7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 141

Capitolul douăzeci şi patru

Aşa-numita acumulare primitivă

1 Misterul acumulării primitive

Am văzut cum banii se transformă icircn capital cum capitalul produce plusvaloare şi cum pseama plusvalorii sporeşte capitalul Dar acumularea capitalului presupune plusvaloar

plusvaloarea presupune producţie capitalistă iar aceasta presupune la ricircndul ei existenţa unomari mase de capital şi de forţă de muncă icircn micircna producătorilor de mărfuri Toată această mişcar

pare să fie un cerc vicios din care nu putem ieşi decicirct dacă presupunem o acumulare bdquoprimitivăbdquoprevious accumulationldquo la Adam miti) premer$ătoare acumulării capitaliste o acumulare carnu este rezultatul modului de producţie capitalist ci punctul lui de plecare

Această acumulare primitivă oacă icircn economia politică aproximativ acelaşi rol pe care oacă icircn teolo$ie păcatul ori$inar Adami) a muşcat din măr şi prin acest fapt păcatul a pus stăpicircnir pe neamul omenesc ampri$inea acestui păcat este explicată printro anecdotă din vremuri străvec(n timpuri imemoriale au existat pe de o parte oameni arnici inteli$enţi şi icircnainte de toatstricircn$ători şi pe de altă parte va$abonzi leneşi care risipeau tot ce aveau şi ciar mai mult decicircaticirct ) drept că icircn le$enda biblică despre păcatul ori$inar se spune cum omul a fost condamnat săși mănicircnce picircinea icircn sudoarea frunţii istoria păcatului ori$inar economic dezvăluie cum au putusă apară oameni care nu au avut nevoie de acest lucru Dar nare importanţă Aşa sa făcut c

primii au acumulat bo$ăţii şi că ceilalţi nu au avut de vicircndut icircn cele din urmă decicirct propria lo piele De la acest păcat ori$inar datează sărăcia maselor lar$i care şi astăzi icircncă deşi muncesc nau de vicircndut nimic decicirct pe ele icircnsele şi bo$ăţia celor puţini care crește icircncontinuu cu toate că de mult au icircncetat să muncească Asemenea platitudini puerile icircntru apărarea proprietăţii sicircnrepetate icircntruna francezilor cicircndva aticirct de spirituali de dl Tiers i) de pildă şi cu ce seriozitatsolemnă de bărbat de stat+ Dar din moment ce este vorba de problema proprietăţii e o datorisficircntă să susţii punctul de vedere al abecedarului ca sin$urul punct de vedere ust pentru toatvicircrstele şi pentru toate treptele de dezvoltare După cum se ştie icircn istoria reală cucerireasubu$area aful şi asasinatul icircntrun cuvicircnt violenţa oacă rolul de frunte Dar icircn blaineconomie politică a domnit icircntotdeauna idila Dreptul şi bdquomuncaldquo au fost icircntotdeauna sin$urelmiloace de icircmbo$ăţire excepţie făcicircnd bineicircnţeles de fiecare dată bdquoanul acestaldquo (n realitatemetodele acumulării primitive sicircnt oricum vreţi numai idilice nu

anii şi marfa ca şi miloacele de producţie şi miloacele de subzistenţă nu sicircnt de la buicircnceput capital )le trebuie să fie transformate icircn capital Dar această transformare este posibilnumai icircn anumite condiţii care se reduc la următoarele- două cate$orii foarte diferite de posesode marfă trebuie să se icircnticirclnească şi să ia contact- pe de o parte posesorii de bani de miloace d

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 241

producţie şi de miloace de subzistenţă care urmăresc să valorifice prin cumpărare de forţă dmuncă a altuia suma de valoare pe care şiau icircnsuşito pe de altă parte muncitorii liberi vicircnzătorai propriei lor forţe de muncă şi deci vicircnzători de muncă uncitori liberi icircn dublu sens- ei naparţin direct miloacelor de producţie cum este cazul cu sclavii şerbii etc dar nici miloacele d

producţie nu le aparţin lor cum este cazul cu ţăranul careși lucrează sin$ur pămicircntul etcdimpotrivă ei sicircnt liberi de miloacele de producţie sicircnt eliberaţi de ele privaţi de ele u aceast

polarizare a pieţei de mărfuri se creează condiţiile fundamentale ale producţiei capitaliste 0elaţiacapital presupune separarea muncitorilor de proprietatea asupra condiţiilor de realizare a munciDin momentul icircn care producţia capitalistă stă pe picioarele ei proprii ea nu numai că menţinaceastă separare ci o şi reproduce pe o scară mereu lăr$ită Aşadar procesul care creează relaţiacapital nu poate să fie nimic altceva decicirct procesul de separare a muncitorului de proprietateasupra condiţiilor sale de muncă un proces care transformă pe de o parte miloacele dsubzistenţă şi miloacele de producţie sociale icircn capital şi pe de altă parte pe producătornemilociţi icircn muncitori salariaţi Aşanumita acumulare primitivă nu este deci nimic altceva dec

procesul istoric de separare a producătorilor de miloacele de producţie 1rocesul acesta apare c

bdquoprimitivldquo deoarece el constituie preistoria capitalului şi a modului de producţie care corespunde

tructura economică a societăţii capitaliste a provenit din structura economică a societăţfeudale Destrămarea acesteia a eliberat elementele celeilalte

1roducătorul nemilocit muncitorul poate să dispună de propria sa persoană abia după cicircncetează de a mai fi le$at de pămicircnt şi de a mai fi şerbul sau ioba$ul altei persoane 1entru deveni vicircnzător liber de forţă de muncă vicircnzător care icircşi duce marfa oriunde ea este cerută el matrebuie să scape de sub dominaţia breslelor de re$ulamentele lor cu privire la ucenici şi la calfe şde celelalte prescripţii coercitive icircn ceea ce priveşte munca Aşadar procesul istoric prin car

producătorii sicircnt transformaţi icircn muncitori salariaţi apare pe de o parte ca o eliberare a lor dservituțile feudale şi de re$imul coercitiv al breslelor şi acesta este sin$urul aspect care exist

pentru istoricii noştri bur$ezi Dar pe de altă parte cei eliberaţi devin propriii lor vicircnzători abidupă ce leau fost luate toate miloacele de producţie şi toate $aranţiile de existenţă oferite dvecile instituţii feudale 2storia acestei exproprieri a lor este icircnscrisă icircn analele omenirii cu literde sicircn$e şi de foc

apitaliştii industriali aceşti noi potentaţi trebuiau la ricircndul lor să icircnlăture nu numai pmeşterii breslaşi ci şi pe feudali posesorii izvoarelor avuţiei ub acest aspect ridicarea lor aparca rezultat al unei lupte victorioase icircmpotriva puterii feudale şi a privile$iilor ei revoltătoar

precum şi icircmpotriva breslelor şi cătuşelor pe care acestea le puseseră dezvoltării libere a producţişi exploatării libere a omului de către om Dar cavalerii industriei au reuşit săi icircnlăture pcavalerii spadei numai datorită faptului că sau folosit de evenimentele survenite fără ca ei să avut vreun amestec )i sau ridicat prin miloace tot aticirct de osnice ca acelea prin care altădatlibertul roman a devenit stăpicircn al patronului său

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 341

1unctul de plecare al dezvoltării care dă naştere aticirct muncitorului salariat cicirct şi capitalistuluifost robia muncitorului Această dezvoltare a constat icircntro scimbare a formei acestei icircnrobiri icirctransformarea exploatării feudale icircn exploatare capitalistă 1entru a icircnţele$e această dezvoltare ntrebuie să ne icircntoarcerm icircn trecutul icircndepărtat u toate că primele elemente ale producţiecapitaliste se icircnticirclnesc sporadic icircn unele oraşe de pe ţărmul editeranei icircncă icircn secolul al 324leşi al 34lea icircnceputul erei capitaliste datează abia din secolul al 342lea Acolo unde ea apar

desfiinţarea serbiei este de mult un fapt icircmplinit iar $loria evului mediu existenţa oraşelor libereste de mult apusă

)pocale icircn istoria acumulării primitive sicircnt toate transformările care servesc drept picircr$clasei capitaliste icircn formare şi icircn primul ricircnd momentele cicircnd mari mase de oameni sicircnt rupt

brusc şi violent de miloacele lor de subzistenţă şi aruncate pe piaţa muncii ca proletari puşi icircafara le$ii )xproprierea pămicircntului producătorului a$ricol al ţăranului constituie baza icircntre$ulu

proces 2storia ei are icircn diferite ţări aspecte diferite şi trece prin diferitele faze icircntro succesiundiferită şi icircn epoci istorice diferite (n forma sa clasică ea are loc numai icircn An$lia pe care o ş

folosim din această cauză ca exemplu189)

2 Exproprierea pămicircnturilor populaţiei rurale

(n An$lia șerbia a dispărut de fapt la sficircrşitul secolului al 324lea aoritatea covicircrşitoare populaţiei190) consta atunci şi cu aticirct mai mult icircn secolul al 34lea din ţărani liberi care avea$ospodării de sine stătătoare oricare ar fi fost firma feudală icircndărătul căreia se ascunde

proprietatea lor 1e domenii senioriale mai mari bailifful administratorul cicircndva el icircnsuşi şerba fost icircnlocuit de fermierul liber uncitorii salariaţi din a$ricultură erau parte ţărani care icircn timpulor liber munceau la marii proprietari de pămicircnt parte o clasă deosebită independentă relativ absolut puţin numeroasă a muncitorilor salariaţi propriuzişi De fapt şi aceştia din urmă erau icircacelaşi timp ţărani care icircşi cultivau sin$uri parcelele icircntrucicirct pe licircn$ă salariu mai primeau 5 acrsau mai mult de pămicircnt arabil şi un cotta$e (n afară de aceasta icircmpreună cu ţăranii propriuzişi efoloseau pămicircnturile obştii pe care icircşi păşteau vitele şi de pe care icircşi luau şi combustibilul- lemneturbă etc191) (n toate ţările din )uropa producţia feudală se caracterizează prin icircmpărţire

pămicircntului icircntre un număr cicirct mai mare de ţărani neliberi 1uterea seniorului feudal ca şi aceea oricărui suveran nu depindea de mărimea rentei ci de numărul supuşilor săi iar acesta depindede numărul ţăranilor cu $ospodării de sine stătătoare192) u toate că după cucerirea normand

pămicircntul An$liei a fost icircmpărţit icircn baronii uriaşe din care una sin$ură cuprindea de multe ori 67de domenii seniorale veci an$losaxone el era presărat cu mici $ospodării ţărăneşti şi numai palocuri icircntre ele se aflau domenii senioriale mai mari Această situaţie concomitent cu icircnflorireoraşelor caracteristică pentru secolul al 34lea a permis crearea acelei avuţii naţionale pe car

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 341

1unctul de plecare al dezvoltării care dă naştere aticirct muncitorului salariat cicirct şi capitalistuluifost robia muncitorului Această dezvoltare a constat icircntro scimbare a formei acestei icircnrobiri icirctransformarea exploatării feudale icircn exploatare capitalistă 1entru a icircnţele$e această dezvoltare ntrebuie să ne icircntoarcerm icircn trecutul icircndepărtat u toate că primele elemente ale producţiecapitaliste se icircnticirclnesc sporadic icircn unele oraşe de pe ţărmul editeranei icircncă icircn secolul al 324leşi al 34lea icircnceputul erei capitaliste datează abia din secolul al 342lea Acolo unde ea apar

desfiinţarea serbiei este de mult un fapt icircmplinit iar $loria evului mediu existenţa oraşelor libereste de mult apusă

)pocale icircn istoria acumulării primitive sicircnt toate transformările care servesc drept picircr$clasei capitaliste icircn formare şi icircn primul ricircnd momentele cicircnd mari mase de oameni sicircnt rupt

brusc şi violent de miloacele lor de subzistenţă şi aruncate pe piaţa muncii ca proletari puşi icircafara le$ii )xproprierea pămicircntului producătorului a$ricol al ţăranului constituie baza icircntre$ulu

proces 2storia ei are icircn diferite ţări aspecte diferite şi trece prin diferitele faze icircntro succesiundiferită şi icircn epoci istorice diferite (n forma sa clasică ea are loc numai icircn An$lia pe care o ş

folosim din această cauză ca exemplu189)

2 Exproprierea pămicircnturilor populaţiei rurale

(n An$lia șerbia a dispărut de fapt la sficircrşitul secolului al 324lea aoritatea covicircrşitoare populaţiei190) consta atunci şi cu aticirct mai mult icircn secolul al 34lea din ţărani liberi care avea$ospodării de sine stătătoare oricare ar fi fost firma feudală icircndărătul căreia se ascunde

proprietatea lor 1e domenii senioriale mai mari bailifful administratorul cicircndva el icircnsuşi şerba fost icircnlocuit de fermierul liber uncitorii salariaţi din a$ricultură erau parte ţărani care icircn timpulor liber munceau la marii proprietari de pămicircnt parte o clasă deosebită independentă relativ absolut puţin numeroasă a muncitorilor salariaţi propriuzişi De fapt şi aceştia din urmă erau icircacelaşi timp ţărani care icircşi cultivau sin$uri parcelele icircntrucicirct pe licircn$ă salariu mai primeau 5 acrsau mai mult de pămicircnt arabil şi un cotta$e (n afară de aceasta icircmpreună cu ţăranii propriuzişi efoloseau pămicircnturile obştii pe care icircşi păşteau vitele şi de pe care icircşi luau şi combustibilul- lemneturbă etc191) (n toate ţările din )uropa producţia feudală se caracterizează prin icircmpărţire

pămicircntului icircntre un număr cicirct mai mare de ţărani neliberi 1uterea seniorului feudal ca şi aceea oricărui suveran nu depindea de mărimea rentei ci de numărul supuşilor săi iar acesta depindede numărul ţăranilor cu $ospodării de sine stătătoare192) u toate că după cucerirea normand

pămicircntul An$liei a fost icircmpărţit icircn baronii uriaşe din care una sin$ură cuprindea de multe ori 67de domenii seniorale veci an$losaxone el era presărat cu mici $ospodării ţărăneşti şi numai palocuri icircntre ele se aflau domenii senioriale mai mari Această situaţie concomitent cu icircnflorireoraşelor caracteristică pentru secolul al 34lea a permis crearea acelei avuţii naţionale pe car

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 441

cancelarul 8ortescuei) o descrie aticirct de elocvent icircn lucrarea sa bdquoDe 9audibus 9e$um An$liaeldquo daea a exclus posibilita creării unei avuţii capitaliste

1reludiul revoluţiei care a dat naştere bazei modului de producţie capitalist are loc icircn ultimtreime a secolului al 34lea și icircn primele decenii ale secolului al 342lea amp masă de proleta

puşi icircn afara le$ii a fost aruncată pe piaţa muncii prin desfiinţarea suitelor feudale care după cumobservă foarte ust ames teuart i) bdquoumpleau peste tot casele şi curţile fără nici un folosldquo195 u toacă puterea re$ală ea icircnsăşi produs al dezvoltării bur$eze accelera forţat icircn tendinţa ei sprsuveranitatea absolută desfiinţarea suitelor ea nu a fost totuşi sin$ura cauză a acestei desfiinţăr(nfrunticircnd re$alitatea şi parlamentul marele senior feudal a creat un proletariat infinit manumeros prin uzurparea pămicircnturilor obștii şi alun$area ţăranilor de pe pămicircntul asupra căruia aveau acelaşi drept de proprietate feudal ca şi el icircnsuşi 2mpulsul direct pentru această acţiune ldat icircn An$lia icircndeosebi dezvoltarea manufacturii de licircnă din 8landra şi creşterea corespunzătoare

preţurilor la licircnă 4ecea nobilime feudală fusese icircn$iţită de marile războaie feudale cea noueste vlăstarul epocii sale pentru care banii sicircnt forţa supremă Transformarea pămicircntului arabil icirc

păşuni pentru oi devine deci lozinca acestei nobilimi noi (n lucrarea sa bdquoDescription of )n$land1refixed to olinsedi)lts roniclesldquo arrisoni) arată cum exproprierea ţăranilor cu $ospodărmică a ruinat ţara bdquo=at care our $reat incroacers+ldquo e le pasă marilor noştri uzurpatorigt9ocuinţele ţăranilor şi cotta$eurile muncitorilor au fost distruse cu forţa sau lăsate icircn para$ină

bdquoDacă am lua spune arrison inventarele veci ale fiecărui domeniu seniorial icircn parte amconstata că nenumăratele case şi $ospodării ţărăneşti mici au dispărut că pămicircntul răneşte acum mumai puţini oameni şi că multe oraşe au decăzut deşi alături de ele icircnfloresc oraşe noi Aş avea multe dspus despre oraşe şi sate care au fost distruse şi transformate icircn păşuni pentru oi şi pe care nu se mai af

decicirct casele seniorilorldquo

1licircn$erile din aceste cronici veci sicircnt totdeauna exa$erate dar ele descriu fidel impresia pcare revoluţia icircn relaţiile de producţie a făcuto asupra contemporanilor omparaţia icircntre scrierilcancelarilor 8ortescue şi Tomas orus i) arată prăpastia care desparte secolul al 34lea de secolual 342lea După cum foarte ust spune Tornton i) clasa muncitoare en$leză a căzut fără nici ufel de faze intermediare din epoca ei de aur icircn epoca de fier

9e$islaţia sa speriat de această revoluţie )a nu aunsese icircncă la acel $rad de civilizaţie icirc

care bdquo=ealt of te ationldquo2 adică crearea capitalului şi exploatarea şi pauperizarea necruţătoara maselor populare sicircnt considerate ca ultima Tule a oricărei icircnţelepciuni politice (n a sa istoriedomniei lui enric al 422lea i) aconi) spune-

bdquo(n această epocăldquo 5B6 bdquose icircnmulţiră plicircn$erile icircmpotriva prefacerii pămicircntului arabil icircn păşunipentru oi etc bdquope care le pot păzi uşor numai cicircţiva păstori pămicircnturi date icircn arendă pe viaţă sau ptimp de un an din care trăia o mare parte din Ceomeni au fost prefăcute icircn mari domenii 8aptul acestaruinat poporul şi ca urmare a ruinat oraşele bisericile şi a redus dimele 0e$ele şi parlamentul adovedit o icircnţelepciune demnă de laudă căuticircnd să icircndrepte răul )i au luat măsuri icircmpotriva acesto

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 541

uzurpări a pămicircnturilor obştii care decimau populaţia depopulatin$ inclosures şi icircmpotriva extinder păşunilor depopulatin$ pasture care icircnsoţea aceste uzurpări şi decima de asemenea populaţialdquo

1rin Actul din 5B6 cap 6 enric al 422lea interzicea demolarea caselor ţărăneşti caraparţineau $ospodăriilor cu cel puţin 7 de acri de pămicircnt Actul promul$at de enric al 4222leai) icircn al Elea an de domnie reicircnnoieşte această le$e Aici se spune icircntre altele că

bdquomulte pămicircnturi arendate şi mari cirezi de vite icircndeosebi oi se află icircn micircini puţine din care cauză rentefunciare au crescut foarte mult şi a$ricultura tilla$e a decăzut foarte mult biserici şi case au fodemolate şi mase mari de oameni nu se mai pot icircntreţine pe ei icircnşişi şi familiile lorldquo

De aceea le$ea prevede refacerea $ospodăriilor lăsate icircn para$ină stabileşte raportul dintr pămicircntul arabil şi păşuni etc Fn Act din EGG protestează că unii proprietari au cicircte 5777 de oi limitează numărul acestora la 777193) ici plicircn$erile maselor populare nici le$ile icircmpotrivexproprierii micilor fermieri şi ţărani promul$ate icircn decurs de E7 de ani icircncepicircnd de la enric a422lea nu au dat rezultate isterul insuccesului lor nil dezvăluie fără so ştie acon

bdquoActul lui enric al 422lea spune el icircn bdquo)ssaCs civil and moralldquo sect 6 era profund şi demde laudă pentru că el crea $ospodării a$ricole de o mărime normală adică asi$ura cultivatorilor suficien pămicircnt pentru ca ei să dea supuşi destul de icircnstăriţi şi care să nu fie dependenţi şi pentru ca plu$ul să fie micircna unor proprietari şi nu a unor năimiţildquo to Heep te plou$ in te and of te oIners and noirelin$sldquo193a)

istemul capitalist cerea dimpotrivă aservirea maselor populare transformarea lor icircn salariaşi transformarea miloacelor de muncă icircn capital (n cursul acestei perioade de tranziţie le$islaţia

căutat să menţină cei 5 acri de pămicircnt pe licircn$ă cotta$eul muncitorului salariat a$ricol şi a interzacestuia primirea de ciriaşi icircn cotta$e (ncă icircn JK sub arol 2 i) un oarecare 0o$er rocHer di8ontmill a fost condamnat pentru faptul că a construit un cotta$e pe manor 3ul din 8ontmill fărsăi repartizeze 5 acri de pămicircnt ca anexă permanentă icircncă icircn JGB sub arol 2 a fost numită comisie re$ală pentru a impune respectarea vecilor le$i icircn special a le$ii cu privire la cei 5 acrde pămicircnt romIelli)a interzis şi el ca pe o rază de 5 mile distanţă de 9ondra să se construiasccotta$es dacă nu au parcele de 5 acri (ncă icircn prima umătate a secolului al 34222lea muncitorua$ricol se mai plicircn$ea ustiţiei dacă nu avea pe licircn$ă cotta$eul lui o parcelă de picircnă la acri d

pămicircnt Astăzi e fericit dacă cotta$eul lui are o mică $rădină de zarzavat sau dacă poate să aib

nu prea departe de casă un petic de pămicircnt de cicircţiva sticircneni2

bdquo1roprietarii funciari şi fermierii spune doctorul unter i) acţionează aici micircnă icircn micircnă icircţivacri pe licircn$ă cotta$e lar face pe muncitor prea independentldquo194)

)xproprierea prin violenţă a maselor populare a căpătat un nou impuls foarte puternic icircsecolul al 342lea ca urmare a 0eformei şi a efuirii colosale a domeniilor bisericeşti care icircnsoţito (n timpul 0eformei biserica catolică era proprietară feudală a unei mari părţi di

pămicircntul An$liei Desfiinţarea mănăstirilor etc a aruncat pe călu$ări icircn ricircndurile proletariatulu

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 641

unurile bisericeşti icircnseşi au fost icircn mare parte dăruite unor favoriţi rapace ai re$elui sau vicircndutla preţuri derizorii fermierilor şi orăşenilor speculanţi care au alun$at icircn masă pe vecii ţăranarendaşi ereditari şi leau comasat $ospodăriile Dreptul $arantat prin le$e al ţăranilor sărăciasupra unei părţi din zeciuiala icircncasată de biserici a fost desfiinţat tacit 195) bdquo1auper ubiLue acetldquo1

a exclamat re$ina )lisabetai) după o călătorie prin An$lia (n al 5Glea an al domniei e pauperismul a trebuit să fie recunoscut icircn sficircrşit icircn mod oficial prin introducerea impozitului icirc

folosul săracilorbdquoAutorii acestei le$i sau enat să spună descis motivele ei şi de aceea au publicato icircmpotriv

oricărei tradiţii fără preambulldquo196)

1rin J ar 2 5 2 le$ea a fost declarată perpetuă şi de fapt abia icircn BG5 a căpătat o formnouă mai ri$uroasă197) Aceste urmări directe ale 0eformei nu au fost icircnsă cel mai importanrezultat al ei 1roprietatea bisericească a constituit bastionul reli$ios al relaţiilor tradiţionale d

proprietate funciară După căderea lui nu mai puteau să reziste nici aceste relaţii198)

(ncă icircn ultimele decenii ale secolului al 3422lea Ceomanii ţăranii liberi erau mai numerodecicirct clasa fermierilor )i au constituit principalul punct de spriin al lui romIell şi ciar dupmărturisirea lui acaulaC contrastau icircn mod izbitor cu nobilii beţivi şi cu slu$ile lor popii de lţară care aveau obli$aţia de a se icircn$rii de măritişul bdquoservitoarei favoriteldquo a stăpicircnului iar muncitorii salariaţi a$ricoli mai erau coproprietari ai proprietăţii obşteşti (n urul anului KECeomanii au dispărut199) iar icircn ultimele decenii ale secolului al 34222lea a dispărut şi ultimuvesti$iu al proprietăţii icircn obşte a ţăranilor Aici facem abstracţie de resorturile pur economice alrevoluţiei icircn a$ricultură 1e noi ne interesează picircr$iile ei violente

(n timpul restaurării tuarţilor i) proprietarii funciari au le$iferat o uzurpare care pe continensa efectuat pretutindeni fără a se recur$e la formalităţi le$ale )i au desfiinţat modul feudal dor$anizare a terenurilor adică şiau declinat obli$aţiile pe care le aveau faţă de stat bdquoadespă$ubitldquo statul prin impozitele impuse ţărănimii şi celorlalte mase populare au revendicdreptul modern de proprietate privată asupra domeniilor deţinute numai icircn baza unor titlurfeudale şi icircn sficircrşit au impus le$ile cu privire la domiciliere laIs of settlement care mutatmutandis au avut asupra ţăranilor en$lezi efectul pe care la avut ucazul tătarului orModunovi) asupra ţărănimii ruse197

Aşanumita bdquo$lorious 0evolutionldquo198 a adus la putere o dată cu =ilelm al 222lea i) damprania200) pe proprietarii funciari şi pe capitalişti maeştri icircn arta de a stoarce plusvaloare )i ainau$urat era nouă efuind icircntro măsură colosală domeniile statului lucru care picircnă atunci sfăcea numai icircntro măsură moderată Aceste pămicircnturi erau dăruite sau vicircndute la preţuri derizorori pur şi simplu anexate domeniilor particulare prin uzurpare directă 201) Toate acestea sau făcufără a se respecta cicirct de cicirct prevederile le$ii Domeniile statului icircnsuşite icircn mod aticirct de frauduloicircmpreună cu bunurile efuite de la biserică icircn măsura icircn care acestea nu sau pierdut icircn timpu

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 741

revoluţiei republicane constituie baza actualelor domenii princiare ale oli$ariei en$leze20

apitaliştiibur$ezi au favorizat această operaţie icircntre altele pentru a transforma pămicircntul icircntrusimplu obiect de comerţ pentru a lăr$i sfera marii producţii a$ricole pentru a spori afluxu

proletarilor liberi puşi icircn afara le$ii care părăseau satele etc (n afară de aceasta noua aristocraţfunciară era aliata firească a noii bancocraţii a marii finanţe care abia ieşise din $ăoace şi marilor proprietari de manufacturi al căror reazem pe atunci erau taxele vamale protecţionist

ur$ezia en$leză a procedat conform intereselor ei şi din acest punct de vedere a procedat tot atde ust ca şi orăşenii suedezi care dimpotrivă aliinduse cu ţărănimea reazemul lor economic au spriinit pe re$ii lor auticircndui să smul$ă cu forţa din micircna oli$ariei pămicircnturile coroaneicircncepicircnd din J75 iar mai ticircrziu sub arol al 3lea i) şi arol al 32leai)

1roprietatea icircn obşte cu totul diferită de proprietatea de stat de care neam ocupat picircnă acuma fost o instituţie $ermanică vece care sa menţinut sub icircnvelişul feudalismului Am văzut cuzurparea ei prin violenţă icircnsoţită de obicei de transformarea pămicircnturilor arabile icircn păşuni icircnceput la sficircrşitul secolului al 34lea şi a continuat icircn secolul al 342lea Dar atunci procesu

acesta sa desfăşurat sub forma unor acte de violenţă individuale icircmpotriva cărora le$islaţia luptat zadarnic timp de E7 de ani 1ro$resul realizat icircn secolul al 34222lea se manifestă icircn faptucă le$ea icircnsăşi devine acum instrumentul de efuire a pămicircntului care aparţine poporului cu toatcă marii fermieri continuă să folosească şi micile lor metode proprii203) 8orma parlamentară acestei efuiri o constituie bdquoills for 2nclosures of ommonsldquo 9e$ile cu privire la icircmpremuire

pămicircnturilor obştii adică decrete prin care landlorzii icircşi dăruiesc sin$uri ca proprietate privat pămicircnturi ale poporului decrete pentru exproprierea poporului ir 8 )deni) care a icircncercat s prezinte proprietatea icircn obşte drept proprietate privată a marilor proprietari funciari care au lu

locul feudalilor combate propria sa pledoarie meşteşu$ită prin aceea că cere el icircnsuşi o bdquole$ parlamentară $enerală cu privire la icircmpremuirea pămicircntuturilor obştiildquo recunoscicircnd deci c pentru transformarea lor icircn proprietate privată este nevoie de o lovitură de stat parlamentară insisticircnd să se le$ifereze bdquodespă$ubirealdquo săracilor expropriaţi204)

icircnd locul Ceomenilor independenţi lau luat tenantsatIill mici fermieri ale căror contracerau icircnceiate pe un an o ceată servilă şi dependentă de bunul plac al landlordului efuiresistematică a pămicircnturilor obştii alături de efuirea domeniilor statului a contribuit icircndeosebi lcrearea acelor mari ferme care icircn secolul al 34222lea se numeau ferme capitale 205) sau ferm

comerciale206) aceleaşi cauze au contribuit la transformarea populaţiei rurale icircn proletariat bdquoeliberarealdquo acesteia pentru industrie

Dar secolul al 34222lea nu a icircnţeles icircn aceeaşi măsură ca secolul al 323lea identitatea dintravuţia naţională şi sărăcia poporului De aici o polemică dintre cele mai apri$e icircn literatureconomică a vremii icircn le$ătură cu bdquoinclosure of commonsldquo Din materialul imens de care dispuredau aici numai cicircteva pasae care ilustrează icircn mod deosebit situaţia din acea vreme

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 841

bdquo(n multe paroii din ertfordsire scrie o pană indi$nată 5 de ferme avicircnd icircn medie E7Ede acri fiecare au fost comasate icircn G fermeldquo 207) bdquo(n ortamptonsire şi icircn 9incolnsire icircmpremuire pămicircnturilor obştii a avut o mare amploare cele mai multe dintre domeniile noi rezultate din acesicircmpremuiri au fost transformate icircn păşuni ca urmare pe multe domenii nu se cultivă acum nici E7 dacri de unde mai icircnainte se cultivau cicircte E77 0uinele caselor ambarelor $radurilor etcldquo sicircnsin$urele urme ale locuitorilor de altădată bdquoDin o sută de case şi de familii au rămas icircn unele locuri sau 7 icircn cele mai multe dintre paroiile icircn care icircmpremuirea sa făcut abia cu E sau 7 de ani icircn urm

sicircnt foarte puţini proprietari funciari icircn comparaţie cu numărul de proprietari care lucrau pămicircntul atuncicircnd o$oarele erau neicircmpremuite icircnt frecvente cazurile cicircnd 5 sau E crescători de vite bo$aţi uzurpeazdomenii mari recent icircmpremuite care mai icircnainte se aflau icircn micircna a 7G7 de fermieri şi a unui număe$al de mici proprietari şi de alţi locuitori Toţi aceştia sicircnt alun$aţi icircmpreună cu familiile de p pămicircnturile lor şi totodată şi multe alte familii care munceau la ei şi icircşi cicircşti$au astfel existenţaldquo208)

ub pretextul icircmpremuirii landlorzii au acaparat nu numai pămicircnturile necultivate icircnvecinatcu domeniile lor ci adesea ciar pămicircnturi cultivate icircn comun sau luate icircn arendă de la obşte ddiferite persoane icircn scimbul unei plăţi

bdquo4orbesc aici de icircmpremuirea unor o$oare şi terenuri descise care fuseseră cultivate iar şi autorcare susţin icircmpremuirile recunosc că drept urmare a acestora se accentuează monopolul fermelor mari sridică preţurile miloace lor de subzistenţă şi se reduce populaţia şi ciar icircmpremuirea picircrloa$elor aşcum e practicată icircn prezent lipseşte pe sărac de o parte din miloacele de subzistenţă şi măreşte ferme carşi aşa sicircnt prea marildquo209) bdquoDacă pămicircntul spune doctorul 1rice i) aun$e icircn micircna cicirctorva mari fermiermicii fermierildquo pe care mai icircnainte el icirci caracterizase drept bdquomasă de mici proprietari şi mici fermieri carse icircntreţin pe ei icircnşişi şi familiile lor din produsul pămicircntului pe care icircl lucrează din creşterea oilor păsărilor a porcilor etc pe care le rănesc pe pămicircntul obştii astfel icircncicirct aproape că nici nu trebuie scumpere miloace de subzistenţă de pe piaţăldquo bdquose transformă icircn oameni nevoiţi săşi procure prin munc

prestată pentru alţii miloacele de subzistenţă şi să cumpere toate cele necesare de pe piaţă efectuează poate mai multă muncă pentru că există mai multă constricircn$ere la muncă ampraşele manufacturile vor creşte pentru că icircntracolo sicircnt alun$aţi tot mai mulţi oameni nevoiţi să caute de lucru2ată rezultatele pe care concentrarea fermelor trebuia să le aibă icircn mod necesar şi pe care de ani de zillea avut realmente icircn re$atul nostruldquo210)

)l rezumă consecinţele $enerale ale inclosures icircn felul următor-

bdquo(n $eneral situaţia claselor inferioare ale populaţiei sa icircnrăutăţit icircn aproape toate privinţel

proprietarii funciari mai mici şi micii fermieri sicircnt reduşi la nivelul zilerilor şi al năimiţilor totodată această situaţie lor le este mult mai $reu săşi procure cele necesareldquo211)

(ntradevăr uzurparea pămicircnturilor obştii şi revoluţia icircn a$ricultură care a icircnsoţito au avut uefect aticirct de puternic asupra muncitorilor a$ricoli icircncicirct după cum spune icircnsuşi )den icircn KJEKB7 salariul lor a icircnceput să scadă sub nivelul minim şi să fie completat din fondurile oficiale alasistenţei săracilor alariul lor spune el bdquonu aun$ea decicirct pentru satisfacerea trebuinţelor celomai strin$ente ale vieţiildquo

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 941

ă vedem acum ce spune un partizan al icircmpremuirilor şi adversar al doctorului 1rice

bdquou este ustă concluzia că ţara se depopulează pentru că oamenii nuşi mai risipesc munca pe cicircmpDacă după ce ţăranii cu $ospodărie mică au fost transformaţi icircn oameni nevoiţi să muncească pentru alţsa pus icircn funcţiune o mai mare cantitate de muncă acest fapt este doar un avanta pe care naţiunealdquo dicare bineicircnţeles nu fac parte ţăranii care au suferit transformarea bdquotrebuie săl dorească 1rodusul va mai mare dacă munca lor combinată va fi folosită pe o sin$ură fermă icircn felul acesta se creează u

excedent pentru manufacturi şi icircn consecinţă numărul manufacturilor mine de aur ale naţiunii creşte icircn raport cu cantitatea de cereale produseldquo212)

amp pildă de calmul stoic cu care economiştii privesc violarea cea mai fla$rantă a bdquodreptulusacru al proprietăţiildquo şi violenţa cea mai brutală folosită icircmpotriva persoanelor atunci cicircnd ele sicircnnecesare pentru crearea bazei modului de producţie capitalisl ne oferă icircntre alţii sir 8 )dencare pe deasupra are vederi de nuanţă torC şi mai e şi bdquofilantropldquo (ntre$ul şir de afuri orori şsuferinţe care au icircnsoţit exproprierea prin violenţă a poporului icircncepicircnd din ultima treime secolului al 34lea picircnă la sficircrşitul secolului al 34222lea icircl duce doar la reflecţia finală foart

bdquocomodăldquo-

bdquo)ra necesar să se stabilească o proporţie ustă due icircntre suprafaţa cultivată şi păşuni (ncă icircn cursuicircntre$ului secol al 324lea şi icircn cea mai mare parte a secolului al 34lea un acru de păşune revenea la şi ciar 5 acri de pămicircnt cultivat 9a milocul secolului al 342lea proporţia se scimbă icircn aşa fel icircncicirct acri de păşune revin acri de pămicircnt cultivat mai ticircrziu la acri de păşune revine acru de pămicircncultivat picircnă cicircnd icircn cele din urmă sa auns la proporţia ustă de G acri de păşune la acru de pămicircncultivatldquo

(n secolul al 323lea a dispărut fireşte picircnă şi amintirea le$ăturii dintre a$ricultor ş proprietatea icircn obşte u mai vorbim de timpurile de mai ticircrziu ampare populaţia rurală a primit u ban despă$ubire pentru cei GEKK7 de acri de pămicircnturi obşteşti care iau fost răpiţi icircntre anB7 şi BG şi dăruiţi landlorzilor de către parlamentul format din landlorzigt

(n sficircrşit ultimul mare proces de expropriere a pămicircntului a$ricultorilor este aşazisul clearinof )states curăţirea domeniilor de fapt curăţirea lor de oameni bdquourăţirealdquo a constituit culmemetodelor en$leze de expropriere cercetate picircnă acum După cum am văzut icircn secţiunea anterioarcicircnd am vorbit despre stările moderne acum cicircnd nu mai există ţărani independenţi care ar pute

fi alun$aţi se aun$e picircnă la bdquocurăţirealdquo cotta$esurilor ţărăneşti aşa icircncicirct muncitorii a$ricoli nmai $ăsesc locul necesar pentru o locuinţă nici ciar pe pămicircntul pe care icircl lucrează e icircnseamnicircnsă bdquoclearin$ of )statesldquo icircn sensul propriu al cuvicircntului nu puten afla decicirct icircn părţile muntoase alcoţiei acest pămicircnt al fă$ăduinţei din romanele moderne Acolo procesul se distin$e pricaracterul său sistematic prin amploarea cu care se efectuează dintro sin$ură lovitură icircn 2rlandalandlorzii mătură dintro dată mai multe sate icircn părţile muntoase ale coţiei bdquose curăţăldquo dintrdată icircntinderi de mărimea unor ducate $ermane şi icircn sficircrşit prin forma specială a proprietăţfunciare expropriate

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 1041

elţii din părţile muntoase ale coţiei trăiau icircn clanuri fiecare clan fiind proprietaru pămicircntului pe care icircl ocupa 0eprezentantul şeful sau bdquoomul mareldquo al clanului era proprietaruacestui pămicircnt numai icircn virtutea titlului aşa cum re$ina An$liei este icircn virtutea titlulu

proprietara icircntre$ului fond funciar naţional

icircnd $uvernul en$lez a reuşit să pună capăt războaielor intestine dintre aceşti bdquooameni marişi incursiunilor lor permanente icircn cicircmpiile coţiei şefii clanurilor nu au renunţat nicidecum lvecea lor icircndeletnicire aful ei iau scimbat doar forma u de la sine putere ei au transformadreptul de proprietate icircn virtutea titlului icircn drept de proprietate privată şi icircntrucicirct au icircnticircmpinarezistenţă din partea membrilor clanurilor au otăricirct săi alun$e pe aceştia cu forţa

bdquoFn re$e al An$liei ar putea săşi aro$e icircn acelaşi mod dreptul de aşi arunca supuşii icircn mareldquo

spune profesorul eIman213) Această revoluţie care a icircnceput icircn coţia după ultima răzvrătire partizanilor pretendentului201 poate fi urmărită icircn primele ei faze icircn lucrările lui sir ameteuart214) şi ames Anderson215) (n secolul al 34222lea $aelilor 203 alun$aţi de pe pămicircnturile lor sa interzis icircn acelaşi timp să emi$reze pentru ca astfel să fie siliţi să plece la Mlas$oI şi icircn altoraşe industriale216) a exemplu al metodei dominante icircn secolul al 323lea217) este suficient smenţionăm bdquocurăţirileldquo făcute de ducesa de uterlandi) 2mediat după ce a preluat fricircneconducerii această persoană foarte luminată icircn materie de economie a otăricirct să recur$ă la utratament economic radical şi să transforme icircn păşuni pentru oi icircntre$ul teritoriu al comitatului cărui populaţie scăzuse ca urmare a unor procese anterioare asemănătoare la E777 de oameni (B5B7 aceşti E777 de locuitori circa G777 de familii au fost alun$aţi şi exterminaţi icircmod sistematic Toate satele lor au fost distruse şi arse toate o$oarele lor transformate icircn păşun

oldaţi britanici au fost icircnsărcinaţi cu executarea ordinului ei au auns la ciocniri cu băştinaşii amp bătricircnă a fost arsă icircn cotta$eul din care nu voia să plece (n felul acesta doamna ducesă şiicircnsuşit K65777 de acri de pămicircnt care aparţineau din timpuri imemoriale clanului ăştinaşiloalun$aţi ea lea repartizat circa J777 de acri la malul mării cicircte doi acri de familie Acest pămicircnnu fusese niciodată lucrat şi nu aducea proprietarilor lui nici un venit (n mărinimia ei ducesa mers aticirct de departe icircncicirct a dat icircn arendă membrilor clanului care timp de secole icircşi vărsasersicircn$ele pentru această familie pămicircnt cu o arendă medie de şilin$i şi J pence la acru (ntre$

pămicircnt furat clanului ea la icircmpărţit icircn 6 de mari ferme de oi locuite fiecare de cicircte o sin$ur

familie icircn cea mai mare parte ar$aţi ai fermierilor en$lezi (n BE cei E777 de $aeli fuseserdea icircnlocuiţi cu G777 de oi ăştinaşii care erau alun$aţi pe malul mării icircncercau să trăiască di pescuit )i sau transformat icircn adevărate amfibii şi trăiau cum spune un autor en$lez umătate p pămicircnt şi umătate pe apă dar şi pămicircntul şi apa laolaltă nu le asi$urau existenţa decicirct p umătate218)

Dar bravii $aeli aveau să ispăşească şi mai $reu idolatria lor romantică montană faţă dbdquooamenii marildquo ai clanului bdquoampameni marildquo au icircnceput să simtă mirosul de peşte )i au adulmeca

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 1141

profitul şi au dat icircn arendă ţărmul mării marilor ne$ustori de peşte din 9ondra Maelii au foalun$aţi pentru a doua oară219)

(n cele din urmă icircnsă o parte a păşunilor pentru oi a fost transformată din nou icircn terenuri dvicircnătoare e ştie că icircn An$lia nu există păduri propriuzise 4icircnatul din parcurile aristocraţiei neste decicirct un fel de animal domestic $ras ca aldermenul din 9ondra coţia este deci ultimurefu$iu al acestei bdquopasiuni nobileldquo

bdquo(n re$iunile muntoase scrie omers i) icircn B5B pădurile sau extins considerabil Aici icircntr parte a MaicHului vedeţi pădurea nouă de la Mlenfesie şi dincolo icircn cealaltă parte pădurea nouă de ArdveriHie (n faţă aveţi leaHount un pustiu uriaş creat recent De la est spre vest de la icircmpreurimiAberdeenului picircnă la sticircnclle din ampban vedem acum o pădure continuă icircn timp ce icircn alte părţi ale re$iunmuntoase se icircntind pădurile noi de la 9oc Arcai$ Mlen$arrC Mlenmoriston etc Transformare pămicircntului icircn păşuni pentru oi ia alun$at pe $aeli pe pămicircnturi neroditoare Acum oile icircncep să ficircnlocuite cu vicircnat mare ceea ce face ca mizeria $aelilor să fie şi mai mare 1arcurile de vicircnătoare 219a) poporul nu pot coexista Fnul dintre ele trebuie icircn orice caz să părăsească terenul Dacă icircn următorii E d

ani parcurile de vicircnătoare vor creşte ca număr şi ca icircntindere icircn acelaşi ritm icircn care au crescut icircn cei E dani anteriori nu va mai rămicircne nici un $ael pe pămicircntul său natal işcarea aceasta din ricircnduril proprietarilor funciari din re$iunile muntoase se datorează icircn parte modei snobismului aristocrati pasiunii pentru vicircnătoare etc icircn parte icircnsă comerţului cu vicircnat pur şi simplu icircn vederea obţinerii d profituri ăci de fapt un teren dintro re$iune muntoasă transformat icircn parc de vicircnătoare este adesea mumai rentabil decicirct acelaşi teren transformat icircn păşune pentru oi Amatorul care caută un parc de vicircnătoareste $ata să plătească numai aticirct cicirct icirci permite pun$a alamităţile care sau abătut asupra re$iunmuntoase a coţiei sicircnt tot aticirct de mari ca acelea care sau abătut asupra An$liei ca urmare a politicre$ilor normanzi 4icircnatul mare are un spaţiu mai mare icircn scimb oamenii sicircnt icircn$esuiţi pe un spaţiu tomai mic 1oporului iau fost răpite treptat libertăţile Ni asuprirea creşte pe zi ce trece 1entru landlorzOcurăţireaP şi alun$area populaţiei reprezintă un principiu imuabil o necesitate a$rotenică tot aşa cum p pămicircnturile vir$ine din America şi din Australia se desrădăcinează copacii şi arbuştii ampperaţia icircşi urmeazcursul icircncet şi or$anizatldquo220)

efuirea bunurilor bisericeşti icircnstrăinarea frauduloasă a domeniilor statului efuire proprietăţii obştii transformarea prin uzurpare şi teroare necruţătoare a proprietăţii feudale şi dclan icircn proprietate privată modernă acestea au fost metodele idilice ale acumulării primitive (felul acesta sa reuşit să se cucerească teren pentru a$ricultura capitalistă să se icircn$lobez

capitalului pămicircntul şi să se creeze pentru industria de la oraş afluxul necesar de proletari puşi icircafara le$ii

3 Legislaţia draconică de la sficircrşitul secolului al XV-lea icircmpotriva

expropriaţilor Legile promulgate icircn scopul scăderii salariilor

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 1241

)ra imposibil ca cei alun$aţi ca urmare a desfiinţării suitelor feudale şi a exproprierilor forţatrepetate era imposibil ca acest proletariat pus icircn afara le$ii să fie absorbit de manufactura icircdezvoltare tot aticirct de repede cum a fost creat 1e de altă parte oamenii scoşi brusc de pe fă$aşuobişnuit al vieţii lor nu se puteau deprinde tot aticirct de brusc cu disciplina noii lor situaţii ei mamulţi dintre ei sau transformat icircn cerşetori oţi va$abonzi unii datorită vocaţiei dar cea mamare parte datorită icircmpreurărilor Din această cauză la sficircrşitul secolului al 34lea şi icircn tot cursu

secolului al 342lea icircn icircntrea$a )uropă occidentală au fost promul$ate le$i draconice icircmpotrivva$abondaului trămoşii actualei clase muncitoare au fost pedepsiţi icircn primul ricircnd pentru faptucă au fost transformaţi icircn va$abonzi şi icircn pauperi 9e$islaţia icirci considera infractori bdquode bunăvoie

pornind de la premisa că depinde de voinţa lor ca să continue sau nu să muncească icircn vecicondiţii care nu mai existau

(n An$lia această le$islaţie a fost inau$urată sub enric al 422lea

ub enric al 4222lea icircn EG7 cerşetorii bătricircni şi inapţi de muncă primesc o autorizaţie de

cerşi Dimpotrivă va$abonzii apţi de muncă vor fi biciuiţi şi icircncişi )i vor fi le$aţi de o căruţă biciuiţi picircnă la sicircn$e apoi vor presta un urămicircnt că se vor icircntoarce la locul lor de baştină sau acolunde au locuit icircn ultimii trei ani şi că bdquose vor apuca de lucruldquo to put imself to labour e ironicrudă+ Actul promul$at icircn cel deal Klea an de domnie a lui enric al 4222lea confirmă acest

prevederi şi le icircnăspreşte prin prevederi noi 4a$abonzii recidivişti sicircnt pedepsiţi cu o nouă biciuirşi cu tăierea unei umătăţi de urece- la a treia infracţiune vinovatul este executat ca fiind ucriminal periculos şi un duşman al societăţii

)duard al 42leai) icircn E5K primul său an de domnie promul$ă o le$e care prevede că oricin

refuză să muncească va fi dat ca sclav persoanei care la denunţat ca tricircntor tăpicircnul trebuie sădea picircine şi apă băuturi slabe şi resturi de carne după cum va crede de cuviinţă )l icircl poate sil

băticircndul cu biciul şi punicircndul icircn lanţuri să facă orice muncă oricicirct de respin$ătoare Dacsclavul lipseşte timp de 5 zile este condamnat la sclavie pe viaţă şi icircnfierat pe frunte sau pe obracu litera iar dacă fu$e pentru a treia oară este executat ca fiind vinovat de crimă icircmpotrivstatului tăpicircnul icircl poate vinde icircl poate lăsa moştenire icircl poate icircnciria ca sclav ca pe orice a

bun mobil sau ca pe o vită Dacă sclavii uneltesc icircmpotriva stăpicircnilor ei sicircnt de asemeneexecutaţi 9a cererea stăpicircnilor udecătorii de pace au datoria săi caute pe sclavii fu$ari Dacă s

constată că unul dintre aceştia a va$abondat timp de G zile el este trimis la locul lui de baştinăicircnfierat cu fierul roşu pe piept cu litera 4 şi ţinut icircn lanţuri este folosit pentru munca la drumursau la alte munci Dacă va$abondul indică un loc de baştină fals el va deveni drept pedeapsăsclavul pe viaţă al localităţii respective al locuitorilor sau al corporaţiei şi va fi icircnfierat cu litera ampricine are dreptul să le ia va$abonzilor copiii şi săi ţină ca ucenici pe băieţi picircnă la 5 de ani pfete picircnă la 7 de ani Dacă fu$ ei devin picircnă la această vicircrstă sclavii meşterilor care icirci pot pune icirclanţuri icirci pot biciui etc tăpicircnul poate pune un inel de fier la $icirctul la braţele sau la picioarelsclavului său pentru al recunoaşte mai uşor şi a fi mai si$ur de el 221) Fltima parte a acestei le$

prevede că anumiţi săraci vor presta muncă pentru localitatea sau persoanele care le dau d

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 1341

micircncare şi de băut şi care vor să le $ăsească de lucru Acest soi de sclavi paroiali sa menţinut icircAn$lia picircnă icircn secolul al 323lea inclusiv sub numele de roundsmen umblători

9e$ea promul$ată de )lisabeta icircn EK prevede ca cerşetorii care nu au autorizaţie şi care adepăşit vicircrsta de 5 ani să fie biciuiţi şi icircnfieraţi pe lobul urecii sticircn$i dacă nu se $ăseşte cinevcare să vrea săi ia icircn serviciu pe timp de doi ani icircn caz de recidivă dacă au trecut de B ani esicircnt executaţi dacă nu vrea nimeni săi ia icircn serviciu pe timp de doi ani la a treia infracţiune icircnsă sicircnt executaţi fără cruţare ca fiind vinovaţi de crimă icircmpotriva statului 9e$i asemănătoare- cea dial Blea an de domnie a )lisabetei cap G şi cea din E6K221a)

(n timpul domniei lui 2acob 2 i) oricine rătăceşte din loc icircn loc şi cerşeşte este declarava$abond udecătorii de pace din 1ettC ession206sicircnt icircmputerniciţi săi condamne pe va$abonzi

biciuire publică la icircncisoare pe timp de J luni la prima infracţiune şi pe timp de ani la a douinfracţiune (n timpul detenţiunii ei vor fi biciuiţi ori de cicircte ori şi oricicirct vor crede de cuviinţ

udecătorii de pace 4a$abonzii incori$ibili şi periculoşi vor fi icircnfieraţi pe umărul sticircn$ cu litera

şi condamnaţi la muncă silnică iar dacă vor mai fi prinşi cerşind ei vor fi executaţi fără milăAceste prevederi ale le$ii au fost icircn vi$oare picircnă la icircnceputul secolulu al 34222lea şi au fosabro$ate abia prin Actul promul$at icircn cel deal lea an de domnie a re$inei Annai) cap G

9e$i asemănătoare au existat şi icircn 8ranţa unde la milocul secolului al 3422lea va$abonzdin 1aris au creat un re$at al va$abonzilor roCaume des truands (ncă icircn primii ani ai domniei lu9udovic ai 342leai) sa emis o ordonanţă G iulie KKK potrivi căreia orice om sănătos icircntre J J7 de ani fără miloace de existentă şi fără profesiune este trimis la $alere ăsuri asemănătoarsicircnt prevăzute pentru Qările de os icircn statutul din octombrie EGK al lui arol al 4lea i) icircn primu

edict din 6 martie J5 al statelor şi oraşelor olandeze icircn proclamaţia din E iunie J56 1rovinciilor Fnite etc

(n felul acesta populaţia rurală expropriată alun$ată de pe pămicircntul ei şi redusă va$abonda a fost silită prin le$i monstruoase teroriste care prevedeau biciuirea sti$matizarea tortura să se icircncadreze icircn disciplina necesară sistemului muncii salariate

u este suficient ca la un pol să apară condiţiile de muncă sub formă de capital şi la celăla pol oameni care nu au altceva de vicircnzare decicirct forţa lor de muncă De asemenea nu este suficienca ei să fie puşi icircn situaţia de a se vinde de bunăvoie pe sine amp dată cu producţia capitalistă sdezvoltă clasa muncitoare care prin educaţie tradiţie obiceiuri recunoaşte cerinţele acestui mode producţie ca le$i naturale de la sine icircnţelese ampr$anizarea procesului de producţie capitalidezvoltat icircnfricircn$e orice rezistenţă crearea icircn permanenţă a unei suprapopulaţii relative menţinle$ei cererii şi a ofertei de muncă şi prin urmare salariul icircn limite corespunzătoare necesităţilor dvalorificare ale capitalului constricircn$erea tacită a relaţiilor economice pecetluieşte dominaţicapitalistului asupra muncitorului ) drept că se mai face uz de constricircn$erea nemilocitextraeconomică dar numai icircn mod excepţional Atunci cicircnd lucrurile decur$ normal muncitoru

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 1441

poate fi lăsat icircn voia bdquole$ilor naturale ale producţieildquo adică a dependenţei sale faţă de capitaizvoricircte ciar din condiţiile de producţie $arantate şi eternizate de ele Altfel se petrec lucrurile icirctimpul $enezei istorice a producţiei capitaliste ur$ezia icircn dezvoltare are nevoie şi foloseşt

puterea de stat pentru bdquoa re$lementaldquo salariul cu alte cuvinte pentru al menţine cu forţa icircn limitfavorabile stoarcerii de plusvaloare pentru a prelun$i ziua de muncă şi pentru al menţine pmuncitorul icircnsuşi icircntro dependenţă normală faţă de capital Acesta este un moment esenţial a

aşanumitei acumulări primitive

lasa muncitorilor salariaţi care a apărut icircn a doua umătate a secolului al 324lea reprezenatunci şi icircn secolul următor doar o parte infimă din populaţie poziţia ei era puternic proteată lsate de $ospodăria ţărănească independentă şi la oraşe de or$anizarea corporatistă 9a sate şi loraşe meşterul şi muncitorul se $ăseau din punct de vedere social aproape unul de celălalubordonarea muncii faţă de capital era doar formală cu alte cuvinte modul de producţie icircnsuşi n

poseda icircncă un caracter specific capitalist )lementul variabil al capitalului depăşea cu muelementul său constant Din această cauză cererea de muncă salariată creştea rapid o dată c

acumularea capitalului icircn timp ce oferta de muncă salariată no urma decicirct icircncet amp mare parte di produsul naţional transformată ulterior icircn fond de acumulare a capitalului intră icircncă icircn fondul dconsum al muncitorului

9e$islaţia cu privire la munca salariată care urmăreşte de la bun icircnceput exploataremuncitorului şi icirci este la fel de ostilă icircn tot cursul evoluţiei ei 222) a fost inau$urată icircn An$lia dtatute of 9abourers9 emis de )duard al 222lea i) icircn G56 (n 8ranţa icirci corespunde ordonanţa diGE7 emisă icircn numele re$elui 2oani) 9e$islaţia en$leză şi cea franceză mer$ paralel şi sicircnt identicicircn ceea ce priveşte conţinutul u voi vorbi despre statutele muncitorilor ca miloc de prelun$ire zilei de muncă deoarece sub acest aspect ele au fost analizate capitolul B subcapitolul E

tatute of 9abourers a fost promul$at la insistenţa amerei comunelor

bdquo(nainte declară cu naivitate un torC săracii cereau salarii aticirct de ridicate icircncicirct acesteameninţau industria şi avuţia Acum salariul lor este aticirct de scăzut icircncicirct ameninţă din nou industria avuţia dar icircn alt mod şi poate mai primedios decicirct atuncildquo223)

A fost stabilit prin le$e un tarif de salarizare valabil pentru sat şi oraş pentru munca cu bucat

şi cu ziua uncitorii a$rcoli trebuie să se an$aeze cu anul cei de la oraş bdquodupă libera icircnvoialăldquo)ste interzis sub pedeapsa de a fi trimis la icircncisoare să se plătească salarii mai mari decicirct ce

prevăzute icircn statut iar primirea unui salariu mai mare se pedepseşte cu mai multă asprime dec plata lui Astfel ciar la para$rafele B şi 6 din statutul ucenicilor promul$at icircn timpul )lisabetese mai prevede icircncă pedeapsa cu 7 zile de icircncisoare pentru cel ce plăteşte un salariu mai maredar cu de zile pentru cel care icircl primeşte Fn statut din GJ7 icircnăsprea pedepsele şi mer$ea picircnla al icircmputernici pe patron să facă uz de constricircn$ere fizică pentru a sili pe muncitor să lucreze ltariful stabilit prin le$e amprice asocieri contracte urăminte etc prin care zidarii şi dul$erii s

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 1541

le$au icircntre ei fost au declarate nule şi neavenite Asocierea muncitorilor este considerată o crim$ravă icircncepicircnd din secolul al 324lea picircnă BE cicircnd au fost abro$ate le$ile cu privire linterzicerea asocierilor 209 piritul statutului muncitorilor din G56 şi al tuturor le$ilor care aurmat reiese limpede din faptul că statul stabilește numai maximum de salariu dar nu şi minimumde salariu

După cum se ştie icircn secolul al 342lea situaţia muncitorilor sa icircnrăutăţit foarte mult alariuicircn bani a crescut dar nu proporţional cu deprecierea banilor şi cu creşterea corespunzătoare

preţurilor mărfurilor Aşadar icircn realitate salariul a scăzut u toate acestea le$ile care urmăreascăderea lui au rămas icircn vi$oare ca şi tăiatul urecilor şi sti$matizarea celor bdquope care nimeni nvoia săi ia icircn serviciuldquo 1rin statutul ucenicilor promul$at de )lisabeta icircn cel deal Elea an ddomnie cap G udecătorii de pace erau icircmputerniciţi să stabilească un anumit nivel al salariului săl modifice după anotimp şi după preţul mărfurilor 2acob 2 a extins această re$lementare muncii şi asupra ţesătorilor a torcătorilor şi a tuturor cate$oriilor de muncitori 224) iar Meor$e al 2leai) a extins asupra tuturor manufacturilor le$ile cu privire la interzicerea asocierii muncitorilor

(n perioada manufacturieră propriuzisă modul de producţie capitalist era suficient consolida pentru a face ca re$lementarea prin le$e a salariului să fie tot aticirct de nerealizabilă pe cicirct de inutilătotuşi pentru orice eventualitate sau păstrat armele din veciul arsenal (ncă le$ea promul$ată dMeor$e al 22lea icircn cel deal Blea an de domnie a sa interzice să se plătească calfelor de croitor di9ondra şi din icircmpreurimi un salariu zilnic mai mare de şilin$i şi K1R2 pence cu excepţia cazurilode doliu naţional 9e$ea promul$ată de Meor$e al 222lea i) icircn cel deal Glea an de domnie cap Jacorda udecătorilor de pace dreptul de a re$lementa salariile muncitorilor din industria mătăsii icircK6J mai erau icircncă necesare două otăricircri ale instanţelor supreme pentru a se otăricirc dacordonanţele udecătorilor de pace cu privire la salarii sicircnt valabile şi pentru muncitorii nea$ricolicircncă icircn K66 un act parlamentar confirmă că salariul minerilor din coţia este re$lementat pristatutul )lisabetei şi prin două le$i scoţiene din JJ şi JK icirct de mult se scimbase icircnssituaţia icircntre timp se vede dintrun caz fără precedent icircn practica amerei comunelor Aici undtimp de peste 577 de ani sau fabricat le$i care stabileau maximul de salariu care icircn nici un caz ntrebuia depăşit =itbreadi) a propus icircn K6J să se stabilească prin le$e minimum de salariu pentrmuncitorii a$ricoli 1itti) sa opus dar a recunoscut că bdquosituaţia săracilor este icircn$rozitoare cruelldquo(n sficircrşit icircn BG le$ile cu privire la re$lementarea salariilor au fost abro$ate )le deveniseră

anomalie ridicolă icircn condiţiile cicircnd capitalistul re$lementa munca icircn fabrica sa după o le$islaţi proprie şi completa salariul muncitorului a$ricol picircnă la minimul necesar prin impozitul icircn folosusăracilor Dar şi icircn prezent sicircnt icircn vi$oare prevederile statutelor muncitorilor privind contracteldintre patroni şi muncitori termenele de preaviz etc prevederi potrivit cărora patronul care nrespectă contractul suportă ri$orile le$ilor civile icircn timp ce muncitorul care nu respectă contractusuportă ri$orile le$ilor penale

9e$ile draconice cu privire la interzicerea asocierilor au căzut icircn BE icircn faţa atitudinameninţătoare a proletariatului Dar ele au căzut numai icircn parte Fnele frumoase rămăşiţe al

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 1641

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 1741

După ce am analizat modul violent icircn care au fost creaţi proletarii puşi icircn afara le$ii disciplinsicircn$eroasă care ia transformat icircn muncitori salariaţi murdarele măsuri dictate de icircnaltconsiderente de stat care prin metode poliţiste intensifică o dată cu $radul de exploatare muncii şi acumularea capitalului se pune icircntrebarea- care este ori$inea capitaliştilorgt ăexproprierea populaţiei rurale creează nemilocit numai pe marii proprietari funciari (n ceea c

priveşte $eneza fermierului putem so urmărim pas cu pas icircntrucicirct ea este un proces lent car

durează multe secole ituaţia şerbilor icircnşişi şi alături de ei a micilor proprietari funciari liberi icircceea ce priveşte proprietatea era foarte diferită de aceea şi eliberarea lor sa făcut icircn condiţeconomice foarte diferite

(n An$lia prima formă sub care apare fermierul este aceea a bailiffului el icircnsuşi şerbituaţia lui este asemănătoare aceleia a villicusului icircn 0oma antică avicircnd icircnsă o sferă de activitamai restricircnsă (n a doua umătate a secolului al 324lea locul bailiffului este luat de fermiecăruia landlordul icirci dă sămicircnţă vite şi unelte a$ricole ituaţia lui nu este prea diferită de aceea ţăranului in$ura deosebire este că el exploatează mai multă muncă salariată uricircnd el devin

mStaCer fermier care lucrează pămicircntul icircn parte )l avansează o parte din capitalul necesaa$riculturii cealaltă parte o avansează landlordului 1rodusul total şil icircmpart icircntre ei icircn proporţistabilită prin contract (n An$lia această formă dispare curicircnd cedicircnd locul fermierului propriuzicare icircşi valorifică capitalul propriu prin folosirea muncitorilor salariaţi şi plăteşte landlordului

parte din plusprodus icircn bani sau icircn natură ca rentă funciară

(n secolul al 34lea aticircta timp cicirct ţăranii independenţi și muncitorii a$ricoli care pe licircn$munca salariată se ocupau şi de $ospodăria lor de sine stătătoare şi icircşi sporeau avutul prin munclor nivelul de viaţă al fermierului şi sfera lui de producţie erau mediocre 0evoluţia icircn a$riculturdin ultima treime a secolul al 34lea care continuă aproape icircn tot secolul al 342lea cu excepţitotuşi a ultimelor decenii icircl icircmbo$ăţeşte pe fermier cu aceeaşi rapiditate cu care sărăceşt

populaţia rurală227) Fzurparea izlazurilor obştii etc icirci permite săşi sporească mult numărul viteloaproape fără celtuieli iar vitele icirci dau mai multe icircn$răşăminte pentru pămicircntul lui

(n secolul al 342lea intervine un moment de o importau otăricirctoare 9a acea dată contractelde arendă se icircnceiau pe termen lun$ adesea pe 66 de ani căderea continuă a valorii metalelonobile şi icircn consecinţă a valorii banilor aducea fermierilor beneficii uriaşe )a provoca scădere

salariului abstracţie făcicircnd de toate celelalte icircmpreurări examinate mai sus amp parte a salariului stransformă icircn profit al fermierului reşterea continuă a preţurilor la cereale licircnă carne icircntrucuvicircnt la toate produsele a$ricole sporeşte capitalul bănesc al fermierului fără vreo contribuţie di

partea lui icircn timp ce renta funciară pe care el trebuie so plătească era calculată la valoarea veca banilor 228) (n felul acesta el se icircmbo$ăţea aticirct pe seama muncitorilor săi salariaţi cicirct şi pe seamlandlordului său u este deci de mirare că la sficircrşitul secolului al 342lea An$lia poseda o clasde bdquofermieri capitaliştildquo bo$aţi pentru condiţiile de atunci229)

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 1741

După ce am analizat modul violent icircn care au fost creaţi proletarii puşi icircn afara le$ii disciplinsicircn$eroasă care ia transformat icircn muncitori salariaţi murdarele măsuri dictate de icircnaltconsiderente de stat care prin metode poliţiste intensifică o dată cu $radul de exploatare muncii şi acumularea capitalului se pune icircntrebarea- care este ori$inea capitaliştilorgt ăexproprierea populaţiei rurale creează nemilocit numai pe marii proprietari funciari (n ceea c

priveşte $eneza fermierului putem so urmărim pas cu pas icircntrucicirct ea este un proces lent car

durează multe secole ituaţia şerbilor icircnşişi şi alături de ei a micilor proprietari funciari liberi icircceea ce priveşte proprietatea era foarte diferită de aceea şi eliberarea lor sa făcut icircn condiţeconomice foarte diferite

(n An$lia prima formă sub care apare fermierul este aceea a bailiffului el icircnsuşi şerbituaţia lui este asemănătoare aceleia a villicusului icircn 0oma antică avicircnd icircnsă o sferă de activitamai restricircnsă (n a doua umătate a secolului al 324lea locul bailiffului este luat de fermiecăruia landlordul icirci dă sămicircnţă vite şi unelte a$ricole ituaţia lui nu este prea diferită de aceea ţăranului in$ura deosebire este că el exploatează mai multă muncă salariată uricircnd el devin

mStaCer fermier care lucrează pămicircntul icircn parte )l avansează o parte din capitalul necesaa$riculturii cealaltă parte o avansează landlordului 1rodusul total şil icircmpart icircntre ei icircn proporţistabilită prin contract (n An$lia această formă dispare curicircnd cedicircnd locul fermierului propriuzicare icircşi valorifică capitalul propriu prin folosirea muncitorilor salariaţi şi plăteşte landlordului

parte din plusprodus icircn bani sau icircn natură ca rentă funciară

(n secolul al 34lea aticircta timp cicirct ţăranii independenţi și muncitorii a$ricoli care pe licircn$munca salariată se ocupau şi de $ospodăria lor de sine stătătoare şi icircşi sporeau avutul prin munclor nivelul de viaţă al fermierului şi sfera lui de producţie erau mediocre 0evoluţia icircn a$riculturdin ultima treime a secolul al 34lea care continuă aproape icircn tot secolul al 342lea cu excepţitotuşi a ultimelor decenii icircl icircmbo$ăţeşte pe fermier cu aceeaşi rapiditate cu care sărăceşt

populaţia rurală227) Fzurparea izlazurilor obştii etc icirci permite săşi sporească mult numărul viteloaproape fără celtuieli iar vitele icirci dau mai multe icircn$răşăminte pentru pămicircntul lui

(n secolul al 342lea intervine un moment de o importau otăricirctoare 9a acea dată contractelde arendă se icircnceiau pe termen lun$ adesea pe 66 de ani căderea continuă a valorii metalelonobile şi icircn consecinţă a valorii banilor aducea fermierilor beneficii uriaşe )a provoca scădere

salariului abstracţie făcicircnd de toate celelalte icircmpreurări examinate mai sus amp parte a salariului stransformă icircn profit al fermierului reşterea continuă a preţurilor la cereale licircnă carne icircntrucuvicircnt la toate produsele a$ricole sporeşte capitalul bănesc al fermierului fără vreo contribuţie di

partea lui icircn timp ce renta funciară pe care el trebuie so plătească era calculată la valoarea veca banilor 228) (n felul acesta el se icircmbo$ăţea aticirct pe seama muncitorilor săi salariaţi cicirct şi pe seamlandlordului său u este deci de mirare că la sficircrşitul secolului al 342lea An$lia poseda o clasde bdquofermieri capitaliştildquo bo$aţi pentru condiţiile de atunci229)

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 1841

5 Repercusiunile revoluţiei icircn agricultură asupra industriei Crearea pieţe

interne pentru capitalul industrial

)xproprierea intermitentă şi mereu repetată precum şi alun$area populaţiei rurale furnizaudupă cum am văzut industriei orăşeneşti mereu alte mase de proletari care se $ăseau cu totul icircafara relaţiilor de breaslă icircmpreurare fericită care icircl determină pe bătricircnul A Anderson i) a nu s

confunda cu ames Anderson să creadă icircn lucrarea sa consacrată istoriei comerţului212 icircintervenţia directă a providenţei Trebuie să ne mai oprim o clipă asupra acestui aspect aacumulării primitive 0ăririi populaţiei rurale independente cu $ospodării de sine stătătoare nucorespunde numai condensarea proletariatului industrial aşa cum MeoffroC aintilaire i) expliccondensarea materiei cosmice icircn unele locuri prin rarefierea ei icircn altele230) Deşi numărcultivatorilor scăzuse pămicircntul producea acum tot aticirct sau ciar mai mult decicirct icircnainte pentru crevoluţia icircn relaţiile de proprietate asupra pămicircntului a fost icircnsoţită de icircmbunătăţirea metodelor dcultivare de o cooperare mai lar$ă de concentrarea miloacelor de producţie etc şi pentru c

muncitorii a$ricoli salariaţi nu erau supuşi numai unei icircncordări mai mari231)

dar şi sfera lor d producţie icircn care ei munceau pentru sine se icircn$usta tot mai mult amp dată cu o parte a populaţirurale se eliberează aşadar şi fostele ei miloace de subzistenţă )le se transformă acum icircelemente materiale ale capitalului variabil Qăranul aruncat pe drumuri trebuie să cumpervaloarea lor de la noul său stăpicircn capitalistul industrial sub forma salariului u materiile primautotone furnizate industriei de către a$ricultură se icircnticircmplă acelaşi lucru ca şi cu miloacele dsubzistenţă )le se transformă icircntrun element al capitalului constant

ă presupunem de pildă că o parte din ţăranii din =estfalia care icircn timpul lui 8rederic al 22

lea ciar dacă nu torceau fire de mătase torceau cu toţii in a fost expropriată şi alun$ată de p pămicircnturile ei şi că partea rămasă sa transformat icircn zileri care lucrează la marii fermieri (acelaşi timp apar mari filaturi şi ţesătorii de in icircn care cei bdquoeliberaţildquo de pămicircnt intră ca muncitosalariaţi 2nul este acelaşi ca mai icircnainte ici o fibră nu sa scimbat dar icircn trupul său a intrat unou suflet social )l formează acum o parte a capitalului constant al proprietarului manufacturi2nul care icircnainte era repartizat asupra unui număr uriaş de mici producători care icircl cultivau eicircnşişi şil torceau icircn cantităţi mici icircmpreună cu familiile lor este concentrat acum icircn micircna unucapitalist care icirci pune pe alţii săl toarcă şi săl ţeasă pentru el 1lusul de muncă celtuit cu torsu

inului se realiza icircnainte icircn venituri suplimentare ale nenumăratelor familii ţărăneşti sau ciar pvremea lui 8rederic al 22lea icircn impozite pour le roi de 1russe 13 Acum el se realizează sub form profiturilor cicirctorva capitalişti 8usurile şi războaiele de ţesut răspicircndite icircnainte icircn icircntrea$a re$iunsicircnt concentrate acum ca şi muncitorii ca şi materiile prime icircn cicircteva mari cazărmi ale muncii Ndin acest moment fusurile războaiele de ţesut şi materiile prime sau transformat din miloace alunei existenţe independente a torcătorilor şi ţesătorilor icircn miloace de ai comanda232) şi de stoarce de la ei muncă neplătită 1rivind marile manufacturi ca şi marile ferme nu putem spune cele sicircnt formate prin reunirea unui mare număr de mici unităţi de producţie şi prin expropriereunui mare număr de mici producători independenţi Totuşi observatorul imparţial nu se lasă indu

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 1941

icircn eroare 1e vremea lui irabeau leul revoluţiei marile manufacturi se mai numeau icircncmanufactures rSunies ateliere reunite aşa cum se vorbeşte icircn prezent de pămicircnturi reunite

bdquou se acordă atenţie spune irabeau decicirct marilor manufacturi icircn care lucrează sute doameni sub conducerea unui director şi care sicircnt numite de obicei manufacturi reunite manufacturerSunies (n scimb atelierele icircn care lucrează răzleţi un mare număr de muncitori fiecare pe cont proprinu se bucură de nici o atenţie )le sicircnt lăsate cu totul pe planul al doilea )ste o mare $reşeală căci numa

ele alcătuiesc o parte icircntradevăr importantă a avuţiei naţionale 8abrica reunită fabriLue rSunie poate sicircmbo$ăţească extraordinar unul sau doi patroni dar muncitorii sicircnt simpli zileri mai bine sau mai pros plătiţi şi nu participă cu nimic la bunăstarea patronului 8abrica separată fabriLue sSparSe dimpotrivnu icircmbo$ăţeşte pe nimeni dar o mulţime de muncitori au o situaţie bună umărul muncitorilor arnişi economi va creşte pentru că ei văd icircntro viaţă cumpătată şi icircn muncă un miloc de aşi icircmbunatăsimţitor situaţia şi nu de a obţine o mică ridicare a salariilor care nu va fi niciodată o realizare important pentru viitor ci va da oamenilor cel mult posibilitatea de a trăi ceva mai bine dar numai de azi pe micircinanufacturile individuale separate le$ate de cele mai multe ori de mica $ospodărie rurală sicircnt sin$urellibereldquo233)

)xproprierea şi alun$area unei părţi a populaţiei rurale eliberează o dată cu muncitorii nnumai miloacele lor de subzistență şi materialul lor de muncă pentru capitalul industrial ccreează și piaţa internă

(ntradevăr aceleaşi evenimente care icirci transformă pe micii a$ricultori icircn muncitori salariaţi miloacele lor de subzistenţă și de muncă icircn elemente materiale ale capitalului creează totodat

pentru acesta din urmă piaţa internă (nainte familia ţărănească producea şi prelucra sin$urmiloacele de subzistenţă şi materiile prime pe care apoi le consuma icircn cea mai mare parte e

icircnsăşi Aceste materii prime şi aceste miloace de subzistenţă au devenit acum mărfuri marefermier le vinde manufacturile sicircnt piaţa lui 8ire picircnză stofe $roase de licircnă obiecte ale căromaterii prime se $ăseau la icircndemicircna oricărei familii ţărăneşti şi erau toarse şi ţesute de ea pentr

propriile ei trebuinţe devin acum articole de manufactură a căror piaţă de desfacere sicircnt tocmdistrictele rurale umeroasa clientelă icircmprăştiată care picircnă acum era servită de o sumedenie dmici producători ce lucrau pe cont propriu se concentrează acum icircntro sin$ură piaţă uriaşaprovizionată de capitalul indttstrial234) Astfel micircnă icircn micircnă cu exproprierea ţăranilor care icircnaintaveau $ospodării proprii şi cu despărţirea lor de miloacele de producţie proprii mer$e distru$ereindustriilor auxiliare de la sate procesul de separare a manufacturii de a$ricultură Ni numadistru$erea industriei casnice ţărăneşti poate da pieţei interne a unei ţări extinderea şi stabilitatede care are nevoie modul de producţie capitalist

Dar perioada manufacturieră propriuzisă nu reuşeşte să efectueze o transformare radicală amintim că ea nu pune stăpicircnire pe producţia naţională decicirct parţial bazicircnduse icircntotdeauna pmeseriile de la oraşe şi pe industria casnică ţărănească auxiliară Dacă pe aceasta din urmă ea distru$e sub o formă oarecare icircn anumite puncte icircn unele ramuri speciale de activitate ea creează din nou icircn alte puncte deoarece are nevoie de ea pentru prelucrarea materiei prime picircnă l

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 2041

o anumită fază De aceea ea creează o clasă nouă de mici a$ricultori pentru care cultivare pămicircntului este o icircndeletnicire secundară icircndeletnicirea principală fiind munca industrială al căr produs icircl vicircnd manufacturii direct sau prin intermediul ne$ustorului Aceasta este o cauză deşi ncauza principală a unui fenomen carel dezorientează icircn primul moment pe cercetătorul istorieen$leze (ncepicircnd din ultima treime a secolului al 34lea el dă mereu de plicircn$eri icircntrerupte doala anumite intervale icircmpotriva dezvoltării $ospodăriei capitaliste la sate şi icircmpotriva distru$er

pro$resive a ţărănimii 1e de altă parte icircnsă el vede că această ţărănime continuă să existe deşi icircnumăr mai mic şi icircn condiţii din ce icircn ce mai proaste 235) auza principală este următoarea- icircAn$lia precumpăneşte alternativ cicircnd cultura cerealelor cicircnd creşterea vitelor şi icircn funcţie daceasta variază volumul producţiei ţărăneşti Abia marea industrie cu maşinile ei oferă o bazconstantă a$riculturii capitaliste expropriază icircn mod radical maoritatea covicircrşitoare a populaţirurale şi desăvicircrşeşte separarea a$riculturii de industria casnică ţărănească smul$icircnd rădăcinilacesteia- torsul şi ţesutul236) Aşadar numai marea industrie este aceea care cucerește pentrcapitalul industrial icircntrea$a piață internă237)

6 Geneza capitalistului industrial

Meneza capitalistului industrial238) nu are loc treptat ca aceea a fermierului u icircncape icircndoialcă mulţi mici meşteri breslaşi icircncă şi mai mulţi mici meseriaşi independenţi sau ciar muncitosalariaţi sau transformat icircn mici capitalişti iar prin exploatarea pe scară tot mai lar$ă a muncsalariate şi respectiv prin acumularea capitalului icircn capitalişti sans prase 15 (n faza copilări

producţiei capitaliste lucrurile sau petrecut de cele mai multe ori ca icircn faza copilăriei existenţeoraşelor medievale cicircnd problema care dintre şerbii fu$iţi să fie meşter şi care slu$ă sa rezolvaicircn maoritatea cazurilor icircn funcţie de data mai vece sau mai recentă a fu$ii lor Dar ritmul dmelc al acestei metode nu corespunde nicidecum nevoilor comerciale ale noii pieţe mondiale pcare creaseră marile descoperiri de la sficircrşitul secolului al 34lea )vul mediu a lăsat moştenirdouă forme diferite ale capitalului capitalul cămătăresc şi capitalul comercial care aun$ lmaturizare icircn cele mai diferite formaţiuni socialeconomice şi care icircnaintea erei modului d

producţie capitalist sicircnt considerate drept capital Luand mme16

bdquo(n prezent toată avuţia societăţii trece mai icircnticirci icircn micircna capitalistului )l plăteşte proprietarulufunciar renta muncitorului salariul celui ce stricircn$e dările şi zeciuiala ceea ce i se cuvine şi păstreaz pentru sine icircnsuşi o parte mare icircn realitate partea cea mai mare care sporeşte zilnic din produsul anual muncii apitalistul poate fi considerat acum ca cel dinticirci proprietar al icircntre$ii avuţii sociale cu toate cnici o le$e nu ia conferit acest drept de proprietate Această scimbare icircn sfera proprietăţii a foefectuată prin luarea de dobicircndă la capital şi este destul de ciudat că le$iuitorii din icircntrea$a )uropă voiasă icircmpiedice acest lucru prin le$i icircmpotriva cametei 1uterea capitalistului asupra icircntre$ii avuţii a ţăreste o revoluţie totală icircn dreptul de proprietate care este le$ea sau seria de le$i care a provocatogtldquo239)

Autorul ar fi trebuit să ştie că revoluţiile nu se fac cu autorul le$ilor

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 2141

apitalul bănesc format prin camătă şi comerţ a fost icircmpiedicat să se transforme icircn capitaindustrial la sate de către oricircnduirea feudală iar la oraşe de către bresle240) Aceste bariere au căzuo dată cu desfiinţarea suitelor feudale cu exproprierea şi cu alun$area unei părţi din populaţirurală oile manufacturi au apărut icircn porturile maritime de export sau icircn diferite puncte din ţarăaflate icircn afara controlului vecilor oraşe şi al breslelor De aici lupta icircndicircrită dusă icircn An$lia dcorporate toIns17 icircmpotriva acestor noi pepiniere ale industriei

Descoperirea zăcămintelor de aur şi de ar$int din America exterminarea icircnrobirea icircn$roparea de vie a populaţiei băştinaşe icircn mine icircnceputul cuceririi şi efuirii 2ndiilor amprientaltransformarea Africii icircntro rezervaţie de vicircnătoare de ne$ri aşa au arătat zorile erei producţiecapitaliste Aceste procese idilice sicircnt momente principale ale acumulării primitive )le sicircnt urmatde războiul comercial al naţiunilor europene a cărui arenă a fost $lobul pămicircntesc Acest războicircncepe cu despărţirea Qărilor de os de pania ia proporţii uriaşe icircn războiul antiiacobin al An$lişi continuă icircn prezent cu războaiele bdquoopiuluildquo duse icircmpotriva inei etc

Diferitele momente ale acumulării primitive se repartizează icircn ordine mai mult sau mai puţicronolo$ică icircndeosebi icircntre pania 1ortu$alia amplanda 8ranţa şi An$lia (n An$lia la sficircrşitusecolului al 3422lea ele se concentrează icircn mod sistematic icircn sistemul colonial icircn sistemuicircmprumuturilor de stat icircn sistemul fiscal modern şi icircn sistemul protecţionist Aceste metode s

bizuie icircn parte pe violenţa cea mai brutală ca de pildă sistemul colonial Toate icircnsă foloses puterea de stat adică violenţa socială concentrată şi or$anizată pentru a accelera procesul dtransformare a modului de producție feudal icircn mod de producție capitalist și pentru a scurstadiile de tranziție 4iolenţa este moaşa oricărei societăţi veci care poartă icircn picircntece o societatnouă 4iolenţa icircnsăşi este o potență economică

= oIitti) un om care şia făcut din creştinism o specialitate spune despre sistemul coloniacreştin-

bdquoarbariile şi ororile aşaziselor rase creştine icircn toate re$iunile lumii şi icircmpotriva tuturor popoarelo pe care au reuşit să le subu$e depăşesc ororile săvicircrşite icircn oricare altă epocă din istoria universală de altă rasă oricicirct de sălbatică şi de icircnapoiată oricicirct de crudă şi de neruşinatăldquo241)

2storia sistemului colonial olandez şi amplanda era naţiunea capitalistă model icircn secolul a

3422lea bdquooferă o ima$ine unică a trădării corupţiei asasinatului şi infamieildquo242) u există cevmai caracteristic decicirct sistemul practicat de olandezi pentru a fura oameni din elebes pe care foloseau ca sclavi icircn ava oţii de oameni erau instruiţi special icircn acest scop oţul tălmaciul şvicircnzătorul erau factorii principali ai acestui comerţ iar prinţii indi$eni principalii vicircnzători Tinerfuraţi erau ascunşi icircn icircncisorile secrete din elebes picircnă atin$eau vicircrsta la care puteau transportaţi cu corăbiile de sclavi (ntrun raport oficial se spune-

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 2241

bdquoumai oraşul aHassar de pildă este plin de icircncisori secrete una mai icircn$rozitoare ca alta ticsitde nefericitele victime ale rapacităţii şi tiraniei victime care smulse cu forţa de licircn$ă familiile lor staferecate icircn lanţurildquo

1entru a pune stăpicircnire pe alaca olandezii lau corupt pe $uvernatorul portu$ez (n J5 elea dat voie să intre icircn oraș )i au aler$at imediat la reşedinţa lui şi lau asasinat pentru bdquoa sabţineldquo de la plata sumei de BKE st sumă pentru care se lăsase corupt ampriunde aun$eau

urmau pustiirea şi depopularea anuIan$i o provincie a avei număra icircn KE7 peste B7777 dlocuitori icircn B ea nu mai avea decicirct B777 2ată ce icircnseamnă le doux commerce 18+

După cum se ştie ompania en$leză a 2ndiilor amprientale214 a obţinut icircn afară de putere politică icircn 2ndiile amprientale şi monopolul exclusiv al comerţului cu ceai ca şi al comerţului cina icircn $eneral precum şi al transporturilor de mărfuri din şi spre )uropa Dar navi$aţia delun$ul coastelor 2ndiei şi icircntre insule precum şi comerţul icircn interiorul 2ndiei au devenmonopolul icircnalţilor demnitari ai companiei onopolul sării al opiului al betelului şi al altomărfuri constituia un izvor inepuizabil de bo$ăţie 1reţurile erau fixate ciar de funcţionarcompaniei care icircl ecmăneau pe nenorocitul indus după bunul lor plac Muvernatorul $enera

participa la acest comerţ particular 8avoriţii săi obţineau contracte icircn condiţii icircn care ei reuşeaumai bine decicirct alcimiştii să facă aur din nimic Averi mari răsăreau ca ciupercile icircntro sin$ură zacumularea primitivă se făcea fără ca un sin$ur şilin$ să fi fost avansat 1rocesul intentat lu=arren astin$si) abundă icircn asemenea exemple 2ată unul dintre ele Fn contract pentru livrare dopiu este acordat unui oarecare ullivan icircn momentul plecării sale icircn interes de serviciu icircntrre$iune a 2ndiei foarte depărtată de locul unde se produce opiu ullivan vinde contractul său c57777 l st unui oarecare inn inn icircl vinde icircn aceeaşi zi cu J7777 l st iar cumpărătorul ultim

care a şi executat contractul declară că el a mai realizat un cicircşti$ imens 1otrivit unui documen prezentat parlamentului din KEK picircnă icircn KJJ compania şi funcţionarii ei sau lăsat $ratificaţi dinduşi cu J777777 l st (n KJ6KK7 en$lezii provoacă o foamete cumpăricircnd tot orezul şrefuzicircnd săl vicircndă altfel decicirct la preţuri fabuloase243)

Tratamentul aplicat indi$enilor icircntrecea fireşte orice măsură pe plantaţiile pe care se lucrnumai pentru export ca de pildă icircn 2ndiile ampccidentale şi icircn ţările bo$ate şi dens populate lăsat

pradă crimei şi afului ca de pildă exicul şi 2ndiile amprientale Dar şi icircn coloniile propriuzise a manifestat caracterul creştin al acumulării primitive 1uritanii din oua An$lie aceşti virtuoşi a

protestantismului lucid au otăricirct icircn K7G icircn AssemblC a lor să acorde un premiu de 57 l st pentrfiecare scalp de indian şi pentru fiecare prizonier din ricircndurile pieilorroşii icircn K7 un premiu d77 l st pentru fiecare scalp iar icircn K55 după ce icircn assacusettsaC unul dintre triburi fusesdeclarat rebel următoarele premii- pentru un scalp de bărbat de ani sau mai mult 77 l st icircvalută nouă pentru prizonieri bărbaţi cicircte 7E l st pentru femei şi copii cicircte E7 l st pentru uscalp de femeie sau de copil E7 l st+ icircteva decenii mai ticircrziu sistemul colonial se răzbună purmaşii care se răzvrătiseră icircntre timp ai pioşilor pil$rim faters )i au fost ciopicircrţiţi cu securil

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 2341

de către indienii insti$aţi şi plătiţi de en$lezi 1arlamentul en$lez a declarat copoii şi scalparea cbdquomiloace pe care dumnezeu şi natura leau pus icircn micircna saldquo

istemul colonial a contribuit la dezvoltarea forţată a comerţului şi navi$aţiei bdquoocietăţilonopolialdquo 9uter au fost picircr$ii puternice ale concentrării capitalului oloniile au asi$ura

pieţe de desfacere pentru manufacturile tot mai numeroase iar monopolul pieţei lea asi$urat acumulare sporită omorile dobicircndite icircn afara )uropei prin af direct icircnrobire şi asasinări sicircntorceau icircn metropolă unde erau transformate icircn capital amplanda prima ţară care a dezvoltat icirctoată amploarea sistemul colonial a atins icircncă icircn J5B apo$eul puterii sale comerciale

bdquo)a stăpicircnea aproape icircn exclusivitate comerţul 2ndiilor orientale și căile comerciale icircntre sudvestul nordestul )uropei 1escuitul navi$aţia şi manufacturile ei icircntreceau pe cele ale oricărei alte ţărapitalurile acestei republici erau poate mai mari decicirct capitalurile din tot restul )uropei luate laolaltăldquo2

MUlici) uită să adau$e- icircncă icircn J5B populaţia amplandei era mai extenuată mai sărăcită şi maoprimată decicirct toată populația din restul )uropei

(n prezent supremaţia industrială atra$e după sine supremaţia comercială Dimpotrivă icirc perioada manufacturieră propriuzisă supremaţia comercială asi$ura şi supremaţia industrială Daici rolul preponderent pe care la ucat atunci sistemul colonial )l a fost bdquodivinitatea străinăldquo cara fost aşezată icircn altar alături de vecile divinităţi ale )uropei şi care icircntro bună zi lea icircnlătura

pe toate dintro sin$ură lovitură )l a proclamat arta de a stoarce profit ca fiind ultimul şi sin$uruscop al omenirii

istemul creditului public adică sistemul datoriei publice ale cărui icircnceputuri le descoperimicircncă icircn evul mediu icircn Menova și 4eneţia sa răspicircndit icircn timpul perioadei manufacturiere icircicircntrea$a )uropă istemul colonial cu comerţul său maritim şi războaiele sale comerciale iservit drept seră )l a apărut astfel mai icircnticirci icircn amplanda Datoria publică adică icircnstrăinarea statulu

indiferent dacă e despotic constituţional sau republican icircși pune amprenta pe era capitalistin$ura parte a aşazisei avuţii naţionale care intră icircntradevăr icircn posesiunea comună a popoarelomoderne este datoria lor publică243a) De aici icircn mod consecvent doctrina modernă potrivit căreiun popor este cu aticirct mai bo$at cu cicirct datoria lui publică este mai mare reditul public devincredoul capitalului Ni o dată cu apariţia datoriei publice păcatul de moarte nu mai este ulire

sficircntului du ci icircncălcarea urămicircntului de credinţă faţă de datoria publică

Datoria publică devine una dintre picircr$iile cele mai puternice ale acumulării primitive a ba$etă ma$ică ea icircnzestrează banii neproductivi cu forţa productivă şi icirci transformă astfel icirccapital fără ca ei să aibă nevoie icircn acest scop să se expună dificultăţilor şi riscului indisolubile$ate de folosirea lor icircn industrie şi ciar icircn operaţii cămătăreşti reditorii statului nu dau de fapnimic căci suma icircmprumutată se transformă icircn titluri de creanţă asupra statului transmisibile carcontinuă să funcţioneze icircn micircna lor ca şi cum ar fi numerar de aceeaşi valoare Dar icircn afară dclasa rentierilor tricircndavi creată icircn modul acesta şi de bo$ăţia improvizată a financiarilor care a

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 2441

rolul de intermediari icircntre $uvern şi naţiune icircn afară de otcupcici de impozite comercianţfabricanţi particulari icircn micircna cărora aun$e sub formă de capital picat din cer o bună parte diorice icircmprumut de stat datoria publică a creat societăţile pe acţiuni comerţul cu efecte de tot felua$iotaul icircntrun cuvicircnt ocul de bursă şi bancocraţia modernă

Din momentul apariţiei lor marile bănci icircmpopoţonate cu titlul de bănci naţionale nu eradecicirct asociaţii de speculanţi particulari care se puneau la dispoziţia $uvernelor şi datorit

privile$iilor obţinute puteau să le avanseze bani De aceea criteriul infailibil al acumulării datori publice este urcarea pro$resivă a acţiunilor acestor bănci a căror dezvoltare deplină icircncepe o datcu icircnfiinţarea ăncii An$liei J65 anca An$liei a icircnceput prin a acorda $uvernuluicircmprumuturi icircn bani cu dobicircndă de BV totodată ea a fost icircmputernicită de parlament să batmonedă din acelaşi capital pe care la icircmprumutat din nou publicului sub formă de bancnote aceste bancnote ea avea dreptul să sconteze poliţe să dea icircmprumuturi pe mărfuri şi să cumpermetale nobile a durat mult şi banii aceştia de credit fabricaţi ciar de ea au devenit moneda icirccare anca An$liei acorda statului icircmprumuturi şi plătea icircn contul statului dobicircnzile la datori

publică u era destul că ea dădea cu o micircnă pentru a lua mai mult cu cealaltă ciar atunci cicircn primea ea mai rămicircnea creditoarea permanentă a naţiunii picircnă la ultimul ban pe care icircl dădusTreptat ea a devenit depozitarul necesar al rezervei metalice a ţării şi centrul de $ravitaţie icircntre$ului credit comercial (n aceeaşi perioadă icircn care icircn An$lia vrăitoarele nu mai erau arse pru$ au icircnceput să fie spicircnzuraţi falsificatorii de bancnote 2mpresia produsă asuprcontemporanilor de apariţia subită a acestei clici de bancocraţi de financiari rentieri milocitorspeculanţi şi recini de bursă se vede din scrierile din acea vreme de pildă din scrierile luolin$broHei) 243b)

amp dată cu datoria publică a apărut un sistem internaţional de credit care disimulează adeseunul dintre izvoarele acumulării primitive la un popor sau altul Astfel micircrşăviile sistemuluveneţian de af constituie o asemenea bază disimulată a avuţiei capitaliste a amplandei căreia 4eneţaflată icircn declin icirci icircmprumuta mari sume de bani Aceleaşi relaţii au existat şi icircntre amplanda şAn$lia (ncă la icircnceputul secolului al 34222lea manufacturile olandeze au fost mult depăşite dcele en$leze iar amplanda a icircncetat de a fi naţiunea comercială şi industrială dominantă De aceea icirc

perioada dintre K7 şi KKJ una dintre principalele ei afaceri devine darea cu icircmprumut a unocapitaluri uriaşe icircndeosebi An$liei puternicul ei concurent 0elaţii asemănătoare există icircn prezen

icircntre An$lia şi tatele Fnite ulte capitaluri care apar astăzi fără certificat de naştere icircn tateFnite sicircnt sicircn$e de copii capitalizat abia ieri icircn An$lia

(ntrucicirct datoria publică se icircntemeiază pe veniturile statului care trebuie să acopere dobicircnzianuale şi alte plăţi sistemul fiscal modern a devenit o completare necesară a sistemuluicircmprumuturilor de stat (mprumuturile dau $uvernului posibilitatea de a face faţă unor celtuieextraordinare fără ca acest lucru să fie simţit imediat de contribuabil dar tot ele reclamă picircnă lurmă o mărire a impozitelor 1e de altă parte mărirea impozitelor determinată de acumularea unodatorii contractate succesiv sileşte $uvernul la fiecare nouă celtuială extraordinară să contractez

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 2541

noi icircmprumuturi istemul fiscal modern a cărui axă o constituie impozitele pe miloacele dsubzistenţă de strictă necesitate deci scumpirea lor poartă aşadar icircn sine $ermenul unei sporiautomate a impozitelor 2mpunerea excesivă nu este un fapt icircnticircmplător ci mai de$rabă u

principiu Din această cauză icircn amplanda ţară unde acest sistem a fost aplicat pentru prima oarmarele patriot de =itt i) la prezentat icircn aximele216 sale ca fiind cel mai bun sistem pentru a facdin muncitorul salariat un om supus cumpătat arnic şi $ata să presteze o muncă excesivă Da

aici pe noi ne interesează nu aticirct influenţa dezastruoasă pe care sistemul fiscal modern o exercitasupra situaţiei muncitorului salariat cicirct exproprierea prin violenţă a ţăranului a meseriaşuluicircntrun cuvicircnt a tuturor elementelor micii bur$ezii determinată de acest sistem (n aceast

privinţă nu există păreri diferite nici măcar la economiştii bur$ezi Acţiunea expropriatoare sistemului fiscal este accentuată de sistemul protecţionist care este o parte inte$rantă a sa

0olul important pe care datoria publică şi sistemul fiscal corespunzător icircl oacă icirccapitalizarea avuţiei şi icircn exproprierea maselor a indus icircn eroare o serie de autori icircntre carobbett DoubledaCi) şi alţii care considerau datoria publică şi sistemul fiscal drept prima cauză

mizeriei popoarelor moderne

istemul protecţionist a fost un miloc artificial de a fabrica fabricanţi de a exproprimuncitori independenţi de a capitaliza miloacele de producţie şi miloacele de subzistennaţionale de a accelera forţat trecerea de la modul de producţie veci la cel modern tateleuropene şiau disputat brevetul acestei invenţii şi odată intrate icircn serviciul maeştrilor icircn arta de stoarce plusvaloare ele nu sau mulţumit să efuiască icircn acest scop propriile lor popoare icircn moindirect prin taxe vamale protecţioniste şi icircn mod direct prin prime de export etc )le au distru

prin miloace violente orice industrie icircn ţările vecine dependente aşa cum de pildă a distruAn$lia manufactura de licircnă din 2rlanda 1e continent datorită procedeului lui olbert i) procesulfost mult simplificat apitalul iniţial al industriaşului vine aici icircn parte direct din vistieristatului

bdquoDe ce să căutăm aticirct de departe exclamă irabeau cauza icircnfloririi manufacturii icircn axonicircnainte de războiul de şapte anigt )ste suficient să ne $icircndim la cele B7777777 datorie publică+ldquo244)

istemul colonial datoria publică povara impozitelor protecţionismul războaiele comerciaetc toate aceste vlăstare ale perioadei manufacturii propriuzise iau o amploare uriaşă icircn perioadcopilăriei marii industrii aşterea acesteia din urmă este marcată prin uriaşul furt irodian de copi8abricile ca şi flota re$ală icircşi recrutează muncitorii făcicircnd uz de forţă ici sir 8 )den care rămas indiferent la ororile care au icircnsoţit exproprierea pămicircntului populaţiei rurale icircncepicircnd diultima treime a secolului al 34lea picircnă icircn timpul lui picircnă la sficircrşitul secolului al 34222lea caricircncicircntat a salutat acest proces bdquonecesarldquo pentru bdquocrearealdquo a$riculturii capitaliste şi a bdquoraportulu

ust icircntre pămicircntul arabil şi păşuneldquo nici ciar el nu reuşeşte să icircnţelea$ă necesitatea economicăfurtului de copii şi a sclaviei copiilor icircn scopul de a transforma producţia manufacturieră icirc

producţie de fabrică şi de a crea o corelaţie ustă icircntre capital şi forţa de muncă )l spune-

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 2641

bdquoerită poate ca publicul să cbibzuiască dacă o manufactură pentru a funcţiona cu succes trebuisă fure din cotta$es şi din case de muncă copii săraci care sicircnt puşi să lucreze icircn $rupuri cu scimbul cemai mare parte a nopţii fără odină dacă o manufactură care afară de aceasta ţine laolaltă bărbaţi femei de vicircrste diferite şi cu icircnclinaţii diferite ceea ce duce datorită exemplelor rele la depravare libertina dacă o asemenea manufactură poate să sporească fericirea naţională şi pe ceindividualăgtldquo245) bdquo(n DerbCsire ottin$amsire şi icircndeosebi icircn 9ancasire scrie 8ielden i) maşinirecent inventate au fost introduse icircn fabrici mari aflate icircn apropierea unor ricircuri mari capabile să pună icirc

mişcare roata idraulică (n aceste locuri departe de oraşe a fost nevoie dintro dată de mii de braţe dmuncă icircndeosebi 9ancasire picircnă atunci relativ puţin populat şi neroditor a avut cea mai mare nevoie doameni Deosebit de căutate erau de$etele mici şi icircndemicircnatice ale copiilor uricircnd a devenit obicrecrutarea de ucenici + din diferite case de muncă paroiale din 9ondra din irmin$am şi din alte părţulte multe mii de aceste fiinţe mici şi neautorate icircntre K şi G sau 5 ani au fost astfel expediate icircnord De obicei patronulldquo adică oţul de copii bdquole dădea ucenicilor icircmbrăcăminte micircncare şi un adăpoicircn casele de ucenici de pe licircn$ă fabrici e an$aau suprave$etori care să le suprave$eze munca )ra icircinteresul acestor vătafi de sclavi ca săi pună pe copii să muncească cicirct mai mult posibil deoarecretribuirea lor depindea de cantitatea de produse stoarsă de la fiecare copil ruzimea era o urmarfirească (n multe districte industriale icircndeosebi icircn 9ancasire aceste fiinţe nevinovate şi neautoratvicircndute fabricanţilor au fost supuse celor mai revoltătoare torturi opiii erau cinuiţi picircnă la moarte dmunca excesivă erau biciuiţi ferecaţi icircn lanţuri şi supuşi celor mai rafinate şi mai icircn$rozitoare torturistoviţi de foame icircncicirct erau numai piele şi oase ei erau adesea micircnaţi la muncă cu biciul Fneori ei afost icircmpinşi ciar la sinucidere 8rumoasele şi romanticele văi din DerbCsire ottin$amsire 9ancasire ferite de ociul publicului au devenit locuri de supliciu şi adesea de asasinate+ 1rofiturilfabricanţilor erau uriaşe 8aptul acesta nu făcea deoicirct să le aţicircţe foamea de lup )i au icircnceput să practicmunca de noapte adică după ce extenuau un $rup de muncitori prin munca de zi ei aveau pre$ătit a$rup pentru munca de noapte scimbul de zi ocupa paturile pe care scimbul de noapte abia le părăsise viceversa )ste o tradiţie populară icircn 9ancasire ca paturile să nu se răcească niciodatăldquo246)

amp dată cu dezvoltarea producţiei capitaliste icircn cursul perioadei manufacturiere opinia publicdin )uropa a pierdut ultima rămăşiţă de conştiinţă şi de ruşine aţiunile se micircndreau icircn mod cinicu orice infamie de vreme ce era un miloc de acumulare a capitalului itiţi de pildă naivelanale comerciale ale filistinului A Anderson217 Aici e proclamat cu surle şi tricircmbiţe ca un triumf aicircnţelepciunii politice en$leze faptul că la icircnceierea păcii de la Ftrect prin bdquoasientoldquo 218 An$liasilit pania săi recunoască dreptul de a face comerţ cu ne$ri icircntre Africa şi America spaniolcomerţ pe care picircnă atunci icircl făcea numai icircntre Africa şi 2ndiile occidentale en$leze An$lia

primit dreptul ca picircnă icircn K5G să livreze Americii spaniole cicircte 5B77 de ne$ri anual 1rin aceasse crea un paravan oficial pentru contrabanda en$leză ampraşul 9iverpool sa dezvoltat pe bazcomerţului cu sclavi Acest comerţ a fost metoda lui de acumulare primitivă Ni astăzi bdquolume

bunăldquo din 9iverpool este 1indaruli) comerţului cu sclavi care vezi lucrarea citată a doctoruluAiHin apărută icircn K6E bdquoface din spiritul comercial o pasiune creează marinari minunaţi aduce o mulţime de banildquo (n KG7 9iverpool avea pentru comerţul cu sclavi E corăbii icircn KEEG icircn KJ7 K5 icircn KK7 6J şi icircn K6 G

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 2741

2ntroducicircnd icircn An$lia sclavia copiilor industria bumbacului a stimulat totodată transformaresclaviei icircn tatele Fnite care picircnă atunci avea o formă mai mult sau mai puţin patriarală icircntrusistem comercial de exploatare (n $eneral sclaviei voalate a muncitorilor salariaţi icircn )uropa trebuia drept piedestal sclavia sans prase21 icircn 9umea nouă247)

Tantae molis erat219 de a se crea condiţii pentru manifestarea liberă a bdquole$ilor naturale eterneale modului de producţie capitalist de a se desăvicircrşi procesul de separare a muncitorilor dcondiţiile muncii lor de a se transforma la un pol miloacele sociale de producţie şi miloacele dsubzistenţă icircn capital iar la polul opus masele populare icircn muncitori salariaţi icircn bdquosăraci carmuncescldquo liberi acest produs uimitor al istoriei moderne 248) Dacă după Au$ier i) banii bdquovin plume cu pete naturale de sicircn$e pe unul din obraildquo249) capitalul vine pe lume micircnit de sicircn$e și păt

pe tot trupul din cap picircnă icircn picioare250)

7 Tendinţa istorică a acumulării capitaliste

Aşadar la ce se reduce acumularea primitivă a capitalului adică $eneza lui istoricăgt (n măsuricircn care nu este transformare directă a sclavilor şi a şerbilor icircn muncitori salariaţi prin urmarsimplă scimbare de formă ea nu icircnseamnă decicirct exproprierea producătorilor nemilociţi adicdesfiinţarea proprietăţii private bazată pe munca proprie

1roprietatea privată ca opus al proprietăţii colective sociale nu există decicirct acolo undmiloacele de muncă şi condiţiile exterioare ale muncii aparţin unor persoane particulare Dar icirc

funcţie de faptul că aceste persoane particulare sicircnt muncitori sau cei care nu muncesc se scimbicircnsuşi caracterul proprietăţii private 2nfinitatea de nuanţe pe care ea le prezintă la prima vedere nreflectă decicirct stările intermediare aflate icircntre aceste două extreme

1roprietatea privată a muncitorului asupra miloacelor sale de producţie este baza mic producţii iar mica producţie este o condiţie necesară pentru dezvoltarea producţiei sociale şi individualităţii libere a muncitorului icircnsuşi ) drept că acest mod de producţie există şi icircsclava$ism şi icircn feudalism precum şi icircn alte relaţii de dependenţă personală Dar el nu icircnfloreştenuşi desfăşoară icircntrea$a ener$ie nuşi cucereşte forma clasică adecvată decicirct acolo undmuncitorul este proprietar privat liber al condiţiilor sale de muncă folosite de el icircnsuşi acolo undţăranul este proprietar al o$orului pe care icircl cultivă iar meseriaşul proprietar al uneltelor pe care lminuieşte cu virtuozitate

Acest mod de producţie presupune făricircmiţarea pămicircntului şi a celorlalte miloace de producţi)l exclude aticirct concentrarea acestora din urmă cicirct şi cooperarea diviziunea muncii icircn cadruaceloraşi procese de producţie dominarea şi re$lementarea socială a naturii dezvoltarea liberă forţelor de producţie sociale )l nu este compatibil decicirct cu limitele naturale icircn$uste ale producţi

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 2841

şi ale societăţii Al eterniza ar icircnsemna după cum spune pe bună dreptate 1ecLueur i) bdquoa decremediocritatea $eneralăldquo220 1e o anumită treaptă de dezvoltare el produce miloacele materiale al

propriei sale distru$eri Din acest moment icircn societate se trezesc forţe şi pasiuni care se simicircncătuşate de el Acest mod de producţie trebuie desfiinţat şi este desfiinţat Desfiinţarea lutransformarea miloacelor de producţie individuale şi făricircmiţate icircn miloace de producţsocialmente concentrate deci a proprietăţii minuscule a multora icircntro uriaşă proprietate a cicirctorv

adică exproprierea pămicircntului maselor populare lar$i exproprierea miloacelor lor de subzistenşi uneltelor lor de muncă această icircn$rozitoare şi anevoioasă expropriere a maselor popularconstituie preistoria capitalului )a cuprinde o serie icircntrea$ă de metode violente dintre care ammenţionat mai sus numai pe cele mai importante care au făcut epocă ca metode ale acumulăr

primitive a capitalului )xproprierea producătorilor nemilociţi se face cu vandalismul cel mnecruţător şi sub impulsul patimilor celor mai infame mai murdare mai mescine şi mai odioas1roprietatea privată dobicircndită prin muncă proprie şi bazată ca să zicem aşa pe contopiremuncitorului individual independent cu condiţiile sale de muncă este icircnlăturată de proprietate

privată capitalistă bazată pe exploatarea muncii altuia dar libere din punct de vedere formal251)

icircnd acest proces de transformare a destrămat icircn profunzime şi icircn amploare societatea vececicircnd muncitorii au fost transformaţi icircn proletari iar condiţiile lor de muncă icircn capital cicircnd modude producţie capitalist stă pe propriile sale picioare atunci socializarea ulterioară a muncitransformarea ulterioară a pămicircntului şi a celorlalte miloace de producţie icircn miloace de producţiexploatate pe scară socială deci comune prin urmare exproprierea ulterioară a proprietarilo

privaţi capătă o formă nouă el ce urmează să fie expropriat acum nu mai este muncitorul carlucrează independent ci capitalistul care exploatează un număr mare de muncitori

Această expropriere se icircnfăptuieşte prin ocul le$ilor imanente ale producţiei capitaliste icircnsăş prin centralizarea capitalurilor Fn capitalist răpune un număr mare de alţi capitalişti icircnă icircmicircnă cu această centralizare adică cu exproprierea unui număr mare de capitalişti de către unumăr mic se dezvoltă pe o scară mereu crescicircndă cooperarea icircn procesul muncii aplicaretenică conştientă a ştiinţei exploatarea sistematică a pămicircntului transformarea miloacelor dmuncă icircn miloace de muncă ce nu pot fi folosite decicirct icircn comun economisirea tuturor miloacelode producţie prin folosirea lor ca miloace de producţie ale unei munci sociale combinateatra$erea tuturor popoarelor icircn orbita pieţei mondiale şi prin aceasta caracterul internaţional a

re$imului capitalist amp dată cu micşorarea continuă a numărului ma$naţilor capitalului caruzurpă şi monopolizează toate avantaele acestui proces de transformare creşte mizeria asuprireaicircnrobirea de$radarea exploatarea dar şi revolta clasei muncitoare al cărei număr sporeşneicircncetat şi care este educată unită şi or$anizată prin icircnsuşi mecanismul procesului de producţicapitalist onopolul capitalului devine o cătuşe pentru modul de producţie care a icircnflorit o datcu el şi prin el entralizarea miloacelor de producţie şi socializarea muncii aun$ la un punct lcare devin incompatibile cu icircnvelişul lor capitalist Acesta este sfăricircmat 1roprietăţii privatcapitaliste ia sunat ceasul )xpropriatorii sicircnt expropriaţi

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 2941

odul de icircnsuşire capitalist care rezultă din modul de producţie capitalist deci proprietate privată capitalistă este prima ne$aţie a proprietăţii private individuale bazată pe munca propriDar producţia capitalistă $enerează cu necesitatea unui proces natural propria ei ne$are Aceasteste ne$area ne$aţiei )a nu restabileşte proprietatea privată ci proprietatea individuală dar p

baza realizărilor erei capitaliste- a cooperării şi a proprietăţii comune asupra pămicircntului şi asuprmiloacelor de producţie produse de munca icircnsăşi

Transformarea proprietăţii private făricircmiţate bazată pe munca proprie a indivizilor icirc proprietate capitalistă este desi$ur un proces mult mai icircndelun$at mai violent şi mai dificil dectransformarea proprietăţii capitaliste care icircn fapt se bazează dea pe producţia socială icirc

proprietate socială Acolo era vorba de exproprierea maselor populare de către un număr restricircnde uzurpatori aici este vorba de exproprierea unui număr restricircns de uzurpatori de către mase

populare252)

189) Icircn Italia unde producţia capitalist sa deoltat cel $ai dere$e i relaţiile ampeudale au ampost desampiinţacel $ai dere$e (ici erbul sa eliberat nainte de ai ampi putut asiura reun drept de prescripţie asup

p$ntului +e aceea eliberarea l transampor$ i$ediat n proletar pus n aampara leii n plus sete i$ediat nstpni n oraele r$ase n cea $ai $are parte nc din epoca ro$an nd reoluţionarea pieţei $ondiale

nlturat la sampritul secolului al -lea194 supre$aţia co$ercial a Italiei de nord a nceput o $icare n seniners uncitorii de la orae au ampost $pini n $as la sate unde au ampcut ca $icile culturi aricole oraniatdup tipul rdinritului s cunoasc o namplorire ampr precedent

190) icii proprietari ampunciari carei lucrau p$ntul cu propriile lor $ini i se bucurau de o $odestbunstare repreentau atunci o parte cu $ult $ai i$portant a naţiunii dect acu$ u $ai puţin de 16000de proprietari ampunciari care $preun cu ampa$iliile lor trebuie s ampi constituit $ai $ult de 17 din ntreaa populaţitriau din cultiarea $icilor lor parcele ampreeold ampreeold nsea$n proprietate deplin asupra p$ntuluienitul $ediu al acestor $ici proprietari ampunciari este ealuat la 6070 l st a calculat c nu$rul acelo

care i lucrau propriul lor p$nt era $ai $are dect al celor care luau n arend p$nt strin acaula

i)

isoamp nland 10t ed ondon 1854 I p 333334) Icircnc n ulti$a trei$e a secolului al -IIlea 45 dpopulaţia enle se ndeletnicea cu aricultura l c p 413) Icircl cite pe acaula pentru c n calitate dampalsiampicator siste$atic al istoriei ei esto$pea pe ct posibil ase$enea ampapte

191) u trebuie n nici un ca s uit$ c erbul a ampost nu nu$ai proprietar dei obliat s plteasc dilt$al parcelelor de p$nt din lturul casei ci i coproprietar al p$nturilor obtii (colo n ileia) ţranul eserb u toate acestea aceti seramps1 stpnesc p$nturile obtii =n n preent sileienii nu au putut deter$inaţi s $part p$nturile obtii n ti$p ce n eu$argt aproape c nu $ai eist sat n care aceas

$pr țire s nu ampi ampost eampectuat cu cel $ai $are succes irabeau i) +e la onarcie =russienne ondre1788 t II p 125 126)

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 3041

192) aponia cu oraniarea ei pur ampeudal a proprietţii ampunciare i cu $ica ospodrie ţrneascpracticat pe scar lar ne oamper o i$aine cu $ult $ai ampidel a eului $ediu european dect toate crţinoastre de istorie ptrunse n cea $ai $are parte de preltudecţi buree ampoarte co$od s ampii liberal psea$a eului $ediu

193) Icircn Atopia sa Bo$as orus orbete despre ţara ciudat n care oile i $nnc pe oa$eniAtopia n traducerea lui Cobinson ed (rber ondon 1869 p 41)

193a) Dacon eplic letura dintre o ţrni$e liber i nstrit i o inampanterie bun ra spune el

deosebit de i$portant pentru puterea și $oraurile reatului s aib amper$e cu o ntindere suampicient de $are penta asiura o eistenţ acceptabil unor oa$eni sntoi i capabili i pentru a da o $are parte a p$nturilor dreat n stpnirea eo$anilor sau a unor oa$eni de stare $iltlocie ntre nobili i cottaers i araţi ste ntader prerea unani$ a celor $ai buni cunosctori n proble$ele rboiului c amporţa principal a unei ar$ato constituie inampanteria sau pedestri$ea +ar pentru a aea o inampanterie bun este neoie nu de oa$eni care atrit n $ierie i aserire ci de oa$eni care au trit liberi i ntro oarecare bunstare +ac deci ntrun stat ce$ai $are nse$ntate o au nobilii i entle$enii n ti$p ce oa$enii de la ţar i pluarii nu snt dect $uncitosau araţi la cei dinti sau si$pli cottaers adic ceretori cu colibe proprii el poate aea o caalerie bun dar nici un ca o inampanterie bun i de ndeltde ede$ acest lucru n Eranţa n Italia i n alte ctea ţri strine und

ntrader populaţia este ampor$at din nobili i din ţrani sraci așa nct ele snt silite s ampoloseasc $ercenaeleţieni etc pentru batalioane lor de inampanterieF aa se i eplic ampaptul c aceste ţri au populaţie nu$eroas

dar soldaţi puţini Be Cein oamp enr II etc erbati$ Ceprint ampro$ Genneti)

Hs nland ed 1719 ond 187p 308)

194) +r unter lc p 134 upraampaţa atribuit prin leile eci) ar ampi considerat asti ca ampiind pre$are pentru $uncitori i $ai derab de natur ai transampor$a n $ici amper$ieri eore Coberts i) Be ocistor oamp te =eople oamp te outern ounties oamp nland in past centuries ond 1856 p 184)

195) +reptul celor sraci la o parte din eciuiaia ncasat de biserici este stabilit prin leile eci Bucgtetlc II p 804 805)

196) Jillia$ obbetti) ( istor oamp te =rotestant Ceampor$ation K 471

197) piritul protestant se ede ntre altele din ur$toarele Icircn sudul (nliei sau ntlnit $ai $uproprietari ampunciari i amper$ieri nstriţi i cu eamporturi co$une au ampor$ulat ece ntrebri priitoare la interpretare

ltust a leii pentru asistenţa sracilor pro$ulat n ti$pul reinei lisabeta (poi leau dat unui lturist renu$it acea re$e ereant niei) ulterior sub Iacob I ltudector) pentru ca acesta si dea aiul Icircntrebarea nouaL unii dintre amper$ierii nstriţi din paroie au i$ainat un plan nţelept prin care orice conampuie n aplicarea lepoate ampi nlturat i propun ca n paroie s se construiasc o ncisoare Mricrui srac care nu rea s se las

ncis n ncisoarea $enţionat s i se retra altutorul (r ur$a s se anunţe apoi prin $prelturi$i c daccinea dorete s analtee pe sracii acestei paroii s predea ntro i anu$it o oampert siilat conţinnd preţ$ini$ la care rea si nciriee (utorii acestui plan presupun c n co$itatele necinate eist persoane canu doresc s $unceasc i care nu au nici aerea i nici creditul necesar pentru a lua n arend o amper$ saucorabie astampel ca s poat tri ampr a $unci so as to lie Nitout labour) (ceste persoane ar putea s ampac

paroiei propuneri ampoarte aantaltoase +ac sar nt$pla uneori ca sracii aamplaţi sub protecţia ntreprintorului s$oar pcatul a ampi al lui cci paroia ia ampcut datoria ampaţ de aceti sraci e te$e$ ns c leea actual nper$ite o ase$enea $sur nţeleapt prudential $easure)F trebuie s tiţi ns c restul ampreeolderilor dacest co$itat i din co$itatele necinate ni se or altura i le or cere repreentanţilor lor n a$era co$unelos preinte un proiect de lee care s per$it nciderea i punerea la $unc amporţat a sracilor astampel nct oricpersoan care se opune ncarcerrii s nu aib dreptul la altutor per$ c aceasta a $piedica persoaneaamplate n $ierie s pretind altutoare Nill preent persons in distress ampro$ Nantin relieamp) C Dlagte i) Bistor oamp =olitical iterature ampro$ te earliest ti$es ond 1855 II p 84 85) Icircn coţia desampiinţarea erbia aut loc cu ctea secole $ai triu dect n (nlia Icircnc n 1698 Eletcer i) din altoun declara n parla$entscoţianL u$rul ceretorilor este apreciat n coţia la nu $ai puţin de 200000 inurul re$ediu pe care eurepublican din principiu pot sl propun este restaurarea serbiei i transampor$area n sclai a tuturor acelora canu snt n stare si asiure eistenţa Bot astampel den l c b I c I p 60 61 =auperis$ul datea d

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 3141

$o$entul n care ţranii au deenit liberi anuampacturile i co$erţul snt aderaţii prinţi ai sracilor de la noa i acel scoţian republican din principiu den reete doar ntrun sinur punctL nu desampiinţarea serbiei desampiinţarea proprietţii ţranului asupra p$ntului la transampor$at pe acesta n proletar respecti n pauper eilor enlee cu priire la asistenţa sracilor i corespunde n Eranţa unde eproprierea sa eampectuat n alt $oordonanţa de la oulins din 1566 i edictul din 1656

198) +l Coersi) dei n acel $o$ent proampesor de econo$ie politic la Aniersitatea din Mampord sediortodoiei protestante sublinia n preampaţa la lucrarea sa istor oamp (riculture ampaptul c $asele populare aampost pauperiate din caua Ceampor$ei

199) ( letter to ir B Dunbur DrtL Mn te i =rice oamp =roisions D a uampampolgt entle$an IpsNic1795 p 4 iar i aprtorul amperent al siste$ului amper$elor $ari autorul O (rbutnot i)P lucrrii InQuir into tonnection oamp lare Ear$s ond 1773 p 139 spuneL +epln cel $ai $ult pierderea eo$anilor notri acestei cateorii de oa$eni care au $enţinut n realitate independenţa naţiunii noastre priesc cu ltale cup$nturile lor se aampl acu$ n $na lorilor $onopoliti i snt date n arend $icilor amper$ieri n condiţii n care nu pot tri $ai bine dect asalii i n care pot ampi oricnd alunaţi

200) (spectul $oral al acestui erou bure poate ampi apreciat ntre altele din ur$toareleL =$nturi ntinse din Irlanda druite ladei Mrgtne i) n 1695 snt o doad public a aampecţiunii reelui i a inampluenţei acestlad =reţioasele sericii ale doa$nei au ampost se pare ampoeda labioru$ $inisteria 5 Icircn loanei) anuscri

ollection Dritis useu$ nr 4 224 anuscrisul este intitulatL Be caracter and beaiour oamp Gin Jillia$underland etc as represented in Mriinal etters to te +ugte oamp reNsbur i) ampro$ o$ers aliampa Mamporecretar ernon etc plin de lucruri ciudate)

201) Icircnstrinarea ileal a do$eniilor coroanei n parte prin nare i n parte prin donaţii constituie ucapitol scandalos n istoria (nliei o ampraud uria n dauna naţiunii iantic ampraud on te nation) E JeN$ani) ectures on =olitical con ond 1851 p 129 130) R+ate a$nunţite despre $odul n caractualii $ari proprietari ampunciari din (nlia au altuns n posesiunea do$eniilor lor ei n O ansP Mur oobilit D oblesse Mblie ondon 1879 ES

202) ei de pild pa$ampletul lui Durgte i) 199 despre casa ducal de Dedampord i) al crei lstar e lordul oCusselli) te to$tit oamp liberalis$6

203) Eer$ierii le interic cottaerilor s ţin reo ietate sub pretetul c dac ar aea ite sau psri ar ampura de la amper$ier rana necesar acestora i $ai spunL dac reţi ca cottaerii s ampie arnici ţ ineţii n srciCealitatea este ns c n ampelul acesta amper$ierii uurp toate drepturile asupra p$nturilor obtii ( =oliticnQuir into te onseQuences oamp enclosin Jaste ands ond 1785 p 75)

204) den lc =reampace Op -II -I-P

205) apital ampar$s BNo etters on te Elour Brade and te +earness oamp orn D a =erson in Dusinessond 1767 p 19 20)

206) ercantampar$s (n InQuir into te =resent i =rices oamp =roisions ond 1767 p 111 not (utorul acestei scrieri bune aprute anoni$ este reerendul ataniel Eorster i)

207) Bo$as Jriti) ( sort address to te =ublic on te onopol oamp lare ampar$s 1779 p 2 3

208) Ce (ddintoni) nQuir into te Ceasons ampor or aainst enclosin open ampields ond 1772 p 374passi$

209) +r C =ricei) lc II 155 156 itiţi pe Eorster (ddinton Genti) =rice i a$es (nderson i) i ampaceţico$paraţie ntre ei i la$entabila sporoial de sicoampant a lui aculloc i) n cataloul su Be iterature =olitical cono$ ond 1845

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 3241

210) c p 147 148

211) c p 159 160 (ceasta a$intete de Co$a antic Doaţii au luat n stpnire cea $ai $are partep$nturilor ne$prţite Icircncrenduse n $prelturri ei sperau c aceste p$nturi nu le or $ai ampi luate napoi de aceea au cu$prat p$nturile necinate aparţinnd sracilor ampie c le luau cu oia acestora ampie $potrioinţei lor aa nct acu$ ei cultiau do$enii ntinse i nu parcele $prtiate =entru $uncile aricole i pentrcreterea itelor ei ampoloseau sclai deoarece oa$enii liberi lear ampi ampost luaţi de la $unc i tri$ii la rboi Eaptc aeau sclai le aducea un $are cti i de aceea ampiind scutiţi de sericiul $ilitar sclaii se puteau n$ulţi oie i aeau $ulţi copii (stampel cei puternici au concentrat n $na lor toate boţiile i toat ţara $iuna d

sclai Italicii se $puţinau ns din ce n ce $ai $ult ampiind deci$aţi de srcie dri i de sericiul $ilitar Iar ti$p de pace ei erau conda$naţi la o total inactiitate pentru c p$ntul se aampla n $na boaţilor care i lucrap$ntul nu cu oa$eni liberi ci cu sclai (ppian i) CT$isce DUrergtriee I 7) =asaltul acesta se reamper perioada dinaintea leii lui icinius200 i) ericiul $ilitar care a accelerat att de $ult ruinarea plebeilor ro$ani ampost unul dintre principalele $iltloace ampolosite de arol cel are i) pentru transampor$area amporţat a ţranilor libeer$ani n ţrani dependenţi i n erbi

212) O (rbutnotP (n InQuir into te onnection betNeen te present =rices oamp =roisions etc p 12129 Caţiona$ente ase$ntoare dar cu tendinţ opus si$ la un alt autorL uncitorii snt alunaţi dcottaesurile lor i siliţi si caute de lucru la oraeF dar n acest ca se obţine un ecedent $ai $are i astampecapitalul sporete OC D eelei)P Be =erils oamp te ation 2nd ed ond 1843 p -I)

213) ( gtin oamp nland $it as Nell clai$ to drie is subltects into te sea E J eN$an lc 132)

214) teuart spuneL Centa de pe aceste p$nturi el ncadrea n $od reit n aceast cateorecono$ic tributul pltit de ta$eni202 eampului de clan) este cu totul nense$nat n co$paraţie cu ntinderea lodar n ceea ce priete nu$rul persoanelor care triesc din arend se a constata poate c n reiunil$untoase ale coţiei un petic de p$nt rnete de ece ori $ai $ulţi oa$eni dect un teren de aceeai aloar

n proinciile cele $ai boate lc I c -I p 104)

215) a$es (nderson Vbserations on te $eans oamp ecitin a spirit oamp ational Industr etc dinbur1777

216) Icircn 1860 icti$ele eproprierilor amporţate au ampost eportate n anada dup ce li sau ampcut pro$isiu$incinoase Anii au ampuit n $unţi i n insulele necinate (u ampost ur$riţi de poliţiti sau ncierat cu ei i cele din ur$ au scpat

217) Icircn reiunile $untoase spune n 1814 Ducanan i) co$entatorul lui ( $it eciul siste$ dproprietate este ilnic nlturat prin iolenţ Er a ţine sea$a de arendaii ereditari n caul de ampaţ ampolosireacestei cateorii este reit) landlordul d p$ntul aceluia care i oamper $ai $ult iar acesta dac

$buntţete terenul i$proer) introduce i$ediat un siste$ nou de cultur a p$ntului =$ntul care $ nainte era presrat cu $ici ospodrii ţrneti era populat n raport cu produsul obţinut de pe elF n condiţisiste$ului nou al culturilor perampecţionate i al rentelor sporite se obţine cel $ai $are produs posibil cu $ini$ude celtuieli posibileF pentru a se realia acest lucru se ndeprtea braţele de $unc deenite acu$ inutile

ei alunaţi din locurile lor natale caut si ctie eistenţa n oraele industriale etc +aid DucanaMbserations on etc ( $itHs Jealt oamp ations dinb 1814 ol I p 144) obili$ea din coţia epropriat ampa$ilii ntrei de parc ar ampi s$uls buruieniF cu sate ntrei i cu populaţia lor sa procedat aa cuprocedea indienii n rbunarea lor cu iuinile ani$alelor slbatice M$ul e ndut pentru o piele de oaipentru o ciosrt de berbec ba ciar pentru $ai puţin nd proinciile din nordul inei au ampost inadaţi d$onoli n sampatul acestora sa propus ca locuitorii s ampie eter$inaţi iar ţara s ampie transampor$at n pune

(ceast propunere a ampost pus n practic de o serie de landlori din reiunile $untoase ale coţiei n propria lţar $potria propriilor lor co$patrioţi eore nsor i) (n InQuir concernin te =opulation oamp ations on1818 p 215 216)

218) nd actuala duces de uterland i) a pri$ito cu $are po$p la ondra pe doa$na DeecertoNeautoarea crţii Ancle Bo$Hs abin cu scopul de ai $aniampesta si$patia ampaţ de sclaii neri din republic

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 3341

a$erican lucru pe care sa amperit sl ampac ca i celelalte aristocrate n ti$pul rboiului ciil cnd orice ini$enle nobil btea pentru proprietarii de sclai eu a$ artat n eN Worgt Bribune cu$ triesc sclaampa$iliei uterland204 Anele pasalte au ampost reproduse de are i) n Be lae Brade =iladelpia 1853 p 20203 (rticolul $eu a ampost reprodus de o aet scoţian i a proocat o pole$ic ie ntre aceasta din ur$ sicoampanţii ampa$iliei uterland

219) +ate interesante asupra acestui co$erţ de pește si$ la dl +aid ArQuarti) =ortampolio eN eries assau J enior i) caliampic n scrierea sa postu$ citat $ai sus $surile din uterlandsire ca una dintrcurţirile clearins) cele $ai bineampctoare din cte a cunoscut o$enirea lc Op 282P)

219a) +eer amporests parcurile de ntoare) din coţia nu au nici $car un sinur copac nt alunate oii snt adui cerbi n $unţii pleui i apoi totul pri$ete nu$ele de deer amporests (adar nici orb d

$pdurireX

220) Cobert o$ers etters ampro$ te ilandsF or te Ea$ine oamp 1847 ond 1848 p 1228 passi$ (ceste scrisori au aprut pentru pri$a oar n Bi$es cono$itii enlei au eplicat binenţeles ampoa$eteaelilor din 1847 prin suprapopulaţie Icircn orice ca aelii presau asupra $iltloacelor lor de subistenţ er$ania learin oamp states sau cu$ se nu$ea acolo Dauernleen 7 sa desampurat intens dup rbode 30 de ani i a proocat nc n 1790 reolte ţrneti n electoratul aoniei a a predo$inat ndeosebi estul er$aniei Icircn $altoritatea proinciilor prusiene dreptul de proprietate al ţranilor a ampost arantat abia d

Erederic al IIleai)

+up cucerirea ileiei el ia obliat pe proprietarii ampunciari s reampac colibele a$barele etc s dotee ospodariile ţrneti cu ite i unelte l aea neoie de soldaţi pentru ar$at i de contribuabpentru istierie t de plcut era de altampel iaţa ţranului n ti$pul do$niei lui Erederic al IIlea cu siste$ul eampinanciar i ad$inistrati care era un a$estec de despotis$ de birocraţie i ampeudalis$ se poate edea din pasaltur$tor aparţinnd lui irabeau ad$iratorul suL Inul repreint aadar una dintre cele $ai $ari boţii aţranilor din nordul er$aniei pre nenorocirea speciei u$ane el nu este ns dect un paleati $potri$ieriei i nu o cale spre bunstare I$poitele directe claca i seritu țile de tot ampelul l ruinea pe ţraner$an care n plus trebuie s plteasc i$poite indirecte la tot ce cu$pr i pentru ca ruinarea s ampie totalel nu are oie si nd produsele unde i cu$ reaF el nici nu ndrnete s cu$pere cele cei snt dtrebuinţ de la neustori care ar putea s i le nd la un preţ $ai redusF toate aceste caue l duc pe nesi$ţite ruinare i dac nu sar ocupa i cu torsul el nu ar ampi n stare si plteasc la ti$p i$poitele directeF torsuloamper o surs de enituri accesorii dndui putinţa s ampoloseasc amporţele soţiei copiilor slultnicelor araţilor i a

lui nsui Yi n poampida acestui enit accesoriu ce iaţ cinuitX ara el $uncete ca un ocna la arat i la culese culc la 9 i se scoal la 2 pentru ai ter$ina $unca iarna el ar trebui sși reampac amporţele printro odinprelunit dar dac ar inde o parte din produse pentru a plti i$poitele nar $ai aea ru pentru pine pentru s$nţ =entru a u$ple acest ol el trebuie deci s toarc s toarc intens +e aceea iarna ţranul sculc la $ieul nopţii sau la ora 1 i se scoal la 5 sau la 6 sau se culc la 9 i se scoal la 2 i aa n ampiecare toat iaţa n aampar de du$inici eile prelunite i $unca ecesi l uea pe o$ i de aceea la sate brbai ampe$eile $btrnesc $ult $ai dere$e dect la orae irabeau lc t III p 212 i ur$)

(daos la ediţia a 2a Icircn $artie8 1866 la 18 ani de la publicarea lucrrii lui Cobert o$ers citate $ai susproampesorul eone eii) a ţinut la ociet oamp (rts 205 o conamperinţ despre transampor$area punilor pentru oi n parcude ntoare orbind despre a$ploarea pe care a luato transampor$area reiunilor $untoase ale coţiei n pustiu

l a spus ntre alteleL (lunarea populaţiei i transampor$area p$nturilor n puni pentru oi au oamperit $iltlocul c$ai uor pentru a obţine un enit ampr a ampace celtuieli Icircnlocuirea punilor pentru oi cu un deer amporest a deenun lucru obinuit n reiunile $untoase ale coţiei Mile au ampost alunate de ani$alele slbatice aa cu$ nainoa$enii au ampost alunaţi pentru a ampace loc oilor =oţi $ere de la do$eniile contelui +alousie n Eoramparsire pnla on oHroats ampr s iei din pdure Icircn $ulte din aceste pduri) triesc de $ult ulpi pisici slbatice ltderdiori nestuici iepuri de $unte n ti$p ce iepurii de c$p eeriţele i obolanii au aprut aici abia recenupraampeţe uriae care ampiurau n statisticile coţiei ca puni de o ampertilitate i de o ntindere neobinuit ssustrase acu$ oricrei culturi i a$eliorri ampiind destinate eclusi unui nu$r restrns de persoane a$atoare dntoare i aceasta nu$ai ctea luni pe an

Ceista londone cono$ist din 2 iunie 1865 scrieL M aet scoţian a relatat spt$na trecut ntralte noutţiL ZAna dintre cele $ai bune amper$e de oi din uterlandsire pentru care sa oamperit recent cu prilelt

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 3441

epirrii contractului de arend o rent anual de 1200 l st este transampor$at ntrun deer amporestX[ Instincteampeudale se $aniampest la ampel ca pe re$ea cnd cuceritorii nor$ani au distrus 36 de sate pentru a crea eEorest +ou $ilioane de acri repreentnd p$nturi dintre cele $ai ampertile din coţia snt co$plet lsate parain Eneţele naturale din len Bilt se nu$rau printre cele $ai nutritie din co$itatul =ertF parcul dntoare de la Den (ulder ddea nainte cel $ai bun ampn din ntinsul district DadenocF o parte a pdurii Dlacount era punea cea $ai bun din coţia pentru oile nere t de $are este supraampaţa lsat n parain ddraul a$atorilor de ntoare se poate edea din ampaptul c aceast supraampaţ este $ult $ai $are dect tco$itatul =ert te surse de produse pierde statul din pricina acestor pustiiri amporţate se ede din ampaptul csupraampaţa ocupat de pdurea de la Den (ulder ar putea rni 15000 de oi i aceasta nu repreint dect 130 d

totalul p$nturilor reerate ntorii n coţia Boate aceste p$nturi destinate ntorii snt co$plneproductie ar ampi putut ampi scuampundate cu tot atta ampolos n alurile rii ordului na amporte a leii ar trebui spun capt acestei creri artiampiciale a unor ase$enea deșerturi i pustietţi

221) (utorul lucrrii ssa on Brade etc 1770 re$arcL ub duard al Ilea enleii par s se consacrat cu toat serioitatea ncuraltrii $anuampacturilor i utilirii la $unc a sracilor ucrul acesta se eddintro lee re$arcabil n care se preede ca toţi aabonii s ampie nampieraţi etc lc p 5)

221a) Bo$as orus spune n Atopia sa Op 41 42PL Icircn acest cip cte un cpcun laco$ i nesţios aderat pacoste pentru ţar ncide cu un ard oor dup oor pe ntinderi de $ii de acri iar proprietarii lsnt arliţi din ospodriile lorF unii prin icleu alţii prin silnicie iar alţii sectuiţi de attea str$btţi s

$pini si nd sinuri totul Yi aa bieţii oa$eni pornesc n pribeieL brbaţi ampe$ei soţi soţii orampani duprinţi cu copii $ici i cu cte o ampa$ilie $ai derab $are la nu$r dect nstrit ampiindc pluria are neoie dbraţe $ulteF pornesc n pribeie ic lsndui c$inul cunoscut n care erau deprini s triasc ampr s tunde se or aciua a doua i Boat ospodria lor ciar dear aea ra s atepte un cu$prtor nu are cintie ce preţF dar de re$e ce stau s ampie alunaţi din casele lor o dau pe ni$ica toat (poi dup ce rtcesctea ile din loc n loc ii irosesc i acea bru$ aonisit ce le $ai r$ne dect s se apuce de ampurat pentrca apoi s ampie spnuraţi ei bine dup dreptateX Mr poate si trasc $ieria cerind i atunci snt aruncaţi te$niţe ca nite aaboni ampr cptiF cci cine s le dea de lucru $car c ei ard de dorinţa s $unceascei Thomas Morus Atopia Ducureti ditura tiinţiampic 1958 p 5556 Nota trad) +in rndurile acestampuari nenorociţi despre care Bo$as orus spune c au ampost siliţi s ampure au ampost eecutaţi n ti$pul do$niei lenric al IIIlea 72000 de oţi $ari i $ici olinsed +escription oamp nland I p 186) Icircn ti$plisabetei aabonii erau spnuraţi n seriiF ntrader nu trecea un an ampr ca ntrun loc sau altul s nu amp

dui la spnurtoare 300 sau 400 de oa$eni trpe i) (nnals oamp te Ceampor$ation and stablis$ent Celiian and oter arious Mccurrences in te urc oamp nland durin Vueen lisabetHs app Cein 2ned 1725 ol II) +up acelai trpe n o$ersetsire au ampost eecutaţi ntrun sinur an 40 de oa$eni 35 aampost nampieraţi cu ampierul rou i 37 au ampost biciuiţiF 183 de ruampctori neteraţi au ampost eliberaţi Botui spune edatorit neliltenţei ltudectorilor de pace i $ilei prosteti a poporului acest $are nu$r de acuaţi nrepreint nici 15 din inampractorii reali Yi adauL Icircn celelalte co$itate din (nlia situaţia nu era $ai bun dect o$ersetsire i n $ulte co$itate situaţia era ciar $ai proast

222) Mri de cte ori leislaţia ncearc s rele$entee diamperendele dintre patroni $asters) i $uncitosamptuitorii ei snt patronii spune ( $it207 piritul leilor este proprietatea spune inueti) 208

223) O D Dlesi)

P opis$s oamp Eree Brade D a Darrister ond 1850 p 206 l adau $aliţiosL ($ ampo ntotdeauna ata s lu$ aprarea patronului u se poate ampace cea i pentru $uncitori

224) +intro preedere a statutului e$is de Iacob I n cel deal doilea an de do$nie cap 6 reiese c nipostari ampiind n acelai ti$p i ltudectori de pace iau per$is s stabileasc n $od oampicial n propriile loateliere tariampul de salariare Icircn er$ania ndeosebi dup rboiul de treieci de ani au ampost e$ise $ulstatute pentru $enţinerea salariilor la un niel scut =roprietarii ampunciari suampereau de pe ur$a lipsei de seritoi de $uncitori n reiunile depopulate Buturor locuitorilor de la sate li sa interis s nciriee ca$ere brbaţiloi ampe$eilor necstoriţiF toţi acetia trebuiau denunţaţi autoritţilor i aruncaţi n ncisori dac reampuau s deinseritori ciar dac se ntreţineau din alte ndeletniciri ampie c ampceau se$nturi pentru ţrani n sci$bul unsalariu cu iua ampie c ampceau ciar neoţ cu bani i cereale ZGaiserlice =riileien und anctiones ampUclesien[ I 125) Bi$p de un secol ntre n decretele prinţilor er$ani si$ aceleai la$entri n letur c

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 3541

seritori$ea ndrtnic i nrit care nu rea s se supun condiţiilor aspre i s se $ulţu$easc cu salaristabilit prin leeF proprietarului ampunciar i este interis s plteasc un salariu $ai $are dect cel stabilit pentr

ntreaa reiune Yi totui dup acest rboi condiţiile seritorilor snt adesea $ai bune dect aeau s ampie 10de ani $ai triuF n 1652 n ileia seritori$ea $ai pri$ea de dou ori pe spt$n carne iar n secolul nost$ai eist tot acolo districte n care ea nu pri$ete carne dect de trei ori pe an Yi salariul cu iua era $ai ridicadup rboi dect n secolele ur$toare Eretai))

225) (rticolul I al acestei lei lsuieteL Icircntruct una dintre te$eliile constituţiei amprancee const desampiinţarea tuturor asociaţiilor cetţenilor din aceeai stare i de aceeai proampesiune se interice renampiinţarea lo

sub orice pretet i sub orice ampor$ (rticolul I declar c dac cetţenii aparţinnd aceleiai proampesiuni arsau $eserii se nţele ntre ei sau nceie conenţii pentru a reampua de co$un acord s prestee sericiile pr$eseria sau $unca lor sau s nu le prestee dect cu un preţ anu$it nţeleerile i conenţiile $enţionate sndeclarate anticonstituţionale ampiind considerate un atentat la libertatea i la declaraţia drepturilor o$ului etc adiccri$e $potria statului ntoc$ai ca n ecile statute ale $uncitorilor C]olutions de =aris =aris 1791 t III 523)

226) Ducei) et Coui) istoire =arle$entaire t - p 193195 passi$

227) Eer$ieri spune arrison n +escription oamp nland crora nainte le era reu s plteasc rent de 4 l st pltesc acu$ 40 50 100 l st i socotesc totui c au ampcut o aampacere proast dac dup

epirarea contractului de arend nu au pus deoparte o su$ eal cu renta pe 67 ani

228) +espre inampluenţa pe care deprecierea banilor o eercit n secolul al -Ilea asupra diamperitelor clase asocietţii ei ( o$pendious or Drieampe a$ination oamp ertane Mrdinar o$plaints oamp +ierse oamp oountr$en in tese our +as D J entle$an ondon 1581) Eor$a de dialo a acestei scrieri a ampcut cea s ampie atribuit $ult re$e lui agtespeare i s ampie retiprit nc n 1751 sub nu$ele lui (utorul ei estJillia$ taampampordi) Icircntrun pasalt caalerul gtnit) spune ur$toareleL

aalerulL +ta ecinul $eu aricultor dta do$nule neustor i dta $etere cldrar ca i toţi ceila$eseriai tiţi s apraţi destul de bine interesele ci cu ct lucrurile snt $ai scu$pe dect nainte cu atridicaţi preţurile la $rampurile d sau la $unca pe care o indeţi oi ns nu ae$ de nare ni$ic ce a$ puteinde la un preţ $ai $are pentru a co$pensa pierderea reultat din cu$prarea produselor scu$pite Icircn alt locaalerul l ntreab pe $edicL pune$i te ro la ce cateorii de oa$eni te ndeti Yi n pri$ul rnd casnt dup prerea du$itale oa$enii care nu or aea nici o pierdere ediculL ndesc la toţi aceia cartriesc din cu$prare i nare cci aa cu$ cu$pr scu$p ei nd scu$p aalerulL are este a doucateorie care dup cu$ spui a ctia ediculL i bine toţi amper$ierii care pltesc pentru p$ntul pe car

lucrea ecea arend rent) cci pltesc dup nor$ele eci dar nd dup nor$ele noi adic pltesc ampoarpuţin pentru p$ntul lor i nd scu$p tot ce crete pe el aalerulL are cateorie a aea dup cuspui du$neata o pierdere $ai $are dect e ctiul acestor oa$eni ediculL Boţi nobilii entle$enii i toceilalţi care triesc sau dintro rent ampi sau dintro leaamp ori care nui lucrea sinuri p$ntul sau nu s

ndeletnicesc cu cu$prarea i cu narea

229) Icircn Eranţa r]isseurul care la nceputul eului $ediu ad$inistrea i ncasea drile datorat

stpnului ampeudal deine curnd un o$$e dHaampampaires11

care altune capitalist prin antalt nelciune etc (cer]isseuri erau uneori ei nii nobili +e pild acest cont l d dl acQues de Boraisse caaler castelan lDesan^on seniorului care ţine socotelile la +ilton pentru $onseniorul duce i conte de Dourone asupra rentelaparţinnd nu$itei castelanii din a 25a i a lunii dece$brie 1359 pn n a 28a i a lunii dece$brie 1360 (leonteili) istoire des at]riau $anuscrits etc p 234 235) iar aici se ede cu$ n toate samperele ieţsociale partea leului i reine inter$ediarul =e tr$ econo$ic de pild ampinanciarii aenţii de burs co$ercianţ$icii neustori au cea $ai $are parte din ctiF n do$eniul dreptului ciil aocatul i ltu$ulete pe $pricinaţiF politic deputatul nsea$n $ai $ult dect aletorii $inistrul $ai $ult dect sueranulF n reliie du$neeu

$pins pe planul al doilea de ctre $ediator iar acesta la rndul lui e dat n lturi de popi care snt i $ediatori ineitabili ntre bunul pstor i oile lui Icircn Eranţa ca i n (nlia $arile do$enii ampeudale erau $prţit

ntrun nu$r nesamprit de ospodrii $ici ns n condiţii cu $ult $ai neampaorabile pentru populaţia rural secolul al -Ilea au aprut amper$ele amper$es sau terriers u$rul lor a crescut continuu depind $ult ciampra d

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 3641

100000 le plteau o rent ampunciar n bani sau n natur ariind ntre a douspreecea i a cincea parte dprodus (ceste terriers erau ampeude subampeude etc ampieamps arri_reampieamps) dup aloarea i supraampaţa do$eniilor dintcare unele aeau doar cţia arpents12 Boţi stpinii acestor terriers aeau ntrun rad anu$it dreptul de lturisdicţasupra locuitorilor lorF eistau patru ase$enea rade de lturisdicţie e nţelee uor ct de asuprit era populaţrural de toţi aceti $ici tirani onteil spune c n acel ti$p eistau n Eranţa 160000 de tribunale acolo undasti snt suampiciente 4000 inclusi ltudectoriile de pace)

230) Icircn lucrarea sa otions de =ilosopie aturelle =aris 1838

231) =unct subliniat de sir a$es teuart213

232) oi acorda spune capitalistul onoarea de a $ seri cu condiţia ca n sci$bul ostenelii pcare $io dau de a co$anda s$i daţi puţinul ce r$ne Cousseau i) +iscours sur lH`cono$=olitiQue Oen_e 1760 p 70P)

233) irabeau lc t III p 20109 passi$ +ac irabeau consider atelierele separate $ai econo$ice $ai productie dect cele reunite i ede n acestea din ur$ doar nite si$ple plante de ser cultiate prin riltcr$uirii ampaptul se eplic prin situaţia de atunci a $altoritţii $anuampacturilor de pe continent

234) +oueci de pampuni de ln transampor$aţi pe nesi$ţite n $brc$intea necesar n decurs de un a

unei ampa$ilii de $uncitori datorit $uncii depuse de aceast ampa$ilie n ti$pul liber nu pare de loc cea senaţiona+ar aduceți lna pe piaţ tri$iteţio la ampabric apoi la inter$ediar apoi la neustor i e ți aea o $are operaţco$ercial capitalul no$inal ampolosit ampiind de doueci ori $ai $are dect aloarea lnii lasa $uncitoare eseploatat n $odul acesta pentru a ntreţine o nenorocit populaţie industrial o clas paraitar de co$erciani un siste$ co$ercial $onetar i ampinanciar ampicti +aid ArQuart lc p 120)

235) cepţie ampace doar epoca lui ro$Nell Icircn ti$pul republicii toate pturile $aselor populare din (nlia au restabilit dup decderea la care altunseser sub Budor ii)

236) Bucgtett tie c din $anuampacturile propriuise i ca ur$are a desampiinţrii $anuampacturii ţrneti sacasnice apare o dat cu introducerea $ainilor $area industrie a lnii Bucgtett lc I p 139144) =luu

ltuul au ampost o inenţie a eilor i o ndeletnicire a eroilorF oare rboiul de ţesut ampusul i roata de tors snt doriine $ai puţin nobil oi desprţiţi roata de tors de plu ampusul de ltu i obţineţi ampabrici i case pentru sraccredit i panic dou naţiuni ostileL cea aricol i cea co$ercial +aid ArQuart lc p 122) Iat ns cine are i acu (nlia desiur nu ampr te$ei c tinde s transampor$e toate celelalte ţri n si$ple popoaaricole al cror ampabricant s ampie ea l pretinde c n ampelul acesta a ampost ruinat Burcia cci proprietarilor aricultorilor nu li sa per$is niciodat de ctre (nlia) s se consolidee ei nii cu altutorul alianţei naturadintre plu i rboiul de ţesut dintre ciocan i rap Be lae Brade p 125) +up prerea lui ArQua

nsui este unul dintre ampactorii principali ai ruinrii Burciei unde a ampcut propaand n ampaoarea liberului sci$b interesul (nliei osti$ este c are n treact ampie is o slu prea plecat a Cusiei rea s $piedice acesproces de separare cu altutor siste$ului protecţionist care di$potri l accelerea

237) cono$itii enlei ampilantropi ca illi) Coers oldNin $iti) EaNcetti) etc i ampabricanţii libera

enlei ca on Driti)

i consorţii ntreab pe aristocratul latiampundiar enle aa cu$ du$neeu la ntrebat paini) de ampratele su (bel i) unde au disprut $iile noastre de ampreeolders14 +ar oi cu$ ați aprut =rdistruerea acelor ampreeolders +e ce nu ntrebaţi i unde au disprut ţestorii torctorii $eseriaii independenţi

238) Industrial aici n opoiţie cu aricol Icircn sensul de cateorie econo$ic amper$ierul este un capitalisindustrial ntoc$ai ca i ampabricantul

239) Be atural and (rtiampical Cits oamp =ropert ontrasted ond 1832 p 98 99 (utor al acestei scrieaprute anoni$L B odsgtini)

240) Icircnc n 1794 $icii postari din eeds au tri$is o deleaţie n parla$ent pentru a cere o lee care sinteric oricrui neustor s dein ampabricant +r (igtini) lc)

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 3741

241) Jillia$ oNitt oloniation and ristianit ( =opular istor oamp te Breat$ent ot te aties b turopeans in all teir olonies ond 1833 p 9 +espre trata$entul aplicat sclailor o co$pilaţie bun oampearles o$tei)L Brait] de la eislation 3$e ]d Druelles 1837 (ceast lucrare trebuie studiat a$nunpentru a se edea n ce se transampor$ bureul nsui și n ce i transampor$ el pe $uncitori acolo unde poate s$odelee lu$ea nestinerit dup cipul i ase$narea sa

242) Bo$as ta$ampord Caampamples i) late ieut o oamp tat Island Be istor oamp aa ond 1817 O II p --IP

243) u$ai n proincia Mrissa au $urit de ampoa$e n 1866 peste 1000000 de indui u toate acestea sau ampcut toate eamporturile s se $boţeasc istieria Indiei nnduse nampo$etaţilor ali$ente la preţuri ridicate

243a) Jillia$ obbett re$arc ampaptul c n (nlia toate instituţiile publice poart denu$irea de reale sci$b ns datoria e naţional national debt)

243b) +ac ttarii ar inada ai uropa ar ampi reu s le eplic$ ce nsea$n la noi un ampinanciarontesQuieui) sprit des lois t I p 33 ]d ondres 1769)

244) =ourQuoi aller cercer si loin la cause de l]clat $anuampacturier de la ae aant la uerre eQuatreint $illions de dettes ampaites par les souerainsX irabeau l c t I p 101)

245) den l c b II c I p 421

246) on Eielden l c p 5 6 Icircn ceea ce priete inampa$iile co$ise la nceputurile siste$ului de ampabricco$p dr (igtin 1795) l c p 219 i isborne i) nQuir into te duties oamp $en 1795 II Icircntruct $aina cabur a ampcut ca ampabricile s se $ute de ln cderile de ap de la sate n $iltlocul oraelor capitalistul $aestru arta de a stoarce plusaloare i a$ator de abstinenţ aea acu$ la nde$n copii aa nct aducerea amporţatde sclai din casele de $unc a deenit inutil nd sir C =eel i) tatl $inistrului plauibilitţii) a preentat 1815 billul cu priire la protecţia copiilor E orner i) lu$en19 a lui Dulliono$$ittee i prieten inti$ al lCicardoi)) a declarat n a$era co$unelorL ndeobte cunoscut ampaptul c o dat cu bunurile unui ampalit a ampoanunţat i ndut la licitaţie un rup de copii de ampabric dac se poate ntrebuinţa aceast epresie ca parte proprietţii lui (cu$ doi ani 1813) GinHs Denc20 a aut de ltudecat un ca $onstruos ra orba de un rude bieţi M paroie din ondra i dduse unui ampabricant care la rndul lui ia dat altuia Icircn cele din ur$ nitampilantropi ia descoperit ntro stare de inaniţie total absolute ampa$ine) (lt ca i $ai $onstruos ia ampost adus lcunotinţ n calitatea sa de $e$bru al co$isiei de ancet parla$entar u cţia ani n ur$ o paroie dondra i un ampabricant din ancasire au se$nat un contract n care se stipula c la 20 de copii sntoampabricantul a trebui s cu$pere un copil idiot

247) Icircn 1790 n Indiile occidentale enlee reeneau 10 sclai la un o$ liber n Indiile occidentale amprance14 sclai la un o$ liber iar n Indiile occidentale olandee 23 de sclai la un o$ liber enr Droua$ i) (InQuir into te olonial =olic oamp te uropean =oNers dinb 1803 II p 74)

248) presia labourin poor22 se ntlnete n leile enlee din $o$entul n care eistenţa clas

$uncitorilor salariaţi se ampace si$ţit abourin poor este opus pe de o parte lui idle poor23 ceretorilor etcpe de alt parte $uncitorilor care nc nu snt ltu$uliţi care $ai snt proprietari ai $iltloacelor lor de $unc +leislaţie epresia labourin poor a trecut n econo$ia politic unde se ampolosete ncepnd cu ulpeper i) ildi) etc i ter$innd cu ( $it i den =ute$ s aprecie$ acu$ la bonne ampoi 24 a lui d$und Durgte aceecrable political cant$oner25 cnd declar c epresia labourin poor este eecrable political cant

(cest sicoampant care n solda oliariei enlee a ltucat ampaţ de reoluţia amprance rolul de ro$antic aa cu$ solda coloniilor norda$ericane ltucase ampaţ de oliaria enle la nceputul tulburrilor din ($erica rolul dliberal era n realitate un bure ordinarL eile co$erţului snt leile naturii i deci leile lui du$neeu Durgte l c p 31 32) u e de $irare c ampidel leilor lui du$neeu i ale naturii el sa ndut ntotdeauna ppiaţa cea $ai aantaltoasX Icircn scrierile reerendului Bucgter i) Bucgter era pop i tor dar alt$interi o$ cinstit econo$ist destoinic eist o caracteriare ampoarte bun a acestui d$und Durgte n perioada cnd era libera

(nd n edere lipsa total de principii care do$nete asti i care crede cu elaie n leile co$erţului es

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 3841

necesar si nampier$ n continuare pe cei de teapa lui Durgte care se deosebesc de ur$aii lor doar printrusinur lucruL talentulX

249) arie (uier +u r]dit =ublic O=aris 1842 p 265P

250) apitalul spune Vuarterl CeieNer eit o$otul i cearta este ampricos din ampire ucrul aceseste ampoarte aderat dar nu ntru totul apitalul are oroare de lipsa proampitului sau de proampitul ampoarte $ic aa cunatura se te$e de id +ac are un proampit suampicient capitalul deine ndrneţ +ac are 10 procente asiurate poate ampi utiliat pretutindeniF la 20 de procente el se nioreaF la 50 de procente risc oriceF pentru 100 d

procente el calc n picioare toate leile u$aneF la 300 de procente nu eist cri$ de la care s se dea n ltuciar cu riscul de a ampi spnurat +ac o$otul i cearta aduc proampit el le a ncuralta pe a$ndou +oadacontrabanda i co$erţul cu sclai = +unnini) l c p 35 36)

251) e aampl$ ntro ornduire social cu totul nou tinde$ s separ$ orice ampel de proprietate de orice ampde $unc is$ondi oueau =rincipes de lH`con =olit t II p 434)

252) =roresul industriei al crui eponent inoluntar i pasi este bureia nlocuiete iolare$uncitorilor iort din concurenţ cu unirea lor reoluţionar prin asociere M dat cu deoltarea $aindustrii bureiei i ampue aadar de sub picioare nsi baa pe care ea produce ii nsuete produsele produce deci nainte de toate pe propriii ei ropari =ieirea ei i ictoria proletariatului snt deopotri d

ineitabile +intre toate clasele care se opun n ilele noastre bureiei nu$ai proletariatul este o clas caderat reoluţionar elelalte clase decad i pier o dat cu deoltarea $arii industriiF proletariatul espropriul ei produs =turile de $iltlocL $icul industria $icul neustor $eseriaul ţranul toţi lupt $potribureiei pentru a sala de la pieire eistenţa lor ca pturi de $iltloc le snt reacţionare deoarece ncearc s

ntoarc napoi roata istoriei Garl ar i E nels aniampest der Go$$unistiscen =artei ondon 1848 p 19 Oei K Marx i F Engels aniampestul =artidului o$unist Ducureti ditura politic 1962 ed a IIIa p 443P)

1 erbi Nota trad

2 auţia naţiunii Nota trad

3 do$eniul Nota trad

4 eea a 4a din cel deal 36lea an de do$nie a lui arol I Nota trad

5 sericii $urdare ale buelor Nota trad

6 pitulicea liberalis$ului Nota trad

7 ionirea ţranilor Nota trad

8 Icircn ediţiile a 2a i a 4aL aprilie Nota red

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 3941

9 statutul $uncitorilor Nota trad

10 ee pentru co$pletarea leislaţiei penale priitoare la iolenţ a$eninţare i $olestare Notrad

11 o$ de aampaceri Nota trad

12 12 a Nota trad

13 BetualL pentru reele =rusieiF n sens ampiuratL de amplorile $rului Nota trad

14 ţrani liberi Nota trad

15 ca atare Nota trad

16 ca atare Nota trad

17 orae cu oraniare corporatist de breasl Nota trad

18 co$erţul blnd Nota trad

19 lu$in Nota trad

20 urtea upre$ Nota trad

21 neoalat Nota trad

22 srac care $uncete Nota trad

23 sracului care trndete Nota trad

24 bunacredinţ Nota trad

25 ipocrit politician eecrabil Nota trad

26 ipocriie politic eecrabil Nota trad

194 =rin reoluţionarea pieţei $ondiale se nţelee aici decderea rapid ncepnd de la sampritul secolului -lea a rolului enuei eneţiei i altor orae din nordul Italiei n co$erţul de tranit n ur$a $arilor descopereoraampice din acea re$eL descoperirea ubei a insulelor aiti i Daa$as a ($ericii de ord a dru$ulu$ariti$ spre India pe la sudul (ampricii i n samprit descoperirea ($ericii de ud Nota red

195 teuart (n InQuir into te =rinciples oamp =olitical Mecono$ ol I +ublin 1770 p 52 Notred

196 bdquoPauper ubique jacetldquo Opeste tot eist sraciP Midiu Eastele I r 218 Nota red

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 4041

197 ste orba eident de ucaul cu priire la ur$rirea ţranilor ampuari dat n 1597 sub do$nia ţarulEeodor Ianoici cnd cr$uitorul de ampapt al Cusiei era Doris oduno onampor$ acestui uca ţranii care pleca

n beltenie din caua ltuului i $pilrii insuportabile a $oierilor erau cutaţi ti$p de cinci ani i napoiaţi cu sistpnilor lor Nota red

198 lorious eolution reoluţia lorioas) astampel este denu$it n istorioraampia bure enleloitura de stat din 1688 n ur$a creia n (nlia a ampost instaurat $onaria constituţional baat pe uco$pro$is ntre aristocraţia ampunciar i $area bureie Nota red

199 ste orba de pa$ampletulL ( etter ampro$ te Cit onourable d$und Durgte to a oble ord on t (ttagts $ade upon i$ and is =ension in te ouse oamp ords b te +ugte oamp Dedampord and te arl auderdale arl in te present essions oamp =arlia$ent aprut n 1796 la ondra Nota red

200 egea lui icinius lee adoptat n Co$a antic n anul 367 en eea preedea o oarecarli$itare a dreptului de a trece p$nturile obteti n ampolosinţ personal i casarea parţial a datoriilor Icircndreptat

$potria creterii $arii proprietţi ampunciare i a priileiilor patricienilor ea reamplecta o anu$it ntrire a poiţiilecono$ice i politice ale plebeilor Bradiţia atribuie aceast lee tribunilor poporului icinius i etius Notred

201 ste orba de rscoala din 17451746 a partianilor dinastiei tuart care cereau aducerea pe tron

(nliei a aanu$itului tnr pretendent arles dNard Cscoala reamplecta totodat protestul $aselor populadin coţia i (nlia $potria eploatrii lor de ctre landlori i a alunrii n $as a ţranilor de pe p$nturilor Icircn ur$a nbuirii rscoalei cu altutorul ar$atei reulate a (nliei oraniarea de clan din reiunea $untoasa coţiei a nceput s se destra$e rapid iar alunarea ţranilor de pe p$nturi sa intensiampicat Nota red

202 Ta$smeni erau nu$iţi n coţia dup cu$ arat ar n articolul (leerile o$plicaţii ampinanciare +ucesa de uterland i sclaia ei G ar i E nels Mpere ol 8 Ducureti ditura politic 1960 p 53539) n condiţiile oranirii de clan co$andanţii aamplaţi n subordinea direct a lairdului clanului o$ul c$are) (cesta din ur$ acorda cte o bucat de p$nt tagt) din proprietatea ntreului clan iar ei n se$n crecunosc autoritatea i plteau un $ic tribut a rndul lor tagts$enii acordau parcele de p$nt asalilor M dacu destr$area oranirii de clan lairdul sa transampor$at n landlord iar tasgt$enii au deenit n ampond nitamper$ieri capitaliti Bributul de pn atunci sa transampor$at n rent ampunciar Nota red

203 aelii populaţia btina din reiunile $untoase din nordul i din estul coţiei ur$ai ai ecilcelţi Nota red

204 ar se reamper la articolul suL (leerile o$plicaţii ampinanciare +ucesa de uterland i sclaiapublicat n eNWorgt +ail Bribune din 9 ampebruarie 1853 ei G ar i E nels Mpere ol 8 Ducureș

ditura politic 1960 p 532539) Nota red

205 ei adnotarea 121 Nota red

206 Pett ampessions $icile sesiuni) sesiuni ale ltudectoriilor de pace din (nliaF ltudec procese $i

dup o procedur ltudiciar si$pliampicat Nota red

207 ( $it (n InQuir into te ature and auses oamp te Jealt oamp ations ol dinbur 1814 237 Nota red

208 ei adnotarea 174 Nota red

209 ei adnotarea 144 Nota red

210 egea cu priire la bdquoconspiraiildquo a ampost n ioare n (nlia nc n eul $ediu a intericea orice acţiuconspiratie ciar dac au la ba un $oti leal =e baa acestei lei oraniaţiile i lupta de clas

7232019 K MARX

httpslidepdfcomreaderfullk-marx 4141

$uncitorilor erau repri$ate att pn la adoptarea leilor $potria asocierii ei adnotarea 144) ct i dupabroarea lor Nota red

211 ste orba de dictatura iacobin n Eranţa iunie 1793 iunie 1794) Nota red

212 ( (nderson (n istorical and ronoloical +eduction oamp te Mriin oamp o$$erce ampro$ te arlieaccounts to te present Bi$e =ri$a ediție a aprut n 1764 la ondra Nota red

213 teuart (n InQuir into te =rinciples oamp =olitical Mecono$ ol I +ublin 1770 Eirst boogt -I Nota red

214 ei adnotarea 56 Nota red

215 Ulic escictlice +arstellun des andels der eNerbe und des (cgterbaus dbedeutendsten andeltreibenden taaten unsrer eit Dd I ena 1830 371 Nota red

216 ar se reamper aici probabil la ediţia enle a lucrrii (anNsin der eilsa$e politigte ronden eai$en an de Cepubligte an olland en JestEriesland publicat pentru pri$a oar la eda n 1662 atribuit lui an de Jitt +up cu$ sa stabilit asti cu ecepţia a dou capitole scrise de an de Jitt autorcrţii este econo$istul i industriaul olande =eter an der ore =eter de la our) Nota red

217 ei adnotarea 212 Nota red

218 (siento denu$irea tratatelor prin care pania acorda n secolele al -Ilea al -IIIlea statelostrine i unor persoane particulare dreptul de a inde sclai neri n posesiunile ei din ($erica Nota red

219 Bantae $olis erat Ode atta osteneal era neoieP epresie din poe$ul lui iriliu i) neida cartea I 33 Nota red

220 =ecQueur B]orie nouelle dH]cono$ie sociale et politiQue ou `tudes sur lHoranisation desoci]t]s =aris 1842 p 435 Nota red