe pagina web a Consiliului Superior al Procurorilor.

Articolul 85. Hotărîrile colegiilor (1) Hotărîrile colegiilor se emit în scris, sînt motivate, se semnează de către toţi membrii

colegiului prezenţi la şedinţă şi se publică, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii lor, pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor. Hotărîrile privind evaluarea procurorilor nu se publică, însă rezultatele evaluării sînt date publicităţii. Hotărîrile sînt semnate olograf sau, după caz, prin aplicarea semnăturii electronice.

(2) Hotărîrile colegiilor se adoptă cu votul deschis al majorităţii membrilor aleşi ai colegiului, cu excepţia cazurilor în care prezenta lege prevede o altă modalitate de adoptare a hotărîrilor.

(3) Hotărîrile colegiului se contestă la Consiliul Superior al Procurorilor, prin intermediul colegiului, în termen de 5 zile lucrătoare de la data pronunţării acestora. Contestaţia poate fi depusă de către persoana în privinţa căreia a fost adoptată hotărîrea respectivă, iar în cazul procedurii disciplinare, şi de către persoana care a depus sesizarea, precum şi de către Inspecţia procurorilor.

(4) Hotărîrile colegiilor se transmit la aparatul Consiliului Superior al Procurorilor în următoarea zi după expirarea termenului de contestare.

Articolul 86. Examinarea contestaţiilor împotriva hotărîrilor colegiilor (1) Contestaţiile împotriva hotărîrilor adoptate de colegii se examinează în cel mult o lună

de la data înregistrării acestora la Consiliul Superior al Procurorilor. (2) Ziua, ora şi locul examinării contestaţiei se comunică, cu cel puţin 3 zile lucrătoare

înainte de data desfăşurării şedinţei, procurorului vizat în hotărîrea contestată, candidatului la funcţia de procuror care a depus plîngerea, inspectorului, precum şi altor persoane, în condiţiile prezentei legi.

(3) În urma examinării contestaţiei, Consiliul Superior al Procurorilor decide: a) menţinerea hotărîrii contestate; b) casarea hotărîrii contestate şi adoptarea unei noi hotărîri prin care se soluţionează cauza. Articolul 87. Competenţele Colegiului pentru selecţia şi cariera procurorilor (1) Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor are următoarele atribuţii: a) examinează dosarele candidaţilor la funcţia de procuror, actele prezentate de către

candidaţi şi cele referitoare la candidaţi; b) examinează dosarele şi actele prezentate de procurorii care solicită transferul sau

promovarea într-o funcţie superioară; c) organizează şi desfăşoară interviuri cu participanţii la concurs; d) oferă punctaj participanţilor la concurs; e) adoptă hotărîri motivate cu privire la rezultatele concursului; f) are alte atribuţii prevăzute de lege sau de regulamentele aprobate de Consiliul Superior

al Procurorilor. (2) Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor examinează, în termen de cel mult 3

luni, materialele prezentate de secretariatul Consiliului Superior al Procurorilor. Articolul 88. Competenţele Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor Colegiul de evaluare a performanţelor procurorilor are următoarele atribuţii: a) stabileşte programul de evaluare a activităţii procurorilor; b) examinează dosarele procurorilor supuşi evaluării, actele prezentate de către aceştia şi

actele referitoare la aceştia; c) organizează şi desfăşoară interviuri cu procurorii supuşi evaluării; d) adoptă hotărîri cu privire la procurorii supuşi evaluării. Articolul 89. Competenţele Colegiului de disciplină şi etică Colegiul de disciplină şi etică are următoarele atribuţii: a) examinează cauzele disciplinare iniţiate împotriva procurorilor, primite de la Inspecţia

procurorilor, şi aplică, după caz, sancţiuni disciplinare; b) adoptă recomandări privind prevenirea abaterilor disciplinare în cadrul Procuraturii şi

respectarea eticii procurorilor.

TITLUL IV PERSONALUL PROCURATURII. BUGETUL PROCURATURII

Capitolul XII

PERSONALUL PROCURATURII Articolul 90. Personalul Procuraturii (1) În cadrul Procuraturii activează: a) procurori; b) funcţionari publici; c) funcţionari publici cu statut special; d) personal tehnic.

(2) Personalul Procuraturii cu statut de funcţionar public este format din consultanţi ai procurorului, specialişti principali, specialişti coordonatori şi specialişti. Statutul funcţionarilor publici din cadrul Procuraturii este reglementat de Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

(3) Statutul consultantului procurorului este reglementat de Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, iar atribuţiile sale sînt reglementate de Codul de procedură penală.

(4) Inspectorilor din cadrul Inspecţiei procurorilor li se aplică prevederile Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public în partea ce nu este reglementată de prezenta lege sau de alte legi speciale.

(5) Personalul tehnic efectuează deservirea tehnică a Procuraturii, iar statutul acestuia este reglementat de legislaţia muncii.

(6) Organizarea şi funcţionarea subdiviziunilor Procuraturii formate din funcţionari publici şi funcţionari publici cu statut special şi a subdiviziunilor formate din personal tehnic, precum şi atribuţiile personalului acestor subdiviziuni se stabilesc prin regulament aprobat de Procurorul General.

Capitolul XIII

BUGETUL PROCURATURII. ASIGURAREA ORGANIZATORICĂ ŞI TEHNICO-MATERIALĂ A PROCURATURII

Articolul 91. Bugetul Procuraturii (1) Procuratura se finanţează de la bugetul de stat în limita alocaţiilor bugetare aprobate

prin legea bugetară anuală. (2) Bugetul Procuraturii este unic şi este administrat de Procuratura Generală. Bugetele

procuraturilor specializate se reflectă separat în bugetul Procuraturii. (3) Proiectul de buget al Procuraturii este elaborat de către Procuratura Generală, avînd

avizul Consiliului Superior al Procurorilor. (4) Bugetul Procuraturii se elaborează, se aprobă şi se administrează în conformitate cu

principiile, regulile şi procedurile stabilite de legislaţia privind finanţele publice şi responsabilitatea bugetar-fiscală.

Articolul 92. Asigurarea activităţii Procuraturii (1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sînt obligate să asigure

procuraturile cu încăperi de serviciu. (2) Asigurarea procuraturilor cu tehnică criminalistică, cu mijloace de telecomunicaţie şi

calculatoare, cu mijloace de transport auto de serviciu, cu condiţii de lucru adecvate, de natură să ocrotească sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a procurorului se pune în sarcina Procuraturii Generale şi se efectuează din mijloace de la bugetul de stat.

(3) Activităţile economico-financiare, administrative, de secretariat şi de arhivă sînt asigurate de subdiviziunile corespunzătoare ale Procuraturii Generale, ale căror atribuţii se stabilesc prin regulament aprobat de Procurorul General.

Articolul 93. Informaţia statistică Procuratura Generală asigură, prin intermediul tehnologiilor informaţionale, culegerea,

prelucrarea, sistematizarea şi analiza informaţiei statistice privind starea criminalităţii şi activitatea Procuraturii, precum şi publicarea periodică a acesteia.

Articolul 94. Relaţiile internaţionale Procuratura poate să întreţină relaţii internaţionale directe şi să încheie contracte şi acorduri

cu instituţii străine similare în limitele stabilite de lege. Articolul 95. Sigiliul

Procuraturile au sigiliu cu imaginea Stemei de Stat şi cu denumirea lor. Articolul 96. Paza (1) Paza sediilor şi a altor bunuri ale Procuraturii, securitatea lucrătorilor acesteia, ordinea

publică în sediile procuraturilor, controlul persoanelor la intrarea şi la ieşirea din sediile procuraturilor sînt asigurate din mijloacele bugetului de stat.

(2) Paza de stat a Procurorului General este asigurată în condiţiile legii.

TITLUL V DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 97. Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile legislaţiei muncii, cu

reglementările de drept comun civile, contravenţionale sau penale, după caz, în măsura în care acestea nu contravin legislaţiei speciale care reglementează statutul şi activitatea procurorilor.

Articolul 98. (1) Prezenta lege intră în vigoare la 1 august 2016, cu excepţia: – prevederilor art.17 alin.(10)–(12), în partea ce se referă la numirea Procurorului General

de către Preşedintele Republicii, care vor intra în vigoare după modificarea Constituţiei Republicii Moldova. Pînă la data intrării în vigoare a modificărilor la Constituţie se vor aplica prevederile art.40 alin.(1) din Legea nr.294-XVI din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură în partea ce ţine de organul care numeşte Procurorul General, precum şi prevederile art.70 alin.(1) lit.d) din prezenta lege, care se vor aplica în mod corespunzător.

– prevederilor art.16, care se vor pune în aplicare de la 1 ianuarie 2017. (2) Prevederile art.5 lit.d) din prezenta lege sînt în vigoare pînă la instituirea Registrului

electronic al sesizărilor – R1. (3) Procurorul General în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi continuă

mandatul pe perioada pentru care a fost numit. (4) Primul mandat al primului adjunct al Procurorului General şi al adjuncţilor

Procurorului General aflaţi în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi nu încetează odată cu numirea noului Procuror General în condiţiile prezentei legi.

(5) Interdicţiile cu privire la numărul de mandate, stabilite prin prezenta lege, se extind şi asupra mandatelor exercitate în temeiul prevederilor legislative anterioare.

(6) Procurorii menţionaţi la art.25 alin.(4) care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sînt numiţi în funcţie pe o perioadă nedeterminată şi:

a) au exercitat un mandat de pînă la 5 ani – îşi continuă activitatea pînă la expirarea termenului de 5 ani din cadrul primului mandat;

b) au exercitat un mandat de 5 ani sau mai mulţi – îşi încetează mandatul la data intrării în vigoare a prezentei legi, perioada respectivă considerîndu-se primul mandat, iar funcţia în cauză se scoate la concurs.

(7) Procurorii indicaţi la alin.(6) lit.b) continuă să-şi exercite atribuţiile de procuror-şef pînă la numirea noului procuror-şef.

(8) Procedurile disciplinare pendinte la ziua intrării în vigoare a prezentei legi se examinează în continuare conform prevederilor prezentei legi. Acţiunile întreprinse şi actele încheiate în conformitate cu Legea nr.294-XVI din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură se consideră valabile. În partea ce ţine de termenul de tragere la răspundere disciplinară pentru faptele comise pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi se aplică prevederile prezentei legi.

(9) Pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, Procurorul General va asigura crearea Inspecţiei procurorilor în cadrul Procuraturii Generale, angajarea inspectorilor în baza criteriilor stabilite la art.52 alin.(2) şi aprobarea Regulamentului cu privire la Inspecţia procurorilor.

(10) În termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, Procurorul General va aproba actele normative necesare pentru implementarea prevederilor prezentei legi şi va asigura publicarea lor pe pagina web oficială a Procuraturii Generale.

(11) Consiliul Superior al Procurorilor: a) îşi va continua activitatea în componenţa pe care o are la momentul intrării în vigoare a

prezentei legi – pînă la expirarea mandatului curent al membrilor săi; b) în scopul implementării prevederilor prezentei legi, va adopta actele normative

prevăzute de prezenta lege, va aduce actele sale normative în concordanţă cu aceasta şi va asigura publicarea acestora pe pagina web oficială a Procuraturii Generale;

c) pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, va asigura constituirea Colegiului pentru selecţia şi cariera procurorilor, Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor şi Colegiului de disciplină şi etică.

(12) Colegiul de calificare se dizolvă de drept din ziua constituirii Colegiului pentru selecţia şi cariera procurorilor şi a Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor. Colegiul disciplinar se dizolvă de drept din ziua constituirii Colegiului de disciplină şi etică.

Articolul 99. (1) Procuraturile de nivelul curţii de apel, procuraturile militare şi Procuratura de transport

îşi încetează activitatea la data intrării în vigoare a prezentei legi. (2) După încetarea activităţii procuraturilor indicate la alin.(1), procurorilor şi procurorilor-

şefi din aceste procuraturi li se va propune transferul, cu acordul lor, la alte procuraturi teritoriale sau specializate, în funcţiile vacante de procurori, cu excepţia funcţiilor de procuror-şef.

(3) Bunurile mobile şi imobile ale procuraturilor indicate la alin.(1) se gestionează de către Procuratura Generală.

(4) Funcţionarii şi alt personal al procuraturilor indicate la alin.(1) vor fi transferaţi, în funcţiile corespunzătoare, la alte procuraturi conform schemei de încadrare a personalului, respectîndu-se prevederile Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi ale legislaţiei muncii.

(5) Dosarele şi alte documente aflate în arhiva procuraturilor indicate la alin.(1) se transmit la arhiva Procuraturii Generale.

(6) În termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentei legi, indiferent de faza procesuală la care s-a ajuns în instrumentarea dosarului, cauzele penale, civile şi contravenţionale, precum şi alte documente aflate în executare la procuraturile indicate la alin.(1) vor fi transmise Procurorului General sau unui adjunct desemnat prin ordinul Procurorului General, care, în termen de 10 zile lucrătoare de la recepţionare, le va repartiza conform principiului teritorialităţii şi competenţei pentru continuarea procedurilor în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(7) Se creează Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, care îşi va începe activitatea din momentul intrării în vigoare a prezentei legi, după selectarea şi numirea în funcţii a procurorilor corespunzători.

(8) Procuratura Anticorupţie, după intrarea în vigoare a prezentei legi, îşi continuă activitatea în conformitate cu prevederile art.9.

(9) Procurorii din cadrul Procuraturii Anticorupţie şi cei din cadrul Procuraturii Generale pot fi reconfirmaţi în funcţii sau transferaţi în funcţii de procuror la procuraturile specializate sau la Procuratura Generală, conform competenţelor, fără concurs, cu excepţia funcţiilor de procuror-şef.

(10) Procuratura unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, procuraturile din Ceadîr-Lunga, Comrat şi Vulcăneşti fuzionează într-o singură procuratură – Procuratura UTA Găgăuzia. Bunurile mobile şi imobile, arhivele procuraturilor respective, precum şi dosarele, materialele, alte documente aflate în executare la acestea se transmit Procuraturii UTA Găgăuzia. Procurorii procuraturilor fuzionate îşi vor continuă activitatea în cadrul Procuraturii UTA Găgăuzia. Procurorii-şefi ai procuraturilor fuzionate îşi vor continua activitatea în calitate de adjuncţi ai

procurorului-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia pînă la expirarea mandatelor pentru care au fost numiţi.

(11) La 1 ianuarie 2017, procuraturile sectoarelor Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana şi Rîşcani şi Procuratura municipiului Chişinău fuzionează într-o singură procuratură – Procuratura municipiului Chişinău. Bunurile mobile şi imobile, arhivele procuraturilor respective, precum şi dosarele, materialele şi alte documente aflate în executare la acestea se transmit Procuraturii municipiului Chişinău. Procurorii procuraturilor fuzionate îşi continuă activitatea în cadrul Procuraturii municipiului Chişinău. Procurorii-şefi ai procuraturilor fuzionate îşi vor continua activitatea în calitate de adjuncţi ai procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău pînă la expirarea mandatelor pentru care au fost numiţi.

(12) Procurorii-şefi ale căror funcţii se reduc în urma reorganizării efectuate în temeiul prezentei legi pot alege să rămînă într-o funcţie vacantă de procuror, fără concurs, după cum urmează:

a) procurorii-şefi ai Procuraturii Generale – în funcţia de procuror al Procuraturii Generale, al unei procuraturi specializate sau al unei procuraturi teritoriale;

b) procurorii-şefi ai Procuraturii Anticorupţie – în funcţia de procuror al Procuraturii Anticorupţie, al Procuraturii Generale sau al unei procuraturi teritoriale;

c) procurorii-şefi ai procuraturilor de nivelul curţii de apel, ai procuraturilor militare, ai Procuraturii de transport, precum şi ai procuraturilor teritoriale – în funcţia de procuror al unei procuraturi teritoriale.

(13) La formarea noii structuri a Procuraturii conform prezentei legi, funcţiile de procuror-şef şi de adjunct al procurorului-şef se ocupă prin concurs.

(14) Pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, se elaborează şi se aprobă structura procuraturilor, circumscripţiile acestora şi statele de personal pentru fiecare procuratură.

Articolul 100. (1) În termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi, Guvernul: a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în

concordanţă cu prezenta lege, cu excepţia proiectelor de legi speciale privind funcţionarea procuraturilor specializate, care vor fi prezentate Parlamentului pînă în data de 1 mai 2016;

b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege. (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr.294-XVI din 25 decembrie 2008 cu

privire la Procuratură se abrogă, cu excepţia prevăzută la art.98 alin.(1) din prezenta lege. (3) Pînă la punerea în concordanţă a legislaţiei cu prezenta lege, actele legislative în

vigoare, precum şi alte acte normative se aplică în măsura în care nu contravin prezentei legi.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Andrian CANDU

Nr.3. Chişinău, 25 februarie 2016.

__________ Legile Republicii Moldova 3/25.02.2016 Lege cu privire la Procuratură //Monitorul Oficial 69-77/113, 25.03.2016

l e g e cu privire la procuratură cu privire... · monitorul oficial nr.69-77/113 din 25.03.2016 *...

Documents