KAREN ARMSTRONG

KAREN ARMSTRONG, reputat istoric al religiilor [i membru al Societ\]ii Regale de Literatur\, s-a

n\scut la 14 noiembrie 1944, în Wildmoor, Anglia. La [aptesprezece ani s-a c\lug\rit.

Avansând în cadrul ordinului catolic, a fost trimis\ la St Anne’s College, Oxford, unde a stu-

diat limba englez\. Dup\ [apte ani de chin interior, a p\r\sit via]a monahal\, având credin]a

puternic zdruncinat\. La absolvirea studiilor universitare a început un doctorat în filosofie,

pe care îns\ nu l-a putut finaliza din cauza problemelor de s\n\tate – fiind bolnav\ dar, la acea

vreme, nediagnosticat\ cu epilepsie – [i a dificult\]ilor de readaptare la societate dup\

traiul auster din m\n\stire.

Din 1976 a fost profesor de limb\ englez\ la o [coal\ din Dulwich, dar problemele de

s\n\tate au obligat-o s\ abandoneze cariera pedagogic\, în 1982. În acela[i an a publicat

Through the Narrow Gate, în care î[i descria suferin]ele din perioada de c\lug\rie. A devenit

apoi unul dintre cei mai cunoscu]i [i aprecia]i comentatori pe probleme de religie în cadrul

televiziunii britanice. A publicat numeroase articole în cotidianul The Guardian [i în alte

jurnale, a predat la colegiul de studii iudaice Leo Baeck [i a fost consultant pentru nume-

roase emisiuni pe teme de spiritualitate. În 2008 a primit premiul TED pentru ini]iativele ei

privitoare la comunicarea [i toleran]a interconfesional\, iar în luna mai a aceluia[i an Institutul

Roosevelt i-a acordat medalia Freedom of Worship. Dintre volumele sale amintim: Holy

War: The Crusades and their Impact on Today’s World (1988), Muhammad: A Biography

of the Prophet (1991), Jerusalem: One City, Three Faiths (1996), In the Beginning: A New

Interpretation of Genesis (1996), Islam: A Short History (2000), The Bible: A Biography (2007),

The Case for God (2009).

KAREN ARMSTRONG

Traducere din limba englezăDANA IONESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Naåionale a RomânieiARMSTRONG, KAREN

Istoria lui Dumnezeu / Karen Armstrong ; trad.: Dana Ionescu. -Bucureæti: Nemira Publishing House

Bibliogr.IndexISBN 978-606-579-635-5

I. Ionescu, Dana (trad.)

231297.1296

Karen ArmstrongA HISTORY OF GOD© 1993 by Karen Armstrong

© Nemira, 2009

Redactor: Adriana BĂDESCUTehnoredactor: Alexandru CSUKOR

Tiparul executat de FED PRINT S.A.

Orice reproducere, totalã sau paråialã, a acestei lucrãri,fãrã acordul scris al editorului, este strict interzisãæi se pedepseæte conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606-579-635-5

Coperta colecţiei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU

Nota traduc\torului

Edi]iile `n limba român\ ale unor scrieri celebre, fie ele literare, filosofice sau re-ligioase, din care prezenta traducere a preluat fragmente, ori de câte ori acest lucrua fost posibil, sunt precizate, de fiecare dat\, ̀ n nota de subsol ce `nso]e[te fiecare citat,`mpreun\ cu toate datele bibliografice.

Traducerea celorlalte citate `i apar]ine traduc\torului.~n ceea ce prive[te Biblia, toate citatele sunt preluate din Biblia sau Sfânta Scriptur\,

tip\rit\ sub `ndrumarea [i cu purtarea de grij\ a Preafericitului P\rinte Teoctist,Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura In-stitutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure[ti, 1991. Edi]iareproduce textul edi]iei din 1982.

Pentru citatele din Coran s-a folosit Coranul, trad. din lb. arab\, introd. [i notede George Grigore, Editura Herald, Bucure[ti, 2009.

Orientul Mijlociu `n Antichitate

Regatul Israelului [i al Iudei `n 722–586 `.e.n.

Cre[tinism [i iudaism `n 50-300 e.n.

Lumea P\rin]ilor Bisericii

Arabia [i `mprejurimile ei `n vremea profetului Mahomed (570–632 e.n.)

Imperiul Islamic la 750

Evreii din Islam la 750

A[ezarea evreilor `n estul Fran]ei [i Germania `n 500–1000

Noul Occident cre[tin `n Evul Mediu

Introducere

Când eram copil, aveam câteva credin]e religioase adânc `nr\d\cinate, dar `milipsea credin]a `n Dumnezeu. Exist\ o diferen]\ `ntre credin]a `ntr-un num\r deafirma]ii [i credin]a cu ajutorul c\reia d\m crezare unor astfel de aser]iuni. Credeamimplicit `n existen]a lui Dumnezeu, `n prezen]a real\ a lui Hristos `n `mp\rt\[anie,`n eficacitatea sfintelor taine, ̀ n posibilitatea de a fi condamnat pe vecie [i `n Purgatoriuca realitate obiectiv\. Dar nu pot spune c\ o asemenea credin]\ `n ideile religioasede spre natura adev\ratei realit\]i era pentru mine o certitudine c\ via]a de aici, de pep\mânt, este frumoas\ [i bun\. Catolicismul din copil\ria mea era un crez mai de-grab\ `nfrico[\tor. A[a cum scrisese James Joyce `n Portretul artistului la tinere]e, [ieu mi-au luat ra]ia de predici de spre focurile Iadului. De fapt, Iadul p\rea o realitatemai consistent\ chiar decât cea reprezentat\ de Dumnezeu, pentru c\ era ceva ce `miputeam `nchipui, gra]ie ima gina]iei. Pe de alt\ parte, Dumnezeu era un personaj fan-tomatic, definit mai mult prin abstrac]iuni intelectuale [i mai pu]in prin ima gini.Când aveam vreo opt ani, a trebuit s\ `nv\] pe dinafar\ urm\torul r\spuns la `ntre-barea „Ce este Dumnezeu?“: „Dumnezeu este Spiritul Absolut, Care exist\ numaiprin Sine ~nsu[i [i este infinit ̀ n toat\ perfec]iunea Lui.“ Nu e de mirare c\ nu ̀ nsemnamare lucru pentru mine [i trebuie s\ recunosc c\ [i acum m\ las\ rece. ~ntotdeaunami s-a p\rut c\ e o defini]ie extrem de fad\, pompoas\ [i arogant\. Dar, scriind aceast\carte, am ajuns s\ cred c\ este [i incorect\.

Pe m\sur\ ce am crescut, am ̀ n]eles c\ religia nu ̀ nseamn\ doar fric\. Citeam vie]ilesfin]ilor, poe]ii metafizici, pe T.S. Eliot, [i unele scrieri mistice mai simple. A `nceputs\ m\ impresioneze frumuse]ea ritualurilor [i, chiar dac\ Dumnezeu r\mânea departe,

18 K A R E N A R M S T R O N G

sim]eam c\ se poate ajunge la El [i c\ viziunea va transfigura `ntreaga realitate creat\.De aceea am intrat ̀ ntr-un ordin religios [i, ca novice [i tân\r\ c\lug\ri]\, am `nv\]atmult mai multe de spre credin]\. Am studiat apologetica, Sfintele Scripturi, teologia[i istoria Bisericii. M-am adâncit `n istoria vie]ii monastice [i participam la discu]iide spre regulamentul ordinului nostru, pe care trebuia s\-l [tim pe de rost. Ciudat ec\ Dumnezeu era foarte pu]in prezent ̀ n toate astea. Aten]ia p\rea s\ se concentrezeasupra unor detalii de importan]\ secundar\ [i a unor aspecte minore ale religiei.M\ luptam cu mine `ns\mi `n timpul rug\ciunii, str\duindu-m\ s\-mi for]ez minteas\-L cunoasc\ pe Dumnezeu, dar El a r\mas un supraveghetor sever, care ori m\vedea de fiecare dat\ când `nc\lcam regulamentul, ori era o chinuitoare absen]\. Cucât citeam mai mult de spre extazul sfin]ilor, cu atât mai neputincioas\ m\ sim]eam.Eram nefericit\, c\ci `mi d\deam seama c\ mica mea experien]\ religioas\ era rodulpropriilor mele eforturi de a-mi folosi sentimentele [i `nchipuirea. Uneori, evlaviaera o reac]ie estetic\ la frumuse]ea muzicii gregoriene [i a ceremonialului. Dar, de fapt,nu tr\isem nimic venit de undeva de dincolo de mine `ns\mi. Nu ~l sim]isem nicio-dat\ pe Dumnezeul descris de profe]i [i de mistici. Iisus Hristos, de spre care vorbeammult mai mult decât de spre Dumnezeu, p\rea pur [i simplu un personaj istoric in-separabil de Antichitatea târzie. De asemenea, am `nceput s\ am serioase `ndoieli cuprivire la unele dintre doctrinele Bisericii. Cum putea cineva s\ [tie sigur c\ omulIisus fusese `ntruparea lui Dumnezeu, [i ce semnifica]ie avea o astfel de convingere?Oare Noul Testament chiar propov\duia elaborata [i contradictoria doctrin\ a Treimii?Sau oare era [i ea, ca multe alte aspecte ale credin]ei, o pl\smuire creat\ de teologi, dup\ce se scurseser\ multe veacuri de la moartea lui Iisus la Ierusalim?

Dup\ aceea, am p\r\sit via]a religioas\ cu p\rere de r\u. Odat\ eliberat\ de povarae[ecului [i a nepotrivirii, am sim]it cum credin]a ̀ n Dumnezeu m\ p\r\sea pe t\cute.El nu `mi c\l\uzise cu adev\rat via]a, de[i f\cusem tot ce `mi st\tuse `n putin]\ s\ se`ntâmple a[a. Acum, c\ nu m\ mai sim]eam a[a de vinovat\ [i de nelini[tit\ din cauzaLui, S-a ̀ ndep\rtat prea mult ca s\ mai fie o realitate. Dar, oricum, religia a continuats\ m\ preocupe [i am realizat câteva emisiuni de televiziune de spre ̀ nceputurile cre[ti-nismului [i de spre natura experien]ei religioase. Cu cât `nv\]am mai multe de spre is-toria religiei, cu atât mai justificate ̀ mi p\reau r\t\cirile mele anterioare. Doctrinelepe care le acceptasem f\r\ s\-mi pun ̀ ntreb\ri când eram copil erau `ntr-adev\r rodulgândirii omene[ti, cristalizat `ntr-o perioad\ lung\. {tiin]a p\rea s\ se fi descotorositde Dumnezeul Creator, iar ̀ nv\]a]ii ̀ ntr-ale Bibliei demonstraser\ c\ Iisus nu pretinsese

19I S T O R I A L U I D U M N E Z E U

niciodat\ c\ ar fi fost de natur\ divin\. Epilepsia m\ f\cea s\ am crâmpeie de viziune,de spre care [tiam c\ sunt un defect pur neurologic. Oare viziunile [i st\rile de extazale sfin]ilor fuseser\, [i ele, doar momente de tulburare mental\? Din ce `n ce maimult, Dumnezeu p\rea o abera]ie, o inven]ie a speciei umane.

~n ciuda anilor pe care i-am petrecut `n c\lug\rie, nu cred c\ experien]a mea cuDumnezeu este neobi[nuit\. Ideile de spre El, pe care mi le conturasem ̀ n copil\rie, nuau ]inut pasul cu progresul pe care l-am f\cut, acumulând cuno[tin]e din varii discipline.Mi-am schimbat p\rerea simplist\ [i copil\reasc\ de spre Mo[ Cr\ciun. Am ajuns la o`n]elegere a complexit\]ii suferin]ei omene[ti mai matur\ decât cea pe care o avusesemcând mergeam la gr\dini]\. Totu[i, confuzele idei ale copil\riei de spre Dumnezeu nus-au schimbat [i nu s-au dezvoltat. {i cei care nu au o forma]ie religioas\ la fel de pro-nun]at\ ca a mea pot descoperi c\ reprezentarea lor de spre El s-a conturat tot `ncopil\rie. Dar dup\ aceea ne-am ̀ ndep\rtat cu to]ii de sentimentele copil\re[ti [i L-aml\sat `n urm\ pe Dumnezeul primilor ani din via]\.

Oricum, studiul istoriei religiilor arat\ c\ fiin]ele omene[ti sunt animale spi-rituale. S-a demonstrat `ntr-adev\r c\ Homo sapiens `nseamn\ [i Homo religiosus.B\rba]ii [i femeile au `nceput s\ se `nchine la zei `ndat\ ce au devenit `n mod vi-zibil oameni. Dând na[tere la opere de art\, au creat [i religii, [i nu pur [i simplupentru c\ doreau s\ fie siguri de izbând\. Credin]ele `nceputurilor exprimau mi-rarea [i misterul, care nu au `ncetat s\ fie o component\ esen]ial\ a experien]ei omu-lui `n aceast\ frumoas\, dar `nsp\imânt\toare lume. Asemenea artei, religia este o`ncercare de a g\si sensul [i valoarea existen]ei, `n ciuda suferin]elor la care este con-damnat trupul. Ca orice alt\ activitate omeneasc\, [i religia poate fi folosit\ abu-ziv, lucru pe care, se pare, l-am f\cut mereu, nu din cauza manipul\rii laice la cares-au dedat regi [i preo]i, ci mai ales pentru c\ este un abuz inerent firii omene[ti.Secularizarea din zilele noastre este un fenomen cu totul [i cu totul nou, unul f\r\precedent `n istorie. Trebuie s\ a[tept\m s\ vedem cum va evolua. Este, de ase-menea, adev\rat c\ umanismul nostru liberal de tip occidental nu este un rezul-tat la care se ajunge `n mod firesc, ci, ca [i pre]uirea artei sau a poeziei, unul caretrebuie cultivat. Umanismul este, ̀ n sine, o religie f\r\ Dumnezeu, c\ci bine`n]eles nutoate religiile sunt teiste. Idealul nostru etic nereligios [i-a format propriile luidiscipline – a min]ii [i a inimii – [i le-a dat oamenilor mijloacele de a desco pericredin]a `n sensul capital al vie]ii omene[ti, instrumente oferite odinioar\ dereligiile conven]ionale.

20 K A R E N A R M S T R O N G

Când am ̀ nceput s\ cercetez istoria ideii de Dumnezeu [i a modului ̀ n care El e per-ceput ̀ n iudaism, cre[tinism [i islamism, trei credin]e monoteiste legate ̀ ntre ele, m-ama[teptat s\ descop\r c\ Dumnezeu a fost pur [i simplu o pl\smuire modelat\ de nevoile[i dorin]ele oamenilor. M-am gândit c\ „el“ va reflecta temerile [i aspira]iile societ\]ii`n diverse stadii ale dezvolt\rii ei. Presim]irile mele nu s-au dovedit a fi complet ne-justi ficate, dar am fost foarte surprins\ de unele dintre descoperiri [i sper c\ am ̀ nv\]atceva `n cei treizeci de ani scur[i de când am `nceput explorarea vie]ii religioase.Angoasa mea nu ar fi avut asemenea propor]ii dac\ a[ fi auzit – de la monotei[tieminen]i din toate cele trei religii – c\, ̀ n loc s\-l a[tept pe Dumnezeu s\ coboare dinceruri, ar trebui s\ m\ str\duiesc s\-L creez eu `ns\mi `nl\untrul meu. Al]i rabini,preo]i [i mistici musulmani m-ar fi sanc]ionat pentru ideea c\ Dumnezeu este – `norice sens – o realitate „de acolo“. M-ar fi pus `n gard\, spunându-mi s\ nu m\ a[tepts\-L experimentez ca pe un fapt obiectiv la care se poate ajunge prin procesul obi[nuital gândirii ra]ionale. Mi-ar fi dezv\luit c\, `n mare m\sur\, Dumnezeu a fost un rod alima gina]iei creatoare, ca muzica [i poezia care m\ inspirau atât. Câ]iva monotei[ti ad- mira]i mi-ar fi spus `ncet, dar ferm c\ Dumnezeu nu exist\ cu adev\rat, dar c\ „el“este, totu[i, cea mai important\ realitate din lume.

Aceast\ carte nu va fi o istorie a realit\]ii inefabile a lui Dumnezeu ~nsu[i, careeste dincolo de timp [i de schimbare, ci o istorie a modului `n care oamenii L-auperceput de-a lungul timpului, de la Avraam pân\ `n zilele noastre. Ideea lor de spreEl are o istorie, c\ci a fost `ntotdeauna ceva u[or diferit pentru fiecare grup de oa-meni care au folosit-o `n diverse epoci. Felul `n care o anumit\ genera]ie [i-L repre-zint\ pe Dumnezeu poate s\ nu aib\ niciun sens pentru alta. E un adev\r c\ propozi]ia„Cred `n Dumnezeu“ nu are un sens obiectiv `n sine, ci, ca orice alt\ afirma]ie, aresens doar ̀ ntr-un anumit context, când e f\cut\ de o anumit\ comunitate. Prin urmare,cuvântul „Dumnezeu“ nu are un con]inut fix, ci, dimpotriv\, include o gam\ larg\de sensuri, unele dintre ele fiind contradictorii sau excluzându-se reciproc. Dac\ ar fifost inflexibil\, no]iunea de Dumnezeu n-ar fi devenit una dintre marile idei ale ome-nirii. Când o anumit\ concep]ie `[i pierde `n]elesul sau relevan]a, ea este `ncet-`ncetabandonat\ [i ̀ nlocuit\ cu o nou\ teologie, lucru cu care un fundamentalist n-ar fi deacord, de vreme ce fundamentalismul e anistoric [i decreteaz\ c\ Avraam, Moise [iprofe]ii care au urmat au experimentat divinitatea exact la fel ca oamenii de azi. Dac\analiz\m cele trei religii, ne va fi clar c\ nu exist\ o perspectiv\ obiectiv\ asupra lui„Dumnezeu“, iar fiecare genera]ie `[i creeaz\ propria ei reprezentare. Acest lucru e

21I S T O R I A L U I D U M N E Z E U

valabil [i pentru ateism. Propozi]ia „Nu cred `n Dumnezeu“ a avut sensuri u[or di-ferite de la o epoc\ la alta. Cei considera]i atei[ti de-a lungul anilor au negat mereu oanumit\ concep]ie de spre divinitate. Oare „Dumnezeul“ pe care `l resping ateii de azieste acela[i cu Dumnezeul patriarhilor, al profe]ilor, al filosofilor, al misticilor sau aldei[tilor din secolul al XVIII-lea? Toate aceste divinit\]i au fost venerate ca fiind Dum-nezeul din Biblie [i din Coran de c\tre evrei, cre[tini [i musulmani, `n anumite mo-mente din istoria lor. ~ns\ vom vedea c\ difer\ foarte mult una de cealalt\. Ateismula fost adesea o stare de trecere, astfel c\ evreii, cre[tinii [i musulmanii erau numi]i „atei“de contemporanii lor p\gâni pentru c\ `mbr\]i[aser\ o idee revolu]ionar\ de spre di-vinitate [i transcenden]\. Este ateismul modern tot o respingere a acelui Dumnezeucare nu mai poate solu]iona dificult\]ile epocii noastre?

De[i vine din [i vorbe[te de spre o alt\ lume, religia este pragmatic\. Vom constatac\ pentru o reprezentare de spre divinitate este mai important s\ fie valabil\ decât s\aib\ temei logic sau [tiin]ific. Când nu mai func]ioneaz\, no]iunea este schimbat\,uneori cu ceva complet diferit, ceea ce nu i-a deranjat pe cei mai mul]i monotei[ti dintrecut, fiindc\ erau convin[i c\ ideile lor de spre divinitate nu sunt eterne, ci provi -zorii, de vreme ce erau [i nu puteau fi decât roadele gândirii omene[ti, separate de rea-litatea indescriptibil\ pe care o simbolizau. Unii chiar au conceput moduri ̀ ndr\zne]ede a pune ̀ n eviden]\ aceast\ diferen]\ vital\. Un mistic medieval a mers atât de departe,`ncât a afirmat c\ Realitatea capital\, ̀ n mod eronat numit\ Dumnezeu, nici m\car nuera men]ionat\ `n Biblie. De-a lungul istoriei, b\rba]ii [i femeile au cunoscut o di-mensiune a spiritului ce pare c\ transcende lumea omeneasc\. Mintea oamenilor are,`ntr-adev\r, uluitoarea putere de a concepe no]iuni ce trec dincolo de ea. Oricum aminterpreta-o, transcenden]a face parte din via]a omeneasc\. Dar nu toat\ lumea credec\ este de natur\ divin\. Budi[tii, dup\ cum vom vedea, sus]in c\ viziunile [i transelelor nu provin dintr-o surs\ supranatural\, ci, dimpotriv\, sunt un dat al firii pentru oa-meni. Oricum, toate marile religii sunt de acord c\ transcenden]a nu se poate descrieprin cuvinte ce fac parte din limbajul obi[nuit, care este conceptual. Monotei[tii i-auspus acestei transcenden]e Dumnezeu, dar au ad\ugat tot felul de preciz\ri. Evreilor,de pild\, le este interzis s\ rosteasc\ sfântul Nume al Domnului, iar musulmanii n-auvoie s\ reprezinte vizual divinitatea. Interdic]ia ne atrage aten]ia c\ realitatea pe careo numim Dumnezeu dep\[e[te orice exprimare la care ar putea recurge oamenii.

Nu ve]i g\si aici o istorie `n sensul obi[nuit al cuvântului, de vreme ce ideea deDumnezeu nu are o singur\ origine [i nu a avut o traiectorie dreapt\ `nainte de a

22 K A R E N A R M S T R O N G

deveni o concep]ie b\tut\ `n cuie. A[a func]ioneaz\ no]iunile [tiin]ifice, spre de-osebire de ideile din sfera artei [i a religiei. A[a cum `n poezia de dragoste exist\ unnum\r limitat de teme, tot a[a oamenii au spus, mereu [i mereu, acelea[i lucruride spre Dumnezeu. {i, `ntr-adev\r, vom descoperi asem\n\ri uimitoare `ntre ideileiudaice, cre[tine [i musulmane de spre divin. Chiar dac\ [i evreii, [i musulmanii con-sider\ c\ doctrina cre[tin\ a Treimii [i cea ~ntrup\rii sunt aproape blasfemii, [i ei [i-auformat propriile lor versiuni ale acestor controversate teologii. Fiecare expresie atemelor universale este u[or diferit\, oricum, [i st\ m\rturie pentru ingeniozitateaima gina]iei omene[ti, `n str\dania ei de a-[i dezv\lui viziunea de spre „Dumnezeu“.

Dat\ fiind amploarea subiectului, m\ limitez la Unul Dumnezeu cel la care se`nchin\ evreii, cre[tinii [i musulmanii, de[i am cercetat, din când ̀ n când, [i concep]iip\gâne, hinduse [i budiste de spre realitatea ultim\, pentru a clarifica perspectiva mo-noteist\. Se pare c\ ideea de Dumnezeu este foarte apropiat\ de unele idei din religiicare s-au dezvoltat independent. Indiferent de concluzia pe care o vom trage de sprerealitatea lui Dumnezeu, este dincolo de `ndoial\ c\ istoria ideii va aduce la lumin\aspecte importante de spre mintea omeneasc\ [i natura aspira]iei noastre. ~n ciuda carac -terului secularizat al societ\]ii occidentale, ideea de Dumnezeu continu\ s\ afectezevie]ile a milioane de oameni. Studii recente au ar\tat c\ 99% dintre americani cred`n Dumnezeu. Dar `ntrebarea este `n care Dumnezeu.

Teologia este adesea plictisitoare [i abstract\, dar istoria lui Dumnezeu este pa-sionant\ [i vie. Spre deosebire de alte perspective asupra esen]ei, ea a `nsemnat luptetitanice [i mari angoase. Profe]ii Israelului L-au experimentat pe Dumnezeul lor `ndureri fizice care le str\pungeau fiecare parte a trupului, provocându-le furie [i extaz.Monotei[tii tr\iau adesea realitatea c\reia ̀ i spuneau Dumnezeu ̀ n st\ri extreme. A[ac\ vom citi de spre vârfuri de munte, ̀ ntuneric, pustie, r\stignire [i tortur\. Se pare c\,`n Occident, Dumnezeu a fost o experien]\ cu adev\rat traumatizant\. De ce aceast\tensiune? ~n schimb, al]i monotei[ti au vorbit de spre lumin\ [i transfigurare. Au re-curs la ima gini ̀ ndr\zne]e pentru a exprima complexitatea realit\]ii pe care au tr\it-o,care mergea mult mai departe de teologia dreptei-credin]e. Interesul pentru mitologiea revenit recent, ceea ce poate fi un indiciu de spre dorin]a larg r\spândit\ de a g\si oexpresie mai ingenioas\ pentru adev\rul religios. Opera savantului american JosephCampbell, disp\rut dintre noi, a câ[tigat popularitate fiindc\ exploreaz\ mitologiaperen\ a omenirii, asociind mituri str\vechi cu mituri `nc\ prezente `n societ\]iletradi]ionale. Se afirm\ deseori c\ cele trei religii monoteiste nu au mitologie [i nici

23I S T O R I A L U I D U M N E Z E U

simbolism poetic. Totu[i, de[i monotei[tii au respins la `nceput miturile vecinilorp\gâni, acestea s-au strecurat adesea ̀ n respective credin]e, mai târziu. Au existat mis-tici care au spus c\ Dumnezeu S-a `ntrupat `ntr-o femeie, de exemplu. Al]ii au vorbitcu evlavie de spre sexualitatea Lui, introducând elementul feminin `n concep]ia de -spre divinitate.

Ajungem astfel la o chestiune dificil\. Pentru c\ acest Dumnezeu [i-a `nceputexisten]a ca divinitate masculin\, monotei[tii I-au atribuit pronumele „El“. {i e de`n]eles de ce feministele au obiectat `n ultimii ani. De vreme ce inten]ionez s\ pre-zint gândurile [i tr\irile oamenilor care `i spun lui Dumnezeu „El“, voi folosi ter-minologia conven]ional\ masculin\, cu excep]ia situa]iilor `n care „el“ are un sensneutru. Totu[i, poate e bine s\ preciz\m c\ discu]ia de spre Dumnezeu `n termeni mas-culini este un aspect problematic ̀ n limba englez\. ~n ebraic\, arab\ [i francez\, genulgramatical este un fel de contrapondere de natur\ sexual\ [i o dialectic\ pentru dis-cursul teologic, ceea ce asigur\ un echilibru adesea absent `n limba englez\. Termenularab al-Lah (numele suprem al lui Dumnezeu) este de gen masculin din punct de ve-dere gramatical, dar termenul care denume[te esen]a divin\ [i incognoscibil\ a luiDumnezeu, al-Dhat, este de gen feminin.

~ntreaga abordare a ideii de Dumnezeu implic\ dificult\]i de nedep\[it. Totu[i,monotei[tii au recurs la limbaj, de[i i-au negat capacitatea de a exprima realitateatranscendent\. Dumnezeul evreilor, al cre[tinilor [i al musulmanilor este un Dum-nezeu care, `ntr-un anumit sens, vorbe[te. Cuvântul Lui este crucial `n toate celetrei religii. Cuvântul Domnului a configurat istoria culturii noastre. Trebuie s\hot\râm dac\, pentru noi, cuvântul „Dumnezeu“ mai are azi vreun sens.

Not\: Pentru c\ analizez istoria Lui din perspectiv\ iudaic\, musulman\ [i cre[tin\,termenii „`.Hr.“ („`nainte de Hristos“) [i „d.Hr.“ („dup\ Hristos“), folosi]i prin con-ven]ie ̀ n Occident, ̀ mi par nepotrivi]i. Prin urmare, am recurs la alternativa „`.e.n.“(„`naintea erei noastre“) [i „e.n.“ („era noastr\“).