a n a l X L V I

Klimàrul 2 0 L e i .

Sibiiu, 12 I anua r i e 1 9 4 4 WS

Nr. 1—2

REVISTA ECONOMICA ORGAN FINANCIAR-ECONOMIC

Proprietatea $i orianul oficiat a! ftsec. i n i . financiare româneşti lin Atol, Banat, Cr ip \\ Naramurâ; jOlliftlEr i i iu . î n s c r i s s u b Nr . 2 2 / 1 9 8 8 I a T r i b n n a l n l S i b i u .

A.pare odată pe sâptâxxxâziŞ,. R e d a c ţ i a ş l a d m i n i s t r a ţ i a : S l b l l u , S t r a d a V l i a r l o n R o m a n Nr. 1—3

A b o n a m e n t u l pe a n : In ţară: pentru autorităţii bănci, cooperative şi întreprinderi Lei 1500*—;pt. particulari Lei 800"—; pentru funcţionarii publici şi particulari Lei 500"—• In străinătate Lei 2000—. Taxa pentru inserţiuni: de flecare cm. • Lei 20 —

Fondator: Dr. CORNEL DIACONOVICH. Redactor responsabil : Dr. Mlhai VeliClu

S u m a r u l : Spaţiile vitale. — Reclamă şi propagandă. — Finanţe

franceze. — Bursa. — Dela „Solidaritatea": Contracte de îm­prumut garantate cu ipotecă. — Cronica: Registrul de easă . B a n c a Naţională a României. Petroşani S. A. Industria de petrol. Produejlunea cafelei. Reeolta anului 1943. Exploatarea societăţilor (bunurilor) străine. Calculul eotiaajiilor. Imporf-export. Pensii de bătrâneţe. O nouă linie ferată. Transfe­rări de populaţie. Arderea hârtiei. Impunerea cheltuielilor de reprezentare. Formalism. Surogat de carne. — Bilanţe: „Banca Poporală", Arpaşul de jos. .Solidaritatea", asoeia-flune de institute financiare ea însoţire, Sibiu. „Olteana", s. p. a. în Uiştea de jos.

Spafiile uitale. Dela începutul emiterii nouilor prin­

cipii de existenţă pentru ţările suprapo­pulate, se părea că aceste principii stau în seruieiul unor anumite egoisme. Va să zică, spaţii uitale să nu existe şi pentru popoare eu spaţii mai puţin po­pulate? Vedeam doară, că după îndemnul altor naţiuni, şi Polonezii, ba chiar şi Românii puneau anumite postulate colo­niale înainte de actualul războiu. Noi stăm pe punctul de uedere al drepturilor egale. O ţară care azi nu e suprapopulată, poate să deuină ea atare în timp relatiu scurt. Atunci unde să se mai poată ex­tinde, dacă alte ţări mai puternice au luat-o înaintea l o r ?

In antieitate, ea şi azi, spaţiile uitale trebuiau câştigate şi apărate, sau dacă o expansiune nu era posibilă, se im­punea un echilibru al natalităţii, în ra­port eu spaţiul disponibil.

La Romani organizaţia de stat cen­tralistă a împins spaţiul uitai departe

peste graniţele naturale ale Italiei, până ce nu s'a oprit de rezistenţa unor po­poare ţaţă de cari o pătrundere era im­posibilă, deoarece aueau la spate spaţii imense de retragere, un uid strategie necunoscut de Romani, după cum am experiat şi noi în zilele n o a s t r e , în spa­ţiul de est al Europei.

da Elini desuoltarea statelor a urmat un curs pe baze federale, fiecare oraş eu împrejurimea sa, formând o unitate autonomă mai mult sau mai puţin întinsă. In spaţiile acestea miei populaţiunea atinse în curând saturaţiunea maximă şi sociologii lor, în frunte eu Platon şi alţi sauanţi ai uremurilor de atunci, pro-pouăduiau în loc de expansiune, o restrie-ţiune a natalităţii, îndată ce solul nu mai putea nutri o populaţiune mai numeroasă.

Au urmat apoi alte uremuri, eu alte principii. Creştinismul a modificat în mod radical principiile morale şi aceasta s'a resimţit şi în aşezarea strueturei sociale. Dacă în antieitate suprimarea eu forţa a unor uieţi de om, părea a fi un rezon de stat, religia creştină care ajunse în Euul Mediu atot stăpânitoare şi în uieaţa de stat, condamna acest procedeu ea imoral. Descoperirea Amerieei şi a altor spaţii economice îneă neexploatate, a fost un suport pentru această euoluţie. Cu toate acestea ieoretieianii Euului Mediu aueau deja anumite îngrijorări ce priueşte creşterea la infinit a popu-laţiunei şi admiteau, că ea poate fi o forţă pentru stat, însă între anumite

împrejurări şi o mizerie. O creştere a popularei produce o tensiune atât în in­terior cât şi în exteriorul tării, şi dacă populatiunea prisositoare nu mai are mij­loace de traiu în interiorul tării, sau nu se poate scurge spre alte spatii, atunci urmează crize sociale şi războaie cari uerijieă teoria.

In epoca modernă au fost şi teore-tieiani, în frunte eu Adam Smith, cari credeau că echilibrul dintre populatiune şi produetiune se regulează în mod au­tomat de natura lucrurilor. Natura se în­grijeşte că dacă creşte populatiunea, să crească şi mijloacele de traiu. Alţii iară, ea Quesnay, fondatorul şeoalei fizioerate, nu se bizuiau pe pronia cerească, şi in­sistau mai mult asupra majorării mijloa­celor de existenfă decât asupra ereşterei populafiunei. Economistul Sau, unul dintre cei mai de frunte doctrinari al liber-sehimbului, era de părere, că trebue să ne îngrijim numai de majorarea produe-ţiunei pentru ea în mod automat să se producă şi creşterea populafiunei.

Dar au fost doctrinari cari s'au în­tors în oareşicare formă, iarăşi la teo­riile din antieitate şi propuneau pentru fericirea omenirei, nu o majorare a pro-dueţiunei, ei o reducere a natalităţii. Aceştia nu recomandă stânca tarpeiană ei mijloace mai morale. Astfel Malthus, în opul sgu despre principiul popula­fiunei, propune abstinenfă dela căsă­torie. După teoria sa creşterea popu­lafiunei merge în ritm geometrie, pe când a produetiunei numai în ritm aritmetic. După obseruafiile sale de atunci (a. 1766— 1834) populatiunea unei fări se dublează în timp mediu de 25 ani.

Din cele de mai sus rezultă, că uii-torul aparţine popoarelor eu uaste spafii uitale. Aceste le găsim în Africa, Au­stralia, însă mai eu seamă în America şi Asia de Nord care aparţine Rusiei.

In Africa auem azi trei tări autoh­tone, cari fac numai o mică parte a con­tinentului. Dintre acestea Egiptul nu oferă decât un spaţiu foarte limitat pentru po­pulatiune. 0 fâşie îngustă în partea de jos a Nilului, pe ambele sale maluri, este spafiul pe care se înghemuese azi 14 mii de oameni. Abisinia are un teritoriu disproporţionat de mare pentru cele 10

mii. locuitori ai săi, iar Liberia, al treilea stei independent, la un teritoriu cât a treia parte din Rbmânia, are 2V« mii. lo­cuitori, ua să zică un spaţiu uitai foarte mare în proporţie.

Restul continentului îl formează di­ferite colonii ale Europenilor. Africa se uede a fi predestinată pentru colonizările uiitoare ale statelor europene. Poate că războiul actual s'ar fi putut euita, dacă Germania îşi primea înapoi coloniile din Africa. Celelalte continente nu pot ueni în combinafiune. Doctrina lui Monroe a deelaret ambele Ameriei de domeniul Americanilor, iar Australia formează un imens spaţiu uitai pentru cele 12 mii. lo­cuitori anglo-saxoni ai săi. Japonia for­mulează deja acuma pretenfiuni asupra ei, ea făcând parte din moştenirea sa din Pacific.

Ce ua putea face Europa de după războiu, în fata acestor organizaţiuni uaste geopolitiee ? Gum ua putea rezista acest mie continent, diuizat într'o mulfime de fări şi fărişoare, toate eu ambiţii de in­dependentă ? Aceasta este problema pe care şi-o pun azi economiştii europeni. Ei ajung la solufia lui Napoleon: o Pan-europă, sau o» Nouă .Europă după doc­trina soeialistă-natională.

Ce ua pretinde această Nouă Europă dela componentele s a l e ? Perspeetiuele nu sunt chiar ademenitoare pentru obiş­nuitele solufii indiuidualiste. Se ua cere adecă, să se renunje la unele principii cari până acuma au format baza stră­duinţelor de independentă. Acestea sunt acuma — în interesul nouilor teorii — stigmatizate de „meschine" şi nemai eorăspunzând „uederilor moderne". Nu ua mai fi uorba de independentă etnică, ei se ua cere ea să se renunfe la anu­mite „interese locale", pentru a eeda „interesului general european". Astfel se ua face trecerea dela complexul sta­telor naţionale la acela al complexului statelor de interes comun economie.

MERCATOR.

Goliţi podurile casselop de orice fel de materii Inflamabile.

lntiodeţl un strat de nisip în podul caselor , pt. a împiedeca efectul bombelor incendiare.

Rec lamă şl propagandă. Timpurile de azi sunt pline de credinţe şi

mişcări noui cari se definesc prin diferite — isme şi ologii. Toate acestea caută un pu­blic atent şi gata de apreciere la justa valoare. Doctrine religioase, politice şi sociale caută să-şi asigure un public corespunzător. Acela care lucrează în. această direcţie, se află exact în situaţia unui comerciant care doreşte ca lauda mărfurilor sale să ajungă cât mai insi­stent la urechile cumpărătorutui cu tot vavi-lonul ridicat de concurenţă.

Comerciantul care ţine să fie cunoscut de o bună parte a lumii care îl înconjoară, dis­pune de diferite mijloace şi metode pentru acest scop, cari pot fi grupate sub denumirea de reclamă.

Insă promovatorul unei doctrini sau a unei mişcări, poafe că indus în eroare de larma şi vulgaritatea unor aşa numite specimene de is­cusinţă pe cari le-a văzut, e peste măsură dispus să facă uz de lucruri cari nu pot fi şi nu trebue să fie cele mai eficiente, arme din ar­senalul său.

Gălăgia şi vulgaritatea poate să facă im­presie asupra mentalităţii cuiva, însă sunt tot atât de departe de adevărata reclamă ca o haină din ştofă englezească de una din celo­fibră.

O reclamă poate fi plină de demnitate, şi cu toate acestea să fie şi interesantă şi con­vingătoare. In zilele noastre oameni de o rară inteligenţă se străduesc să-i de-a tot mai mult acest caracter.

O altă părere greşită este, mai cu seamă printre persoane cari nu au făcut uz de ea, că reclama este o cheltuială de prisos. Na­tural că cu reclama se pot face cheltuieli tot aşa de uşor ca şi pe altă cale, dacă cheltu­iala se tace fără de niciun plan şi fără de sfatul şi asistenţa acelora cari se pricep la ea. Cu toate acestea reclama în sine nu constitue o cheltuială mai puţin justificată ca chiria unui birou sau salarul unui secretar.

Insă nu e uşor a stabili reclama ca o parte respectabilă şi necesară din mecanismul propagandei. Fixarea detaliilor e o problemă destul de complicată; dar aceasta provine din cauza că mulţi cari fac uz de reclamă au ne­gociat şi stabilit arcanele sale ei înşişi, fără sfătuitori îndemânatici, aşa că au contribuit mult la răspândirea părerii, că reclama e :>o risipă de parale.

Să luăm mai întâi numai reclama făcută prin presă — şi aceasta este doar numai una din multele forme de publicitate.

înainte de toate trebue să alegem ziarele acelea cari sunt mai potrivite şi sunt mai mult cetite de clasa socială la care facem apel, şi cari publică cu cea mai mică cheltuială. Aceasta necesită o amplă cunoaştere a revistelor şi ziarelor, circulaţia lor, clasa socială a cetito­rilor, costul spaţiului de publicare etc.

Formatul reclamei este o altă chestie im­portantă sub aspectul efectului celui mai mare posibil, pentru suma ce am plătit-o.

Textul şi stilul reclamei asemenea trebue considerat cu cea mai mare îngrijire, fiindcă chiar în acest punct, începătorii greşesc în multe cazuri.

O foarte mare atenţie trebue dată şi im­primatelor, desemnurilor, ba chiar şi chioşcu­rilor şi locurilor de afişaj. Toate chestiunile acestea formează azi un studiu vast reprezentat de specialişti cari — mai cu seamă în oraşele mari unde competiţia e aprigă — sunt de mare folos pentru reuşita propagandei.

Finanţe franceze. Împrejurările create de răsbotu permit

numai din eând în când o prtolre peste graniţe în alte spaţii economice. Dlntr'o statistică mal recentă constatăm că şl tn Franţa seumpetea a mers, începând eu August 1939, într'un ritm as­cendent. In genere însă Dalorlle bancare au rămas sub nluelul de scumpete general al mărfurilor. In sehlmb actttle Industriale s'au urcat cu mult peste preţul titlurilor bancare. Fenomenele aceste sunt constate şl la noi.

Aceleaşi cauze eaşl în alte ţări. au deter­minat şl în Franţa micşorarea elrculatlunel eco­nomice, dar cu toate aceste băncile au putut lucra în a. 1942 eu beneficii satisfăcătoare.

Dăm mal jos rezultatele unor bănci cari au legături cu băncile din Transtloanla:

„Credit Luonnals" a realizat până la 31 De-eenujrle 1942 un beneficiu net de fr. 85.414.000 — fată de 85.147.000 în a. 1941.

„Banque de Paris et des Peus B a s " a aout în a. 1942 un beneficiu de fr. 37.659.000 — fată de fr. 35.307.000-— în a. 1941.

„Banca Uniunii Parlslene" a auut în a. 1942 un beneficiu de fr. 3 4 7 7 8 0 0 0 — faţă de fr. 32.863.000 — din a. 1941.

„Banca Franţei" a auut în a. 1942 un bene­ficiu brut de fr. 1.322 milioane care a dat un net de fr. 510.419.000.

Făcând o comparaţie cifrică între aceste beneficii şl ale băncilor noastre, beneficiul băn­cilor noastre apare în raport a ft eu mult mal mare. care provine probabil din diferenţa dintre valorile reale de curs.

In Franţa dlDldendele sunt limitate prin lege, astfel încât statlstlclanul constată, că numai o foarte mică parte din beneficiile realizate au fost distribuite în formă de dfutdende.

Depunerile spre fructificare au crescut eu 2 0 % faţă de a. 1941, însumând la 31 Iulie 1943 129.173 miliarde frel faţă de 114.933 miliarde frel la 31 Decentarle 1942 Cu toate acestea lichidi­tatea băncilor a rămas la un nluel foarte elastic* Astfel portofoliul de camblt a representa! la 31 Deeemvrle 1942, 79.4°/ 0 din suma depunerilor. Numerarul *de cassă representa 12% din depu­neri. In Franţa proporţia aceasta este conside­rată ea exceslD de mare, dar o schimbare nu pare oeroslmllă. până ce Investiţiile tn între­prinderi comerciale şl Industriale nu se uor normaliza.

De bunăseamă, că după încetarea ostilită­ţilor, băncile uor auea Iarăşi un rol principal în redresarea economiei ţării, pentru care se pre­gătesc încă de acuma cu forţe mari financiare.

Şl în Franţa, ca şl la noi, s 'au înfiinţat unele bănci speciale pentru diferitele meserii şl indu­strii, cari finanţează întreprinderile respectlue.

Există şl acolo un fel de „Consiliu Superior Bancar", care suprauegheasă ordinea, disciplina şl securitatea gestiunilor bancare.

Ş l între Bursa noastră şl cea din Paris există analogii. Bursa pariziană preferă şi ea ualorlle industriale faţă de cele bancare.

Bursa. Ga de obicelu, tn preajma sărbătorilor. Bursa

a lucrat cu un volum foarte redus. Prtma săptămână a anului a fost un revers

pentru toate ualorlle. Tendlnţar a ămas tn scădere. Băncile au fost ocupate cu lucrările de în­

cheierea anului, aşa că transaeţlunlle noul au fost reduse. Aceasta s'a obseruat şl la Inuestlţllle Imobiliare şl la împrumuturile pe gaj. Ea Depu­neri spre fructificare şl Conturile Curente eredl-toare se obseruă o urcare lentă.

Puţină aetlultate la majorările de capital, cari par a fl ajuns la saturaţie.

In genere, atât băncile cât şl industriile au încheiat anul trecut cu rezultate mulţumitoare.

Activitatea în sectorul creditelor o ilu­strează mal bine creşterea portofoliului Băncii Naţionale, care arată următoarea mişcare ;

In DeeemDrie 1939 a fost de t e l 18.822 mll. j 1940 , , , , 20.494 „ 1941 , „ , „ 27.034 , 1942 , , , , . 34 547 , 1943 , „ „ . 53104 .

Amă8urat cerinţelor cart se Impun azi' pe teren filantropie, băncile şl societăţile comerciale; şl Industriale, au continuat să contrlbue în o largă măsură la alinarea neuollor familiilor mo­bilizaţilor, mutilaţilor, uăduuelor şl orfanilor dej războlu.

Dăm mat Jos un tablou comparattu al cota-ţiuntlor unor hârtii de ualoare:

Cursul Ia 11 lan. 19«.

Renta înzestrării mici Cel 6175 (67 *) mari 74.— (7350)

Impr. Reîntregire! 64 — (63.25) B . N. R. » 12.500 — (17.000) B e a Românească vechi 1) 900 — (1.175)

pul ti 910 — Banca de Credit Rom. » 470 -

„ Corn. Română » 6 0 0 -Banca Corn. Hal.

şl Română 610 — (430) Creditul Industrial ti 1.100 — (1.425) „Albina" — Sibiu » 650 — (500) B e a de S c . a Rom. vechi 520 — (500) Astra Română T) 3.000 — (5.250) Steaua Română n 1.350 — Creditul Minier Ti 980 — (1.880) 1. R. D. P. n 400 - (655) „Mtea" 71 980 — (1.770) Gaz Metan 7) 2.850 — (2.950) «Reşiţa" n 1.040 — (1.650) Dacla-Românta V 11.000 — Generala n 3.200-— S. R. D. 2.075 — (4.800) S . T. B . optate » 1.850 — (4.650) S. T. B . pul 1.700 — Telefoane optate TI 2 000-— (2.400) Radio optate » 850 — Radio pul 71 800 — •

„Cetea" f> 980 — (1.450) Cartea Românească n 1.200 — Nitrogen optate n 1.250 — (1.760)

E. V.

^ *) Cifrele din paranteză repreaintă cursurile dela în­ceputul 1. Ianuarie 1943.

Dala „So l ida r i t a tea" .

Contracte de împrumut garantate cu ipotecă.

In urma exttnderlt legislaţiei^ române pe te­ritoriul Ardealului am întocmit un proiect de con­tract de Împrumut eu garanţie Ipotecară conform textului de mai Jos pe care îl recomandăm Băn­cilor din Ardeal:

CONTRACT DE IMPRUMUT GARANTAT e u IPOTECĂ.

Intre subscrls l l :

reprezentată prin domnit (Mon. Of. Nr. . . . /19 . . .) eu sediul în

strada . . . . . Nr. . . . pe de o parte în calitate de creditoare, şl D . . . . . . • domiciliaţi în . . .

strada . . . . . . Nr. . . . pe de altă parte în calitate de debitori, a Inter-uentt următorul contract:

1. Subscrlsll . . . . . . . . deelarăm că am împrumutat în mod solidar dela . . .

. s u c u r s a l a . . . . . . . suma de Lei adecă Lei . . . . . pe care sumă recunoaştem că am primit o.

2. Pentru suma împrumutată am remis băncii creditoare bilete la ordin semnate de . . . .

Aceste bilete la ordin oor putea ft preschim­bate, ori de câte ort banca creditoare ua con­simţi la aceasta, pentru o scadenţă fixată de bancă. Banca creditoare poate consimţi la schim­barea persoanelor glratare. Preschimbarea bile­telor la ordin şl înlocuirea persoanelor glratare nu constltue o nouaţtune.

Banca creditoare este autorizată a seonta aceste bilete la ordtn atât în ţară cât şt în străi­nătate.

3. Termenul de replătlre al acestui împrumut este conuenlt la scadenţa biletelor la ordin. Acest termen se Da considera prelungit de drept ori de câte ori banca creditoare ua fl acceptat schimbarea biletelor la ordin ajunse la scadenţă.

4. La acest împrumut ua curge o dobândă de . . . . % oare se plăteşte anticipat la ri­dicarea împrumutului, respeetlu la preschimbarea biletelor la ordin. Banca creditoare ua fl în drept să majoreze această dobândă, la orice euen-tuală preschimbare a biletelor la ordin în llml tele maxime admise de lege. Dobânda stabilită sau euentual cea majorată conform legilor în ul-goare. ua curge până la deplina achitare a ca­

pitalului împrumutat. Aceasta prin derogare şl la dtspoztţtuntle art. 581 dtn proc. clu.

5. Pentru garantarea capitalului împrumutat, a dobânzilor calculate până la efeetlua achi­tare a cheltuielilor de executare şl a ono­rarului de auocat. subscrlsll debitori constituim în fauoarea creditoarei su­cursala dreptul de Ipotecă pentru Lei capital . . . . . do­bânda conuenţlonală. Lei cauţiune pentru cheltuieli şt onorar de auoeat. asupra Imobileler noastre şl a uzufructului lor înscris în cartea funduară a comunei

consimţind ca să se Intabuleze în fauoarea c re ­ditoarei noastre acest drept de Ipotecă, fără altă întrebare a noastră, fiind banca creditoare îndreptăţită să prezinte singură acest act jude­cătoriei competente, seeţla cărţilor funduare, pentru întabularea dreptului de Ipotecă, fără concursul nostru, serulndu-1 acest act drept pro­cură.

Mal departe ne înnoim ca tot în rangul de înscriere al acestui act să se cuprindă şt în­caseze toate datoriile, fără considerare dacă sunt contractate înaintea acestui act şl dacă sunt da­toriile noastre directe sau dacă suntem obligaţi pentru alţii. în calitate de auallştl, emitenţi, gi­ranţi etc. seruind această Ipotecă drept garanţie pentru toate împrumuturile c e am contractat la banca creditoare ca debttort direcţi în trecut sau ce uom contracta de acum înainte.

Când uom fl replăttt o parte din credit, banca creditoare ua putea să ne lichideze din nou sume până la concurenţa Ipotecii şkacestea uor fl ga­rantate prin Ipoteca prezentă fără nlelo altă for­malitate.

6. Subsemnaţii debitori suntem obligaţi a asigura toate imobilele Ipotecate contra Incen­diului la un institut de asigurare acceptat de banca creditoare până la concurenţa sumei îm­prumutate. Poliţa de asigurare o uom depune la Banca creditoare, fiind obligaţi a plăti punctual primele de asigurare şl a notifica dreptul Ipo­tecat al Băncii creditoare la Institutul de asi­gurare.

Banca creditoare este în drept dar nu este obligată, ca în debitul nostru să anticipeze pri­mele de asigurare. In ea a de sinistru, banca cre­ditoare este în drept să rtdlce suma desdau-nărll, fără nlelo altă formalitatej sau Interuenţle dtn partea subsemnaţilor şl să o folosească pen'ru achitarea datoriei noastre, seruind actul prezent în prlulnţa aceasta drept cesiune.

7. Toate spesele. comisioanele. Umbrele, competlnţele Statului cari se uor IDI eu ridicarea, asigurarea, replătlrea. încasarea şl degreuarea acestui împrumut, subsemnaţii debitori suntem obligaţi a le plăti, respecttue în caz de antici­pare a le restitui in 8 sile după somaţie. La aceste sume auansste de bancă Da curge do­bânda stabilită la punctul 4.

8. In caz de executare a prezentului act fie mobiliară, fie imobiliară, subsemnaţii debitori ne obligăm a achita în afară de spesele stabilite Judecătoreşfe d-lul auoeat delegat de banca cre­ditoare eu executarea, un onorar de auoeat în sumă de L e i . . . . asupra căruia recunoaştem că nu Dom putea face nlclo dtscuţlune.

9. Toate sumele datorate pe basa acestui act se nor achita la sediul Băncii creditoare.

10. Orice sumă primită de bancă na fl im­putată în primul rând asupra dobânzilor datorite, apoi asupra cheltuielilor şl onorarului de auoeat eonuenlt şl numai după acoperirea acestora asupra capitalului.

11. In caz de neplată la termen a împrumu­tului precum şl în cazul că, nu am respecta oricare dintre condiţluntle acestui contract de împrumut, sau când s'àr face contra subsemna-fllor debitori un început de executare sau s'or ce re faliment contra noastră, prezentul aet de-uine imediat exigibil, banca creditoare auând dreptul ea fără somaţlune, punere în întârziere sau chemare în Judecată să înuestească acest act cu formulă executorie şl să ceară punerea lui în executare, urmărind fie Imobilul ipotecat, fie orice altă auere a noastră mobilă sau Imo­bilă, aşa cum banca creditoare ua crede de eu-ultnţă, concomitent sau în ordinea în care ua uoi, cu derogare la dlsjpozlţlunlle art. 1288 Cod. Glu.

12. Nlclo modificare sau renunţare la drep­tul lie băncii creditoare nu poate fi lnuoeată. decât dacă ar fl specificată în mod expres într'un act autentic emanând delà banca creditoare, care să spécifiée o atare renunţare, ortce îngăduinţă acordată de banca creditoare neputând fl con­siderată ca o renunţare la drepturile creditoarei rezultând din prezentul act.

13. Pentru corespondenţă şi pentru îndepli­nirea actelor procedurale în caz de proces şl executare, subsemnaţii debitori facem alegere de domiciliu in comuna strada

; Nr. . . .

14. Pentru executarea (<n'uestirea eu for­mulă executorie, ordonarea execuţiei silite, etc.) prezentului act. cât şt pentru Judecarea oricărui litigiu rezultat din el, părţile contractante aleg eompetlnţa excluslpă a judecătoriei

15. Subserişil lucrând în numele şl pentru . j sucursala declarăm că am dat cu împrumut suma de Lei adică Lei . . . . . . D . . . . . în condiţluntle de mal sus".

In conformitate cu dlspozlţlunile preuăzute de legislaţia extinsă (art. 1??2 Cod. ciuli) con­tractul de împrumut cu garanţie tpoteeară este ualabtl numai redactat sub formă autentică.

C R O J U C A Registrul de cassă. Filele acestui registru

nu trebuesc timbrate, deoarece nu este preuăzut între registrele pe cari* le aminteşte Art. 4, par. 19 din Legea timbrului.

Direcţiunea timbrului a confirmat acest punct de uedere prin o adresă către Tribunalul llfou, care e depusă acolo în original.

* Banca Naţională a României îşi ua ţine

adunarea, generală la 20 Februarie 1944, în elă-dlrea sedtulul central din Bucureşti.

In program este luată descărcarea Consi­liului şt Ce uşorilor pentru gestiunea a. 1943. S e ua hotărî asupra împărţlrei profitului net şi se uor alege trei consilieri în locul d-lor C. Stoleeseu, M. Romntceanu şl Gh. N. Leon. S e ua alege şl un censor în locul d-lul llie Mecu, şl un nou consilier în locul decedatului uleeguuernatoT Oscar Ktrlacescu.

* Petroşani S. A . In urma unei conuenţlunl

dintre Ministerul de Finanţe şt Banca Naţională de o parte, iar de altă parte S o c . Petroşani, s'a acordat acestei societăţi un împrumut de 19 mii. Rm. pentru cumpărarea de maştnl, aparate şl materiale cu scopul Instalării fabrlcel „Goxeria Lupent pentru fabricarea eoxulul".

* Industria de petrol a suferit mari pagube

In urma euentmentelor de războlu şl refacerea sondelor şl raflnerlllor este o necesitate impe­rioasă. Pentru a facilita această acţiune, s'a des­chis prin Deeret-Lege un credit de trei miliarde Lei, în contul Ministerului de finanţe.

* Producfiunea cafelei a fost în a. 1934 de

23.6 mii. chintale â 50 kg. Din totalul acesta mon­dial Brasilia a produs 2/3-a parte. Ambele Ame-rlel împreună, au produs 8872% din producţtunea totală, de unde rezultă că patria de baştină a

cafelei, adecă Africa, produce numai o neînsem­nată parte a consumului.

* •

Recolla anului 1 9 4 3 a fost de 948 000 oa-goane a 10.000 Kg. Din cantitatea aceasta s'au reţinut 116.000 uag. pentru însămânţare şl 490.000 vag. pentru consumul Intern. Restul e bun pentru export.

* Exploatarea societăţilor (bunuri lor)

străine se face de eătră „Direcţiunea lichidă­rilor externe şl însumează azi o oaloare de 4 miliarde Lei, proprietatea alor 3 744 supuşi străini.

* Calculul colizafiilor pentru Asigurările

sociale, pentru sume acordate sporadic de între­prinderi. Spre pildă gratlfleaţllle sunt conside­rate ea accesorii eonf. Art. 100 L. A. S. şl se adaugă la salarul lunel când se plătesc.

In luna când salarul plus accesoriile depăşesc plafonul supus asigurării obligatorii (Lei 30.000), încadrarea se ua face la ultima clasă de coti­zare (elasa 10-a) întru cât conform Art. 2 din L. A. S. câştigul nu depăşeşte în mod obişnuit plafonul.

* Impotl-expoil, După publleaţiunl mal noul

rezultă că comerţul nostru extern eu Germania şl Italia în a. 1941 şl 1942 arată un excedent de 13.7 miliarde Let în fauorul României. Periodul Ianuarie Iulie 1943 este deficitar eu 6 miliarde Lei.

* Pensii de bătrâneţe. Mişcarea modernă

în domeniul ocrotirilor sociale, a adus în discuţie şl asigurarea existenţei muncitorilor agrleolt la bătrâneţe. Primul stat care a rezoluat această problemă este Bulgaria. Condiţie principală pentru ca clneoa să beneficieze de acest fauor, este să fie bulgari etnici şl membri la „Asociaţia agri­colă economică". Acel earl beneficiază deja de pensU din a'tă parte, nu pot fl luaţi în conside­rare. Pensiile agricole nu pot fl poprite, nlel amanetate. Maximalul pensiei este de 3.600 Leua anual. Ea se plăteşte în rate trimestriale antici­pate. Beneficiarul trebue să fl împlinit uârsta de 60 ani. Toate actele pentru obţinerea pensiei «unt seutlte de taxe.

Fondul de pensii se alimentează din urmă' tonrele:

1. Cotizaţii de membru plătite la „Asociaţia agricolă economică";

2. Vărsământul de 5% d'n ualoarea mărfu­rilor exportate;

3. O cotă anuală a statului.

Administrarea fondului s e face de eătră un comitet permanent al „Dlrecţiunel pensiilor". Euldenţa pensionarilor e ţinută de eătră primă­riile comunale. Fiecare pensionar trebue- să albe un carnet de pensii ulzat de organele comu­nale.

In flecare an se face un buget al Fondului care e supus aprobării parlamentului. Fondul se păstrează la Banca Naţională a Bulgariei.

* O nouă linie ferată. Ca urmare a ae-

ţlunel guuernulul de a înzestra ţara cu noul llnll de comunicaţie şl trafic, s'a Inaugurat nu de mult Unta ferată Caracal-Roşiorii de Uede. Aceasta este o parte a Hn'el de mult proiectate Cralooo-Roşlorl-Bucureştl care deschide perspective noul de trafic pe întinsul şe s al Dunării. Linia are şl o mare însemnătate strategică, descon­gestionând actuala linie principală Gralooa-Slatlna-Plte ştl-P!oeştl- Bueureşt'.

* Transferări de populaţie. In urma eue-

nlmentetor s'au st-ă mutat tn decursul acestui războlu circa 30 mll. persoane earl se reparti­zează astfel:

12 mll. deplasaţi spre Est în Rusia; 11 Vi mll. muncitori transferaţi în Germania;

2% mll. Germani transferaţi în Polonia; 4 mll. Eorel strămutaţi în toată lumea.

In felul acesta asistăm la o nouă mlgraţlune a popoarelor, care întrece în proporţii mlgraţtu-nllé dela începutul Euulul Mediu.

Arderea hârtiei vechi şi de macula­tură. Ia Mon. Of. din 17 Noemurle a. c. Nr. 269 uedem că se Interzice arderea de orice fel de hârtii uechl şl uzate, atât în oficiile publice cât şi în întreprinderile particulare. Exeepţle fac numai acte secrete ale Instltullunllor publice, cari în anumite condiţii trebuesc chiar nimicite prin ardere.

* Impunerea cheltuielilor de represen­

tare. Art. 33 din Legea contri buţtunllor directe preuede scăderea tuturor cheltuielilor generale cari sunt în o legătură necesară cu bunul mers al întreprinderii. Art. 44 cere ea aceste chel­tuieli să fie Justificate cu aete legale.

In legătură cu aceasta. Decretul-Lege pu­blicat în Monitorul Oficial din 12 Septemurle 1942, dispune că scăderea cheltuielilor sus menţionate se referă numai la cheltuielile de reprezentare făcute exeluslD de conducătorii întreprinderii, oa să zică nu intră în aeeastă precederé cheltuielile similare ale altor angajaţi.

Decretul amintit mal preuede ca eheltu'ell de reprezentare o cotă de cel mult 10% a salarului.

„BANCA POPORALA', m l de credit popular, Arpaşu) de jos, iod. F i r a j .

Capital social: Lei 5 0 0 . 0 0 0 — înscrisă tn Regist ui Bancar i4/t934. Fond de rezervă : Lei 80.753 —

CONVOCARE Domnii ac|ionari ai Institutului de mai sus, prin prezenta se eonuoacă

la a 37-a adunare generala ee se na Jine la 17 Februarie 1944, ora 10 în localul Institutului eu următorul

PROGRAM: 1. Constituirea biroului; 2 Prezentarea Bilanţului, raportul Consiliului de administraţie şi eensori şi darea absolutorului; 3. Deciderea definitivă a liehidărei Institutului.; U. Eseontentarea acţionarilor eu ualoarea nominala de Lei 5 0 0 — .

S e înuită loji creditorii, că în termin legal s ă îşi prezinte, orice creanţe ee crede, eă ar auea făjă de societate.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Actiue Bilanţ încheiat la 31 Deeemople 1943 Pasine

t e i b. Lei b.

233.173 — 500000 — 3 4 9 . 2 2 6 - 80.753 —

1.646-—

582.399-- 582.399-—

Debit Confnl Profit şi Pierdere Cred»

Lei b. Lei b.

6 . 0 0 0 - . . 49.999 — 6.362-— Realizări delà Efecte . . 3 0 . 4 4 7 -

1 2 . 3 5 4 - Debânzi delà ereanje în eonuerstune . . . . 12.846 — . • . . 1 2 . 0 0 0 -

Amortisment din aplicarea legei eonuersiunei 3 54.930"— •

93.292 — 93 292 —

A r p a s u l d e jo s , la 31 Deeemurte 1943.

C O N S I L I U L DE A D M I N I S T R A Ţ I E :

ss. Gh. Cucu ss. Nicolae F., Boierfu ss. Gheorghc Lupşor ss. Gheorghe Boieriu, contabil

Subsemnafii eensori, am censurât şi verificat prezentul Bilanţ şi l-am aflat tn consonantă eu legea bancară.

ss. Gheorghe G. N. Vasu ss. Petre Boieriu as. Gheorghe Frâncu, expert contabil

Formalism. Un ziar de specialitate ne In­formează, prin câte formalităţi trebue să treacă un vapor din porturile noastre, pentru ca să poată circula. Dăm şl noi mal jos această Interesantă statistică: 6—16 formalităţi la poliţia sanitară a portului; 3—16 „ „ poliţia elotlă a portului;

26—50 „ „ căpitănia portului; 30—150 „ a oficiul vamal; 3—10 „ „ Banca Naţională;

20—40 „ . M diferite alte autorităţi; Pentru îndeplinirea acestor formalităţi sunt

necesare cel puţin 5—10 sile, dar de oblcetu şl mal multe. Statistlclanul care şl-a luat migăloasa osteneală de a aduna datele de mal sus, a mat calculat în orele sale de melancolică contem­plare, că toate aceste formalităţi, dacă, s'ar con­centra la o singură comisie, s'ar putea reduce în aşa fel, că traficul ar spori eu 20—25%, fără ca să fie necesar un spor de uapoare.

*

Surogal de carne, lată deel că avem şl carnea sintetică. De astădată nu e vorba de o nouă minune a chimistului german, eăet suro­gatul a fost născocit în oraşul St.-Louts din Sta­tele-Unite. Cu toate acestea, fabrica din care a eştt Ideea, .pare a fl totuşi în ceva legătură cu geniul german, căci numele de Anhauser-Busch nu e de răsunet anglo saxon.

Surogatul amintit este o pulbere de culoare brună şl se extrage din drojdii de bere, adecă proteină, melasă, amoniac. Aerul joacă un rol însemnat în prefacerea chimică, deoarece prin cazanul în care fermentează această compoziţie trebue să treacă 28 m 3 aer pe minut.

Dacă în urma unor eventuale bombar­damente aeriene, strâsile din centrul ora­şului ar fi cuprinse de incendii mart po­pulaţia respectivă se va evacua în cele

mai apropiate pieţe şi parcuri.

„SOLIDARITATEA" Asoclaţiune da Institute financiare ca însoţire, Sibiu.

CONVOCARE. Băncile cari fac parte din Asociaţia „SOLIDARITATEA", sunt rugate să ia parte prin reprezentanţi autorizaţi la

adunarea generală ordinară, care se va ţine în ziua de Duminică, 30 Ianuarie 1944, orele 10 a. m„ la Sibiu, în sala de şedinţe a băncii „ALBINA", institut de credit şi de economii Sibiu, str. Mitropoliei Nr. 20 cu următoarea

ORDINE DE ZI: 1. Darea de seamă a Consiliului de administraţie, citirea raportului Consiliului de censori pentru gestiunea anilor

1940; 1941; 1942 şi 1943, prezentarea bilanţurilor încheiate per 31 Decemvrie 1940; 1941; 1942 şi 1943, precum şi a conturilor Profit şi Pierdere încheiate per 31 Decemvrie 1940; 1941; 1942 şi 1943;

2. Descărcarea Consiliului de administraţie şi a Consiliului de censori pentru gestiunea lor pe anii 1940; 1941; 1942 şi 1943 ;

3. Alegerea Consiliului de administraţie şi a Consiliului de censori; 4. Taxele de membru pe anul 1944.

S i b i u , 2 Ianuarie 1944. ss. Dr. Aurel Vlad

preşedintele „Solidarităţii".

Băncile cari din motive de economie nu pot trimite reprezentanţi, sunt rugate să trimită procuri semnate şi timbrate în regulă, pentru a fi reprezentate de persoane cari vor lua parte la adunare. Procurile se vor trimite până cel mai târziu la 26 Ianuarie 1944 pe adresa „SOLIDARITĂŢII* din' Sibiu sau pe adresa băncii „ALBINA" institut de credit şi de economii, Sibiu, str. Mitropoliei Nr. 20. *

10 R B U I S T A E C O N O M I C A Nr. 1—2 — 12 Ianuarie 1944.

„SOLIDARITATEA", asociaţiune de institute financiare ca însoţire, Sibiu

ACTIV. Bilanţ încheiat la 31 Decemvrie 1940. PASIV.

Titluri rom. cotate la bursă .. necotate . i .

Plas. Fond. Bir. de Inf. . . Pierdere

Lei b. 20.000 —

150 —

DEBiT.

Lei b.

20.150--17.800 —

528 692 — 366 642 —

Contul Profit şi Pierdere la 31 Decemvrie 1940.

Capital de cvote . Fond de rezervă .

„ , Informaţii Diverşi creditori .

Lei b 34.300-45.912 17 800-

268.630--366.642-

CEEDIT.

Pierdere transportată Chelt. generale Salare Chelt. redacţie Revista Economică

„ tipărirea „ „ , porto

Impozite

Lei 151.307 294.890 159.382

35 610 117.318

13.662 30 976

Abonamente Insertimi! Cotizaţii Dobânzi . . Pierdere . .

805.145

S i b i u , 31 Decemvrie 1940.

C O N S I L I U L D E A D M I N I S T R A Ţ I E :

Lei b. 39 .101 'J 84.413—^

346.045-—] 4 894'-

328.692--

803.145-

ss. Dr. Aurel Vlad, preşedinte. ss. Ionel Comşa. ss. Adrian Cristea.

ss. Dr. Mihai Veliciu. ss. Dr. Nicolae Petra, ss. Romulus Boldea.

Subsemnatul Comitet de Censori am examinat conturile prezente şi le-am aflat in ordine şi In consonantă cu registrele asocia(iei.\

S i b i u , 15 Februarie 1941.

ss. Dr. Oct. Sglimbea. ss. Dr. Nicolae Marcu. ss. Iuliu Enescu.

ACTIV. Bilanţ încheiat la 31 Decemvrie 1941. PASIV.

Disponibil Ia bănci Portofoliu de titluri:

a) Efecte publice v.'n. Lei 10.000'-b) Acţiuni cotate la bursă . . . d Acţiuni necotate la bursă . .

Pierdere

8.750'-20.000'-

150-

Lei b. 50.100-—

28.900 — 259.910-— 318.9 IO —

Capital de cvote Fond de rezervă Diverşi creditori

DEBIT. Contul Profit şi Pierdere la 31 Decemvrie 1941.

Lei b. 34.300-70.000—1

214.610-

318.910'—I

CREDIT

Pierdere reportată Cheltuieli generale Salare . . . Cheltuieli cu tipărirea Revistei Economice Chelt redacţie Rev. Econ. Cheltuieli Porto Impozite

S í b i u,-_31 Decemvrie 1941.

Lei b. 328.692-

24.234-— 81.004 —

121128- — 64.579 — 3 541-— 2 600 —

625.778 —

Abonamente Inserţiuni . Cotizaţii . . Dobânzi . . Pierdere . .

C O N S I L I U L D E A D M I N I S T R A Ţ I E : Dr. Aurel Vlad, preşedinte. Adrian Cristea. Dr. Nerva Iercan. Dr. Mihai Veliciu. Dr. N. Petra.

Dr. Coriolan Bâran. Romulus Boldea. Ionel Comşa. Vaier Pascu. r

Subsemnatul Comitet de Censori^am examinat conturile prezente şi le-am aflat în ordine şi in consonantă cu registrele asocia/iei^

S i b i u , 20 Februarie 1942.

Dr. Oct. Sglimbea. Dr. Nicolae Marcu. Iuliu Enescu.

„SOLIDARITATEA", asociaţiune de institute financiare ca însoţire, Sibiu.

ACTIV. Bilanţ încheiat la 31 Decemvrie 1942. PASIV.

Lei b.

Portofoliu de titluri: a) Efecte publice v. n. Let 10.000 8.750 — b) Acjiuni cotate la bursă 20.000 — c) Acţiuni necotate la bursă . . 150— 28.900*—

Pierdere 154770 —

Lei b. . . . . . . 34.300 —

195.490 —

299.790 — 299.790 —

DEBIT . Contul Profit si Pierdere la 31 Decemvrie 1942. CREDIT.

Lei b.

Salare 57.200"-

Lei b. 87.177 — 46.410 —

154.770 — 498.934-- 498.934 —

S i b i u , la 31 Decemvrie 1942.

C O N S I L I U L D E A D M I N I S T R A Ţ I E : Dr. Aurel Vlad, preşedinte. Ionel Comşa. Adrian Cristea. Romulus Boldea.

Dr. Coriolan Băran. Dr. Nicolae Petra. Dr. Nerva Iercan. Dr. Minai Veliciu.

Vaier Pascu.

Subsemnatul comitet de censori am examinat conturile prezente şi le-am aflat în ordine şi tn consonanţa cu registrele asociafiei.

S i b i u , 15 Februarie 1943.

Dr. Oct. Sglimbea. Dr. Nicolae Mar cu. Iuliu Enescu.

ACTIV Bilanţ încheiat la 31 Decemvrie 1943. PASIV.

Lei b.

Acjiuni necotate la bursă 150 — 28.900 —

Lei b.

70.000 — 195 490 —

Pierdere 134.290 — 299 790 — 299.790 —

DEBIT. Contul Profit ş i Pierdere la 31 Decemvrie 1943. CREDIT.

Lei b.

Chelt. tipărirea Rev. Econ. 178.250 —

Lei b. 121.490 —

532 071-— 532.U71-—

S i b i u , 31 Decemvrie 1943.

C O N S I L I U L D E A D M I N I S T R A Ţ I E : Dr. Aurel Vlad, preşedinte. Ionel Comşa. Adrian Cristea. Romulus Boldea. Vaier Pascu.

Dr. Nerva Iercan. Dr. Coriolan Băran. Dr. Nicolae Petra. Dr. Mihai Veliciu.

Subsemnatul Comitet de censori am examinat conturile prezente şi le-am aflat tn ordine şi tn consonantă cu registrele asociaţiei.

S i b i u , 10 Ianuarie 1944.

Dr. Oct! Sglimbea. Dr. Nicolae Marcu. Iuliu Enescu.

12 R E V I S T A E e O N Ó M l d Á Nr. 1—2 — 12 Ianuarie 1944.

„OLTEANA", cassă de economii, s.p.a. în Viştea de jos. Capital Lei 1.000.000*— inscrM în n«g. soc. Banc. sub Nr. 40 din 2 oct. 1934, Fond de rezervă Lei 136.500'—

C O N V O C A R E . Domnii acţionari ai eassei de economii .OLTEANA", societate pe aelii în Viştea de jos, sunt înuitati în utr-

tutea Art. 27 din statute la

a I i - a a d u n a r e g e n e r a l a o r d i n a r a , c a r e se ua Jine în Viştea de jos, în sa la de şedinţe a soeietăfii la 26 Februarie ÎMI, orele 11 a. m. Dacă în aceas tă zi numărul acţionarilor nu ua ji corespunzător pentru a aduce hotărîri ualide. adunarea se ua Jine în 6 Martie 1944 în acelaşi loe, eu acelaşi program, la aceeaş i oră.

O R D I N E A DE ZI: 1. Deschiderea şi constituirea adunării generale;

•2. Raportul Administratorului şi a Censorului, Exp. Contabil; 3. Aprobarea Bilanţului şi descărcarea Administratorului şi a Censorului; U. Fixarea dividendei pe anul 1943; 5. Eventuale propuneri presentate conform statutelor.

V i ş t e a d e j o s, la 8 Ianuarie 1944. Administrator şi Censor

Aetiu. Bilanţ încheiat la 31 Decemurie 1943. p a s i D

Lei b. Cassa:

Numerar efeetiu 245.345'— Disponibil Ia bănci: •

In Jară 100.000 — Portofoliu de titluri:

Cu uenlt uarlabtl neeotat la bursă . . 500 000'— Plasamentul fondului de rezervă :

Efecte publice garantate de Stat . 24.270 — Creanţe tn conversiune, eonf. Legii din 7/1V 1934

cota redusă în portofoliu 1.066.9S0 — Portofoliul de scont:

Împrumuturi agricole 2.643.840"— •Imobile:

Pentru uzul propriu 110000'— 4.690.445 —

Conturi d

Lei b.

Fond de rezervă: Rezeruă legală 136.500 — Alte fonduri 273.000 — 409.500'—

Fond de amortisment: Pentru ereanje dubioase 60.000 —

Depuneri spre fructificare : Pe llurete de economii nominatiue pe termin 2.481.630'—

Efecte de plată: L a B. N. R 640.000'—

4.690.445 —

e ordine.

Lei b.

Debit. Contul Profit

Lei b. Deponent! de cauţiuni siatutare . . . . 35.500"—

şi Pierdere. Credit.

Lei b. Cheltuieli de administraţie:

Salare 7 2 . 0 0 0 -Diuerse 83.396'— 155.396 —

impozite 103.388 — Dobânzi plătite:

L a depuneri 46.315 — La fonduri 19 500'— 65.815 —

Amortisment la Imobile 14 000 — Dotajle fondului de amortizment . . . . 20 000 — Profitul anului . . . . MJ855 —

419454 — ss. Qeorge D. Staneiu, easar,

contabil autorizat. Administrator: ss. Nleolae D. Borzea. eas<

Lei b. Dobânzi încasate:

Dela sconturi eonuersiune 227.830'— Comisioane 123 810'— Uenitele portofoliului de titluri . . . . 35.442'— Venite dela imobile 21.400'— Venite dela depuneri proprii 10972'—

419454"— Pentru contabilitate: ss. Nleolae 1. Borzea,

contabil autorizat. 3r la Banca Furnica şi contabil autorizat.

Subsemnatul censor am examinat conturile prezente şi le-am aflat tn ordine U i ş t e a d e j o s , la 8 Ianuarie 1944. e e n s o r : ss. Titns Sanu, expert contabil.

C e n a n r a t . Tiparul lnst. de Arte Grafice .Dacia Traiană*, s a.. Sibiu. Inreg. e. e.. F i 275/1931 Nr. 84 — 1—1944