Duminecii, 17/30 Iulie 1911 Nr. 29

P I - P i

vKFTUL ABONAM ENTULUI:1 4 cor. 4 0 bani.

IV un 11,1 • ’ 2 cor. 2 0 bani.* " *

?e “ J""Y ,;cn şi «Iţe ţ»ri străine 11 cor. anual.

t e 1« .T W ° « « S M "

Foaie politicăApare In fiecare Duminecă.

Telefon Nr. 146 Adresa telegrafică :• »Foaia Poporalul«, Sibiiu.

IN S E R A T E :

să primesc la B IR O U L A D M IN IS T R A Ţ IE I, (Strada Măcelarilor Nr. 12.)

U n şir petit prima-dată. 14 bani, a doua-oară 12 bani, a treia-oară 10 bani.

j j e ţ u i s t o r i r o m â n i ,

întovărăşiţi-vă!Dela vrednicul şi binecunoscutul no- comerciant romin, dl A urel Popeacu

M MU», primim scrisoarea urmutoare, arare pentru importanţa deosebita, ce o m propunerea, ce cuprinde, o dănt la locit frunte.

E timpul suprem ca şi noi com ercianţii „mâni din Transilvania şi U ngaria să ne organizam; căci aşa izolaţi precum suntem , numărul nostru va scădea, şi cei pu ţin i rămaşi vor avea să lupte cu mai m ulte mizerii, — pentrucă lupta pe terenu l eco- nomic-comercial s’au pornit de m u lt din partea adversarilor noştri, a tâ t jidano-m a- ghiari, cât şi Saşi.,

Dacă ne gândim’ că unica societa te ji- dano-inaghiară „H angya“ din B udapesta, are azi aproape o miie de sucursale (f i­liale) în Ungaria, şi acum îşi face m en­drele în toată liniştea netu lburată de n im e­nea şi la noi, nu numai p en tru a cuceri terenul comercial, ci totodată cu m ârşavul stop de 'maghiarizare, şi că. m erge p ro g re ­sând, — atunci trebue săi în ţă leg em , că wa a 11-a a sunat, şi că nu mai avem tault de perdut, ca să ne în g h ită sărăcin- <to-ne, ca aşa apoi s ă devenim cu to tu l sclavii lor.

Eu de mult am în ţe les ro stu l vremii, că unde e unul nu-i putere. C onsum ul co­mercial din Blaj, primul consum rom ân, la 'Miativa mea s’a înfiinţat, şi cevaş mai arau era s'& se înfiinţeze al do ilea con- t®i comercial în Făgăraş, dacă unii frun- cari C» atunc*’ Protopopul Dan şi so ţii, 531 n])aU jc*lema pe mine la F ăg ăraş ca

e îndrumări referitor Ia în fiin ţarea ’ erau oameni de suflet.

^ acestei mişcări îl în ţe legem ciantii °U ™ special noi com er-J°cea ,?' , l™u^ ri'av’i români mai m ult, de^ftâna6 T ' z*cem : ^ a' să dăm m ână strg e a’ e <7 Pentrucă lupta în contra noa-inai bino°rn' ^ ’ sclavi în robie,

|J"e morţi în bătălie.

P{ e n iC°merCian^ ' români din Sibiiu şi binare a ne*am h o tărâ t să convocam o ^rariu.. COincrcianţilor rom âni şi a car-

--ire ’! ? tri: ° ri doresc c a Şi noi o *3 n°‘ Precîto nu a mai fo st

'Hnlor,s°dare

aiare a a’ a cărei

Aflare Vc:la,lu.. ^ ;in^ acuma. In această

P pune Ia cale aceăstă aso-*0rn am St' ^*scutăm serios, că în ce ci»re,C0lllerc'iilni nif n’re este a da un avân t ^'^osteasca ° ln;in,_ umbra că ru ia să se u voim!Ş1 J01*03 industrie rom ână.

e j ,ya ecai să întem eiem o socie- pe acţii, nu în să precum a

fo s t şi sun t încă şi acum aşa num ite le con­sum uri corn a x ia le . ,

Scopul n ostru e cu m u lt mai nobil, noi nu voim să concurăm, sau chiar să ni- imicim com ercianţii noştri mici, prin aceea că am : în fiin ţa prăvălii în d iferite cen tre şi am vinde în detail (cu m ăru n ţişu ). N u ! nu aceasta es te scopul nostru , ci acela de a m ijloci ca negustorii rom âni şi în special cei vre-o 2000 de fraţi m ărg inen i, m ândri noştri ciobani d e ieri, cu 'mai p u ţin ă şcoala com ercială, resfiraţi prin com unele T ran ­silvaniei şi Rotnâniei ca negusto ri, să-şi poată procura m ărfurile prin societa tea lor,— Ia care vor fi şi ei acţionari, — m ărfuri m ai bune şi mai ieftine ca p an ă acum. Prin aceasta nu numai ei, ci şi clientela lo r a re să fie m ulţum ită.

Noi voim; să întărim clasele mijlocii de com ercianţi şi industriaşi (m eseriaşi), pentrucă aceste clase sun t ,o condiţie a 'm enţinerii trad iţiun ilo r neam ului. E le for- rrieaza să zicem aşa, şira sp inării a o rg an is­m ului social, care serveşte de leg ă tu ră în ­tră to a te m em brele corpului social. — Ele form ează dem ocraţia, care să rădică prin in te lig en ţă şi muncă.

C red , că în ţelegeţi spre deplin ce voim : asudarea, dacă e cu p u tin ţă a tu­turor comercianţilor români din Ungaria, în tr’un s in g u r buchet de flori, în speran ţă şi cu dorin ţa , ca pizmă şi ră u ta tea ce azi e încu ibată să dispară, ca în tre noi să nu mai fie decât flo ri şi armonie.

♦

Nota rcdactiei. Am publicat cu deo­seb ită p lăcere scrisoarea dlui Pop eseu. Prin ea se dovedeşte, că ideia de asociare, de în tovărăşire , prinde rădăcini to t m ai adânci în to a te s tra tu rile noastre sociale. „Foaia P oporu lu i“ , care a îm b ră ţişa t şi îm b ră ţi­şează cu că ld u ră toate clasele p roducătoare ale poporulu i nostru şi face m ereu p ro­pagandă pen tru înm ulţirea com ercian ţilo r şi m eseriaşilo r rom âni, îndeam nă din parte-i pe to ţi aceştia să se chibzuiască şi pună: în în ţe legere , cum s’ar putea îndeplin i mai b ine şi nwi curând ideia unei mari 'ta v ă ;- ' răşii com erciale şi industriale rom âne. Noi, cari nu privim: lucrul numai din punct de vedere m ateria l, c i şi naţional, vedem în tovărăşia p ro iec tată drumul cei mai sigur, ca m eseriaşii şi negustorii noştri să scape din iobăg ia străinului, cari Ie creditează, şi să-şi ridice starea lor m ateria lă , prin care se ridică şi a naţiunii noastre.

Vorba e, cum să se facă în ţe leg e rea? Lucrul cel m ai bun ar fi un congres1 al neg u sto rilo r şi m eseriaşilor rom âni. Fiind în să o astfe l de adunare num eroasă, îm ­preunată cu cheltuieli, cari perate ar îm- pedecâ p e m ulţi dela partic ipare, credem lucru nim erit, ca m eseriaşii şi negu ţăto rii

noştri să însărcineze, după ţinu tu ri, băr­baţi de încredere, cari să se adune în tr’u- nuî din cen trele noastre şi aici să se sfă- tuească- asupra prim ilor paşi, ce ar fi să se facă: p en tru în truparea idealului.

C el m ai potrivit loc de adunare ar fi anul acesta Blajul, unde se ţine adunarea jubilară a Asbciaţiunii noastre . P ăn ă a- tunci mai este încă o lună. E deci timp, ca aceia d in tre do'mnii com ercianţi şi me­seriaşi, cari sun t convinşi de în săm nătatea ideiei (credem , că t o ţ i !) să-şi dea părerea în public, ară tând şi m ijloacele, cari cred dum nealor că pot duce mai bine şi mai curând La ţîn tă .

„F oaia Poporului“ îşi deschide cu p lă­cere coloanele sale pen tru orice articol scurt şi lăm urit în priv in ţa aceasta. La u rm ă ne vom spune şi noi mai am ănunţit p ărerea asup ra unor lucruri, cari stau în leg ă tu ră cu o astfel de o rg an iza ţie a co­m erc ian ţilo r şi industriaşilo r rom âni.

C ând vedem , că ţă ran ii n o ştri,-d eşi cu inai pu ţină şcoală şi mai pu ţin i um blaţi în lume, au îm b ră ţişa t cu căldură ideia to­vărăşii/o r, dela com ercianţii şi m eseriaşii noştri, cari form ează p ă tu ra cu ltă a inaţiunii rom âne din U ngaria, ne putem aştep ta , ca să depună un zel şi mai m are pen tru în ­făp tu irea acestei idei. Lucrând astfel, vor b inem erită nu numai fa ţă ’de, ci înşişi, ci în rândul prim faţă de poporul rom ân.

O b ră z n ic ia lui A n d ra s sy . Fostul mi­n istru d-e p e vremile ruşinoase ale coaliţiei W eckerfe-Kossuth-Andrassy-Appo.nyi a vrut să: contribu ie şi el la prostiile , cari se fac acum în d ieta din Budapesta. El a ţinu t un discurs lung cât Apponyi, zicând, că soldaţii m aghiari trebuie sa se sim tă la re­g im ent ca la ei acasă şi de aceea trebu ie in trodusă lim ba de comandă m aghiară în to a tă U n g aria ! Poftim judecată de o a ie î A rm ata Îm părătească din U n g aria nu se com pune nici pe jum ătate din M aghiari. Vreau com andă m aghiară, poftească adu- ne-şi to p o ară ie în regim ente deosebite ma­ghiare şi acolo comande în orice lim ba vor vrea. Feciorii noştri n’au s im ţit şi nu vor sim ţi păiîă-i lumea trebu in ţa limbei m a­ghiare, pentrucă „să se poată sim ţi ca acasă“ . Din contră, se sim ţesc foarte m ult „în n eag ra stră inăta te“ , când aud limba

iară.

G h ia ră le lu i J u s th . La K ispest, par­tidu l Iui ju s th a ţinu t o nouă adunare po­porală . Aici a vorbit şi p ro feso ru l un iver­s ita r Bokay, cărei a spus, ca d ie ta cea nouă,, care se va alege pe tem eiu l votului univer­sal, va trebui să prefacă toate şcoalele im scoale de stat, m aghiarizându-le, pentrucă învaţăimiântul să fie p re tu tinden i la fel na,~ ţional m aghiar.

Pag. 2FOAIA* p o p o r u l u i

: Aşa 'dar^ <;a şî freza , num ai câ t ace­sta nu vrea votul universal, ca sa nu fie toţi ţă ran ii a le g ă to r i ! : Şi-apot să nu-ţi fie scârbă cfe lăp ăd ă tu ri ca M angra, Burdia, fraţii Ion eseu din B ănat, Şeghescu, M înea din Săcele etc., cari se târăsc lâ picioarele acestor dujtîiani ai noştri şi ju ră şi ei pe program ul lo r? ! . ...

I a ră t r ic o lo ru l ! La un concert dat de. baritonul N. C orfescu în M oneasa (comit. A radului), o dom nişoara s’a p rezen ta t în costum naţional, .având şi frunze în trico ­lorul nostru naţional. Jandarm ii au am e­ninţat-o, că-i vor rupe cu fo rţa fru n zele dacă nu le va lăpăda de bună \o ie . Ca să nu se tu rbure petrecerea rom ânească, şi aşa batjocorită prin prezenţa jandarm ilo r, s’a supus cererii nelegale.

Aceasta s’a în tâm pla t în com itatu l A ra­dului, a l cărui com ite suprem singur a spus, că m inistrul a dat ordin să nu îuai fie chinuiţi Românii pen tru tricolor.

A p p o n y i în c ă a v o rb it. In tr’una din şedinţele trecute ale dietei a ţin u t şi A p­ponyi o vorbire contra proiectelor de re ­formă m ilitară. Nu i-se par destul de ma- ghiarizătoare. D upă cum se vede din g a ­zetele jidano-iuaghiare, Apponyi şi-a tră it traiul şi şi-a m âncat mălaiul, căci afară de foile kossuthiste , toate ii cântă „fost-ai lele, când ai fost, şi-ai răm as un lucru' j prost“ . j

Vorbirea a fo st lungă, dar fă ră nici o j vlagă. ' _____ |

S ta t is t ic a R o m â n ilo r din R o m â n ia şi j U n g a ria . D upă statistica cea din urm ă făcută în Rom ânia, poporaţiunea acestei ţări este de şap te milioane de suflete, din cari abia trei su te de mii sunt străini. In Ungaria suntem după rccenzământu! din urmă trei m ilioane şi aproape trei su te de mii, ceeace însem nează că suntem aproape patru "milioane, dacă ne aducem am inte de felul m incinos al recenzăniântului din U n­garia. A şadară numai în U ngaria şi Ro­mânia suntem pe puţin u n sp re zec e m i­lioane de R o m ân i. Şi dujmanul nostru tot mai trag e nădejde , că ne va înghiţi, iar între noi to t se mai găsesc ticăloşi cu su ­flet de rob, cari se gudură la picioarele inimicului nostru de veacuri!

D in v ia ţa p o li tic ă a S a ş ilo r . Nu deinult, dl Dr. C arol W olff, d irectorul cassei de p ăstra re săseşti (Sparkassa) din Sibiiu şi căpetenia clubului săsesc „V olksabend“ (Seara poporu lu i) din Sibiiu s ’au re tras dela conducerea acestui club. R etragerea este urm area luptei duse contra lui de ce­lalalt club săsesc din Sibiiu „B iirgeraberid“ (Seara ce tă ţen ilo r), care nu e m u lţum it cu politica de pănă acum a Saşilor. A ceasta politică e cunoscută. Saşii noştri sun t de un şir lung de ani mamelucii credincioşi ai tu tu ro r guvernelo r din B udapesta, fie acelea liberale , fie coaliţion iste-kossu th iste, fie în fine cum vor fi.

Prin aceasta, conducătorii lor sperau să asigure m ai b ine liniştea trebuincioasă pentru p ăstra rea situaţie i (s tă rii) frum oase culturale şi m ateria le , în câteva com itate şi. politica, de care au ajuns Saşii de vea­curi, m ulţum ită mai ales priv ilegiilor m ulte şi mari, de cari se bucurau în paguba noa­stră . Politica aceasta eră însă aşa de ego ­istă, încât conducătorii lor resp ingeau o ri­ce a tingere pe teren politic cu m ilioanele £ e G erm ani din LJngaria. O parte din in ­

te lig en ţa . Saşilor, tocîmai aceia, cari s e con­sideră cu m ândrie şi ca m em bri ai m arelu i popor german, nu numai ai tribu lu i pitic de 200 de mii de Saşi ardeleni, au fo'st, din punctul acesta de vedere, con tra p o li­ticei inaugurată (începu tă) de dl Dr. W olff şi prin abzicerea acestuia au făcu t un pas m are în sp re politica adevăra t na­ţională germam.

Pe noi ne bucură b iru in ţa aceasta a ideei naţionale la Saşi, cu to a te că în tie noi şi ei lupta pe terenul econom ic şi al politicei com itatense şi com unale trebu ie să continuie. D espre dl Dr. W olff am mai avut prilej să vorbim . E un caracter de bronz, a cărui m in te a m uncit to tdeauna pentru fericirea poporului său şi a cărui inimă a b ă tu t sub aparen ţa de răcea lă a Gerimanilor, cu căldură p en tru în a in ta rea pe toate terenele a Saşilor.

D e ş te p ta re a M a ra m u ră ş u lu i. P a tria descălecătorilor D ragoş şi B ogdan, cari au întem eiat ţara frum oasă a M oldovei, adur- mise. Poporul, ai cărui conducători se în ­străinaseră de m işcarea cu ltu ra lă a neam u­lui nostru, nu da nici un sem n de viaţă n a­ţională. A m orţirea era aşa de adâncă, în ­cât fudulul Tisza a avut înd răzneala să b a t­jocorească Bihorul şi M aram urâşul, sp u ­nând desp re aceste două ţinu turi ‘rom âneşti, că s^ar fi asim ilat, adecă con top it în cul­tura şi politica m incinoasă jidauo-m aghiarâ. Precum s’au ivit în Bihor, in ciuda tră d ă ­torului Alangra, zorii deştep tării, tot aşa va fi şi în M aram urăş. C âţiva p reo ţi, ad e­văraţi păsto ri rom âni, cum e şi p ă rin te le Bârlea, apoi advocaţi tineri au începu t să desfâşure stindardu l culturei naţionale ro ­m âneşti. Dum ineca trecută s 'au ţinu t o adunare rom ânească pentru în tem eierea unui nou d esp ă rţăm ân t al A sociaţiunii, care va fi num it V işeu-lza. In num ărul viitor vom da am ănunte.

D e sc h id e re a p a r la m e n tu lu i clin V iena . Parlam entu l din Vicna s’a deschis p rin tr’un m esagiu de tron, în care se am in­teşte despre trebu in ţa , ca în tre n a ţio n a lită ­ţile din im periu să dom nească buna în ţe ­legere izvorită din respectarea d rep tu rilo r, cari se cuvin fiecăreia deopotrivă.

Până acum guvernul austriac. în frun te cu baronul G autsch, care a mai fost m i­nistru, se razimâ numai pe partidu l G e r­m anilor naţionali şi al Polonilor. Partidu l creştin-socia! şi clubul italo-rom ân sun t în aşteptare, se crede însă că vor sprijin i g u ­vernul, dacă acesta le va face concesiuni (favoruri) naţionale.

Ce priveşte concesiunile n a ţionale fă­cute M aghiarilor prin proiectele reform ei m ilitare, se observă o ţinu tă du jm ănoasă la toate partidele din parlam entul austriac. Pornirea prim ejdioasă de m aghiarizare , care atacă unitatea arm atei şi a m onarhiei, va fi com bătută atât de Germ ani, cât şi de Slavi şi de Români. G azetele din Viena, cari nu 'sunt jidoveşti (emir e „Neue F reie P re sse“ , „Neues W iener T ag b la tt“ şi a lte le ) , prin urmare nu sun t cum părate de guvernul din Budapesta, au şi început să p regătească terenul.

In tr’o privinţă e ideal parlam entu l au ­striac: în el mi se află m işei renegaţi, cari să aibă curajul a susţinea, că o n a ţio ­nalitate trebuie să încalece pe ceeala ltă . Şi pănă mi se va curăţî şi parlam entu l no ­stru din B udapesta de lepra aceasta, pace nu va fi în U ngaria.

O vorbirea înalt Prea Sfî«+’ .

Mitropolitul Metianu d ,^F ra ţii noştri din ţ an

un tim p încoace, frum’osu]' ' voiceu, <jc ■

'liu.

cercetă pentritca să ne curioase Z, ele trecute in fost pre!te' a aki

50 siBite:ilreşti

dela facu lta tea teologică di^

fru n te cu dl profesor /. M ihsi Sibiu, „ „ d e a„ v ia ta , ;cu ltu ra le . e no ,.

S e ’n ţ e l e g e , că în tâiu s’au nrp

r e ş e d in ţa m etro p o lita n ă , Ca g‘ Jll>

r e s p e c t c ă p e te n ia .b isericei n o a s f ^ * n a le . F o a r te m işca t de cuvintele?

r e s p e c t u o a s e a le d lui Mihălcescu F l e n t a S a le - a răsp u n s următoarele’

„ u noi lucrurile stau cu ca m Ronram a. soarta noastră m, K,, “ cu a d-voastră . Avem însă * si„ ( * n a ţional şi o reugie care ne ţine stim iţi. F iindcă aţi venit la noi,d e m n a t să v ă spu n câ te ceva din felu| no’ s tr u d e trai ş i d e luptă, pe care o du«* în m ij lo c u l u n u i m are număr de. naţiuni« d e c r e d in ţ e .

R o m â n ii d e aci su nt în număr' de trei Im U iou n e , cari treb u iesc guvernaţi şi ja. g r ij i ţ i ca şi c e i din regat. E însă o s e b ir e m a r e in tr e felu l de viaţă al Ro» ni lo r d e aci ş i al ce lo r din regat.

La d -v o a s tr ă ex is tă un guvern, un par­la m e n t ş i ş e f u l sta tu lu i cari conduc şi ho­t ă r ă s c d e s o a r ta poporului întreg. La mi nu s u n t a s e m e n e a lucruri. Pe Românii no­ştr i îi c o n d u c e un singur simţământ - re­l ig ia — c r e d in ţa în adevăratul şi buni

D u m n e z e u .P o p o r e n ii noştri îş i împart durerile ţi

b u c u r ii le cu p r e o ţii şi învăţătorii lor, pt cari ii s u s ţ in con v in şi fiind, ca unii fări a lţ i i n ’ar p u te a să trăiască, soarta unora f i in d s t r â n s le g a tă cu a celorlalţi.

La n o i b is e r ic a şi şcoala e a'poporului. La d -v o a s tr ă a c e s te mari instituţii sunt alt

s t a tu lu i . N o i in să suntem niulţăiniţi ? lă u d ă m în to td ea u n a pe bunul Dumnezeu

c a r e n e a ju tă ş i ne păstrează în niij^

a tâ to r dujm ani.S ta tu l de aci, v

ne-a o fe rit şcoli şi a sporit curiile în v ă ţă to rilo r unguri,mei a fost un timp greu î / 'V " . injînsă fră ţe ş te , şi ani învins ispi ^şi noi, după putinţă, salariile ^

oind să ne ispitea» mult sa«'

Atunci ne-am

Mă veţi întreba, cumacest lucru, voi cari te le s ta tu lu i) şi guvern, mai vră jm aşi ?

F o arte uşor. Avem

ena, « hm * ,.£„j.L-ari n’aveti-bugt

dar care av,-eti m-

0 credinţă k"românea**

stab ilită în toată naţiunea ^ . ^ j i aci şi num ai cu credinţa nc apop0renii n0" ne inântu im în timpuri g ie e ‘ , ştri la to a te nevoile îşi aU . şi irt

Ei dau bucuros p r iso s^ ^ «trăim şi ne susţinem in vrăjm aşii noştri. I)aC^

n’aracca

noşu i. j „ ca r e .unire , conştiin ţa naţională) P disp ' ram fe ric iţilo r noştri er01’ ^ jesn3

, care al«'1(ne-am fi perdu t), ne arn - ezat ca a lie m ulte naţiun1?

' ]1 Upom en eşte isto ria. ^ biserjcă, 1flAşa tră im noi, prin v0m P

vom tem e nici c red in ţa drea

odată, dacă cfCo

vom m uri ca şi celelalte La d-voastră dacă se

Cim vom p - • — nat,u rttd#

■r : #va pie- ij

cu to a te institu ţiile d e d i » t# V?ă am in tesc p e er01

FOAIA IROPORULUI P»g. 3

l'tahova).Iiiintc,pentru sa deştepte

Ut. — - —efe le cari au bân tu it rega-

- * 'K , , r o r u i " « « ei " s W m , , ‘aI ' Ll si p lin e a , f - 0 V « m ~ *

tctl1*' “4 *n si î !1’ru Doitnmil păzitor, Ca b ,-3 în ziua când veţi primi

v s®tuCSt' - vetj păsî în mijlocul popo- b',0<onîrei‘..Iti «n singur g ân d : în tă rire a> sv ; v ţwi-dint61- ......., ......................

' Î W B

m a w W« '> "#*’ <,asdslul " “ “ T, , a deschis Şi anul acesta cursurile

r - dela Vălenii-de^nuntc (ju d e ţu l it vara ^ ^ România mai lum inat ca

cald ca inimă şi mai cu d o r ândirea cunoştin ţelor chem ate si în tărească în su fletu l Ro-

mîinilui simţământul naţional şi ideia de S e culturală, îşi dă în fiecare an în ­tâlnire în modestul târguşor, ca sa savar-

sc)j fopte de propovădui re sfân tă de pc modesta catedră a şcoalei p rim are de-

scolo. ,E destul să; amintim, că jn tre p ro feso ri

se nimi.ăJlă şi domnii N. lorga, A. C. Cuza ţi A. D. Xenopol.

Cursurile s’au început la 1 iu lie , vor­bind pană acuma domnii N. lo rga, g en e­ralul Frangulea ş. a. Săptătnâna trecu tă a vorbit şi dl Al. C. Xenopol desp re uni­tatea miletului românesc.

Dl Xenopol a spus, că poporu l rom â­nesc este unitar prin limba sa, care se vorbeşte în toate unghiurile rom ânism ului şi în toate straturile Iui sociale. P e când la alte popoară, de pildă la Italieni, F ran ­cezi sau Germani, locuitorii d ife rite lo r re ­giuni nu se înţeleg între ei, neam ul no stru , deşi despărţit şi în parte 'mare sub jugat, formează o unitate (adecă sun t to t u n a ) prin limba, ce o vorbeşte. A ceasta u n ita te se datoreşte im igraţiunilor (călăto riilo r), dela munte la şes şi dela şes la m unte, la ar‘ a fosf supus prin vitregia îm p re ju ră ­rilor în decursul timpului. C iobanii ro ­mâni, cari îşi iernau oile la şeff'şi le păr Şunau vara la taunte, au în tă r it u n ita tea sufletului românesc. Din acest fa p t tra ­gem foarte mari foloase, căci la noi circu­l a ideilor se face cu în lesn ire.

Silmţele noastre trebuie să tin d ă sp re* yinerea acestei unităţi sufleteşti şi sp re

'firea ei, şj nhnărui nu treb u ie să-i în- ţj ^ 0 sfarme. Să căutăm a sus- ^ ,a lîT1 a Şi credinţa străm oşească, care

*3av^2a nat ‘onalită ţii noastre . P rin ţjeia\ aYem Putin ţa să cultivăm poporul

fo rm ai’ • 'T i faCei11 deci> ca Pe lâţigăIluzii ‘"teleagă şi fondul ideilor că-

nean,lliui rom âne^*°are ar t ^ a e caselor conducâ-

pronv^ Ul S| *nce eze Şi pentru binele ar trebu'116 nea!nu‘u* nostru toţi RomâniiPrivini de dCa înâna fră t e?te - s ă 1,cat o c o a m Transilvania, unde s ’a*Urbure cTiu*1 Ur^®’ ' ar pescuitorii în apă

caută - ■ an^ ra ?* alt> trăd ă to ri ca dân-for condi,,!;! ar’unce dispreţul asupra tu tu-

„ , «wtorilor neamului rom ânesc. A-

!llCc<e?e si iUCf!găioare de fra ţi treb u ie să i:iPtujrea'v-,°| .Sâ-Ş> dea m âna p en tru în-

care p S! l ^e-acolo: votul un iversa l,f ni* *n număr de p re s te trei

Cutaţi d]Unge &3' nu aibă num ai cinci ^are. ^ amen*> c> un num ăr m ult Na(;Ur .

f reprC2entli CU Ula ne' au d a t d rep tu l ca t ^ ! nCnt ™ Poporul şi nu trebue să-l

C'* Jn(a,re "r,.tere£y! rK>s't™ personal.Wjffliaj jppţiioji.aJiă, când. claga

conducătoare trădează clasa condusă, dela care are mii ridat. N ecunoaşterea in terese lo r poporu lu i trebue siă o încun jtirăm şi s i­lin ţa n o astră să fie m ereu în d re p ta tă spre su sţin e rea unităţii sufleteşti a poporului rcrni&nesc itfe prettititideni.

Je face W nai nnltS Înmiită.Politica de maghiarizare înfierată

Ia universitatea din Berlin.Un tân ă r profesor al U niversită ţii din

B erlin, dl Ludwig Bernhardt, care p ro ­pune Econo-mia politică, a ţ in u t în sem e­s tru l ide vară; uin curs fo a rte in te re san t de­sp re „L upte le de naţionalita te şi de rasă ale p rezen tu lu i“ .

Z ile le trecu te învăţa tu l germ an a vor­b it d esp re sta rea n a ţio n a lită ţilo r din U n­garia , vorb ind cu mţari sim patii despre d rep tu rile lo r şi- în deosebi d esp re lup­te le R om ânilor.

Sub perdeaua de liberalism a oligar- chiei m aghiare, a spus dl L udw ig Bem- hard, se ascunde eroism ul ag ra r şi şovi­ni s'mul de rasă.

D e zeci de ani se fac legi şi se dau o rd inaţiun i p en tru m aghiarizarea naţionali­tă ţilo r . T o tuşi Ungurii n ’au p u tu t câştiga decâ t un număr! de renegaţi, cari vreau să ad u n e bani şi să-şi asigure cariere sp len­dide (slu jbe g rase), fără de nici un m erit.

M aghiarii vreau să se desfacă de Au­stria, ce rând independenţa vam ală şi ar­m ata naţională . Ca să-i îm piedece iii mer sul politicei lo r prim ejdioase, căpeten iile mai mari din Viena au aruncat în U ngaria bom ba votului universal. A ceastă reform ă este groaza o ligarchilor unguri, per.trucâ ea va p răbuşi stăpânirea lor, e liberând na­ţio n a lită ţile şi clasele m uncitoare din Un­garia de sub tiran ia actualului sistem 1 par­lam entar.

P ro feso ru l ger'man a dovedit, cu înşi- ra rea de fap te , terorism ul a legerilo r u l­tim e, făcu te cu baionetele arm atei şi cu presiun ile , corupţiile , fa lsu rile şi fă răd e le ­g ile adm in istraţie i publice.

D ar politica şovinistă a M aghiarilor n ’a făcu t decâ t să oprească U ngaria din calea p ro g rese lo r economice şi culturale, legâjadu-o to t mai mult de A ustria, al cărei p araz it e politicianism ul m aghiar. "

Precum A ustria, prin acordarea (in tro ­ducerea) votulu i universal, a în făp tu it ega­lita te a naţională: a popoarelor sale, astfel se vor libera şi popoarele nem aghiare din U ngaria, d acă vor lupta în a lian ţă fră ţea ­sca pen tru d rep tu rile lor.

P re leg e rea învăţatu lu i germ an a fost ascu lta tă de m ulţi studen ţi rom âni din Berlin, cari Fau aplaudat călduros.

port-Aftwîit lemSKia.

' V iteazul Japonez, m areşalul Nogi, bi­ru ito ru l R uşilor la Port-A rthur, acum învă­ţă to r la o şcoală prim ară din pa tria lui, a ţin u t să viziteze şi România, ca să vadă cu ochii lui arm ata română, despre v itejia că­reia a a ju n s vestea şi în Japonia. Pe pă­m ântu l Românie? a fost p rim it p re tu tinden i cu căldura, de1 care e vrednic un astfel de om. La P iteşti, unde gara eră p lină de lum e, a co b o rît din tren şi a s trân s m âna a lo r doi copii, cari în frun tea ce lo rla lţi îl aclamau. La gara din B ucureşti a fost în- tim p in a t de m ulţi generali şi a lţi ofiţeri, precutti’ şi d e p m ulţim e uriaşe. Dupăce ia, fo st s a lu ta t t k gtp.er^li, a p leca t în au­

tom obil sp re hotel. S trăzile erau pline de lume, care-1 aclamă cu entusiasm . A doua u a vizitai fo rtu rile B ucureştilor, a treia zi s’a dus la Sinaia, ca să sa la te pe Re­gele, M arele-C ăpitan al arm atei române. D upăcum a m ărturisit, m areşalul Nogi a răm as: încân ta t atât de prim irea, ce i-a fă­cut-o Rom ânii, cât şi de ţin u ta , bravei ar­m ate rom âne. Nogi e de 62 ani. Un bă­trân m ic de statu ră, dar vânjos şi sprinten ca un tin ă r. Pe lângă lim ba lui mai vor­b eş te şi nem ţeşte .

Din Bucovina.Adunare poporală.

L upta cea mai crâncenă p p o artă Ro­mânii din Bucovina contra R utenilor. Când a luat, la anul 1775, A ustria bucata acea­sta d e p ăm ân t dela M oldova, locuitorii erau to ţi Români. N’a trecu t m ult, şi a în ­cepu t să se verse puhoiul de R uteni flă ­m ânzi, cerşitori, din G aliţia în Bucovina. P ăm ân t era destul, guvernul austriac de- atunci i-a p rim it bucuros1, ca să se înmul- ţască poporaţiunea. Rutenii s’au purta t în să în casa Românului ca ariciul în gaura sobolului. Ei cearcă; să scoată pe Români de p re tu tinden i, mai a les vor să pună mâna p e averea cea m are a bisericii !greco-orien- ta le . în a in te cu câţiva ani au ceru t dela Îm păratu l, ca s;ă se îm partă b iserica din Bucovina %n două p ă r ţi : una rom ână şt una ru teană. Se’n ţelege, că cereau şi ju­m ăta te din averea de m ilioane a bisericii. Atunci nu li s’a încuviinţat. Acum nu mai ce r ‘îm p ărţire , ci doi episcopi, unul român, altu l ru tean , jum ătate din C onsisto r, iar knetropolitul să; fie o d ată un Rom ân, odată un R utean. Aceasta n’o vor acum' partea cea m ai m are din Rom ânii bucovineni, de aceea au ţ in u t în Cernăuţi o m are adunare p o p o ra lă , la care au lu a t p a r te p reste cinci mii d e ţă ran i români bucovineni şi aproape to ţi p reo ţii români. In ,adunare s’a ho tărit în a in ta re la îm păratul a , unui m em orand, în care să se ceară o episcopie deosebită p en tru Ruteni, dar m etropolia să răm ână rom ânească, cum a fo s t decând s’a pome­n i t M oldova.

isp rava vor face în să Românii Buco­vineni num ai dacă vor înceta certele şi ne­în ţe leg e rile ucigătoare d in tre ei.

Ce scriu alte gazete?„ T r ib u n a “ (A rad). In ţa ra Bârsel

su n t sa te , unde Românul nu mai poate cum pără nici un petec de loc dela Sas1. V orschussverein-ul (banca popora lă) săsesc e s te în s ta re să ofere (deie) şi p re ţu l în­d o it şi în tre it decât p re ţu l economic, adecă valoarea reală de circulaţie (p re ţu l adevă­ra t) , numai spre a îm pedeca p ierderea pă­m ântului săsesc.

Dacă un Sas ar vinde cu toate astea un loc Rom ânului, el este supus unui ade­v ăra t boicot şi este aproape scos d in so­cieta tea consăten ilor săi. S’au în tâm pla t cazuri, p rin ţinutul A gnitei, c ă Sasul şi Rom ânul, care a cum părat pe ascuns un păm ân t d e la un Sas, tim p de luni de zile nu îndrăzneau să iasă din casă decât cu revolverul în buzunar. C om andantu l în aceasta lu p tă economică sistem atică e fi­reşte p reo tu l sas, om fo a rte cult şi con­ş tien t de in terese le naţionale , lucru_care-i face dea ltfe l cinste şi ne stoarce nu num ai adm ira ţia , ci şi râvna de a -1 im ita. .

S p re a |d'a îinslăi o dovadă ad ev ăra tă a ja- ce.stor iafiîţnărij vă citez aici din, r.aportuî

P .* . 4 ^ FOAIA POPORULUI

festiv al Centratei cooperative săseşti din Sibiiu, pu b lica t cu prilejul jubileului de 25 de ani (F estsch rift des Verbandes Raiffei- senscher G enossenschaften a. G. in Her- m annstadt 1885— 1910) urm ătoarele d a te : Societăţile Raiffeisen au „ap ăra t“ adecă au îm piedecat vânzarea cătră străini (cari aproape to tdeauna au fost Rom âni) a u rm ătoarelo r întinderi dela 1885 păn ă în vara anului 1906: 3168 jugăre de p ă­mânt, 175 de ogrăzi cultivate şi 20 de ogrăzi riecultivate şi 1 cărăm idărie. Afară de asta, în acelaş răstim p, au fost cumpă­rate dela străini (adecă aproape totdeauna dela R om âni): 2492 jugăre păm ânt culti- vabii, 3314 de pădure, 577 de păşune, în total adecă 6384 jugăre de păm ânt, 65 de ogrăzi cultivate şi 15 necultivate, plus 2 mori.

In răstim pul dela 1906 pănă la 1910 s-au apărat de vânzare 2649 ju g ă re pa- hiânt, 162 ogrăzi cultivate şi 32 necultivate şi au fost cumpărate dela străini, adecă dela Români 2446 jugăre de pământ, o . moară, 34 de ogrăzi cultivate şi 14 necul­tivate.

Sumele în treb u in ţa te au fost în tre ÎS85— 1906 un milion 749 mii 878 coroane,

iar intre 1906 -1910 două milioane 645 de mii 510 coroane.

„ U n ire a “ (B laj). In viaţa noastră de popor sărac, um ilit, re tras şi m ult încercat,

. preoţim ea a avut pururea chemarea şi da- torinţa grea a fi povăţuitoare spre bine nu numai pe câmpul moralei şi credinţei creştineşti, ci şi in toate trebuin ţele pu ­blice şi în m anifestaţiunile externe ale nea­mului ca atare. T o t preoţim ea a fost şi este datoare a fi sentinela neclă tită a limbii, care to todată e şi limba oficioasă şi rituală a Bisericii, în al cărei serviciu stă. Aşadară credinţa sufletului nostru, în ­truparea în afară a eredinţii iu form a vă­zută şi bine organizată, adecă Biserica noa­stră şi ti rea noastră curată, deopotrivă im­pun fiecărui preot să cunoască şi să exerci­te /e d rep tu rile limbii noastre, acele d rep ­turi, ia cari pare a se fi referit părin te le Dr. Va.si le Lucaciu in cuvântarea sa la adu­narea poporală din Lugoj, când zicea: să nu dăm - fie vlădică, fie părin te nici o scrisoare decât în limba română ! Dato- rinţa aceasta e neîn treruptă, e o luptă con­tinuă, care trebue purtată zi de zi, nu nu­mai din 5 în 5 sau din 3 în 3 ani, la alegerile parlam entare sau com itatense. Dacă ne luptăm — şi datori suntem să luptăm — la astfel de ocaziuni, să nu ne dăm înapoi nici în lupta înceată îndelun­gată, în care d rep t că nu se bate toba la uşa publicului şi nu se slăveşte nime, nu ne tăm âiază, nu ne cântă osana, dar ne în ­deplinim o dato rie dintre cele mai sfinte şi cununa lup tătoru lu i e cu a tâ t mai p re­ţioasă, cu cât e mai vrednic de ea./

„Eroii fă ră num e“ de m ulteori aduc foloase mai reale şi mai nepreţu ite ca vi­tejii purtaţi din gură în gură. (v u.)

nouă, chiar şi în A lbania.de m eazăzi încep să se m işte Albanezii. Se’n ţe lege , că d u ş­manii cei vechi ai Turciei, G recii, B ulgarii şi Sârbii, s i mişcă şi p regătesc bande, ca ri să-şi înceapă iară munca de ucigaşi şi tă- ciunarî.

Vinovaţi de aceasta sta re gravă sunt pe deoparte trădă to rii, pe de a lta chiar o parte d in tre Junii Turci. Aşa e dovedit, că deputatul albanez loniail C hem ai a că lă to ­rit prin M untenegru şi a avut în trevederi cu regele Nichita. D eputatul acesta era foarte iubit de Albanezi, acum insă d rag o ­stea aceasta s’a schim bat în su p ărare , căci la adunarea cea m are a A lbanezilor ţinu tă nu de m ult în P ristina, A lbanezii au des- aprobat pe Istnail Chemai (au zis că el nu face bine), pentrucă se în to v ă ră şe ş te cu M untenegrinii, cari au fost to tdeauna d u ş­manii poporului albanez, şi astfe l lucrează şi el la nimicirea poporului albanez.

Vină m are Ia nerânduielile din A lbania poartă însă şi o parte din Junii-T urci. Dtt- păce s’a introdus constitu ţia în Turcia, o parte din ei au cerut dela Jidano-M aghiari din B udapesta sfat, cum să tra teze (cum să se poarte) cu n a ţio n a lită ţile din Turcia, îndeosebi cu Albanezii m ohainedani. S e’n­ţelege, că sfa turile prim ite au fost barbare , după cum barbari sun t şi ceiee ne g u v er­nează, căci um blă să m aghiarizeze. Aşa şi Junii-Turci, au crezut, că politica cea mai bună! e cea de turcizare a A lbanezilor m oha- medani (de legea creştinească Turcii nu se ating). U rm ările acestei politice m aghiare au fost nenorocite, precum sunt nenorocite şi la noi in U ngaria. Anul trecui s ’au ră s ­culat A lbanezii m ohainedani, anul acesta cei catolici. Sate p rădate şi pustiile , o a ­meni om orîţi, dar şi o m ulţim e de soldaţi bravi, Iii de ţăran i turci, cari şi-au g ăs it o moarte înfricoşată prin p răp ăstiile din munţii A lbaniei.

C ât de m ult i-au orbit Jidano-M aghia- rij sfătu ito ri pe unii dintre Junii-Turci, in frunte cu T orgu t Şcfchet-Paşa, care e co­m andantul tru p elo r din Albania, dovedeşte şi faptul urm ător.

Un barou ungur, cu num ele Nopcea,*) care a că lă to rit de mai de m ulteori prin Albania, a fost şi anul acesta pe-acolo şi s’a în tâln it cu generalu l T orgut. Vorbind cu acesta despre răscoala albaneză, T orgut i-a spus, că Albanezii vor fi în curând tur- cizaţi, precum Jidano-Maghiarii vor m u- ghiaihâ in 2 î de uni pe Românii din Tran­silvania! N'opcea s ’a mirat foarte m ult de prostia generalului turc, care ştiind bine nem ţeşte şi rom âneşte (nevastă-sa e fata unui genera! rom ân) ar trebui să ştie şi aceea, că nici în su te de ani M aghiarii n ’au putut m aghiariza decât pe câţiva nem eşi t i­căloşi şi azi din când în când pe câte un prăpăd it de jandarm sau păz ito r de pe la căile ferate, ia tă ce zice N opcea despre comandantul turc (în gazeta ,,Z e lt“ din V iena):

„P e T orghut paşa eu nu-l consider de loc de un b ărb a t politic. HotUrit nu! C ât de necoapte îi su n t vederile Iui politice,

Ştiri poíitice din străinătate ! a™ î,,ţe!es foarte bine’când mi"a declaratT u rc ia . S ituaţiunea din Turcia începe

să se îngreuneze din nou. O parte m are a AlbanezilOi catolici fugiţi î;i M untenegru s du n ito is acasă, to t mai este însă un nu- m ăr destu l de însem nat, care bizuindu-se p e sprijinul M untenegrinilor, nu vrea să ştie de re ’ntoarcere în patrie şi continuă a ag ită contra Turciei. După ştirile mai

mie, care cunosc bine Transilvania, că g u ­vernul m aghiar cu siguranţă va reuşî să m aghiarizeze pe to ţi Românii din T ran s il­vania.

K o familie de nemeşi români renegaţi din comitatul Hunedoarei. La anul 184.% unul dintre ÎSopceşti a ju r a t din nou credinţă naţiunii române pe Câmpul-Libertăţii d e la ,B la j, dar şi-a

► călcat mai târziu jurământul.

U n om care astfel j , .. d esp re po litica de <, ' ' ei „

* ° Pa,CaSCil ** J" Albm i *> ''■ V ! O ri cate prostii s’a ,. * Cil

m ai tace şi deoparte şj sp e ran ţă , că lucrurile nit Se "‘ld’ totu<i mai m u lt. Aceasta u’o Vor ale E uropei, cărora le e t e a J 1? 1' *»1 că tu ră intre ele. a de o ^

Şcoala din Sibiiypentru

economia şi industria de— înştiinţare. —

casâ.

de casăŞcoal-a pentru economia şi ^

are o secţiune

economic.

rea bu ca te lo r şi g um elo r şi a

econom ica şi una industriala.I. Instrucţiunea secţiunii

( in s tru c to a ră domnişoara Tullia c itp iîn d e : a) învăţăm ânt practic: pregăti

a Pânei; conservarea Ic- poam elor; curăţirea şi «

nerea în o rd ine a locuinţei; grădinăritul- sp ă la tu l, călcatul şi îngrijirea rufelor;^! fec ţionarea ru fe lo r; b) învăţământ teore- tic : econom ia de casă, chimia bucătăriei, co n ta b ilita te a ; igiena, îngrijirea bolnavi’ lo r ; l ite ra tu ra română.

C ursu l acestei secţiuni e împărţit în: un curs care se începe la 1 Septemvrie şi durează păn ă la 31 Ianuarie şi în altul care începe la 15 Februarie;şi -durează pani la 15 Iulie.

E levele, ai căror părinţi sau îngrijitori nu sun t in Sibiiu, ati să locuiască în edi­ficiul şcoalei Berggasse Nr. 9, casa proprie a reuniunii.

. Se prim esc numai eleve, cari au îm­plin it 15 ani şi au terminat cel puţin şcoala elem entarii.

'In stru c ţia este cxcluziv în limba ro­m ână. Se' conversează insă şi în alte HroH îndeoseb i în limba maghiară şi gen», dar num ai în pauză şi Ia masă.

E levele şcoalei de menaj, dacă voesc, pot lucră după amiaza în secţiunea in-,!l

s tr ia ta . .. raT axele prescrise sunt: pentru

curs elevele in terne plătesc câte or- cele ex terne câte Cor. 250,

E levele interne au să aduca CU " sa ltea , p lapom a, 2 periin, 2 nect.tru pat, jum ătate duzina din sare! <, ^ pentru ! * « # * > £ perie pen tru cap, pene pen jiele necesare, borţunle , sorturişi le vor face elevele 'înseşi; • ■ pen tru casă au să aducă cu sl.n .^(fiale

II . I n s t r u c ţ iu n e a secţiunii

( i n s t r u c t o a r ă d - ş o a ra V iig i '1!3 maşinst c u p r i n d e : c u s u t , c ro it, îm p le tit e

t o r s si t e s u t .E levele pot fi interne şi jntreţiiicr£

Cel£

s ain te rn e au o taxă nar de C or nar de Cor. lor po t fi scu tite

solveasca peiitrididactru Iu-

lunară de Cor. o • - i:jactru10, cele externe crCrca 10. Elevele sărace,

de didactru- cu si„c:

E levele in terne au sa ^himbuHsaltea , p lapom ă, 2 PennIj rufele °etru pat, ju m ă ta te duzina ^ pcsare, p iep ten , perie pe» 111 (

esare- a re2^at « în m od re t ,s,etru d in ţi, hainele nec C ursu l se începe r 15 |ul ,.

iê}'Septem vrie n. şi se termina

ot Priiti'A lte in fo rm aţiu«1 se lT / roii‘ă,tC

Com itetul „Retiniatrii fenteiSibiiu“ .

ß

FOAIA POPORULUI Pag. 5

^ » pop« C a rn '-e " S > l v a -__ Traducere (utiorizată .

i (Sfârşit.)Mre plecase să om oare diha-

răm as ascuns prin aprop iere,

r'13 cKuici, pănă se înop tâ bine. U o - F" Itm u c’o fi ajuns- de m ult acasa; ba"" cr ____ _ cgn d ei dorm eau, H orea- p& iul. ide Mană, <f e lu ila lt istra-" N a al treilea cojocul. Se m to ars« - ' ni am ă cu bogăţiile lui, ia R utair, ca-

aştepta Intimpinându-1 a i lă tră tu r i de

înfăşură b ra tu ţ S tâng în traiul furat, trase jamândouă căciulile una

Ieste alta în cap, de îi a târnau p ân ă pe îmeri, se înhăimănă cu am ândouă co jo a­cele de credeai ca e cine ş tie ce nam ilă, apoi se duse de se aşeză aproape de locul unde rămăsese jum ătatea încă nem âncată a măgarului. Ştia ,el că ursul nu-şi va. lăsa prada nemâncată. A ştep tă deci cias după cias1, ghemuit în cojoace, m oto to l el Săinâna cu o bucată de stâncă uriaşă . Sta neinişcat, numai ochii îi pândeau clip ind piin întunerec.

Luna răsăria în tre dealuri, r e v ă r^ n d zarea ei argintată1 preste pădurile ad o r­mite,

Jos în v.ăi, la picioarele ciobanului, dealurile negre păreau nişte valuri m ari împătrite.

Şesul pănă l.a Balcani p ărea o apă mare şi departe, pe unde p lu teau n eg u rile mai dese şi şerpuia Dunărea prin lum ea ei de poveşti. Murmurul pâraielor şi ropo tu l izvoarelor de taunie s;auzea de jos.

Lumânarea muntelui strălucea de - ţi părea ruptă din luna plină, care se urca iot 'mai sus şi cuprindea lum ea cu to t mai multă şi mai strălucitoare lum ină, aşa că icurile nehtainate păreau n işte abizuri ntgre. Brazii îşi ridicau din adâncim e .vâr- ur>le, uriaşi bătrâni în lin iştea nopţii, ei P reau că urcă cu paşi m ăsu ra ţi sp re C1Jln*1 aPropiindu-se din ce în ce.

Nu mişca nimic.Horea aştepta cu toporul lângă: el.

i l . ” Puntul ei luna s;âi ap rop iase d e ce- pa!- a. mar'=ine a ceriului, când ră su n a ră

Ş1 lnima ciobanului începu să bată!

dar pe

taa' tare. Se auziră! horpote, apoi un mor-r- Ţiganii zic d esp re acest rsu

popă.fj^or , a* ursului, că : ce teşte, fiindcă e

Dika«una i 15013 Se aP™pia încet, m are, în îu- tice ^ " ei ur‘a?e> cu nişte brânci p u te r­e a | *abe mari, um bra lui în tu - *ulUj ‘ Gulerul alb din juru l grutna- »laind ,UCea (**n b lana în tunecată . M or-

‘nctai}ăCarn^ r:iniasa> dar pe când era să-şi '"•W osf)‘ u-i H orea sări astipră-i şi-i

I r " " : ’" spa*e'

| VHilS.vUlsi* *T I wluicunjură de vre-o câteva o ri bu-

. m spate.Vi*

“'ană, tot a Pătrunse unsului Se ridică î .!' !' sgăriase p ielea. D ihania

prm

h'are. Hor” " ^ ° Uă Uria«e> aInen*ní a"cu o - ir - 6 re*rase câţiva paşi, cău-

nv„t U *n blana ursului un loc maiŞ

llrsu* da nV pentru lov itură1. D ar^ ‘I lovi ?Vai ^: ciobanul ridicând topo-dil, V1 111 , ~L -ania s^an£a< .Şj mai înfuriată!

s& atace vrăşm aşul, care sub

stra iu l g ros ce-i înfăşură b ra ţu l s tân g îşi sîmrţî oase le trosnind şi frângându-se . Să ap ă ră din nou orbindu-1 p e u rs de ochiul fetâng. A cesta îşi întinse laba cu gând jSjăHşi scalpeze victima, a d e c ă : să-i tragă p ielea capului din ceafă începând preste fa ţă în jos'. A ceasta e o apu cătu ră binecu­noscută a u rş ilo r atacaţi.

D ar capul lui H orea era b ine învă­lu it în cele d o u ă căciuli u riaşe , el s*aplecă repede, aşa că ursul îşi p ierdu cum pătul şi cu cele două căciuli în iabă se rostogoli Ia păm ânt.

Acuîn H orea se folosi repede de acea­stă în tâm p la re norocoasă pentru, el. C io­banul n o stru îm plântă de g ra b ă u rsu lu i to ­porul cu o lov itu ră straşn ică aşa de adânc în cap, încât nu 'mai fu în s ta re să-şi trag ă toporu l din rană, fiindcă b ra ţu l stâng* s tri­v it de fiară îi atârna ca m ort.

U rsul începu să se arunce încoace şi încolo ho rpo tind groaznic, l io r^ a s ta la o p arte şi sie u ita ia el cum se sfârşeşte .

D eodată în să îl cuprinde şi pe el ni­ş te am eţeli şi apoi nu mai ştiu nim ic din clipa aceia . . . . leşinase.

*

C ele din urm ă raze de lună arg in teau culm ile m un ţilo r învălite acum în lumina roşietecă a răsăritu lu i ce s ’aprop ia . Un am estec de colori nem aipom enite de fru ­m os îm podobeau stâncile sure, zăpada ce hiai sta ici-colo pe culmi ori în vre-o vă­găună în tre stânci. F irea în treag ă părea că-şi pusese podoaba de m ireasă. Tot mai m u lt se lă ţi lumina purpurie a ră să ­ritu lu i, p ăn ă când cuprinse cei dintâi pal­tini de pe deal, ce străluceau cuprinşi de raze, îm podobiţi ca de-o să rb ă to a re rară.

M ulte zile de bucurie a re firea, căci fiecare zi de m uncă sfântă e o sărbătoare.

*

La ciobanii cei de pe Jippi sosi în di­m ineaţa aceia cânele Rumir, lă trând am ar­nic şi v ă itâ n d u -se ; el trăg ea cu dinţii pe ciobani de căm ăşi, sărea în sus, alerga în tr’o fugă; sp re Furnica şi da fuga iarăşi înapoi la ciobani, lătrând şi trăgându-i de haine.

— „A colo s’a în tâm plat ceva“ — zise din ei cel m ăi bătrân . Numai decât el puse bucium ul la gură şi sliflă, cân tând lung şi trem ura t. D ar buciumul de pe Furnica nu da răspuns. Rumir săi u ita ţin tă în ochii ciobanilor, ascu ţea urechile, lă tra şi se văieta cum 1 latră: şi să văietă cânii când vor ceva şi ru g ă to r le da m ereu sem ne să-i urineze. P lecară în urm a cânelui, care, a- lerga în a in te şi se întorcea iarăşi la cio­bani, — i-se părea prea lungă calea.

— „C olo, zace ursu l“ , — zise în fineunul d in tre ciobani.

— „Şi H orea lângă el“ , — răspunse cel m ai tin a r şi cu câteva săritu ri ajunse cel d in tâi la loc.

A flară u rsu l m ort cu toporu l adânc în fip t în scăfârlie şi pe H orea în tr’un leşin aşa de adânc, de ar fi crezut că e m ort şi el, d a r sângele ce-i curgea din b ra ţu l stâng îi lin işti.

Num ai decât ei îi leg ară b ra ţu l frânt, după cum se pricepură, d frecai a cu rachiu şi îi tu rn ară rachiu pe gât, pănă când i-se ridicară genele lungi. Alb ca varul in fa ţa şi cu buze sleite H orea începu să surida, răsuflând d in adâncul p lăm ân ilo r ca un re înv ia t şi în treb ă : „E m o rt u rs u l? “

T ovarăşii ciobani îi spuseră , că e ră ­pus.

— „A tunci, e bine“ , răspunse el în ­chizând ochii din nou.

C el mai bătrân din ciobani îl trase în b ra ţe le sale, începu să-i ■ vorbească mân- g ă in d u -1 îi d e te rachiu să bea şi-l niimî „fe­cior de sineu şi v itejia m unţilo r“ , pănă! când începu sa i-se urce băiatu lu i sângele În fa ţă , roşi rid u-i fa ţa şi buzele, pănă când ven it cu to tu l în fire începu a geme de dureri.

C iobanii îm pletiră un pat din ramuri de verdea ţă şi-l coborîră astfe l ca pe un în v ingăto r p ăn ă la sătul din vale.

*

Trei săptăm âni mai târziu, H orea sta pe aceiaşi culm« răzăm at de to iagu l său, în aceiaşi nem işcare ca la începutul pove- stirei noastre . Acum însă v is a . . .

R um ir sta lângă el, fâ lfăia din coadă şi lă tra voios1, părea că-i d o reşte noroc ti- năru lu i său stăpân la grabnica lui însă- nătoşare. D ar H orea visă înain te răzim at pe to iagu l său, el visa acum ceasuri în treg i.

V ăzuse jos în vale o copilă frum oasă, la ea se gân d ea m ereu şi era aşa de u im it de sine însuşi, sim ţind întâia-şi data în viaţa lui, ca, nu-şi imai poate luă gândul dela o fa tă . In uim irea lui nu se mai des- m etecea din vise. . 'Marin Cirnţan.

La examen.Petrilor din clasa 'ntMe Era bun, era cuminte, 'Asculta ca nime altul Ce spunea domnul Părinte.

Dar c'rtid a fost Iu examen Un copil mic, ca şi el,Spunea protei — Taiiil nostru, D a ’t prea zicea ’ ne e t i net.

— „Peirişor! — zise blând prota , Ştirea-i sa~nti spui iu copile,Cine-i cel oare-ţi da\ ţie Pânea cea de toate zile

Peirişor iaşeşte-odatm Şi sii scoată 'ncettşor Apoi dăi răspunsul boacăn.Spre mirarea tuturor:

—• ,,Pânea cea de toate zile Mi-o d$ Mama, de-i acasă,Jar de-i dusă oare unde O găsesc si cu pe- masă“ .

I. Murăştttf.-

Glutne şî snoave.B ă rb ie ru l cu rag io s .

U n nem eş săcui soseşte la Braşov şi în tră la un bărb ier ro m â n :

— Să rad e pe m inie!— Să ra d em ! Poftim şedeţi.— N o ! Barbo mieu este ta re delicat.

Un z lo t pe deasupra, dache rade foro taie. Dacă ta ie puţintiche, io spargem capu cu revolver a s t e !

Şi Săcuiul puse arm a pe m asă, gata să sboare creerul bărbierului la cea mai m ică zgârietu ră.

B ărbierul însă începu să-l rază fă ră nici o tu rburare, pănăce isp răv i cu bine.

— No, zise atunci Săcuiul, la tine n 'a fo s t fr ich e?

— Nu, dom nule b a r o n !— P en tru ce?—■ P en tru că înain te de-a fi pus dum-

niata m âna p e revolver, ţi-aş fi re teza t be­reg a ta cu b ric iu l. . . .....................j

Pag. 6

P oezii; popota!®-; 'Din Vard, de peValea Hârtibaciului.

C ulese de Simon Avmnt, june. F runză verde leinti uscat, ,U n fecior s ’a lăudat,C a el e ta re bogat.Câ;nd a fo st fa arătat Nitaica nu s 'a a fla t

Voinice t iu , le făli Mai 'mult tu cât vei trăi,Ca te fă leşti în zadar,

fOAIA POPORULUI

Doar tu n’ai nici un ereiţar, Nici să-ţi cumperi ttn. amnar.

Fată 'mare de bogat Nu grăbi la măritat Ca floarea la scuturat.Floarea mai ’nfloare-odata 'Dar tu nu te fe a i (faci fa tă .

Dor de maica, când nv’ajunge Stau în loc şi 'ncep a p lânge. Dacă don il maicii trece iară mai încep a m erge.

D a r m ’ajim ge un <fcrW DonH dela tatăl ţneti

Mai păşesc, vr’o câţiva Pasia ju n g e dor de fri * ’

D ară dorul doni, i!or

E d o ru l surorilor.Ia r doru l care 'mii strici E !doru l de ibovnici,Ca. doru l dela părinţi Iţi vine şi iar îl

Fuga de groaza focului— înecaţi în mare. —

ln ţara Canada din America s’ati în ­tâm p la t mai zilele trecute n işte focuri mari. S ’au aprins mai multe păduri, de u nde focul s ’a în tins mai departe, pustiind şi câ teva oraşe. Poporaţiunea, în groaza ei cea m are, nu mai ştia unde să caute scă- ţpare. S ingurul m ijloc mai era, de-a scăpa £U vre-o corabie pe mare.

D ar lum ea se îm bulzea grozav asupra celor câteva corăbii, cari le-au să r it in a- ju tor. Astfel s ’a produs o ad ev ăra tă luptă în tre ceice voiau sa a jungă mai curând în corăbii. In urm a acestor îm p re ju ră ri, m ulţi d in tre cari au scăpat de foc d ar au p ierit în valurile m ării.

C hinul n o stru ne ara tă o lunfa în tre

ce i-ce voiesc s i ^luntre i 1 \ >’U nii su n t deja„ . iar ace> ^ ii ^mare,neasca pe af£.loc, a r voi să-» w n P ^ f ^ în * lup tei m u lţi .dni reîn d e p ă ^ ţ j , ,# 1'’ ţă rm u rii m ării ? cuP1 g roazn icu l foc, care

tregi.

#■ 39

>*ţii de case arse. ^’ • n e a ltă -a idbucatt m Con-

» i e i ) , un foc groa- jinop0* lt4,r wwimtKv s 'a

5,411 care *■ cauza/nic

ântwfei puternic,- & a r t^ t e dărtiie oraşu lu i. P âiiă

îflii»s-iu{e. , j ,.â.KÎ scriem aceste rânduri, ic ^ o m e , ! l ; te încă t o i deap ro ap e arnă- r ^ 5lUlt ” au pricinuit focul. Din parcea nuoieîe ca* p Ciă focul s’arse spunea la început, că

)> \ T n «rij* A rab ' “ re 0C eafi » ’' î l , h f„ ! După aceea * U tit ?S>; cafea wtritn n*» ^ ^ H;4frânii turcj

r(‘1’ CH °^rii) cari prin aceasta au voitJ f ^ U u H e aW a guvern«!«!, ju n ilo r

« î»tâ«>p!at focul, destu l . V ' a prefăcut în cenuşe m ai m ulte

WJ i , l e oraşului. ° e W“lf m i * * * ° 1r i t 'u n astfel d e foc, care în tim p de 48 r a s u r i se facă a tâ ta p a g u b ă , N u taăm l

f i i l o r a r s e s e urca la -10 ,000 , «ntre car, S e prăvălii,, moşee, şcoli şi o b ise ric a .

Au rălmas1 p e drumuri p re s te 100,000 je persoane. Pănă ^ n n s’a co n sta ta t lipsa a 14 persoanei ca” au P*er^ 111 flăcări..- Mulţi mi orbit, iar alţii au înebun it. N u­mărul celor răniţi ^ urcă la 400— 500. Pa-, pubele, (lupa câ t se poate da cu socoteala pM acum, se ridică. Ia. 40 m ilioane decoroane. •

A treia zi focul încă n*a p u tu t fi stâns cu totul Intr’aceea a izbucnit d in nou foc în o alta parte a oraşului. D e a s tăd a tă s’a constatat, că focul a fo st pus.

In faţa unui astfel de foc groaznic, pdmpierii deşi destul de b in e o rgan izaţi, au fost cil totul neputincioşi, pen tru ă pu ­tea împedecâ . nenorocirea. A fo s t scoasa: îndată; toată armata oraşului, dar ea mai hiult încurca stângerea focului.

Tot oraşul părea o m are d e flăcări, jăratecul stă grăm adă in înălţim e ca nişte pAinţi. O groaza d e hune a răm as p e tinimuri. Oamenii umblă ca nebuni în ­coace şi încolo văetâ::du-se. Pe o în tin ­dere de 2 chilometri p ă tra ţi nu se vede decât flăcări, fum şi jăratec.

Poliţia oraşului a declarat, că, focul n’ar fi fost pus, ci trebue să fie o nen o ­rocită; întâmplare. Cu to a te acestea a re ­stările urmează.

Pe de altă! parte se susţine în să , că oată; nenorocirea este opera conservatori- r turci, cari în chipul acesta au voit să-şi

J*f.un.e Asupra guvernului d e acum 1, care 0 pnai ffliilt ’se în tăreşte . A sta se fbăfaueşte * ^nil Ştirea, că m ulţi ag itato ri dc-ai con- ervatorilor (turcii bătrâni, cari au fo st Ia

Vern Sl,k celalalt sultan d e tro n a t) a ţâ ţă ^Porul contra guvernului d e acum, d e sp re ’

ciri ZlCe’ ^ es^e cauza acestei nenoro- T„; .fe xcare a trimis-o A llah (D um nezeul

c’lor) asupra lor.

^ c d T ’ C\ Suîtarm!’ când a văzutktul b,- . a început să p lângă. Fo- Un$. o " f m Klaniil paşa, care se affla C ă ’ i-ar fi 2is: ”dacă foeul ur- ^Ita'n«ma' °*eParte, tu vei fi u ltim ul

catrib

Wn i 0 *ar fi r f in^ au os* p resta ţi, b ăn u iţi ii,«., , a ^0C' Ei vor fi trim işi înain tea

<Icla Q1;;’1;* Militar şi spânzuraţi pe podulvor fi trim işi în a in tea

0r<le ci ^ ' a Wai lă ţit vestea, că ar v‘ oraşul ____ . . .mi

M*ue cî . »«ţii vcsica, v;ase ştie .ra u ‘ turcesc Scutari, dar as ta

pănă acum-.vorba căi Să se pornească o colectă111 ‘ reató, t T* "v

datate. su^ la’ l>a chiarfanul

şi în srtrăi-l .a dat 2500 fun ţi tu rceşti.

Sibiîa,' 27 talie c.

, înştiinţare. Prin ac-ea&ta educam ta cunoştinţă, că ta :to ţi acei abotipţi vechi, cari î n c ă n ’au tr im is banti pe jm0t<tt4a ■a- doiut a miulm — d în săptămâna -acea­sta încolo'nu "H-se. mai trim ite'foaia.

Ru-gikn idfci pe t o ţ i , iteeia, cari dui. oaremri întprefarUri n 'm putut trim ite încă banii, —- 0 : achite de grabă, ca astfel să ie pîtie'm trimite foaht regulai şi pe mai departe. '

Preţul „Foii Poporului" e a tât de mic • 'şi im tts-titîm i, încât nu credem să fie om, care- să nu poci-ă jertfi atâta pe ritm o ga­zetă din cum poete uf la atât de Multe lu­cruri bune ş i de folos.

D e {tUcam, ne bucurăm şi 'mulţumim tuturor, acelor abonaţi vechi şi binevoitori ui foii noastre, cari tie-au câştigat printre

■Ştinti&nţti lo r ,-o seamă de abonaţi noi.'Aceşti uifom ţi noi, 'siitUent sigm i, câ

la vrem'e nomei mulţumi le. yo r puţeâ ece- lora, cari le-au' recOMcuidct această, foaie, din cure vor putea trage atâtea foloase şi învăţături.

CM pentru meia., e a r i d o re s c a î n t r ă ş t ac u m î n ş iru l a b o n a ţ i lo r kîos ci „Foniei Poporului“, le faceni Cunoscut, că v o r p r im i n u m e rii a p ă ru ţ i d e la J u m ă ­t a te a a n u lu i ( t Iu lie v .) în c o a c e . De nliatm abonarea se poate face şi cu î n ­c e p u tu l Ia o r i ca re Sună.

O în b u o t r ă îo a r e ş i î r e cred-em că este, nu num ai pen tru m âniiitorii condeiului la aceafeta foaie , ci şi pen tru abonaţii şi ade­ren ţii foii noastre , — căro ra îe vestim , că vaîoroisul n o s tru co laborator, d l Victor Lazăr d in Bucureşti, so seşte în' aceste zile la Sibiiu, u n d e doreşte să pe treacă vacan­ţe le d e vară. ■

Cu aceăsta ocazie aflăm 1 cu cale a amint» p u ţin legăturile, ce au ex ista t şi există şi azi în tre „Foaia P o p o ru lu i" şi dl Lazăr. Dom niasa, care din frag ed a tine- re ţă 1, se ocupă cu scrisul, a co laborai mai multă; vrem e la aceasta foaie. P rin anii 1901 — 1903 d î Lazăr, pe lân g ă redigiarea „F o ii P oporu lu i“ , era şi re d ac to r respon- zabil a l ei. Ca atare a fo s t pedepsit în anul 1903 Ia cinci luni tem n iţă de s ta t în Seghedin , unde — după, cum ocasional spune — singura m ângâiere îi era m ultele scrisori d e alip ire şi d ragoste , pe cari Ie prim ea dela abonaţii „F o ii P op o ru lu i“ .

D ar :n’a scăpat bine de aceasta pe­deapsă* şi un a l t proces i-s’a an u n ţa t. De astădată; p e n tru un artico l ap ă ru t în „Că- lindăru l P oporu lu i“ din acel an.

C e era de făcu t? Dl Lazăr, care era încă în g ro z it d e am arul tem niţe i dela Se­g h e d in ,— în anul acela se sistase, în urm a m u lte lo r procese, şi „T ribuna“ din Sibiiu, ia r tip o g ra fia ei s’a vândut — se ho tăreşte a reflecta la un post în R om âni^ liberă. D e a d i-se oferă; postu l de d irector la şcoala comercială, rom ână din Salonic (M a­cedonia).

In curând; după aceea se începe însă răscoala d in Alacedonia. V iaţa Rom ânilor e atacată; la culme. Dl Lazăr, d im preună eu doam na, abi« p o t scăpa cu v iaţa. O re în to arcere în Ardeal e ra cu n epu tin ţă , de oarece aici îl aştep ta acum tem n iţa grea....

In tre astfe l d e îm preju rări, dl profe­

sor un iyersiţar fiiana, b ibliotecarul Acade- tn ie i ' Româtre" din Bujcaireşti,. care cuno­ş tea ap titud inea dhii Lazăr — îi oferi ace­stuia un p o s t de funcţionar , la Academie, unde se a flă dl Lazur pănă de p re z e n t —

. D esp re ce le experiate d e dânsul prin T ur­cia şi M acedonia,' dl Lazăr a scris o carte în lim ba germ ană, carte c e .a fo st b ine pri­m ită p re s te to i locul, chiar şi în cercurile m ai în a lte .

: D ar în aceşti ar.i s ’au în tâm plat o seaimă de lucruri şi în A rdeal. Dl Lazăr, încă ar. fi d o rit din to a tă inim a să vie să ne m ai vadă şi audă b ă ta ia inim ei năcă­ji te d e a tâ ta n ed rep ta te . D ar nu se putea, că a r fi fo s t d e ţin u t num ai decât, in fie­care vară doam na pleca s in g u ră la Sibiiu, ia r d l Lazăr nu o putea petrece mai m ult ca pănă Ia g a r ă . . : .

D eşi d ep a rte de noi, dam iiiasa n’a în* ce ta t în să a lucra din greu pen tru lumi­narea b ietu lu i nostru popor sub jugat. Dl] Lazăr, afiândxi-se în p lăcu ta poziţie de. a pu tea cerceta la Academie to t ce se scrie la noi Rcsîiâr.ii, de un tim p încoace aduna! şi scrie a tâ te a lucruri bune şi frum oase, cari ap a r azi în „F oaia P oporu lu i“ .

Ia r în decursul tim pului s ’a isprăvit şi cu exilul. Acum1 dl Lazăr se poate în ­toarce d in nou Ia noi, ia r pe Duminecă, când cei mai m ulţi abonaţi ai noştri, vor ceti a c e s te . rânduri, — sperăm , că vom fi sa lu ta t p e dl Lazăr în Sibiiu.

F ie deci binevenit în m ijlocul nostru !

' R o m â n A rd e le a n d e c o r a t ; î n R o­m â n ia . DI Vasile Şnteu, de fe l din Nă- feăud, acum: -profesor şi d irector al gimna­z iu lu iC an te im ir; din Bucureşti, a fo st de­co ra t cu- irtedalia „R ăsp la ta m uncii pentru! în v ă ţăm ân t clasa !“ şi cu „C oroana Româ­n iei“ în gradul de cavaler. — F e lic ită ri!

„ A lb in a “ , primul nostru institut ro ­m ânesc economic din Sibiiu, a deschis o nouă; feubagentură: la Ierm it (R adnot), co­m ita tu l T âm avei mari. C onducător este dl Nicolcîe Podea. '

A v iz . Dupăce C oinitetu l central al A so d aţiu n ii pen tru lite ra tu ra şi cultura po­poru lu i rom ân a h o tărît, să-şi ţin ă aduna­rea generală anul acesta' Ia Blaj, în zilele de 15/28— 17/30 August când îşi va ţinea adunarea generală şi Sociefetea pentru fond d e teati-u român, — rugăm pe această ca le p e to ţi P. T. Domni, cari . doresc săi ieâ p a r te Ia aceste adunări, ca pentru a !.i-&e pxrtea rezervă cuartire, nesmintit să, se însifiue 'la comitetul de încuartirare pană, kt 2 /15 Augitst. Scrisorile să se adreseze dlui Dr. Dăniiă, Szabo, advocat.

B laj, la 21 Iulie 1911. P en tru comite­tu l a ran ja to r: Dr. liiliu Maniu, p reş. com. a ran ja to r. A. C. Donişa, secretar.

C ă ld u r i m a r i se vestesc de p re ste to t locul, a tâ t în ţara noastră- câ t şi în a lte ţa ri s trăine. In America că ldurile ţin m e­reu. M ulţim e de străin i au p leca t acasăi din aceasta cauză. Unii oam eni de-ai no ­ştri, cari s ’au îrftors d in A m erica p re s te Londra, ne-au spus căi p e acolo încă sun t că;Îduri m:ari. In to t drum ul sp re casă ab ia au m ai p u tu t suporta a rş iţa soarelui.

D e altcum ' p reste Sibiiu! n ostru încă1 s;a lă sa t d e câteva zile, o că ld u ră foarte feimţitoare. In ciasurile amezii abia mai ş tie om ul cum săi se ascundă în dosul unei um b re c â t de slabe. ,^

Pag. 8

Din Merghîndeal (comitatul' T ârna- vei-m ari). Anul trecu t am fost d a t şi noi ş tirea d esp re ivirea m uştelor colum bace în •Mer'ghinjdeal. In ţăpă tu ra lor a pricinuit m oartea m u lto r vite. Anul acesta a dat a ţ*. pacoste p re s te b ieţii oameni. Un povoiu grozav a căzu t preste ho taru l comunei, ap e le s 'au revărsa t şi au p răp ăd it recolta şi iarba, ni ă mol in du-Ie. Mare pagubă au făcut si în turm a de bivoli. Aceasta se adăpostise în pădure. Furtuna cea m are şi crengile rup te de vifor şi aruncate 111 toafe p ă rţile au speria t bivoliţele, cari au p lecat în goană nebună la vale înspre va- lea u m fla tă -d e . ape. Douăzeci, de bivoliţe cu lap te şi doua vaci de P in ţgau s au în e ­cat. Din cele scăpate m ulte au în g h iţit a tâ ta apă cu glod, încât e team ă, că se vor imai p răpăd i unele din ele. Ce bună ar fi fost o societate de asigurare p en tru v ite!

O măsură bună a Papei dela Roma.Biserica roman o-catolică încă are, pe langu [Dumineci, o m ulţim e de sărb ă to ri, cai i ste ţin cu oprire de la lucru. Mai to a te cad în zilele de p reste săptăm ână, de m u lteo n chiar atunci, când omul nu ştie, de unde s!ă ia timp, ca să-şi isprăvească lucrul. Să ne Igândinr num ai la cosit şi secerat ce rău e, dacă se schim bă vremea bună şi nu pu­tin i s trân g e de pe câmp din cauza sa ib a- torii. D e altă p a rte sărbăto rile fiind aşe­zate de sfinţii p ărin ţi şi creştinii fiind da­tori să le ţină , ca să nu se păgubească nici Sufletul, nici trupu l, Papa a d a t ordin, ca Sărbătorile s fin ţilo r mai ales să fie m utate totdeauna pe Dumineca cea d intâi, care u r ­inează după sărbătoare .

Un com itet parohial vrednic. D upă examenele de fine de an din N ădlac (B ă­n a t), com itetul parohial a ţinu t o şed in ţă , în care s ’a rap o rta t m embrilor, că în v ăţă­torii şi-au făcut datoria în m od strălucit. Vrednicii fruntaşi Nădliiceni, ca să-şi are te 'm ulţum ită faţă de învăţătorii lor harnici, le-au votat un dar de o sută de coroane, învăţătorii rai prim it cu recunoştin ţă acest dar, pe care l-au lăsat însă în treg unui coleg al lor, care trăieşte în îm prejurări m ateria le mai grele .

Banca „V ictoria“ din Arad, unul din in stitu te le noastre economice cele mai de frunte, şi-a m ărit capitalul social, aşa că acesta e acum de 2 milioane şi ju m ăta te de coroane. Fondurile de rezervă încă sunt de aproape două milioane, depunerile de 13 'm ilioane coroane.

Pentru şcoala naţională! In Oraz, capitala Stiriei din Austria; tră ie ş te un scrii­to r .german vestit cu numele Petru R oseg­ger. E fecior de ţăran, care n’a învăţa t şcoală m u ltă ,- dar scrie aşa de frum os p o ­veşti desp re ţă ran ii nemţi de pe-acolo, în ­cât nu numai Nem ţii, dar şi străin ii, cari- ştiu nem ţeşte cetesc cu d rag poveştile ace­stea ţă răn eşti. R osegger îşi iubeşte foarte m ult poporul. Văzând, că Slavii au înce­put să se în tă rească din sam ă afară, mai ales cu şcoalele, iar Nemţii de pe-acolo fiind p arte m are săraci, căci tră iesc la inunte şi nu 'p rea au moşie, R osegger a făcut un apel că tră toţi Germ anii, ca să co­lecteze bani, din cari să se facă şcoale aieînţeşti. Apelul acesta l’a făcu t în anul 1908. De-atunci şi pănă acum s’au strâns pen tru fundaţntnea aceasta a lui R osegger ap roape trei m ilioane de coroane, la tă ce p o a te face un popor, care ştre cât p re ţu ­ie ş te şcoala poporală!

înştiinţare. Primim spre publicare ur­mătoarele: Prin aceasta aducem la cuno­ştinţă tuturor membrilor precum şi între­gului public românesc, că însoţirea econo­mică com ercială „Plugarul" cu sediul în Blaj şi-a început activitatea cu 15 Iulie n. 1 9 1 1 , operând in cadrele precisate în sta­

tute.M embrii înso ţirii n o astre să n i-se a-

dreseze cu toată încrederea ce treb u e să o aibă omul în tr’o în so ţire a cărei scop nu e altul decât a veni în tr’a ju to r econom ilor noştri la orice cum părări şi valorizări.

Ceice doresc altoi de vie, de pomi, gunoi artificial, maşini agricole, p luguri, «râpe ş. a. ori ceice ar d o rî să-şi valo ri­zeze cantităţi mai mari de bucate, fân, poame, vin ori alte producte econom ice, să ni-se acceseze nouă.

P rin faptul, că noi desfacem şi m ij­locim cantităţi mari atât la cum părări cât şi la valorizări, suntem în p lăcu ta poziţie ide a inijloci. celor ce vor lucra cu în so ţirea „P lugaru l“ p re ţu rile cele mai convenabile. Iar prin faptul, că toate cu m p ărările le facem prin specialişti în b ranşa m ărfii res­pective, ceice vor face cum părări prin noi vor fi serviţi cu m ărfuri de prim a ca lita te şi solide despre ce de altcum direcţiunea acestei înso ţiri ia toată, răspunderea .

R ugăm to to d ată pe ceice au prim it dela noi liste pen tru subscrierea de cvote să ni-le re trim ită fără în tâ rz ie re aşa cum sunt, ca să ne putem orienta în m od precis asupra capitalu lui de cvote ce avem.

Ceice doresc să înfiinţeze cooperative săteşti de orice n a tu ră : societă ţi de credit (R aiffe isen ) tovărăşii pentru cum părări şi valorizări, pen tru exaiândări ori parcelări de m oşii, să ni-se adreseze nouă şi noi le vom s e n i cu to a te inviaţiunile de lipsă. La doriţa trim isul „P lu g aru lu i“ să va p re ­zentă chiar şi în p e rs ian ă pentru a con­lucra în m od practic la în fiin ţa rea co o p era­tivei pro iectate .

In num ele d irec ţiu n ii:loan / '. Negrii fi n.

pri'/.identDr. I. tWaniu.

director.

Aviz. Se aduce la cunoştin ţă , că dl advocat Dr. Pom pi Ii u Isarn şi-a m u tat can­celaria advocaţială din Sibiiu, s trad a Cis- nădiei Nr. 7, în strada C.istiâdiei Nr. 75, partere ( jos).

O ftica anim alelor. P ănă bine de cu­rând, o parte a m edicilor credea, ca oftica nu se ia dela anim ale la om. In A nglia, guvernul a num it înain te cu zece ani o co- m isiune com pusă din cei mai în v ă ţa ţi m e­dici englezi, ca să cerceteze, dacă oftica dela anim ale (m ai ales dela vaci, d ar şi . cai, porci şi g ă in i) trece la om sau cea dela om la animale. După cercetări în d e lu n g a te şi foarte am ănunţite s ’a dovedit, că oftica anilmalelor m olipseşte şi pe om. îndeosebi capătă bacilul (m icrobul) ofticei copiii, bând lap te dela vaci ofticoase. D ar şi ca r­nea de vaci, porci şi alte anim ale ofticate m olipseşte pe oni. Vom avea deci cea mai m are grije, mai ales cu lap tele , mâncându-1 numai dupăce l-am răsfert. Cei însărc inaţi cu cercetarea anim alelor tă ia te pentru hrana omului vor trebui să contro leze de-acum în a in te şi mai aspru , nu cumva să se pună în vânzare ca rn e de anim'ale bolnave de oftică.

Atentat contra Ţarului. Pe linia ferată dela Kiew sJau g ă s it câteva bohibe, cu cari era p lăn u it un a ten ta t con tra Ţ a ­rului Rusiei.

Cutremur deS â n t ^ t d r e , din ^tăinana trecută, un cutr J** Sguduitura a fost aşa s a Prăbuşit turnul bisericii n,că- ^

‘n B ălţa (Rezbanya) H' Bihorului înqa a fost Un c m ? Co J ţinut câteva minute. Coşul iH^ ' c,t« oficiul postai s’a surpat, h J N > te

. au crepat păreţii. 31

Profesorul geolog (Care studiul celor dinlăuntru! a l e « Loczy din Budapesta spune trcmurului de pământ dela1'- •Kccslnişte sui pături mari înlauntrul nâ ;? f a. . c5 . se ,mai P°* M i » « U nu zic, ca surpăturile —

St! lântuy

p ric in u ite de risipa cea imare a fâ n tâ n ile artesiane de pe pIK*a T Aco.o „„ su„, aP, „ peî ^p am an tu lu i izvoare ca la noi ci - ? s fre d e lite în păm ânt pănă la U n c S su te de m etri. Făcându-se risipă cu din adâncim i, pământul s'a surpat, ^

J id a n încreştinat. In comuna B,y. rle-jos (com itatu l Hunedoarei) este un ^ g u s to r tin ă r jidan a i numele Rafael Kaftl A cesta a trecu t la creştinism, botezând«* R om ân.

In Rom ânia sunt mulţi Jidani boţeaţi sau cel pu ţin copii de Jidani. Dela noi mii cunoaştem un caz din Săliştea Sibiiului, unde un Jidan a văzut, că n’o poate du:t fă ră a se face creştin şi s’a botezat Roteai

A stfel de lucruri se întâmplă însă na- mai acolo, unde Românii nu sunt obea!} a ju n să de batjocura tuturor străinilor tt- curaţi.

Lingoarea, înmiită şi tifus, e o M cu a tâ t mai primejdioasa, că e foarte» lip sito a re . Pe mulţi din cei cuprinşi dcti îi n eb u n eş te chiar. Aşa s’a întâmplat am de curând în tr ’o comună din-conutatul :■ h o ru lu i, un t!« a înebunit un fecionde 19» şi în n eb u n ia lui s'a sculat din pat şt an*- puscat pe ta tă l său.

In ajiii din urmă, medicii »« ‘c e rtă r i p e la s p i t a l « * « '“ . * 2 ' ,Şi cu a ju to r u l lap te lu i a c u ra ^

a d e c ă o b o a !a produsa d ^ e) omtliui cari t r ă ie s c în in testin e le . -n* njste®' In a c r e a la la p te lu i acru înca sun c r o b i, ca r i nu strică omului, m ic r o b ii l in g o r ii . D e aceea e ^ ^

în f ie c a r e zi ju m a tiitc -- * bântuie a cru , m ai a le s în g o a r e a . S e 'n ţ e le g e , ca tâteorii

lă m b in e p e m âni cu sa Pun’. , lucfufi,a" cn m şi să n e ferim d e 'a "!jjavi de ting« ar fi p u tu t fi a tin se d e ^ boa|d ţ„ stoi*ca să nu ajungă ‘microşi de-acolo în intestine.

C â t c â ş tig ă Helvefi»s t r ă i n i ? Republica acea** ** ,’ ^ <1 află dela îm părăţia Aoa. . , V aco p erită de cei mai p W

Pe i , 'd e Alpi. LoC“ ‘| se oc»pâ.c? mai m are ţaram , c ^ apl,s.ea»a c(r rea v itelor, dar m f ales |

fabrici, multe,oraşe cusuri şi de mătase. VaJ^ petrec ^

m u i l i s t r ă i n i d e p n ” ^ s„c» i« > »

în ţa ra aceasta. fan vin în m nuc - , fieCare 1 de t? taU deco tit de-a valma,: ^ roane , aşad arâ Pe co roane. F rum os:ci“

Sr- 29- a ni M âcelaml Oh. Macedon MmccI dc O ' o tuiWă în trea .g-ă de Ol,

... ave: iine 'în ap ro p ie rea Braşo-ff e e ,r la . ^ ă caiea fe ra tă . Venrnd

M i P t (c S care m erge o * . iu te> 1 accelî V i u spăriat şi apucând una ^ li,cle)’ 01l a t e sjau luat după ea. M.e- i ste Sin'- t0i , ! opri dintr’odata m aşina,Î.K«I «'* ^ rfS prin m ij10"“ 1.“ aceits*11

pr<sH' fJnif

, cii ace . j 38 de 01forând J-

Holera

,ta s'a »v

NeW.Y o rk . In oraşul ace- i,0ier.a, ^ u s ă de un vapor

- acum s’au consta ta t 18 ca- >aiia acum i .^ m n:te

Sg»»*»«

,«>"■ pî l Z v t e « ' p ° îe s ,e sc lu m 'r '' despre felul, « « «zun

i“"',i0nt[;\r«ra>.*irf, pentru.» s* « e cer-ii>ntop * v -^ a te La C°P 1U’ can p tlgr’

Pe cei m orţi de ho leră îiiaţa celorlalţi (Ie face au topsia),K lipesc aura.

SS vadă, cumle sunt m ăruntaiele .taie m

n fabrică de sch ilozi. In lata ţiga- vedem câte-odaiă câte un n e n o ro c i

*n « u cu piciorul sucit sau cu vre-o C11'"Ceţoasă. ' Putem’ fi siguri, că neno- falKl I acela' a fost schilodit înad ins, pen- r0t!h - I v ^ c e miiă în sufletu l trec*- i i i si astfel să capete p o m * * . De .rruzimea asta a cortorarilor ne m iram ^ şi

nret Mai -grozavă! e în să fap ta m em bri

I Z Im m N«p.fe holeră acum), cari prindeau copii de 6 10 ani, le schilodeau m anile şi picioa- rcle Şi-i vindeau apoi ia cersitori cu 5 0 - 100 de coroane. Cerşitorii aceştia u s . l i a u apoi pe nenorociţii copii să cerşeasca pen ­tru ei si cum Italienii sunt oam eni m iloşi, copiii schilodiţi adunau bani frum oşi pen­tru cerşitori. Poliţia a dat în să de urina criminalilor şi în curând va pune m âna pe ei. Se’nţelege, că odată prinşi, n’or mai vedea lumina soarelui, căci au nenorocit preste 40 de copilaşi.

Paianginii. Un insect u râ t, pe care nu-1 suferim bucuros în ap ro p ie rea noa­stră. Femeia, în cas'a căreia vedem pânză de paiatvgen, trece cu drept cuvânt de fe ­meie leneşe. Dacă nu-s su feriţi în casă, să-i lăsăm’ în pace afară. In grăd in i şi in păduri s’a dovedit, că paianginii p ră p ă ­desc mai multe insecte stricăeioase decât paserile.

Insecte stricăc io ase . In tr’un ţin u t al Prusiei (Ger‘m!ania) s’au ivit 1111 fel de in­secte, cari seamănă cu păduchii de-frunze, ia număr aşa de mare, încât am enin ţă cu perire toate nutreţurile cu foi de pe câmp. Oamenii nu mai pot um bla pe-afară, căci 11 orbesc jiviniile acestea, cari sboară în r°itiri de mărimea norilor. Pă'nă acum nu Se Ştie, de unde au venit aşa d in tr’odată.

_Vn ciasorn ic găsit d e u n câ n e de Poliţie. Nişte elevi de gim naziu din Viena

ţuseră 10 excursiune în îm preju rim ile ora- j*11 Unul dintre ei îşi perdii ciasul de tounar cu lanţ cu tot. Fiind un cias

Surparea pământului în Budapesta.C utre tau ru l de păm ânt, care -a făcu t a tâ tea stricăciuni în oraşul , unguresc ..Kecskemet, s’a res im ţit m ai zilele trecu te şi în oraşul B udapesta. Aici s’a surpat, în tr ’o stradă, jpăimiântul pe o lungime d e 20 m etri şi ipănă la o -.adânci»* de 15 m etri. N işte că ru ţe , cari erau tocmai în m om entu l acela acolo, încă’ s’au cufundat cu cai şi eu că­l i ş i cu to t. Spărgându-se şi ţevile, pe cari v in e apa pe sub păm ânt, caii s’au înecat. B ieţii cărăuşi, răn iţi rău , au fo st scăpaţi d e alţi oameni.

- Prostia tn Rusia. N icăiri pe pătoânt nu su n t a tâ te a secte (so c ie tă ţi) re lig ioase sm intite, ca în Rusia. O sectă cere dela credincioşii ei să se b a tă cu b ice în fie­care zi, căci mtnvai aşa p o t m oşteni îm pă-. ra ţia de veci. T otodată le cere, să rabde şi foam e. T re i femei, cari s?au lăp ăd a t de legea lo r (R uşii sunt inai to ţi greco-ori- en ta li), au căpăta t porunca să rabde 21 de zile, fă ră s|ă mănânce ceva. Ele, în pro­stia lor, au ascultat, d a r in’au p u tu t îm ­p lin i cele tre i săptăm âni, căci au m urit de foam e. Lucrul acesta s’a în tâm p la t în Pe- te rsbu rg , cap ita la R usie i!

De când se cunosc microbii şi bac­te r i i le . P en tru cele mai m ulte boale s’au afla t în cei 30 de ani din urm ă, că pricina su n t nişte v ietăţi foarte m ici, num ite bac­terii şi m icrobi. Acum s’a dat de o carte tip ă rită la anul 1720 (aş-adară aproape de 200 de an i), în care un docto r englez Spune, că pricina ofticci, leprei şi a altor boale sunt n işte vietăţi foa rte m ici, adecă m icrobii şi bacteriile. Să nu n e prea m ân­drim deci cei de astăzi, căci mai to a te lu­crurile le-au ştiu t sau prevăzut cel puţin b ă trân ii.

M eh a n ic ii M o n d a ;ş i S ta n c iu , cu bo­gate cunoştin ţe în branşa lăcătuşeriei, câ­ştig a te în t r ’un lung şir de ani în s tră in ă­ta te , au deschis de curând Î11 Sibiiu (Vie- m ark t P la tz Nr. 4., T ârgul vechiu al vite­lo r) un a te lie r de reparaturi d e : m otoare, autom obile , batoze, locom obile, mori, ma­şini speciale de săm ânat, de secerat, de cosit, p luguri ş. a. Cum lucrările execu­ta te în a te lieru l m ^hanicilor noştri Monda şi S tanciu sun t solide, R euniunea m eseria­şilo r rom âni sibieni apelează în folosul lo r la sprijinul publicului nostru din Sibiiu şi îm prejurim e.

Ü ! E C O N O M I E

Statutele

el făgădui unui po liţis t un pre-inun°s, daeă-1 va găsi. P o liţis tu l avea

c.uie dresat (învăţat). 11 puse să mi-Pe-păgubaş, apoi se duse cu cânele

'ttrnf CiUre" *11 cui’ând, cânele adunmecăl.in ^ Uc'’e Şi eşind din pădure se : opri

fân.. C ânele începu săCiHSi°|Cea*c^ f â n şi după câteva m inuteiuti’' 1 ÎU 8Ura llli- B ăieţii se jucaseră

ev ăr şi ţa cţaja ^

„FOAIA POPORULUI»este

cea mai veche, mai bună fi mai ieftină foaie pentru poporul nostru.

C uprinsu l ei, foa rte b o g a t şi variat, e s te anum e întocm it p en tru treb u in ţe le ţ ă ­

ranulu i rom ân.Numeri de probă se trimit la cerere

ori-cui gratis.A bonarea se poate face cu începutul

fie-cSrei luni şi c o s tă : -P e ud an în treg * cor. 40 baniP e o ju m ăta te de au 2 w 20 » P en tru ţă rile străine 11 » an « 4»1

(după cum stă scris şi în fru n tea foii).Numerii apăraţi dela 1 Iulie st. v.

încoace, se trimit.Lăţiţi deci „Foaia P o p o ru lu i preste

( o f l o c a l , ca astfef să o Patern face şi

mai baaAt •

«nei

societăţi de lăptărie cooperativă.(Urmare). ’

CAP V.Drepturile şi îndatoririle societăţii şi ale

nitmbriior.

§ 11. T oate d rep tu rile şi înda to ririle a tâ t ale societăţii cât şi ale m em brilo r vor fi conform sta tu te lo r de fa ţă .

§ 12. Societatea de lăp tă r ie coopera­tiv ă nu va putea începe .,opera ţiun ile ş i a: funcţiona pănăce nu va avea un num ăr d e cel pu ţin 20 membri.

§ 13. Orice m em bru e d a to r să ia p arte ia to a te şedinţele soc ie tă ţii, de-a vo ta rep rezen tan ţii societăţii şi de-a lua p arte la discuţiunile, cari privesc in terese le so­cietă ţii.

§ 14. O rice m em bru se bucură d e ve­nitul cu ra t proporţional (am ăsu ra t) cu ave­rea, cu care a contribuit în . acea a so ­cietăţii.

§ 15. Fiecare m em bru este obligat, odată cu in tra rea s’a în societate, de-a p tă tî o taxă de in trare , care "va fi de ........ co­roane sau d e ........ coroane de vacă sau de........ bani de vită m ăruntă .

§ 16. Fiecare m em bru va fi ob ligat, odată cu in tra rea sa în societa te , de-a ţinea cel pu ţin 2 vaci, cari sa fie d ate la tau r alte rn a tiv , aşa încât în to t cursul anului să poată furnisâ lăp ttine i socie tă ţii laptele, d e lip să . • ' * *î; •

A batere dela acest articol nu poate fi adm isă decât dacă acel m em bru a r aveâ o vacă şi în locul ce le ila lte cel puţin 10 v ite m ăru n te (oi, capre) cu lapte. ExcepţiunI sunt cazurile, când s’ar în tâm pla să m oară vitele sau vaca să nu prindă v i ţ ă l ; în cazul acesta m em brul este dator, ca să le înlo- cuească în termen de cel m ult şase lum dela constatare, con trar a trag e după sine elim inarea din societate.

§ 17. Fiecare m em bru trebuie să se supună condiţiunilor de procurare a lap ­telu i, stab ilite de adunarea generală p rin m ajo rita te de voturi.

§ 18. P en tru îndep lin irea datoriilor, fa ţă d e societate fiecare m em bru garan­tează cu averea sa d e m ersul societăţii-

§ 19. Pentruca societatea sa înainteze, pe lân g ă dispoziţiunile § -lo r 16 şi 17, fie­ca re m em bru va contribui obligatoriu , coti­zând cu o sumă, ce nu va fi mai mică de 1 cor. şi nici mai m are de 5 cor. lu n a r; aceasta pentru form area unui capital ne­cesar în treprinderilo r societăţii.

§ 20. Dacă vre-nn m em bru a fo st pe­d ep sit de justiţie pen tru fu rt din b u n u rile societă ţii, acest m em bru pe lângă aplicarea §-lui 8, puuct cj, va perde orice d rep t la venitul cuvenit pe term en de 5 ani, răm â­nând aceasta sum a ca fond de re z e rv ă ; ia r d esp ăg u b irile ho tărîte de ju d eca tă se vor o p ri d in averea acelui m em bru, cu care a contribu it în societate.

. . § 21. P re ţu l lap te lu i p rocurat de că - tră 'membri va fi h o tă r ît la tim p de c ă tr a adunarea generală.

r*g. 10

c a p v i. -

Reprezentiireu. şi conducerea afacerilor: S . : . - - societăţii-: ■■

I 22. Societatea va fi reprezentată şi

condusă de:a) Un director.

-b) 'U n conziliu de adm inistraţie: com­p u s d in tre i m embri.

c) Un conziliu d e control form at din tre i censori — şi

•d) Un cassier-contabil.§ 23. Unul din m em brii eonziliului de

adinin ist ra ţie se alege de adunarea gene­rală^ ca s ă suplinească pe director în lipsa. Suplinirea se face în urma fo rm alită ţilo r ob işnuite de suplinire.

§ 24. D irectorul va fi .ales d e ^adunarea şgenerală p e terlmen de trei a n i ; el poate fi reales.

§ 25. D irectorul se bucură de un b e­neficiu de 5 pereente din venitul curat cu­venit so c ie tă ţii ; aceasta- spre a i-se da o încurajare sp re a conduce afacerile socie- etăţii.

§ 26. D irectorul este însărcinat cu conducerea tu tu ro r afacerilor societăţii, el convoacă adunarea generală ori de câte ori va crede de cuviinţă, şi aduce la cuno­ş tin ţă m ersul afacerilor.

§ 27. C onsiliul de adm in istraţie este form at din 3 m em bri aleşi de adunarea g e ­nerai ;i pe ten n en de trei ani, când vor p u ­tea fi realeşi.

§ 28. D irectorul cu cel puţin un m em ­bru din consiliul de adm inistraţie g irează afacerile societăţii, înlocuind societa tea în a ­in tea in stan ţe lo r judecătoreşti şi sem nând Sn num ele ei.

§ 29. îWembri consiliului de adm in i­s tra ţie se în trunesc sub prezidenţia d irec­torului şi discută îm bunătăţirile , ce tre ­buiesc făcute, şi d iferite chestiuni, cari p ri­vesc societatea.

§ 30. D irectorul împreună cti mem bri consiliului de adm inistraţie sunt răspunză­tori solidari cu averea lor de bunurile so­cietăţii.

§ 31; C onsiliu l de control este con­s titu it din 3 m em bri aleşi de adunarea g e ­nerală pe ten n en de un an, putând fi din nou realeşi.

§ 32. M em bri consiliului'--de control Sunt datori de-a ţinea uin scurt m ersu l afacerilor societăţii, de-a inspecta pe d i­rector şi consiliul de adm inistraţie, în fine fo t.ee se ţin e d e societate, şi de-a convoca adunarea generală , când ar consta tă vre-o neorândueală. T o ţi 'membrii consiliului de control vor depune în faţa adunării, în cele d intâi şase săptăm âni ale noului an, bilanţul şi to a te socotelile noului an ex­p ira t; atunci se va face şi a legerea no ilor foembri ai consiliului de control, pe acel an.

§ 33. D irectorul 'societăţii are u rm ă­toare le în d a to rir i:

a) În g rijeş te d e anunţarea şed in ţe lo r.b) C onduce corespondenţa şi p ăs­

trează, actele societăţii.c) P ropune deosebitele chestiuni fo lo ­

sitoare societăţii.d) C um părarea de instrum ente etc.

în num ele societăţii şi în urm a aprobării consiliului de adm inistraţie.

e) C on tro larea cassei şi a reg istre lo r, o ii decăteori va crede de cuviinţă.

l ) F ixarea p re ţu rilo r laptelui, untului

şi .brâazeturiîor fabricate şi destin a te spre

vânzare.g ) Num irea personalului.

CAP. VII.

Adunarea generala.

§ 34. A dunarea generală; are pe lângă alte îndato riri u rm ăto a re le :

a) A legerea directorului, consiliu lu i de iad'ministraţie, consiliului de con tro l şi acassierului-contabil.

Supravegherea lucrărilo r d irec to ru ­lui, consiliului d e adm in istra ţie , consiliu lu i de control, cassa etc.

c) P rim irea m em brilor în sânul so ­cietăţii.

d ) F ixarea garan ţiei d irec to ru lu i şi ca- ssierului.

e) M odificarea sta tu te lo r.

§ 35. A dunarea generală p o a te adm ite ca p rim irea m em brilor în sânul socie tă ţii să fie lăsa tă şi num ai asup ra d irectoru lu i şi consiliului de adm in istra ţie , în s ă p rim i­rea să se facă conform sta tu te lo r.

§ 36. O rice hotărâri p ro p u se adunării nu vor fi valabile pănăce nu vor fi vo tate de adunare cu m ajo rita te d e voturi, 2/3 (două din trei p ă r ţi) din num ărul m em ­brilor prezenţi,

§ 37. Nici o şedinţă nu s e 'v a putea ţinea pănă ce 2/3 din num ărul m em brilor înscrişi nu vor luă parte.

ij 38. Ţoale şed in ţele adunării sun t prezidate d e eă tră director sau locţiito ru l său, sau de unul d in tre 'membrii co n siliu ­lui de adm in istra ţie .

§ 39. Ş t i in ţe le adunării g en e ra le vor fi ţin u te o d a tă pe an , şi anum e în cele d in ­tâi şase săp tăm âni ale noului an, când se face revizuirea m ersului societă ţii pe anul expirat.

£ l0. Ş ed in ţe le ex traord inare se vor ţinea ori de eâ teori va fi necesar.

1 § 11. P en tru a se ţinea o şed in ţă , directorul este o b lig a t a înştiin ţa pe m em ­bri înscrişi cu cel puţin o săp tăm ân ă îna­inte.

C A P VIII.Personalul.

§ 42. P ersonalu l va fi recru ta t de că- tră. d irec to r cu aprobarea consiliu lu i de ad- niiiiistiaţie, a ta râ de cassier-contabil, care va fi recru ta t d e adunarea generală în urm a unei ho tărîri d a te în şedinţă. (Va urm a.)

Ştiri din Sibiiu.Logodnă. Dl / nan Rebe va, funcţionar

la banca „Albina'* în Sibiiu, s ’a lo g o d it cu d-şoara Artuţa Burdnn din Boroşineu. - Felicitările n o as tre !

Logodnicii şi-au răscum părat: an u n ţu ­rile de logodnă: dăruind A sociaţiei pen tru fondul tm in escu şi Bariţiu sum a de 1Ü C()r., ia r „R euniunii m eseriaşilor sib ien i“ pentru fondul N icolae Popea a lte 10 cor.

Noul com andant al corpului de a r ­m ata d in Transilvania, generalu l h[âves de Köveshaza, a sosit, la re şed in ţa sa în Sibiiu, jo i în 27 Iulie n. cu trenu l dela aineazi.

O deputaţiune a oraşului S ib iiu alost condusă S âm băta trecu tă de d ep u ta ­tul Sas Emil N eugeboren la m in istru l de finanţe Lukacs, p en tru a-i p rezen ta o ru-

g a re tn afacerea cetetii- tarele <li„ îr n .1 Sib « «rw

au parte % igiuerul Lattenberg, dir ; lli

d ep u ta tu l Cisuikliei Rei j ! ln ca­m e le dep u ta ţiu n ii a vorbit" ^ - hV ca re a ru g a t pe mi„istrtl Wai curând , ca să Se facă S u s . ce tă ri, p en tru a căuta ju ru l S ibiului. Oraşul Sibih - g en teze aceasta afacere d VOeştes2‘ cas, când s V a f l a gaz,’a C ^ tf; cep e inca cu pardosirea oraş. V ' p r in o even tua lă construia I Ul; V .tn . gaz s ’a r strica din noue p lă n u ită d e altcum să Se fac3 o ra şu l. D e ceva iM<Mre fc S1 — după cum se spune nn l , 1 sp re P op laca şi Turnişor. M in iS '' ' m it cu m u ltă prevenire deputăţia r lin s îm p lin irea cererii S ib ie n ilo r^

Felurimi.Din lumea furnicilor,

La noi sunt rnai cunoscute furnid>mici, n eg re şi roşii, şi cele mari negre •, m u şu ro a ie le prin păduri mai ales. Ele ir in secte folositoare, căci prăpădesc * in secte stricăcioase şi curăţă locul de ii: fe lu l de putrejuni.

P rin ţă rile cele ferbinţi -ale'Afvicei. Aziei şi A:nericei-de-sud sunt însă furnic:, cari su n t n iş te adevăraţi uriaşi pe lin a le noastre .

In Am erica e furnica călătoare, Ace­s tea p leacă în număr de sute şi sutei mii după p radă, căci mănâncă mai I carnea anim alelor mici. Formate în puri de câ te douăzeci, fiecare grup comat- d a t de o furnică-ofiţer, care se cunoafi de pe capul alb, pornesc înainte, Un fe de 'm ierle zboară în ce te'deasupra lor. 1« da tăce vad locuitorii aceste paseri, îşi p' ră sese co lib ile , pentrucă furnicile întră i» ele şi p răpădesc şoareci, cloţani, scoş- şerp i, vespi, în sfârşit toate vietăţile- * scu rt tim p ;au curăţit oolibile şi armata U n icilo r p leacă mai departe.

In Africa sunt un soiu deiurnici, mici ca ce le aminite din Anieiica. cf m ânâncă num ai carne. Ele încă .p ea drum ,, când se apropie însă, *ocui 0 . [UI. cu to a te anim alele lor de casă. * , jiîc ile acestea , cari vin cu niilioane . 5i Bă i„ i, oi, vaci « cu M « le o m o ară şi mănâncă toata num ai o ase le . ^

D e un a lt soiu de ^ i t r i a ş i , " " locuitorii pen tru a omori - ” ^jSUSi Jls au lung im e şi dela cinci nie ri ^ fJ[! în tâ iu cau tă un fel de burui ’ ut( s to rc un suc, care -miroase a c ^ ^

ut#

Cu sucul acesta ung un f ? f care-1 leag ă de o tufă- , _u;ii păi’J'şe rp e le vine la el, ca să-l ini şi f; tăv ă le ş te , m irosul se ia •' .-- 3oS.

----- u , a |ng!litif' fcorpul şerpelu i. ^ furni^p e le p leacă mai depărta „väl«sC i ad u rm eca t d eja imirosu Ş1

l5UPfi.nâi>t2

i ucid Ş> ^şerp e lu i uriaş, pe care-

tim p scurt. u-ffliciM*,3 « , ce p o t face W t1 » '1

dacă lucrează în tr'un gaîl

tt fö a ía: p o p o r u l u i Pag. 11

CArU şi r®’ îsto-/.xlăîiză llus

A 11P

flOţUpc

* V S ib iiu l, călăuză ilu s tra ta ăru . si U Prirf-T urnu-

exciir^0111 .___ de Ţpodor Romulspre Romârt,a

două broşuri sunt neapărat dedoua * Hnritor a cu-AcCSte dnrice străin sau doritor a cii-

" 1,trU dw pi*»pe o n r " 1 Qihii1’^oreiiiHniile Iu

i" ”n’ r , Z r ® '5™ - D e s tr i“ -a a?” însoţită cu o m ulţim e de

|ip‘S PC1U“ ‘ ?r „m ane oraşul Sibiiu dim-'"“ w w e V im ile M P « ă la Rîl” -

,,na cu «nP .^ D escrierea ace-

^ '• V;‘1Cf • e - stor t,nlltur‘ tate artistic. B roşura 1 co- 'lustr:,ţl1’ 6 - iar a doua 1 cor. 20 bam -■''S, 1{U r-_:: n

pe vâiizi,rc

u :„r a doua i LU1,^ \.COtCT h librăria „Foii P op o ru lu i“

I alte Hbrănu cum ?l 1 •

. - .1 flditor este titlu l unei bro- T,,l*mtc de curând în ed itu ra „R eu-

lalilor români din S ibiiu“ . Ea "Ulim numărul 3 din „B iblioteca me- f0nnT rrtmâni«- întem eiată de num ita Runttme Broşura,, scrisă în nem ţeşte de

■ / /-• Mau, este tradusă de tm a iu l li- Tv Radu P- Barcianu şi dedicată m em o-

î i S o r ' ş i neuitaţilor săi p ă rin ţ,. Ea servite’drept îndreptar pentru începători ,i p e tru ’ceice voesc a se ocupa-cu ec t- J , „Lucrarea de- faţă, zice traducato - rul \ a putea servi de un ■ m odest pova- tiuior tuturor librarilor rom ani şi acelora,

doresc să se dedice acestei frum oase m de Dumnezeu binecuvântate cariere . Preţul broşurei 60 bani, cu portul postai 70 bani. Se poate procura dela „R eun iu ­nea socialilor români din S ibiiu" şi dela librăria'„Foaiei Poporului“ în Sibiiu.

*1 »Ziaristica bisericeasca la Rom âni«

de Dr. Onisifor Gliibu. Sibiiu 1 910 . Preţul 2 cor. ţi In bani porto.

'2. Cercetări privitoare la situaţia învăţă­mântului nostru primar şi la educaţia populara. Sibiiu 1911. Preţui 1 cor. şi 10 bani porto.

*

Dicţionarul Universal al Limbei Ro- induc (ie Lazăr Săineanu, Doctor în Litere al Universităţii din Lipsea, Laureat al Academiei ltomâne şi filologul bine cunoscut, ale cărui lu crări filologice şi folkloristice au avut atât răsunet..

Dicţionarul Universal al Limbei Române <,?le un mic lexicon, in genul micului Larousse mu Brockhaus: complect, conştiincios, exact.

Conţine esplicaţii şi definiţii scurte şi lă­murite ale întregului vocabular român, al tuturor termenilor de ştiinţa •— in cel mai larg înţeles ■*1 cuvântului — de art=, literatura, ..comerţ şi nidustrie cuprinde momenclatura mitologiei şi oldorului, o interesantă etimologie a vorbelor populare şî, ea supliment, un vocabular general Moamfic, geografic şi istoric, cu privire specială '* Komânîa şi ţările locuite de români., foate aceste sunt concentrate ■ în 1000 pa-

' Ul1 pe 2 coloane şi au fost complec­ş i 'cvăznte şi sporite în a doua ediţiune, care a flP«rut. dc curând.

’îmi cum se vede este o lucrare de celnuuo interes şi folo8 pentru toţi acei cari

‘ 'iuefetnicege cu limba românească: scriitori, 'Wh01' ^ învăţători, advocaţi, medici, preoţi, iKi!)'" *’ <:0inore'iiWîţ'î, studenţi şi elevi, precum şi

' ru niai'âle public cetitor al limbei româneşti.

'Foi' 'V>'t ^onand se găseşte de vânzare la : Librăria J a j î ° Î ? n? u*u 5 Librăria Archidiecesană, Sibiiu; iiihfi''K Sibiiu; Librăria Ciurcu, Braşov;lî|aţ ^ u r i i ş i a n u , Braşov; Librăria Seminarială, Ara<i. r ® ’ocf,3ană, A rad; Librăria Tribunei, M.On-- rm 'eron'm Preda. F ăgăraş; Librăria

^’retnl^o1’ ^ ^ u d ; Librăria »Aurora«, Gherla. coroane plus porto.

rie sii(uHa;i’°ate1î>1'0CU!l’a l5™1 oricare a ltă libră-

P©şta Redacţiei.N , B. S. Aui cetit cu interes cela trimise,

dar aşteptftm destăinuirea numelui întreg'. Asta numâi 'pentru noi.

Ilîe Suciu, Argentina, Am primit banii. Abonamentul e plătit — după cum ai socotit şi D-Ta — pănă la Ii i Decemvie 1912.

Vas. Străuţ în V. Am primit cu mul­ţumită abonamentele trimise.

Epistolele intrate pentru »Merişor« s an trimis respectivului, care, aşa credem, va rSspunde la. f iecare,

D aniil CMdu %n H. Dorinţa »-Tale nu ţi-o putem împlini. Noi nu ştim o astfel de firmă. Altădată, - când ceteşti ceva ce te inte­resează, înseamnă-ţi îndată pe hârtie.

N . Lilbinschi, America. Abonamentul s’a plătit pană la finea anului. Cele scrise cu privire la căldurile americane e întradevăr luciu înspăimântător. Ca să afle şi alţii, punem aci ce ne-ai scris D-Ta, că „întro zi au fost^lOo grade, în alta 107 şi întralta 112 grade De 11 ani nu s’au mai pomenit astfel de călduri in America, iar în anul acesta n ’a mai plouat de c săptămâni“.

R edactor re sp .: N icolae Bratu.

E ditu ra şi tip aru l „Tipografia Poporului“.

B io scopul Apollo va reprezenta t(- lele viitoare, între altele, „Corznl (preum­blarea) din Sibiiu“ , precum şi ,Ctdr?mu- rut djk. Aeestereprezentaţii vor atrage, de sigur, nvult public din loc şi jur. In decursul produc- ţiunilor cântă; totdeauna muzica militară'*

Liferări, licitări, arândări şi altele.

(Datul este totdeauna după tălir, darul nou).

31 Iu lie : Liferarea de 70 stânjini lem ne de foc neplutite (sati 73 stânjini p lu tite ) la direcţiunea financiară din Sibiiu.

In comuna Tâuţ (comitatul Arad) se află pământ bun de vânzare. Se parcelează moşia grofului Königsegg. Condiţiile sunt uşoare, la încheerea contractului trebue plătit numai 10 procente din preţ Doritorii să se adreseze d-lui advocat Ti tu Babeş (Budapesta, Erzsebet-ter 18) sau încredinţatului grofiţei Bizinger, d-lui Kis Péter în Tăuţ (Feltét, comit,. Arad,'. I<a n se face în rate.

Bl Iulie: Se dă în arânuă uomemul fondului central şcolastic din districtul îsasau- dului, aflător pe hotarul comunei Ciamu-nme (comit. Turda-Arieş). Mărimea lOISO jug., 1-01 oro-ii pătrate constătător dm ara tura, tanaţ, pă­şune şi edificii de. locuit Şi economie. Preţul de stricare 12,000 coroane. Yadtu 1200 cor. Ofer­te i" închise sunt a se trmite la comisiunea ad­ministrativa a fondurilor centrale dm districtul Năsăudului în Năeăud (Naszód).

Târgurile de ţară.(Ziua târgurilor e dup& calendarul vechili).

16 Iu lie : Buziaş.17 Iu lie : Boroşineu, G anija tu rcească

Pâncota, Segedin.18 Iu lie : Baţon, S ighetul M arm aţiei.19 Iu lie : Â rghiehat, Basna, O lp re t,

Sângeorg iu l săsesc, Sereda M urăşului, Vaida-Recea.

20 Iu lie : Lipova, P etriş.21 Iu lie : Beiuş, C aransebeş, Deva,

M iheş. .23 Iu lie : M ăgheruş.24 Iu lie : Kesckeuietj, Ocna (com itatu l

yAlba .de jo s), Prejm ăr, V ârşeţ.25 Iu lie : Breţcu, D ebreţin .26 Iu lie : Bran.28 Iu lie : Reghinul săsesc, Rodna ve­

che, Soporul de jos, T im işoara.29 Iu lie : Apoldu ‘mic. A ţei, U ioara.30 Iu lie : Macău.31 Iu lie:- Avrig, Oyoina. . ' ' : .1 A u g u st: Canija m are, E perjes, P a-

polţ.2 Iu lie : Ferihaz.In aceste zile se ţin e în com unele d e

m ai sus tâ rg u l de m ărfuri, pe când târgu ­rile de vite, cai, oi, porci, etc. se ţin , cS de obiceiu, cu 1—2 zile mai în a in te .

Cancelaria advocaţîaiăa lu i

Dr. Pompiliu Isacuse «flâ dela 22 Iulie n. c, în

5 itr« , s l r a i i CîSBâflit! JC». « , p a r tw tIul. Wermesche). 238 1—S

" Loc deschis»'Fumătorilor de ţigarete! Uniţi-vă contra

' Hcumpetei enorme a ţigaretelor. Nu v ^ s^n em ica osteneală! Folosiţi tuburi lacobi Antinicotin sau hârtie de ţigarete „Otfoman“ p de tnrc) şi■ „Tip-Top“ (biberonul autitl.

Cercetările clinicei <lela spitalul de stat din • p 0«eu au statorit: Că apa naturală amara F m n z J o z e f luată în dose nuci şi la n e p s o a n e t a r i s’a dovedit de purgativ " .e f e c t şi fara dureri. Fără o alt*, dieta deo- sabită, apa »Franz Jozef« poate . fi pe durata

'■folosită-cu aceleaş rezultate. Să capată in faima i şi in drogării.

şi jjun uuuaiv aic» iun»'?i D i) "*'1'1 ( e‘a editori: Tipografia I, Samitca

ar?Ş în Craiova (România).

Publicare.Se dk în arântlă, p» m ^ de zile, p ^

şunalul de OÎ al com pot,orilor moşiei CarolKonezei din Rucăr, po un tentor de 200 ]u-irăre Licitat-a se va ţm?a in Z1U® “ . fu s i St. n. k Sfântul ii.V». P reţo l de strigare

*D eptal de a îu!r# J n . 5’S?rma Auaust s i n. (la Sfânt» Mane; pună la SfântaM»rie 1912.

R a o ă .f j îtt 23 Iulis 1 9 ll-Ion Dan

preşedinte.

Un văduvîncă tînăr, caută o fată sau văduvă pănă 1» etatea de cel malt 35 sni. Reapeetiva aa b® o bună econoamă, iar nu de rang mare, da oarece rang posede dânsei, având post eo drept de penz e. Copii na are. Respectivul creste luxul, Zestre e de dorit. Doritoarele binevoiaecă a bo adresa sub „O O , « m , postrestante, Hunyadmegye. 233 1 -3

Nr. 372— 1911 prii». Nr. 232 1—3

P u b l i e a ţ i u n e .

Subscrisa primărie comunală a Romanei Nucet (comitatul Sibiiu-Szeben) dă în între­prindere prin licitaţiune mmnendă, m August 1 9 ih la 2 oare p. m odificarea unul s i J t comunal pe baz* planului prehmmanu- fuî şi condiţiilor aflătoare în cancelaria co­munală. " . ' „

S» noteazi c.umcă, on-ce săpare a ş»ş-ţurilor, cărăuşiile precum H fumoare» pete- şului necesar tfeptnesc în natură de comună.

Licitaţiunea e verbală, oferte m semnu se prime h*.

Preţul strigării 7000 coroane.Condiţiile, planul şi preliminariul aă pcS

observa de câtrft întreprinzători în oarele ofi­cioasă în cancelaria comunală.

N u c e t , în 18 Iulie 1911.Primăria comunală.

Octavian Frama Sa^ J ’mavlCSUOtÂT. "

Cancelaria advocatuluijjfc' .' aw.c-

ae află aenm In Sibiiu g trâda C isnă- diei N r. 7 e tsg iu l I lân g ă b irourile

bănc ii „L u m in a“.

614/911 prim. ccm Nr. 236 1— 1

C o n c u r s .ii: . Fentro ocuparea postulai de moaşe

în om n cs Sebeşul de-jos (Aleoîebes) 8& eeorie concurg. ,

Eajdunientele eu&t: 1. Plat» anuală din Oiesa alodiaiă 180 corosne,

2. Pentru ajutor Ia naştere şi traetare 8 zile dopă laţiere de fiecare csz 2 coroane.

Begărife de cotseura eorespunsător iastru- ate bedi a s i în&rnta Prim pretorului cereual In N*gydttzi:6d p£nă în 6 A u gust ig u .

S e b e ş u l - d e - j o s , la 18 Iulie 1911. P r i m ă r i a c o m u n a l i .

Micis losîf Popanot. primar.

Se oaiilă m morarpentru o moară de beczlc, pe lângă condiţii avuotapioase. Doritorii fă ee sdrewza Ia W ie o l a e I t t u , în C in a a © (Sîâfzcsmâd), comitat a! Alba du jos. 224 8 -2

Preful bucatelor2c K fb ii» I» 25 Iulie et. o .:

f i r t e ....................Cct. 14,80 pisă 16.40 de hectolitri)flăcară : . . . . — „0?2a ..........................7,60 „ 8,40 ,Curanus . . . . e 10,— , 11,— . , Cartofi . f 8,— „ 3,fc0 „ ,i W e . . , • « — » *Sfcfc& S i. t . . „ 56,6« „ Sî,60 la 1W «Mo

„ „ 4 . . p SS.8G „ £5,80 » . ,. s 5 . . „ SA,60 „ 34,60 „ , ,

Blănw& . . . . n 170.— „ 100,— » » * Udhcm* de pere . t 180.— „ 182.— , „ „ Bitabrct . . . . 4 0 ,- „ 6 0 ,- B , , Bftn de isadni . . „ 72,— „ 80,— „ . , fiîso £e luiniai tepit „ 94,— „ 94,— » * , Băpui . . . . , 55,— , 55,— „ „ „ .» » ■ .................... ...... 8.60 B 5 , - „ „ »ImcecitjfccDtp'îiJtfte „ 7.70 „ S,— ia mit. cub

. * > » * , Spirt n£at>t . , „ 1,80 „ 1,66 I* litra Bprt crcicar . . „ 1,78 „ 1,80 „ s Cwue <H f i ţ i pttiWu ttpit Cor, 1,32 pSnS 2,— lacbilo

* . ts B fripturi . 2,— „ 2,40 . ., , w ţa . . . . a 1V2J » 1,80 , 8 » « pcyc . . . . r 1,54 > - 2,— ,

Ouă, 10 fewăţi. . . . , —,57 » ,67 , „Du pg,trw 5e Hstel . . , — > —,— n a Came ă® cal . . . . „ —.80 » 1.2C „ „

în B « c îiip © ăf4 * în 26 Iulie st. n.GriiC de Tfe* 78 ciulo Cor. 11,05 p&nă 11,20 Ia 50 chila

. „ , 78 „ n 11.07 , il,22 „ , ,» . . 60 „ . 11^0 , 11,35 . . „

S ăcasă......................... 8,52 „ £.60 . , ,O h 0 7,56 n 7,85 0 9Osăl. . . . . . . 9,40 B 9,70 , , ,Ceccxm nou . . . „ î,4S „ 7,55 „ „

Vne&tft de pere Coi. 172,— păn» 176,— la 100 chiîo 8Jăuii,£ . . » Î148,— » 16?,— * » »

Sfens&cţi de luţerră C. 146,— păaă 190,— la 100 chilo » » trsiom » 116,— s 146,— > » »

ro m Icp^tşaţi pentru tintoră C. 1,60 păcă 1,67 la chilo » > » c-ki-ES • 1,60 » 1,80 > »

Vîţiii .............................»— i s

Preţul banilor îa 26 In lie o.COTBpîrsJ i vlndwt;

6 a S > e a j............................. Cor. 11^9 U,S8100 Lei, hârtie........................... 84,50 95..9J100 Lei, argiat . . . . 93,— 94,50Ure turceşti, aur . . . . 21,35 21,651 fcat şterlingi eDgiezeşti . 23,35 24,05100 awce, aţsr.................... 117,20 117,60Î0G B fcârtfe . . . . 117,20 117,60Hapoîeoa . . . . . . 18,95 19,031(0 Rable ruseşti, hârtie . 253,50 25i,7510S „ p argiat . 248,50 24 6 .~

Fag«, 12 F.0ÂÎÂ fiäßÖRULUI.

Nu uitagtimate cetitor, — la comande sau t<rt felul de alte ccsipirSri, iăcute în nnca ncni inserat cetit în foaia noastrl, — a aminti şi spurte, c l fiefpre Incnirik comandat* «au cumpărate ai cetit în

inseratul din „foaia Popornlni“.Prin aceasta contribui ţi D-Ta la rit- pirdire* şi liţirea foii coaetr«, iar pe de alt* parte rei fi genit de grsbi, fără ca aceasta să te cc«te cera mai nsuît.

Important pentra proprietaride maşini de treerat ş i mori.

:. Tot felul de a r t ic l i t c c h n ic i , pentru în - v e n ţtu m . ţe v i , mârfari d e a e b c s f ţ i f u m i , o lc iu r i de u n s ţ i u n s o r i b u n e etc, li fe re a s âîn c a l i ta te b o n ă ş i ie f tin 194 5 - 4

Andr. Riegerprăvălie de fer în Sibiiu.

Mai uiulte inSji raotrive de

Slănină papricăfăaoăţatâ la aer ţi afumată, luarfă <3e iarnă, precum ţi u n s o a r e d e p o p e f>e

«i’U «l*1 vânzare la 231 i —3

A d o l f S p e l iSibiia, strada Turnnlui (Saggasse) Nr. 28.

Coroana politic* ” pobBeK, oomoft în J0 A / f ^ aroea« Ia 3 oare Ű& în s t ,^ameao Ia 3 oare dă încu oferte 0 « ^ “(U d fM a l a e W t a rŢ ^ ' * , * , ^ 1Ttfe 1911 pin, h 31' S > l . t . | î '

vl£ e “S t1!!*VCondiţiDciie âe «citi5 »»*«»*; BpUnd»' d in iJ ®

100 cot' ‘N »Cot.iáîn caneejari nc.UriaU din V(jt

ţi I» prímánál comunei din v U Î Î ^ ’n V e a ău d (Szü^mszfíJ» t in

(corn. NagyküküUőj. ’ ^»liel}-|

-------- . ---------

Piese de teatrud e E m a m t t t S u c i i

p o r n i t e pentro s fl reprezenta . „Nunta Ţiganului* comedie oriei-

B*ifi îttr’cn act, «crigă ÎB 1 »un, preţol .

„Au pkcai la târg« dialog'm ia ' “J B:Ţiganul în căruţă« dialog eo®,

Bom în Tersnri ediţia a f f l.,J . »Ţiganul cdtană* comedie origin*

Ictr'im act, scrisă în versuri ec-i- ţia a III-a preţal . ^B ® “ Să pot procura dels „TIPQBRt

FIA POPORULUI“ din Sibiia pteoao sil'i autor in Magarciu u. p . Bürköa (N.-Kllkt vm.) trimiteţi preţal înainte, pks 5 fii.» poţtâ după nn exeioplar.

Tot felul de tipăriturimoderne

execută ieltin, grabnic ţi ccnştiecţioe

„Tipografia poporului“- - - SIBIIU - -ttrada Mleelarilor Nr. 12.

Pentru orî-ce ocazieee află

DIFERITE ILUSTRATE FRUMOASE

in mare alegere ţ.i cu diferite preţeri.

TOT FE L U L de BILETE d* VIZITĂ

in cel mai modern stil.

HÂRTIE de EPISTOLE

în diferite preţuri şi csiit&ţi.

BILETE de C U N U N IE

dela cele mai uimple pânii la cele mai ficc.

B S I I

Cuptoare „TriumP*1în toata mărimile şi diferitele exeö ^ tent

M arca „ T R I U M P H “Catalog se trim ite la dorinţă gratis Ş ^ fl(

T r i u m p h - W erk e fabrică de cuptoare şi

WELS, Obeiöjterreich (AuS fiR e p re z e n ta n t în S&1%

JOSEF JIKELI, stradaU»

FOAi POPORULUI Pâg', î'3

y.

- ^ ^ S m a r e s u c c e ş :

°\ioo df ««erat jcnjnoi^p<ste g în circulaţie

- - I . . A t

—gs e u i , , vr.i>ri«* de

K-llai LA JO S

Birmi de in farm aţii.Cunoscând m uîtale lip » ™ PQ-

Mwutni fcuiÂMBO din provin«!«, m ’amtUrât si deschid în Budapesta birou it Informaţii şi 24 26 -

Agentură Homâneastâ.Orioe informaţie relativ la petiţiile

iwiatnî* 1* minisfcerii şi ia «ite foruri, ■tic» informsţii Bomereiila şî în gsne- ;tl în orice causă dau in răstim p de 2—3 lila ori şi coi, reBolvând toate elies- liilt în modul cel mai cinstii.

Urgitez reaolvirea petiţiilor. V or­bi sa în peraaană ou referantul « su se i şi ::>g resclvirs favorabilă,

Fm iot fi Iul dts mijlociri ootnor- ei*le şi eomnde.

Preţuri mod*r»t«, serviciu prompt, informaţii d@taila.tu.= Ls aviz aşîept ia gară, -.=7.=

1.4. 01a,rita,Badapest, lajos utca No. 141, 111/19.

Inseratelenumii atunci au vaicure m ire, dsci ai iisjiâadsac pre.utia- denea, iu toate ţâri Ie, în ioaîe cemirih soi;ia.i6. Priitru acest

ai otere iudfiosebi inseiâ- re* in „FOAIA POPORULUI\

tiiLrm&ţii sâ diiu şi comande 5 Pornesc la administraţia

FOII POPORULUI,

fiflBf&N a jtSSar.gggfertas

este^ ilMrica ,„^1 Jşozit k cârti româneştiBiblioteca Română > New-York

65 S t Marks Place. 145 18-

E ste dar în interesul fiecărui Rom ân care p leacă sau e s te în S ta tele-U hite sau C a­nada, să ceară marele ş i ilustratul catalog al acestei singure institu ţiuni ro­m âne care pe lângă to t felu l de cărţi, note m uzicale, şi ziare ce ap a r în R o­m ânia şi Transilvania, are şi un foarte b o g at aso rtim en t de instrum ente m u­zica le; fonografe, gram afoane, plăci şi tuburi cu cântece rom âneşti, cea­sornice de to t felul, giuvaerirale, m aşini de s c r is , preparaţiuni farm aceu­tice, articole de toaletă şi a lte mărfuri de foarte m are trebuinţă. — C atalogu l se trim ite fiecărui g ra tu it. — Se dau to t felul de inform aţiuni p a rticu la re ad ău ­gând m arcă pentru răspuns. — ,,Biblioteca Romană“ primeşte şi mijloceşte şi tri­

miterea de abonamente pentru „Foaia Poporului“.

..............n- ; s;

K X X O O C iO O O O O O O lO G ^ ^ ^

Carol F. Wultsehnerm e h a n i c

Sibîîy, strada Poplăcîi (Quergasse) Nr. 43 .............. Primul institut sibiian -....:—

---------------- - * H ■ ------------------- 273 £0 -

Cumpărări ocazionale!Din c a u z a desfacerii totale a depozitului meu de maşini de cusut

v â n d t o a t a d in d e p o z i t eu p r e ţu r i f o a r t a s c ă z u t e ;Maşini da cusut pentru familii Singer A . . . . . . dela C, 56 :n sui

„ „ Ringschiff ...............................................* p .9®’ — n n' . p«ntru meseriaşi . . . . . „ » 1^0* . „

„ B ogens-hift.................................. „ „ *0*— » »Num ai a tâ t c â t a junge ce le d in d e p o z it!

Porlasid siRom an cement

de 33raşov ţi JJeociner

Pentru zidiri

V H \

3#iiil«iitari i« sârmăe u o o h in r i în o ri ce m & rim e şi g r o ­s im e a s â rm e i, p e n tru to t f s iu l de

înch iso ri. 113 17— 32

TraverseStucStiira_de tr e s t ie .

împletitură „Bacula“Materialul de zidit în viitor.

Ieftineşte orice s id ire . :

Fiei de Cadsir îa rads, fler modelat, fler in îaâd

şi flar da Inehsiaiîn 600 profile şi dimaii- siunl se află în depozit.

' r p j s \ r x

de fier eiT‘ văCit şi fie turaatpre­cum şi Fi-

tingai site !Pumpe pentru fântâni i

industrii Sfredelo do găurit păiaântnl

si Ia fâutâai.

Caro! F. Jickeii, Sibiiu şi Aiba-Suîia.

Berea albă şi neagrad in

B e r e r ia d e la T re l- S te ja r iî n S i B I S U

este foarte bună şl gustoasă!Această bere e

căutată, şi se bea cu plăcere de toţi. cari o cunosc, atât la oraşe cât şi la sate. 107 1 7 -

DREi-EÎCHEM-BRAURfcG»STÎ?IEBT£ 5CMUTZMARKC

i r a :

Că berea noa­stră e foarte cău tată se poate vedea şi de acolo, că cum ­părătorii se înm ul­ţesc mereu.

Fug. 14

Un băiat 219 3 - 8

dm buni, «u 2—3 clase gimnaúale saa -vmîe fc£6 imediat aplicare ca m v â ţ & c e i jm iâr.gi condiţiuni favorabile k Domaii B» Fcp-jpk'wvlt« ş l F I I în H a ţ e g (Hátszeg).

Localul de crişmăşi prăvălie

fiin Cârceşti (Kernyeaá, eomitstui Hucyad) împreună ea toate eaperedifieaiele aflătoare acolo şi grădina aflătoare in dosul grajdului, eejti formează proprietatea Bisericei greeo- Mtoüed din loe,să dă în arândă prin licitareaeelaia etre Ta da mai mult, pre timp de 3 ani, începând din 10 Oetcmrrie et. n. a. e.

Licitare# sa va ţinea Joi în i j August st. n. la 2 oare după amiazi, în cancelaria jia- roeisială din Cârneşti.

Preţol de strigare e 900 (nonă sute) eo- xosne anca!. 228 2—4

Doritorii de a arând* acest local, vor avea h psrta în persoană ia licitaţie sau fă facă oferte în serie, p&nâ în ziua licitaţiei, Ja ecbsoriöul. depanând v&diu de 10% a Bű­méi oferite.

Arânda snaufă să va solvi în 2 rate so- Boettraîe anticipative.

Oondiţium mai «mânunţit* e» dan ver* bal Ia subscrisul.

Notez că aceasta e singura crişmă şi prăvilie în comună, care are îs 900 locuitori.

Poşta, telegraf, telebn şi staţiune la c i- foa ferată Haţeg—Caransebeş, în loc.

C â r n e ş t i (Kernyetd), 1* 18 Ialio 1911.

SíIvíbs P. Barbeseup re o t g x -c a t.

Mare succssan inseratele in „Fcaii Fcporalm“, u&de snct cetHe de inii de persoaee Je pretnticcîeota, din toate ţiriîe ţi din toate certurile Eccialt, atât inteligenţă cAt şi popor. -

De aceea „Foaia Pcpdrulut" eate cel *tai potrivit organ pentru publicarea a tot îfcinl de inserate: pentru ocoffirta eau c&u- t«ca unui pcft, apoi pentru viazări, arândari, euaspârftri, deschideri de prăvălii ţi alte ic- lutuţiuni, cum şi anuuţ&rc* a tot felul de mărfuri ţi aracii ce treboesc ptrecsuelor Kcgoratice eau în familie. — Infomaţii asu­pra preţului inseratelor se dau cu plăcere Ia

A d m in is tra ţia „ F O II P O P O R U L U I“ ." f i

□Uz— n r- )

T E V Idin fer covâcit, ţevi din ier turnat, ţevide plumb, ţevi de lut în toate formele, aranjeri de cîesete, articli pentru instaiaiiuni,

armaturi de cusitor, oferează

^LndLt*eab$s JE&feţgex*prăvălie de fer In Sibiiu.

195 (Iu sta îa teu ri prim esc r^bat) 3 3

Ocaziune foarte rară.D upă nimicirea prin foc a fabriceî, din mai fa

Bcapată mai multe mii de bucăţi

acopcrcmînte dt flstul culoarea Hgrtiîai» i s’au dat spre vânzare, Sn caii abia să pot observa pete de apă netnswaaate. Acoperemint-le in gospodir n e sunt folosii oare, ţin cald şi sunt tari, ca J90 cm.

§l ? i m' ' Coaiandela sâ fac -cu rambur.ă | “ ™6: 4 aeopereminte de flanel ccloaiesS f f i a â u ^ H CO,■• flUerî- Fiecare cetitor Slacestui aaunţ_sâ comwide cu iawedere. deoarece rn conştienţa liniştită pot afirma, că ori şi cine îa ceaK S S S ^ Îgmî1îas°S °J^& ^ ; peiemkît’ 4' 5

FOAIA POPORULUI n

c a r o l G ü r t l e rlăcătuş de artă şi constructfi

* S i b i i u , s t r a d a G u ş t e r i ţ e i N r _ 2

4? recomandă onoratului public interesat n . t e l i « î r t i l *.o c c f i t t â I n t fo if il Ha f t io r S r l n a ca 4I-. ^ . *

!I

# esecutâ tot felul de lucrări ce se ţiu de branşa Tăc tT " £ . Af&râ de aceea la oiine se află totdeauna în d

c u p t o a r e de ori-ce mărime w cu diferite

I? ♦ ; »

♦

!'t

Important peatra cumpărăleri j i proprietari lk mttait!MOTOARE D E BENZIN

rrOMtm ci InrA m nhtIa ma•*+■>>■ CmaWIXASA .? _

pentru«liiji

14-

■tabUe, precum ţi locom obile p e n tru im b lă tit, şi pentru agriculturi cnn,.,„ ,• probată, simt dc vanzsre cu preţuri ieftine, direct dela producător. Pentru consrrii i?! ''6 ^ ’P««

Se eseşuta ieftin ţi co^tienţios tot felul de reparaturi 1» motoare Dfc oleiu brut şi berizm, afi-edeiire d i cilindri, măciuci uouă, verigi, ventile M ra ti ttlt" şî aprins, preetnn şi toate lucrări!© co vin înainto Ia motoare c 1 ^ 3

wer Singurul atelier special în TransilvaniaFerd. Zailer

Jnstitut pentru construcţie de motoare, maşini şi aufcmefeiUS ib iiu , s t r a d a F ra n c isc a n ilo r Nr. 6.

Motoarele mele sunt esecutate toarte precis pe baza ucei ptaxe îndelungate, de aceea sn-vmitmai superioare alter motoare striiae. — ^

? !

S i n g u r u l i n s t i t u t d e a s i g u r a r e a r d e l e a n

T f t A N S S Y L V A M AStrada Cjsitadiei î.

rii -<)S I B I I U

recom andăSirsda H i i i i

Asigurări împotriva foculuipentru edificii, recolte, m ărfuri, m aşini, m ob ile etc. pe lângă premii recu­noscute de cele mai eftine, şi în cele mai favorabile condiţii, cum ?

Asigurări asupra vieţii(pentru învăţători şi preoţi români gr.-or. şi gr.-cat. dela aşezămintele conta0nale cu avantagii deosebite), pe cazul m orţii, şi cu term in fix, cu plătîre simpasau dublă a capitalului; asigurări dc zestre (copii), pentru serviciul militari Ş*asigurări pe spese de înm orm ântare, mai departe asigurări de accidente caporale, contra infracţiei (furt prin spargere) şi asigurări de pagube la apa uCSuinele plătite pentru p 2 ig u !> c d c i o c pSnâ SR?rrr7rârî]iir cu i foc ^

la finea anului 1910 . . . . K 6 003,510 78 Capitale a s i g u r a t e p e v i a ţ i i 4.834 801-12

ach ita te ....................................... „ 4 571,03f,-:il

11.020,2«''Starea asigurărilor cu / si’ârşituî anului 1910 \

Fonduri de inteiuciare şi (‘e r e z e r v ă ............................ _ ,(i

Prospecte în com binaţiile cele mai variate se tr im it şi se dau £ra*U'*ilirjie, inform aţii în birourile D irecţiunei, strada C isnădiei Nr. 5 şi la toate ag ^

Persoane versate în Acuisiţii, cari au legături bune, se primesc î» servicitutului în condiţii favorabile.

m » A V I S O ! - W

P R Á V Á L IA d e HAIN®=■ — = pentru dame sl domni z===z=z===z^

' 190 ^Josef SchlesingerP i a ţ a , m a r e N x * . 2 3 ae află dela 3 0 1

S t r a d a O i s o â d i e i N r . ^

" FOAIA’ POPORULUI.. 'P»sţ. 15

, „ tricd . var din Orlat1,1 \ri> , » “ PCa“ S- P “ mr>t

* ' * ! < > m a “ ?' m ' C

Har de Orlatsgura.liber P>*tră Ş1

^ r*‘, u«rvieio PromPt 9‘ ^e8,•

Orlat176 9—10

prfţ tor-

l B a n e i «\

Cetiţi vă mîratl1n u t de f«1«1 acesta m>1 *' “ V'aţS!

,00 d e O b i e c t e n u m a i c u 4 2 0 K .

, m’nniu de preciziune aurit, cu lanţ, pentru T p m tti de 3 ani, o cravată elegantă de

"".‘ ÎfmodS « batiste, 1 strălucit ine][pentru ll;’ ’ , neatră scumpă imitată, 1 garnitură de '‘b,t Cfemeiesti elegante, I frumoa collitr de mar-

nriînUle podoabe femeieşti la «odă, cu ll,Ur!ibe e 2 biaţare elegante, 1 păreche de cei■». cr0' • Îf, roncii libere, l minunaţi oglindă de bu- rVen r Toaleir» porto« de pele, 1 păreche

toni pentru manjete din aur double de 3 grade o Obere, l foarte elegant album pentru ilu-

“ °rCu cele mai frumoase regiuni ale lumi;, B fete comice, bune de distracţie pentru tineri şi S ri deopotrivă, 1 carte S ractică pentru corespon- «t» de dragoste între dame ţi domni, 20 de obiete c corespondentă şi mai mult de 500 de obiecte tccsire intr'o casă. - Toate acestea, cu toate c i mul singir plăteşte suma aceasta de bini, se pot ifj'.i numai pentru 4 c o r . a o f ii Obiectele să imit cu nrobursî, ori cu trimiterea mamte a bam- ir |e idresi: ( i l l ) 1 - 1

Wirnr Central-Ver$a»dhau«

F- L U S T , Kf*k»w ftr. SV8.NB. Cine coma-dî 2 pachete, capătă r ,b i t

n h-iciu eng ez pri®a. Pentru cel ntcorispunzltor, uii se retrimit.

M»«*«*«i*n*i« 1* * * Ou» «1 * ni* «nKMN

Blajini k cusut E “.daatriale, de cea mai bună fabricaţie.

biciclete * gramofoatie

se pot cumpără ou preţuri moderate şi

pl&tire In r a t e favorabile la

HOR BEIIm*g»zia d« maşrnide easnt îi biciclete în

f ’â g â r a şstr- Honv«d Nr. 1 1 .

j*«"» â * «cnflr»: „Autor“I • • ||i£

L|nîment. Gapsîol comp.,» N m îto i p«atnssjHkar-Fasi-Expillir

11 îoIoJtÎ CI*i valorai da «aull, ctr« ^ *» irăl^îL ^ Bsî 08 Met»«** aifOiittnţii ' Î î “

< a i'»«»li R ifi?* «cutii« „Anfear* ţi cu •> Cm. Cc PMţul d* 80 Bl., C. 1*40

aproape!» toate far- la lorii TSs9tes

I» Bad*|«sto.s !î$ \W D r B i e k t » 1* - de Mur' în Prag». ::

,UnÎ Hi. 6 «CH. ------ -293 50 - «

Fumătorilor de ţigarete!Uniţi-vâ contra s jumpetei enorme a ţigaretelor. Nu v i sperie mica .osteneală! Folosiţi _______ _

T U B U R I

facobl Antinicotinsau hârtie de ţigavete , , 0 X T 0 3 V l Ă 3 S r “ (Cap <fe tare) şi „ T I P - T O P “ (biberonul aurii).

Un gramofoncu 16 plăci mari duple, «ă află 3e vânzare. Informaţii dă administraţia „Foii Poporului“.

Motoare de benziifabricat B e n z <&> C o .

Maşini de îmblăiitîn deosebite mărimi se află în depozit la

A n d . R le g e r 2KI Îprima fabrică transilvăneană de maşini tcanoaslso, .......... tarnartorie da fer şt metal >'n Sibila = =

Casă de vânzare.Casa d n S i b i i u , s t r a d a B i* u e -

k e n t h a l N r - 1 3 e de vân 'are. Eventual0 locuinţă mare fi frumoasa de iceliiri** eu1 Octomvr'e 1911. 223 3 3

Amănunte la proprietarul R e lS S S U - b o r g e r , Piaţa mare Nr. 22.

FT3E mmmm

Carul F. M eii, Sibiiu si illba-lulia

(’lejte de m»rcat oii* t buc. C. 412

bucată

Pentru fiecare bucată gjrantez. Adecî, eu schimb orice coasi prova- *ută ru semnul l o i? > t care na ar corespunde, chiar şi atunci i când ea a fost bătută şi întrebuinţată. Economilor le pot recomandt ca cei mai mare încre­dere coasa aceasta. In decursul anilor s’a sporit foarte tare numtral coa­selor vindute.

La e u m p ăra ra d s 10 bucăţi so d ă o b u c a tă p* deasu p ra*

/. x.

Clejta americane pentru butul por­cilor 1 buc. C.—.80 100 de inel* la el*

q. —.70

Nicovale pt coafte Forma fig. 2 31 buc. C. - .8 0 - .8 0

Ciocane pentru eoase Fig. 5 â 250 300 Fig. 6 â 350 grame 1 bac. C. —.70 —.80 — 85

Ţiitoare de eoas«

Nr. 4, 1 bucată C. — 18

II

n

Nicovalele şi ciocanele pentru coase se vând fiecare bucată sub garantă. Fiecare bucată1 car* s’ar dovedi de prea tare sau prea moale, să schimbă. . . .

La nicovalele şi ciocanele pentru coasă să Hm atenţi Ia msigmul meu comercial

scutit ^ ins;gniuî f W T l si uneltele de bătut coasa garantate să maiaflă la următoarele firme: A brud : Teofil Baur, Ioau Manoyits. Al bac: Romul To-dea One’z IoanCanzk. Ag&rbiciu: JohannSchuller.. A gnita: BiuderGunneFiliale, >lohânn K. ^Schuller. A.-Ialia: Depozitul Carol F. Jirkeli. Apoldnl-niare: And. Giatz, W. ^Roth. AndreasEder. Avrig:Gustav A. Reschner, Albert Kisch. B â răb w ţ: Dumitru Dădârlat. Beiuc: Ni- colae Frâncu. Bcrghiu: Nieolae lonaşiu. Bica* (Gyersyo): Lanraet Guela. Bolcaciu: Martin Wil- lesch Fritz Knall. Bradn: Fritz Kis:h. Bacerdea-Grânoisfi.: Clurili Borza. Caeova: Daoisl losof. Cata - Fritz KbîII ('ârţa: Moritz Lesminn. Câmpeni ■ Aurel Ioanele, Const. Gh. Bolog, O.IeaGeorge. C 'i 't ‘ite: Nicolae Triffa. Cetea: Costea Aleman. Clneulmare: Danie! G- Andee Cmeul-mie: Johann Kiufminn Ciora: Simion Socaci. C isnidie: Mih. Mathias, Konsuinverein. Johann Mtsxh.Karl Faik. Cristian: J. G. Conerth. Cagir: Johann Un'h. Chisfalau (Miceşt:). loan Ivan. C nt. Tmlnr Mnpţn Demitru Posa. Dicea: Petru Poiana. Uobârca: Thomas Bachmann. Erne ul-mare: Iirael Âdolfne’ Fenes: Lorencz Ferencz, Făgăraş: Karl Konig. F râ n a : Josef Schaster. Ga.ila-de-su*: Ilie iuea Galda-de jos: losn Recia. G uiariului: loan Tnstiu. Ioana fristiu. H ăpna: loan Lazar. H e n i : loan Miciăus. Haşa«: Daniel Ungar. H.isu.ău: Michael S.mon... Jidvem: Johann Orendi, Samue! Wachsm înn. ’LoamnA}: Moritz Klein. Lopadea-romană: Harie losof. Mercur|ra. KarlKab debo Mihalţ- Klein Markus, Atsenie Floarea Nowichin Alfred Romer, Georg Buchhotzer. î,oal roîftBM c: Arnrfd^Lesman OcHa-Sibiulni: Avram Savu, Stoia Io.n Pre;.up. O.-Carţişoara: loan Seorobetiu O ejde*: Mihălv Kutscher. Oi la t: Loloi Sim>on, Gcorne Baciu. Poiana. loan Bjzdog. Poiana (Nvirniezo): Nicolae Floaş, PUnnl de-ans: Ilie Vo’p n , loan N.coarâ, Pavei Romamban. Pianul-de i o R e i s z S.Umon. Rftbăn: Luca Stoica. Ri hUUor‘ : Andreas Nemenz Rojia-niont.: , r V,i ' .V i «iaăiis- îalius Kerekes. SSlirte Dumi ru Rosca Căpitanu. Santimtirn: Duim-S R o r ” J h ™ T. G™>. S G.Thtil 1 u i'us Evertl? Seica-niică: Johann Brantsch. ŞelirnM r: Mile» Inm.e. bl.mnio: Fndnck Keul ’ Snriug- Nicolae Stoia. Sipos Gyula. Şoroţtm : Elekes Lajos. Şuna; Jo ^ f Gr&ef, jun. f Vioto? s î i iă r tU : Franz Seibal, Samuel bchmiedt. S tr^a-C ărţiţo ara : loan Stopa. Tem ş: Gerâ S z ^ “ idy T i^ c ă n : Ktocza Jânos. Tfli,cn: Vasilie Juga. UngureU Mathias Ştefan.

Z latiia . l’raian Ba ' ^ fiutj ^ coa*ă, emailate pe dia lăuntru şi pe din afară, 1 bucată C. .48 V. suflite cu zlBfc. foarte durabile, 1 buc C. -.4 0 . Cuţi de c o « e dela 10 . în sus, m asorti- m^nt bopit t buc C. —.40. c .iti de bergamo albastre negre, msigmul C SH 3 1 buc. C. —.80. S e d l coase, pentru coase d’e cereale, 1 bucată C. - 9 6 . Greble de ier pentru coase de ce- rpiîe flc Sirofaf'pe coadele simple de coase de lemn, l bucată C. î.40. Ţeve de gâtlej contra umBării vitelo^ pentrn vite Cor. 6 . - , pentru viţei Cor 5.S0. 172 1 0 -

P&gv 1Gfoaia p o p o r u l u i •I

Qln t'tgiaria din flsris(Felele, comitatal Szeben)

, oferim- 70 20—20

de prim» călit*te în diferite colori pre = = lângă garanţie îndelungată. ~

i. PujiE § (crap.

de masă esselenfs,Jrfcm cu 52 şi 60 fileri ia cumpărare ile cel puţin 50 litre ofere negustoria

S? 2 8 de vinuri

J ;O IB F S O l l L f E‘ / S ib m i, ' s t r a d a "Crezului 2 0 .

Ludovic Ferencz,C R O IT O R DE BĂRBAŢI

S IB IIU , s t r a d a C isn ăd îe i N r. 12, recom andă p. t. publicului

c e le m a i n o u e s to fe de v a ră î n m a re a s o r tim e n t

nout ă ţ e f e 5- ;•<, .sosite ch iar acum, p e n tru h a in e de b ă r b a ţ i s to fe e n g lez e ş ti, f r a n ţu z e ş t i şi in d ig e n e , din cari se cxecntă după m ăsură cele tnai moderne vestm inte p recu m : S a c k o , Jaq u e te , şi h a in e de salon, cu pre ţu ri foarte m oderate.

D eosebita atenţiune m erită nou­tă ţile de stofe pentn i p a rd is iu r i şi „ R a g ia m “ , cari se află to tdeauna în deposit bogat. . ^ '

A supra re v e re n z ilo r confecţionate ■ in a te lieru l meu, îmi perm it a ;:tra.r:c

ţi deosebita a ten ţiu n e aO n. dom ni .preoţi şi teo log i absolvenţi. — fn ca z u ri de is rg en ţă c o n fe c ţio n e z un r î n d co m ­p le t d e h a in e în t im p de 24 o re . — Uniform e pen tru voluntari, cum şi tot felul de articli de uniform ă, după p re­scrip ţie cro itu ra cea mai nouă.

ÎÉÉÉêÉÉÉÉÉâÉÉÉÉÜÉâÉiêiOriiiaţi şi vă încercaţi norocoi fifjj marnin

Flecare Iaz cljtM neccniiitimut! * caştijniriiniiim.,r|[||[“ 1Tragerile şi câştigurile sunt < lif’y.âşuite din partea

D e 5 0 0 * 0 0 0

Ii!

v a li â â » ş t i £ $ \ 3 . 1 p r > i n o i p a l ,

' -..... 2 5 August 1911,5': ior 'de!

cor,‘■are « va swţi îa b

aSe»*a din

:i )•:, g*r tieja -

Banca H ip â^ f^ â Ungară'Vă invităm <n toatl onoarea k <“im plră cel puţin o W ată 1 *

lozurile a estea de prima bonitate, cari prezintă necondiţionat cel • i,il' sistem de. păstrare combinat cu eelea mai extraordinare şanse dep'T* *’ 1" 1 de nici un risic şi ffiri* a perde un ban măcar! ,aŞ“Sifarj

Pentru a îrilezni oricui cumpărarea a estor lozuri. Ie vindem ‘ lunare şi anume de prezent pe: 35 rate de e.îte 6 cor ^ ra*e

N E : . Aceluia, care ne trimite primele 3 rate de odată îî <• v 4-a rafii gratuit! ’ " »

Deja după abilitarea ratei prime participa fiecare cumpărător lai,!, ' câjtigurilo cst.e în întregime al lui. Cu plăcere trimitem oricui prosnechii’f explicările necesare. Binevoiţi a ne trimite adresa corecţi

G t î ’ a g e i u î n f î e c a p e a n ! 25 Febr.-arie. 25 Amili, 2f* i mi", Lî:> Augast, 25 O-Jtomvrie ţi 27 Dceemvrie, în decursul cirora se trag la *orti peste 25 ş i >/s m i l i o a n e c o p . Durata jocalui «ta în<*A 48 de ani, în care restimp so împarte proprietarilor de loz.rissme considerabili du c « . 1 3 0 d e m i l i o a n e C O P ,

Acelaş număr poate câştiga şi de mai multe ori!•sălii ^'Hfa c*e tranryl> sc trimite dup îi furare tragere puaetoaî! ~

Cu orjimnea a casta notăm, ca pfutigal principal dela tragerea ultim» ISikÎ (1,n 2 6 Iunie » c în s mii (le Cor. 100 000. «’a solvit deja feri ituki nosc-

soc al Io?. 1 .i Seria 950, Nr. 9.Comandele sân t, a se a d re s a pe c u p o n u l d e la m a n d a tu l postai eUrS

f g _ U5TREDHR B3KHR IÎC. 8 PflL„ Budapest U., Sas-a. Zf i i

ftt

1i tli

à

Toate în lume s e scum pesc 1 ♦p â r je a , c a r n e a , c h ir ia c ă s o i , — numai p ă p u c ll r,\ c h e te le e&ecutate în atelierul tui ^

Vasiîe Ban ia „C ism a roşie" |după cum sc Dumcştc prăvălia lui, se ieftinesc 181 10- ^Pentru ce? Pen'111 '/* accastă renumită p ră v ă lie de încâlţămliîte s_s ţ

VASiLIE BANmârkt în c a sa p ro p rie si !a ficrare păreche se trage. jos I

chiria. D e aceca cl poa te lifera păpuci buni şi tra in ic i pe lângă preţuri ieiun. ţ

SIB IIU , S t r a d a O cnei (Burgergasse)C a s a p r o p r ie . -—

D u m i n e c a d e s c h :s? p ă n â la iO o a r o î n a i i iG d e e m e s z i. COM ANDELE DIN AFARĂ SE VOU EXECUTA PUNCTUOS CA ŞI PĂSĂ ACUM.

M a g a z i n d e l a f a b r i c a pentru m aşini cco iion u ce * B udapesta,

Reprezentar:ţa generală pentru Ungaria a fabricei de maşini kj turnătorie de Ser K . & R . J e z e k InN O U ! N O U ! Cea mai sim plă şim ai com pleta garn itu ră de M a ş in i d e în i - b ! ă t i t cu m o to r în timpul de ®CUIB,<

tru instruarea conducerii unei astfe l de m aşini se trim ite g ra tis cumpărătorilor oi’

IX , Borir*ter Nr. ‘

B lansko-fi

1

(nt

Alai d ep a rte recomandăm econom ilor M aşin i d e s ă m ă n a t , construcţia cea mai nouă, tă v ă îu g iir i p e n tru s d ro b i tu l p ie ­tr iş u lu i şi to t feiul de m aş in i e c o n o m ic e , epoi m a ş in i p e n tru fa b r ic a re a d e c ă r ă ­m id ă , ţ ig îă d e c o p e rit , ţ ig lă d e c im e n t p e n tru co p e rit , a s te m ă rfu r i d e c im e n t , precum şi fo rm e d e fie r p e n tru f a b r ic a ­re a de ţev i de c im e n t şi ţev i ia f â n tâ n i -m m aş in i p e n tru sp a rg e rea p ie tr i i .

—- • ■ Construcţia cea naai nouâ.V â r te ju r i d e îm b lă t i t ş i c u r ă ţ i t ,

ca ri m e rg fo a te u ş o r , cu în tocm irea în formă de sac, prin ceea-ce cu a ju to ru l a 3—4 cai, foa rte u şo r se poate îm blăti.

M aşin ile nun tite mai sus Ie liferăm pe lân g ă d e p lin ă g a r a n ţ ie şi c o n d iţ i i a v a n - ta g io a se d e p la tă .

C um părăto ri serioşi, cari se in te re sea­ză de m aşinile noastre , îi cercetăm noi acasă personal pe spesele noastre , prin

S3 .0 '63

ceea-ce cum părătorii crUt ă ^ ° ^ _______________ rfAri mai «e»11“ ,

)}$bus

viziuni 1

------ * . • ieftin 1®g en tu lu i, a ju n g deci tnai . ^ cej m»1nea m aşinei şi sunt sig1irl

serviciu. . iifefate Prlt j.Maşinile, cari au fost f

m a F R A Ţ II GOMORλ -8« mite preste tot locul şi ,cu căldură Ia toţi ec°n0 gSe ^ C atalog ş i preliminar t{v ^ -

m ite Ia cerer

Pecofn!æ< Sîfets