O RECONSTITUIRE ISTORICĂ

Bogdan-Florin Popovici Valentin Badea

Materia lu l ce u rmează nu îşi propune să fie o descriere completă , eventua l s iropoasă, a odiseii in imi i reg i nei Maria . În l in i i mari, datele sunt cunoscute : după moartea reginei Maria a României , în 1938, in ima ei a fost aşezată într-o urnă, care a fost depusă într-o bisericuţă la Balc ic; de a ici, după cedarea Cadri lateru lu i în septembrie 1940, u rna a fost dusă la Bucureşti, iar apoi la Bran u nde, pentru odihna ei, a fost amenajată o firidă, înch isă cu un gri l aj de fier, în stânca de la poalele Măguri i . Urna de marmură ce conţinea casetele cu in ima regi nei era vizibi lă din exterior, ceea ce excludea orice intenţie de secret. Dimpotrivă, bră neni i , şi oricine a ltcineva, ştiau ori puteau să afle ce se adăposteşte acolo . Timp de 28 de an i , s-a păstrat un consens a l respectu lu i pentru acel loc.

În cele ce u rmează, încercă m să stabi l im , cu o cât ma i m u ltă acurateţe, ceea ce s-a întâmp lat în a n u l 1968, câ nd urna fu nera ră a fost deschisă 1 • De reţi nut că specia l işti i Muzeu l u i Bra n, în perimetru l de interes al cărora se află mormântu l i n im i i reg i ne i , nu a u întreprins în u ltim i i 1 6 an i n ici o i nvestigaţie istorică completă , organ izată, de natură să l ămurească pa rtea de istorie ş i pa rtea de legendă/fo lc lor d i n j u ru l acestui moment. Cele câteva materia le pub l icate până în prezent nu sunt decât re latări incomplete de istorie ora l ă sau memorial ist ică , a că ror principa lă ca racteristică este punctu l de vedere s ingu l a r, ind ivid u a l , sub iectiv. N ici u n u l d i ntre autori n u a făcut i nterpolăr i le necesare, men ite să stab i l ea scă g rad u l de su biectivism şi poziţi i le part izane ale su biecţi lor i nterv ievaţi . Este poate g ră itor faptu l că s ing u ra tentativă în acest sens, şi ea inco m pletă , aparţ ine u n u i jurna l ist d i n vechea şcoa lă , reg retatu l Ştefa n Petraru . . . Iată de ce ne-am propus să sup l in im această ca renţă a cercetă ri i i storie i recente a Bra n u l u i şi să prezentăm în conti nuare rezu ltatele cercetă ri lor noastre în acest sens2 •

Ce s-a întâm plat: Î ntr-o z i din vara a n u l u i 1968, a fost deschi să uşa firidei din stânca

M ăg u ri i , u nde se a fl a u rna cu in ima reg inei . N u fără efortu ri semn ificative, fo los indu-se pene de lemn ş i ciocane, a fost deschisă şi u rna de marmură, ca re de atu nci a ră mas cu un colţ ru pt. Î n interioru l acesteia se afla o casetă de a u r, învel ită în două d ra pele, în ca re se găsea o u rna de a rg int . Aici era d epusă in ima reg i ne i , învel ită în vată formal izată . U rna a fost păstrată o vreme la Muzeul Bra n, de u nd e a fost dusă la Muzeu l N aţ i o n a l de Istorie d i n Bucu reşti ş i a fost depusă la Tezau r.

1. Legende şi istorie Cine a participat la acţiune? Prof. dr. Florin Sa/van, atu nci inspector a l I nspectoratu lu i Şco lar

Judeţean Braşov, în prezent decedat susţi ne, într- u n a rticol pub l icat3, că au participat la eveni ment el însuşi , prof. E lena Georgescu, inspector genera l a l

222

http://cimec.ro - http://istoriebv.ro

B. F Popovici, V Badea • O reconstituire istorică

ace lu iaş i Inspectorat, Titus Haşdeu, d i rectorul M uzeu l u i Bran , ş i Ioa n Boş . Prof. Titus Haşdeu, în prezent d i rector a l M uzeu l u i de Artă Braşov

susţi ne, în două a rtico le pub l icate4 şi în i nterv iu l pe care ni 1-a acordat, că au partic ipat la even iment a lături de du mnea lu i , Florin Sa lva n , Elena Georgescu, Petre Sevestreanu şi Ioa n Solovăstru , secreta rul de partid al M uzeu l u i Bra n . Neagă c ă ar fi participat ş i Ioa n Boş.

Prof. Elena Georgescu, în prezent pensionară, Braşov, în interv iu l pe care ni 1-a acordat a enumerat în afară de domnia sa, u rmători i partici panţi : F lori n Sa lvan , Petre Sevestreanu, Titus Haşdeu. Neagă că ar fi participat Ioan Boş.

Petre Sevestreanu, atunci , i nstructor al Comitetu l u i judeţea n al PCR pentru zona de mu nte, astăzi pensionar, Prejmer, ne-a dec larat în interviu că a u part ic ipat d u m nea lu i , E lena Georgescu, Titus Haşdeu şi Ioan Boş. N u-şi a m inteşte să fi pa rt ic ipat ci neva pe nume Florin Salva n .

Ioan Boş, atunci învăţător, vicepreşed inte a l Consi l i u lu i popu lar a l comunei Bran şi d i rector a l Căminu lu i cu ltura l din Bran, astăzi pensionar, Bran, a enumerat u rmătorii partici panţi în interviu l acordat d lu i Emi l Stoian : Elena Georgescu, Florin Sa lvan, alţ i i nspectori , Titus N . Titus Haşdeu, Petre Sevestreanu

Relat iv l a personaje le prezentate, remarcăm şi p recizăm o serie de subiectiv isme. Astfel , atât Titus Haşdeu, cât şi E lena Georgescu susţi n că exista o a n imozitate între Florin Sa lvan şi E lena Georgescu . Aşadar, mărturi i l e l u i F lorin Sa lva n despre acţi un i l e E lenei Georgescu trebu ie considerate cu prudenţă . Remarcă m că Flori n Sa lva n şi Petre Sevestreanu se ignoră reciproc. Cert este că ce l de-a l do i lea nu î l cu noştea pe cel d i ntâ i , rec iproca nefi i nd însă va lab i l ă , având î n vedere fu ncţia pol it ică î n zonă a l u i Petre Sevestrean u . R id ică o întrebare prezenţa l u i Ioan Boş, î n condiţi i l e în ca re e l nu este menţionat n ic i de E lena Georgescu, n ici de Titus Haşdeu, ca re î l cunoşteau . Îndo ie ln i că este prezenţa l u i Ioan Solovăstru , ca re nu este menţionat decât de Titus Haşdeu . Certă este prezenţa doa r a două personaje, Titus Haşdeu ş i E lena Georgescu.

Pe de a l tă parte, nu este exclus ca i nvestigaţ i i sup l ime ntare să perm ită identifica rea şi a a l tor posib i l i part ic ipanţ i , d i n rân d u l celor care au desfăşurat efectiv activitatea "g i rată" de persoanele menţionate ma i sus .

2. Când s-a petrecut acţiunea? Florin Sa/van : în a m bele materia le pub l icate, susţ ine că acţi u nea s-a

desfăşurat într-o z i d i n l u na i u n i e 1968, cu ocaz ia u nei de i nspecţ i i şco lare i nopinate la Bra n .

Titus Haşdeu : u rna a fost desfăcută î n 5 i u l i e 1968 (deci într-o z i d e v iner i ) l a semna larea domn ie i sa le . Despre prezenţa E lenei Georgescu ş i a l u i F lor in Sa lva n , precizează că era u aco lo s a investigheze l u crări le de reparaţ i i l a ştra n d u l taberei de şco lari .

Elena Georgescu : n u precizează data exactă, dar confirmă că era în i nspecţie la şcoa l a din Bran , deci z i l ucrătoare.

Petre Sevestreanu: într-o z i de dumi n ică . E lena Georgescu se afla acolo pentru inspecţie l a tabăra şco lară ş i la ştrand .

Soş: acţiu nea s -a petrecut într-o z i de vară, pri n i un ie- i u l i e 1968 , d in re latare rezu ltă că era z i de l ucru .

223 http://cimec.ro - http://istoriebv.ro

C V M I D A V A X X I X Sub l i n iem că d upă op in ia noastră , d i screpanţele priv ind motivele

prezenţei l a Bra n a reprezentanţi lor ISJ nu sunt nea părat sem nificative; se pare însă că prezenţa era legată de tabăra şco lară de a ici . De remarcat că, exceptându- 1 pe dl Sevestreanu, cei la lţ i participanţi susţ in că acţi u nea s-a d esfăşurat într-o zi l ucrătoa re. S ingura dată precisă, este i nd icată de Titus H aşdeu, 5 i u l ie .

3 . C i n e a avut iniţiativa ş i de ce? Florin Sa/van : i n iţ iativa a a parţinut E lene i Georgescu, d i n caprici i persona le sau la cererea cu iva d i n eşa lonu l de Pa rtid . Titus Haşdeu, în materia le le pub l icate, susţi ne că in iţiativa desch ideri i casetei a avut-o e l însuşi , deoarece a văzut u rme de lovituri de rangă meta l ică pe u rna de m a rm u ră . În i nterv iu l pe care n i 1 -a acordat, e l a precizat însă că E lena Georgescu s-a interesat de ce se afla în fir idă, dar nu a cerut să se u mble acolo.

"Întrebare : Deci, d le Haşdeu, practic nu a fost exclusiv o acţiune de sa lvare, pentru că s-ar f i aflat urna într-un pericol imediat. Răspuns : Nu, nu . . am spus noi acest lucru, pentru a evita orice surpriză . . . A fost de fapt o decizie de moment, luată ad-hoc".

Elena Georgescu : a decla rat că, împre u nă cu a lte persoane, a fost chemată de Titus Haşdeu, pentru că acesta dorea să vadă ce era la stâ ncă şi să a ibă ma i m u lţ i martori .

"În zona respectivă era ca un depozit de gunoaie, murdărie, mizerie ce nu se poate spune în cuvi nte . . . mai era o problemă, care a grăbit lucruri le . Pe l unea de lângă monument, vis-a-vis de muzeu, îp i instalaseră corturi le n işte ţigan i , d in cei care fac oa le şi d iverse obiecte . . . Or în Bran se vorbea de mult că înău ntru s-ar afla o casetă foarte va loroasă şi lui Titus Haşdeu îi era teama să nu fi sustrasă . . . Mai a les că uşa era deja forţată, parcă scoasă d i n ba lamale . . . Nu a fost o acţiune oficia lă , d impotrivă . . . a fost o a cţiune oarecu m preci pitată . Nu s-a dorit să se facă vâlvă prea mare . . .

n imeni n u ştia precis ce e înău ntru . . . . "

Petre Sevestreanu: aminteşte şi e l despre o tabără , ma i exact d espre "turişti eng lezi şi ş i -au făcut tabă ra acolo". Domnia sa îşi a m i nteşte despre o i n iţ iat ivă colectivă, generată de curioz itatea faţă de ce a r putea exista în fi rid ă . De sub l i n iat fa ptu l că, după Petre Sevestrea nu , E lena Georgescu nu partic ipat până la capăt la deschiderea casetei , i ar Titus Haşdeu ş i Ioan Boş au venit d u pă ce se l uase decizia desch ideri i casete i . Ioan Boş: după ce i-a prezentat Elenei Georgescu locul u nde a u loc activităţi a l e taberei de şco lari ; a fost întrebat în legă tu ră cu firida d in stâ ncă . După ce a fost chemat şi Titus Haşdeu , "au dat d ispoziţie să fie luată u rna d i n marmură şi s ă fie dusă î n curtea vechi i v ă m i , î n faţa b i rour i l or, pentru a- i se desface ca pacu l care era şi el d i n m a rm u ră ".

Î n conc luz ie, materia le le ed itate până în prezent conturează o imag ine deformată a momentu l u i . Florin Sa lvan pune i n iţiativa pe seama E lenei Georgescu , dar într-o man ieră persiflantă, văd ind resentimente persona le . Cei la lţ i partic ipa nţ i , exceptând poate o nua nţă a l u i Ioan Boş, nu susţi n afi rmaţia l u i Sa lva n . De precizat şi că dna E lena Georgescu i nfirmă versiu ne

224 http://cimec.ro - http://istoriebv.ro

B. F Popovici, V Badea • O reconstituire istorică

l u i Petre Sevestreanu, ea susţi nând că a partic ipat la deschiderea u rne i . În p l us, prezentarea l u i Titus Haşdeu reproiectează poziţ ia susţ inută u lterior, ad ică intenţia d e sa lva re a rel i cve lor. Se pare însă că a fost şi o acţi une d i ctată de curiozitate d in partea u nora d i ntre partic ipanţ i , care u lterior s-a transformat în g rija faţă de re l icve, dar şi în măsură de autoprotecţie5 •

În ega lă măsură se cuvine menţionată şi demontată o afi rmaţie susţi nută pub l ic, conform căreia N icolae Ceauşescu a r fi trecut pe la Bra n în preziua deschideri i mormântu l u i . Văzând pelerinaj u l de l a mormâ ntu l i n im i i , a r fi fost extrem de nemu lţum it, i a r Titus Haşdeu a r fi acţionat în consecinţa acestei nemulţu m i ri . Arătăm că, d i n cercetări le noastre, N ico lae Ceauşescu nu a trecut pe la Bra n în l un i l e ma i - iun ie 1968 . . .

4. Unde a fost deschisa urna ş i de către cine? Florin Sa/van susţ ine că u rna a fost desch isă de Ioan Boş şi a l ţ i oameni pe ca re i-a adus acesta . Titus Haşdeu decla ră că a u desfăcut u rna la faţa locu lu i , şi u l terior a fost tra nsportată, pe o pătură, la M uzeu, u nde a fost pusă într-un fişet. Elena Georgescu susţ ine că Petre Sevestrea n u a mu ncit să scoată u rna , operaţie ce s-a dovedit extrem de d ifici l ă . Urna a r fi fost desfăcută în faţa fi rid e i .

"A fost foarte g reu, noroc că el era un om puternic, sol id . . . . A fost şi u n act de mare curaj , putea fi acuzat de ceva . . . "

Petre Sevestreanu: .,Am dus-o la M uzeu cu totu l ş i am desfăcut-o acolo, în curte la Va mă . . . Titus Haşdeu, săracul , stătea şi se uita şi îşi tot ştergea ochelari i . . . No i am lucrat mai mult. . ."

Ioan Boş dec l a ră că u rna a fost transportată cu o că ruţă în curtea Vămi i , d u pă ce au încercat fără succes să o deschidă la faţa locu l u i . E l n u a participat l a deschiderea casete i , fi ind într- u n b irou al Muzeu l u i .

"Î n tim p c e lucram î n biroul muzeu lu i , îmi ami ntesc că a i ntrat muzeog rafu l Bărbută, însoţit de celela lte persoa ne, ţ i nând în mână urna de aur cu nestemate ce conservase in ima reg i nei".

Aşadar, deschiderea casetei a fost făcută de Petre Sevestreanu, împreună, eventu a l , cu Ioan Boş sau cu oameni aduş i de el . Cu privi re la locul desface ri i , concură va ria ntele că s-ar fi deschis în faţa firidei sau în cu rtea interioară a Văm i i .

5. Soarta casetei Florin Sa/van : nu ma i ştie ce s-a întâm plat; e l relatează o întâ l n i re cu Titus H aşdeu şi Du mitru Cristea, în ca re Titus Haşdeu le-a a rătat in ima reg i ne i . Titus Haşdeu recu noaşte că a mai a rătat a n u mitor persoane in ima reg i ne i . Declară că a avut intenţia să expună casete le şi i n ima în M uzeu , dar organe le su perioare de Pa rtid a u terg iversat răspu nsu l . Arată de asemenea că , în 1 970, prin d ispoziţia adjunctu l u i de l a Consi l i u l d e Stat pentru Cu ltu ră ş i Artă , u rna mare şi cea mică, îm preună cu stea g u ri le , a u fost transferate la Muzeu l Naţiona l de Istorie . Elena Georgescu n u precizează ;

225 http://cimec.ro - http://istoriebv.ro

C V M I D A V A X X I X Petre Sevestreanu : nu precizează ; Ioan Boş : susţi ne că aceste casete au ră mas în b i rou l d i rectoru l u i Titus Haşdeu, remarcâ nd că d u pă un ti m p casete le au fost duse l a Bucureşt i .

Deci, d i n d i ferite motive, u rna ş i i n ima reg i nei nu a u fost expuse în m uzeu . Titus Haşdeu a mai prezentat însă re l icvele, d e obicei u nor persona l ităţi care veneau la Bra n . U l terior, re l icve le au fost transferate la M uzeu l Naţiona l de Istorie.

Un zvon are ci rcu lă sus�ine că Titus Haşdeu ar fi a ru ncat ostentativ i n i m a reg i ne i la câ i n i . La fe l , I leana Mă lăncioiu rel atează despre temeri că Titus Haşdeu ar fi dat "a m i nti ri" d i n i n ima reg inei a n u mitor persoane6 • Este g reu de probat a semenea afirmaţi i , însă d in informaţ i i le muzeografi lor de l a M uzeul Na� iona l de Istorie , ceea ce a mai rămas d i n in ima reg i ne i d u pă desch iderea casetei se află acolo, într-o casetă vidată . Eventua l , p ri n ana l iză ADN, se poate stab i l i dacă este într-adevăr in ima reg i ne i sau n u .

6 . A u fost anchete referitoare l a acţiune? Florin Sa/van nu precizează n im ic în acest sens. Titus Haşdeu neagă zvo n u l d u pă ca re ar fi fost a nchetat pentru l i psa u nor p ietre preţioase de la caseta de a u r. Elena Georgescu n u crede în legenda anchetări i l u i Titus H aşdeu pentru l i psa u nor pietre preţioase. Petre Sevestreanu relatează însă despre intervenţia Bănci i Naţiona le referitoa re la casetă , dar n u mai cu scopu l eva luări i acesteia . Ioan Boş îşi aminteşte că u rna a fost d usă la Braşov, l a Banca Naţiona lă pentru a fi eva luată .

"În urma expertizei efectuate s-a constatat l ipsa unor pietre. Pentru a stinge orice suspiciune, în numele Consi l iu lu i Popular Bran, s-a redactat un referat care a atestat că cele două casete aşa au fost găsite, cu pietre l i psă".

Va loarea materia lă a oricăre i componente a casetei era mu l t prea rid i cată pentru ca o eventua lă a nchetă să se fi consu mat ca un fapt oarecare, fără u rm ă ri la a d resa cel u i cercetat. Or Titus Haşdeu nu a suferit u rmă ri în u rma eve n imente lor. Ca u rmare, "a ncheta" re lativ l a l i psa u nor nestemate pare să fi fost un zvon declanşat de eva l u a rea casetei , cum afirma P. Sevestrea n u .

7. A u fost reacţii l a acţiune? Florin Sa/van susţine că E lena Georgescu i -ar fi spus că "d r. Emi l M icu, b ră nean de orig ine, fost d i rector a l M uzeu l u i Bran , a r fi făcut o rec lamaţie împotriva celor petrecute". Re latează apoi cum Elena Georgescu ar fi fost chemată la " raport", la prim-secretaru l Comitetu l J udeţean a l PCR, Gheorg h e Pan ă . Titus Haşdeu confi rmă chemarea la G h . Pan ă .

" . . . ne-a întrebat : «Ce-aţi făcut?» Petre Sevestreanu a zis : «O faptă eroică» .

G h . Pană ş i toată lumea ne-a spus c ă n u trebuia s ă u m blăm acolo, dar no i am declarat că am fost determinaţi de urmele proaspete găsite la

226 http://cimec.ro - http://istoriebv.ro

B. F Popovici, V Badea • O reconstituire istorică

firidă . . . Erau şi mu ncitorii care lucrau acolo, la repararea bazi nu lu i , ş i nu ştiam ce se poate întâmpla".

Titus H aşdeu ne-a ma i decla rat că n u a re cu noştinţă despre vreo reacţie a M a ri i Brita n i i , a Casei Rega le române sau a postu l u i de rad io " Europa Liberă ", ş i că acestea afirmaţi i sunt "fo lc lor". Elena Georgescu a declarat că Titus Haşdeu s-a temut să nu fie acuzat de desch iderea casetei ş i 1 -a anu nţat pe Gh . Pană, ca re a a n u nţat ma i departe Bucureşti u l ( probabi l , ce a l PCR, pe secreta ru l cu probleme de propaga ndă ) . Î n sch i m b, susţ ine că G h . Pană a apreciat acţi u nea ca oportu nă , "ca n u cumva s ă s e fi fu rat u rn a ." Petre Sevestreanu susţi ne că a vorb it cu Ioan (s ic ! ) M ihuţ, care răspundea, d in pa rtea B irou lu i Comitetu lu i judeţea n a l PCR, de zona Bra n . Acesta a decis să îl i n formeze pe Gh. Pan ă .

"Pe urmă, G h . Pană a avut o d iscuţie, cred c u Ioa n Gheorg he Mau rer, primu l min istru, şi s-a supărat pe mine atunci . M-a chemat la e l , eu mă gândeam că voi lua o primă pentru descoperi rea făcută, dar e l m-a acuzat că am profanat mormi nte. Atunci, i -am spus că nu era mormânt, că era o tăietură în stâncă şi acolo a fost urna . Nu avea nici o s iguranţă acolo şi era o valoare mare . Dacă ştiau brăneni i ce-i acolo, nu exista riscu l să o fure? Mi-a spus atunci că Maurer a avut o d iscuţie cu fa mi l i a rega lă şi s-au cam compl icat l ucru ri le".

Ioan Boş a susţi n u t că "a doua z i , împreu nă cu Ioan Muntea nu, secreta r P. C . R. pe Bra n ş i cu pri maru l Ioan Moja, am fost chemaţi la Braşov la primu l secretar G heorg he Pa nă . A fost prezent şi Vasi le (s ic ! ) M ihuţ d in partea Comitetu lu i Judeţean P. C. R. Ştiu că s-au dat n işte telefoane la Bucureşti dar nu a fost găsită atunci persoa na căutată ."

Î n concluz ie , a existat o reacţie a autorităţi lor judeţene de part id l a acţi u nea d e l a Bra n , care a fost considerată potenţia l generatoa re d e confl ict d i p lomatic sau profanare de morminte . Titus Haşdeu, Sevesteanu şi Titus H aşdeu susţi n că reacţia l u i Gh. Pană ş i ch iar a pri m u l u i m in istru M a u rer a fost negativă . Cei doi , d i rect imp l icaţi , a u susţi nut nevoia protejări i re l icve lor. Petre Sevestreanu confi rmă i poteza u nei reacţi i la n ivel i nternaţiona l , d a r precizează c ă n u ştie în c e măsură este rea l ă s a u este a fost doar o i nvenţie a cadre lor de partid . Î n op in ia noastră , acesta este momentu l în ca re au apărut şi s-au contu rat poziţi i l e ce lor imp l icaţi ; fieca re part ic i pant ş i -a confecţionat o argumentaţie care să î l pună într-o l u m i n ă favora bi l ă , u n raţionament care să justifi ce imp l icarea sa în respectiva acţi une .

8. Peste timp Florin Sa/van

"5-a spus atunci de ci neva că această dezgropare a fost necesară pentru sa lvarea re l icvelor. Mă g răbesc însă să fac a ici o remarcă : racla cu in ima reg inei a stat l in iştită în cavoul brănean 28 de an i şi n imeni n-a pângărit­o . Cavoul s-ar fi putut eventua l închide, pentru mai mu ltă s iguranţă, cu o uşă de beton.

227 http://cimec.ro - http://istoriebv.ro

C V M I D A V A X X I X Titus Haşdeu

.,A fost o hotărâre pe moment . . . pentru că erau urme proaspete . . . şi ma i era şi prob lema fa ptu lu i că urna nu era n icăieri semna lată, ş i dacă se umbla acolo şi se fu ra, nu apărea l ipsă nică ieri , pe n ici un inventar . . . "

Elena Georgescu .,C ine ştie cât ar fi durat până ajungeau hârti i le, până i nterveneau . . . Puteau să n u mai găsească n i mic acolo. Eu rămân l a părerea că dacă nu se acţiona atu nci , la t impul potrivit, astăzi am fi vorbit la trecut despre u rna şi despre In ima Reg i nei . . . Aşa s-a salvat u n tezaur."

Petre Sevestreanu

Ioan Boş

., Eu m-am speriat numai că era riscul de a fi violat mormântul . . De fapt, nu era mormânt, era o g rotă".

.,Toţi erau e ntuziasmaţi de «descoperi rea» făcută . Văzând atunci urna d in aur ornamentată cu pietre preţioase am real izat şi a m ră mas ui mit de ce va loa re fusese ascunsă în stâ nca pustie ."

A HISTORICAL RECONSTITUTION - SUMMARY -

This a rtic le conta i n some data a bout the heart of Mary Queen a nd the polemic generated d u ring the summer of 1968 . The commu nist a u thorit ies a n d the manager of Bra n Museum at the t ime susta i ned the preservation of this re l ieve.

In present day, the heart of Mary Queen is in Nationa l H istory M u seum patrimony a nd a D . N .A. test w i l l confi rm the a uthenticity of th is .

N ote

1 Nu este l ipsit de impo rta nţă să reamintim că acest an, aflat sub semnul .,Primăverii de la Praga", a însemnat şi pentru român i o relaxare a restricţi i lor politica- ideolog ice , însoţită de o rea lă deschidere i nformaţiona lă , fapt resi mţit imediat în relaţi i le socia le ş i în com porta mentul oameni lor, care nu-ş i mai repri mau curaju l ş i dorinţa de l i bertate.

2 Precizăm că i nterviu l cu dl N icolae Boş a fost rea l izat de d l . Emi l Stoian , căru ia îi mu lţumim pentru amabi l itatea cu care n e-a pus la d ispoziţie transcrierea .

3 Florin Salvan, Ce s-a Întâmplat cu inima reginei? în Tribuna, Cluj-Napoca, s . n . , a n I I , n r. 16 ( 1 7) , 19 .04. 1990, p. 3 .

4 Ştefan Pietraru, Inima reginei. Interviu cu Florin Sa/van şi Titus Haşdeu, în Ecran magazin, n r. 10- 1 1 , septembrie 1990, p. 6; Titus Hasdeu, Inima Reginei Maria, în Cumidava, Brasov, nr. 27, 2004, p. 273-276.

5 I leana Mă lăncoiu relatează despre .,d i rectoru l muzeului care scosese din stâ nca în care a fost îngropată in ima Reg i nei Maria, cu i l uzia ca ar fi făcut o mare descoperi re istorică" ( I leana Mă lă ncioiu, Inima Reginei, în România Literară, n r. 5 1 - 52/ 1 997) .

6 Mălă ncioiu, loc. cit.

228 http://cimec.ro - http://istoriebv.ro