A n n i \ V \ V» . 4 » . 5 BANI Ol TOATA ŢAEA 5 D u m i n e c i , 1 D e c é i t i ù r e HttK

kmkmm ЬЩ 2,60 ANUAL Abonamentele se fac

numai pe un an.

• C O L A B O R A T O R I I ACESTUI NUMĂR Mestugean, N. Por» N.'.Paviplescii, S V. Donev , V. Laipiceanu,

Victor Anest in , Liviu Rebreanu, Si lvio , etc .

ШГШИВІ Linia pe pagin» 7

— В А і т і ao

REVOLUŢIA DIN MEXIC

2 . — No. 4; UNIVERSUL LITERALI Duminică, 1 Decembrie ІУ1З.

T J B T E I — Roman de JLlpbonse Жагт —

—• U R M A R E

t i ă r m a n u l Siefen c u m a r i i voi t B'Q- oprească o c l ipă c a s'o p r ivească

•în voie! D a r ea d i s p ă r u ş i S te ten se d e p ă r t a repede . L a col ţul s t r ade î , îşi î n toa r se capu l , şi u u se p u t e a de­cide a pe rde d in och i , casa în ca r e ini rase ea; reven i ş i î ncepu a sc p l imba pe uli ţă, p ă s â n d u - î p r e a pu­ţin tio vecini şi de z ă p a d a ca r e că­dea ca o ploaie rece.

G â n d u r i l e cele m a i diferite îî co­pleşeau m i n t e a :

. C e o fi f ăcând ea? P o a t e u n al­tu l o m â n g â i e cu p r iv i r ea şi se îm­b a t ă de vocea eî : ce fericire că n u V S c h m i d t b ă i a t u l acela Iulian.

Uu fecior eşi şi zise u n u i a d in ca­m a r a z i i săi , care fuma la p o a r t ă :

Ce f rumos e! t u n u vre i s ă vezi .) ut in! dă-rnî şi mie p u ţ i n l u l e a u a 1a. că îţî păzesc eu caii . — d a r vezi nu s ta p r e a m u l t .

Vizit iul îi dete l u l eaua , h ă ţ u r i l e şi i n t r ă în casă : î n t r ' o fugă, Siefen s.a. luă. d u p ă el şi îl u r m ă ; s u i n d sca ­r a , îşî l ă să p ă r u l pe ochi ca să nu fie r e c u n o s c u t : v iz i t iu l i n t r ă în a n t i ­c a m e r a

P r h i t r ' o uşe în t r edesch i să p e n t r u a veni aer, ochi i p u t e a u s ă p ă t r u n ­dă in sa lon, şi m a i m u l t e s lug i p r i ­veau cu ochi i ho lba ţ i pe t recerea s tă­p â n i l o r lor.

in mi j locul femeilor boga t gă t i t e şi a b ă r b a ţ i l o r s t r â n ş i pe n i n g ă «lo. Siefen ză r i pe M a g d a l e n a : ea valsa c u E d w a r d . E d w a r d o m â n c a cu och i i ; M a g d a l e n a ora in a d e v ă r foar te fru­m o a s ă : p l ăce rea îi î nv io ra obrajii, şi ia s u n e t u l u n e : muz ic i fe rmecă-ioa ie , ab ia a t i n g e a picioruşele p a r ­che tu l .

S t ephen începu a s t r â n g e d i n d i n ţ i ; i-se p ă r e a că Magda l ena prea :-e l a să cu tot corpul pe b r a ţu l lu i E d w a r d , ,şi E d w a r d va l sa de m i n u ­n e : e legan ţa c o s t u m u l u i şi a m a n i e ­re lor sale făcea d in el u n cavaler foar te deosebit şi t oa t ă persoana l u i e r a cea m a i f r u m o a s ă d in tot sa lo­nul ,

'Câte oda tă , c â n d privirile Magda-leuel se î n t o r c e a u î n s p r e uşe, el se a s c u n d e a în u m b r ă ; dar după u n ceas, î n c r e d i n ţ a t ă că nu m a i vine, dându- se cu to tu l plăcereî de a pe-t reee. nici nu îşi m a l î n t o a r s e privi­r ea in sp re .partea aceea .

, ,Orî cum, îşi zicea Stephen, Ine­lul acela d in părul meu , pe care îl ere in deget, îi aminteşte de iubirea m e a . I n mi j locu l petrecere! sale, iu ­b i r ea m e a îi umple sufletul c u m m.i-1 u m p l e şi ea pe a l meu. O este uu acc iden t ca re ne desparte pentru

,0 seară c â n d î n fa ţa noastră, avem o v ia ţă î n t r e a g ă de ierbare şi de a -I L L O R ? "

E d w a r d t o a t ă s e a r a n u pierdu pe M a g d a l e n a d in ochi. Bte patru ori valsa, cu ea. II căzu bnebeiuî d in m â n ă şi el a l e r g ă , ş i a ascunse Ia [icatul s ă ă : .4in fericire pentru Ste­phen că n u p u t e * s à vadă; din feri­cire încă că nu v i r a s e n ic i degetul M a g d a i e n e i că nu n u i a v e a inelul de pă r . S u z a n u pe c â n d o a jutase să se î m b r a c e îi spusese:

Magdalewo, c e a i de g â u d s ă por ţ i inelul acesta <ie pâr?

Da, r ă s p i i a s e Magdalena. — F a c i r ă i i ; într'un salon, u imo

n u este m a i ridîcul de cât un inel din p ă r ; şi este s ă te e x p o l la o m u l ­ţ i m e de comen ta r i i supărătoare: da­ca, a l o iub i r e în suflet , a ï nevoe s'o spu i în t rege i societăţi?

S u n t logodnica lu î Stepben: s u n t m â n d r ă de el, d e iubirea l a i , 'şi pot s'o roărtarieesc p ă m â n t u l u i î n t r eg .

— Este cel purţin de p r i s o s , 9cmn-pfi M a g d a l e n o ş i , etfia-r pentru iubi­tul tău; tu n o trebue să f a d n imic ca să îţi n imiceş t i cons idera ţ i a ; o fa­tă m a r e n u t r ebu ie să m ă r t u r i s e a ­scă, că iubeş t e ; şi d a c ă n u se face c ă s ă t o r i a a s t a , a ş a e că aï fi dezono­

r a t ă în ochiî t u t u l o r ? Şi ce o să ai în s c h i m b , d a c ă î ţ î d a i secre te le a ş a în vileag? Ui te , M a g d a l e n o , p ă s t r e a ­ză c â t vei v r e a dc m u l t aces t inel r id icu l , şi ia-1 pe aces t a ; es te u n g a g i u a l p r i e t en ie i şi îl poţ i a r ă t a o r i cui .

finelui e r a cu u u s m a r a l d sp lend id , foar te f rumos l u c r a t ; pe c â n d M a g ­d a l e n a se u i t a l u n g l a el, S u z a n a îî scotea d i n deget ine lu l de pâ r .

E r a t â r z iu , d. Mül l e r se r id ică , M a g d a l e n a , S u z a n a ş i v i i to ru l lo­godn ic a l aces te ia , de a semenea ; u ş a u n d e e ra S t ephen se deschise şi fe­ciori i se g r ă b i r ă în j u r u l lor a le d a .hainele şi b l ă n u r i l e . S t e p h e n se ase unise câ t p u t u s e m a i bine. d a r logodnicul Suzana i se în toarse că t r e rd şi îî zise:

— H* u n e , tc rog, să t r a g ă t r ă s u r a ia s c a i ă .

S tephen plecă ca fulgerul , s c â r ţ â ­ind d in d i n ţ i şi ca n e b u n ; cu toa t e acestea rna l v ro ind s ă vadă î n c ă o-d a t ă pe M a g d a l e n a , a ş t e p t ă la poa r ­tă .

Aş t ep ta ră m u l t şi bine, apoi lo­godn icu l zise:

— - Se vede că dobi tocul ace ia nu a s p u s t r ă s u r e i n o a s t r e ! •

Se î n s ă r c i n a o a l t ă s l ugă ; t o a t ă l u m e a eşi , şi E d w a r d c o n d u s e d o a s a -ne le p â a à la t r ă s u r ă , apoi s e urcă s i n g u r în t r ă s u r a lui şi plecă ş i el. U n o m se g ă s e a i a drumul său şi p ă r e a că n u a u d e nieî sgomotu l ro­ţ i lor n ic i ga lopu l calului . Edward il lovi cu biciul c a să'l deş tep te ; E r a S t ephen .

— F r u m o s ca l are, zise S u z a n a . -— Es t e u n u l d i n cel d i n t â i t i n e r i

e l egan ţ i aî n o ş t r i ; este un tânăr în­c â n t ă t o r , a d a o g ă logodnicul; este pr i e t enu l m e u şi a m p e t r e c u t m u l t î m p r e u n ă .

Nn de m u l t ă v r e m e a i n t r a t în posesia avere î sa le . Are să fie o par­t i dă exce len tă ; c r e d că îl p lace foar­te HMilt. d-ra M a g d a l e n a , zise el zîm-b i io r ; !»:'a a s a s i n a t t o a t ă s e a r a în-t r e l m n d u - m ă de d â n s a ; t o a t ă . s e a r a n'a s l ă b i t o d i n ochi, a d m i r â n d ' o .

LXIV

,Gazrta din... Decembrie. Л"ииЩІ ém агш&Ш

„Trupele noastre s'aft k i t â t a i t cu duşmanul ; a fost între cete două a-vant-garde, o mie& ciocnire d in care no i a m e$£t învingători ; un s ingur accident deptoradái a ştirbit bucuria aceste i îasrângerî. lua tânăr subofiţer, p e сале ardoarea Га î m p i n s p r e a departe, a еоиЛгіЬвй m u l t l a înfrângerea de^manoto i , u imi t de îndrăsneala s a ; dar unu l d i s e l i s'a rupt şeanav a căzut după ea l ş l a fost sdrobit « Д picioarele cailor camarazi lor gttk fa& ndaeat iacă. v iu după r a m p a i d e bătaie, d a r d o ­pa două ore d e e i a n w f , a muri t l a ambulanţă , firi i°a îngropat. U n c o r p d i n r eg î iaex la l s ă u i-a făcut onorurii le mil itar*.

„Se crede în «errerai că se va a£âr$i c a m p a n i a $i câţi-va diplo­maţ i vor sfârşi răzoljeuP.

LIV Stephen — Magdaienei

Nu t e m a î a m decât pe t ine , pe t ine s i ngură , pe lu*»e, M a g d a l e n o ; fratele meu . E u g e n a l meu , scum­pul m e u frăţior a murit ; am o le­gătură m a î puţ in In viaţă, n u te m a l a m decât pe tine. E r a s i n g u r a parte din. suf letul m e u pe ca re nu o avea i tar t e H'maşteneşti pe el.

S u n t foarte trist, foarte a b ă t u t . S ă r m a n u l copil a suferit fără a

a v e a l â n g ă p a t u l s ă u de d u r e r e , o pr iv i r e de pr ie ten , fă ră a s t r â n g e m â n a f ra te lu i s ău . M o a r t e a lu i îmi stă. pe suflet.

Tu 'bcşte-ină Magda leno , iubeş te -rnă, că a m nevoe, eu s u n t to t a l t ău , n u m a i a m pe n i m e n i decâ t pe t i n e ; plângo-1 şi tu pe s ă r m a n u l E u g e n , M a g d a l e n o ; era bun , c u r a g i o s şi f rumos , v i a ţ a lu i a v e a o a u r o r ă z îm h i toa re . P l â n g i cu m ine , M a g d a l e -bo, p l â n g i , s u n t s i n g u r , foar te s in­gur'. S ă r m a n copil! c u m aş i fi v r u t să î l zic un adio. F a ţ a lu i , a t â t de veselă , c o n t r a c t a t ă convuls iv de du­re re ; p ă r u l lu i b lond m â n j i t de s â n g e , corpul s ă u sdrohi t , fa ţa sa pa l idă , ochii lu î s t inş i , a l t ă d a t ă a-t â t de vioi... Ce l u c r u îngroz i to r !

O! dacă e r a m a p r o a p e de el, l a ş i fi a p ă r a t cu co rpu l m e u , I 'aşi fi scă­p a t ; îl p lăcea şi lu i v ia ţa , a l u i e r a a u r i t ă de fericire ş i f ă r ă gr i je ; el a părăjsit'o regVet.âud'o, a g ă ţ â n d u - s e de ea! 0 fratele m e u ! E u g e n al meii , ad io !

LXVI

Câteva zile d u p ă aceia. S t e p l c n p l in i i o s c r i s o a r e dela t a t ă l s ău . Du­pă o l u n g ă d o j a n a a s u p r a n e s u p u ­n e r e ! copii lor, ca re cauzase m o a r t e a lui E u g e n , zicea el, a n u n ţ a că pen­t r u u l t i m a o a r ă , îi sc r i a lu i S t ephen p e n t r u a'i a n g a j a să prof i te de pil­da funestă , ca să urineze pă re rea , p e r s o a n e l o r m a l c u m i n t e ca e l .şi să v i n ă s ă se însoare cu verişoara 9 9 , c a re e r a î ncă l iberă şi c ă r e i a ît a s ­cunsese n e b u n i a sa .

S t e p h e n refuză, deşi atUECî e r a maî sărac, şi m a l în nevoie ca n ic i odată. P u # n câte puţin, i m p r e s i a funestă a moaţei fe-ateluî său l u ă o culoare mai puţin întmaecata. Se o-bişnui a cugeta că p e n t r u el m i m a i erau nici c.Mmwî, nieî griji , că e r a fericit în Cer . De la un ofiţer, pc care îl însărci . iase E u g e n pe patul nioiteî , pr i imi sab ia fratelui său , s a b i a pe care o avusese în m â n ă , în ziua nenorocitului accident. Acest prezent îl aduse o mângâiere; el a-vueeee ad io ce! din u r m ă al f r a te lu i său.

P e de altă parte, avea făgăduia! a pozitivă că m a l avea n u m a i o lună încă, şi va fi insta lat în post, obiec­tul tuturor dorinţelor sate, cari tre-

t a t e toa te în sp re u u s ingur scop; da r o d a t ă a j u n s acel scop, spir i tul şi i n i m a se î m p a r t în o m u l ţ i m e de a l te gr i j i , de a l te a fec ţ iun i .

I u b i r e a se uzează p r i n plăcere, ca şi pu te r i l e (printr 'o o d i h n ă lungă ; nu e de câ t l u p t a p e n t r u a le întreţ ine.

T u n u iubeş t i pe S t e p h e n , şi Ste­p h e n n u te iubeş te ; aceea ce iubiţi a m â n d o i , es te o î n c h i p u i r e ideală, o î m p r e u n a r e ch imer i că de perfecţi­u n i pe car i vi-le ap l i ca ţ i . Reciteşte s c r i s o a r e a aces tu i nebun , a i să vezi că tu eşt i p e n t r u el. n u o fonice, da r o femee p-e care o a d o r ă s u b forma ta , c u m a d o r i pc D u m n e z e u în t r 'o s t a t u e sau î n t r ' u n t ab lou .

S ă r m a n u l b ă i a t şi-a a les o divini­t a t e şi te-a a les pe t ine ca s'o repre­z in ţ i ; a i n c o r n a t ' o în t ine, înch ipu i ­r e a lui a fost a ş a depa r t e , în cât ea î l va faee n e d r e p t p e n t r u f rumuse ­ţ ea şi ca l i t ă ţ i l e pe c a r i le posezi t u , p e n t r u că aceea ce v rea el. nu exis­tă , şi t u , d r a g ă M a g d a l e n o , eşt i de­p a r t e de-a fi n e b u n ă ca el: exa l ta rea t a nu este de câ t u n reflex al nebu­nie i lu i .

• - S u z a n o . m i e mi -a î n c r e d i n ţ a t fer ic i rea l u i : vrei să i-o omor . '

Nu a i să-l o m o r i m a i pu ţ in d â n d u - t e lui , ,pe c â t ă v reme, ur­m â n d p ă r e r i l e n o a s t r e , a i să ii păs­t rez i cel p u ţ i n iluzia, ca re este ade­v ă r a t a h r a n ă a vieţel sale . En îl ered in s t a r e a face si h inele si r ă u l p e n t r u a te cuceri , d a r o d a t ă a l u î . va vedea că nu eşt i de câ t o femee şi i u b i r e a va succeda răcele i , des-gusi tulul şi poa t e u re l , căc i va crede c ă tu l 'aï înşe la t , c â n d ol este ca r e s 'a î n şe l a t s i n g u r pc el însu-s i .

Po când fetele vorbeau astfel . Ed-vard era c u d. Mül l e r şi îi cerea m â ­na Magdaienei. M o m e n t u l e r a foai -te b ine a les , căc i d. Mül le r era feri­ci t in z i ua aceea. D u p ă î nde lunga io cerecetârî, căs i se e tymolog ia de la renunevlns, şi î n g â m f a t dc a c e a s t ă descciperire, îşi f ăgădu i se c a cel din­t â i om c ă r u i a îî va p u t e a m ă r t u r i s i , v a deveni p r i e t enu l s au .

— D-le E d w a r d , m ă vezi în cul­m e a fericire!; cunoş t i mmuiculin? Incb ipueş te - ţ î , d r a g u l m e u d o m n . ră eű s i n g u r u l d i n to ţ i î n v ă ţ a ţ i i po-

b u i a să îl î n g ă d u i e a cere pe Mag- s e d e t y m o l o g i a lu î „гвпяпсиінк '. dalena de la tatăl eî.

Durerea sufletească în care îl pu­sese moartea l u i Eugen, îl făcea să se apropie m a î mult încă de aceea rare era toată viaţa luî şi toata fe­ricirea luî ; în fie care seară, in fie care clipă, n u făcea de c â t s ă se roage pentru îndeplinirea acet ic i dorinţî.

LXVII

O fericire

— N u ve l primi, х м е Magdalena. — Este » nebunie , reluă, Swzana;

e frumos, e bogat, ş i te iubeşte c a u n nebun.

— Stephen m i iubeşte şi el, şi i -am făgăduit *& fiü a lu î , în faţa СегаШѣ.

— Pr iveşte viitorul, draga Magda­leno; t« n u eştfî bogată şi Stephen este sărac; ş i unui şi altul putfţ i face o căsătoric bogată, eî însura n-du-se cu ver i şoac i sa. şi tu cu d. E-ward.

Dacă dintr'o necredinţă prosteas­că, dintr'o încăpăţânare inutilă, vreţî şi unul şi altul să vă luaţi, o s ă vie o zi când o să vă pară răfi de bogăţie. Iubirea moare în sărăcie; iubirea este un lux al vieţel; ea n n poate trăi c â n d viaţa întreagă este Împărţită şi prinsa de grij i le m ă ­runte ale banului , printr'o luptă continua în potriva sărăciei.

Şi unul şi altul veţi fi nenorociţi , n u m a i din cauza lipsurilor persona­le, dar încă de acelea pe care le veţi vedea că le încearcă unul din doi.

— Iubesc pe Stephen! Este cel m a l bun şi cel mal nobil din băr­baţi; iubirea lui ajunge vieţei mele .

— Ia priveşte în j u r u l tău Mag­daleno şi vezi ce devin acele căsă to ­r i i de înc l ina ţ i e ; toa te sfor ţăr i le , toa te ş u r u p u r i l e vieţei s u n t îudrep-

Este m a l bine de un an, de c â n d descoperisem că terminaţia vine de l a r»nculmk; ighl iţă. unghie, căci rononculu provine de la ghiară, a-Oică, rădăcina s a este d in specia numi tă ghiaru.

Azi, o inspiraţie subită, o adevă ­rată lumină de s u s m ' a făcut să văd un lucru, pe care ar fi trebuit să-I afceerv de o sută de ori : adică ra-птѵсніш: m a l v ine şi de laramt. a-dică broaec i , pentru c ă a c e a s t ă plantă creşte prin locurile nuîăşti-noaee; sensul este dar fără g r e ş a-res ta : iaibă de broască,

E d w a r d îl felicită ş i fum că face m a r * c a s de şt i inţă, a ş a in cât ce­rerea e a fu foarte Ьнеигов pruncită, e a « Ш m a i m oit că pentru Magda­lena e r a o partidă foarte avanta­joasa.

Edward plec* cu făgăduiala ca a dotxa i i s ă vorebască e n Magdalena.

Când ă. Mül ler spuse fifceî sa le cele «e se petrecuse, când a u ă că Edward a v e a conisiœtmtâatul tată­lui său , şi că nu m a l l ipsea de cât învoiala sa pentru căsătorie, ea în­cepu a t remura; ideile sănătoase şi drepte a l e Suzaneî făcuse o adâncă impres ie asupra e l ; e a îşi reaminti c ă de mul te orî nu putea urma pe Stepben în norii în care mintea luî se ridica, şi că fusese a larmată nu numai odată de atâtea perfecţiuni pe c a r i le găsea în ea , jenată chiar de obl igaţiunile p e cari i le impu­n e a o opinie a t â t de înaltă despre persoana sa .

A se cit i armarea fat „Universa l Literar" ce va apare D u m i a i e a v i i ­toare.

Dum'nică, 1 Decerni», ie 1913 l . \ 1 v 'L LT!'KR AR No. '48. — 3 .

Ecourile săptămânal 'Consiliul de război de pe bbujA

napul II dr armată a judecai Mier­curi doni ziarişti, dintre cari unul a şi fost condam.nal iu •> inni îi,clii-sui: f \

In z<idnr avocaţii гі/.-ărarei aii ri­aient incidental tle incompetenţă a consiliului, demonstrând că delicte­le de presă nu se pot judeca de cât ht /"(" curţilor dc juraţi.

Consiliul de război a respins inci­dentul, hazăudu-se /„• legile viHiia-re e.i istenié, făcând absirueţ'ie d.<: •n en,,; st naţionali la tea lor.

.\a numai sentinţa a'e couda m uti­le r, s; însuşi faptul că ziariştii sunt suslraşţ de la jude.iViirit. lor fireşti şi trimişi iu faţa hibunulelor rnili-ture. pentru delicte tle presă, a făcut din іч:ѵ o penibila imj.-cesie in toate recrut ile.

Să sperăm totuşi, eă la Casaţie s ' en /tune uu sfârşii tic,-stor anoma­lii, easiiiidu-se sentinţa jără Irime-h re şi inlălurându-se cu modul a-cetla, un precedent ohif de pericu­los pentru lila iluiiie noastre pu­blice.

lit CUrSUi săpitiill'in'l trecute a m arul 'de -înregistrat si o cumpliţii 'dramă lainiiiara .

llaucherul Tesliban şi-a ştrangulat solia şi a pui. fără a şorăi, şi-a dat pedeapsa singur ,u ru itrându-sc sul) venitele unui Iren in mers.

Suti făcui multe j.-i'csunimeri în jurul acestei crime urmate de o si­li a eitlere.

jilicalia cea mai ирго/iittln de. realitate însă parc a ji starea />?'<-cară a. afacerilor nefericitului bun­eii er.

Tcstiban, plecat dinlr'n situaţie 'din cele mm modeste, ein una din mele firi areiitiiroase şi îndrăzneţe cari socotesc că fericirea consta in a cu lie şi nu se doit înapoi de la ni­mic spre a-şî atinge linia.

Se pare ciliar că Tesliban isbii!i.,e. daca vu a se îmbogăţi, cel jiul'n de a trece drept un capitalist.

întreprinderile lui insă eraă fă tu temelie s'oiidă şi urcau la bază ex­pediente, ceea ce nu poale ar-, a de col an succes pasager şi foarC' du­bios.

Văzând că pământul fuge de sub picioarele sole şi c,i xc prăbuşeşte i,i jurul său clădirea şubredă a operei sale, Tcstiban şi-a pus capăt zileloc. ducând cu sine in mormânt şi pe to­rn răşa vieţeî sale ureutitroasn.

Tesliban e victima ambiţiunilor o-wneşti, a dorinţei vrinfrdntite d- a sc îmbogăţi cu ori ce preţ.

t't'tl dc fericii ar fi fost el, ducă îu loc să. alerge dupii întreprinderi mir, presus de puterile sale, s'ar fi mul­ţumit eu poziţia modestă, cc o crea şi care. i-ar fi asigurai un trai feri­cit llll şi familiei sule nenorocite!

De sigiir că. nefericitul n'ar fi a-jitns să-şi asasineze solia, să-şi dea moartea cea mai cumplită şi, mal. prt sus de toate, să-şi lase copiii pe drumuri.

t'tit de fericit IIr fi fost el. daco ar fi adoptat sublima ambiţiune, de a da o creştere aleasă copiilor săi.

Mestngean

D u p ă c â t e v a c e a . - u r i do d r u m t i ­n e r i i .soţi a j u n s e r ă ia m o ş i e , u n u e î i a ş t e p t a o s l u g ă b ă t r â n ă --- u n arg-at care-1 ţ i n u s e î n b r a t e .şi-1 v ă ­z u s e c r e s t â n d p e S a n d u A l m a g e a n u , s t ă p â n d e a c u n i î n n a i n t e a l l ' ă i i g ă -r a t i l o r .

T â n ă r u l u i i s e u m e z i r ă oc l i i i . c â n d s e v ă z u i a r ă ş s u b a c o p e r ă m â n t u l c a ­s e i p ă r i n t e ş t i . Ş i î m p r e u n ă cu t o v a -r ă ş a - î de v i a t ă t r e c u , d e - a r â n d u ) , p r i n t o a t e î n c ă p e r i l e , î u f i o r â i i d u - l p a c e a r o i t u r i l o r a c e l e a ee m a î p ă s ­t r a u , p a r ' c ă , e c o u ] c e l o r d i u u r m ă p a ş i a ï î ă p o s a t e î l u î m a m e .

D ă d u r ă ş i î n t r ' o î n c ă p e r e m a î î n ­t u n e c o a s ă ş i m a i t a i n i c ă d e c â t l o a t e , î n c a r e n u m a î a p a o g l i n z i i u n u î ş i ­f o n i e r t ă i a o d â r ă d e l u m i n ă .

— E t a r u l m a m i i . . . ş o p t i l à n u r u l . Ş i a m â n d o i , d i n c e in c e m a î d e ­

p r i n ş i c u î n t u n e r i c u l şi c u a t m o s f e r a d c p a c e d e a c o l o , p r i v i r ă c u l u a r e a m i n t e p u t i n e l e p o d o a b e a l e î n c ă ­p e r i i .

l ' u i c o n o s t a s î u c a r e l i c ă r e a u i -c o r i i ţ e l e b ă t u t e î u a u r ş i a r g i n t , u n p o r t r e t a l î ă p o s a t e î ş i , a p o i . m a s a . d e t o a l e t ă c u m i c i l e - i n i m i c u r i ce p ă s t r a u n o o r î n d u i a l a p l ă c u t ă , c u c a r e f u s e s e l ă s a t e , i c r î p a r c a , d e n i ş t e m â i n i p r i e t e n e .

I.a t o a t e s e u i t a cu a c e i a ş i c u r i o ­z i t a t e t â n ă r a so t ie . r ă m â n â n d u - î d e o d a t ă : p r i v i r i l e p e o m i c ă o g l i n d ă d e ui a n ă . o . . P s i ş e e " , a l c ă r e i ova) d e s ă v â r ş i t e r a t ă i a t d i n t r ' o s i n g u r ă b u c a t ă de a u r c u m â n e r u l Întreg , n e t e z i t ă ,şi c i z e l a t ă c u m e ş t e ş u g u l şi d e s t o i n i c i a v e c h i l o r m e ş t e r i g i u ­v a e r g i i .

P o a t e c ă e r a g i n v a e r i c a u a c e a m a î de preţ a r ă p o s a t e i , a l e c ă r e i s c u l e p ă s t r a t e d i n v e c h i , e i v a i î p u ­s e c u o g l i n j o a r a la u n loc - - i u t r u n s i p e t e l cie l e m n d e a b a n o s î n c r r s l a t cu f i ldeş .

— Cu o g l i n d a a c e a s t a . î n m â n a . a m u r i t m a r n a — s p u s e t â n ă r u l — c u m a ü a v u i - o în m â n a . p â n ă î n c l i p a d i n u r m ă , b u n i c a ş i s t i a b u ­li i с л c a ş i t o n t e i ievefHeîo s t r ă m o ­ş i l o r ini 1]'.

D e - a c u r n a e s t e a i.a. c u m v a tre­b u i s ă f ie n. n u r o i i l n o a s t r e , r ă m â ­n â n d î n s t ă p â n i r e a c e l o r ce n e v o r d u c e n o m e l e m a î d e p a r t e î n v e c i i vec i l or . . .

T â n ă r a a p u c ă o g l i n d a ş i , r ă p i t ă d c f r u m u s e ţ e a e î , s a u d i n p r i c i n a m a r e l u i e î ipreţ f a m i l i a r c u m ş i - a r i u i e ă o c h i î i n l u m i n a o g l i n j o a r e i ş o v ă i şi a r fi p i c a t p e c o v o r , d a c ă n u o p r i n d e a b r a ţ u l s o ţ u l e i .

'Ce f r u m o a s ă m ă a r a t ă ! s u s p i ­n ă , c â n d î ş î v e n i î n f i re — d ă - m î o g l i n d a !

Ş i n u s e m a î s ă t u r a u i t â n d u - s e i a r ş i i a r , m f l o r i n d u - î - s e o l i r a j i î d e f e r i c i r e , c u p r i n z â n d ! i - ş î b ă r b a t u l p e d u p ă g â t ş i s ă r u t â n d u - 1 f ă r ă s ă - ş î d e z l i p e a s c ă , o c h i î d i n o g l i n d ă

- C â t s u n t de f r u m o a s ă ! — î ş î s p u n e a în i t r 'una , a d m i r â n d u - ş î a r ­c u i t u r i l e d e A f r o d i t ă a l e s p r â n c e ­n e l o r ş i - - t ă e t u r a o c h i l o r ş i a g u ­r i i de o c l a s i c ă p u r i t a t e d e t r ă s ă ­t u r i .

Nu, m a î p u t e a ide m u l ţ u m i r e şi d u p ă m a s ă , c â n d n a r c o t i c u l c a f e l e i ş i al t u t u n u l u i s e a ş t e r n u pe m i n ţ î . n u m a î p u t u s ă p ă s t r e z e o î n t r e b a r e ce- î f l u t u r a p e b u z e de m u l t :

- D e ee p a r ' c ă s u n t m a i f r u m o a ­să?. . .

A l m ă g e a n u m a î î n t i n s e u n v ă l ă ­t u c d e f u m . a p o i :

S ă - ţ î s p u n t a i n a o g l i n j o a r e i , a ş a c u m m i - a p c e v s t i t - o m a m a , d u ­p ă c u m şi e î i - a d e s \ ă l u i t - u t a t a .

Z ice că u n u l d i n . - t r â h u n i î m e i . d u p ă ce s e г.йЧшам- de vin ţa v e s e l ă c e o d u c e a eu p r i e t e n i i , se h o t ă r î s ă .-e î n s o a r e . . . Ş i c u m ,-ra boirat c u

pi iso . - i iuţă ş i n i c ï n u vo ia s ă - ş î i a o < a d r ă . de n e v a s t ă , s e î n s u r a c u o i a t ă de n e g u s t o r , c u m i n t e , d a r u-r â ţ i c ă .

T o c m a i ' c â n d î n c e p u să se pl ict i ­s e a s c ă d e i i c u a - î v i a ţ ă , b a g a de s e a ­m ă eă f u g e a d e n e v a s t ă - > a . d i n pr i ­c i n a u r â ţ e n i e i .

S i sc î n h ă i t a c u u n v e c i n de m o ­ş ie , u n b u r l a c c h e f l i u şi b e r b a n t !u-oni m a r c . I n t i ' o v â n ă t o a r e ş i in­t r ' u n che f o d u r e a u . A ş a eă z i l e dea-r â n d u ) n i c i n u i se ş t ia de u r m ă ş i n o p ţ i i iuigî ş i n e s f â r ş i t e b i a t a lu i n e v a s t ă şi l e t r e c e a in p!âi i . -ote şi i u g ă r i u n î .

De a t V . a c h i n Ce c ă z u pe s u f l e ­tu l e î . ca să i n a î u i t e se a ş t e r n u pe fi)ceri d e b i n e . a j u t â n d pe ie.'J or-Vc-s i ţ i î s o r ţ i i .

A ş a eă- î m e r s e v e s t e a i.i b . t ţ i n u ­t u l şi p e n t r u i n i m a ei Imita şi m i -h.st ' -ni i le - i n e s f â r ş i t e o c i n s t e a u ş i s e r u g a fi p e n t r u c a t c ţ î c a i i e i î de p! in p a r t e a i o e u l u ï .

Iar. în e e i e d i n u r m ă . p â n ă şi hă rbut u-să fi s e î n d u k . ş i ' d» e a , m a î i c i i n d - o c u z a i a f e t or i l e şi c u i ' iu-1 l e tu l l ia i - l iu i .

D e m i l ă şi de r u ş i n e •••• i i n s e s ' o i u b e a - c ă c u a d e v ă r a t dr- i c r e ş t e a i-n i t n a î iovcs l i - i - i .

! ar 'ră nu-î. m a î e r a a t â t de u r â t ă şi d i n ce în ce m a i m u l t i ş î î n d r ă ­gea c a s a . n e ir a i e ş i n d d i n c u v â n t u l f e m e i i şi r u p â u d - o cu tc a l e p r i e t e ­n i i l e de ш:Ѵі î n a i n t e .

- î m i o.-,lÍ m a i d r a g ă ş i m a î s c u m p ă d e c â t o r î e e p e l u m e - î l s p u s e і г м г о z i — şi să m ă i e r ţ i c ă a m î n t â r z i a t a t â t a p â n ă să <e ; r e ­voc se di-pi i s u f î e t u l t ă u . ina'i f r u ­m o s c a t o t c e - î f r u m o s ! . . .

E a . n u m a î io-utea de f e r i c i r e ş i de a c e e a a c -dădea, ş i m a i i /n i l t . f a ­rci iï'»r de b i n e c e - : a d u s e s e b ă r b a ­tul i n ca.să.

I s-? p ă r e a că. r u g ă c i u n i l e c e l e r m u l ţ i ş i a l e c e l o r m u l t e a j u t a t e d e eu m i l o s t i v i s e c e r u l şi g o n i s e u r â t u l ş i ş'Ja d i n i n i m a s o ţ u l u i e l .

D a r î n « d a n c i i ! s u f l e t u l u i pâ.s tra o a m ă r ă c i u n e :

-•- D e - a ş fi p u ţ i n m a î f r u m o a s a ! o i ţ ă . î n c l i i z â n d u - ş î j a l e a in ea .

M i s t u i t ă d e g â n d u l a c e s t a . îu tr 'o n o a p t e , c u m s e c ă i n a , t â n g u i . i d i i - s e a ş a , d e o d a t ă , se p o m e n i î n a i n t e cu o a r ă t a r e , o f e m e e f r u m o a s ă care - î s p u s e .

N u maî p l â n g e ! E u s u n t o c r o ­t i t o a r e a c e l o r ce s u f e r ă ' n i a c e r e . F a ­c e r i l e t a l e d e b i n e m'au h o t ă r â t să - ţ î a r ă t p u t e r e a m e a . D e a c e e a ţ i - a m a d u s o o g l i n d ă ce-ţ î v a 'hărăzi t o c ­m a i c e a ce t e s i l e ş t e s ă p l â n g i . . . N u m a l p l â n g e ş i c a u t ă în v e c h e a l a d ă , d i n p o d . u n d e v e i g ă s i d a r u l inert.. .

S e f r e c ă l a o c h i , p ă r â n d u - i - з е c'a v i s a t . î n s ă în a u z îî s u n a u c u v i n t e l e a c e l e a . . . Ş i d u p ă ce ae d e s n i e t i c i p u ­l i n , s e f u r i ş ă î n p o d u n d e d e t e p e s t e i r o n u l a c e l a p l i n de v e c h i t u r i , î n c e ­p â n d s ă s c o t o c e a s c ă .

T o c m a i l a f u n d , găs i , î n t r ' o cu­t i e de p i e l e , o o g l i n j o a r ă o v a l ă , de aur , în o a r e c u m se u i t ă . l e ş i n a .

C â n d î ş î v e n i în f ire l u ă r e p e d e o g l i n d a î nch izându-ee . a p o î î n e t ac , u i t â d u - s e în o g l i n d ă ş i n e m a i î n d u -r â n d u - s e s ă l a s e d i n m â n ă p r e ţ i o a ­s a s c u l ă .

S e p e t r e c e a o a d e v ă r a t ă m i n u n e : t r ă s ă t u r i l e f'-ţii s e l i m p e z e a u , g ă l b e ­j e a i o b r a j i l o r p i e r e a , o c h i î c ă p ă t a u o s t r ă l u c i r e de t i n e r e ţ e ş i t o a t e co l ­ţ u l i l e s i c o n t u r u r i l e n e p l ă c u t e sr. t o ­p e a u ş i s e l i m p e z e a u s u b ţ i i n d u - s e c u l i n i i a r m o n i o a s e , de îî e r a f a ţ a cu t o t u l a l t a o f r u m u s e ţ e , c u m n i c ï n u se p u t u s e v i s a v r e - o d a t ă .

Dc -a tâ ta . m u l ţ u m i r e ce- î n a n ă d i s u (le-tul s e s c h i m b ă d e - a b i n e l e . î n c e ­p â n d v o i a b u n ă să - î î n f l o r e a s c ă o-i n a j i î ş i f e r i c i r e a s ă - î a p r i n z ă p r i ­v i i ea .

A ş a c ă b a r b a f . s u v ă z â n d - o d i n c e în ce m a î f e r i c i t ă ş i m a î f r u m o a s ă , t rebu i să - î a f l e t a i n a şi el .

I n r ea . v e n t r u a t â t a fer ic ire ce-î o a s e o g l i n j o a r a nceea n u s" m a î d e s ­p ă r ţ i de ea . p ă s i r â u d - o p-'-nă în c u ­pa d i u u r m ă . S e b u c u r ă a-il'ei e ă s e vede &•-.]!), a ş a c u m O V I T H să f i e şl

UNI VE n ыткіші

І ѵ ю я д о д і ч т и ь LUI СЕ̂ ГІД

0 movilă de pământ pe care strejiteşle o cruce dc lemn. Somnul Lcthei învâlue sub această cruce un sufit visător, a cărui aripă s'a aprins în flacăra vieţei ca aripa unui fluturas în preajma luminii a r inse.

Şi a strălucit in această flacără o singură clipă dar cu in­tensitatea unei vecinicn pentru ca să înţelegem că floarea amint i-rei îi va trăi pururea în, sufletele noastre. L. I .

4 . - p No. 48 .

•Jfeă, cu l i m b ă de moar t e , e a , n e a m de n e a m u l el, toa to femeile, să pă s ­t reze p â n ă in ceasul d in u r m ă , g iu-v a e r i e a u a aceas t a , pc ca r e a m m o ş ­teni t -o şi no i de l a m a r n a , cum a moş ten i t -o şi ea de la b u n i c a , de a-c u m vor moş ten i -o u r m a ş i i n o ş t r i c a pe o s cu l ă p u r t ă t o a r e dc noroc . . .

, @

CRONICAJUZICaLA LA A T E N E U : Concert extraordinar

cu baritonul Bronsejcest S'a c o n v i n s A p u s u l că ex is tă în­

t r ' u n colţ de l u m e , ö t a r a p r imi toa ­r e de a r t ă , de to t co з f rumos . Şi eeî c a r i a u cucer i t l a u r i pe pod iu l A-t encu lu l nos t ru , a u d u s cu eî, depa r ­te,,, a m i n t i r e a u n u i publ ic , c a r e n u r ă m â n e rece in f a t a ca lde lor accen te a l e a d e v ă r a t e i a r t e .

E n t u z i a s m u l cu ca re a fost p r i m i t b a r i t o n u l Bronsgces t ne-a re leva t î n e ă o d a t ă o ca l i t a t e a l u m e î n o a s ­t r e muz ica le , aceea de a a p r e c i a î n m * d ins t inc t iv , do a a v e a i n á s e u t a fwatinta se lec t iuneî a r t i s t i ce .

•Bari tonul Bronsgces t e i l u s t r a r e a per fec tă a scoici g e r m a n e , e o voco c r e a t ă c e n t r u g e n u l muziceî W a g n e ­r iene . Şi cu toa t e că pub l i cu l n o s t r u ane î n c l i n a ţ i a f i rească c ă t r e to t ce e l a t i n , cu toa te că v i b r e a z ă cu m a i u r a i t e n t u z i a s m în fa ta m a r i l o r cân ­t ă r e ţ i i ta l ieni , m ă r t u r i s i m că В г о ш -gees t a p l ăcu t . A p l ă c u t p e n t r u că spire deosebire de m a j o r i t a t e a c â n t ă ­re ţ i lo r de şcoa lă g e r m a n ă , B r o n s -gees t ş t ie a e m o ţ i o n a ; a p ă t r u n s t a i ­ne le suf le tu lu i celor ca r i îl a s c u l t a ţ i ; e conş t i en t că „ p u b l i c u l ' c a r e la în­c e p u t e u n complex de s imţ i r i , a j un ­ge l a u n m o m e n t d a t u n s i n g u r s u ­flet ca re de obice iu a r e i n t u i ţ i a fi­r e a s c ă a f r u m o s u l u i : cunoaş t e ps i -J iologia mul ţ ime! . . . . muzicaie . Cu t e s t e că, e evident , Bronsgees t e s u b s t ă p â n i r e a neobos i tă a şcoalei sa le , c u "toate că fiece accen t e s t u d i a t în a m ă n u n t , f an tez ia ca r e d ă v i a ţ ă c â n ­t u l u i şi c a r e e cond i ţ i unea i m e d i a t ă a u n e i i n t e r p r e t ă r i , n u s'a l ă s a t în ­c ă t u ş a t ă : în W a l k ü r e t r ă i a suf le tu l î n d u r e r a t a l lu i W o t a n , e r a î n t r e g u l d r a m a t i s m , e r a s u p r a n a t u r a l u l c a r e reese d in a c e a s t ă Ojperă a lui W a g ­ner .

,J"Romanţa c ă t r e s tea" , o cân t ecu l d e conso la re a l b i e tu lu i W o l f r a m că­t r e s t e a u a ca re îl a r a t ă d r u m u l c ă t r e ţ i n u t u r i l e s p i r i t u a l e a le ce ru lu i ; c a şi ea , el va t r ă i fer ic i rea a iurea . . . E o l i că r i r e de s p e r a n ţ ă in m u z i c a a-cgstel r o m a n ţ e şi W a g n e r i-a i m p r i ­m a t î n t r e a g a t r i s te ţe , î n t r e a g a m e ­lancol ie . E x p r i m a d a t ă c â n d a d m i ­r ă m o i n t e r p r e t a r e a d e v ă r a t ă a .,Ro-m * » i e î că t r e s tea" .

O r c h e s t r a m i n i s t e r u l u i c a r e a ro •feeiéirea a-şl u n i c â n t u l cu cel m a l metri a leş i a ï muzice î , a a c o m p a n i a t ţ i de d a t a a c e a s t a cu m u l l ă ju s t e ţ e çl p r icepere .

î t t â t în „ M u r m u r u l p ă d u r e ! " d i n S ig i r i ed , s p l e n d i d a o n o m a t o p e e câ t -ei"in „ M a r ş u l f u n e b r u " d i n ' „ G ö t t e r ­d ä m m e r u n g " execu tan ţ i i sub condu­cerea, d-luî D in i cu nc-au î n t ă r i i con­v i n g e r e a despre v a l o a r e a o rches t r e i n o a s t r e .

Sibvio.

_ m _ I n Biblioteca de popularizarea şti­

inţei a a p ă r u t Cum sä inveţî- stelele, bişoşură dc 150 p a g i n i cu 28 g r a v u r i , do «• V. Anes t in . Ë u n m a n u a l p r a c -t f e i p e n t r u cel c a r i vor s ă se fami­l ia r izeze cu toa t e conste la ţ i i le ce se v ă d d i n ţ a r a n o a s t r ă şi c u p r i n d e ne­n u m ă r a t e tabele şi s f a tu r i , î n t r e a l ­te le o t a b e l ă p e n t r u g ă s i r e a pc l u n i a •.planetelor p r i n c i p a l e p â n ă la 1930.

P r e ţ u l 1 leu 20 b a n î . Se găse ş t e 5ie" v â n z a r e l a p r inc ipa le le l i b ră r i i ş i

cse t r i m e t e p r i n r a m b u r s de la admi-" nistr-aţiă'" Casei Şcoale lor ( s t r a d a

T â i W â i i e l ) . ' а ш а м і н п а н а в в н н в і в в

• " — — ~ — ooo -i

ASA VA F I Donc, s e s e r a p a r u n e

c l a i r n u i t d 'é té .

Va fi o seară lenese, o seară Al cărei cer de sticlă va părea, Muiat în albul unei lunî de ceară, O viziune plumburiu de grea.

Din gol, ca un păianjen de jeralec, Luceafărul va răsări, stingher Ca gândul unul demon singuratec Di fundul unui mohorât ungher.

Tăcerea din prejar nc va cuprinde Cu braţele-i de calde mângderî. Si 'n sufletele noastre va aprinde Nevoia unei noi apropieri.

Apoi pe vreo stradelă oarecare Trecând întâmplător ne vom vedea, şi 'n golul inimilor noastre are — Să cadă dragostea ca 0 perdea.

t • Şi-atâta tot; o clipă ne vom crede -Prin dragoste dc-asupra noastră, si Vom râde dc nebunul ce nu vede Că-am început ce nu va mal sfârşi.

Apoi Iu vel pleca şi cu durere Vel constata că iar te-ai înşMut, Iar cu.voi stinge printr'un mizerere Ascunsa mulţumire că-ai plecat.

N. Davidescn.

ooo— -̂ .

PULBERE D E IDEI •Anarhist — U n teore t ic ian bom­

bas t i c . Ariciu — U n fort a m b u l a n t . Medic —• U n c r i m i n a l cu c a r e so­

c ie ta t ea e foar te i n d u l g e n t ă . • Novice — U n copil he în tă i ' ca t .

Agent (d ip lomat ic ) —<""Uh" sp ion to l e ra t . . .

Ipocrizie — S i n g u r a og l indă , c a r e ref lec tează r e a l i t a t e a .

Sofronie Ivanovicî .

IURI KAZI_PEO_

VIATA OMULUI — Legendă tătărească —

„ M ă r e ţ e Alah , i a r faptele, l u i pen­t r u no i o a m e n i i s u n t de ne în ţe les" ; astfel î n c e p u în ţ e l ep tu l şi de to ţ i s t i m a t u l , î n c ă r u n ţ i t u l m u l a , Nas rod in -F.diri, c â n d c a d e obicei m ' a m d u s l a d â n s u l s ă m a l s t ă m de vorbă . „Alah, n u m a i m u l ţ u m i t ă b u n ă t a t e ! sale fă­r ă de m a r g i n i n e i a r t ă p ă c a t e l e n o a s t r e grele , căc i el c â n d a făcut pe o m , a ş t iu t ce v a fi de d â n s u l . I a t ă , a s c u l t ă - m ă , fiule, — ce poves teau b ă t r â n i i noş t r i , c â n d eu e r a m încă copil p e n t r u ce o m u l t r ă e ş t e a ş a de mul t" . . .

N a s r e d i n e r a ш і b ă t r â n , c a r e n u poves tea n i m i c . f ă r ă u n scop deter­m i n a t vorbe î n v â n t n ' a r u n c a , i a r t o a t e poveşt i le l u i , eu le ţ i n b ine m i n t e .

„A făcu t A tot- P u t e r n i c u l l u m e a , o r â n d u i to tu l , d u p ă c u m vedem noi, i a r în cele d i n u r m ă făcu pe оіл, ca s ă se b u c u r e de toa t e fericirile. Când crée E l pe om, i-a d a t o v i a t ă de 30 de a n i . O m u l • •mul ţumi Iul A-l a h şi plecă. F ă c u în u r m ă pe m v g a r şi i-a soroci t n u m a i 20 de a n i de t f a iu . D a r m ă g a r u l se rugă, spu­n â n d „Milos t ivulc Alah , de ce î m i d ă r u i e ş t i o v i a ţ ă a t â t de l u n ^ ă . ' - E u n u voesc să t r ă e s c u n n u m ă r a n u m i t de a n i ; i po .minc m ă vor că l ă r i , m( vo r : ba t e , m ă vo r m u n c i , ' m ă vor h r ă n i pros t , căc i s u n t foar te r ă b d ă ­t o r ş i . v o i prMicgi .prin p ă d u r i . N u : du-mî" .v ia ţă , d a r n u - m î d e t e r m i n a an i i , d o a r voi m u r i m a i герсчіо'. A-lah, conven i şi îşi l u a înapoi - d a r u l ce lor două-zecî de an ï . C u m au::i o m u l de a c e a s t a , se duse l a Alah, şi î l ' spuse : „O," A Tot P u t e r a i c u l e ! T u a î l u a t cel două-zecî dc a n i m ă ­g a r u l u i , d ă r u e ş t c i . m i c ! A l a h n u zise n i m i c şi îl d ă r u i . O m u l se b u c u r ă şi plecă. A c u m a v e a p e n t r u vi i tor şi două-zecî de a n ! m ă g ă r e ş t î . Apel A-

B u m ï n e c à , 1 Decembrie, 1918

lab., crée |p.e câ ine ş i l î fixă tot două­zeci de a n i de v ia ţă , d a r spre mi­r a r e şi câ ine le refuză. „Nu —• ziso el, — n u voesc e u să t r ăe sc a tâ ţ ia an ï , n u face p e n t r u m i n e . Servind pc s t ă p â n u l m e u , voi păz i averea lui, c a s a şi voi l ă t r a ; i a r d r e p t mulţu­m i r e to ţ i m ă vo r p izmui , m ă vor b a t e şi a l u n g a ; s t ă p â n i s i n g u r , când voii î m b ă t r â n i , m ă v a i sgoni ca să m o r în vre -o r â p ă . Te rog , O Alah i a ţ î a n i i î n a p o i , l a s ă - m ă s ă t răes? a t â t a câ t voi p u t e a " .

Conven i A l a h l a a c e a s t a şi îş i luă d a r u l . O m u l a u z i n d d e aceas t a , se duse la A lah şi îl r u g ă să-î d ă r u i a s ­că şi a n i i câ ine lu i . A l a h se m i r ă d ! l ă c o m i a o m u l u i , d a r f i indcă îl ora-ind i f e r en t îl d ă r u i şi a n i i câ ine lu i .

Afpioî Alah , făcu (pe m a i m u ţ ă şi vo i să-I . dă ru ia scă t r e i zeci do an i de v i a ţ ă ; d a r c u m auz i c a do aşa ceva, î n c e p u s ă se s t r â m b e ş i s ă ţipe, î n câ t E l o î n t r e b ă ce are . E a inc. • p u să-l r o a g e să-ş î i á a n i i . „ N u vreai / eu .sti t r ă e s c atâta., O P r e a Buuult t ş i In t e l ep tu le ! M ă v o r p r i n d e oame­ni i , m ă vor ch inu i , se vo r j u c a cu m i n e , i a r l a u r m ă , c â n d voi îmbă ­t r â n i şi m ă voi face u r â t ă , m a ѵч.г a l u n g a . Fic- ţ l m i l ă de m i n e " . Alâii se mi los t iv i şi-şî l u ă an i i . Şi de a s t ă d a t ă se p r e z e n t ă o m u l , ş i i a r ă ş ceru să-î d ă r u i a s c ă D-zeîi şi a n i ! m a i m u ­ţei. Aces ta z âmb i , d a r t o tu ş i dărui , o m u l u i şi a n i i m a i m u ţ e i .

B ă t r â n u l m u l a , t ă c u şi mă. pr ivi cu o ebi I l u î ga leş! .

'Care-! r o s t u l aces t e ! poveşt i? în­t r e b a ! cu.

Vrei să - î ş t i ! r o s tu l r epe t ă el ?A-tunc'i a s c u l t ă :

T r ă e t e o m u l t r e i zecî de a n i , :i nu-I p a s ă de n imic ; t o t ce câş t igă , che l tueş te şi m ă n â n c ă . V i a t a i r-e •pare fără. g r i j i şi e l o pe t rece in ve­selie şi p lăcer i . D a r i a t ă că vin a n i i m ă g ă r e ş t î , el începe s ă î m b ă t r â n e a i -că, m u n c e ş t e ca u n m ă g a r , sp r e a.-î a s i g u r a b ă t r â n e ţ e l o ca s ă ' n u r ă m â n ă pe r i t o r do foame, şi în aceas t ă lupiâ t i t a n i c ă o m u l pet rece cel d o u ă zer! de a n i . l u a ţ i dela m ă g a r .

Trece el a n i i m ă g ă r e ş t î , vin c-A câ ineş t i , c â n d cau t ă să şl păs t reze to t ceea ce a agon i s i t p r i n o m u n c a s t r ă d a l n i c ă , n u d o a r m e nop ţ i în­t reg i , m e r e u î l es te frică că-1 vor fura, şi că n u s e v a p u t e a b u c u r a de fericire. I a r c â n d vin an i î m a i m u ţ e i o m u l se des f igurează , se g â m o v e ş t e de b ă t r â n e ţ e şi începe s ă se r o a g e de Alah , să-I t r i m i t ă m a l repede m o a r t e a . El î n s u ş i o n e m u l ţ u m i t , ca t r ă e ş t e a ş a de mul t" . . .

Ui tă- te d a r a c u m , fiule, la v i a t a n o a s l r ă . şi o a r e n u es te e a a ş a ?

Tu a c u m eşt i t â n ă r şi nicî n u to g â n d e ş t i p e n t r u z iua de m â i n e , n u ­m a i p r e z e n t u l , s ă te m u l ţ u m e a s c ă , c h i a r do a r p e r i . p ă m â n t u l ; d a r t rec a n i i şi t u începi s ă te t r u d e ş t i ca u n m ă g a r , pă s t r ez i cele agon i s i t e şî le păzeş t i ca u n câ ine , i a r l a u r m ă devii m a i m u ţ ă . Cu a l t e cuv in te , \ -lah , a so r t i t f iecăru ia c â t s ă t r ă ­iască. . .

A m a s c u l t a t cu a t e n ţ i u n e p e bă ­t r â n u l m u l a şi cu t o a t e ocesaea . u-rându-.! s ă t r ă i a s c ă şi an i i m a i m u ­ţei m ' a m d e s p ă r ţ i t de dânsu l . . .

Traducere de S. V. Donev

f l ——

L U I V L A I C U Spre alte lumi necunoscute 'n zare Uşor zburaşl nepăsător dc moarte, Şi visul te chemă tot mal departe Şi tot mal sus te atrăgea spre soare.

Te aşteptau acolo să te poarte In cinste toţi, gătiţi de sărbătoare; Ardealu 'ntreg cuprins de 'nţiorari Vedea cum munţii nune pot desparte.

11 n vis al tău si-al tuturora fuse, O clipă Vam trăit şi ne'nspăimdnte Addncu 'n care ne'nplinit epusc.

El fuse doar o sfântă năzuinţă, T:n ideal in carc"s'c'hîr.st'>iinlă Apiopiata noastră biruinţă.

V l a d i m i r G. L a i n i : e a n a

I>uminecă, 1 Decembrie -l913, - • U N I V E R S U L L I T E R A R Nd. 4 8 . — 5 .

Convorbiri ştiinţifice CURIOZITATEA IN ŞTIINŢA

Vi s 'a î n t â m p l a t dc s i g u r să a u -t i ţ i pe r sonne cu oai-ecarc c u l t u r ă , c a r î t r ă e s c i n s ă in p rov inc ie :

—- E o p l i c t i s ea l ă î ng roz i toa re ! n u a ï ce s ă faci!

O a m e n i i a ce ş t i a îşî î neh ipucsc c ă B u c u r e ş t i i n u a ü de c â t o s i n g u r ă ca l i t a t e , ace ia de a d i s t r a . I n B u c u ­r e ş t i n u exis tă decâ t t ea t r e , concer­te , b a l u r i , va r i e t eu r î , b e r ă r i i , cafe­nele , ca lea Victoriei , Bu leva rde le etc . t o t petreceri ' m e n i t e să a l u n g e p l ic ­t i sea la .

I n r ea l i t a t e , p l ic t i sea la n u e ciecât o u m b r ă ce te poa t e u r m ă r i in p ro ­vincie, ca şi i n Cap i t a l ă , d a c a n u vrei sa-ţ î î n t r e b u i n ţ e z i c reerul , s in­g u r a avere ce n u ţi-o .poate f u r a n i ­m e n i .

De ee se pl ict isesc foa r te m u l ţ i ? F i i n d c ă le l ipseşte ce ia ce -am pu­

t e a n u m i cu r ioz i t a t ea • ş t i inţ i f ică . Vezi t r a m a v a e electr ice •a lergând

pc ş ine , vezi c i n e m a t o g r a f u l , auz i fonograful , vezi şi a u z i a t â t e a m i ­n u n i şi n u te în t r eb i n ic i o d a t ă c u m s a u n ă s c u t , r u m au fost perfecţ io­n a t e , pe ce p r inc ip i i se î n t eme iază . I n o r i ce loc, poţ i să vezi ceru l cu m i n u n i l e lu i şi n u te în t r eb i ce . s u n t acele punc te l uminoase , co le­g ă t u r i a u ele cu p ă m â n t u l . Şi s u n t ' n e n u m ă r a t e a l t e î n t r e b ă r i de ase ­m e n e a n a t u r ă .

Ce o m a l t r i s t , o că s u n t m u l ţ i c a r î a u s fâ rş i t l iceul, b a cil iar şi u-m v e r s i t a t c a , s 'ati s p e c i a l i z a t . m a î m u l t , s a u m a l p u ţ i n în m e s e r i a lor, d a r înch id ochi i p e n t r u tot r e s tu l . Meser ia , s a u profes iunea şi-o iudepl i -î esc ca s ă p o a t ă t r ă i şi a p o i c a u t ă . d i s t r a c ţ i u n i l e cele m a l frivole, c a s ă se recreieze.

Cel mu l t , d a c ă v a t ă i a pag ine lo u-n u l r o m a n , s a u ale u n u l v o l u m de poezii, î n t r ' o s e a i ă c â n d o indispozi ­ţ ie l 'a împ ied i ca t să s e „recreeze ' ' î n t r ' o a t m o s f e r ă a c r ă de fum de tu ­t u n , s a u cine ştie in ce local de pe­t recere . E î n s p ă i m â n t ă t o r aver i le ce se chel tuesc £'a n e s i m ţ i t e p e n t r u a-scmei iea r e c r e a ţ i u n l . E l i p să de cu­r ioz i t a t e ş t i in ţ i f ică ,şi u n p ă r i n t e m o d e r n , socoteşte că o ca r t e de ş t i ­i n ţ e e b u n ă cel m u l t p e n t r u copi­lu l s ă u , c a o d i s t r a c ţ i u n e oa reca re , s a u ca o da tor ie - p e n t r u . şcoală .

In t oa t e . ţ ă r i l e culte, n u m ă r u l so­c ie tă ţ i lor ş t i inţ i f ice sporeş t e m e r e u şi a c e a s t a p e n t r u că cu r ioz i t a t ea şti- , in ţ i f ică sporeş te şi ea m e r e u p ă t r u n ­de în t o a t e clasele, de s u s p â n ă jos.

Crede ţ i oa r e că e to t u n a , c â n d îţt da i soco tea lă de n a t u r a în mi j l ocu l c ă r e i a t r ăe s t l , sait nu? N u a r e oa r e o s u p e r i o r i t a t e a s u p r a t a a w l a ca r e poa t e să - ţ i explice fenomenele n a t u ­rel? N u t e s i m ţ i oa re r u ş i n a t , - c â n d c ineva cu m a l p u ţ i n ă cu l t u r ă , î ţ i cere exp l i ca rea ş t i in ţ i f ică a u n u i fe­n o m e n şi n u po ţ i s ă i-o da i , căci n u o ş t i i?

Din fericire ex i s t ă u n c u r e n t do cur ioz i t a t e ş t i inţ i f ică, a u î ncepu t m u l ţ i să-şî dea s e a m a , că v i a ţ a n u se r e z u m ă în plăcer i le frivole. E p l ă c u t să ci teş t i o poezie, sau u n r o m a n . b i n e scr is , d a r o m u l t . î n a i ­n t a r e sn t i s f ac ţ i unca suf le tească ee -încerc i , c â n d p o ţ i ' s ă - ţ î explici, să în­ţe leg i v r r - n n a d in m i n u n i l e aces tu i veac şt i inţ if ic . P r o g r e s u l :;e r e z u m ă n u m a i in ş t i i n ţ ă , . a r c a ş i a c temel ia t u t u r o r soc ie tă ţ i lor m o d e r n e şi pen-I r u p r o g r e s t r e b u e .<i lup te uu- in­divid, p e n t r u el l u p t ă o ţ a r ă , ome­n i r e a î n t r e a g ă .

P e toa te t e r enu r i l e se d u ş m ă n e s c o a m e n i i î n t r e el, în l i t e r a t u r ă , .în a r t ă , în rel igie, n u m a i în ş t i h i i a n u . Un sc r i i to r c â t de m a r c , v a p ie rde m u l t d a c ă i se vor t r a d u c e operi lo în a l t ă l imbă , d a r o p e r a u n u l m a r e î n v ă ţ a t e ace ia ş i - tn t oa t e "limbile. De ce? P e n t r u c ă î n l i t e r a t u r ă c m a î m u l t o ches t iune dc formă, pc c â n d în ş t i in ţă e n u m a i fondul. A d e v ă r u l e veşnic şi ş t i i n ţ a a d e v ă r u l îl c a u t ă . L i t e r a t u r a şi a r i a n u ai i nevoe p r e a m a r e tic . adevă r , d in . con t r a . Nu l i -

T e m p e r a t u r » S a p t a m â i i e i O r i t i c i i " n o ş t r i l i t e r a r i

Zi, ntci o zi n'çii Jost la şcoală. •• • *• -Lasa-mă, vin dc la redacţie, sunt cronicar literar la... «Facla».

Desen de B'ARG.

se poa te con tes t a v a l o a r e a ca îna l t e d i s t r a c ţ i u n l in te lectuale , d a r n ic i o d a t ă ele n u a u a j u t a t a d e v ă r a t u l u i p rog re s .

I n ş t i in ţ ă gă se ş t e or i c ine adevă ­r a t u l scop al vieţel şi d a c ă p â n ă î n Ipresent aces t scop n u a r e o m a r e în­s e m n ă t a t e în ţ a r a n o a s t r ă , să spe­r ă m că el o v a a v e a câ t de c u r â n d .

Victor Anest in

TALERII Livin Kebioanu

P o a t e s ă fi a v u t vre-o douăzec i şi op t de an i , d a r p ă r e a m u l t .mal bă ­t r â n ă . Avea n i ş t e och i m ic i şi a r ş i , s cu funda ţ i în orbi te ş i a s c u n ş i s u b o b r o b o a n ă de lacrămî> şi o g u r ă m a r e . c u buzele sup t e şi înv ine ţ i t e ca r i t o t d e a u n a t r e m u r a u g a t a p a r ­că o r i s ă r â d ă o r i s ă p l â n g ă .

T r ă i a a ş a de pe o zi pe a l ta , ro ­bo t ind . ' p e u n d e p u t e a , adăpost i te ; du-se pe u n d e a p u c a . E r a . l u c r ă t o a ­r e h a r n i c ă p a r a focului şi z o r i a c â t ş ap t e p e n t r u -n imica t o a t ă , d a r n u p u t e a sta î n t r ' u n loc c u m n u s t ă a p a , - C u t r e e r a , cu p a ş i . s c u r ţ i - ş i g r ă -bi ţ i , t o a t e sa te le de p r i n <• p r e j u r şi n u se o p r i a n i că i r î m a î . m u l t ' d e o s ă p t ă m â n ă . : Ven ia l a a n u m e r ă s ­t i m p u r i , ca ş i c u m vi« pos tu r i l e s a u să rbă to r i l e cele m a r i , ş ' apoî i a r se d e p ă r t a repede, f ă r ă veste, ca o n ă l u c ă -posomorâtă . - .

O a m e n i i din s a t e r a u ob i şnu i ţ i deabinelo cu d â n s a . II z iceau Todo-sie, - m ă c a r că e a se c b i e m a T i t i a n a . Şt ia ţ i c â n d t r ebue să sosească , o a ş ­t e p t a u e 'un fel dc bucu r i e a s c u n s ă , nehotărâ t iă , şi se m â h n i a u d in su­flet d a c ă u n e orî, r a r de tot, î n t â r ­zia, î n t o c m a i c u m se m â h n e s c c â n d a ş t e a p t ă z a d a r n i c sos i rea u n u l p r i -feten b u n s a u a u n e i r u d e s c u m p e .

Şi Todos ia ven ia m e r e u , î m b r ă c a ­tă cu stracle-I c iudate , , a d u n a t e p a r ­că cu a r c a n u l d in t u s p a t r u -co l ţur i le lumi i . Cu p ă l ă r i a de pae , l a t ă şi m u ş c a t ă zd ren ţe - de ju r - l rop re ju r , cu zechea de s t a m b ă - cafenie, înve­ch i t ă şi r o a s ă , cu poale le î n ă s p r i t e , cu zadi i le roş i c a coţobrelele, v r â s -t a t e cu d u n g i a lbas t r e şi verzi şi îm­p e s t r i ţ a t e pe dedesub t cu flori cu­su te şi . cu f lu tu r i dc a r g i n t , ce t lu i t ă

pe la b r â u c'o c i n g ă t o a r e t r i co lo ră t r a s ă de s o a r e , i a r la g â t cu cele câ­teva ş i re de t a l e r i de a r g i n t ca r i z u r u i a u la to t p a s u l — t recea repe­de p c ul i ţele satelor , d â n d b ine ţe t u ­t u r o r , op r indu-se ici-colca şi m â n ­g â i n d cu. p r i v i r e a căsc ioare le s cun ­de şi d ă r ă p ă n a t e . Ş ' a tunc î iu te - iu lc ves t ea a l e r g a d in g u r ă ':i g u r ă .

— Vine Todos ia ! E aici Todosia! . . . • E r a fa tă . c i n s t i t ă şi a ş e z a t ă să-i c a u ţ i p e r e c h e a z iua m a r o cu l u m i ­n a . Ş laşa se p u r t a ş ' a şa se s i lea , să nu- I g ă s e a s c ă n i m e n i nici a t â t cu­s u r c â t e n e g r u s u b unghie . . . D a r l u m e a , p â r d a l n i c a de ea, to t n u s'a l ă s a t p â n ă n u i-a s c o r m o n i t şi ci o g r e ş a l ă . Se zicea c ă se sba te d u p ă măr i t i ş . . . Apoi ce m a l la deal la va­le, .Todos ia făcea şi ea ca t o a t ă lu­m e a . Unde-I fa ta , t â n ă r ă o r i b ă t r â ­n ă , ca re n u doreş te să se m ă r i l e ?

. . Asta i-o i m p u t a lumea., d a r deal t -m i n t r e l c a se î m p ă c a u b ine î m p r e u ­n ă . E r a p r i e t e n ă cu toa t e femeile, s t a . l a t a i fas cu ele, forfotia de u n a -a l t a , de b ă r b a t , de copi l şi de câ t e şi m a î , câ te n e c a z u r i . - Şi : femeile o

- . iubeau, ca pe o soră-, dulce.. . Nu aşa î n s ă . c u băubaţi î . . In f a ţ a lor e r a r u ­

ş i n o a s ă şi t ă c u t ă , c a o copilă . .'Când se . î n t â l n e a cu , v r e - u n u l . îşî p leca ochi i şi, r o ş ă p â n ă d u p ă u r ech i , a-b ia . şop lea cu g l a s s c ă z u t : < .

* ' — Noroc b u n s ă dea Dumnezeu! . . . » Şi se d u c e a repede , p a r c ' a r fi a l u n ­ga t -o c ineva. D a r î n d a t ă ce se de­p ă r t a o leacă , n u se rnaJ âputea s tă ­p â n i , s ă n u se u i t e î n d ă r ă t . î n t o r ­cea- capu l tot m e r e u şi r â n j i a ca o n ă u c ă , .descoper ind d o u ă r â n d u r i de d in ţ i l u n g i şi ga lben i . • - Apoi, p e s e m n e d 'aicî s 'a p o r n i t v o r b a că ea face och i du lc i b ă r b a ­ţilor... Or i d 'aicî , o r i d ' a iu rea , zvo­n u r i l e aces te , înce tu l cu înce tu l , se r ă s p â n d i r ă p r i n t oa t e sa te le p e c a r i le co t robă i a e a şi 'n c u r â n d t o a t ă l u m e a ş t ia că Tndos ia v r e a şi v r e a s ă se măr i te . . . Cetele de copil sbu r -da ln ic î c a r i . t ă b ă r i a u p r i n ş a n ţ u r i l e ul i ţe lor , în c ă m ă ş i l u n g i şi înegr i t e , cu ob ra j i i , scofâlciţ l , o p e t r e c e a u veşnic cu a l a i u , s t r i g â n d d u p ă e a c â t îî l u a g u r a : ^ - : . . • - . . _ Lele Todósie! Todosiel . . . Mân-ca te -a r m ă r i t i ş u , t u Todosic!. . . .

T o d o s i a - î n s ă , fa tă c u m i n t e ce e ra , n u l u a in s e a m ă f leacuri le acestea . E a -îşi vedea de d r u m şi se făcea c â n i c i a u d e nic i vede..; - -

Apoi a ş a îşi m ă c i n a Todos ia zi­lele. Venea şi se ducea şi i a r ven ia şi i a r se ducea. . . Dar o d a t ă , e r a toc­m a i î n t r ' o t o a m n ă n e a g r ă şi j a l n i ­că, s 'a d u s ş i d u s ă a r ă m a s . Degea­b a o to t a ş t e p t a r ă femeile d o u ă p r i ­m ă v e r i de-arânduli , n ic i m ă c a r de ves te n u i s 'a auzi t , n e c u m al tceva. Se m i r a şi se m i n u n a n o r o d u l de u n a ca a s t a — u n d e s'a m a l p o m e ­n i t a ş a ceva — d a r în z a d a r . Todo­s i a nu- î şi nu-I , p a r ' c ' a r fi îngh i ţ i t -o p ă m â n t u l .

— S'o fi m ă r i t a t a m a r u l — z iceau u n i i — de b u n ă s e a m ă s'o fi m ă r i ­t a t , că to t J a b ă r b a t "i-a s t a t capul..-.

D 'apo î să- î dea D u m n e z e u n o ­r o c şi p a c e — a d ă u g a u cel c u i n i m ă b u n ă — Ca fost fa tă h a r n i c ă şi c ins t i t ă . .

Şi c u m zilele t r e c e a u şi Todos ia to t d u s ă r ă m â n e a , o a m e n i i î n c e p u r ă a se î m p ă c a şi cu l i p sa eî. N u m a i c â n d şi c â n d m a l s u s p i n a câte-o fe-m e e :

— S ă r a c a Todosia. . . o a r e pe u n d e m a l r ă z n e ş t e ş i ea p r i n a s t ă l u m e de nevoi?

D a r i a t ă că, î n t r ' o b u n ă zi, n c a ş -t e t p a t ă de n i m e n i . Todos i a i a r so ivi p r i n î m p r e j u r i m e . Veni co toşmă-n i t ă to t în ha inele-I cele vechi , n u ­m a i c â t p ă l ă r i a îî e r a m a î z d r e n ţ u ­i tă , zechea m a l r o a s ă , poa le le m a i n e g r e şi m a l ce lboase , i a r ă t a l e r i i de ipe p i ep t îl l ipseau., . P ă ş i a înect i -n e l . ş i chibzui t , cu ochi i în p ă m â n t , b leg i tă şi r ebeg i t ă .de-tî e r a m a l m a ­r e mila . . . U n p â n z i ş de j a l e o î n v ă ­l u i a p a r ' e ă d i n c a p şi p â n ă 'n p i ­cioare. . . -

Niş te b ă e ţ a n d r i , r ă s ă r i ţ i d i n t r ' o o g r a d ă , se l u a r ă d u p ă ea şi, ca a l t e dă ţ î , p r i n s e r ă a-o h i r i ţ iz i . D a r a c u m T o d o s i a s e ' o p r i c u p r i n s ă de u i i v a l de m â n i e , se î n t o a r s e sp re e l cu f a ţ a s c h i m o n o s i t ă şi-I a m e n i n ţ ă s c u t u -r â n d u - ş î p u m n i i înc leş ta ţ i . Ş i n u ­m a i ab ia -ab ia , bo lboros ind şi c r â ş -n i n d d in d in ţ i , se u r n i i a r ş i se t â r î m a l depar te . . .

Apoi d i n a i n t e a u n u l bo rde i a ş t u r ­t i t , coper i t cu ştHh mucez i t s t ă t u lo­cu lu i . Se u i t ă m u l t ă v r e m e l a ' che ­n a r e l e a l b a s t r e a le fe res t ru ice lor In-t r e b â n d u - s e p a r ' e ă să i n t r e s a u s& t r e a c ă . In s f â r ş i t t o t u ş deschise v r a -n i ţ a şi p ă ş i în « g r a d ă .

O n e v a s t ă t â n ă r ă eş ia t o c m a i clin casă , ca o vijelie, a l u n g â n d n i ş t e g ă i n i obraznice d in p r idvor . C â n d z ă r i pe" Todosia- r ă m a s e p i ron i t ă t i b

6 — N o . 4 8 . í NiVETiSUL LiTRKAll Duminecă 1 Decembrie 1913.

t â n d u - s e la ea b u i m a c ă de m i r a r e şi n e d u m e r i r e . Todos ia s t ă t ea l â n g ă por t i ţ ă , cu m â n a î ncă pc zăvor, cu p r iv i r ea la n e v a s t ă . U n z â m b e t şă­ga ln i c , si l i t îî s t r â m b a g u r a . în vre­m e ce «ch i î el r ă m a s e r ă t o t r ec i ş i p o s o m o r â ţ i .

— 'S t a r e M ă s t ă m a ţ i copiii ă ş t i a — zise Todos ia m a i apo i cu voce s t insă .

B a lasă- i în p a r a focului că I i i b ine şi-s bu ies t ru . . . ве vede că n u i-a. fr ipt încă nic i u n năcaz. . .

N e v a s t a t ăcu , d a r î n d a t ă a d a o g ă , ş t e r g â n d u - ş i pa lme le de şo ldu r i :

— V a i de m i n e şi fle mine , Todo-sie, că de m u l t n u tc-am m a î văzut ! D a pe u n d e - a i u m b l a t a t â t a - a m a r de vreme?

I n ochii Tudos-iei de o d a t ă se a i p r in se ѳ luc i re •ciudată. Scoase u n oftat î n ă b u ş i t p a r ' c ' a r fi v r u t s ă iz­b u c n e a s c ă ; în col ţu l orbi te lor ei r ă -s ă r i r ă doi p i c u r i m u r i , s cân tee to r i . D a r î n d a t ă i a r se potoli şi r ă s p u n s e domol , cu b a r b a 'n p i e p t :

— A m p ă ţ i t mo t t e , D o a m n e i a r -tă-mă.. . .

— D'apoi a ş a .pale omul t r ă i n d po l u m e a a s t a — zise nevas t a înce t . Da ia şezi, Todosie, hod ineş t e o leacă. . . Ştiu că eş t i t r u d i t ă s ă r a c a de fine.... Ori m a i b ine s ă m e r g e m în casă n u c u m v a să m i se t r e z e a s c ă bă ia tu l . . .

P r iv i r i l e e i î n s ă deoda tă se opr i ­r ă p e p iep tu l Todosie! şi î n t r e b ă cu g l a s ascu ţ i t , schimbări :

— U n d e ţ i -s ta le r i i , t u Todosie?... T a l p răpădi t? . . .

Ba m i i-a m â n c a t el, m â n o a -Гаг peş t i i să-l m ă n â n c e — zise To­dosia r ăguş i t . Mi-a p ă p a t to t ce bia­t a a m agonis i t , nu-l r a b d e s fântul D u m n e z e u şi hu- I dee s ă n ă t a t e s i viaţă! . . .

N e v a s t a n u în ţe legea n i m i c d in a-furisenii le ci ş'a.şa nic i n u ş t ia cu ce s'o m u l c o m e a s c ă . To tuş î n g â n ă , d in dor in ţ ă , câ t eva vorbe ş terse , a p o i se p l ecă sft î n d e p ă r t e z e cu vâ r fu l u n g h i i l o r o s c a m ă de .pe zad ie ' şi in ­t r ă în t i n d ă b â î b â i n d pr ie teneş te ca­iro T u d o s i a :

— Ha ï , tu , h a ï î n casă şi t e hodi ­neş te !

In casă se s i m ţ e a o z ă p u ş e a l ă î n ­crop i tă şi u n m i r o s {pătrunzător do m â n c a r e . U n copi laş de ţ â ţ ă , coco­loşi t în n iş te velânţe r u p t e ş i a şeza i pe o p e r n a î n mi j locul p a t u l u i , se s cânc i a svâ rco l indu-se sub înveii-forile c a r i s t a u să-l î n ă d u ş e . Nevas­ta , sper ia tă , îl s c u t u r ă î n toa te p ă r ­ţile cu p e r n ă c u tot ca să-l a d o a r m ă , d a r copi lul n u se opoi , ci p r i n s e a ţ i pa sfâşietor , î n câ t borde iu l se u m ­plu de bocetele lu i . F e m e e a t r e b u i s;i-l ea în. braţe, şi să-i a s t u p e g u r a eu s f â r cu l ţâţei . . . B ă e ţ e l u l a c u m g u n g u r e a d in c â n d î n când , ou ţ â ţ a în t r e buze, s c o ţ â n d n i ş t e g l a s u r i c a r i începeau eu sughffiţur.i şi se s f â r şeau cu gâlgâ'drl s labe şi «noicome.

Todosia . g h e m u i t ă p e l av i ţ ă , p r i -via cu ocliiî s c ă p ă r ă t o r i -ca-nd l a co­pil c â n d l a n e a v s t ă . D e o d a t ă apo i se r i d i că fă ră sgomot , se ap rop ie cu p a ş i l e g ă n a ţ i , ,prinse c u g i n g ă ş i e m â n u ţ a copi lu lui , î nc l e ş t a t ă î n s â ­nul neveste i , şi o s ă r u t ă l u n g .şi p ă t i m a ş . Şi c â n d -se î a d r q p t ă , u n pu -lioiu de l a c r ă m i Д se s c u r g e a p e o-

b r a j î căzândi i - i în s t rop i l a ţ i pa piept .

— Bate-1 d o a m n e , bate-1, c u m m ' a b a t j o c u r i şi m ' a l i ă t u t e l ,pe m i n e !

— m u r m u r ă ea f ă c â n d n - ş i c ruce şi inoto to l indu-se n e m a r g i n e a p a t u ­lui .

- D a се-ï cu t ine , t u femee?... Ce-aï p ă ţ i t ? — î n t r e b ă n e v a s t a mi ­r a t ă . •.

Todos ia î n să b lodogor i i a r cu .glas .desperat ca .şi c â n d n ' a r fi .auzit n i ­m i c :

—- O, bate-1 d o a m n e ş i nu- l c r u ţ a şi nu-'t d a -sănăta te că m ' a ha t jocu-r i t şi m ' a b ă t u t şi m ' a f ăcu t de r u ­ş ine l a lume! . . .

D a r d u p ă u n d r a m de v r e m e to­t u ş începu m a l po to l i t ă :

— Uite ce-am î n d u r a i , d r a g a m e a nevas tă , , uite!... Acu-s doi a n i de a-tuuc-I... doi a n i de zile, d a r n u m a i

bunul D u m n e z e u ş t ie câ t a m ,avut eu de sufer i t cu o m u l ace la în ăş t i d o i ani.. . . C 'aşa s'a p u s pe l â n g ă m i n e cu vorbe dulc i , şi m ' a a d e m e ­n i t şi m ' a n e b u n i t p â n ă l ' am cre­zu t şi m ' a m învo i t de l'am p r i m i t î n t r ' o m â n c a r e cu minew..

Se o p r i b r u s c «ă-ş î i a c ă c ruce ş i s a • b les teme, d a r a c u m n e a v s t a i iu- i d ă d u r ă g a z :

— D a r c e o m î i acela, ce om!... De unde-a? î n t r e b ă e a g ingdu l indu şî copi lu l în luralţe.

Todos ia î tresări , par ' că s ' a r fi în­s p ă i m â n t a t s i * e u i t ă l a иеѵа-s-tä cu ochii ho lbaş i :

— Ha?.. . Aşa, aşa. . . dela no i , d i n sa t delà moï... U n cal ic d e văduvoru , un... un...

I a r яе o p r i , cu igura c ă sca t ă , ca ş i c â n d i s'ar f i s t ăv i l i t vorbele i n g â t ş i ЧШ t i m p î ş i m i ş c ă ж ш в а а b u ­zele crâmpoli i te . D a r apo i ' înghi ţ i o-d a t ă ş i w m ă repede , î n e c â n d sfâr­ş i tu l •cuvintelor ş i î n d o i n d u - s e d i n şa le îa d r e a p t a ş i la s twaga :

— Mi-a v e n i t gol ca n a p u l , c â rp i t şi peteci t «a va î d e el... Şi cu l ' a m p r i m i t şi l i a » s p ă l a t şi l ' am î m b r ă ­ca t ş i l ' am 'h răn i t c u m a m ştaut eu m a l M a e . Am m u n c i t ca o r o a b ă p e la t o ţ i •oamenii , m a m căzni t ş ' a m а д в п й й , i a r el şedea ca u n t a r t o r şi юшма! boa ş i m â n c a d in t r u d a şi ' u n s u d o a r e a -oaselor mele.. . I a c ' a ş a a m î n c e p u t a-l cunoaş t e . Şi -dac 'am v ă z u t că t o t ce a m eu şl ce cîşt ig se duce pe a p ă , a m gâmdit să m ă d e s p a r t de el. D a r n u p u t e a m , d r a g a m e a , n u p u t e a m că e r a m în­s ă r c i n a t ă ş i - m i e r a r u ş i n e de l u m e să plec a ş a pe d r u m u r i . . . Ş 'aşa m ' a m a i cătrăni t , ş i n ' am m â n c a t cu el socot ind că d o a r - d o a r ş i-o c ă p ă t a o-d a t ă m i n t e şi n 'o to t face ce face... d a r n u şi nu... l u i nu-I p ă s a n imic de a m a r u l m e u . El Ьза ş i r â d e a de n ă c a z u l m e u şi m ă to t c ihă i a să-I d a u b a n i ş i i a r b a n i să a i b ă pe ce s ă ' c h e î u i a s c ă . Ş 'apo! d a c ă nu-I d a m , că 'n ' a veam de u n d e să-I dau , a p r i n s a m ă hruf tu i ca pe o slujnică. . . s i m a i apo i s'a -apucat ş'a cărat, din casă b u c a t e ş i h ă i m c e l e ş i o r i ce b i a t a găs ia , p â n ă ee «ni-a p r ă p ă d i t tot, •ce-am a v u t dc -am r ă m a s cu c a s a pus t ie . D a ' n c ă acu de câ te or î ce în­t o rcea dela c r â ş m ă , s ă r i a la m i n e de t r e b u i a s ă m ă scoa tă о-атпешіі d i n m a n i l e lu i cele d răceş t i . . . -Şi eu e-r a m g r e a d r a g a m e a , e r a m cu b u r t a l a goiră...

Şi c u r g e a l a c r ă m i l c pără-u-părău ipcvestind, d a r t o t n u conteni , ci u r m ă M i ă i n d :

— Apoi o d a t ă s e a p u c a s e de enine s ă - m î i a ta ler i i . . . N * -m'am lă-sat ş a m î-nwfmt a s t r i g a ş ' a m ă v ă i t a d o a r m i o r a u z i vecini i . Şd nu . . . M'a p r i n s de g â t m'a ІПтШ j e s şi m ' a că t ea t î n pecróare. Apeï mi-a e m e l t Файег-іІ ş i « ' a d » s de тч l tom m a i văewt... A m r ă m a s ipe >drwmwri. Iară •© ibncă^că de =pâne, în t r^ua h a l d e plâ-ageali -©aœe-ww de mMa m e a . Ş i n4cî l u c r a n u tpre-a çmtemn «ca en aï î n a i n t e că d o a r tel -aş tep tam чиге-snea.. . § i a şa , d e m i l ă , m ' a a d u p a ö t i t o femee oa e a p a t naş te . . . Dramaweseu să- i Л е а «ănă t a t e . . . -S'apc-ff ana if-ăcut. d r a g a naea, « m iăc t i t o eoçrdlft... ©, doa» i«e , D o a m n e , oe -adoras de <cc* p i l ă ! Pru in iaş ică şi •oumanţiciă şd fcu-n ă ca om « ю а и . Şi felândă-tohm-d ă ca u n p u i ş o r de tmrturici . .

Deoda t ă îmsu, s ă r i î n ţ e p a t ă -şi făcu holKrtintfl , câţava ipaşi s p r e --nevastă :

— §:a « r a r i t , .aitzï, a miorit... Nu­m a i - c i a d s ă p t ă m â n i ; a t r ă i t ş i s ' a top i t degeaba i - a m -stins c ă r b u n i ş i i - am descân t a t , degeaba , d e g e a b a a m făcut câte'n l u m e a a s t a . S ' a s t i n s c u m se s t inge o l u m i n i ţ ă d e cea ră -bătută de v â n t u r i . . . Şi n ' a m avut... n ' a m a-vu t mici c u ce s'o îng rop , n ' a m a-vut.. . Nu-î =dea D u m n e z e u zile aitari-s i t u lu i care mi-ia i r o s i t tó t oe mi-am. •agonisit... nu-I a ju t e b u n u l ©-zeu şi n u - I dea h o d i n ă n i c î i n groapă! . . .

I ş i p lecă CBipul pe piefA, î ş i înco-pr i e m a n i l e şi le î n t o a r s e cu pa l ­mele că t r e n e v a s t ă :

— Bate-1 d o a m n e , bate-1 d o a m n e n u m a i c u m m ' a înşe l a t şi m ' a ba t ­

j o c o r i t el p e m i n e , de n u m i - a m pu­t u t î n g r o p a copila!...

S g â r c i t ă pe lav i ţă , p l â n g â n d şi s m u l g â n d u - ş i p ă r u l , b l e s t e m ă ne­c u r m a t şi g l a s u l ci r ă s u n a a s p r u şi s fâş ie tor ca u n bocet d e moar to . . .

U n a L n c t o . C a l e o i f r i - A r m ă -ş e s e n c a r e ş i - a r e l u a t s c r i a

Mat? i i eu i ' i l o r L i t e va, r e .

• Ш

P r i e t e n u l m e u Ti t i T ă n ă s e s c u . s t u d e n t î n m e d i c i n ă , c â t t i m p i j a ţ i­n u t v i l e g i a t u r a la 'Căl imăneş t i , l ua m a s a la p r â n z la p r i e ten i i s ă i Dor­nen ii.

P r i t e n i a î n t r e d şi D o m e n i i , d a t a t o c m a i d in z iua s a u m a i b ine zis n o a p t e a , c â n d d -na D o r n e a n u , P u i c a (pentru i n t i m i , -se -pregătoa pen t ru un b a l , ş i s t r â n g â n d p r e a "tare corse­tu l , i-a ven i t r ă u , D o r n e a n u care ş t ia că lâri'gă -«ii s t ă t e a u n s t u d e n t în m e d i c i n ă ip.rietenul m e u Titi , a a-l e i g a t de l 'a a d u s să-I l ecu iască n e ­vas t a .

B m e îoţeîee P u i c a ş i -a ven i t r e ­pede î n einaţ iHl , de Infftată de m e ş ­t e ru l T i t i 4-a flesfăcut corse tu l şi •de Uitunoi <1нпа ş i <d. ÎS)erneanu îî p ă s t r e a z ă o v e e i m c ă a iwmti re .

N u m a i c ă <вІіа s e a r a a c e i a ro lu r i l e se s c h i m b a r ă , art ică Tit i с а ш в е g r a v fcolna^v айе... -ininiă, i a r idoana ia ee î n s ă n ă t o ş i s e .

O i u b e a b i e t u l bă î e t , « a u n n e b a n , n u m a i p u t e a taăi f-ăiră e a , pe tande * r a «ea cm saguiranţă t"not>uia s ă fie ş i el de a l t fe l n u « luc ru de a n i r a t : P u i c a e r a femee t â n ă r ă , i rumosasă, b a ch ia r p r e a f r u m o a s ă , ispitjilioa're de « ă b a g e Ш p ăca t e ş i >po e u p r e a s f â n t şi cuvios -catogfir, a v e a niş to »sein dnăc®şi с а т і s p u n e a u mttilte, •multe -de tot, b a . d i i a r p r e a n ru t t e , şi Tit i în ţe legea de m i n u n e ce ?сл\-.псаяд 'ochii aceia .

Dacă ipe ilâutgă aces tea m a i a ' îăo-g a ţ i că d. D o r n e a n u n n a d u c e a cât de pu ţ i n cu Adonis , . oăg ră s imea - î de o n i , m m l ţ a m i t ide t a l u l ra.ve-1 duce , îi făcea 4e oele m a i m u l t e or i d u p ă m a s ă :să-şi da în f ă ţ i ş a r ea u t iu i se­n a t o r î n plUtă ş ed in ţ ă , cred că veţ i d a d r e p t a t e i ţ i t ietenului m e u Tit i , să su sp ine d u p ă firumoasa-î c l i en tă de o d i n i o a r ă .

î n t r ' o zi c ă l d u r o a s ă e r a u cu masa , pe i sp r ăv i t e

L a desert , d o a m n a le i n g á d nise să fumeae o ţ i g a r ă , b a c h i a r oa d o r e a să a p r i n d ă m i a .

Cu sp râncene le î n c r u n t a t e , c l ip ind d in «ochi, foarte g r a v ă îşi a p r i n s e o ţ i g a r ă dela c h i b r i t u l ce cu m u l t ă g r a b ă îl oforiso Titi .

B ine înţeles că t r e l u i să r e n u n ţ e

d e g r a b ă l a p l ăce rea as ta , când fu­m u l o înecă şi începu să tuşească .

D o m n u l -Dorneanu, pe eare căldu­ra , m a i a les d u p ă m a s ă , îl moleşea şi îî •aducea o poftă de s o m n neîn­v insa , se în t in se î n fotol iul de pae' ' ă s â n d u - s e în voia s o n m u l u î ea re în cepuse să-l c u p r i n d ă

Ti t i c ă r u i a s o m n u l d-brî D o r n e a n u îi d a ns t ioa l ibe r t a te de аеДіиие, se duse lângă. (Puicii ca re se r ă z e m a s e de f e reas t r ă .

© о а т .gardul îî de spu r ţ ea de dru-muil c a r e fm&rginea de -par tea -cea­l a l t ă ifü&dswea d e a s ă p l i nă de i rmii ră .

— Şi n u te-ai p l ic t is i t î n e ă ? o în­t r e b ă Tit i .

— N u ; ш і ee p a r e că î ţ i 'pare r ă u ca n u тп%,т pl ict is i t .

R ă u t ă c i o a s ă « B l e rea . îî p lăcea să-şî r â d ă de -dragostea fetbiu-le cu ca re ibietul Ti t i o î ncon ju ra , l i r a p l â cerca, s i n g u r a p lăcere ee-ş î t o a t e î n g ă d u i o femee ce v rea să r ă m â i e c ine t i tă . c red ine ioasă on-ului' cu c a r o legea şi morwiăi t td tu tu i p e n ă o legase .

T i t i v r u să r ă s p u n d ă , d a r u n vio­lait p u t e r n i c se r id ică din i m u l u i odăe i : cu c a ^ n l p rop t i t î n piept , g u ­r a că sca t ă , d e s c h e i a t la ves tă , Dor ­n e a n u îşî făcea s iesta .

T i t i n u m a l p u t e a de bucur i e . Л-l u n c î d -na D o r n e a n u d â n d d in u-m e r i îî zise:

— Ce om!.. . H a i d e n ă n e p l i m b ă m în p-ădure.

P a r c ă Tili dorea al tceva. E r a o c ă l d u r ă î n ă b u ş i t o a r e . Zidu­

r i le albe, r ă s f r â n g e a u o l u m i n ă or­b i t oa re .

I n s ă . s u b r a m tui le -dose aie a rbo ­r i lor , e r a r ă c o a t e , e ra u m b l ă .

I c i şi colea, c â t - n a raze răzleţe c'e soa re a u r e a u covorul de muş. -bî al p ă d u r e ! , c i r ip i tu l păsă re le lo r , t o tu l î m b i a l a d r ago te.

Nici c â n d n u s imţ ise Ti t i a t â t a poezie î n suf letul lui . m a i m a i er-ea să î nceapă să facă v e r s u r i , s a u c d p u ţ i n o dec la ra ţ i e de d r a g o s t e in versuri ' .

D u p ă e â ţ i - v i paş î , P u i c a УО O-p r i :

— Să im mc-ngem prea depa r t e . Se s imţea m a î puţ in in s i g u r a n ţ a

î n s i n g u r ă t a t e a pf,dur> iI; d a r Titi i i l u ă b l ând ' m â n a :

— Te rog sâ m a î m e r g e m p u ţ i n : e a ş a de p l ă c u t ă t t rvăTăş ia d-tale, s u n t e m a ş a dc depa r t e de n i m i c u r i l e vieţei ce d u c e m !

P u i c a îşi t r ase r e p e d e m â n a : — Vezî c ă nn eşt i c u m inie? —. N u pot să fiu.-- Haide. . . O l u a s e i a r de m â n ă şi cu m â n a

cea la l t ă o a p u c a s e de mij loc. P u i c a se ëtrfi'diwa să scape de î m b r ă ţ i ş a r e a l u i :

E-ştt n e b u n d r a g u l meu... l asă-m ă .

A tunc i p r iv ind-o în -ochii îi spu -БС p ă t i m a ş :

— Şt i i foa r t e b ine că s u n t nebun . . . ş i ce nebinvir'! Te rog n u fii rea , fii b-ună, fii drăguţă . . . n u m ă nenoroci . . . •uite î ţ i cer -ertare şi te rog î n ge­nunea! . . .

Puiija i u m i ş c a t ă văzâ-n.diij-l î n -ge i№nch ia t î n a i n t e a e î în i a rbă , şi •se at"ilecă si>re el.

— -Oh! t e r o g , m u r m u r ă ea, d a c ă n e vede cineva. . .

— Tvu ne vede niin-enl s c u m p a .mea... s u n t e m s i n g u r i , n u m a i no i ş i eu te iubesc a,tât de m u l t , a t â t de mul t . . . v ino p e -iarbă... P u i c a m e a dragă . . .

Tit i o duse în b r a ţ e ca pe un co­pil mic , î m b ă t a t de r ă s u f l a r e a ei a-t â t rie a p r o p i a t ă , sărutâiuriu-'i bu­zele, ţgâtul, ochi i , o n ă v a l a de s ă r u ­t ă r i ferbinţi. . . O s i m ţ e a s l ăb indu- i voi i î ţa d in ce î n ce, c e d â n d p l ă c e r e ! d e a p ă c ă t u i şi voluptă-ţel de a n u p u t e a rez is ta .

l i a m u r m u r a n u m a i : — Oh! ce r ă u fac, ce Tău fac!... T i t i v r u să o aşeze pe o r idicaţ i i -

r ă de p ă m â n t , c â n d deoda tă , se s m u n c i din bra ţe le luî şi s e de.părt? de el a lbă de s p a i m ă , cu ochi i m ă r i ţ l de igroază:

— Oh!..- uite-o... colo... şi c u dege»

Duminecă, i itwembrie l íM3.

tul îi a r ă t a s p r c - u a eoî t <*e s ta t ică . Atunci Ti t i văzu înco lăc i t ă ca u n

S o v ipe ră care 4 э г н ю а l i n i ş t i t ă po piatra cenuşie .

— D a r nu-I лнягіса d r a g a m e » , w s c cl apleeândwbse, fur ios î m p o t r h a vri-pcrel c a r e î i s t r i ca se .afacerea, , să ia o p ia t ră .

Nu , nu,. . . «aaî M n e s ă pkţcă/m... mi-e frică... L a s - o î n p*ee... .par 'că «o si nit c u m m i se гпгса рт s u b fitste... uitate, me raaï e vroi-юа?...

Bietul T i t i , .[Tapadit, î nce rcă s ä o l in iş tească , .să câş t ige « t r e n u l per ­dül, d in p r i c i n a a fur i s i te i de vijaarc.

D a r P u i c a гш4 anaá .aecsjfta: a-lerga ca şi c u m ttoate ѵюнгЖе flupă lume s 'a r fi l u a t <dt«pă ш.

î n c i u d a t î nce rcă *ă- o .afracc i a r de mi j loc :

— D r a g ă Puică . . . fii cuminte . . . ce e as ta? . . .

Atunci ea se î n t o a r s e s;?re el şi î n c r u n t a t ă îi a i se :

--- Te poftesc s ă fM la locul d-tale. 'Cu cine c r e z i oă rombeştl?

Tit i era .prăpădi t . Credea că visea­ză nu-î w n e a să-*sl trm-adă u rech i lo r .

— A l t ă d a t ă s ă nu- î ţ l m a i î u g ă -ducşt l сезъ ce a i făcut acum. A i ín-teles'?... s a u te s p u n luî bărabttu-meu*

Şi b a t j o c o r i t o a r e îl spuse înosct privindu-B d r e p t în ochi :

— S u n t femee c ins t i t ă ad anfjeleß?... Sc î n t o a r s e r ă sp re c a s ă . C â a d m-

coper işul se z ă r i p r i n t r e founzelc r a r i a c u m lu i Ti t i n u i se m a i pă ­r e a u a t â t de poe t ice ca î n a i n t e . P u i ­ca î ţ i i i îcet im m e r s u l . S u r â s e g â n -d indu-se Da i r o n i a i n t â m p i u r c l ca re o t rezise . a t â t fie tbrutal -dán l ie l ia ce începuse «să-I a m o r ţ e a s c ă s imţur i l e .

î n c e p u .«a-I fie m i l ă Ae hia tul T i t i , care amăn 'â t nu-I m a i s p u n e a nic i o vorbă.

Si pe c â n d s u i a u t repte le scăre î ca re duce s p i * *aäa tmâncafre an care s foră ia S m ş t i t «аеіркЗиІ «le D o r n e a n u , P i n e a i l m a r a i u r î la ru-reclie:

— Ha iile d r a g ă prietcuae, n u niai fi a.-a s u p ă r a t . C e vireïî... ѵіютеаі .s'a s c h i m b a t : o d m a a s ä şa rpe le a per­d ü l femeia, a s t ă z i el >o « c a p ă .

Bie tu l ITiti!.-

B u c u r e ş t i . Ii .

Viaţa írlStkáfi literari M a r t i á e a r a s i a 'dosdne , l a t e a t r u l

Liric, seiäa de repcezeaettatü « ttem-panie l de o p e r ă .efcrnă.

S'a cârAat Emani d e Verdă, i a r re­p r e z e n t a ţ i a a fmt p a t r o n a t ă de d. min i s t ru "Take Ionescu .

I n z iua de 6 Decembr ie a. c-, se va îngropa , c u m a r e so lemni t a t e , ca­pul lu i Jüjihaj Vi teazul .la m o n a s l i -rca Dea lu lu i .

S o l e m n i t a t e a «ui i i iprâoidată ide M. S. Regele. Cu .acest ijsrfleL швагеіе (or a l l iceulu i m i l i t a r d i n T â r g o v i -şte, coiUjprus fim ІШ elevi, -vai l â a t a i m n u l „Str. ' N L A R C mtcfm" aVl maes ­t r u l u i Ca*taldSL, D A J I Ă иегэвмйе, ссва-b o r a t o r u h t ï BCATTRA d. I I F O B T Â N I l i e s ­C U şi a le d - M t i . Geurgescu-Teo-logu.

S'a a c o r d a t m e d a l i a „Rene Mc-renti cl. f ' osrtataaraterrurnS nnáh-a-d. Cornetiiu МоМоталш, p e n t r u m e r i t e l i te rare şă d-luî Cnnst . Gr igor iu , pen­tru m e r i t e a r t i s t i ce .

„Artemis" este ШТттІ ame ï тпат і reviste litterare ca r e v a a p a r e , î n ziua de 1 Іашішгіе 15)14, la Saş i <шЬ conducerea m a l m u l t o r sc r i i to r i , o a m e n i dc ştfaimiţă ŞI artiştii.

Gazeta r o m â n e a s c ă „CunâM Mol­dovean" d i n B a s a r a b i a a fost sus ­penda tă d e a u t o r i t ă ţ i l e r u s e ş t i po motiv C Ă ia фцЫлслХ .una ,din .cuîtos-cutele poezii ale m a i é i u l n o s t r u po­et Vasile Alexandr i .

V ine r i a fost, l a T e a t r u l N a ţ i o n a l , p r e m i e r a „Bunicul", n o u a l u c r a r e d r a m a t i c ă a d-luî A. de Herz , în.be­neficiul „Asociaţiei generale a pre­sei române1'.

M a e s t r u l A. "Castaldi a c h e m a t în j u d e c a ta o c a s ă de ^ г а т о а в а о е idin s t r ă i n ă t a t e c e n t r a c ă a « j r o t a s , âfcră. a u t o r i z a ţ i a « e t e r i l o r , iiuwaxaîo ЛЛІ ARME" şi „Sc ЪГЯЫК VÜEJßT*.

„Théátrc 'des mrts" J a n P a r i * a j u c a t р г е т з н с а piesei „Eugenie Grandet", făui-rtă <*e Ж A r w a e t , d u ­p ă celebrul r o m a n a l l i s Hoinare ide Balzac .

N o u a l u c r a r e de t e a t r u ,.A*e-iî«.-rf«" a c o l a b o r a t o r u l u i n o s t r u fc"-Ef t imiu , r e p u r t e a z ă f r u m o a s e sue-

,ceaie i a T e a t r u l jModam. ..

S o c i e t a t e a ^ c a r a l ă ,іШшіил dán іГ.-Scvei in şa-a seiibait ЮішіАпеса" t r emi -ta «aniversaru l a l 17-lea Ле âa üifrrri-ţarea s a • p r t n ' t r ' T m т-wncert т а т с s'a-•deschis -şd tS'a î n c i n s cu азаіс «loua i m n u r i pa t r io t i ce ale m a e s t r u l u i A. Cas ta ld i . -

«СемеЕят üáanssa*&are A r m e n e Olia-пімп rapiwtoeară l a P a r i s m a r i suc­ce se $и uluit persane" p r i n c ân -tac t í e şi fan tas t ice le «affc d a n s u r i .

I n şed in ţa (de V i n e r i , C Decembr ie a. c , a Academie i R o m â n e , d. prof. A. i i . Xcnopol v a face o comunica. re asni.r,a subiactLÛHÏ: „Oamenii mari politici?"

* Academia R o m â n ă , care va înce-

ipe l a ,primuvai;ă .coiisti"uias>a n o u l u i s ă u p a l a t a cademic , a p r i m i t l m i -'iion -100:ОѲѲ -lei din -fwndu-1 ele S 'mi­l i o a n e cu ca re S ta tu l con t r i bue la o î ă i i r e a a c e s t u i palatt.

.Acaâeaiaiia »-a -avea iG «eo ţ iun i ş i v a вгг.іеа CLUgorincte p â n ă Qa 3 miilkiatne vel urne în bibl ioteca el.

Eu v a avea şi n u m e r o a s e săl i de lcctoina p e n t r u i n t e l i ^ n a l i i , а к і Ф 1 -писталп, savanţ i i şi ceneetftlorï de ineaiuscr ipte wechï.

Artistafl N. Sorea i ru , сате a í»írt b o l n a v în v r e m e a d in u r m ă s'a res-•aibilit p e Klegfei.

* Tei s a l a eşeixBauă d in Cajpitaîă v a

î n c e p e , la І Decemlsric a. c , -serja de audi t iu .nl ж c u a j i r t u l u í RÍMHA-VESTAR SFÄI&QMIRLCIR':.

La b a n c h e t u l «іаггіІЧи , í > á i i c r -« uf", ооІаЬшшіАгиІ аечігаі ă. X . 'fiirc a, mklicat i m t taast i n -ves'S'mâ rn s ă ­n ă t a t e a d i r e c t o r u l m JJOÄtr« .d. 'S. D u m i t r e s c u - C â m p i n a.

I m p r e s i a íprintae ooaameseaiï a Scsi eaceiientă.

A d m i r a b i l e cu.PU.ete i i a n c c z e a c â n t a t , l a banche t , c â n t ă r e ţ u l i n t e r -4>a<ţioHal (Leonida P a n a i t s s o u .

ТмЬшпиІ „Schiíc-F.iLitee'- л і d-luï V. M e s t u g e a n a r e u n ^araess aa i inuua t jt>e p i a t a noajrtial JiteivasÀ. V a r i e t a ­t e a suMecfe lnr interesHate * i c lar i ­t a t e a ; i téra râ, л stiluftui тЛ S ä c u t c a a o n a r t ă oaiite e ă se ëtesfaca aieobi.ş-n u î t de nepede, mg». «& i a c u r â n d v a fi nevoie de « «маі «efi^e. perfjru »sÄftsfaoerea ТКСЯМЖ eelen- c a r i й о -a'esc « ă c i tea«e* ^StMţe-Fihn>c".

юоосхххзоооаѳосххзосхххюаоо A . a j t A r w i

ШЖ -ГІІЖ аТПМ Ş H • á T W I T N i d c

V. M E S Ï U G E A P i

= PREŢUL 1.60 =

S a c u l c u g l u m e Beizadea M i t i c ă (&im,patică f igu ră

a t r e c u t u l u i r e c e n t ) , se drasesc s ă vi-ziteae p e ş t e r a іМйіЛвѵісмшгей. F i i n d âna î t IDE « t a t u n ă , î n t r ' u i i m o m e n t de n e b ă g a r e «le seamă, sc lovi cu c a p u l »йе o s tauac t i tă œ - I âeapedeca d ru -я и і і . Sojafirat, ee"n toarse * p r e !ţăra-inail .oara fâoE* jpe саіашяа şi-a zise:

' — . D e ce тга -nfi-al da t dc ^ t i r e i& m'aplec? M u n t e a m i l , flesglMTţat şi şiret , îl а-ачрставе:

—. Val de mine , cum e ra s ă sp l ' n ' е й Ашгай taie", fă-te mi t i t e l !

- J J t H « U ' t o r comic re .prezintcază o p iesă sa t i r i că î n t i t u l a t ă : „Cele 2 0 s u -*t&vm1(e (Ae >H>ele".

Юира r ep rezen ta ţ i e u n a m i c il a-postr«fieS2».:

— Awi *3írt t e a t r u wi 'ані ТТ-rnura t su fe r in ţe le p s ca re le-ai v;us î n piesă.: €un>t muuaă 1Ü. fie n e e ş t i ş a r l a t a n ?

— De ce « ş t i jproet? î î î^pse toază au to ru l . N'aî văeu,t că, l a finele p'e-sll , m ă însor? Si n u ţ i se p a r c că î n s u r ă t o a r e a este o nenoroc i r e caro să socotească câ t două?. . .

Stofe nou l . — Da, mătăstuiilc Acestea no i

s u n t p r e a f r i anease . SJ&R ;aă ife^o pitea aprinse şi m ă tem să n u iasă l a soa re .

— O, nu , d o a m n ă , să n ' avc ţ l g r i j ă v ă rog. M ă t a s e a a c e a s t a scade de douî -am тп v i t r i n a niagarhiTilm şi, zău, că n u s'a înişc.it d in loc.

•Se vorbea răii dc m e d i c i n ă ş i de medic i . U n u l d in a s i s t e n ţ ă p r a t e s t ă z i când :

— N u ave4>î d r e p t a t e «ă vorb i ţ i a ş a . Eu îmi da to rase v i a ţ a <шмз! medic . C ă i u s e m <le p e o fereagfcă de la catul i e t â l şi, dacă n u t recea p ' a -coilo doctersfi X s ă m ă pr ime i s c ă to Siinare, aş f i -mei* -actnna.

* tReflecţiu.nea u n u i 'b i r jar »ecajif . — Se tot laudă cu au tomobi l e l e

1er. Dupa, «.uni 4цшп eă, oaiui j i ' a r mia! fi, Ьіиа >a nănura . Dan-ia e ă fi fost î n P a i i s , în t impu l asediului , să-I v e d s m a t u n c e a :самп sşi-аг fi u m - , p l u t s t o m a c u l cu sutele lor de cal-v a p o r i !

IBerfillon, i n v e n t a t o r u l s i s t e m i # u l a n t r o p o m e t i i c ,şi a l c ias i i ioăr i î tur­m e l o r l ă s a t e de degete ; i n t r ă la Un b i r t şi cerc l i s ta . E r a m â n j i t ă &e pe­tele n e m p r o a a ţ ţ t e ca r e i e K s a s e mâ in i l e p r i n care "trecuse.

— Dă -mî u r m e de degete, zise c h e l n e r u l u i ca re aştejifca r e s p e e t n e s c o m a n d a .

— T)ar, d o m n u l e , r ă s p u n s e servi­t o r u l î n c u r c a t , n ' a v e m as t fe l dc l u c r u * .

— !>«• aitasBcí # m t r u ca l e « | I pxis pe LISTAU?

— P u n e v inn i 1« r ă c o r i t ! o r d o n a s t ă p â n u l so r s l toa rc î .

— C u m .şi г ш а е ? î n t r e a b ă servi­t o a r e a u l u i t ă .

— Cola i n g ă l e a t ă ! — ffirea M n e , a m înţeles . . . i>i a scu î t ă ioa . rea »en-itoan-e *aavn&

m o n a l fie c â t v i n u l în g ă i e a t ă .

З Ѵ ѵ А Л Л Л Л Л Ѵ Ѵ Ѵ Ѵ Ѵ Ѵ Ѵ Ч Л Л

P a i i m i l a b a u r a j î * » а і € c e i * кеІі ікАаи*! -Ae г»(іі '4^жк- S U N T m i g ă l i RAI і ш к і « 1 п | а 1 SÍI b i n c -v o i n s ' c ă ax S i i a n i b t > - í i i lmín i s -L E ' A F I C Ï J O D A V T U c n v m e r c n «I l o r ş i c t î c i i o t a f » £ «au*e c s l « i m ­p r i m a t ă sulrr-sra c u c a r e p r l -I I I O A I I / I I I I ' I I L p a n ă a t i i n e l , « p r e a s e p i i t c a <1a c u r s r e -P C < 1 C < '£U - XU'JÍIU' Ş I si J U L . s e in L I I I X I A <СШ TRIIARÎTÊI'ea b a r u l u i l a IIFFLIU XNRIRI-MÎ.

Este vtmmi In lune Extra-pla tu l C o a s e l e m u r d u b l e amer i can Ш cara te , A n k e r - i t e -m o n i o i r de buzunar . aaMaEftaSirena» p remia t 3e mral mul te ori şi care se în toarce la 3G ore .

Numai smuni acesta posedă ren urna el-•vtítian. Nu S Í doosibejie de un ceas de aur de 100 iei . Pentru mers .exaat 5 ranl garanţie.

L u a b u c a l ă l e i 6 , 3 0 , d o u ă b u c ă ţ i J e l 1 1 , 8 . ( J L

Mal oferă şi ceasuri de buzunar Gloria de argint, cu lei 4,90. La fie-care ceas «e ită ші elegant 'anf gratis. Fără rizic ; se ..sBhimM іаасГі л^і place, sau se înapo­iază banii. Trimite i-amhurá

S, КеИале, ! S i U A i i % l SEBAS»l i . \K>(« , No. 17.1

iüioí lei 7.75 $BTMRT*U'ÎI adm»-rabilă p. domni,

Pentru a convin * jfp» fieaare 'do impoF-1 ta ii.a fim ei noastre, e;podiem a t u cât vom avea îu dopo,it Ceasul njst.-u fântt-sic aur '] re,ul de

vân -are f a n a acum Lei 2ö) .cu tneca-mism :\nt,er-Sn, lă ^mţiDe., execuite aiuliiß, Q \ t a-plat. niei'gănrt exact, îm-pieumi cu mi linţ american dc aw doubkle, uu inăl'tle autrdouble, im ac de cracată cu pietre admirabile şi o pereche de butoni de manşete foarte

./г-тщі fi smder»i, toata іітгіаі pen> Ucu Jmi jJ%h t&inSei âaainte .fraaco. sau prm -ramburs, plus S0 bani portu. Penlru mersul precis al ceas.ilui ав 'gaiaateR-Ä în scris 3 ani.

Garnitura pentru dame : i Ceas fanlesic-aur, i lanţ., i xnel, .1 Irjşti şi o pereche de cercei numai Lei ii. l'asă roinfiacască de Export, Segatl Ga-, Wien VU, Neustiftgasse 137,te.

Această firmă se xücomantta căl-ala iss . G19

> i — — о в ю —

Ï

cooíxíaoooooooooocxxxxxxxíc ooo-

l

Ш т ъ mutate a sezojuH JÏ̂ ^ tTgasornlcs-Brâtare Tn diferite ртеНш!

Ю в і . iá . Oerasisnrsif e-braţare cu şnurur î^de f«e3%, exe-cufie admira" ilă, m e r s e act cu roecaniaa i a n i b i i e. ca a e de nie :el ?aa de o e, . . . . .. 1-ei 7.90

Cu aceleaşi rapace, dc î i tors la 8 >ile . . . „ 10,— -,. c a i a c e de sidef

ar^inft veritabil „ '., ., „ ce întors la 8 zile.

Cu capace fte aur , 14-carate , No. 47„ Geasceaiioe^brăţane éu tori»j^lete e-

îastice-"Pntent. mers exact cu 30 Rubirc m тесквНз-п «capace şi ) ra tera de anr âuble, garantat ізе 15 a i i

tâi- icaţaţe şi brîVţatra-de argint • ,, '., ., ., a> r parantat . . .

iii С К Г І И Я В ' І І « Ж * Г « С А Г Е Ş A D I O M , <m şaurum d e ргвчр/cffrmceV>e>níkel*Sfíi«Ий, cadranul şi arătătorul imbràcat în Radiuni veritabil, 'mtcuuizm precis ca 15 I',u)>ii:c

10.40 17.90 o-,

10,80-13.50 GJ.—

19.— potrivit mai ales pentru voiajori ţi a-.üilaii Trimite fiuBco. conlra ramburs :

l i O I . Z M t & W O H L , Fabric* de Ceasoarnice, K i - a k i i a Л«>. 21 (AUSTRIA J

8. — N O . 4 8 . -^Dumine-ă , J D. çen.bi ie 19>3

FLORA SĂPUN

T U S B A G 6 a mai r e b e l a bronşitele acute şi cronice, tuşea

mágáreasoa, vindeca sigur

8 t i C l a ІОІ 3.—La d rogue r i î $i f a r m a d ï

Д N F " IV AIД ( l i p 8 a s a n S e I u ï ) . p l 0 -гЛ I >L I— I V 1 1 гЛ poza n e u r a s t e n i a , b . s t e r i a , s lăbic iunea gene ra l ă , >indecă

fecoţnarvdat de prof. doctor fillicllu, prof. dr. Lèonte, p of. V. N<vgel, Iaşi |şf altif,' cà noul din cele mai put m'ce r constituante ate,corpului slàbit.

S T X C 3Li L E I 4

de jo oflea«'1tote absolut sfjrarä

C u t i * № 2 5 ; j M g u t i v t Іѳі 1 5 0 s

e Obsprvaţrcafiecarej^#f& Д aibă ihtéjip^iaf

síngurul ve]

{RJB£RI REUMATICE ii, ш і р в а ,

de cap $ É dinţi P A 9 T I L E L E

i n e

Uit Jtacon lel 2.5A, wŞoză 50 ЬипІ. " N B / ^ R A E E O B E E R V T I E M B b g m b - F Y I G I U ' . I L A<: I » R Ä T A T .

ï ;

l ' i l

Garantat

Y ă i > 4 ( şle imediat părut с а і и п Ц sat albiVt& ве-gru, b un, ежЦайіа. tau:Ыоп4 4а$»£«а? mod-atât- de perfect ^ jBfaalftgat; in < st nn »e! cunoaşte de Je* c|T^misÄ Щ şi mil o|^abà са 1а #fri«e âflà -vaptea ae pir; V

2 ЛЛ te иеш«і(атІг« •« , W c o s t u l .

R E N U M I T E L E

V O R I E N T A L E

HtfentKi admirabil gm tf*di«twg «irfre ТІГОЧТИ4'аІ Ц, g - I R R h P R O D U I T din

Ш № ІШ sïrieifl s i t stMM ftruuit C u t i » & 0 I » » » !

LA DROGHERII FL FARMICFL

Obi«rv*ţi marca Semiluna eu stea, singure veritabile.